Drept penal. Partea specială. Proiectul didactic al seminarului nr.17 (17.11.

2020)

Tema: Infracțiunile prevăzute la art.306-312, 314 și 317 CP RM

Activităţi de predare-învăţare
Sarcini de nivelul I – cunoaştere şi înţelegere
– Stabiliți conținutul noțiunii „crearea artificială a probelor acuzatoare”, utilizate la lit.c)
alin.(2) art.311 și lit.c) alin.(2) art.312 CP RM;
Crearea artificial a probelor acuzatoare presupune crearea uunor probe care nu au existat( de
ex. Documente falsificate) fie cazul cand la crearea artificial a probelor acuzatoare se utilizeaza
probe existente ( false sau adevarate) astfel incat sa se creeze aparenta de probare a invinuirii
mincinoase ( de ex. Aranjarea unor obecte la locul infractiunii, astfel incat sa se creeze o anumite
aparenta).

– Reproduceți exemple care se referă la noțiunea „instanță de judecată internațională”,

utilizată în art.312 și 314 CP RM;
În sensul art.303, 312 şi 314 CP RM, prin „instanţa de judecată internaţională” se are în
vedere orice instanţă de judecată internaţională recunoscută de Republica Moldova (de exemplu,
Curtea Penală Internaţională, Curtea Internaţională de Justiţie, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului etc.).

– Relatați despre limitele temporale ce caracterizează calitatea specială a subiectului

infracțiunii prevăzute la art.317 CP RM;
Subiectul infracţiunii de evadare din locurile de deţinere este persoana fizică responsabilă
care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani (în ipoteza consemnată la
alineatul (1)) sau de 14 ani (în ipoteza specificată la alineatul (2)). În plus, subiectul trebuie să
aibă una din următoarele două calităţi speciale:
1) persoana care execută pedeapsa cu închisoare;
2) persoana care se află sub arest preventiv.
Continutul statutului juridic al condamnatului care isi executa pedeapsa cu inchisoare il
constituei drepturile si obligatiile stabilite la art. 169 si 190 Codul de executare, precum si
drepturile stabilite la pct. 87 si 89 din anexa nr. 1 Hotararea Guvernului cu privire la aprobarea
Statului executarii pedepsei de catre condamnati, nr. 583 din 26.05.2006. De asemena luand in
considerare caracterul interamural al statutului juridic al condamnatului, acesta il constituie si
alte drepturi si obligatii prevazute de normele dreptului civil, muuncii, constitutional.
Punerea in executare a sentintei de condamnare, marcata de parvenirea in penetenciar al
dispozitiei in executare, semnifica momentul din care o persoana poate obtine calitatea speciala
de persoana care isi executa pedeapsa cu inchisoarea.
Momentul in care persoana isi pierde calitatea speciala de persoana care isi executa pedeapsa cu
inchisoare este dupa caz momentul:
1. Expirarii termnului de pedeapsa stability
2. Punerii in executare a temeiului eliberarii persoanei condamnate din penetenciar sau mai
tarziu, cand dupa verificare se confirma uatenticitatea actelor de prezentare spre
executare a temeiului eliberarii sau autenticitatii actului procesual care a constituit
temeiul de baza.
Persoana care se afla sub arest preventiv, pervenitul, conform pct. 5 din anexa nr .1 la
Hotararea Guvernului cu privire la aprobarea Statutului executarii pedepsei de catre condamnati
nr. 583 din 26.05.2006
Pedepsa inchisorii se considera executata in ultima zi a termenului de pedeapsa stabilit.
 Momentul punerii in libertate a condamantilor in legatura cu expirarea termenului pedepsei
este reglementat de alin.(1) art. 297 CPdul de executare, iar a prevenitilor ziua si ora expirarii
termenului de arrest preventive .

– Definiți noțiunea „alte acte ilegale”, folosită în art.309 CP RM;

Prin alte acte ilegale se intelege:
 Violenta
 Profitarea de starea de dependent a victimei
 Profitarea de pozitia de vulnerabilitate a victimei
 Hipnoza
 Tehnuca influentatii psihologice graduale
 Tehnica influentatii psiholongvistice

– Relatați despre calitățile speciale ale subiectului infracțiunilor prevăzute la art.310 CP

RM;
Subiectul infracţiunii analizate, art. 310 (1) CP RM, este persoană fizică responsabilă care la
momentul săvârșirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani. În plus, subiectul trebuie să aibă
calitatea specială de participant la procesul civil sau de reprezentant al acestuia.
Conform ar. 55 Cod de procedura civila se consideră participanţi la proces: părţile,
intervenienţii, procurorul, petiţionarii, persoanele care, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 şi
74, sînt împuternicite să adreseze în instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi
intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii
în apărarea drepturilor unor alte persoane, precum şi persoanele interesate în cauzele privind
aplicarea măsurilor de protecţie în cazurile de violenţă în familie şi în cauzele cu procedură
specială.
In sensul prevederii de la alin.(1) art. 310 CP RM parte la process (reclamant sau parat) poate
fi orice persoana fizica prezumata la momentul intentarii procesului, ca subiect al raportului
material litigos. Nu poate fi subiect al infractiunii analizate persoana juridical prezumta la
moomentul intentarii procesului ca subiect al raportului material religios.
Interveninetul este orice persoana interesata care poate inteveni intr-un process ce se
desfasoara intre alte persoana.
Potrivit legii cu privire la procuratura LEGE Nr. 3 din 25-02-2016 cu privire la Procuratură
art. 2 Procurorul este persoana cu funcție de demnitate publică care exercită atribuțiile
Procuraturii, prevăzute de Constituție, de prezenta lege, de alte acte legislative și de tratatele
internaționale la care Republica Moldova este parte, și este numit în această funcție în modul
prevăzut de prezenta lege.

Conform art. 75,77, si 79 Cod de procedura civila persoanele fizice isi pot apara interesele
personal sau prin avocat.

– Definiți noțiunile care desemnează obiectul juridic secundar al infracțiunilor prevăzute la

art.311 CP RM.
Obiectul juridic al infractiunii prevazute la alin.(1) art. 311 CPRM are un character multiplu,
obiectul juridic principal, il constituie relatiile sociale cu privire la autenticitatea informatiei
referitoare la invinuirea unei personae de savarsirea unei infractiuni, obiectul juridic secundar il
formeaza relatiile sociale cu privire la cinstea si demnitatea persoanei.
Prin„cinste” trebuie inteleasa aprecirea calitatilor personei de catre societate
Prin „demnitate” autoaprecierea de catre persoana a calitatilor sale.
B. Sarcini de nivelul II – aplicare
– Demonstrați dacă este corect a se afirma că, în ipoteza specificată la lit.c) alin.(2) art.317
CP RM, este obligatoriu ca victima să aibă o calitate specială;
In ipoteza specificata la la lit.c) alin.(2) art.317 CP RM nu ese obligatoriu ca victim sa aiba
calitate speciala. Ea poate fi reprezentantul administratiei institutiei de detentie, o persoana
detinuta sau oricare alta persoana.

– Argumentați care trebuie să fie soluția de calificare, dacă, în cadrul judecării cauzei într-
o instanţă de judecată naţională, inculpatul face declaraţii false sub jurământ;

– Stabiliți deosebirile dintre infracțiunile prevăzute la art.166 și 308 CP RM;

Constrîngerea de a face declaraţii Privaţiunea ilegală de libertate
- Obiectul juridic special al infractiunii prevazute la art. 166 CP RM il constituie relatiile
sociale cu privire la libertatea fizica a persoanei, iar obiectul juridic special al infractiunii
prevazut la art. 308 CP RM are un character multiplu: obiectul juriic principal il constiuie
relatiile sociale cu privire la contribuirea la infaptuirea justitiei, sub aspectul aplicarii in
conditii legale a masurii de retinere a persoanei, iar obiectul juridic secundar il formeaza
relatiile sociale cu privire la libertatea fizica a persoanei.
- Victima infractiunii prevazute la art. 166 CP RM poate fi oricare persoana fizica, iar
victim infractiuni prevazute la art. 308 CP RM are calitatea speciala de persoana retinuta
illegal.
- Latura obiectiva a infractiunii se exprima in fapta prejudicial alcatuita din actiunea si
inactiunea principal care se exprima in privatiunea ilegala de libertate a victimei, daca
privatiunea nu este legata cu rapirea acesteia. LAtura obiectiva a infractiunii prevazute la
art. 308 CP RM il constituie fapta prejudiciabila exprimata in actiunea sau inactiunea de
retinere ilegala.
- Subiectul infractiunii prevazute la art. 166 P RM este persoana fizica responabila care la
momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani. Subiectul infractiunii prevazute la art.
308 CP RM este persoana fizica responabila care la momentul comiterii faptei a atins
varsta de 16 ani. SUbiectul are calitatea speciala de persoana care efectueaza urmarirea
penala.

– Demonstrați dacă este corect a se afirma că alin.(1) sau (2) art.310 CP RM poate fi aplicat
faţă de persoana care doar prezintă probele false, nu şi falsifică probele;
Prin falsificarea probelor se intelege fie contrafacerea probelor, fie modificarea constinutului
unor probe autentice. Se are in vedere denaturarea adevarului.
Falsificarea probenelor nu trebuie confundata cu prezentarea probelor false. Nu poate fi
aplicata raspunderea in baza alin.(1) art. 310 CP RM fata de persoana care doar prezinta probele
false, nu si falsifica probele.

– Argumentați care trebuie să fie soluția de calificare în ipoteza determinării, prin oferire
de servicii sexuale, a specialistului la formularea de concluzii false;
314 CP RM
– Demonstrați dacă este corect a se afirma că obiectul imaterial al infracţiunii specificate la
alin.(1) art.312 CP RM îl poate reprezenta declaraţia mincinoasă legată de învinuirea de
săvârşire a infracțiunii prevăzute la lit.b) alin.(2) art.328 CP RM;

– Stabiliți deosebirile dintre infracțiunile prevăzute la art.1661 și 309 CP RM;

 Pornind de la cele relatate anterior, o primă delimitare a acestor două infracțiuni vine de
la bun început din referința la obiectul juridic special al acestora. Obiectul juridic special
al infracțiunii de constrângere de a face declarații, cât și cel al infracțiunii de tortură,
tratament inuman sau degradant au caracter multiplu. În cazul primei infracțiuni obiectul
juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la contribuirea la înfăptuirea
justiției, sub aspectul neadmiterii constrângerii unor persoane participante la procesul
penal să săvârșească acțiuni ce nu corespund cu voința lor; obiectul juridic secundar îl
constituie relațiile sociale cu privire la libertatea psihică (morală), integritatea corporală
sau sănătatea persoanei. În cazul infracțiunii incriminate la art.1661 CP al RM obiectul
juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la demnitatea persoanei, iar
obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la integritatea fizică sau
psihică a persoanei, apărate împotriva tratamentului inuman sau degradant.
 Victima infracţiunilor comparate poate să coincidă. Astfel, de exemplu, bănuitul,
învinuitul, inculpatul, victima (în sens procesual), partea vătămată, martorul ca potenţiale
victime cu 570 Teoria şi practica administrării publice calităţi speciale ale infracţiunii
prevăzute la art. 309 CP RM sunt persoane supuse unor măsuri de constrângere având la
bază exerciţiul autorităţii publice, fapt caracteristic infracţiunilor de tortură, tratament
inuman sau degradant. Victima infracțiunii prevăzute la art.166 1 CP al RM aceasta poate
fi nu doar persoana care se află sub arest sau care execută o pedeapsă privativă de
libertate, ci și persoana reținută, percheziționată, adusă forțat, supusă unor măsuri de
siguranță, supusă tratamentului psihiatric, supusă acțiunilor mijloacelor speciale etc. În
alți termeni se are în vedere orice persoană supusă unor măsuri de constrângere având la
bază exercițiul autorității publice
 Infracțiunea prevăzută la art. 309 CP RM este o infracțiune formală, ea se consideră
consu- Materiale ale conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale 571 mată din momentul
constrângerii victimei. Pentru calificare nu este relevant dacă victima va îndeplini
acțiunea la care este constrânsă sau nu, această circumstanță va fi luată în considerare la
in dividualizarea pedepsei. Pe când infracțiunea prevăzută la art. 1661 CP RM este o
infracțiune materială ea se consideră consumată din momentul producerii durerii sau
suferinței fizice ori psihice
 Subiectul special al infracţiunilor comparate, de asemenea, poate fi similar. Astfel,
persoana care constată infracţiunea, ofiţerul de urmărire penală, procurorul sau
judecătorul, ca subiecţi s peciali ai infracţiunii prevăzute la art. 309 CP RM, sunt nu
altceva decât persoane publice, respectiv persoane cu funcţie de demnitate publică,
calităţi speciale specifice pentru subiectul infracţiunilor de tortură, tratament inuman sau
degradant. Însă subiectul infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 1661 CP RM se deosebește
prin calitățile speciale precum: ,,orice altă persoană care acționează cu titlu oficial; sau
orice persoană care acționează cu consimțământul expres sau tacit al un ei persoane care
acționează cu titlu official
 Vinovăţia în cazul infracţiunilor analizate se caracterizează prin intenţie. Totuşi diferenţe
se impun pe fundalul tipului de intenţie. Sub acest aspect, distingem diferenţe dintre
infracţiunea de tratament inuman sau degradant (alin. (1) art. 1661 CP RM) care poate fi
comis atât cu intenţie directă, cât şi cu intenţie indirectă, pe când în cazul constrângerii de
a face declaraţii (art. 309 CP RM) fapta se comite doar cu intenţie directă.
 Scopul infracțiunii de constrângere de a face declarații este unul special, acesta poate
îmbrăca deci câteva forme, precum: 1) scopul de a o face pe victimă să depună declarații
 (în prezența modalității normative de constrângere a persoanei, prin amenințare sau prin
alte acte ilegale, de a face declarații); 2) scopul de a o face pe victimă să formuleze
concluzia (în prezența modalității normative de constrângere a expertului, prin
amenințare sau prin alte acte ilegale, de a face concluzia); 3) scopul de a o face pe
victimă să efectueze o traducere sau interpretare incorectă (în cazul modalității de
constrângere a traducătorului ori a interpretului, prin amenințare sau prin alte acte ilegale,
de a face o traducere sau interpretare incorectă). Scopul infracțiunii date poate îmbrăca
următoarele forme: 1) obținerea de la persoana supusă efectiv tratamentului inuman sau
degradant sau de la o persoană terță a informațiilor sau mărturisirilor; 2) pedepsirea
persoanei supuse efectiv tratamentului inuman ori degradant pentru un act pe care acesta
sau o terță persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis; 3) intimidarea sau exercitarea
de presiuni asupra persoanei supuse efectiv tratamentului inuman sau degradant sau
asupra unei terțe persoane etc.

– Demonstrați dacă este corect a se afirma că procurorul poate fi subiect al infracţiunii

prevăzute la alin.(2) art.308 CP RM.
Subiectul infractiunii este persoana fizica responsabila care la momentul savarsirii
infractiunii a atins varsta de 16 ani. Subiectul are calitatea speciala de judecator. Ca subiect al
infractiunii poate fi dupa caz: judecatorul de intructie, judecatorul, judecatorul din cadrul
completului de judecata.
Alte personae, de exemplu procurorul, nu pot fi subiecti ai infractiunii prevazute la alin.(1)
art. 308 CP RM. Astfel de personae pot doar contribui la savarsirea infractiunii in cauza in
calitate de organizatori, instigator sau complici.

C. Sarcini de nivelul III – integrare

– Estimaţi care sunt efectele pozitive și/sau negative ale excluderii literei b) din alin.(2)
art.306 CP RM, excludere operată prin Legea nr.277 din 18.12.2008;
 Tragerea cu bună-ştiinţă la răspundere penală a unei persoane nevinovate
b) săvîrşită din interes material ori din alte interese personale;

– Considerați oare oportună eliminarea din art.317 CP RM a alineatului (3)?

Evadarea din locurile de deţinere
(3) Nu constituie infracţiune, în sensul prezentului articol, evadarea din locurile de detenţie a
persoanei în privinţa căreia la momentul evadării nu exista sau a încetat temeiul legal al
detenţiei.

– Estimaţi care sunt efectele pozitive și/sau negative ale modificării art.312 CP RM prin
Legea nr.64 din 04.04.2013
 La articolul 312, dispoziţia alineatului (1) se completează în final cu cuvintele „în instanţa de
judecată naţională ori internaţională”.;
 

– Pronunțați-vă argumentat asupra implicațiilor juridico-penale ale Deciziei nr.59 din

27.06.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr. 72g/2017 privind excepția de
neconstituționalitate a articolului 307 din Codul penal al Republicii Moldova și a unor
prevederi din articolul 221 alin. (4) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova.
Totuşi, pentru a nu corupe independenţa judecătorească, răspunderea penală în exerciţiul
unei funcţii judiciare ar trebui să fie rezervată pentru cele mai grave cazuri şi să nu fie aplicată în
cazul erorilor lipsite de intenţie.
 Dacă judecătorii ar fi fost traşi la răspunderea penală pentru erorile lipsite de intenţie comise
în exerciţiul funcţiei lor judiciare, acest fapt ar putea periclita atât imparţialitatea, cât şi
independenţa judecătorilor. Imparţialitatea judecătorilor va fi pusă în pericol, de vreme ce
ameninţarea aplicării sancţiunilor poate afecta, în mod involuntar, judecata lor. Independenţa
judecătorilor va fi pusă în pericol, de vreme ce răspunderea penală pentru erorile comise fără
intenţie vor vulnerabiliza judiciarul în faţa ingerinţei executivului în funcţia judiciară. Însă,
pentru angajarea răspunderii penale a judecătorilor Comisia de la Veneția conchide că aceasta
este posibilă doar în cazurile de rea-credinţă şi, dacă se poate demonstra, de neglijenţă gravă.
Considerăm insuficientă concluzia Curții Constituționale, conform căreia latura
subiectivă a infracţiunilor specificate la art. 307 CP RM se caracterizează prin intenţie
directă. Or, conform dispoziției acestui articol, la săvârşirea infracţiunilor în cauză este
indispensabilă manifestarea de către făptuitor a bunei ştiinţe. Buna știință nu se
identifică cu intenția directă, reprezentând o condiție suplimentară. Deducem aceasta din
dispozițiile acelor norme din Codul penal în care se stabilește răspunderea pentru
infracțiunile săvârșite exclusiv cu intenție directă (fiind vorba fie despre infracțiuni
formale, fie despre infracțiuni materiale care presupun prezența unui scop special).

În art. 307 CP RM sintagma „cu bună știință‖ exprimă certitudinea făptuitorului că

actul procedural, pe care acesta îl pronunţă, nu corespunde legii. În absența unei
asemenea certitudini, lipseşte temeiul aplicării art. 307 CP RM. Aceasta chiar dacă
făptuitorul manifestă intenție directă, adică: 1) îşi dă seama că pronunţă o hotărâre,
sentinţă, decizie sau încheiere contrară legii și2) dorește să pronunțe un astfel de act
procedural. Or, a avea certitudinea că actul procedural este contrar legii este mai mult decât
a-ți da seama că acest act este contrar legii.

Procurorul poate intenta şi susţine acţiunea civilă intentată pentru compensarea

prejudiciului cauzat autorităţilor publice prin infracţiune, precum şi pentru anularea actelor
care au cauzat prejudiciul, de la pornirea procesului penal până la terminarea cercetării
judecătoreşti. Cererea de chemare în judecată poate fi depusă indiferent de acordul autorităţii
publice.”