UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CURSUL
DREPT PENAL, PARTEA SPECIALĂ II

REFERAT APLICATIV
Contrabanda: aspecte teoretice și practice

Dr., conf.univ. Stati Vitalie

Țîrdea Cristina
Grupa 1805, anul III

Data remiterii: 01.12.2020

CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR..........................................................................................................3
INTRODUCERE.......................................................................................................................4
1. Analiza infracțiunii de contrabandă.......................................................................................5
2. Analiza practicii judiciare......................................................................................................8
CONCLUZIE...........................................................................................................................13
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................14

2
 LISTA ABREVIERILOR
CP RM – Codul Penal al Republicii Moldova;
CV RM – Codul Vamal alRepublicii Moldova;
art. –articol;
alin – alineat;
lit. – litera;
pct. – punct;
p. – pag;
Ed. – Editura
Vol. – volum

3
 INTRODUCERE
Deşi legislaţia penală cu referire la diferite fapte considerate infracţiuni diferă de la un stat la
altul, problema fenomenului infracţional rămîne a fi una şi aceeaşi. Avînd la bază această ultimă
premisă, activitatea de prevenire şi combatere a criminalităţii, pentru a fi eficientă, trebuie să
urmeze, de asemenea, unele standarde acceptate de fiecare stat în parte, care realizează
activitatea de combatere a criminalităţii.
În cadrul mulţimii de elemente infracţionale, o pondere aparte şi un
statutspecial în cadrul luptei cu criminalitatea în ansamblu îl are infracţiunea decontrabandă. 
Istoria activității vamale în Republica Moldova începe după proclamarea independenței, la 27
august 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului 157 Președintelui nr.189 din 03 septembrie
1991, referitor la subordonarea instituțiilor vamale situate pe teritoriul țarii, fiind primele
structuri de stat create după declararea independenței.
Infracţionalitatea ca fenomen are o extindere largă în domeniul vamal, cauzând pierderi
considerabile intereselor de stat ale Republicii Moldova. Controlul privind transportarea peste
frontiera vamală a mărfurilor și a valorilor culturale şi istorice constituie una dintre cele mai
importante direcţii de activitate a organelor de drept. Un real pericol pentru interesele sociale şi
de stat îl prezintă schemele bine stabilite şi funcţionale de contrabandă cu stupefiante, arme şi
muniţii, materiale nucleare, importul mărfurilor contrafăcute, inclusiv al produselor de consum
de calitate inferioară.
Incriminarea infracţiunii de contrabandă este un imperativ absolut pentru asigurarea ordinii în
domeniul raporturilor juridico-vamale, adică pentru protejarea regimului juridic vamal. Prin
comiterea contrabandei sunt amenințate sau lezate efectiv funcțiile organizatorică și economică
ale statului de drept, iar pentru descurajarea comiterii acestei infracțiuni toate țările aplică
sancțiuni penale.
Nerespectarea reglementărilor vamale se caracterizează prin pericol social ridicat, întrucât
astfel sunt lezate interesele economice ale oricărei țări şi prin aceasta se aduc grave prejudicii
securității economice a statului.
De exemplu, în Republica Moldova, în ultima perioadă (din 2004 încoace), din totalitatea
infracţiunilor economice înregistrate cca 50% le revine infracţiunilor reunite sub denumirea
marginală de contrabandă. De aici poate fi desprinsă o simplă concluzie: în Republica Moldova
rata infracţiunilor vamale şi, în special, a infracţiunilor de contrabandă este foarte ridicată, fapt
ce demonstrează o dată în plus efortul suplimentar pe care organele de drept trebuie să-l
manifeste pentru contracararea infracţionalităţii vamale.

4
 Codul Renal al Republicii Moldova1 (în continuare CP RM) nu conţine o secţiune aparte care
să cuprindă incriminările din sfera vamală. Totuşi, acestea pot fi desprinse din analiza
Capitolului X din Partea Specială al CP RM intitulat „Infracţiuni economice”.
Relaţiile sociale din sfera vamală sunt reglementate preponderent de Codul vamal al
Republicii Moldova ( în continuare CV RM)2, precum şi de alte acte normative, inclusiv de cele
subordonate legii, printre care hotărârile Guvernului Republicii Moldova. Un loc aparte îi revine
legislaţiei penale, care vine să incrimineze şi să sancţioneze faptele socialmente periculoase
săvârşite în sfera vamală.

1. Analiza infracțiunii de contrabandă

Potrivit legislaţiei penale a Republicii Moldova, actul normativ menit să sancţioneze
persoana pentru comiterea infracţiunilor de contrabandă, în general, şi a infracţiunilor vamale, în
special, este CP RM Or, doar CP RM este actul legislativ care cuprinde norme de drept ce
stabilesc principiile şi dispoziţiile generale şispeciale ale dreptului penal, determină faptele ce
constituie infracţiuni şi prevede pedepsele ce se aplică infractorilor. Iar în Republica Moldova
unica lege penală este Codul penal.
CP RM incriminează infracțiunea de contrabandă prin prisma prevederilor art. 248.
De consemnat că respectivele norme de incriminare din legislaţia penală a Republicii
Moldova sunt norme de blanchetă, adică sunt norme care, pentru a afla conţinutul acestora, este
necesar de a se apela la unele acte normative din sfera extrapenalului. Iar exemplul elocvent în
aces tsens este CV RM. La acesta se adaugă şi alte acte normative cu caracter extrapenal. Tocmai
din aceste considerente la aflarea conţinutului constitutiv al normelor de incriminare din Codul
penal în mod indispensabil se va face trimitere la actele normative de referinţă, în „frunte” cu
Codul vamal.
Din punct de vedere tehnico-legislativ, art.248 CP RM este format din cinci variante-tip de
infracţiuni şi o variantă agravată de infracţiune.
Astfel, contrabanda în prima variantă-tip (prevăzută la alin.(1) art.248 CP RM) presupune
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori în
proporţii mari, eludându-se controlul vamalori tăinuindu-le de el, prinascundere în
locurispecialpregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelorsau
a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarareneautentică în
documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.

1
Codul Penal al Republicii Moldova, nr. 985 din 18.04.2002, în Monitorul Oficial nr. 195 din 14.04.2002
2
Codul Vamal al Republicii Moldova nr. 1149 din 20.07.2000, în Monitorul Oficial din nr. ed. special din
01.01.2007
5
 Contrabanda în a doua variantă-tip (prevăzută la alin.(2) art.248 CP RM) reprezintă trecerea
peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte
puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi a
produselor cu destinaţie dublă, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere
în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în
documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
Contrabanda în a treia variantă-tip (prevăzută la alin.(3) art.248 CP RM) constituie trecerea
peste frontiera vamală aRepubliciiMoldova a armamentului, a dispozitivelor explozive, a
muniţiilor, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special
pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de identificare vamală, oriprin nedeclarare sau declarareneautentică în documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
Contrabanda în a patra variantă-tip (prevăzută la alin.(4) art.248 CP RM) presupune trecerea
peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale, eludându-se controlul vamal
ori tăinuindu-le de el prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, precum
şi nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în
cazul în care întoarcerea lor este obligatorie.
Contrabanda în a cincea variantă-tip (prevăzută la lit.d) alin.(5) art.248CP RM) constă în
trecerea peste frontieravamală aRepubliciiMoldova a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori în
proporţii deosebit de mari, eludându-se controlul vamalori tăinuindu-le de el, prinascundere în
locurispecialpregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelorsau
a mijloacelor de identificare vamală, oriprin nedeclarare sau declarareneautentică în documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
În fine, contrabanda în varianta agravată presupune săvârşirea acţiunilor/ inacţiunilor
infracţionale prevăzute la alin.(1), (2), (3) sau (4): a) de către două sau mai multe persoane (lit.b)
alin.(5) art.248 CP RM); b) de către o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de
serviciu (lit.c) alin.(5) art.248 CP RM).
Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art.248 CP RM îl constituie relațiile
sociale cu privire la securitatea vamală a Republicii Moldova.
Obiectul material (imaterial) al infracțiunii specificate la art. 248 CP RM urmează a fi
examinat în funcție de varianta concretă sub care se înfățișează infracțiunea de contrabandă.
Astfel în cazul infracțiunii prevăzute la alin(1) art. 248 CP RM, obiectul material (imaterial)
îl constituie mărfurile, obiectele sau alte valori (cu excepția celor menționate la alin.(2)-(4) art.
248 CP RM), daca valoarea acestora se exprimă în proporții mari. Dacă valoare acestor mărfuri,
6
obiecte sau a altor valori nu atinge proporțiile mari, atunci cele comise sunt pasibile de calificare
potrivit alin.(10) art. 287 Cod Contravențional.
În alt context, obiectul material (imaterial) al infracțiunii prevăzute la alin.(2) art. 248 CP RM
îl constituie în mod alternativ: a)substanțele narcotice, b) substanțele psihotrope, c) substanțele
cu efect puternic, d) substanțele toxice, e) substanțele otrăvitoare, f) substanțele radioactive,
g)substanțele explozive, h) deșeurile nocive, i)produsele cu destinație dublă.
Obiectul material (imaterial) al infracțiunii prevăzute la alin.(3) art. 248 CP RM îl reprezintă
în mod alternativ: a) armamentul, b) dispozitivele explozive, c) munițiile.
Obiectul material (imaterial) al infracțiunii prevăzute la alin.(4) art. 248 CP RM îl reprezintă
în mod alternativ: a) valorile culturale trecute peste frontierea vamală a Republicii Moldova, b)
valorile culturale nereturante pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, anterior scoase din țară,
în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie3.
Alte bunuri decât cele menționate în alin.(1)-(4) art. 248 nu pot constitui obiectul material
(imaterial) al infracțiunii de contrabandă.
Infracțiunea prevăzută la art. 248 CP RM nu are victimă.
Latura obiectivă a infracțiunii specificate la alin.(1)-(3) art. 248 CP RM include următoarele
trei semne:
1) Fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de trecere a entităților, ce reprezintă obiectul
material (imaterial) al acestor infracțiuni, peste forntierea vamală a Republicii Moldova;
2) Locul săvârșirii infracțiunii – frontierea vamală a Republicii Moldova;
3) Metodele de săvârșire a infracțiunii:
- Eludarea controlului vamal;
- Tăinuirea de control vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în
acest scop;
- Folosirea frauduloasă a documentelor și mijloacelor de identificare vamală;
- Nedeclararea;
- Declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei;
În cazul alin.(4) art. 248 latura obiectivă presupune următoarele două versiuni alternative:
I. 1) Fapta prejudiciabilă, exprimată în acțiunea de trecere a valorilor curlturale peste
frontiera vamala Republicii Moldova.
2) Locul săvârșirii infracțiunii – frontiera vamală a Republicii Modlova;

3
Brînza S., Stati V., Tratat de drept penal, Partea specială, volumul II, Chișinău, Tipografia Centrală, 2015, p.281

7
 3. Metodele de săvârșire a infracțiunii:
- Eludarea controlului vamal;
- Tăinuirea de control vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în
acest scop;
II. 1. Fapta prejudiciabilă, exprimată în inacțiunea de nereturanre pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din țară, dacă întoarcerea lor este
obligatorie;
2. Locul săvârșirii infracțiunii – în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova4.
Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă.
Subiectul infracțiunii este :
1) Persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii infracțiunii a atins vârsta de 16
ani;
2) Persoana juridică ( cu excepția autorității publice).
Codul Vamal definește termenul de trecerea fontierei vamale a Republicii Moldova în art. 1
alin. (5) ca introducerea şi scoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de mărfuri şi
mijloace de transport, inclusiv prin expedieri poştale internaţionale, prin conducte şi prin linii de
transport electric.
Frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul antrepozitelor vamale constituie frontiera
vamală a Republicii Moldova în conformitate cu alin.(3) art. 4 CV RM.
Infracțiunea analizată este una formală. Ea se consideră consumată din momentul:
- Trecerii de facto a frontierei vamale a Republicii Moldova - în cazul introducerii de
mărfuri şi mijloace de transport pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul
introducerii lor pe cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova de pe
teritoriul antrepozitelor vamale sau în cazul în care făptuitorul nu imprimă celor
săvârșite nici măcar o aparență de legalitate.
- Depunerii delcarației vamale sau al efectuării altor operațiuni vamale care denotă
intenția de a introduce sau de a scoate bunuri presupunând că făptuitorul imprimă
celor săvârșite o aparență o legalitate.

2. Analiza practicii judiciare.

Bostan Vl., dânduşi seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale, prevăzând urmările
lor şi admiţând în mod conştient survenirea acestora, în anul 2016, acţionând împreună şi de
comun acord cu Soltan A. şi cu alte persoane în privinţa cărora urmărirea penală a fost disjunsă,
având intenţia obţinerii unui profit personal, prin introducerea în Republica Moldova a
4
Brînza S., Stati V. Op. Cit. p.285-286
8
mărfurilor prin contrabandă în proporţii mari, au elaborat un plan criminal complex, împărţind
rolurile între ei, după care au acţionat cu intenţia unică.
Potrivit planului criminal, pentru o perioadă îndelungată, cu automobilul personal de model
„Mercedes Vito” cu n/î XXXXX, Bostan Vl. transporta pe teritoriul Ucrainei până la vamă marfă
industrială, procurată de la pieţele din Ucraina, care urma să fie introdusă ilegal pe teritoriul R.
Moldova, prin eludarea controlului vamal şi peste frontiera a R. Moldova. Ulterior, marfa trecută
prin contrabandă, din nou se încărca în automobilul de model „Mercedes Vito” și era transporta
persoanelor pentru realizare pe pieţele din or. Soroca şi or. Floreşti.
Astfel, la 1 august 2016, seara, Bostan Vl. a transportat, cu automobilul său personal de
model „Mercedes Vito” cu n/î XXXXX, marfă industrială până la hotarele R. Moldova. Apoi a
descărcat-o şi a transmis-o persoanelor în privinţa cărora urmărirea penală a fost disjunsă, pentru
că ei, prin eludarea controlului vamal şi peste frontiera vamală a R. Moldova, ilegal, să o treacă
pe teritoriul R. Moldova. În astfel de circumstanţe, Bostan Vl. cu automobilul său personal de
model „Mercedes Vito” cu n/î XXXXX, pe la ora 22.50, în lipsa altor persoane, neperfectând
declaraţia pe careva bunuri sau mărfuri şi neachitând careva taxe, a trecut controlul vamal la
postul vamal Ocniţa (PVFI, rutier), fiind înregistrat în sistemul informaţional vamal la intrare în
R. Moldova. La ieşire din postul vamal î-1 aşteptau complicii Soltan A. cu automobilul de model
„Opel Astra” cu n/î XXXXX, care s-au deplasat în direcţia sat. Gîrbova, r-nul Ocniţa. Apoi,
marfa trecută prin contrabandă, în zona de frontieră vamală a r-nul Ocniţa, a fost din nou
încărcată în automobilul de model „Mercedes Vito” cu n/î XXXXX, în scopul transportării, în
timp de noapte, în or. Soroca, persoanelor care vând la piaţă, complicele Soltan A., promiţând
dinainte că-i va favoriza şi va tăinui urmele şi obiectele de contrabandă, promiţând din timp că
va procura şi va vinde atare obiecte, conducând automobilul de model „Opel Astra” cu n/î
XXXXX înaintea automobilului de model „Mercedes Vito” cu n/î XXXXX, î-1 informa despre
obstacole care puteau apărea pe drum.
La 2 august 2016, Bostan Vl., conducând automobilul personal de model „Mercedes Vito” cu
n/î XXXXX a fost stopat de colaboratorii de poliţie a INP şi a INI a IGP MAI şi reţinut în
flagrant delict în sat. Rubleniţa, r-nul Soroca, cu marfă industrială în proporţii mari introdusă
ilegal pe teritoriul R. Moldova, prin eludarea controlului vamal. În urma efectuării percheziţiei
în automobilul de model „Mercedes Vito” cu n/î XXXXX, a fost depistată marfa industrială,
valoarea căreia în vamă constituia 192196,56 lei.5

În cadrul ședinței de judecată inculpatul vina nu și-a recunoscut-o.

5
Sentință în numele legii, judecătoria Soroca din 24.11.2017. Dosarul nr.1-42/17 <
https://jsr.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/a320a910-25d1-e711-80d7-0050568b4d5b >
9
 Inculpatul fiind audiat a mprturisit că s-a întâlnit cu cet. Bostan V. la o benzinărie la teritoriul
R. Ucraina unde ultimul i-a spus că are probleme cu automobilul. Afirmă că l-a ajutat la
soluționarea problemei.Pe XXX îl cunoaște, nu știe cu ce se ocupă, dar știe că des trece frontiera
pentru că merge la cumpărături în R. Ucraina. De asemeneaa menționează că nu a fosr rugat
niciodată să aducă marfă peste frontiera Republicii Moldova.
Martorul XXX colaborator al poliției de frontieră că au fost create grupuri mobile în scopul
verificării și documentării automobilul. În automobil au fost descoperite mai multe pachete de
culoare neagră pline cu marfă industriale.
Un alt martor de asemenea colaborator al poliției de frontieră a relatat că la stoparea
mijlocului de tranport a idendificat mai multe pachete și genți cu cu mărfuri industriale. Acte de
proveniență șoferul nu avea. Iar înaintea aceestul automobil a mai trecut unu de culoare albă care
verifica traseul, iar modul de introducere în țară a mărfii nu se cunoaște.
Mai mulți martori care erau vânzători la piață, au declarat că nu cunosc cu ce se ocupă XXX
și că nu am procurat niciodată marfă de la el.
Pe lângă declarațiile martorilor vina acestuia ar fi demonstrată și prin mai multe procese
verbale
Prin sentinţa Judecătoriei Soroca din 24 noiembrie 2017 Bostan Vl. a fost recunoscut vinovat
şi condamnat în baza art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa închisorii
stabilită inculpatului a fost suspendată condiţionat pe o perioadă de probaţiune de 4 ani.
Legalitatea şi temeinicia sentinţei de condamnare, în termenul şi modul prevăzut de art. 402-
403 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apeluri de către procuror, avocatul Zaharii L. în
interesele inculpatului Soltan A. şi de inculpatul Bostan Vl.
Procurorul a solicitat casarea parţială a sentinţei, în partea stabilirii pedepsei cu emiterea unei
noi hotărâri în această parte, prin care Bostan Vl. în baza art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal să fie
condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip
semiînchis, iar Soltan A. în baza aceluiaşi articol să fie condamnat la pedeapsa de 5 ani 6 luni
închisoare, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, în rest celelalte dispoziţii ale
sentinţei să fie menţinute fără modificări.6
Prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Bălţi din 27 martie 2019, apelurile declarate
au fost admise, din alte motive decât cele invocate, cu casarea parţială a sentinţei şi pronunţarea
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, după cum urmează.

6
Dezicie, Curtea de Apel Băți din 27.03.2019, Dosarul nr. 1a-775/2017<
https://cab.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/6bb34910-7144-48ee-af77-a6f4870fd03f>
10
 Procesul penal în privinţa lui Bostan Vl. învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute de art.
248 alin. (5) lit. b) Cod penal, urmează a fi încetat, deoarece fapta inculpatului constituie
contravenţia prevăzută de art. 287 alin. (10) Cod Contravenţional.
Procesul contravenţional în baza art. 287 alin. (10) Cod Contravenţional în privinţa lui
Bostan Vl. urmează a fi încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripţie prevăzut de art.
30 alin. (2) Cod Contravenţional pentru tragerea acestuia la răspunderea contravenţională.
Procesul penal în privinţa lui Soltan A. intentat în baza art. 248 alin. (5) lit. b) Cod penal,
urmează a fi încetat, deoarece fapta inculpatului constituie contravenţia prevăzută de art. 287
alin. (10) Cod Contravenţional.
Procesul contravenţional în baza art. 287 alin. (10) Cod Contravenţional în privinţa lui Soltan
A. urmează a fi încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripţie prevăzut de art. 30 alin.
(2) Cod Contravenţional pentru tragerea acestuia la răspunderea contravenţională
Având în vedere modificările operate la Codul penal al Republicii Moldova prin Legea nr.
179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, fapta comisă de inculpaţi în prezent deja
constituie o contravenţie administrativă, iar în temeiul art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală,
în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenţie, instanţa încetează procesul penal şi,
concomitent, soluţionează cauza conform prevederilor Codului Contravenţional al Republicii
Moldova.
Din învinuirea înaintată lui Bostan Vl. şi Soltan A. şi fapta constatată de către instanţa de
fond, rezultă că trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor prin eludarea
controlului vamal, de către două sau mai multe persoane, membri ai unui grup criminal
organizat, în proporţii deosebit de mari, a fost comisă de către inculpaţi pe parcursul anului 2016.
La caz s-a reţinut că legea mai favorabilă aplicabilă inculpaţilor a intervenit la momentul intrării
în vigoare a modificărilor din Codul penal, adică la data de 17 august 2018. Prin Legea nr.179
din 26.07.2018, întrată în vigoare la 17.08.2018, au fost operate modificări la art. 248 alin. (l)
Cod penal.
Conform Hotărârii de Guvern nr. 879 din 23.12.2015, în vigoare din 25.12.2015, s-a aprobat
cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, în mărime de 5050
lei. Deci, 5050 lei x 100 salarii medii = 505.000 lei. În total, Bostan Vl. şi Soltan A. au trecut
peste frontiera vamală, potrivit rechizitoriului, marfă industrială cu valoare de 192196,56 lei.
. Din materialele cauzei se constată că fapta pentru care Bostan Vl. şi Soltan A. au fost
condamnaţi a fost comisă pe parcursul anului 2016, astfel din momentul săvârşirii contravenţiei a
expirat termenul de tragere la răspundere contravenţională.
Astfel atât timp cât legea prevede că contrabanda reprezintă trecerea peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a bunurilor valoarea cărora depăşeşte 100 de salarii medii lunare pe
11
economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrşirii faptei,
iar bunurile care au fost trecute peste frontiea tării nu depășeasc această suma, atunci nu se
întrunesc semnele componenței de infracțiune și lipsește temeiul de tragere la răspundere penală
a subiecților.

12
 CONCLUZIE
Contrabanda ca fenomen infracţional este o problemă globală ce necesită găsirea unor soluţii
la nivel global.
Achitarea taxelor vamale este o obligaţie constituţională, precum şi un comportament normal
a cetăţenilor în cadrul ţărilor dezvoltate – o conduită ce trebuie să se obişnuiască şi
în Republica Moldova. Însă, din păcate, actualmente nu se poate afirma că conduita persoanelor
ce trec frontiera Republicii Moldova se caracterizează cu o respectare întrutotul a regulilor
vamale, ci din contra, aceștia încearcă să identifice noi metode de trece mărfuri peste frontiera
vamală a Republicii Moldova fără declararea acestora.
Astfel, din an în an se măreşte numărul de dosare (administrative şi penale privind încălcarea
regulilor vamale, în special de contrabandă penală.  După cum se ştie din practică, majoritatea
dosarelor penale sînt clasate
datorită clasificării incorecte a faptelor (totuşi social- periculoase) de cătrelucrătorii
corespunzători, ca efect a aplicării unei metodici de cercetare greşite înastfel de cazuri.
Cred că în cazul contrabandei penale aceste încadrări greşite s-au datorat în mare măsură
lipsei de cunoştinţe teoretice (ci nu practice), precum şi unei lipse de literatură juridică în acest
domeniu.
În aceaste situații astfel devine necesar ca organul de urmărire penală să asigure prezentarea
probelor în conrespundere cu realitatea, iar judecătorul să dispună de cunoștințele necesare
pentru a nu admite carențe la calificare. Pe lângă aceasta este absolut necesară și întreprinderea
unor măsuri la nivelul poliției de frontieră cum ar fi îmbunatăţirea cooperarii cu autorităţile de
frontieră sau optimizarea dispunerii posturilor/patrulelor poliţiei de frontieră.

13
 BIBLIOGRAFIE

A. Acte normative interne

1. Codul Penal al Republicii Moldova, nr. 985 din 18.04.2002, în Monitorul Oficial în
Monitorul Oficial nr.72-74, din 14.04.2009;
2. Codul Vamal al Republicii Moldova nr. 1149 din 20.07.2000, în Monitorul Oficial din
nr. ed. special din 01.01 2007;
B. Bibliografie
În română
1. Brânză S., Stati V., Tratat de Drept Penal Partea Specială, Vol-I ,Chișinău, Editura
„Tipografia Centrală”, 2015;
C. Practica judiciară
1. Sentință în numele legii, judecătoria Soroca din 24.11.2017. Dosarul nr.1-42/17 <
https://jsr.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/a320a910-25d1-e711-80d7-
0050568b4d5b >
2. Dezicie, Curtea de Apel Băți din 27.03.2019, Dosarul nr. 1a-775/2017<
https://cab.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/6bb34910-7144-48ee-af77-
a6f4870fd03f>

14