CUPRINS

TITLUL I. Aspecte juridico-penale privind

infractiunea de contrabanda

CAPITOLUL I Consideratii generale 1 1.Activitatea vamala in Romania 2.Contrabanda-infractiune de frauda si componenta a crimei organizate 3.Necesitatea incriminarii contrabandei CAPITOLUL II Aspecte juridico-penale privind infractiunea de contrabanda 1. Continutul legal 2. Conditii preexistente 2.1 ituatia premisa 2.2 !biectul ocrotirii juridice 2.2.1 !biectul juridic 2.2.2 !biectul material 2.3 ubiectii infractiunii 2.3.1 ubiectul activ nemijlocit."robleme privind pluralitatea ocazionala si cea constituita de infractori 2.3.2 ubiectul pasiv 3. Continutul constitutiv 3.1 #atura obiectiva 3.1.1 $lementul material 3.1.2 %rmare imediata 3.2 #atura subiectiva &. 'orme(modalitati(sanctiuni &.1 'ormele infractiunii de contrabanda &.1.1 Actele preparatorii &.1.2 )entativa &.1.3 Consumarea infractiunii &.2 *odalitati de savirsire a contrabandei &.3 anctiuni CAPITOLUL III "robleme procesuale si de drept comparat 1. Aspecte de drept comparat 1.1 istemul de drept francez 1.2 istemul de drept italian 1.3 pecificul sanctionarii contrabandei in alte sisteme de drept.

2. 2.1 2.2 2.3

TITLUL II Aspecte criminologice privind infractiunea de contrabanda

CAPITOLUL I tarea si dinamica savirsirii infractiunii de contrabanda 1."articularitati ale situatiei operative politienesti pe linie de contrabanda. 2.*odalitati practice de savirsire a infractiunii de contrabanda CAPITOLUL II Cauzalitatea 1.Conceptul general de cauzalitate 2.Clasificarea factorilor criminogeni 3.Cauzele care genereaza(imprejurarile care favorizeaza(conditiile care inlesnesc savirsirea infractiunii de contrabanda CAPITOLUL III "revenirea savirsirii infractiunii de contrabanda 1.Conceptul de prevenire si combatere a criminalitatii. 2.!rganizarea prevenirii criminalitatii 3."osibilitati de preveniresi combatere a fenomenului de contrabanda. NOT
BIBLIOGRAFIE

Aspecte procesuale Constatarea infractiunii de contrabanda. Activitatea de cercetare penala Competenta de judecata.

TITLUL I
ASPECTE JURIDICOPENALE PRIVIND INFRACIUNEA DE CONTRABAND

CAPITOLUL I
CONSIDERAII GENERALE
1. ACTIVITATEA VAMAL N ROMNIA
nc din cele mai vechi timpuri statele au prelevat impozite pentru mr urile care treceau rontiera! "rimele atestri documentare #n le$tur cu modul de unc%ionare a vmilor pe teritoriul de azi al Rom&niei apar%in perioadei Evului 'ediu (impuriu! )ele dint&i puncte vamale cunoscute au ost )&ineni* Bran* +ama Buzului* )ernu%i! Or$anizarea vmilor #n ,rile Rom&ne a #nceput #n secolul al -I+.lea /i unc%iona ca un venit domnesc! n perioada Re$ulamentelor Or$anice* pe ondul dezvoltrii schim0urilor comerciale s.a pus pro0lema or$anizrii #n mai 0une condi%ii a sistemului vamal! Odat cu intrarea #n vi$oare a Re$ulamentului Or$anic* #n am0ele principate sunt #n iin%ate impozitele indirecte /i ta1ele vamale care devin venituri ale statului1! In perioada modern a Rom&niei apare 2Proiectul pentru admini trarea !"milor Principatelor #nite ale Moldo!ei $i %"rii Rom&ne$ti 3* su0 in luen%a le$isla%iei ranceze!

5up ce Rom&nia a devenit stat constitu%ional* #n 1678 a ost apro'at" (Le)ea )eneral" a !"milor 3*re$lement&nd #ntr.un mod precis ansam0lul de pro0leme re eritoare la statutul de vam! 5up 1678 le$isla%ia vamal a su erit o serie de modi icri* realiz&ndu.se o #m0unt%ire a acesteia! n perioada primului rz0oi mondial s.a constatat o scdere considera0il a opera%iunilor de import.e1port* aplic&ndu.se prevederile tari ului vamal din 19:;! n condi%iile economice e1istente dup rz0oi s.a adoptat un nou tari vamal #n 192:* tari vamal care a ma<orat ta1ele vamale cu 8=! 5up 24 au$ust 19;;* evenimentele politice care au avut loc au condus la limitarea ac%iunilor de import.e1port private! Aceste opera%iuni au ost preluate de stat* aspect consacrat de Le$ea vamal din 19;9! n 1976 a ost adoptat Le$ea nr! 4: prin care s.a apro0at )odul +amal al Rom&niei /i 5ecretul nr!447 > 1961 reprezent&nd Re$ulamentul vamal* acte normative care cu unele modi icri au ost #n vi$oare /i #n perioada cuprins #ntre 22 decem0rie 1969 ? septem0rie 1997! Intrarea #n vi$oare a noului )od vamal al Rom&niei la :1!:9!1997 /i a Re$ulamentului vamal* a ost impus de schim0rile ce au avut loc #n activitate economic /i social din Rom&nia! 5up noua re$lementare #n domeniul vamal s.a #ncercat s se %in cont de realit%ile economico.sociale din Rom&nia* crearea unui mecanism e icient protec%ionist* realizarea transpunerii #n via% a tratatelor la care Rom&nia este parte* compati0ilizarea le$isla%iei vamale na%ionale cu cea a %rilor din @niunea European!

n con ormitate cu te1tul art!1 al!2 prevederile acestui cod se aplic tuturor 0unurilor introduse sau scoase din %ar de ctre persoane izice sau <uridice! )odul vamal cuprinde o serie de dispozi%ii cu re erire la lmurirea unor termeni Are$lementare vamal* autoritate vamal* statut vamal* mr uri rom&ne/ti* mr uri strine* datorie vamal B! )apitolul II re$lementeaz aspecte re eritoare la sistemul institu%ional al autorit%ii vamale! )odul vamal cuprinde dispozi%ii re eritoare la principiile de 0az pentru aplicarea re$lementrilor vamale* o0%inerea de rela%ii /i in orma%ii de la autorit%ile vamale* etapele opera%iunii de vmuire* re$imurile vamale! )apitolul -I Aart!178 ? art!164 B sta0ile/te aptele care constituie in rac%iuni la re$imul vamal* acestea iind in rac%iunea de contra0and* de contra0and cali icat* in rac%iunea de olosire de acte nereale* in rac%iunea de olosire a actelor alsi icate! n partea inal se precizeaz c aptele care constituie contraven%ii* procedura de constatare /i sanc%ionare a acestora se sta0ilesc prin Re$ulamentul vamal Acap! -+* art!46; ? art!469B! Odat cu intrarea #n vi$oare a acestor le$i se a0ro$ le$ea nr! 4: din 22!12!1976 cu modi icrile ulterioare* art!2*4*;*6.4C /i pct! I din Ane1a nr!2 la O!G! nr!2C > 1994 privind tari ul vamal de import al Rom&niei* apro0at /i modi icat prin Le$ea nr!1:2 > 199;* precum /i alte prevederi contrare acestui cod! Intrarea #n vi$oare a Re$ulamentului +amal a dus la a0ro$area D!G! nr! C68 > 199: privind re$imul vamal aplica0il persoanelor izice* D!G! nr! 127; > 199:* D!G! nr! 86: > 199;* D!G! nr! 1;9 > 199C* D!G! nr! 18: > 199C!

Eoul Re$ulament +amal aduce o serie de schim0ri* introduc&nd o nou terminolo$ie /i proceduri vamale noi* o nou cate$orie de intermediari #n vam* restr&n$&nd responsa0ilitatea comisionarilor #n vam!

*. CONTRA+AN,A - IN.RAC%I#NE ,E .RA#, /I COMPONENT A CRIMEI OR0ANI1ATE

n cadrul politicii vamale* re$imul <uridic vamal al unui stat reprezint totalitatea dispozi%iilor le$ale care privesc intrarea /i ie/irea 0unurilor din %ar /i* #n special* controlul cu ocazia trecerii rontierei de stat* #ndeplinirea ormalit%ilor vamale /i plata drepturilor Ata1elorB vamale 2! Introducerea sau scoaterea din %ar a mr urilor* a mi<loacelor de transport /i a oricror altor 0unuri este permis numai prin punctele de control pentru trecerea rontierei de stat* iind supuse vmuirii Aart!2* al!1*2 )od +amalB!5easemenea* importul.e1portul de mr uri se realizeaz #n con ormitate cu prevederile le$ale din domeniul comer%ului e1terior pe 0aza unor apro0ri* autorizri sau licen%e* cu respectarea normelor privind opera%iunile de vmuire! Eerespectarea re$lementrilor vamale atra$e potrivit le$ii* dup caz rspunderea disciplinar* contraven%ional* penal sau material! E1isten%a re$imului <uridic vamal constituie un dat pentru interven%ia dreptului penal /i s era raporturilor <uridice vamale! Le$ea nr!1;1 > 1997 ? noul )od +amal al Rom&niei ? incrimineaz ac%iunea de contra0and /i contra0and cali icat* in rac%iunea de olosire de acte nereale sau in rac%iunea de olosire a actelor alsi icate!

5in momentul incriminrii unor apte care contravin re$lementrilor vamale e1istente* #ntre stat* prin autorit%ilor pu0lice competente /i orice destinatar al le$ii penale iau na/tere raporturi <uridice penale #n domeniul vamal* care #n $eneral sunt raporturi <uridice de con ormare! n momentul sv&r/irii vreunei in rac%iuni vamale se na/te #ns un raport <uridic penal de con lict! )ontra0anda este una dintre cele mai $rave suscepti0ile a i sv&r/ite #n s era raporturilor <uridice vamale* pentru c prin comiterea in rac%iunii de contra0and se amenin% sau lezeaz e ectiv valori sociale importante pentru ordinea pu0lic* pentru interesele le$itime /i le$ale ale statului rom&n! 5e inind #n termeni $enerali in rac%iunea de contra0and* aceasta const #n trecerea peste rontier a 0unurilor ast el #nc&t s eludeze $rav re$imul <uridic vamal* prin scoaterea acestor 0unuri de su0 puterea de dispozi%ie a autorit%ilor vamale 4! )ircumstan%ele #n care tre0uie realizat trecerea prin rontier a 0unurilor pentru a se realiza con%inutul constitutiv al in rac%iunii de contra0and sunt e1pres /i limitativ prezentate de le$e! "otrivit codului vamal anterior ALe$ea nr!4: > 1976B constituia in rac%iunea de contra0and urmtoarele apte sv&r/ite #n scopul sustra$erii 0unurilor de la re$imul vamal /i se sanc%ionau cu #nchisoare de la 2 la 7 ani /i con iscarea par%ial a averii F aB trecerea peste rontier a 0unurilor prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal sau prin olosirea de documente vamale alse ori a unor documente vamale privind alte 0unuri* dac valoarea 0unurilor dep/e/te 4::: leiG

0B trecerea peste rontier r autoriza%ie a armelor* muni%iilor* materialelor e1plozive sau radioactive* a produselor /i su0stan%elor stupe iante* precum /i a produselor /i su0stan%elor to1iceG cB sustra$erea de la opera%iunile de vmuire a 0unurilor* sv&r/it de una sau mai multe persoane #narmate sau constituite #n 0and! Aceste apte erau sanc%ionate /i atunci c&nd rm&neau #n aza tentativei! n cazul #n care 0unurile ? o0iect al in rac%iunii de contra0and nu se $seau* cel #n cauz era dator la plata ta1elor vamale a erente! )on orm art!4 din Le$ea nr!4: > 1976* c&nd trecerea peste rontier a unor 0unuri constituia in rac%iune potrivit dispozi%iilor cuprinse #n alte le$i* apta se pedepsea #n condi%iile /i cu sanc%iunile prevzute #n acele le$i! "otrivit noului )od +amal pentru a constitui in rac%iune de contra0and* trecerea peste rontier tre0uie s se realizeze prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal! Este vor0a de trecerea peste rontier a mr urilor sau altor 0unuri /i nu de persoane! 5ac ptuitorul trece raudulos odat cu 0unurile el va i tras la rspundere pentru in rac%iunea de trecere rauduloas a rontierei de stat prevzut #n art! C8 ? C6 din Le$ea nr!8C > 1992* #n concurs cu in rac%iunea de contra0and! Eoul )od +amal nu mai cere condi%ia ca valoarea 0unurilor trecute peste rontier prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal s dep/easc 4::: lei! Art!7C )od +amal incrimineaz in rac%iunea de contra0and cali icat const&nd #n trecerea peste rontier* r autoriza%ie a unor cate$orii de produse ce reprezint un $rad sporit de pericol social! 5&nd un caracter cali icat acestei modalit%i de sv&r/ire a contra0andei* prevzut /i #n codul vamal anterior A art!72*

lit! 0* Le$ea 4: > 1976 B* le$iuitorul rom&n a instituit /i un re$im sanc%ionator mai aspru A #nchisoare de la 4 ? 12 ani /i interzicerea unor drepturi dac le$ea penal nu prevede o pedeaps mai asprB! Hv&r/irea acestor apte de una sau mai multe persoane separate sau constituite #n 0and nu mai reprezint o modalitate aparte a in rac%iunii de contra0and ca #n vechea re$lementare A art!72* lit! c din Le$ea 4: > 1976 B* ci numai o circumstan% atenuant A pedeapsa iind #nchisoare de la 8 ? 18 ani /i interzicerea unor drepturi B! Eoua re$lementare vamal* prin dispozi%iile art!16:* d posi0ilitatea aplicrii pedepsei complimentare a interdic%iei de a mai e1ercita ocupa%ia atunci c&nd aptele de contra0and sunt sv&r/ite de an$a<a%i sau reprezentan%i ai unor persoane <uridice care au ca o0iect de activitate opera%iuni de import.e1port ori dac sunt sv&r/ite #n olosul acestor persoane <uridice! Art!161 din Le$ea nr!1;1 > 1997 incrimineaz tentativa la in rac%iunea de contra0and! "otrivit art!164 )od +amal* atunci c&nd mr urile sau 0unurile care au cut o0iectul in rac%iunii de contra0and nu se $sesc* ptuitorul este o0li$at la plata echivalentului lor #n 0ani! n ast el de cazuri* #n re$lementarea anterioar se prevedea o0li$a%ia pentru cel #n cauz de a plti ta1ele vamale a erente! In rac%iunea de contra0and este prin concept o in rac%iune de raud* deoarece implic prin comiterea ei o activitate de eludare a re$lementrilor vamale /i de am$ire a autorit%ilor vamale! )ontra0anda nu mai este #ns o simpl in rac%iune de raud* #n %i/&ndu.se astzi ca o component a crimei or$anizate /i d&nd ast el o noua dimensiune a

pericolului social prin aptul c actele de contra0and sunt sv&r/ite de participan%i constitui%i #n 0and* cu rela%ii de cooperare interna%ional* pro$ramate pe termen lun$* motivate de dorin%a de pro it /i chiar putere* care include un poten%ial su0stan%ial de violen%a* de raud /i de corup%ie;! n lumea contemporan* criminalitatea or$anizat capt /i o dimensiune transna%ional* multina%ional! )riminalitatea transna%ional desemneaz acea dimensiune a criminalit%ii or$anizate prin care ie se #ncalc simultan le$isla%iile penale a dou sau mai multor %ar* ie* sv&r/it iind #ntr.o %ar acum* produce consecin%e economice /i sociale #ntr.o alt %ar! 5intre ormele criminalit%ii transna%ionale contemporane este curent /i practicat pe scar oarte mare contra0anda cu narcotice! 5easemenea* o modalitate de mani estare a criminalit%ii transna%ionale este /i cvasicontra0anda care const #n esen% #n alsi icarea acturilor de import /i e1port ? situa%ii sau tranzac%ii ilicite de pe urma crora at&t importatorul c&t /i e1portatorul se ale$ cu pro ituri mari* dar care a ecteaz totodat echili0rul de pl%i /i de schim0uri valutare a$rav&nd /i mai mult pro0lemele economice ale %rilor 8! In rac%iunea de contra0and este #ndreptat contra activit%ilor autorit%ii pu0lice vamale* prin sv&r/irea aptelor de contra0and aduc&ndu.se atin$ere

unc%iilor or$anizatoric /i economic statului rom&n* titularul dreptului de a institui /i pretinde aplicarea ri$uroas a re$ulamentului vamal! n acest sens* 5irec%ia General a +milor #n ptuie/te #n numele 'inisterului de Finan%e politica vamal a Guvernului* #n concordan% cu cadrul le$islativ e1istent! )aracterizarea contra0andei ca o in rac%iune contra activit%ilor autorit%ii pu0lice vamale prezint importan% din punct de vedere <uridic* #ntruc&t statul rom&n

1:

iind su0iect pasiv* do0&nde/te prin Administra%ia +milor dreptul de a pretinde #n <usti%ie* #n cazul sv&r/irii contra0andei* con iscarea 0unurilor care au cut o0iectul in rac%iunii sau care au servit la sv&r/irea in rac%iunii #n temeiul art! 116 )od "enal! In rac%iunea de contra0and constituie o component semni icativ a criminalit%ii a acerilor! Recomandarea A61B > 2 din 28!:C!1961 a )omitetului de 'ini/tri ai Htatelor 'em0re ale )onsiliului Europei include #n mod e1pres in rac%iunile vamale #n s era criminalit%ii a acerilor! Ane1a la Recomandarea A61B > 2 din 28!:C!1961 reprezint o list a criminalit%ii a acerilor Asec%iunea 1 ? 1C inclusivB pe aceast list i$ur&nd /i in rac%iunea de contra0and!

2. NECE3ITATEA INCRIMINRII CONTRA+AN,EI

Apari%ia /i unc%ionarea primelor vmi pe teritoriul de azi al Rom&niei #nc din perioada Evului 'ediu timpuriu* instituirea primelor tari e vamale* au determinat luarea unor msuri speci ice pentru a contracara eludarea ta1elor vamale! Func%ion&nd ini%ial ca un rent domnesc ce putea i arendat sau transmis ca o danie a domnului ctre un slu<0a/ credincios* vmile erau date #n paza unor oameni de #ncredere ai domnitorului ? vame/ii ? su0 conducerea marelui vame/! n sec! al -+II.lea paza vmilor /i prinderea contra0andi/tilor erau #ncredin%ate corpului inartolo$ilor condu/i de un cpitan! "entru prima dat* Le$ea General a +milor di 1678 a0orda /i pro0lema contra0andei* de acum #nainte contra0anda iind re$lementat #n le$isla%ia vamal!

11

"rezentarea in rac%iunii de contra0and ca o component #nsemnat a crimei or$anizate* ca o in rac%iune de raud din s era criminalit%ii a acerilor conduce la ideea necesit%ii incriminrii acesteia! "rin natura sa contra0anda poate s loveasc #n e1isten%a /i si$uran%a re$imului vamal al Rom&niei* s provoace nelini/ti /i dezordine social* s $enereze pre<udicii imense economiei na%ionale! Fraudarea le$ii #n sine prezint un $rad sporit de pericol social! Incriminarea /i sanc%ionarea aspr a contra0andei se impune /i datorit aptului c statul rom&n are o0li$a%ia de a nu lsa ca drepturile /i li0ert%ile persoanelor izice sau <uridice* rom&ne sau strine* a late pe teritoriul vamal al Rom&niei s ie e1puse vreunui nea<uns derivat din sv&r/irea in rac%iunii de contra0and! Ordinea /i disciplina #n s era raporturilor <uridice vamale neput&nd i asi$urate r incriminarea contra0andei* acest lucru devine un imperativ a0solut!

12

CAPITOLUL II
ASPECTE JURIDICOPENALE PRIVIND INFRACIUNEA DE CONTRABAND

1. CON%IN#T#L LE0AL
Incriminarea in rac%iunii de contra0and #n le$isla%ia vamal #/i $se/te locul #n cap! -I intitulat impropriu Hanc%iuni din Le$ea nr! 1;1 > 1997! Art! 178 din aceast le$e prevede c 2 trecerea pe te 4rontier" prin alte locuri dec&t cele ta'ilite pentru controlul !amal de m"r4uri au alte 'unuri con tituie in4rac5iunea de contra'and" $i e pedep e$te cu 6nc7i oare de la * la 8 ani $i inter9icerea unor drepturi 3! Art! 17C din Le$ea 1;1 > 1997 incrimineaz in rac%iunea de contra0and cali icat const&nd #n 2 trecerea pe te 4rontier": 4"r" autori9a5ie: a armelor: muni5iilor: a materialelor e;plo9i!e: au radioacti!e: produ elor $i u' tan5elor tupe4iante $i p i7otrope: precur orilor $i produ elor $i u' tan5elor to;ice 3! Hanc%iunea pentru aceast orm cali icat a in rac%iunii de contra0and este #nchisoarea de 4 la 12 ani /i interzicerea unor drepturi* dac le$ea penal nu prevede o pedeaps mai mare! "otrivit art! 179 )od +amal* aptele prevzute #n art! 178 /i art! 17C sunt mai $rave dac sunt sv&r/ite de una sau mai multe persoane #narmate ori constituite #n 0and! n cazul #n care aptele prevzute #n art! 178* art! 17C /i #n orma a$ravat prevzut #n art!179 )od +amal sunt sv&r/ite de an$a<a%i sau reprezentan%i ai unor u' tan5elor c7imice e en5iale:

14

persoane <uridice care au ca o0iect de activitate opera%iuni de import ? e1port* ori #n olosul acestor persoane <uridice se poate aplica /i interdic%ia e1ercitrii ocupa%iei* potrivit art!C; )od "enal! )odul +amal incrimineaz at&t orma consumat a in rac%iunii de

contra0and c&t /i tentativa la aceast in rac%iune con orm art! 161!

*. CON,I%II PREE<I3TENTE

*.1. 3IT#A%IA PREMI3

n structura in rac%iunii de contra0and e1ist #ntotdeauna o situa%ie premis const&nd #n re$imul <uridic vamal! Fr e1isten%a acestei premise nu se poate realiza con%inutul <uridic constitutiv al in rac%iunii de contra0and! )odul +amal prevede #n art! 2 c introducerea sau scoaterea a mr urilor* a mi<loacelor de transport /i a oricror altor 0unuri este permis numai prin punctele de control pentru trecerea rontierei de stat* /i c la trecerea rontierei de stat mr urile* mi<loacele de transport /i alte 0unuri sunt supuse vmuirii de ctre autorit%ile vamale! Ine1isten%a acestor dispozi%ii le$ale ar duce la imposi0ilitatea incriminrii in rac%iunii de contra0and!

1;

*.*. O+IECT#L OCROTIRII =#RI,ICE *.*.1.O+IECT#L =#RI,IC

)aracterizat ca o in rac%iune de raud prin care se realizeaz inducerea #n eroare a autorit%ii vamale* in rac%iunea de contra0and are ca o0iect <uridic acele rela%ii sociale re eritoare la re$imul vamal* a cror na/tere /i dezvoltare este condi%ionat de ocrotirea special a opera%iunilor de control vamal* de aplicare a tari elor vamale* precum /i a celorlalte opera%iuni vamale C! Re$imul <uridic vamal desemneaz con orm art!4* lit! a )od +amal* ansam0lul dispozi%iilor cuprinse #n )odul +amal* #n Re$ulamentul vamal* precum /i #n alte acte normative relative la documentul vamal! n orma prevzut de art! 178 )od +amal* in rac%iunea de contra0and prezint /i un o0iect <uridic adiacent* /i anume acele rela%ii sociale care sunt a ectate de #nclcarea re$imului <uridic al rontierei de stat a Rom&niei* ast el cum acest re$im <uridic este instituit prin Le$ea nr!8C> 1992 privind rontiera de stat a Rom&niei! "entru orma cali icat a in rac%iunii de contra0and* prevzut #n art!17C )od +amal* o0iectul <uridic secundar const #n acele rela%ii sociale crora li se aduce atin$ere prin #nclcarea re$imului <uridic sta0ilit pentru anumite cate$orii de 0unuri F arme* muni%ii* materiale e1plozive* sau radioactive* produse /i su0stan%ele stupe iante /i psihotrope* precursori /i su0stan%e chimice esen%iale* produse /i su0stan%elor to1ice!

18

*.*.*. O+IECT#L MATERIAL

O0iectul material al in rac%iunii de contra0and #l ormeaz #n principiu orice 0un supus controlului vamal a lat #n s era patrimonial a ptuitorilor /i pentru care le$ea prevede un re$im vamal la trecerea peste rontiera de stat! "entru orma cali icat a in rac%iunii de contra0and* 0unurile care pot orma o0iectul material sunt e1pres /i limitativ prevzute de le$e F arme* muni%ii* materiale e1plozive* sau radioactive* produse /i su0stan%ele stupe iante /i psihotrope* precursori /i su0stan%e chimice esen%iale* produse /i su0stan%elor to1ice* ast el cum aceste no%iuni sunt de inite de Le$ea nr!17 > 199C privind re$imul armelor /i muni%iilor* Le$ea nr!12C > 1998 privind re$imul materiilor e1plozive* Le$ea nr! 124 > 1992 pentru aderarea Rom&niei la )onven%ia asupra su0stan%elor psihotrope din 1971 /i la )onven%ia contra tra icului ilicit de stupe iante /i su0stan%e psihotrope din 1966* Le$ea nr! 111 > 199C privind des /urarea activit%ii #n domeniul nuclear pe teritoriul Rom&niei! Eu pot orma o0iectul material al in rac%iunii de contra0and F persoanele #n via%* de/i oamenii pot i redu/i la condi%ia de lucruri* 0unurile imo0ile prin natura lor* 0unurile care nu sunt suscepti0ile de apropiere datorit caracterului lor e1trapatrimonial! Imo0ilele prin destina%ie A art! ;C6 )od )ivilB precum /i imo0ilele prin #ncorporare A art! ;C9 )od )ivilB pot orma o0iectul material al in rac%iunii de contra0and* iind suscepti0ile de a i sustrase re$imului vamal! Eu intereseaz pentru e1isten%a in rac%iunii dac 0unurile mo0ile sunt principale sau accesorii* un$i0ile sau ne un$i0ile! Este su icient ca aceste 0unuri s se a le #n s era patrimonial a ptuitorilor!

1C

5easemenea* noua re$lementare vamal nu mai condi%ioneaz e1isten%a pericolului social al in rac%iunii de contra0and de valoarea 0unurilor e1trase controlului vamal!

*.2. 3#+IEC%II IN.RAC%I#NII *.2.1. 3#+IECT#L ACTIV NEMI=LOCIT. PRO+LEME PRIVIN, PL#RALITATEA OCA1IONAL /I CEA CON3TIT#IT ,E IN.RACTORI

Autor al in rac%iunii de contra0and /i contra0and cali icat poate i orice persoan! Hu0iectul activ nemi<locit* ne iind circumstan%iat* participa%ia penal este posi0il* chiar /i su0 orma participa%iei penale improprii prevzut de art!41 )od "enal7! 5ac Le$ea nr! C > 19C1 privind re$imul vamal cerea pentru autorul in rac%iunii de contra0and* #n una din ormele sale* s ie an$a<at cu atri0u%ii de a e ectua controlul vamal sau alte atri0u%ii care #i #nlesnesc comiterea aptei* #n re$lementarea le$al #n vi$oare calitatea de lucrtor vamal a #ncetat s mai ie o condi%ie le$al pentru e1isten%a in rac%iunii de contra0and* constituind #ns o a$ravare <udiciar deoarece potrivit art!1;7 )od "enal* lucrtorul vamal este un unc%ionar pu0lic! A$ravanta prevzut #n art! 78 )od "enal se re%ine /i #n cazul #n care ptuitorul are calitatea de militar #n termen sau an$a<at pe 0az de contract al )omandamentului Ea%ional al Grnicerilor* personalului din cadrul acestui )omandament revenindu.i o0li$a%ia sta0ilit de Le$ea nr!8C > 1992 de a zdrnici contra0anda 6!

17

n cazul a$ravantei prevzute de art! 179 )od +amal* su0iect activ nemi<locit poate i* pe de o parte* una sau mai multe persoane #narmate* iar pe de alt parte* una sau mai multe persoane constituite #n 0and! Hu0iectul activ poate i o sin$ur persoan #narmat* mai multe persoane #narmate #n participa%ie proprie* o sin$ur persoan care ace parte dintr.o 0and* o pluralitate constituit de ptuitori pe care se poate $re a o participa%ie proprie sau improprie! Hu0iectul activ nemi<locit al ormei a$ravate prevzut de art!179 teza I este o sin$ur persoan #narmat ? o persoan care #n condi%iile le$ii a avut asupra sa* #n timpul /i la locul sv&r/irii aptei o arm #n interesul art! 181* al! 1 )od "enal /i art! 4 din Le$ea nr!17 > 199C* sau mai multe persoane #narmate* r #ns a se olosi de aceste arme! n cazul #n care ptuitorul sau ptuitorii s.ar olosit de arme* in rac%iunea de contra0and se trans orm* ie #n t&lhrie A art! 211 )od "enal B* ie #n in rac%iunea de su0minare a puterii de stat A art! 1C2 )od "enal B sau in rac%iunea de trecere rauduloas a rontierei #n orma cali icat prevzut #n Le$ea nr! 8C > 1992! "ericolul social sporit al acestei modalit%i de sv&r/ire a in rac%iunii de contra0and decur$e din posi0ilitatea olosirii armei pe care ptuitorul o are asupra sa* arm care are aptitudinea de a.i con eri cura<! Aceast a$ravant are caracter real* rs r&n$&ndu.se asupra tuturor participan%ilor #n msura #n care se dovede/te c unul dintre participan%i este #narmat
9

! n le$tur cu participarea proprie la sv&r/irea in rac%iunii de contra0and

#n orma a$ravant prevzut de art! 179 teza I )od +amal* s.a pus pro0lema dac

16

aceast prevedere le$al este aplicat at&t #n cazul unei participa%ii proprii concomitente c&t /i #n cazul unei participa%ii succesive 1:! n primul caz* c&t vreme to%i participan%ii* concomitent sunt persoane #narmate* #n sensul le$ii penale* dispozi%iile art! 179 teza I )od +amal sunt incidente /i devin aplica0ile dac sunt #ndeplinite /i celelalte condi%ii prevzute de le$e! 5ispozi%iile art! 179 teza I )od +amal sunt incidente /i devin aplica0ile /i #n cazul participrii proprii succesive neconcomitente* #ntruc&t ori de c&te ori le$iuitorul a dorit s ac din participa%ia concomitent o condi%ie pentru e1isten%a #ns/i a in rac%iunii* a men%ionat.o #n mod e1pres! )um art! 179 teza I )od +amal nu a prevzut ca o condi%ie pentru e1isten%a in rac%iunii de contra0and necesitatea unei participa%ii concomitente* se #n%ele$e c le$iuitorul a voit s constituie in rac%iunea de contra0and sau contra0and cali icat activitatea de trecere peste rontier de mr uri sau de alte 0unuri prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal* respectiv trecerea peste rontier r autoriza%ie a unor cate$orii de 0unuri e1pres /i limitativ prevzute de le$e* sv&r/ite de una sau mai multe persoane ie printr.o participa%ie concomitent* ie printr.o participa%ie succesiv! Hu0iectul activ nemi<locit al contra0andei #n orma a$ravate prevzut de art!179 teza II )od +amal poate i una sau mai multe persoane constituite #n 0and! (ermenul de 'and" nu este e1plicat nici #n )odul "enal* nici #n alte le$i speciale cu dispozi%ii penale! )odul "enal rom&n din 194C* titlul -II* art! 164* pct! 6* de inea termenul de ceat" sau 'and" ca iind 2 adunarea au 6ntrunirea a cel pu5in trei per oane 311! )u toate acestea* Le$ea nr!1;1 > 1997* prin termenul de 'and" #n%ele$e o $rupare de cel

19

pu%in dou persoane* dat iind c le$ea nu limiteaz numrul de la care #ncepe aceast participa%ie! (re0uie su0liniat c in rac%iunea de contra0and nu este prin concept o apt penal cu pluralitate constituit de in ractori cum este* de e1emplu* in rac%iunea prevzut de art!424 )od "enal! In rac%iunea de contra0and #n orma a$ravate prevzut de art!179 teza II )od +amal poate i sv&r/it de un sin$ur su0iect activ nemi<locit* cu condi%ia ca acesta s ac parte dintr.o 0and* $rupare sau asociere de persoane #n al crei scop intr pre$tire /i sv&r/irea in rac%iunii de contra0and! Hpeci icul const #n aptul c* de/i autorul este sin$ur* el a aderat* spri<init* a cooperat cu alte persoane la crearea sau or$anizarea unei $rupri #n pro$ramul creia intr sv&r/irea in rac%iunii de contra0and! 5ac autorii in rac%iunii prevzut de art!424 )od "enal A asocierea #n vederea sv&r/irii de in rac%iuni B sv&r/esc /i in rac%iunea de contra0and care intr #n pro$ramul $ruprii* #ntr.o ast el de situa%ie* datorit autonomiei aptelor penale sunt aplica0ile re$ulile concursului de in rac%iuni! E1isten%a uneia sau am0elor circumstan%e Auna sau mai multe persoane #narmate sau > /i constituite #n 0and B determin un $rad sporit de pericol social aptei* precum /i o periculozitate sporit aptelor* <usti ic&nd re%inerea uneia sau am0elor circumstan%e ca a$ravante <udiciare #n temeiul art! 78* al! 2* )od "enal* raportat la art! 72 )od "enal! "otrivit art! 16: )od +amal* calitatea special a celor care sv&r/esc in rac%iunea de contra0and sau contra0and cali icat de a i an$a<a%i sau

reprezentan%i ai unor persoane <uridice care au ca o0iect de activitate opera%iuni de

2:

import.e1port* poate atra$e pedeapsa complimentar a interdic%iei e1ercitrii ocupa%iei!

*.2.*. 3#+IECT#L PA3IV

Hu0iectul pasiv al in rac%iunii de contra0and este #ntotdeauna statul rom&n* ca persoan <uridic* reprezentat de 'inisterul Finan%elor prin 5irec%ia General a +milor! n ipoteza #n care 0unurile ce ormeaz o0iectul material al in rac%iunii de contra0and provin din sv&r/irea altor in rac%iuni A urt* t&lhrie* #n/elciune* etc!B persoana izic sau <uridic ast el pre<udiciat devine su0iect pasiv secundar al in rac%iunii de contra0and!

2. CON%IN#T#L CON3TIT#TIV
2.1. LAT#RA O+IECTIV 2.1.1. ELEMENT#L MATERIAL

Elementul material al in rac%iunii de contra0and A art!178 )od +amal B const #n activitatea de trecere a mr urilor /i 0unurilor peste rontiera de stat! "rin trecerea pe te 4rontiera de tat se #n%ele$e at&t introducerea c&t /i scoaterea din %ar a unor 0unuri sau mr uri! O cerin% esen%ial pentru e1isten%a in rac%iunii prevzut de art!178 )od +amal prive/te locul prin care se realizeaz trecerea peste rontier /i anume 2 alte Locuri dec&t cele ta'ilite pentru controlul !amal 3!

21

)on orm art! 4 din Le$ea nr!8C > 1992 privind rontiera de stat a Rom&niei* trecerea rontierei de ctre persoane* mi<loace de transport* alte 0unuri* se ace numai prin punctele de control deschise tra icului interna%ional* #n condi%iile sta0ilite prin aceast le$e! )odul +amal permite introducerea /i scoaterea din %ar a mr urilor* mi<loacelor de transport* /i a oricror alte 0unuri numai prin punctele de control pentru trecerea rontierei! nchiderea temporar sau de initiv a unui punct de control vamal* #n condi%iile le$ii* trans orm un ast el de punct vamal #n alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru control! n re$lementarea anterioar* elementul material se realizeaz at&t printr.un act comisiv A trecerea peste rontier a mr urilor* mi<loacelor de transport* /i a oricror alte 0unuri prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamalB c&t /i printr.un act comisiv sau omisiv Asustra$ere 0unurilor de la re$imul vamalB! "entru #ntre$irea elementului material se cerea o a doua condi%ie esen%ial re eritoare la valoarea 0unurilor sustrase re$imului vamal* valoare care tre0uia s dep/easc 4::: lei! Elementul material al in rac%iunii de contra0and cali icat Aart!17C )od +amalB const tot #n activitatea de trecere a rontierei a unor cate$orii de 0unuri e1pres /i limitativ prevzute de le$e Aact comisivB!n acest caz* trecerea peste rontier se poate realiza at&t prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal c&t /i prin punctele de control la trecerea rontierei* le$ea vamal sta0ilind ca cerin% esen%ial pentru orma cali icat a in rac%iunii de contra0and* lipsa

autoriza%iei pentru anumite cate$orii de 0unuri! )erin%a le$al vizeaz a0sen%a unui

22

#nscris o icial eli0erat de ctre autoritatea rom&n competent s avizeze introducerea sau scoaterea din %ar* ori tranzitarea unor cate$orii de 0unuri! )erin%a este #ndeplinit /i atunci c&nd e1ist o ast el de autoriza%ie* #ns prive/te 0unuri #ntr. o alt cantitate* o alt valoare sau tip dec&t cele pentru care se solicit importarea* e1portarea* tranzitarea lor prin declara%ie vamal!

2.1.*. #RMAREA IME,IAT

n sistemul dreptului penal rom&n comiterea oricrei ac%iuni sau inac%iuni interzis de le$e produce un anumit rezultat* cost&nd ie #ntr.o stare de pericol* ie #ntr.un rezultat material 12! @rmarea imediat #n cazul sv&r/irii in rac%iunii de contra0and const #ntr. o atin$ere adus re$imului <uridic vamal ca valoare social ocrotit de le$e /i rela%iilor sociale a cror des /urare /i dezvoltare normal depinde de respectare re$imului <uridic vamal! In rac%iunea de contra0and este* a/adar o in rac%iune de pericol /i nu una de rezultat* )odul +amal necondi%ion&nd e1isten%a laturii o0iective de producerea unui rezultat material! @rmare imediat a in rac%iunii de contra0and ? starea de pericol ? su0zist independent de consecin%ele su0secvente in rac%iunii cum ar i* de e1emplu* neplata ta1elor vamale!
2.1.2. LE0T#RA ,E CA#1ALITATE

Le$ea nr! 1;1 > 1997 neprevz&nd producerea unui rezultat material nemi<locit pentru e1isten%a in rac%iunii de contra0and nu se pune pro0lema

24

sta0ilirii le$turii de cauzalitate #ntre ac%iunea incriminat de le$e /i rezultat* pericolul social rezult&nd e1 re!

2.*. LAT#RA 3#+IECTIV

Forma de vinov%ie #n cazul sv&r/irii in rac%iunii de contra0and prevzut de art! 178 )od +amal poate i at&t inten%ia direct c&t /i inten%ia indirect! n re$lementarea anterioar* in rac%iunea de contra0and const&nd #n trecerea peste rontier prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal de mr uri sau de 0unuri putea i numai cu inten%ie direct* aceast orm de vinov%ie iind determinat de scopul precis al sustra$erii 0unurilor de la re$imul vamal* scop prevzut /i urmrit de ptuitori! n re$lementarea Le$ea nr! 1;1 > 1997 scopul sustra$erii 0unurilor de la re$imul vamal* ne mai constituind o cerin% a laturii su0iective a in rac%iunii de contra0and rezult c e1ist in rac%iunea de contra0and /i atunci c&nd ptuitorul prevede rezultatul aptei sale* nu.l urmre/te* dar accept posi0ilitatea producerii lui! n cazul in rac%iunii de contra0and cali icat prevzut de art! 17C )od +amal* orma de vinov%ie poate i numai inten%ia direct* determinat de

necesitatea prezentrii unei autoriza%ii pentru aceste cate$orii de 0unuri! Hu0 raport su0iectiv* inten%ia cali icat presupune /tiin%a ptuitorului de a trece peste rontier a unor cate$orii de 0unuri* #n lipsa autoriza%iei necesare creeaz o stare de pericol!

2;

'o0ilul cu care ac%ioneaz ptuitorul nu este o condi%ie su0iectiv necesar pentru e1isten%a in rac%iunii de contra0and* servind doar la

individualizarea pedepsei /i a altor sanc%iuni de drept penal!

>. .ORME. MO,ALIT%I. 3ANC%I#NI.

>.1. .ORMELE IN.RAC%I#NII ,E CONTRA+AN,

Fiind o ac%iune comisiv inten%ionat* in rac%iunea de contra0and A art! 178 )od +amal B /i orma cali icat a acesteia A art! 17C )od +amal B implic acte ce comport o des /urare #n timp* parcur$&nd mai multe aze F a actelor preparatorii* tentativa* apta consumat!
>.1.1. ACTELE PREPARATORII

)onstituie acte preparatoare orice activit%i prin acre se produc* se procur mi<loacele sau instrumentele sv&r/irii in rac%iunii de contra0and* precum /i luarea msurilor ce se impun #n acest scop 14! Actele preparatorii #n vederea sv&r/irii in rac%iunii de contra0and sunt incriminate /i sanc%ionate ca o orm de activitate in rac%ional! Ele capt relevan% penal c&nd in rac%iunea de contra0and s.a consumat sau a a<uns #n aza tentativei pedepsit dac au ost comise de alt persoan dec&t autorul contra0andei! n acest caz* actele preparatorii la sv&r/irea in rac%iunii de contra0and cad su0 inciden%a le$ii penale ca acte de participa%ie!

28

>.1.*. TENTATIVA

(entativa la in rac%iunea de contra0and /i contra0and cali icat se pedepse/te con orm art! 16: )od +amal! (entativa const #n punerea #n e1ecutare a hotr&rii de a sv&r/i contra0anda* e1ecutare care a ost #ns #ntrerupt sau nu /i.a produs e ectul! Eu e1ist tentativ atunci c&nd imposi0ilitatea de consumare a in rac%iunii este datorat modului cum a ost conceput e1ecu%ia 1;! 1; In rac%iunea de contra0and rm&ne #n aza de tentativ atunci c&nd ptuitorii sunt prin/i #nainte de a li se permite intrarea #n %ar Asau ie/irea din %arB de or$anele specializate care e1ecut controlul 0unurilor /i al mr urilor! 5ac contra0andi/tii au ost adu/i #napoi la mal pe c&nd #ncercau s treac cu 0arca mr uri prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal* in rac%iunea a rmas deasemenea #n aza tentativei pedepsi0il! 5ac ptuitorul* trec&nd $rani%a s.a prezentat la punctul vamal de pe teritoriul rom&nesc* descoperirea mr urilor dosite reprezint apt consumat /i nu tentativ! )&nd cu ocazia e ecturii controlului vamal sunt descoperite arme* muni%ii* e1plozivi* su0stan%e stupe iante* radioactive sau to1ice ascunse* privit ca tentativ!

>.1.2. CON3#MAREA IN.RAC%I#NII

5es /urarea activit%ii in rac%ionale presupune un moment inal c&nd se realizeaz rul pe care le$ea penal l.a avut #n vedere cu ocazia incriminrii acelui apt!

2C

Re eritor la momentul consumativ al in rac%iunii de contra0and* <urispruden%a s.a pronun%at* #n sensul c atunci c&nd valorile au ost trecute ile$al dincolo de punctul de rontier* apta constituie in rac%iune consumat 18! n raport cu noua re$lementare privind rontiera de stat a Rom&niei* momentul consumrii in rac%iunii se #n %i/eaz diversi icat #n raport cu natura di erit terestr* luvial sau maritim a rontierei de stat a Rom&niei! Ast el* apta de contra0and se consider consumat c&nd 0unurile sunt trecute e ectiv dincolo de linia rontierei* pentru rontiera de uscat /i de linia talve$ului spre e1terior Ala ie/ireB ori spre interior Ala intrareB* #n cazul luviului 5unre! n cazul 0unurilor introduse #n %ar de navi$atori* opera%ia de vmuire se #n ptuie/te prin ormalit%i #ndeplinite succesiv* mai #nt&i la 0ordul navei apoi la sediul vmii! n plus vama des /oar* pe raza competen%ei sale* o activitate de suprave$here pentru a descoperi eventualele cazuri de #nclcare a le$isla%iei vamaleG #n acest scop* reprezentantul vamal veri ic* at&t #n incinta portului c&t /i la por%ile de acces #n ora/* dac au ost vmuite 0unurile do0&ndite #n strintate de ctre navi$atori! Iurispruden%a a considerat #n ast el de situa%ii c in rac%iunea de contra0and se consum #n momentul scoaterii 0unurilor din incinta portului* adic din zona #n care se e ectueaz controlul vamal 1C! "ractica <udiciar recent a sta0ilit c in rac%iunea de contra0and se consum* #n cazul litoralului 'rii Ee$re odat cu intrarea #n portul deschis tra icului interna%ional la momentul de0arcrii 0unurilor #n rad* #n mod ile$al!

27

>.*. MO,ALIT%I ,E 3VR/IRE A CONTRA+AN,EI

In rac%iunea de contra0and prezint dou modalit%i normative prevzute de art! 178 )od +amal /i art!17C )od +amal! Acestor dou modalit%i normative le corespunde o varietate de modalit%i aptice* modalit%i prezentate pe lar$ #n (itlul II* cap! III 2Htarea /i dinamica sv&r/irii in rac%iunii de contra0and 3 ale acestei lucrri!

>.2. 3ANC%I#NI

Hanc%iunea prevzut de le$ea vamal pentru in rac%iunea de contra0and Aart!178B este #nchisoare de la 2 la 7 ani /i interzicerea unor drepturi! 5at iind caracterul cali icat al aptei prezentate de art!17C )od +amal* le$iuitorul a instituit o pedeaps mai $rav /i anume #nchisoare de la 4 la 12 ani /i interzicerea unor drepturi! n cazul a$ravantei prezentate #n art!17C /i interzicerea unor drepturi )od +amal* sanc%iunea este #nchisoare de la 8 la 18 ani /i interzicerea unor drepturi! "otrivit art!16: )od +amal*c&nd in rac%iunea de contra0and este sv&r/it de an$a<a%i sau reprezentan%i ai unor persoane <uridice care au ca o0iect de activitate opera%iuni de import.e1port ori dac sunt sv&r/ite #n olosul acestor persoane <uridice se poate aplica /i interdic%ia e1ercitrii ocupa%iei* potrivit art!C; )od "enal! n cazul #n care trecerea peste rontier a unor anumite mr uri sau 0unuri constituie in rac%iuni cuprinse #n alte le$i* apta se pedepse/te #n condi%iile /i cu sanc%iunile prevzute #n acele le$i* dac sunt mai aspre Aart!162 )od +amal B!

26

Art!162 )od +amal constituie unul din pu%inele cazuri din sistemul dreptului penal rom&n #n care ne a lm #n prezen%a unei norme divizate* dispozi%iile acestui articol iind considerate norme re eritoare! Aceste dispozi%ii se completeaz* pe de o parte cu dispozi%iile de incriminare* tra$ere la rspundere penal* cuprinse #n )odul +amal* iar pe de alt parte cu dispozi%iile penale cuprinse #ntr.o le$e special! 5e e1emplu* Le$ea nr! 111 > 199C privind des /urarea activit%ii nucleare pe teritoriul Rom&niei sau Le$ea nr! 16 > 199C privind protec%ia patrimoniului cultural na%ional! 5ispozi%iile care completeaz norma divizat Aart!162 )od +amal B se numesc norme complinitoare! Eorma de re erire prevzut la art!162 )od +amal #mpreun cu normele complinitoare ormeaz o unitate le$al comple1 de in rac%iuni* e1cluz&nd

aplicarea principiului specialit%ii* al alternativit%ii /i al solidarit%ii* principii ce c&rmuiesc concursul de norme 17! )&nd mr urile sau alte 0unuri care au cut o0iectul in rac%iunii nu se $sesc potrivit art! 164 )od +amal* ptuitorul este o0li$at la plata lor #n 0ani! Alturi de pedeapsa cu #nchisoarea aplicat pentru apta de contra0and consemnat sau rmas #n aza tentativei pedepsi0il se aplic #n condi%iile le$ii /i pedeapsa complimentar a interzicerii unor drepturi precum /i msura de si$uran% a con iscrii mr urilor* 0unurilor sau valorilor care au cut o0iectul material al in rac%iunii de contra0and sau care au ost destinate s a<ute la sv&r/irea in rac%iunii de contra0and* #n temeiul art! 116* lit! 0* c* e )od "enal!

29

CAPITOLUL III
PROBLEME PROCESUALE I DE DREPT COMPARAT
1. A3PECTE ,E ,REPT COMPARAT
1.1. 3I3TEM#L ,E ,REPT .RANCE1

Le$isla%ia rancez16 consider contra0anda drept un delict de clasa I.a sau a II.a* iar contra0anda cali icat un delict de casa a III.a! )od +amal rancez rezerv un numr de zece articole Aart! ;12. art! ;22B actelor de contra0and! n esen%* contra0and const #ntr.o activitate ilicit prin care mr urile scap de su0 autoritatea e ectiv a serviciilor vamale! ncadrarea delictelor de contra0and #n clasa I.a* a II.a sau a III.a* se ace dup cum mr urile care ormeaz o0iectul material al contra0andei sunt li0ere sau puternic ta1ate* sau dimpotriv sunt interzise la import sau e1port! )odul +amal rancez ace distinc%ie #ntre contra0anda la importuri /i cea la e1porturi! Ast el* orice introducere pe teritoriul vamal intr.un mod ile$al constituie import de contra0and! E1ist delict de contra0and /i atunci c&nd importul este realizat pe cale le$al #nchis #ns temporar tra icului interna%ional! Evitarea 0irourilor de vam r autoriza%ia serviciului vamal constituie deasemenea contra0and! )ontra0anda pe cale maritim se produce prin acostarea navelor #n a ara porturilor /i descrcarea rauduloas a mr urilor!

4:

Fapta de aterizare #n a ara aeroporturilor vamale constituie contra0and! La el* orice descrcare de mr uri* precum /i toate trans0ordrile rauduloase sunt apreciate ca import de contra0and! Este considerat* prin asimilare* contra0and de importuri sustra$erea de mr uri* odat cu vizita serviciului vamal prin utilizarea mi<loacelor de disimulare! n ceea ce prive/te contra0anda la e1port pe cale terestr* acesta const #n realizarea de e1porturi #n a ara 0irourilor vamale! )onstituie contra0and de e1porturi pe cale maritim* scoaterea din port r mani est /i #m0arcarea rauduloas a mr urilor #n incinta porturilor sau pe coaste! )&t prive/te contra0anda la e1port pe cale aerian* constituie apte de contra0and declararea #n a ara aeroporturilor vamale a unei aeronave av&nd direc%ia spre strintate! n temeiul art! ;18 )od +amal rancez este considerat delict de clasa I contra0anda sv&r/it de un $rup de trei p&n la /ase indivizi! Le$isla%ia vamala rancez Aart! ;1CB consider delict de clasa a III.a contra0anda cali icat* adic sv&r/it de mai mult de /ase indivizi sau trei sau mai mul%i #ntre0uin%&nd oricare ar i numrul ptuitorilor un vehicul cu trac%iune animal sau mecanic* o nav sau o am0arca%iune maritim ori un vapor luvial! n sistemul de drept rancez sunt considerate delicte /i contraven%iile vamale* iind sanc%ionate ie numai cu amend* ie cu #nchisoare de la zece zile la o lun /i amend la care se adau$ /i con iscarea mr urilor liti$ioase! n ceea ce prive/te tratamentul sanc%ionator al delictelor de contra0and* acestea se sanc%ioneaz diversi icat #n raport cu $ravitatea lor* ast el F mai pu%in

41

sever atunci c&nd mr urile alctuiesc o0iectul material al contra0andei* nu sunt interzise nici suprata1ate /i mai sever #n situa%ia #n care mr urile sunt dintre cele interzise sau suprata1ate! "edeapsa pentru delictul de contra0and de clasa I este #nchisoare de p&n la 4 ani la care se adau$ con iscarea o0iectului raudei* a mi<loacelor de transport* a o0iectelor care au servit la mascarea raudei! Aceste delicte se sanc%ioneaz cu amend e$al cu valoarea mr urilor* atunci c&nd este cazul mr urilor neinterzise a cror valoare nu dep/e/te 8::: FF! )ontra0anda considerat delict de clasa a II.a se pedepse/te cu #nchisoare de la 2 la 1: ani* con iscarea sumelor provenite din in rac%iune /i o amend cuprins #ntre o dat /i de cinci ori suma care reprezint produsul delictului sau tentativei de contra0and! n sistemul de drept rancez* pedeapsa privativ de li0ertate pentru delictele de contra0and se cumuleaz cu pedeapsa amenzii #n limitele sta0ilite de le$e! (entativa la delictele de contra0and este asimilat contra0andei consumate /i sanc%ionat #n acelea/i limite prevzute de le$e pentru in rac%iunea consumat* urm&ndu.se sistemul pari icrii pedepselor!

1.*. 3I3TEM#L ,E ,REPT ITALIAN

)adru le$islativ #n cate este incriminat in rac%iunea de contra0and #n diverse modalit%i normative #l reprezint )odul le$ilor vamale* art! 261 ? art! 299* din 2: septem0rie 19;: repu0licat #n 1974* const&nd #n esen% #n introducerea sau scoaterea mr urilor din %ar peste linia vamal* prin eludarea impozitului* deci #n a ara cadrului vamal!

42

Histemul de drept italian19 incrimineaz /i sanc%ioneaz recidiva special #n materie de contra0and! 5easemenea* tentativa nu numai c este incriminat* dar re$imul sanc%iunilor este cel al pari icrii le$ale a pedepselor pentru tentativa de pedeaps pentru in rac%iunea consumat de contra0and! Le$ea vamal italian a instituit o prezum%ie de vinov%ie asupra 0unurilor a late #n zona de vi$ilen% vamala* ptuitorii iind o0li$a%i s ac dovada cu documente le$ale a caracterului licit al ori$inii mr urilor achizi%ionate sau de%inute! Iurispruden%a italiana consider c in rac%iunea de contra0and const&nd #n introducerea de mr uri supuse drepturilor de rontier are un caracter de in rac%iune instantanee* consum&ndu.se prin trecerea peste linia vamal! )ontra0anda* potrivit <urispruden%ei italiene* nu presupune nuci o #n/eltorie* raud speci ic* iind su icient dorin%a de introducere a mr urilor pe teritoriul statului* r a se e ectua controlul vamal! (ot <urispruden%a a hotr&t c #n materie de participa%ie* rspund pentru in rac%iunea de contra0and r nici o distinc%ie #ntre achizitorii de ori$ine /i cei succesivi* to%i aceia care* chiar #n a ara zonei de vi$ilen% vamala* sunt $si%i #n posesia mr urilor strine pentru care nu s.au pltit ta1ele vamale!

1.2. 3PECI.IC#L 3ANC%IONRII CONTRA+AN,EI N ALTE 3I3TEME ,E ,REPT

Recomandarea A61B12 din 28 iunie 1961 a )omitetului de 'ini/tri ai Htatelor 'em0re ale )onsiliului Europei include #n mod e1pres in rac%iunile vamale #n s era criminalit%ii a acerilor!

44

Histemul penal rom&n #n vi$oare este construit /i su0ordonat r e1cep%ie ideii rspunderii penale a persoanelor izice* neadmi%&ndu.se su0 nici o orm tra$erea la rspundere penal a persoanelor <uridice! Hpre deose0ire de sistemul de drept rom&nesc* cele mai multe din sistemele de drept ale statelor don Europa consacr rspunderea penal a persoanelor <uridice2:! Ast el* sistemele de drept ale Austriei* Bel$iei* Greciei* Italiei* lu1em0ur$ului* Elve%iei* respect&nd cu stricte%e re$ula ocieta delui?uere )ate ta * cunosc #n domeniul le$isla%iei economice* a muncii /i antreprizelor* precum /i #n le$isla%ia iscal! O e1cep%ie de la aceast re$ul /i anume tra$erea la rspundere penal #n anumite condi%ii /i limite a persoanelor <uridice! Histemul de drept elve%ian permite chiar* ca #n anumite cazuri /i su0 rezerva #ndeplinirii unor condi%ii* s se renun%e la tra$erea la rspundere penal a persoanelor izice* deplas&nd sanc%iunea penal #n #ntre$ime #n s era persoanelor <uridice! n sistemul de drept al "ortu$aliei* in mod e1cep%ional este #n$duit rspunderea penal a persoanelor morale pentru aptele reprezentan%ilor care ac%ioneaz #n numele lor #n domeniu precum cel al criminalit%ii economice* #n materie iscal* vamal* a controlului 0ancar! Histemul de drept suedez* cel din ,rile de Ios* precum /i cel al 'arii Britanii au permis instituirea rspunderii penale pentru aptele altuia atunci c&nd sunt #ndeplinite anumite condi%ii! n situa%ia #n care criminalitatea a acerilor* inclusiv #n domeniul vamal* cunoa/te o puternic recrudescen% aceast posi0ilitate nu tre0uie ne$li<at!

4;

Hpre deose0ire de sistemul de drept rom&nesc* #n care interdic%ia e1ercitrii dreptului de a se ocupa o unc%ie sau de a e1ercita o pro esie de natura aceleia de cate s.a olosit ptuitorul pentru sv&r/irea in rac%iunii* este o pedeaps

complementar* #n sistemul de drept rancez interdic%ia pro esional este o pedeaps principal chiar dac se aplic alturi de pedeapsa cu #nchisoarea!

*. A3PECTE PROCE3#ALE

*.1. CON3TATAREA IN.RAC%I#NII ,E CONTRA+AN,

In perioada de tranzi%ie pe care o parcur$e Rom&nia* din decem0rie 1969* enomenul de contra0and a cunoscut o amploare deose0it! In rac%iunile ce contra0and sunt constatate #n primul r&nd de ctre reprezentan%ii autorit%ilor vamale prin natura unc%iilor /i #n #ndeplinirea atri0u%iilor de serviciu! n practica autorit%ilor vamale nu numai persoanele operative din punctele vamale descoper apte de contra0and* dar /i lucrtorii din 5irec%ia de

Huprave$here /i )ontrol +amal* cu ocazia unor investi$a%ii* veri icri ulterioare! Or$anelor teritoriale de poli%ie le revine deasemenea sarcina descoperirii in rac%iunilor de contra0and* ie prin ac%iuni individuale* ie or$anizate #mpreun cu orma%iunile de $rniceri* poli%ie de rontier* or$ane vamale! 5escoperind ast el de in rac%iuni* lucrtorii vamali sunt o0li$a%i* #n temeiul art!21;* lit! a )od procedur penal* s procedeze la luarea de declara%ii de la ptuitorii /i martorii oculari /i s #ntocmeasc un proces.ver0al despre

48

#mpre<urrile concrete ale sv&r/irii in rac%iunii* or$anele vamale iind asimilate or$anelor inspec%iilor de stat! n ast el de situa%ii* potrivit art!21;* al!2*4 )od "rocedur "enal* or$anele vamale au dreptul s re%in corpurile delicte* s procedeze la evaluarea pa$u0elor* precum /i s e ectueze orice alte acte* c&nd le$ea prevede acest lucru! Actele #ncheiate se #nainteaz procurorului #n cel mult 4 zile de la descoperirea in rac%iunii* dac le$ea nu dispune alt el! Art! 21;* al! ultim din )odul de "rocedur "enal men%ioneaz e1pres c procesele.ver0ale #ncheiate de aceste or$ane constituie mi<loace de pro0! n practic s.a constatat o e icient cola0orare #ntre or$anele vamale /i cele de poli%ie! Ast el* #n s era descoperirii de su0stan%e stupe iante* or$anele vamale #ncheie un proces.ver0al preliminar* corpurile delicte /i ptuitorii iind preda%i imediat or$anelor de cercetare ale poli%iei competente s solu%ioneze cauza! @n alt aspect care a rezultat din activitatea practic se re er la aptul c in rac%iunile de contra0and sunt descoperite #n multe cazuri de Garda Financiar sau alte or$ane cu atri0u%ii de control!

*.*. ACTIVITATEA ,E CERCETARE PENAL. PRO+LEME CE TRE+#IE 3OL#%IONATE N ACE3T .A1. PRO+LEME ,E LM#RIT

5ac constatarea in rac%iunii de contra0and se realizeaz dup cum am vzut* at&t de ctre or$anele de poli%ie teritoriale c&t /i de or$anele vamale sau chiar de alte or$ane cu atri0u%ii de control* cercetarea penal a aptelor de contra0and

4C

este o sarcin a lucrtorilor de poli%ie care des /oar activitatea de urmrire penal su0 suprave$herea procurorului* potrivit art! 21C.22: )odul de "rocedur "enal21! n aceast az a procesului penal cercetarea penal tre0uie s lmureasc aspectele privind22 F data /i locul sv&r/irii in rac%iunii de contra0andG ptuitorii* calitatea /i contri0u%ia iecruiaG activitatea ilicit des /uratG modul de or$anizare al ptuitorilor #n vederea sv&r/irii aptelor ilicite Aintereseaz aici rolul asumat de iecare participantBG urmrile activit%ii ilicite Apa$u0a produs* valoarea 0unurilor trecute ile$al peste rontier* valoarea ta1elor vamale eludate BG orma de vinov%ie a participan%ilorG e1isten%a concursului de in rac%iuni* msuri ce se impun pentru e1tinderea cercetrii /i #n raport de al%i ptuitori sau alte apteG cauzele care au $enerat* #mpre<urrile /i condi%iile care au #nlesnit /i avorizat sv&r/irea in rac%iunii de contra0andG "entru a pro0a vinov%ia ptuitorilor #n cazul sv&r/irii in rac%iunii de contra0and* or$anele de cercetare penal ale poli%iei des /oar urmtoarele activit%i F 5ocumentarea cu privire la re$imul vamal /i al des /urrii activit%ii #n punctele vamale! Intereseaz cunoa/terea le$isla%iei* a or$anizrii sistemului de control vamal* a documentelor privind e1isten%a /i mi/carea 0unurilor care au constituit o0iectul in rac%iuniiG

47

+eri icarea /i ridicarea de #nscrisuri tre0uie s ie o activitate prioritar pentru a se evita ast el* distru$erea* pierderea lor* asi$ur&ndu.se ast el posi0ilitatea dovedirii /i pe aceast cale a in rac%iunilor sv&r/ite! E ectuarea de perchezi%ii!Hunt vizate 0unurile trecute peste rontier prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal* 0unurile e1pres /i limitativ prevzute de le$e trecute peste rontier r autoriza%ie* alte 0unuri pentru care le$ea sta0ile/te un re$im <uridic la trecerea peste rontier Ade e1emplu* metalele /i pietrele pre%ioase* 0unuri apar%in&nd patrimoniului na%ional culturalBG 5ispunerea constatrilor tehnico./tiin%i ice /i a e1per%ilor #n raport de particularitatea cauzei* de metodele /i mi<loacele olosite de contra0andi/tiG Ascultarea #nvinui%ilor sau inculpa%ilor despre activitatea des /urat pentru trecerea 0unurilor peste rontier* metodele /i mi<loacele olosite* unde au ost valori icate sau depozitate 0unurile #n vederea ridicrii /i con iscrii acestoraG Ascultarea eventualilor martori oculariG Or$anizarea prinderii #n la$rant a celor care comit acte de contra0and!

*.2. COMPETEN%A ,E =#,ECAT

Institu%ia competen%ei #n materie penal ordoneaz repartizarea cauzelor penale pe iecare or$an #n parte* #n raport de atri0u%iile unc%ionale ale acestuia* de natura in rac%iunii* de persoana in ractorului! )ompeten%a penal a ost denumit #n literatura <uridic ca iind s era atri0u%iilor pe care le are de #ndeplinit* potrivit le$ii* iecare cate$orie de or$ane <udiciare #n parte24* sau alt el spus* capacitatea unui or$a de a se ocupa de o anumit cauz penal!

46

n ceea ce prive/te competen%a #n materia contra0andei* tre0uie avute #n vedere dispozi%iile )odului de "rocedur "enal* art!28 /i art!27* pct!1* lit! a! )on orm art!28 )od de "rocedur "enal 2=udec"toria @udec" 6n prim" in tan5" toate in4rac5iunile: cu e;cep5ia celor date prin le)e 6n competen5a altor in tan5e 3! n art!27* pct!1* lit! a )od de "rocedur "enal se arat c in rac%iunea de contra0and este de competen%a tri0unalului dac a avut ca o0iect F arme* muni%ii* materiale e1plozive* sau radioactive! )orel&nd cele dou te1te din )odul de "rocedur "enal rezult c #n prima instan% competen%a de solu%ionare a cauzelor penale care au ca o0iect in rac%iunea de contra0and prevzut de art!178 )od +amal este de competen%a (ri0unalului! )&nd trecerea peste rontier prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal* de mr uri sau alte 0unuri se realizeaz #n condi%iile art!C4 din Le$ea nr! 8C > 1992 privind rontier de stat a Rom&niei Aprin or% sau prin atacarea $rnicerilor* poli%i/tilor sau lucrtorilor vamali de ctre persoane #narmate sau constituite #n $rup #n scopul scoaterii din %ar a unor 0unuri din patrimoniul na%ional cultural sau de valoare deose0it* a tra icrii de arme* muni%ii* materiale e1plozive sau radioactive* a produselor /i su0stan%elor stupe iante* psihotrope ori to1iceB* se re%ine at&t in rac%iunea de contra0and prevzut #n art!178 )od +amal* c&t /i in rac%iunea de trecere rauduloas a rontierei #n orma a$ravat prevzut de art! C6 din Le$ea nr! 8C > 1992* #n concurs ideal de in rac%iuni! n acest caz* potrivit art!27* pct!1* lit! a )od de "rocedur "enal competen%a de solu%ionare a cauzei #n prima instan% apar%ine (ri0unalului!

49

n vederea realizrii <usti%iei* raportarea cauzelor penale pe linie orizontal #ntre or$ane <udiciare de acela/i $rad se ace pe 0aza criteriului teritorial!

)ompeten%a teritorial pentru in rac%iunile sv&r/ite #n %ar este sta0ilit de art!4: )od de "rocedur "enal! Art! 4:* al! 1 sta0ile/te urmtoarea ordine de prioritate pentru determinarea competen%ei teritoriale F locul sv&r/irii in rac%iunii* locul unde a ost prins ptuitorul* locul unde locuie/te persoana vtmat! 'odul concret de determinare a competen%ei teritoriale depinde de momentul sesizrii or$anului <udiciar! "otrivit art! ;8* al! 4 )od de "rocedur "enal* #n cazul #n care sunt sesizate simultan mai multe or$ane competente* con orm art!4:* al!1 )od de "rocedur "enal* competen%a teritorial este dat de ordinea re$lementat prin acest articol! n aceste situa%ii opereaz a/a.numita pre erin% le$al! n situa%ia #n care* #n raport cu criteriile o erite de art!4:* al!1 )od de "rocedur "enal* sunt competente mai multe or$ane sesizate simultan* competen%a revine or$anului <urisdic%ional mai #nt&i sesizat Aart! ;8* al! ; )od de "rocedur "enalB! Atunci c&nd nici unul dintre locurile artate la art!4:* al!1 )od de "rocedur "enal nu este cunoscut* competen%a revine deasemenea or$anului mai #nt&i sesizat Aart! ;8* al! 2 )od de "rocedur "enalB! n accep%iunea art! 4: al!2 )od de "rocedur "enal* <udecarea cauzelor penale revine instan%ei #n a crei raz teritorial s.a e ectuat urmrirea penal! Atunci c&nd urmrirea penal se e ectueaz e ctre "archetul de pe l&n$ (ri0unal* cum este cazul in rac%iunii de contra0and cali icat prevzut de art! 17C

;:

)od +amal* procurorul* prin rechizitoriu sta0ile/te creia dintre instan%ele prevzute de art!4:* al!1 )od de "rocedur "enal #i revine competen%a de a <udeca!

;1

TITLUL II
ASPECTE CRIMINOLOGICE PRIVIND INFRACIUNEA DE CONTRABAND

CAPITOUL. I
STAREA I DINAMICA SVRIRII INFRACIUNII DE CONTRABAND
1. PARTIC#LARIT%I ALE 3IT#A%IEI OPERATIVE POLI%IENE/TI PE LINIE ,E CONTRA+AN,
@n instrument indispensa0il pentru cunoa/terea strii /i dinamicii criminalit%ii #n $eneral* a necesarului de or%e implicate #n prevenirea /i com0aterea criminalit%ii* a costurilor sociale pe care la presupune* #l reprezint statisticile <udiciare! Ast el pot i o0%inute date importante re eritoare la aptele penale /i ptuitori din e1aminarea statisticilor o iciale* at&t din domeniul penal* c&t /i din domeniile social /i economic! Rezultatele o0%inute cu a<utorul acestor statistici* sunt relative* re erindu.se doar la criminalitatea aparent /i cel le$al* nu /i la criminalitatea real! 5e/i* prin ele #nsele statisticile criminalistice nu constituie o cercetare criminolo$ic* ci #nre$istrri de date aptuale* utilizarea speci ic a acestor

instrumente a dus la o0%inerea unor rezultate deose0it2;! Analiz&nd statisticile privind criminalitatea de la #nceputul anilor 39:* s.a constatat o evolu%ie alarmant a crimei or$anizate!

;2

5e/i nu reprezint un aspect cantitativ semni icativ al crimei or$anizate* delicven%a a acerilor constituie din punct de vedere calitativ un se$ment deose0it de important al criminalit%ii or$anizate* <urispruden%a con runt&ndu.se cu cauze comple1e ce au implicat re%ele de in ractori cu le$turi interna%ionale! In perioada 199:.1997* situa%ia operativ poli%ieneasc pe linie de contra0and a prezentat unele particularit%i! H.a constatat o e1plozie* o diversi icare* a ormelor /i modalit%ilor de sv&r/ire a actelor de contra0and* comise at&t #n zonele de rontier* c&t /i la unit%ile vamale interioare sau pe principalele trasee de de luire sau a luire a mr urilor din /i #nspre porturi* aeroporturi* sta%ii )FR cu le$tur #n transporturile interna%ionale! (oate aceste constatri au determinat o schim0are a concep%iei privitoare la modul de interven%ie antiin rac%ional* precum /i #n iin%area de structuri specializate* cu atri0u%ii 0ine determinate* care s ac%ioneze e icient pentru prevenirea /i com0aterea acestui enomen! Analiza statistic a enomenului de contra0and a relevat amploarea deose0it pe care a #nre$istrat.o contra0and cali icat* mani estat prin trecerea peste rontiera de stat a 0unurilor /i valorilor prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal* tra icarea unor o0iecte /i materiale care prin ele #nsele prezint un $rad sporit de pericol social! La sv&r/irea in rac%iunii de contra0and au ost atra/i tot mai mul%i a$en%i economici /i unc%ionari ai structurilor de stat cu a<utorul crora s.au realizat transporturi ile$ale de capital #n strintate* tranzitarea pe teritoriul Rom&niei de produse prohi0ite* sau introducerea /i comercializarea de o0iecte provenite din in rac%iuni comise pe teritoriul altor %ri!

;4

n zonele de rontier din nord.est /i sud.vest ale %rii* contra0anda cu 0unuri /i produse rezultate din dezinte$rarea industriilor /i dislocarea unor unit%i militare din ostele %ri sovietice* precum /i cu produse petroliere A#ndeose0i car0uran%i /i lu0ri ian%iB* a devenit o #ndeletnicire /i principalul mi<loc de realizare a unor venituri ilicite pentru mase #ntre$i de popula%ie situate de o parte /i de alta a rontierei! H.a constatat o solidarizare #ntre contra0andi/tii rom&ni /i cei din %rile vecine* care deseori au reac%ionat violent #mpotriva or$anelor vamale* a $rnicerilor /i lucrtorilor de poli%ie! Htatisticile au scos la iveal aptul c in rac%iunile de contra0and au ost #nso%ite de cele mai multe ori de acte de corup%ie a personalului vamal* chiar a personalului care asi$ur paza rontierei de stat ori a a$en%ilor economici de la care au ost procurate 0unurile ? o0iect material al contra0andei sau prin care s.au valori icat mr urile introduse #n %ar prin nerespectarea re$imului <uridic vamal! Analiza distri0u%iei28 unui raport de unit%ile vamale #n incint crora s.au comis actele de contra0and* au dus la concluzia c din punct de vedere cantitativ* cele mai multe in rac%iuni au ost sv&r/ite la unit%ile vamale terestre* apoi la cele portuare /i #n cele din urm la cele aeroportuale! Hu0 raport calitativ #ns* din punct de vedere al $ravit%ii concrete a aptelor penale de contra0and* ordinea este invers! "ericolul social al in rac%iunilor de contra0and comise #n aeroporturi /i porturi A#ndeose0i Aeroportul Interna%ional Otopeni /i "ortul )onstan%aB este mult mai ridicat prin consecin%ele su0secvente pe care unele apte le con%in #n structura lor!

;;

Aceast constatare determin o orientare a pro$ramelor de prevenire /i com0atere a enomenului de contra0and %in&ndu.se cont de speci icul iecrei unit%i vamale! (ot din punct de vedere al distri0u%iei aptelor de contra0and* cele mau multe s.au #nre$istrat la unit%ile vamale de rontier /i mai pu%in la cele interioare* acestea din urm prezent&nd #ns* o $ravitate sporit! n ceea ce prive/te participan%ii la comiterea aptelor de contra0and* marea ma<oritate apar%ine v&rste a doua A28.8: de aniB* numai apro1imativ 1:= provenind din r&ndul tinerilor cu v&rste #ntre 16.28 de ani! "e se1e* delicven%a eminin reprezint un procent minim Acca! 2=B! 5in analiza statistic a participan%ii la comiterea aptelor de contra0and s.a putut tra$e concluzia privitoare la apartenen%a la o anumit cate$orie social acelor implica%i* #n sv&r/irea actelor de contra0and! "erspectiva o0%inerii unor c&/ti$uri #nsemnate r un e ort izic sau intelectual deose0it* chiar #n runt&nd anumite riscuri* a atras persoane din toate pturile sociale* at&t oameni de avoriza%i economic c&t /i persoane cu o situa%ie material 0un sau chiar oarte 0un! n condi%iile #n care rata medie criminalit%ii #n Rom&nia a avut o tendin% de cre/tere p&n #n 1998* #n %i/&nd dup aceast dat o tendin% de sta0ilitate #n <urul la 1::: in rac%iuni > suta de mii de locuitori* rata medie a in rac%iunii de contra0and se situeaz net su0 acest nivel undeva #n <urul valorii de 21 in rac%iuni de contra0and > suta de mii de locuitori! )u toate acestea* diminuarea rate medii anuale a criminalit%ii #n domeniul vamal va tre0ui s constituie o prioritate a politicii penale /i vamale* a strate$iei de prevenire a criminalit%ii a acerilor #n $eneral /i a contra0andei #n special!

;8

Hv&r/irea aptelor de contra0and a cunoscut o tendin% de cre/tere #n perioada imediat urmtoare evenimentelor din 5ecem0rie 1969* atin$&nd apo$eul #n anii 1994* 199; c&nd* pro it&nd de haosul social.economic /i de imper ec%iunile le$islative au ost comise cele mai multe in rac%iuni! Intrarea #n vi$oare a noului )od +amal A Le$ea nr! 1;1 > 1997 B /i a Re$ulamentului de aplicare a )odului +amal AD!G! C2C > 1997 B a avut ca o consecin% imediat diminuarea aparent a numrului de in rac%iuni de contra0and! Reducerea cantitativ a enomenului de contra0and se datoreaz voin%ei le$iuitorului care a #n%eles s incrimineze ca in rac%iuni de serie statutare Aart!177 in rac%iunea de olosire de acte nereale /i art!176 in rac%iunea de olosire la autoritatea vamala de acte alsi icate B dou dintre modalit%ile cu pondere a contra0andei* ast el cum aceast in rac%iune a ost re$lementat de art!72 din Le$ea nr! 4: > 1976! n realitate #ns* noua le$isla%ie vamal intrat #n vi$oare peste noapte a z$uduit din temelie sistemul vamal* ne%in&nd seama de realit%ile concrete cu care se con runt cei implica%i #n des /urarea opera%iunilor vamale! Implementarea sistemului in ormatic vamal inte$rat AHJ)O@5A* $&ndit ca un pas spre pro$res* spre o vam civilizat* e icient /i mai pu%in 0irocratizat* #n condi%iile #n care in rastructura /i pre$tirea operatorilor este de icitar* se constituie #n condi%ii /i #mpre<urri menite s in rac%iunilor de contra0and! O consecin% ireasc* imediat a necorelrii intrrii #n vi$oare a noii le$isla%ii vamale cu lipsa de popularizare a le$isla%iei* va i apari%ia unor noi posi0ilit%i de sv&r/irii in rac%iunii de contra0and /i contra0and cali icat! avorizeze* s #nlesneasc sv&r/irea

;C

*. MO,ALIT%I PRACTICE ,E 3VR/IRE A IN.RAC%I#NII ,E CONTRA+AN,

Analiza delicven%ei a acerilor #n s era rela%iilor vamale* #n perioada 1969. 1997 a relevat o diversi icare a manoperelor ilicite prin care se introduc sau se scot din %ar cantit%i impresionante de produse* 0unuri industriala de lar$ consum* dro$uri* armament* metale pre%ioase* opere de art* componente nucleare r respectarea re$ulilor #n materie! 'odalit%ile le$ale de sv&r/ire a in rac%iunii de contra0and prevzute de art!72 din )odul +amal anterior* au #m0rcat mai multe modalit%i aptice! "rima orm de contra0and postrevolu%ionar depistat a ost sv&r/it prin trecerea mr urilor peste $rani%* prin punctele vamale* #n unele orme private* nerespect&ndu.se re$lementrile <uridice vamale #n vi$oare! "entru plata ta1elor vamale /i a impozitului pe circula%ia mr urilor* precum /i pentru practicarea unor adaosuri comerciale mai mari dec&t cele le$ale* unele irme particulare /i persoane izice au alsi icat documentele le$ale de intrare a mr urilor importate prin #nscrierea unor pre%uri mai mici dec&t cele reale* la punctele vamale rom&ne/ti* importatorii prezentau alte acte dec&t cele emise de e1portatori* cu pre%uri de achizi%ie de ;.8 ori mai mici! Ast el #n septem0rie 199: ? martie 1991 patronul irmei '@H(AEG I'"E- H!R!L! din Re/i%a a introdus #n %ar* prin vama Giur$iu* cu documente vamale alsi icate mr uri de (urcia #n valoare de 79*8 milioane lei! "rin diminuarea pre%ului de cumprare a% de cel real

;7

practicat* patronul irmei nu a pltit ta1ele vamale #n valoare de 24!179!428 lei* impozitul pe circula%ia mr urilor #n valoare de 18!629!47C lei! )unoscut su0 numele de metoda du'lei 4actur"ri sau metoda u'4actur"rii* aceast modalitate de trecere a 0unurilor peste rontiera de stat a Rom&niei a ost sv&r/it cu deose0ire pentru #nclcarea dispozi%iilor cuprinse #n Ordinul nr!!17C > 199C al 5irec%iei Generale a +milor! O alt modalitate oarte des #nt&lnit #n practic o constituie prezentarea declara%iilor vamale alse! Aceast metod comport dou procedee F Procedeul tran9it - contra0andi/tii declar mr urile din mi<locul de transport ca iind #n tranzit vamal* dar #n realitate mr urile nu mai sunt scoase din %ar* iind valori icate r plata ta1elor vamale! n acest mod au procedat contra0andi/tii care au sv&r/it contra0and de cea mai mare amploare p&n #n prezent! H.au introdus ast el #n Rom&nia cantit%i impresionante de %i$ri valori icate ile$al r plata ta1elor vamale /i a accizelor a erenteG pentru acoperirea acestor manopere rauduloase se utilizeaz /tampile alse care con irm ormal opera%iunea de vmuire! Procedeul 4olo irii unor 4irme 4antom" sau care se des iin%eaz imediat dup e ectuarea unor importuri masive de mar * #n scopul sustra$erii de la plata ta1elor vamale* a accizelor /i a impozitului pe pro it! )ontra0andi/tii introduc #n %ar cu di erite mi<loace de transport* declar&nd la intrarea #n %ar c mr urile sunt destinate acestor irme ine1istente* iar vmuirea urmeaz a se ace la vmile interioare de la sediul irmelor respective! )ei care realizeaz transportul #n ast el de condi%ii #nchiriaz depozite #n care mr urile sunt descrcate /i rev&ndute rapid* r a se plti ta1ele vamale /i accizele a erente! n momentul #n care or$anele de control

;6

veri ic destina%ia mr urilor constat ine1isten%a acestor documentelor /i implicit a mr urilor rapid valori icate!

irme

antom* a

"entru a 0ene icia #n mod ile$al de anumite acilit%i vamale A sta0ilite pe 0az unor acorduri 0ilaterale sau multilaterale ori pe 0az de reciprocitateB* unii impostori prezint certi icate de ori$ine a mr urilor alse! 5e e1emplu* un asociat a irmei HIE)O'" H!R!L! din Bucure/ti a introdus #n %ar* cu scutire de ta1e vamale 4::!::: sticle vodc pentru care a prezentat un certi icat de ori$ine als* ca provenind din Repu0lica 'oldovaG s.a creat ast el un pre<udiciu de C:!:::!::: lei* echivalentul ta1elor vamale neachitate! Eumeroase irme particulare au e1portat cu documente vamale alse* mr uri interzise la e1port sau contin$ente! Este cazul patronului irmei I(ALIA )O'"E(EE,A I'"OR( . E-"OR( H!R!L! din )lu< Eapoca care a ost depistat #n timp ce #ncerca s scoat din %ar lemn semi a0ricat* neadmis la e1port* #nscriind #n documente elemente pentru lde%e din lemn de a$! )ontra0anda prin trecerea peste rontier cu documente vamale privind alte 0unuri se sv&r/e/te ie prin consemnarea #n documentele vamale a altor mr uri /i coruperea vame/ilor pentru ca ace/tia s nu mai e ectueze controlul vamal* ie prin 2procedeul capac3! Acest procedeu const #n consemnarea #n documentele vamale c se transport mr uri pentru care ta1ele vamale sunt mici* #n realitate mi<locul de transport iind #ncrcat cu mar pentru care ta1ele vamale sunt ridicate! "entru a #n/ela vi$ilen%a vame/ilor o parte din 0unurile consemnate #n documentele vamale sunt a/ezate ast el #nc&t s mascheze #ncrctura! n perioada 199:.199C pro it&nd de controlul de icitar e ectuat de Administra%ia Financiar* nu au ost respectate prevederile Le$ii nr!41 > 199:

;9

privind trans ormarea asocia%iilor amiliale constituite #n 0aza 5ecretului nr! 8; > 199:* #n societ%i cu rspundere limitat sau #n alte tipuri de societ%i prevzute #n nomenclatorul Le$ii nr!41 > 199:! Alteori* contra0andi/tii #n complicitate cu vame/ii au schim0at re$imul vamal al unor autoturisme sau cate$orii de mr uri importate! n documentele vamale se consemna c importurile se realizeaz pentru anumite persoane izice pentru care se practica un tari vamal redus* #n realitate importurile iind contractate de societ%i comerciale care ar i tre0uit s plteasc tari e vamale ma<orate! n acela/i sens* #n perioada men%ionat s.a realizat contra0and cu ma/ini importate de ctre societ%i de 0ine acere* special #n iin%ate #n acest scop* societ%i care se 0ucur de anumite acilit%i vamale! @lterior acestea erau date #n olosin% unor persoane izice! 5elicven%a a acerilor a atras #n s era sa pe unii administratori* patroni sau asocia%i ai unor societ%i comerciale cu capital privat care au emis cecuri r disponi0il la tras! )ei #n cauz au pro itat de perioada #n care vama accepta achitarea ta1elor vamale cu asemenea titluri r con irmarea 0ncilor! Ki #n prezent se olosesc /tampile alse pentru atestarea con irmrii de ctre 0nci a e1isten%ei 0anilor #n cont! Relevant #n acest sens este cazul cet%eanului iranian D!5! patron al irmei 'EGALO"OLIH din Bucure/ti care a importat #n ianuarie 1998 %i$ri #n valoare de 218!:::!::: lei* e ectu&nd plata ta1elor vamale a erente cu dou cecuri cu limit de sum r a avea disponi0ilul #n cont! )ontra0andi/tii cu e1perien% in rac%ional sau care /i.au creat le$turi in rac%ionale #n unit%ile vamale prin coruperea personalului vamal* recur$ la

8:

sustra$ere de la opera%iunile de vmuire a mr urilor introduse prin punctele vamale* specul&nd perioadele de mare a$lomera%ie! "articipan%ii la acest $en de criminalitate se olosesc pentru #nchiderea carnetelor (IR care au #nso%it mar a pe timpul transportului de /tampile vamale alse sau nu declar la intrarea sau ie/irea din %ar 0unuri de valoare oarte mare dar reduse ca dimensiuni* importante sume de valut! Este ilustrativ #n acest sens spe%a privind pe '!H! patron al irmei FLA'IEGO H!R!L! din Bucure/ti care #n perioada :4!:7!1998.:7!:6!199C a introdus #n %ar r plata ta1elor vamale mr uri #n valoare de 8:!:::!::: lei pe care le.a valori icat prin intermediul altor irme din %ar r plata impozitului pe circula%ia mr urilor! "entru #ncasarea $aran%iei valutare depuse pentru #nchiderea carnetelor (IR ce au #nso%it mar a pe timpul transportului* '!H! a olosit /tampile alse de con irmare a vmuirii! "entru asi$urarea e1tinderii /i diversi icrii modalit%ilor de e ectuare a comer%ului e1terior* unc%ioneaz sau sunt #n curs de amena<are zone li0ere destinate schim0ului interna%ional de mr uri #n porturile Hulina* Giur$iu* )onstan%a* 5ro0eta (urnu.Heverin /i zonele de rontier Arad /i (imi/oara! "entru eludarea ta1elor vamale contra0andi/tii #ncheie contracte pentru import de mr uri cu di eri%i a$en%i economici strini care./i des /oar activitatea #n acele zone li0ere pe 0aza crora se solicit /i o0%ine indi$enizarea mr urilor respective! n acest mod ta1ele vamale sunt diminuate da la 1: p&n la 18 ori! Ast el au procedat A!R! /i L!H! asocia%i #n cadrul irmei LO(@H H!R!L! care* #n 199C* #n urma importului a ;48: 0o1.uri de %i$ri au diminuat ta1ele vamale cu ;*4 miliarde lei!

81

n cadrul aceste metode ca orm de eludare a re$imului <uridic vamal se olose/te 2conte ta5ia3 #n care se solicit acceptarea valorii din documentul prezentat! Em0ar$oul impus Iu$oslaviei prin Rezolu%ia OE@ nr!7;2 > 1991 a reprezentat pentru rom&nii mai nevoia/i din vestul %rii /i nu numai* una din posi0ilit%ile de #ntre%inere a amiliei* #n condi%iile tranzi%iei! (ra icul cu 0enzin dar /i cu alte produse de lar$ consum Amateriale de construc%ii* produse alimentare* etc!B a atins cote alarmante #n perioada 1994.199;! )ei care treceau #n Iu$oslavia erau #n ma<oritate rom&ni* #n condi%iile #n care cet%enii s&r0i erau o0li$a%i la ie/irea din %ar s plteasc 4: mrci > persoan* 7: mrci > autoturism /i 18: mrci > autocar! Autorit%ile rom&ne au con iscat #n aceast perioad cantit%i importante de car0uran%i* transportul acestora realiz&ndu. se at&t pe ap cu am0arca%iuni ale unor persoane izice sau ale unor societ%i comerciale din zona de rontier* c&t /i cu cisterne )!F!R! sau auto! 5elicven%a #n domeniul a acerilor vamale s.a mani estat din plin #n aceast perioad /i prin trecerea peste rontier* r autoriza%ie* a armelor* muni%iilor* materialelor e1plozive sau radioactive dezmem0rrii @!R!H!H! /i ca urmare a con lictelor armate din Iu$oslavia! )onsiderat ca cea mai mare mani estare de la s &r/itul rz0oiului rece* contra0anda cu materiale radioactive reprezint o a acere ilicit lucrativ cresc&nd* cu toate c #n ultimul timp a sczut recven%a ei! Autorit%ile ruse au dat pu0licit%ii aptul c #n ultimii ; ani s.au #nre$istrat 9:: de tentative de a a<un$e ile$al la instala%iile nucleare* iar #n 7:: de cazuri* lucrtorii de acolo au #ncercat s v&nd ile$al materiale radioactive* ceea ce denot

82

c msurile de si$uran% #n instala%iile nucleare din %rile ostei @!R!H!H! au sczut oarte mult! )onsiderat %ar de tranzit pentru produsele stupe iante /i psihotrope* Rom&nia s.a con runtat cu numeroase apte de contra0and av&nd ca o0iect ast el de produse! In ractorii au olosit #n acest scop o $am variat de procedee* pro it&nd #n primul r&nd de modalitatea de e ectuare a controlului vamal prin sonda< pentru evitarea a$lomera%iei #n punctele vamale! Ast el* #n ziua de 2:!:9!1997* la "unctul de control pentru trecerea rontierei )urtici* la ie/irea din %ar a trenului rapid 5A)IA* care se deplaseaz pe ruta Bucure/ti ? +iena* poli%i/tii /i vame/ii care e ectuau controlul pa/apoartelor /i a mr urilor l.au depistat pe +!F!* acesta av&nd pe undul unei saco/e doi saci de voia< introdu/i unul #n cellalt! n iecare sac* su0 #ntritur din spate e1ista un pachet str&ns le$at cu 0and adeziv care con%inea un pra de culoare maro deschis! )ele dou pachete #n $reutate de 8*2C: L$ au ost supuse veri icrii cu trusa

EAR)O(EH(* rezult&nd c respectiva su0stan% are caracteristicile heroinei! @n se$ment cu un $rad mai ridicat de pericol social #l reprezint sustra$erea de la opera%iunile vamale sv&r/it de una sau mai multe persoane #narmate sau constituite #n 0and! H.a constatat o tentativa de or$anizare sistematic a unor $rupri de persoane #n vederea trecerii peste rontier prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal! Aceast modalitate de sv&r/ire a contra0and a cunoscut o amploare deose0it #n zonele de rontier de la $rani%a cu @craina* Repu0lica 'oldova* Iu$oslavia* dar /i cu Bul$aria!

84

)ontra0andi/tii rom&ni /i cei din %rile vecine s.au $rupat #n diverse $rupri in rac%ionale /i procedeaz la trecerea peste rontier a 0unurilor ce ormeaz o0iectul contra0andei olosind condi%iile naturale pe care le o er zona de rontier! n vederea sv&r/irii in rac%iunii de contra0and* $rupurile in rac%ionale s.au dotat cu mi<loace de transport adecvate ? autoturisme de teren* am0arca%iuni cu v&sle sau motor* proced&nd la un schim0 direct de mr uri prin evitarea punctelor vamale! 5e multe ori* aceste $rupuri in rac%ionale au ac%ionat #n or%* ripost&nd cu arme al0e sau chiar de oc atunci c&nd au ost surprinse de patrulele $rnicere/ti! Aceast modalitate de sv&r/ire a in rac%iunii de contra0and are #ndeose0i ca o0iect material produse petroliere* produse industriale de lar$ consum! Hpeci ic rontierei cu Iu$oslavia sunt materialele de construc%ii /i #n $eneral toate 0unurile necesare reparrii pa$u0elor pricinuite de rz0oi! @n loc aparte #n cazuistica enomenului de contra0and #l ocup modalitate de sv&r/ire a in rac%iunii prin coruperea vame/ilor! n to%i ace/ti ani* delicven%a a acerilor #n s era vamal a ost #ntre%inut de complicitatea unor lucrtori vamali! )orup%ia #n r&ndul lucrtorilor vamali nu este* cu toate acestea o pro0lem speci ic anilor 39:* #n aceast perioad a cunoscut #ns* o amploare deose0it ceea ce a determinat luarea unor msuri speciale! Aspectele privind aceast modalitate nu sunt chiar pu%ine! Re%inem aici doar dou e1emple! In ziua de 28!:4!1997* lucrtorii din cadru poli%iei ora/ului Ee$ru ? +od* #n cooperare cu lucrtorii din cadru "oli%iei 'unicipiului 'an$alia* #n urma unor in orma%ii di care reie/ea c prin vama Ee$ru ? +od se introduc mr uri de

8;

contra0and din (urcia* #n complicitate cu lucrtorii vamali au or$anizat o ac%iune poli%ieneasc! La controlul atent al documentelor ce #nso%eau 0a$a<ele turi/tilor din autocarul cu numrul de #nmatriculare B).:1.IHG condus de I!"! s.au descoperit c nu erau autentice! Lucrtorul vamal de 26 de ani din 'an$alia #ntocmise declara%ii vamale alse* sustr$&nd prin acest procedeu mr uri #n valoare de 8::!:::!::: lei* cre&nd un pre<udiciu 0u$etului de stat #n valoare de 16:!:::!::: lei prin neplata ta1elor vamale! +ame/ul L!B! a ost de eri "archetului de pe l&n$ (ri0unalul )onstan%a* urm&nd a i se #ntocmi dosar penal pentru sv&r/irea in rac%iunii de luare de mit /i complicitate la contra0and! n ziua de 1;!:9!1997* a ost arestat vame/ul H!'! din 5eva! n urma unui contro e ectuat la +ama 5eva* poli%i/tii au constatat c vame/ul cu pricina a pretins /i a primit #n anul 199C di erite sume de 0ani de la mai multe persoane* care ulterior au ost scutite de plata ta1elor vamale pentru autoturismele achizi%ionate #n strintate! "entru scutirea de ta1e vamale* vame/ul H!'! a olosit adeverin%e de repatriere alse sau documente care apar%ineau altor persoane dec&t cumprtorilor de autoturisme! n seama vame/ului a ost re%inut comiterea in rac%iunilor de luare de mit* als intelectual /i contra0and! @na din cele mai in$enioase /i totodat mai p$u0oase activit%i de contra0and de pe teritoriul Rom&niei se lea$ de produsele AEMAJ aduse #n %ara noastr pe ilier ma$hiar! "e seama micului tra ic de rontier* uria/e cantit%i de asemenea produse au eludat orice el de ta1e vama /i impozite! ncep&nd din 1998 a #nceput s se deruleze lini/tit un tra ic intens cu produsele irmei AEMAJ pe rela%ia @n$aria ? Rom&nia! Au e1istat dou tipuri de contra0and* unii cet%eni rom&ni au a<uns pe contra0and propriu #n @n$aria la depozitele irmei AEMAJ de

88

unde /i.au

cut plinul* revenind acas /i plas&ndu./i mar a la #nt&mplare*

practic&nd pre%uri cu mult mai mari! O alt cate$orie a ost aceea a rom&nilor #nscri/i drept distri0uitori o iciali* su0 numele adevrat dar cu adres din @n$aria! Ki unii /i al%ii au trecut la importuri masive de produse* 0ene iciind ie de acilit%ile vamale ale micului tra ic de rontier* ie de #n%ele$erile directe cu personalul vamal! )hiar /i dup #nmatricularea irmei AEMAJ Rom&nia 'arLetin$ H!R!L! cu sediul #n Bucure/ti* contra0and cu produsele AEMAJ pe linia ma$hiar nu a ost stopat! Firma AEMAJ nu este sin$ura care prezint acest mod de distri0uire /i des acere a produselor proprii #n Rom&nia! 5intre numeroasele sisteme de distri0uire #nrdcinate ile$al #n Rom&nia se distin$ F EE(MORN 21OH@A* sistemul H)DMARP din Germania /i mai nou cel al irmei )ALIFOREIA FI(EEHH cu sediul #n (imi/oara! Hemnalarea acestei modalit%i a sv&r/irii in rac%iunii de contra0and reclam luarea unor msuri e iciente de contracarare a unei eventuale e1tinderi a contra0andei din Rom&nia ctre Bul$aria* 'oldova* @craina! 'icul tra ic de rontier* ca modalitate de sv&r/ire a contra0and*

constituie o mare a acere* at&t pentru cei care.l practic* c&t /i pentru vame/i /i cluze! "racticat #n anii 36: de iu$oslavi* care reprezentau cu mr urile lor vestul* dup 199: rolul s.a inversat! n $eneral* enomenul de mic tra ic de rontier se #nlesne/te la $rani%a dintre dou %ri #ntre care e1ist di eren%e de pre%uri /i produse cu care se ace tra ic!

8C

O alt cauz a enomenului este penuria de anumite tipuri de produse dintr. o %ar sau alta! Fenomenul de tra ic se articuleaz /i pe di eren%ele de ta1e percepute pe tutun /i alcool #n Estul Europei! n Rom&nia enomenul a aprut la #nceputul anilor 39:* imediat dup revolu%ie! 'r urile care nu e1istau #n Rom&nia erau aduse din (urcia* unele iind v&ndute pe pia%a din Rom&nia iar altele plecau #n Iu$oslavia sau 'oldova!
n principiu* /omerii /i cei care nu se pot #ntre%ine din venitul mic pe care #l au se re$sesc pentru cei care practic micul tra ic de rontier! Htilul de lucru al iecruia di er!

5in aceast a acere c&/ti$ trei cate$orii de persoane F prima cate$orie #i include pe cei care se duc ca simpli cltori /i iau produsele pe care apoi le v&nd #n pia%G e1ist o cate$orie de cluze care se a l #n le$tur cu cei care practic micul tra ic de rontier asi$ur&ndu.le acestora* prin anumite an$a<amente cu vame/ii* posi0ilitatea de a trece #ncrctura peste $rani%! @n mod de or$anizare mai ela0orat se #nt&lne/te #n cazul irmelor care* printr.o #n%ele$ere cu irmele din %ara vecin an$a<eaz un anumit numr de persoane care s preia mar a! )ei an$a<a%i trec mar a peste $rani% #n condi%ii le$ale* vame/ii neput&ndu.le con isca mar a! n vestul %rii* em0ar$oul impus Iu$oslaviei a #ncura<at mii de persoane s transporte produse rom&ne/ti pe pia%a acestei %ri! @n caz particular #n reprezint ce se #nt&mpl la $rani%a cu @n$aria! Aici* produsele alimentare sunt cele care de%in ponderea cea mai mare! O alta caracteristic a acestei vmi este aceea c* cei care cumpr din @n$aria sunt cet%eni rom&ni* #n timp ce din Rom&nia* cet%enii ma$hiari nu cumpr nimic* situa%ie p$u0oas pentru statul rom&n care pierde ast el valut!

87

Faptul c statul ma$hiar acord la ie/irea din %ar 2:= din valoarea produselor cumprate* dac acestea dep/esc suma de 28!::: orin%i* reprezint o acilitate de natur s #ncura<eze pe rom&nii din restul %rii s./i ac cumprturile #n @n$aria! )el mai olosit punct de rontier dintre Rom&nia /i Bul$aria este +ama Giur$iu! )ircula%ia prin +ama Giur$iu prezint unele aspecte particulare a% de alte zone! Ast el* <umtate din tra icul Balcani ? Europa este iltrat pe aici! )ircuitul este or$anizat* #n $eneral* #n trenurile interna%ionale care tranziteaz Bul$aria venind din (urcia* iar altele care vin chiar din %ara vecin! In$eniozitatea in ractorilor* mani estat #n cele mai diverse domenii ale criminalit%ii se re lect /i #n s era rela%iilor vamale* o0iectiv&ndu.se #n noi metode /i procedee de sv&r/ire a contra0andei!

86

CAP. II
CAUZALITATEA
1. CONCEPT#L 0ENERAL ,E CA#1ALITATE

"entru undamentarea unei politici penale e iciente* #n msur s asi$ure prevenirea /i com0aterea e icient a enomenului in rac%ional* cercetarea /tiin%i ic #n criminolo$ie #/i propune identi icare* analiza /i e1plicarea cauzelor criminalit%ii! Analiza criminalit%ii presupune desprinderea de cazul individual /i identi icarea proceselor /i con<uncturilor care se constituie #n cauze /i condi%ii necesare /i su iciente producerii actului in rac%ional! "entru e1plicarea enomenului in rac%ional* #n criminolo$ie s.au conturat mai multe orientri! n cadrul orientrii 0iolo$ice2C* locul /i rolul actorilor 0iolo$ici #n apari%ia /i mani estarea enomenului in rac%ional sunt prezentate mer$&ndu.se de la

a irma%ia care sus%ine c ace/ti actori ar avea un rol determinant #n cauzalitatea comportamentului delicvent* p&n la ne$area oricrei inciden%e #n acest domeniu! n esen%* autorii care men%ioneaz in luen%a unor elemente ale 0iolo$icului asupra enomenului in rac%ional* #n raport cu orientrile teoretico.metodice de ordin anatomico. iziolo$ic* $enetic* sus%in e1isten%a unor personalit%i care ar avea #nscrise* mai mult sau mai pu%in* #nsemnele crimei* ie #n izionomie* ie #n secre%ia $landelor hormonale* ori #n a0era%iile cromozomiale $enetice! )reatorul acestei orientri este considerat )esaro Lam0rosso care a ormulat ipoteza ata!i mului e!olu5ioni t: potrivit cruia caracterele omului primitiv pot apare la anumite persoane su0 orma unor sti$mate anatomice!

89

"otrivit lui Lam0rosso* c&nd la o persoan sunt #ntrunite mai multe anomalii* mai ales de natur atavic* acesta ar enomenul in rac%ional un criminal #nnscut! (eoria ela0orat de Lam0rosso a ost puternic com0tut de Lacasss$ue* 'anouvrier* (apinard /i Ga0riel (arde care au su0liniat lipsa de undament /tiin%i ic a conceptelor utilizate! O nou ipotez de cercetare #n cadrul orientrii 0iolo$ice* care a #nlocuit teoria atavismului evolu%ionist* a ost ormulat de Gorin$ care sus%inea o anumit relevan% a actorului ereditar #n $eneza criminalit%ii! (eoriile de orientare iziolo$ic atri0uie $landelor cu secre%ie intern Ahipo iz* tiroid* paratiroid* $landele se1ualeB /i pe un plan mai lar$ proceselor chimice din or$anismul uman* rolul de cauze principale ale criminalit%ii! Olo Nim0er$* cel mai important reprezentant al teoriei 0iconstitu%ionale* ondatorul teoriei inadaptrii sociale a considerat c pentru a descoperi cauzele enomenului in rac%ional este necesar s se studieze personalitatea individului! n criminolo$ia contemporan nu se poate a irma e1isten%a unei rela%ii monocauzale directe #ntre actorii 0iolo$ici /i criminalitate! Orientarea psiholo$ic #n e1plicarea enomenului in rac%ional $rupeaz principalele teorii criminolo$ice care au #n comun conceptul de personalitate criminal! Aceste teorii sus%in c in ractorii se deose0esc de nein ractori prin dezvoltarea insu icient* de ormarea sau alterarea structurilor /i unc%iilor psihice! (eoriile de orientare psihiatric relev c in ractorii ar enomenul

in rac%ional 0olnavi psihic! Factorului psihic I se acord un loc oarte important #n

C:

crimino$enez* mer$&ndu.se de la aprecierea rolului su de condi%ie p&n la pozi%ia e1trem de cauz principal a criminalit%ii! Orientarea psiholo$ic a criminolo$iei* #n perioada inter0elic a ost dominat de doctrina psihanalitic* av&ndu.l ca principal e1ponent pe Sigmund Freud, care a #ncercat s demonstreze e1isten%a unei personalit%i antisociale ce %ine de s era psiholo$iei normale! n concep%ia lui Freud* di eren%a dintre in ractor /i nein ractor* s.ar situa la nivelul 3upereului! (endin%ele in rac%ionale ar enomenul in rac%ional prezente la to%i indivizii* dar rm&n latente iind controlate /i stp&nite pe msura dezvoltrii /i trecerii la aza adult* de ctre Eu! E/uarea tentativelor de su0limare sau de compensare a con lictelor interioare a individului pot conduce la o inadaptare a acestuia /i* #n inal* poate determina trecerea la actul in rac%ional! Orientarea psiholo$ic e1plic criminalitatea /i prin intermediul

comple1ului de vinov%ie care ar avoriza comiterea crimei #n momentul #n care acest sentiment ar deveni insuporta0il! Alfred Adler ela0oreaz una dintre cele mai importante teorii psihanalitice care e1plic comportamentul in rac%ional pe 0aza conceptului de comple; de in4erioritate! Acest comple1 de in erioritate conduce la sv&r/irea de in rac%iuni* iind o cale prin care individul atra$e aten%ia celorlal%i asupra sa* compens&ndu./i psiholo$ic in erioritatea! Etienne de Greef consider c personalitatea in ractorului se structureaz de.a lun$ul unui proces lent de de$radare moral a individului* denumit proce crimino)en: care #l conduce la sv&r/irea in rac%iunilor!

C1

(rstura psihic undamental care permite trecerea la sv&r/irea actului in rac%ional ar enomenul in rac%ional indi eren%a a ectiv a individului! n cadrul teoriilor de orientare sociolo$ic* Lacassa$ue o er o e1presie plastic a rolului /i locului actorului social #n etimolo$ia criminalit%ii! n viziunea acestuia* societ%ile nu au dec&t criminalii pe care #i merit* mediul social iind clocotul de cultur al criminalit%iiG micro0ul este criminalul* un element care nu capt importan% dec&t #n ziua #n care $se/te mediul ce.l va ace s ermenteze! Autorii de orientare sociolo$ic sunt de prere c determinarea criminalit%ii %ine e1clusiv de actorii socio ? culturali* economici* e1o$eni /i c nu e1ist nici o deose0ire #ntre personalitatea in ractorilor /i cea a nonin ractorilor* care s./i pun amprenta asupra acestui enomen! Analiz&nd aceste orientri #n criminolo$ie* s.a a<uns la concluzia c nici unul dintre actorii care stau la 0aza undamentrii acestora* luat separat* nu e1plic corespunztor ori$inea mani estrilor deviante* structura /i dinamica lor! "otrivit principiului cone;iunii: ori$inea /i dinamica in rac%iunilor* a aptelor antisociale #n ansam0lu* nu pot enomenul in rac%ional rezultatul unui actor monocauzal* ci numai rezultatul interac%iunii tuturor actorilor crimino$eni!

*. CLA3I.ICAREA .ACTORILOR CRIMINO0ENI

Interven%ia oportun /i e icient este str&ns condi%ionat de #n%ele$erea aptului c dinamica interac%iunii actorilor 0io?psiho.sociali marca%i de in luen%e criminolo$ice determin o $am variat de posi0ilit%i prezente /i viitoare ale

C2

mani estrii enomenului in rac%ional! )u c&t este mai 0ine cunoscut varietatea acestor posi0ilit%i* /i se intervine preventiv la nivelul iecreia* cu at&t se reduce riscul sv&r/irii unor noi apte antisociale! O clasi icare a actorilor crimino$eni este di icil at&t datorit varia0ilit%ii acestora* c&t /i datorit ac%iunii lor con<u$ate! Jean Pinatel27 clasi ic economici* culturali /i politici! 'ul%i criminolo$i /i.au mani estat scepticismul cu privire la aptul c mediul $eo$ra ic ar constitui un actor crimino$en relevant la nivelul enomenului in rac%ional! )el mult* actorii de mediu se pot constitui #n circumstan%e care avorizeaz sv&r/irea in rac%iunilor /i nu #n cauze ale acestui enomen! ntre actorii economici considera%i a avea un con%inut crimino$en pronun%at sunt indu/i F /oma<ul* industrializarea* nivelul de trai* crizele economice! 5e/i industrializarea este prin ea #ns/i un actor de pro$res economic /i social* s.a constatat c pro$resul economico.social a ost #nso%it de cre/terea criminalit%ii* pe ondul cre/terii masive a mo0ilit%ii orizontale a popula%iei! Koma<ul in luen%eaz puternic enomenul criminalit%ii prin scderea 0rusc /i e1cesiv a nivelului de trai! "e l&n$ nivelul de trai sczut se adau$ /i dorin%a de #m0o$%ire sau de un trai mai 0un* toate acestea #mpin$&nd spre delicven% un numr mare de persoane! )rizele economice* a ect&nd produc%ia* nivelul salariilor /i rata /oma<ului au deasemenea un rol important #n crimino$enez! )re/terea e1cesiv a criminalit%ii #n Europa )entral /i de Est care parcur$ tranzi%ia ctre economia de pia% /i care se con runt cu o puternic recesiune actorii crimino$eni #n actori $eo$ra ici*

C4

economic* poate enomenul in rac%ional e1plicat prin impactul acestor actori crimino$eni! 5intre actorii socio ? culturali* #n criminolo$ie intereseaz #n primul r&nd acei actori care au un rol predominant #n socializarea pozitiv sau ne$ativ a indivizilor /i anume amilia* $radul de instruire /colar* mai mult sau mai pu%in reli$ia* modul de petrecere a timpului li0er* in luen%a mi<loacelor de in ormare #n mas! )a o sintez a nivelului de cultur /i civiliza%ie ale unui popor* speci icul na%ional* de/i prin el #nsu/i nu este un actor crimino$en* tre0uie luat #n calcul prin prisma temperamentului na%ional pe care #l include* deoarece* #n anumite condi%ii sociale* economice /i politice se poate prevedea tipul de reac%ie social! In luen%a actorilor politici #n crimino$enez se mani est #n dou situa%ii deose0ite F revolu%ie /i rz0oi* #n special prin haosul /i anarhia social /i economic pe care le $enereaz! )riminalitatea cunoa/te o adevrat e1plozie at&t #n timpul des /urrii e ective a evenimentelor revolu%ionare* c&t /i #n perioada de tranzi%ie care urmeaz! )on orm tradi%iei c aptele antisociale la el ca /i aptele ilicite sunt rezultatul unui proces de interac%iune #ntre personalitatea individului /i situa%ia concret de via%* pentru clari icarea etiolo$iei actului criminal este necesar lmurirea rolului personalit%ii in ractorului* a situa%iei reale #n care se sv&r/e/te apta antisocial /i a mecanismelor psiholo$ice care stau la 0aza trecerii la actul in rac%ional!

C;

)onceptul de personalitate a in ractorului nu tre0uie #n%eles ca o personalitate predestinat la crim* #ntre delicven%i /i nondelicven%i nee1ist&nd o di eren% de natur* ci o di eren% de $rad cu determinare multicauzal! 5eoarece actul in rac%ional este rspunsul pe care personalitatea orientat antisocial #l o er unei situa%ii determinate* pe l&n$ personalitate #n $eneza actului in rac%ional este implicat o anumit situa%ie concret de via%! )eea ce di eren%iaz in ractorii de nonin ractori este trecerea la sv&r/irea actului in rac%ional* ca urmare a impactului #ntre personalitate /i situa%ia concret de via%! )auza* din perspectiva criminolo$ic* are drept con%inut interac%iunea sau ac%iunea reciproc* coac%iunea actorilor 0io.psiho.sociali ce determin #n mod necesar apte prin care sunt lezate rela%ii sociale prote$uite de le$e! n%ele$erea determinismului cauzal al enomenului in rac%ional poate

enomenul in rac%ional acilitat de sesizarea c #n producerea unei #nclcri a le$ii ac%ioneaz concomitent o pluralitate de cauze! n cauzalitatea enomenului in rac%ional se #ndeplinesc at&t cauze interne c&t /i e1terne ce vizeaz diver/i actori anteriori culturali* economici* sociali* <uridici* etc!

C8

2. CA#1ELE CARE 0ENEREA1: MPRE=#RRILE CARE .AVORI1EA1 /I CON,I%IILE CARE NLE3NE3C 3VR/IREA IN.RAC%I#NII ,E CONTRA+AN,

La s &r/itul acestui mileniu* activitatea economic a cunoscut o amploare deose0it* un dinamism r precedent an$ren&nd un numr din ce #n ce mai mare de state* de sisteme economice #ntr.un conte1t deose0it de comple1! "e acest ond se ini%iaz* se dezvolt /i candideaz un numr impresionant de a aceri ile$ale* d&nd na/tere enomenului de criminalitate a a acerilor! )ontra0anda #n Rom&nia constituie o component important a

criminalit%ii or$anizate #n domeniul a acerilor* amploarea /i diversi icarea acestui enomen iind cauzate /i #nlesnite de actori economici* psiho.sociali* politici* <uridici* etc! "e ondul trecerii de la economia hipercentralizat la economia de pia%* situa%ia economic precar* caracterizat #n $eneral prin recesiune* constituie un actor crimino$en determinant pentru amplitudinea criminalit%ii a acerilor #n $eneral* deci /i a contra0andei! Insta0ilitatea politic a determinat o diminuare drastic a produc%iei de 0unuri* o cre/tere a Ain luen%eiB in la%iei /i /oma<ului* o dezor$anizare a sectoarelor vitale pentru economie! Incapacitatea economiei na%ionale de a produce 0unuri de lar$ consum competitive la nivel mondial a determinat necesitatea realizrii unor importuri de mr uri pentru saturarea pie%ei* importuri care s.au cut de oarte multe ori cu eludarea ta1elor vamale!

CC

E1isten%a unor interdic%ii sau limitri cu privire la importul sau e1portul unor cate$orii de 0unuri* ori impunerea de ta1e vamale ridicate pentru anumite mr uri se constituie #n cauze care $enereaz enomenul de contra0and! Htarea de recesiune a economiei na%ionale caracterizat prin scderea puterii de cumprare a monedei na%ionale Ain la%ieB* duce la recrudescen%a in rac%iunii de contra0and! @n rol important #n cauzalitatea contra0andei #l au actorii psiho.sociali* #n primul r&nd #n%ele$erea $re/it a democra%iei* tendin%a unor persoane de a se #m0o$%i imediat! Koma<ul $enerat de criza economic* disponi0ilizarea unor cate$orii lar$i de muncitori au promovat o criz puternic #n rela%iile sociale! "reocupa%i de procurarea mi<loacelor de su0zisten%* a la%i #n cutarea unui loc de munc* o parte din aceast cate$orie de persoane au ales s munceasc #n strintate! Odat a<un/i aici* s.au dedat la activit%i ilicite* 0unurile ast el o0%inute c&nd de cele mai multe ori o0iectul in rac%iunii de contra0and prin trecerea peste rontier de stat prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal! Intensi icarea tra icului de mr uri /i persoane este o cauz important care avorizeaz sv&r/irea in rac%iunii de contra0and! Ee iind le$a%i de un loc de munc #n condi%iile trecerii #n /oma< sau ca urmare a disponi0ilizrii* pro it&nd de rela%iile pe care /i le.au creat #n r&ndurile vame/ilor* persoanele din aceste cate$orii se or$anizeaz #n mici $rupuri in rac%ionale e ectu&nd micul tra ic de rontier cu #nclcarea dispozi%iilor )odului +amal /i a Re$ulamentului +amal!

C7

n comple1ul cauzal al enomenului de contra0and un rol deose0it de important #n are corup%ia! )oruperea vame/ilor este posi0il #n condi%iile unei sla0e stimulri materiale /i morale a acestora* precum /i datorit unor dis unc%ii #n activitatea de selec%ionare a vame/ilor! 5in analiza aptelor penale de corup%ie #n care au ost an$rena%i vame/ii* rezult c o mare parte a aptelor de corup%ie s.au comis la un moment ie oarte apropiat actului de control* ie #n condi%iile #n care actul de control a ost a0sent o perioad #ndelun$at de timp! 'ai mult* activitatea de control a unor vame/i asupra modului de #ndeplinire a atri0u%iilor ce le revin nu au indus /i e1aminarea rela%iilor unor vame/i* de notorietate pe plan local* cu responsa0ilii unor societ%i comerciale* atitudinea unor vame/i #n raport cu $rupurile de persoane ce trec rontiera* modul super icial #n care veri icau documentele vamale ce #nso%eau transporturile de mr uri! 5is unc%ionalit%ilor #n s era activit%ilor de selec%ionare a personalului vamal /i de control a acestuia li se adau$ #n cauzalitatea delicven%ei din domeniu vamal /i supraa$lomerarea cu sarcini a personalului vamal* ceea ce a dus la e ectuarea unor controale ine iciente* prin sonda<* avoriz&nd ast el sv&r/irea in rac%iunii de contra0and! E1isten%a unor con licte militare zonale* destrmarea @!R!H!H!* diminuarea controlului la instala%iile nucleare au in luen%at sv&r/irea in rac%iunii de contra0and cu arme* muni%ii* e1plozivi* su0stan%e radioactive! (rans ormarea Rom&niei #ntr.o %ar tranzitar pe ruta 0alcanic a tra icului de dro$uri #ntr.o %ar consumatoare* perspectiva o0%inerii unor c&/ti$uri

C6

impresionante din aceast activitate ilicit* au determinat o cre/tere alarmant a delicven%ei vamale #n acest domeniu! )riminalitatea a acerilor nu este in luen%at numai de situa%ia economic* de actori psiho.sociali* politici ci /i de $radul /i maniera de interven%ie a statului asupra mecanismelor pie%ei li0ere* asupra economiei #n $eneral! Ast el* sistemul de ta1e prea accentuat este considerat ca actor crimino$en! n situa%ia #n care peste 6:= din 0ene icii sunt luate de stat* evaziunea iscal /i contra0anda se dezvolt uimitor de repede! Interven%ia direct a statului #n domeniul re$lementrii stricte a importului /i e1portului prin licen%ele pe care le eli0ereaz* constituie deasemenea un actor crimino$en! Htudiind crimino$eneza in rac%iunii de contra0and #n perioada 1969.1997* un rol deose0it de important tre0uie acordat imper ec%iunilor le$islative! @nele acte normative adoptate #ndeose0i dup 1992 au lsat loc unor acte nedorite de interesul social* de sv&r/ire a in rac%iunii de contra0and! 'en%inerea #n vi$oare* dup 1969* a Le$ii nr!4: > 1976* numeroase ordonan%e /i hotr&ri de $uvern #n domeniul vamal nu au reu/it s creeze condi%iile optime des /urrii opera%iunilor vamale #n condi%iile permea0ilizrii rontierelor! Aceast stare de apt a determinat ela0orarea unui nou )od +amal care s %in cont de realit%ile economico.sociale e1istente azi #n Rom&nia* #n vederea compati0ilizrii le$isla%iei vamale na%ionale cu cea a %rilor din @niunea European! Eoua le$isla%ie vamal ALe$ea nr!1;1 > 1997 /i D!G! nr! C2C > 1997B intrat #n vi$oare peste noapte* a surprins pe picior $re/it actorii teatrului de rontier!

C9

G&ndit ca un luidizant al opera%iunilor comerciale /i adoptat la cerin%ele @niunii Europene #n vederea inte$rrii Rom&niei #n aceast structur* noul )od +amal a avut ca prim e ect #n$he%area vmilor pe ondul #ncercrilor* mai mult nereu/ite* de in ormatizare a opera%iunilor de vmuire! (oate aceste e ecte secundare ale schim0rii radicale pe care o produce noua le$isla%ie vamala se constituie #ntr.un actor crimino$en oarte important al in rac%iunilor la re$imul vamal!

7:

CAPITOLUL III
PREVENIREA SVRIRII INFRACIUNII DE CONTRABAND
1. CONCEPT#L ,E PREVENIRE /I COM+ATERE A CRIMINALIT%II

Hcopul $eneral al criminolo$iei #l constituie undamentarea unei politici penale e iciente* #n msur s determine prevenirea /i s com0aterea enomenului in rac%ional! Rspunz&nd unc%iei pro ilactice* criminolo$ia studiaz datele privind

etimolo$ia actului criminal* #n #nln%uirea lor lo$ic* transpun&ndu.le #ntr.un sistem coerent de msuri de prevenire /i com0atere a enomenului in rac%ional! Accentul prioritar pus pe prevenirea criminalit%ii este determinat at&t de dinamica #n cre/tere a criminalit%ii* diversi icarea ilicitului penal* sporirea ponderii criminalit%ii cu un $rad sporit de pericol social* c&t /i de e ectul limitat al msurilor penale represive! Identi ic&nd /i studiind cauzele criminalit%ii* sta0ilind starea /i dinamica acesteia* prevz&nd evolu%ia cantitativ /i calitativ a enomenului* criminolo$ia evalueaz msurile ce se impun /i ela0oreaz pro$rame de prevenire a criminalit%ii* de resocializare /i reinser%ie social a in ractorilor! Paton, #n discursul consacrat lui "rota$oras arat c cel care pedepse/te cu <udecat nu pedepse/te pentru $re/eala comis ? cci lucrul sv&r/it nu se poate

71

#ndrepta ? ci pentru viitor ca s nu mai repete $re/eala* nici el* nici altul vz&nd c aceste este pedepsit! G. Raiser consider prevenirea un ansam0lu de msuri care au ca o0iect speci ic limitarea dimensiunii /i $ravit%ii enomenului in rac%ional* ie prin

reducerea oportunit%ilor de a comite in rac%iuni* ie prin in luen%area pozitiv a delicventului poten%ial* a pu0licului #n $eneral! "entru R. Gassin
26

prevenirea reprezint orice activitate de politic penal

care are ca inalitate e1clusiv limitarea posi0ilit%ilor de apari%ie a unui ansam0lu de acte criminale* c&ndu.le ie imposi0ile* ie mai di icil de realizat* ie

impro0a0ile cu e1cluderea a ceea ce decur$e din amenin%area cu pedeapsa! R! Gessin e1clude din s era prevenirii #n sens criminolo$ic* ideea de intimidare decur$&nd din aplicarea unei pedepse! n concep%ia lui E. Jo nson, patru idei undamentale de inesc prevenirea F 1! ceva neconvena0il se sv&r/e/teG 2! acest ceva poate enomenul in rac%ional oprit prin interven%ie umanG 4! o mare parte a activit%ii de prevenire se situeaz #n a ara sistemului penalG ;! Interven%ia se produce #naintea sv&r/irii aptei neconvena0ile Acaracter proactivB! "revenirea criminalit%ii presupune #n primul r&nd pre#nt&mpinarea sv&r/irii pentru prima dat a cestor ac%iuni sau inac%iuni* pe care societatea le consider duntoare pentru valorile sale* iind sanc%ionate de le$ea penal!

72

n sens strict* prevenirea vizeaz mai des acele componente care prezint un $rad de pericol social su icient de mare care s necesite o reac%ie prin mi<loace de drept penal #mpotriva ptuitorilor! n sens lar$* prevenirea se #ndreapt #mpotriva tuturor comportamentelor delicvente care pot conduce la sv&r/irea de apte antisociale sanc%ionate de le$ea penal! "revenirea criminalit%ii desemneaz ast el* un proces social permanent care presupune aplicarea unui ansam0lu de msuri cu caracter social* cultural* economic* politic* administrativ /i <uridic destinate s pre#nt&mpine sv&r/irea actelor antisociale* prin identi icarea* neutralizarea /i #nlturarea cauzelor enomenului in rac%ional! "revenirea criminalit%ii nu #nseamn doar pre#nt&mpinarea sv&r/irii pentru prima dat a unei in rac%iuni* ci /i #mpiedicarea repetrii aptei penale de ctre acela/i autor* un rol important #n acest sens revenind msurilor de resocializare /i reinte$rare social a persoanelor care au comis de<a apte antisociale /i au ost condamnate pentru acestea! O0iectul prevenirii este constituit dintr.un ansam0lu de actori care

determin sau avorizeaz sv&r/irea aptelor antisociale* actori care preced #nclcare le$ii penale! Ideea c prevenirea criminalit%ii ar enomenul in rac%ional posi0il r a se ac%iona asupra cauzelor care determin enomenul criminalit%ii este de

neconceput deoarece msurile concrete de prevenire nu pot enomenul in rac%ional orientate #n mod <ust r o concep%ie clar asupra cauzelor ce determin /i a condi%iilor ce avorizeaz enomenul in rac%ional!

74

*. OR0ANI1AREA PREVENIRII CRIMINALIT%II

E ectul inhi0ator al normei penale /i al pedepsei poten%iale a reprezentat prima modalitate de a pre#nt&mpina sv&r/irea aptelor antisociale! 'odelul clasic de prevenire a criminalit%ii ace distinc%ie #ntre prevenirea $eneral /i cea special Aprin or%a e1emplului* respectiv ca e ect intimidant al pedepseiB! Filozo ul $rec Platon a propus #nlocuirea ideii retri0utive cu ideea de utilitate social a pedepsei* con orm creia scopul sanc%iunii tre0uie s prevenirea $eneral Aprin or%a e1empluluiB /i prevenirea special! Aristotel, #n lucrarea sa 2Arta retoric" $i arta poetic"3* a evaluat importan%a rolului preventiv al pedepsei* a irm&nd c o persoan comite o crim atunci c&nd nu se a/teapt la nici o pedeaps* ori atunci c&nd avanta<ele o0%inute prin apta prohi0it precumpnesc #n a%a pedepsei! !. "ilias
29

ie

su0liniaz* cit&ndu.l pe Aristotel* c prevenirea $eneral se

undamenteaz pe dou idei principale F cu c&t pedeapsa prevzut de le$e este mai sever* cu at&t individul se a0%ine s comit in rac%iuniG . cu c&t aplicarea pedepsei este mai cert* cu at&t individul se a0%ine s comit in rac%iuni! Heveritatea* certitudinea* cele0ritatea pedepsei se adreseaz unui individ ra%ional /i li0er s alea$* care ar putea enomenul in rac%ional intimidat* /i ast el oprit s sv&r/easc in rac%iuni!

7;

"revenirea special const dintr.un ansam0lu de msuri destinate s #mpiedice sv&r/irea unor apte antisociale de ctre persoane care au sv&r/it de<a o in rac%iune! "revenirea special se realizeaz prin sta0ilirea /i aplicarea unei pedepse mult mai aspre #n cazul recidivi/tilor #n scopul neutralizrii acestora pe o perioad mai mare de timp* ie prin pedepse privative de li0ertate* ie prin msuri alternative de educare* reeducare* tratament medical* etc! Eoua viziune asupra cauzalit%ii crimei* apar%in&nd scolii pozitiviste de la s &r/itul sec! al -I-.lea pune su0 semnul #ntre0rii rolul pedepsei #n prevenirea criminalit%ii! Or$anizarea prevenirii criminalit%ii a evoluat urm&nd dou direc%ii F prevenirea social Amsuri a1ate pe actorii sociali care concur la etimolo$ia enomenului in rac%ional BG . prevenirea situa%ional Aconst&nd #n msuri a cror aplicare are ca scop reducerea ocaziilor de a se comite in rac%iuniB! n acest mod* prevenirea criminalit%ii nu se mai realizeaz numai prin msuri de drept penal! Gassin consider c* pe l&n$ prevenirea $eneral /i cea special* distinc%ia cea mai important este una tripartit! Pre!enirea primar"* prin intermediul di eritelor se$mente ale politicii Apolitica social* economic* cultural* administrativB tinde s in luen%eze #n sensul limitrii* situa%iile crimino$ene /i cauzele pro unde ale criminalit%ii! ,inta principal a acestui tip de prevenire este pu0licul #n $eneral* realiz&nd condi%iile unei socializri economicoase a unei pr%i c&t mai mari a societ%i 0az&ndu.se pe strate$ii de prevenire anteAdelictum.

78

Pre!enirea ecundar" are ca o0iect adoptarea unei politici penale adecvat /i transpunerea ei #n practic* asi$ur&nd prevenirea prin identi icarea timpurie a actorilor crimino$eni /i prin modi icarea acestora! Acest tip de prevenire se #ndreapt cu predilec%ie asupra unor $rupe de popula%ie care prezint un risc deose0it de a comite in rac%iuni! "revenirea secundar unc%ioneaz ca avertizor* unc%ia preventiv iind trans erat eventualelor victime care sunt #nv%ate cum s evite situa%iile crimino$ene /i cum s se apere de poten%ialii in ractori! "revenirea ter%iar vizeaz prevenirea recidivei! Este adus adeseori la re$resiune /i neutralizare! Eu tre0uie #ns ne$li<at resocializarea in ractorilor primari! Re ociali9area const #ntr.un proces educativ* reeducativ /i de tratament aplicat persoanelor care au ost condamnate penal* viz&nd readaptarea in ractorilor la sistemul de norme /i valori $eneral acceptate de societate* #n scopul reinte$rrii sociale a acestora! Modelul itua5ional de pre!enire Asau modelul tehnolo$icB const #n

reducerea oportunit%ilor de sv&r/ire a aptelor antisociale! Acest model are #n vedere poten%ialele victime #ncerc&nd s reduc riscul victimizrii! E1ist dou cate$orii de msuri pentru prevenirea situa%ional F 'suri de securitate care ac di icil comiterea in rac%iunilorG 'suri care in luen%eaz costurile /i 0ene iciile celor care sv&r/esc in rac%iuni! Ro#ert P ili$$e, #n cadrul G!E!R!E!* e0ruarie 1994 propune trei modele de prevenireF aB Modelul itua5ional centrat pe reducerea conte1telor sociale

pro0lematiceG

7C

'B Modelul

ocial

cu

caracter

)lo'al*

prevenirea

criminalit%ii

reprezent&nd numai un anumit aspect din o0iectivul $eneral urmrit* acela de ameliorare a calit%ii vie%ii! cB Modelul mi;t rezultat din #m0inarea elementelor celorlalte dou modele! n cadrul aceleia/i reuniuni* Elena %arrauri ace distinc%ia #ntre modelul cla ic ? sintez #ntre versiunea prevenirii utilitariste a scalei clasice /i a pozitivismului* modelul ocial ? #n care o0iectul prevenirii se ampli ic Anu apta concret* ci condi%iile care duc la sv&r/irea acesteia devin o0iectul privile$iat al preveniriiB /i modelul u)e ti! Atehno.preven%iaB! )onsiliul Europei* prin Recomandarea nr! RA67B19 re eritoare la or$anizarea prevenirii criminalit%ii* sta0ile/te unele principii care s conduc la e icientizarea msurilor de prevenireF 1! dezvoltarea de politici omo$ene /i coordonate privind preven%ia social Aacordarea unei aten%ii deose0ite preven%iei situa%ionaleBG 2! ac%iuni la toate nivelele posi0ile* sta0ilirea /i aplicarea msurilor #n unc%ie de particularit%ile locale /i de necesitatea concentrrii asupra unor cate$orii de in ractoriG 4! atra$erea concursului lar$ al colectivit%ii #n #n ptuirea politicii de prevenire /i coordonare a e orturilor poli%iei /i a altor or$ane specializate #n prevenirea criminalit%iiG ;! necesitatea e ecturii de cercetri /tiin%i ice pentru cunoa/terea apro undat a pro0lemelor! Lu&nd #n considera%ie lucrrile /i concluziile celei de.a -I+.a )on erin% a mini/trilor <usti%iei din Europa* precum /i lucrrile )omitetului European*

77

re eritoare la cooperarea dintre poli%ie /i popula%ie #n scopul prevenirii criminalit%ii* )onsiliul Europei sta0ile/te /ase mari cate$orii de recomandri F I! Guvernele s includ prevenirea ca misiune permanent #n pro$ramele $uvernamentale de lupt #mpotriva criminalit%ii s stipuleze o0li$a%ii concrete de ac%iune /i s se asi$ure creditele necesare acestui scopG II! Guvernele s creeze* sus%in* #ncura<eze pe plan na%ional /i > sau re$ional or$anisme de prevenirea a criminalit%ii av&nd ca atri0u%iiF str&n$erea in orma%iilor re eritoare la criminalitate /i tendin%ele ei* la $rupurile de popula%ie cu risc crescut de victimizareG . coordonarea activit%ii de prevenire a poli%iei /i a celorlalte or$ane specializate #n prevenirea criminalit%ii* atra$erea popula%iei la activitatea de prevenireG . punerea #n ac%iune /i #ncura<area cercetrilor prind un tip anume de criminalitate* cola0orarea cu cei care iau decizii pentru realizarea unei politici antiin rac%ionale ra%ionale* aplicarea pro$ramelor de ormare #n domeniul preveniriiG III! Guvernele s sta0ileasc /i s promoveze pro$rame de prevenire re eritoare la pro0lematica criminalit%ii #ntr.un sector $eo$ra ic determinatG I+! Guvernele s promoveze /i s #ncura<eze cercetarea #n domeniul prevenirii criminalit%iiG

76

+!

Guvernele s ree1amineze /i dac este cazul* s completeze re$lementrile lor <uridice relative la a0ilitrile ini%iale* la autorizrile periodice* la monitorizarea unor activit%iG

+I!

Guvernele s ia toate msurile necesare pentru cooperarea interna%ional #n domeniu prevenirii!

n concep%ia lui Gassin criminolo$ia preventiv se 0azeaz pe F aB ale$erea %intelor preveniriiG 0B ale$erea teoriei criminolo$iceG cB de inirea o0iectivelor preveniriiG dB determinarea modelului preventivG eB necesitatea unei evaluri /tiin%i ice a activit%ii de prevenireG B determinarea autorit%ilor competente pentru a e1ecuta activitatea de prevenire!

2. PO3I+ILIT%I ,E PREVENIRE /I COM+ATERE A .ENOMEN#L#I ,E CONTRA+AN,

Activitatea de com0atere a criminalit%ii a acerilor* iind o activitate deose0ite comple1* comport a a0ordare multidisciplinar! E icien%a acestei activit%i depinde de maniera #n care le$islativul adopt actele normative necesare* de elul #n care e1ecutivul adopt msurile or$anizatorice de per ec%ionare a cadrului e1istent /i de $radul de implicare a tuturor structurilor a0ilitate de le$e #n reprimarea acestui enomen! 5easemenea* e icien%a activit%ii de

79

prevenire /i com0atere a criminalit%ii a acerilor a contra0andei depinde de or$anizarea prevenirii pe cele trei niveluri ale oricrei activit%i de prevenire F pre!enirea primar" Aorientat spre modi icarea actorilor crimino$eni B* pre!enirea ecundar" Adirec%ionat spre identi icarea $rupurilor de popula%ie predispuse la acest $en de in rac%iuni B /i pre!enirea ter5iar" A#ndreptat spre #mpiedicarea recidiveiB! "ro0lema prevenirii delicven%ei #n domeniul a acerilor include /i o prevenire activ* #n situa%ie* precum /i luarea de msuri <uridice* antrenarea /i a altor departamente /i or$anisme ne$uvernamentale pentru o prevenire indirect! (ranzi%ia pe care Rom&nia o parcur$e spre o economie de pia% a produs muta%ii esen%iale #n toate domeniile vie%ii sociale* inclusiv o cre/tere /i diversi icare a criminalit%ii a acerilor! Aceast situa%ie a impus nevoia unor modi icri a modelelor conceptuale de prevenire /i com0atere a enomenului de contra0and! nainte de a se trece la ela0orarea /i punerea #n aplicare a unei strate$ii de prevenire a enomenului de contra0and* tre0uie realizate urmtoarele o0iective 4: F 1! )unoa/terea enomenului su0 urmtoarele aspecte F dimensiunea real a enomenuluiG ormele concrete de sv&r/ire a contra0andeiG zonele /i perioadele #n care acest enomen atin$e intensitatea ma1imG prota$oni/tii implica%i #n sv&r/irea actelor de contra0andG cauzele* condi%iile* #mpre<urrile care $enereaz /i avorizeaz dezvoltarea enomenuluiG e ectele pe care le produceG

6:

evolu%ia previzi0il a enomenului de contra0and #n raport cu actorii crimino$eni implica%iG

2! Analiza modului #n care este or$anizat /i se des /oar activitatea tuturor actorilor de decizie /i e1ecu%ie an$rena%i #n lupta de com0atere a enomenului de contra0and* din care s reias F care sunt structurile operative cu atri0u%ii #n com0aterea

enomenuluiG nivelul de pre$tire de specialitate a celor #ncadra%i #n aceste structuriG rezultatele o0%inute!

"arcur$erea acestor dou etape ? a cunoa/terii enomenului de contra0and /i a analizei posi0ilit%ilor concrete de interven%ie ? a<ut cadrele cu putere de decizie de la nivel na%ional /i din teritoriu s sta0ileasc o0iectivele unei strate$ii e iciente de com0atere a criminalit%ii a acerilor #n domeniul vamal! "rincipalele or%e implicate #n asi$urarea respectrii dispozi%iilor le$ale relative la re$imul vamal sunt F 'inisterul de Interne prin )omandamentul General al Grnicerilor* 5irec%ia General de "a/apoarte /i a "oli%iei de Frontier* 5irec%ia de com0atere a criminalit%ii economico. inanciare* "oli%ia (ransporturi* Bri$ada de com0atere a crimei or$anizate* 5irec%ia de com0atere a corup%iei /i a contra0andei /i 'inisterul Finan%elor prin 5irec%ia General a +milor! Realizarea unei strate$ii e iciente de prevenire /i com0atere a enomenului de contra0and presupune o str&ns cooperare #ntre aceste or%e pe de o parte* /i o cooperare pe plan mai lar$ cu celelalte institu%ii* or$anisme* departamente ale vie%ii

61

social.politice cu rol #n prevenirea indirectA'inisterul 'uncii /i "rotec%iei Hociale* 'inisterul Educa%iei Ea%ionale* etc!B! Aceast cola0orare reprezint unul dintre principiile de 0az privind or$anizarea /i dezvoltarea activit%ilor de prevenire /i stopare a actelor de contra0and! @n alt principiu de 0az #l constituie cola0orarea interna%ional /i luarea #n considerare a recomandrilor cute de or$anismele interna%ionale! n acest sens* )omitetul de 'ini/tri ai statelor mem0re ale )onsiliului Europei a ela0orat Recomandarea nr! RA61B12 privind prevenirea criminalit%ii #n a aceri! n con ormitate cu aceast Recomandare statele tre0uie s ai0 #n vedere adoptarea unor msuri suscepti0ile a u/ura depistarea in rac%iunilor #n a aceri* crearea de unit%i /i orma%iuni de poli%ie specializate #n lupta #mpotriva acestui tip de criminalitate* luarea de msuri care s asi$ure o <udecat penal rapid /i e icient* instituirea unor ac%iuni panele a1ate pe pedeapsa privativ de li0ertate* pedepse pecuniare* aplicarea interdic%iei e1ercitrii pro esiei cu titlul de pedeaps principal! Rom&nia a ini%iat /i a participat activ la #nt&lniri 0ilaterale cu statele vecine* scopul declarat iind com0atere e icient a enomenului in rac%ional cu inciden% la re$im <uridic vamal! Administra%ia vamal rom&n particip #n cadrul Or$aniza%iei 'ondiale a +milor la reuniunile or$anizate pe pro0leme cu caracter vamal* #n cadrul su0comitetelor vamale din )omitetele mi1te de asociere la @niunea European /i asocia%ia European de Li0er Hchim0!

62

O aten%ie deose0it a ost acordat com0aterii terorismului nuclear! Autorit%ile de poli%ie din mai multe %ri din Europa de +est /i de Est* printre care /i "oli%ia rom&n* /i.au unit e orturile pentru a ace a% amenin%rii mereu cresc&nde a contra0andei cu materiale radioactive provenite din ostele %ri sovietice* considerat cea mai mare amenin%are de la s &r/itul rz0oiului rece! La cartierul $eneral al IE(ER"OL a ost ormat o $rup specializat* din care ac parte reprezentan%i ai poli%iilor din 2; de %ri europene* $rup care are ca o0iectiv principal com0aterea contra0andei cu materiale radioactive! "entru com0aterea raudelor vamale* #n perioada 199:.199C* #n cadrul sistemului vamal au ost luate urmtoarele msuri suscepti0ile #n noile condi%ii ale situa%iei operative* de #m0unt%iri F 1! )rearea de structuri speci ice! "rin D!G! nr! 41>1994 a ost #n iin%at 5irec%ia de Huprave$here /i )ontrol +amal* av&nd ca structuri teritoriale 0ri$zi de suprave$here /i control vamal* echipe de lucru speci ice controlului antidro$ #n unit%ile vamale* La0oratorul Antidro$! "rin D!G! nr! 1;7>199C a ost modi icat structura acestei unit%i! 5irec%ia de Huprave$here /i )ontrol +amal este un corp specializat #n prevenirea* com0aterea /i sanc%ionarea raudei de orice natur #n domeniul vamal* urmrind modul de aplicare /i respectare a le$isla%iei privind importul* e1portul /i tra icul realizat de persoane izice /i <uridice pe teritoriul Rom&niei! "&n la modi icarea intervenit prin D!G! nr! 1;7>199C* #n cadrul acestei 5irec%ii a ac%ionat deose0it de e icient Herviciul special de echipe mo0ile!

64

n cei trei ani de unc%ionare* acest Herviciu /i.a dovedit ia0ilitatea c&nd depistri spectaculoase /i reu/ind s stopeze activitatea mai multor $rupuri de contra0andi/ti! n aceste condi%ii* des iin%area Herviciului special de echipa<e mo0ile prin D!G! nr! 1;7>199C este neavenit* #n viitor impun&ndu.se reconsiderarea activit%ii acestei structuri /i rea/ezarea ei la locul pe care #l merit #n cadrul or$anismelor de control vamal! 2! Ela0orarea normelor metodolo$ice privind e ectuarea controlului ulterior la a$en%ii economici* e ectuarea controlului la locurile de #ncrcare > descrcare a mr urilor! "rin instituirea controlului la #ncrcarea mr urilor or$anele vamale /i o i%erii de poli%ie specializa%i pe aceast linie de munc pot #ntreprinde msuri preventive e iciente re eritoare la constatarea pa$u0elor materiale rezultate ca urmare a #nt&rzierii e1pedierii mr urilor /i ne#ndeplinirii condi%iilor de si$ilare a mi<loacelor de transport* #ncrcarea unei cantit%i de mar peste limitele prevzute de documentele ce #nso%esc transportul* scoaterea ile$al peste rontier de 0unuri destinate contra0andei! 4! Or$anizarea activit%ii de suprave$here vamal! n perioada 199:.199C* activitatea de suprave$here vamale a ost

re$lementat #n anumite limite /i condi%ii care nu erau cu realit%ile situa%iei operative e1istente #n %ara noastr* cu pro0lematica pe care o ridic prevenirea /i com0aterea evaziunilor comerciale de natur vamal! Av&nd #n vedere unit%ile importante ce s.au produs #n aceast perioad #n situa%ia operativ* activitatea de suprave$here vamal tre0uie re$&ndit* ast el #nc&t

6;

or$anele vamale s ai0 dreptul s e1ercite suprave$herea vamal #n toate locurile unde se a l mr uri plasate su0 un anumit re$im vamal /i #n le$tur cu care au date /i in orma%ii c s.a produs o #nclcare a le$isla%iei vamale! Activitatea de suprave$here tre0uie s dep/easc incinta vmilor* s se e1ercite pe #ntre$ teritoriul /i la to%i a$en%ii economici care realizeaz opera%iuni de import.e1port /i de tranzit* unde e1ist mr uri supuse unui anumit re$im vamal! Acestor imperative le.a rspuns #ntruc&tva noul Re$ulament +amal AD!G! C2C>1997B care #n art! 481 de ine/te suprave$herea vamal ca iind orice ac%iune a autorit%ilor vamale #n vederea asi$urrii respectrii re$ulamentelor vamale /i a altor norme aplica0ile mr urilor a late su0 un anumit re$im <uridic vamal! Re$ulamentul +amal sta0ile/te directivele suprave$herii vamale*

modalit%ile de realizare* modalit%ile speci ice de suprave$here #n zonele /i porturile li0ere* precum /i modalit%ile de suprave$here /i control vamal ce se e1ercit #n a ara 0irourilor vamale* de ctre autoritatea vamal a0ilitat din cadrul 5irec%iei Generale a +milor* #n scopul prevenirii* com0aterii /i sanc%ionrii raudei #n domeniul vamal pe #ntre$ teritoriul na%ional! (otodat* noul Re$ulament +amal sta0ile/te atri0u%iile /i drepturile ce revin or$anelor vamale* d&nd posi0ilitatea #n iin%rii unor posturi i1e sau mo0ile #n vederea realizrii suprave$herii /i controlului vamal! ;! )ursuri de instruire a personalului vamal la nivel central /i teritorial pe pro0leme speci ice activit%ii de prevenire /i com0atere a raudelor vamale! Administra%ia vamal va tre0ui s ai0 #n vedere* ca un element deose0it de important #n lupta pentru prevenirea /i com0aterea in rac%iunilor vamale* #m0unt%irea numrului /i structurii or$anizatorice a personalului vamal prin

68

mrirea numrului de an$a<a%i cu studii superioare* mrirea numrului de an$a<a%i tineri* capa0ili de e ort /i pre$ti%i s asimileze mai u/or le$isla%ia aplica0il #n domeniul vamal! Odat cu implementarea sistemului in orma%ional tre0uie intensi icat activitatea de pre$tire pro esional #n domeniul in ormatizrii! "entru cre/terea activit%ilor vamale un accent deose0it tre0uie pus #n continuare pe per ec%ionarea personalului vamal* selec%ionarea acestuia dup criterii ri$uroase care s #nlture riscul coruperii acestora de ctre elementele in rac%ionale interesate! "revenirea /i com0aterea enomenului de contra0and reprezint un

o0iectiv ma<or /i pentru or$anele de poli%ie! Htructurile poli%iene/ti implicate #n prevenirea /i com0aterea enomenului in rac%ional sunt* la nivel central Inspectoratul General de "oli%ie prin 5irec%ia de )om0atere a )riminalit%ii Economico . Financiare* 5irec%ia de poli%ie (ransporturi /i Bri$ada de )om0atere a )rimei Or$anizate! @n rol deose0it de important revine unei anumite structuri speci ice din cadrul 'inisterului de Interne /i anume Bri$ada de com0atere a corup%iei /i contra0andei /i unit%ile teritoriale corespunztoare! Av&nd #n vedere amploarea deose0it a enomenului in rac%ional prin care se aduce atin$ere re$imului valutar.vamal* o i%erii de poli%ie specializa%i pe linia prevenirii /i com0aterii actelor de contra0and* raudelor valutar.vamale /i

opera%iunilor ile$ale de import.e1port* tre0uie s ia urmtoarele msuri pentru e icientizarea numai pe aceast linie F

6C

1! n activitatea de pre$tire pro esional to%i o i%erii specializa%i pe aceast linie de munc vor tre0ui s studieze pe l&n$ actele normative cu caracter $eneral /i pe cele speci ice acestui domeniu! 2! "e 0aza analizei privind situa%ia evolu%iei operative din unit%ile vamale* locurile /i mediile #n care se comit raude valutar.vamale /i acte de contra0and se vor sta0ili sarcini concrete termene /i responsa0ilit%i* urmrindu.se ast el cre/terea e icien%ei muncii! 4! +or i analizate de#ndat /i e1ploatate operativ datele /i in orma%iile re eritoare la actele de contra0and* opera%iuni ile$ale de import.e1port /i vame/i corup%i! ;! Activitatea o i%erilor specializa%i va i orientat spre identi icarea /i tra$erea la rspundere penal a lucrtorilor vamali predispu/i s #ncalce prevederile le$ale privitoare la vmuirea mr urilor #n le$tur cu contra0andi/tii! 8! +a i analizat temeinicia re%inerii 0unurilor #n vam de la cltori* depozitarea /i $estionarea lor* le$alitatea proceselor ver0ale de contraven%ie #ntocmite de vame/i* #n care aptele penale constatate sunt considerate drept contraven%ii! C! (re0uie ac%ionat pentru identi icarea /i sanc%ionarea persoanelor care alsi ic documentele vamale cu ocazia vmuirii* cele care se valori ic ile$al pe teritoriul Rom&niei* 0unuri a late #n tranzit* persoane care introduc ile$al mr uri #n %ar #n scopul comercializrii! O aten%ie deose0it tre0uie acordat tra icului de arme* muni%ii* stupe iante* 0unuri apar%in&nd patrimoniului na%ional cultural* cet%enilor rom&ni sau

67

strini constitui%i #n $rupuri in rac%ionale care introduc #n %ar prin contra0and cantit%i impresionante de %i$ri* ca ea* 0uturi alcoolice* precum /i persoanelor care cu 0anii o0%inu%i din v&nzarea mr urilor de contra0and cumpr importante sume de valut pentru a o scoate ile$al din %ar! 7! (re0uie realizat un schim0 permanent de date #ntre Inspectoratele <ude%ene de poli%ie* orma%iunile de poli%ie economic /i de transporturi* #ntre acestea /i 5irec%ia General pentru "a/apoarte /i "oli%ia de Frontier* )omandamentul Ea%ional al Grnicerilor pentru a acilita identi icarea persoanelor care e ectueaz recvent cltorii #n strintate #n scop de contra0and! 6! @n rol important #n prevenirea /i com0aterea enomenului de

contra0and revine msurilor ce tre0uie luate cu ocazia controalelor antevamale* or$anizate pe traseele ce duc spre vmile de rontier /i controalelor postvamale* e1ecutate pe traseele de de luire a mr urilor /i cltorilor! 9! "entru prevenirea /i com0aterea aptelor de contra0and ce se comit prevzut 5unre* "rut* #n porturi* aeroporturi* pe mi<loacele de transport )FR* ori prin alte locuri dec&t cele sta0ilite pentru controlul vamal* tre0uie or$anizate #mpreun cu orma%iunile de transporturi activit%i speci ic poli%iene/ti ? razii* controale* perchezi%ii* etc! 1:! )oordonarea activit%ilor de prevenire /i com0atere a enomenului de contra0and* in ormarea opiniei pu0lice prin mass.media cu privire la cauzele care duc la sv&r/irea raudelor valutar.vamale!

66

@n se$ment semni icativ care condi%ioneaz e icien%a activit%ii de prevenire /i com0atere a oricrui enomenul in rac%ional Ainclusiv contra0andaB #l constituie modul #n care le$islativul adopt actele normative #n materie /i msura #n care aceste acte normative sunt corelate cu realit%ile o0iective ce in luen%eaz enomenul! 5e/i* prin noua re$lementare s.a dorit o armonizare treptat a le$isla%iei vamale rom&ne/ti cu cea comunitar #n perspectiva aderrii Rom&niei la @niunea European* le$iuitorul rom&n nu a valori icat #n cuprinsul )odului +amal /i al Re$ulamentului +amal Raportul )omitetului European pentru pro0leme criminale asupra criminalit%ii a acerilor /i nici Recomandarea nr! RA61B12 a )omitetul de 'ini/tri ai statelor mem0re ale )onsiliului Europei cu privire la criminalitatea a acerilor! )um un rol important #n prevenirea criminalit%ii revine e ectului intimidant al pedepsei* le$isla%ia vamal rom&n cu dispozi%ia penal este suscepti0il de #m0unt%iri #n acest domeniu! Ast el* art! 16: )od +amal d posi0ilitatea aplicrii interdic%iei de a e1ercita ocupa%ia potrivit art! C; )od "enal c&nd aptele prevzute de art!178.179 )od +amal sunt sv&r/ite de an$a<a%i sau reprezentan%i ai unor persoane <uridice care au ca o0iect de activitate opera%iuni de import.e1port ori #n olosul acestor persoane <uridice! Hu0 raport tehnic* trimiterea la art! C; )od "enal nu se poate ace indeterminat! "e de alt parte* pedeapsa complementar a interdic%iei e1ercitrii ocupa%iei nu realizeaz e icien%a scontat #n raport cu nevoile prevenirii $enerale /i speciale din moment ce d posi0ilitatea celui care a sv&r/it un activitate de

69

contra0and s mai comit /i altele p&n la rm&nerea de initiv a hotr&rii <udectore/ti! E ectele preventive reale ale unei ast el de msuri s.ar produs dac le$ea ar enomenul in rac%ional prevzut o0li$ativitatea lurii msurii interdic%iei de a e1ercitrii pro esiei* meseriei sau activit%ii de natura aceleia de care s.a olosit ptuitorul contra0andei odat cu #nceperea urmririi penale! n le$tur cu incriminarea tentativei la in rac%iunea de contra0and sau contra0and cali icat Aart! 161 )od +amal B se impune introducerea pari icrii le$ale a pedepsei pentru tentativ cu pedeapsa pentru in rac%iunea consumat! (re0uie su0liniat /i redactarea de ectuoas a art!162 )od +amal #n care se arat c dac 2trecerea peste rontier a unor mr uri sau 0unuri constituie in rac%iuni cuprinse #n alte le$i* apta se pedepse/te #n condi%iile /i cu sanc%iunile prevzute #n acele le$i dac sunt mai aspre 3! Le$iuitorul nu a precizat care sunt acele 0unuri pentru ca destinatarul acestei dispozi%ii penale s cunoasc e1act la ce anume cate$orii de 0unuri ace re erire le$ea! 5in interpretarea li0er a acestui articol rezult c numai trecerea peste rontier a acestor 0unuri constituie in rac%iuni Apluralitatea de apte penaleB sunt aplica0ile acestei dispozi%ii! Ast el cum este redactat* art!164 )od +amal nu rspunde la pro0lema ce se #nt&mpl cu mr urile care au ormat o0iectul vreunei in rac%iuni vamale atunci c&nd aceste 0unuri se $sesc! Le$iuitorul rom&n nu a ost deloc receptiv la recomandrile privind luarea unor msuri destinate respectrii le$isla%iei vamale cum ar enomenul in rac%ional cumulul amenzii penale cu pedeapsa cu #nchisoarea* tra$erea la rspundere penal a

9:

persoanelor <uridice* rspunderea penal pentru altul* #nchiderea sediului sau dizolvarea persoanei <uridice ca msur de si$uran%! Renun%area noului )od +amal la cumulul rspunderii penale cu cea cerut este deasemenea o lacun a le$isla%iei vamale #n vi$oare! Eoul )od +amal nu sanc%ioneaz apte care potrivit Recomandrilor )omitetului de 'ini/tri al )onsiliului Europei ar tre0ui s se situeze #nuntrul ilicitului penal din domeniu vamal F orice sustra$ere de la orice plat cerut de sistemului vamal* orice inducere #n eroare a autorit%ilor vamale cute cu un anumit scop* orice declara%ie care prezint omisiuni sau date nereale cut cu un anumit scop* re uzul de a prezenta documente <usti icative privind 0unurile care #ntr.o re$lementare vamal ar tre0ui prezumate ca provenind din contra0and Aprezum%ie relativB! Incriminarea /i sanc%ionarea a unor asemenea apte ar putea rspunde inalit%ii preventive a dispozi%iilor vamale cu caracter penal! "entru prevenirea /i com0aterea contra0and* instituirea unui re$im sanc%ionator aspru nu este sin$ura solu%ie* impun&ndu.se luarea unor msuri de ordin social* economic care s elimine sau limiteze rolul actorilor care $enereaz acest tip de criminalitate! Aceast modalitate de prevenire presupune #ns costuri ridicate! He consider c #n perioada de tranzi%ie pe care #nc o parcur$e Rom&nia* perioad marcat de un puternic declin economic* aceast modalitate de preven%ie nu este posi0il! n msura #n care un volum mare al opera%iilor de vmuire se vor des /ura #n sistem in orma%ional* un rol deose0it de important #n prevenirea /i com0aterea

91

raudelor vamale va reveni tehopreven%iei* prin #nlesnirea unor sisteme de securizare a opera%iunilor pe calculator! O piedic #n realizarea unui sistem e icient de com0atere a criminalit%ii #n domeniul vamal o constituie implicarea actorului politic clientelar #ntr.o mai mare sau mai mic msuri celor care din sv&r/irea aptelor de contra0and au acumulat o avere imens! Luarea #n viitor a unor msuri concrete de prevenire* de contracarare a enomenului de contra0and tre0uie s %in seama de acele domenii ale socialului* economicului* <uridicului* politicului #n care apar /i se mani est cu mai mult or% cauzele care determin /i condi%iile care avorizeaz acest enomen!

92

94

1 2 4 ; 8 C 7

C.C. Giura !u - I toria Rom&nilor: 1C8D: pa). **D I"# Su!$a%& - ,rept !amal: Ed. Cri +ooE uni!er al: +ucure$ti: 1CC8 E'$#a C($r!iu - Con idera5ii teoretice $i practice pri!ind in4rac5iunea de contra'and": Re!i ta @uridic" nr. >F1CCD F'"ri# Sa#)u - Contra'anda contemporan" a crimei or)ani9ate: Ed. Na5ional: 1CC8: p C Aur$' Di#!u - +a9ele criminolo)iei: Ed. Proarcadia: +ucure$ti: p 1>1 G($"r*($ Dia!"#$+!u - In4rac5iuni 6n le)i peciale $i le)i e;trapenale: Ed. ALL: +ucure$ti: 1CCG: p *8H Vi#,i'& Da#*"r"- - Cur de drept penal: +ucure$ti:1C>1: C"#+,a#,i# Bu'ai - ,rept penal rom&n: Ca a de editur" 3an a:

+ucure$ti 1CCD: Maria Za'.#$a/ - ,rept penal: !ol. I: Ed. C7emarea: Ia$i 1CC2: Nar!i+ Giur*iu - In4rac5iunea: Ed. 0ama: Ia$i 1CC>: J$a# Pra)$' - ,rept penal )eneral: ,alle9: 1C8D
6

I'i$ T$'$a - Con idera5ii pri!ind in4rac5iunea de trecere 4rauduloa " pe te 4rontier" 6n concur cu alte in4rac5iuni: Re!i ta C"#+,a#,i# Bu'ai - Cur de drept penal. Partea )eneral": +ucure$ti 1C8D: O!,a%ia# L"*(i#0 A%ra1 Fi'i2a - ,rept

@uridic" DF1CCD
9

penal: Ed. 3an a: +ucure$ti 1CC*: G($. N$+,"r$a#u0 Va+i'$ D"3ri#"iu0 I"a# M"'#ar0 I'i$ Pa+!u0 A'$4. B"r"i0 Va'$ri!& La-&r - ,rept penal: Ed. Continent <<I: +ucure$ti 1CCD
1:

Vi#,i'& Da#*"r"-0 Si*5ri$) 6a("#$0 I"# Oa#!$a0 I"+i5 F")"r0 Ni!"'$,a I'i$+!u0 R")i!a S,&#"iu0 Vi!,"r R" !a Vi#,i'& D"#*"r"- - ,rept penal: +ucure$ti: 1C2C G($. Ni+,r$a#u0 Va+i'$ D"3ri#a#i0 I"a# M"'#ar0 I'i$ Pa+!u0 A'. B"r"i0 Va'$ri!& La-&r - ,rept penal: Partea pecial": Mi(a$'a O2ri!a M&r*i#$a#u - A pecte teoretice $i pro'lemele practice pri!ind in4rac5iune de contra'and": Re!i ta n ace t en : a e !edea O!,a%ia# L"*(i#0 A%ra1 Fi'i2a - ,rept penal: Partea pecial": Ed. ,idactic" $i peda)o)ic": E1i' N$*ru - In4rac5iunea de contra'and" prin trecerea pe te 4rontier" a unor 'unuri prin alte locuri dec&t cele ta'ilite Da# C'"!",i!i - Not": 6n Re!i ta Rom&n" de drept HF1C88: p D*. n ace t en Va+i'$ Pa2a)"2"'0 Mi(ai P"2"%i!i G($. Ni+,r$a#u0 Va+i'$ D")ri#a#i0 I"a# M"'#ar0 I'i$ Pa+!u0 A'. B"r"i0 Va'$ri!& La-&r - ,rept penal: Ed. Continent In ceea ce pri!e$te delictele 6n dreptul penal comparat: a e !edea Ga+,"# S,$5a#i0 G$"r*$+ L$%a++$ur0 B$r#ar) Bau'"! Giu+$22$ D$,,i"' - ,retto penale: ettime edi9ione: Pado!a 1CG8 Vi!,"r Z'&,$+!u - Panorama marilor i teme contemporane de drept: Ed. Continent <<I: +ucure$ti: 1CC> I"# N$a*u - Tratat de drept proce ual penal: Ed: Pro 1CC8 Va+i'$ B$r!($+!u 7!"'$!,i%8 - Metodica criminali tic": Ed. Carpa5i 1CC8: Craio!a: p 12C G$"r*$ A#,"#iu - In4rac5iuni pre!"9ute 6n le)i peciale: Ed. /tiin5i4ic" $i Enciclopedic": +ucure$ti: 1C8G C"+,i!& P&u#0 G($. Ni+,"r$a#u - Criminolo)ie: Ed. ,idactic" $i peda)o)ic": +ucure$ti: 1CC8: p *82 Materiale documentare pu e la di po9i5ie de ,irec5ia 0eneral" a V"milor: Rapoarte: dare de eam" 4"cute pu'lice de

E;plica5ii teoretice ale Cod Penal rom&n: Ed. Academiei Rom&ne: +ucure$ti 1C81.
11 12

Ed. Continent <<I: +ucure$ti: 1CCD

14

=uridic" >F1CCD: p 22A2>

1;

+ucure$ti: 1C8G: p121

18

le)al: Re!i ta @uridic" DF1CCD: p 18A1H

1C

Repertoriu al4a'etic de practic" @udiciar" 6n materie penal": Ed. /tiin5i4ic" $i peda)o)ic": +ucure$ti 1CH*: p HCACI
17

<<I: 1CCD: p 2*2

16

- ,rept penal )eneral: deu;ieme edition: ,alo9: Pari 1CH>

19 2: 21 22 24 2; 28

,irec5ia 0eneral" a V"milor

2C 27 26 29 4:

C$++ar$ La13r"++" A LJuomo delic!ente: 1H8G J$a# R$#a,$'0 P. Bau-a, - Trait de droit penal et de criminolo)ie: Teme III: Criminolo)ie: Pari : ,allo9: 1CG2 R. Ga++i# - Criminolo)ie: Pari : ,allo9: 1CCI: p >HI Ari+,",$' - Arta retoric" $i arta poetic": cap 1*: citat de M. 6i''ia+: Proce de criminolo)ie: +erna: 1CC1: p >>2. Pentru detaliere: C"+,i!& V"i!u - Criminalitatea a4acerilor: Ed. Mini terului de Interne: 1CC8