§1.

Contrabanda
Contrabanda este incriminată într-o variantă-tip, trei variante speciale și o
variantă agravată. Potrivit alin. (1) al art. 248 din CP al RM, varianta-tip constă în
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și altor
valori în proporţii mari, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin
ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin
nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte
documente de trecere a frontierei.
Prima variantă specială a contrabandei, prevăzută la alin. (2) al art. 248 din
CP al RM, constă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare,
radioactive și explozive, precum și a deșeurilor nocive, eludându-se controlul vamal
ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare
vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în
alte documente de trecere a frontierei.
Conform alin. (3) al art. 248 din CP al RM, cea de-a doua variantă specială a
contrabandei se exprimă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor, eludându-se controlul vamal
ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare
vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în
alte documente de trecere a frontierei.
Cea de-a treia variantă specială a contrabandei, prevăzută la alin. (4) al art.
248 din CP al RM, consistă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova
a valorilor culturale, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin
ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, precum și
nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase
din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie.
Obiectul juridic special al infracţiunii este constituit din relaţiile sociale
privitoare la securitatea vamală a Republicii Moldova.
În cazul variantelor speciale ale contrabandei, această infracţiune lezează, în
plan secundar, relaţiile sociale referitoare la circulaţia legală a substanţelor
narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive sau
explozive ori a deșeurilor nocive, a armamentului, a dispozitivelor explozive, a
muniţiilor sau a valorilor culturale.
Obiectul material al contrabandei trebuie cercetat în funcţie de varianta
concretă a acestei infracţiuni.
Astfel, la varianta-tip, obiectul material îl reprezintă mărfurile, obiectele sau
alte valori (cu excepţia celor menţionate la alin. (2)-(4) ale art. 248 din CP al RM),
dacă valoarea acestora se exprimă în proporţii mari. Dacă valoarea acestor mărfuri,
obiecte sau altor valori nu atinge proporţiile mari, atunci cele comise sunt pasibile
de calificare potrivit alin. (10) sau (12) al art. 193 din Codul cu privire la
contravenţiile administrative.
 În baza prevederilor art.1 al Codului vamal, prin “mărfuri, obiecte sau alte
valori” trebuie de înţeles orice bunuri mobile (inclusiv: valuta străină și moneda
naţională în numerar; documentele de plată sau valorile mobiliare exprimate în
valută străină sau monedă naţională; mijloacele de transport. De asemenea, noţiunea
“mărfuri, obiecte sau alte valori” include: gazele naturale; energia electrică; energia
termică. Dată fiind natura incorporală a energiei electrice și a energiei termice, este
oportun să afirmăm în raport cu ele calitatea de obiect imaterial.
La prima variantă specială, obiectul material este format în mod alternativ din:
a) substanţe narcotice; b) substanţe psihotrope; c) substanţe cu efect puternic; d)
substanţe toxice; e) substanţe otrăvitoare; f) substanţe radioactive; g) substanţe
explozive; h) deșeuri nocive. La calificare, nu contează valoarea, exprimată în bani,
a acestora.
În ce privește noţiunea “substanţe cu efecte puternice”, prin aceasta se au în
vedere mijloacele medicamentoase și alte mijloace, a căror utilizare, fără prescripţia
medicului sau cu încălcarea normelor de dozare, poate cauza daune grave organis
mu lui omului (criteriul medical), și care sunt prevăzute exhaustiv în Lista nr. 2 a
Tabelului nr. 5, aprobată prin hotărârea Comitetului permanent de control asupra
drogurilor (CPCD) (procesul-verbal nr. 7 din 1.12.1988) (criteriul juridic). Ca
exemple de substanţe cu efecte puternice pot fi aduse: clofelina, cloroformul,
diazepamul, eterul pentru narcoză, spirtul etilic sintetic etc.
Prin “substanţe toxice” se au în vedere substanţele a căror utilizare de către o
persoană, chiar și în condiţiile unei neînsemnate depășiri a dozei, poate provoca
moartea acesteia (criteriul medical), și care sunt nominalizate exhaustiv în Lista nr.
1 din Tabelul nr. 5 al CPCD (criteriul juridic). Ca exemple de substanţe toxice pot fi
prezentate: cianura de potasiu, fenolul, spirtul metilic, sarinul, veninul de albină
purificat, veninul de șarpe purificat etc.).
Prin “substanţe otrăvitoare” se înțelege varietatea armelor de distrugere în
masă, care reprezintă combinații chimice de înaltă toxicitate, prevăzute pentru
vulnerarea forței vii în timpul acțiunilor militare (de exemplu, iperita, luizita,
fosgenul etc.)
Prin “substanțe radioactive” se au în vedere substanţele care conţin
radionuclizi în concentraţii superioare limitelor admise (de exemplu, 210Pb, 210Po,
232U, 226Ra etc.).
Prin “substanţe explozive” se înţeleg combinaţiile chimice sau amestecurile
de substanţe, capabile să declanșeze o reacţie chimică rapidă, care este însoţită de
degajarea unei mari cantităţi de energie termică și de formarea de gaze (de exemplu,
trinitrotoluen (trotil), tetril, hexogen, nitroglicerină etc.).
Prin “deșeuri nocive” se au în vedere substanţele, materialele, obiectele,
resturile de materii prime, provenite din activităţi economice, menajere și de
consum, care și-au pierdut integral sau parţial valoarea iniţială de întrebuinţare,
dintre care unele sunt utilizabile după prelucrare, și care, venind în contact cu
organismele vii, le pot cauza prejudicii.
La cea de-a doua variantă specială a contrabandei, obiectul material este
constituit în mod alternativ din: a) armament; b) dispozitive explozive; c) muniţii.
La calificare, nu contează valoarea, exprimată în bani, a acestora.
 Noţiunea “armament” desemnează denumirea generică pentru toate tipurile
de arme, tehnică militară și utilaj militar. Prin “dispozitive explozive” se înţeleg
mijloacele tehnice destinate efectuării exploziei sau dirijării ei în scopuri militare,
industriale, hidrologice etc.
Noţiunea “muniţii” desemnează denumirea generică dată: cartușelor pentru
armamentul de infanterie, încărcăturilor pentru aruncătoarele de grenade și mortiere,
proiectilelor de artilerie, bombelor de aviaţie etc.
La cea de-a treia variantă specială a contrabandei, obiectul material îl
reprezintă, în mod alternativ: a) valorile culturale trecute peste frontiera vamală a
Republicii Moldova, indiferent de valoarea, exprimată în bani, a acestora, b) valorile
culturale nereturnate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, anterior scoase din
ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie, indiferent de valoarea,
exprimată în bani, a acestora.
Prin “valori culturale” se au în vedere valorile cu caracter religios sau laic, pe
care fiecare stat le consideră ca prezentând interes pentru arheologie, perioada
preistorică, istorie, literatură, artă și știinţă (de exemplu, colecţiile rare și mostre ale
florei și faunei, mineralogiei, anatomiei, precum și obiectele care prezintă interes
pentru paleontologie; comorile arheologice și descoperirile arheologice;
incunabulele și manuscrisele rare, cărţile, documentele străvechi și publicaţiile care
prezintă un interes deosebit; arhivele, inclusiv arhivele de fonograme, de cinema și
de fotografii etc. Conform art. 133 din CP al RM, valorile culturale sunt indicate în
Convenţia UNESCO din 14.11.1970 privind măsurile îndreptate spre interzicerea și
prevenirea introducerii, scoaterii și transmiterii ilicite a drepturilor de proprietate
asupra valorilor culturale.
Latura obiectivă a contrabandei are o structură diferită, în funcţie de varianta
concretă a acestei infracţiuni.
Astfel, în cazul variantelor de la alin. (1)-(3) ale art. 248 din CP al RM, latura
obiectivă include: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acţiune, care se exprimă în
trecerea entităţilor ce formează obiectul material al contrabandei peste frontiera
vamală a Republicii Moldova; 2) locul săvârșirii infracţiunii – frontiera vamală a
Republicii Moldova; 3) metodele infracţiunii: a) eludarea controlului vamal; b)
tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate
în acest scop; c) folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de
identificare vamală; d) nedeclararea; e) declararea neautentică în documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
În cazul variantei de la alin. (4) al art. 248 din CP al RM, latura obiectivă
presupune existenţa a două versiuni alternative:
versiunea A: 1) fapta prejudiciabilă, exprimată în acţiune, care constă în
trecerea valorilor culturale peste frontiera vamală a Republicii Moldova; 2) locul
săvârșirii infracţiunii – frontiera vamală a Republicii Moldova; 3) metodele
infracţiunii: a) eludarea controlului vamal; b) tăinuirea de controlul vamal, prin
ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop;
versiunea B: 1) fapta prejudiciabilă, exprimată în inacţiune, care constă în
nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase
din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie; 2) locul săvârșirii
infracţiunii – în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Referindu-ne în continuare la fapta prejudiciabilă în contextul variantelor
contrabandei de la alin. (1)-(3) ale art. 248 din CP al RM, specificăm că prin
“trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova” se înţelege introducerea pe și
scoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de mărfuri, obiecte, alte valori
etc., inclusiv prin expedieri poștale internaţionale, prin conducte sau prin linii de
transport electric.
În ce privește noţiunea “frontiera vamală a Republicii Moldova”, în
conformitate cu alin. (3) al art. 4 din Codul vamal, aceasta este definită ca fiind
frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul zonelor libere și al depozitelor
vamale libere.
Provoacă reticenţă includerea noţiunii “perimetrul depozitelor vamale libere”
în noţiunea “frontiera vamală a Republicii Moldova”. Or, prin Decretul Președintelui
Republicii Moldova nr. 462-III din 24.01.2002 privind abrogarea Decretului
Președintelui Republicii Moldova nr. 28 din 28.01.19941, s-a abrogat Decretul
Președintelui Republicii Moldova nr. 28 din 28.01.1994 cu privire la crearea
depozitelor vamale libere.
În vederea compatibilizării restului legislaţiei cu prevederile decretului sus-
menţionat, au fost operate modificări inclusiv în Codul vamal al Republicii
Moldova. Însă, prin Legea Republicii Moldova pentru modificarea și completarea
unor acte legislative, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 8.11.20022,
care conţine modificările respective la Codul vamal, expresia “depozitele vamale
libere”, din cauze confuze, nu a fost exclusă din toate normele care o cuprindeau. Ca
urmare, textul art.4 al Codului vamal mai conţine această expresie, în timp ce art.
185 și 230 din același act legislativ nu o mai conţin. În concluzie, luând în
consideraţie desfiinţarea, ca regim vamal distinct, a depozitelor vamale libere,
noţiunea “frontiera vamală a Republicii Moldova” trebuie interpretată ca
necuprinzând noţiunea “perimetrul depozitelor vamale libere”.
Prin “eludarea controlului vamal” se are în vedere intrarea în sau ieșirea din
Republica Moldova, prin alte locuri decât cele destinate pentru aceasta, sau în afara
orelor de lucru al birourilor vamale sau posturilor vamale.
Prin “tăinuirea de controlul vamal” se înţelege neprezentarea pentru controlul
vamal a bunurilor ce se trec peste frontiera vamală a Republicii Moldova, pe o cale
ce împiedică examinarea și constatarea lor, adică cu folosirea locurilor special
pregătite sau adaptate în acest scop (locurilor ascunse ale corpului, hainelor,
obiectelor personale, locurilor reutilate sau acomodate în mijloacele de transport
drept ascunzișuri etc.).
Prin “folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare
vamală” se are în vedere utilizarea, în calitate de mijloace (instrumente) de săvârșire
a contrabandei, a: 1) documentelor false (inclusiv a documentelor care conţin date
neautentice); 2) documentelor nule; 3) documentelor obţinute pe cale ilegală; 4)

1
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.17-18, 2002
2
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.178-181, 2002
documentelor care se referă la alte bunuri decât cele care sunt în realitate însoţite de
asemenea documente; 5) mijloacelor de identificare vamală false; 6) mijloacelor de
identificare vamală autentice, dar care se referă la alte bunuri decât cele care au fost
în realitate identificate cu mijloacele date.
Prin “documente” trebuie de înţeles documentele vamale sau alte documente
de trecere a frontierei, care însoţesc bunurile trecute peste frontiera vamală a
Republicii Moldova (de exemplu, declaraţia vamală; alte documente necesare
efectuării controlului vamal, a căror listă este stabilită de Departamentul Vamal;
certificatele referitor la operaţiunile și conturile persoanelor care trec bunuri peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, ale brokerilor vamali sau ale altor persoane
care desfășoară activităţi aflate sub supraveghere vamală etc.).
Prin “mijloace de identificare vamală” se au în vedere oricare surse de infor
maţie despre bunurile trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova, despre
însușirile lor calitative și cantitative (cu excepţia documentelor): sigilii, ștampile;
mar cajul textual, cifric sau de alt gen, semnele de identificare; probe și mostre ale
bunurilor; descrierea bunurilor; schiţe, imagini, fotografii, ilustraţii etc. ale
bunurilor.
Prin “nedeclarare” se înţelege neincluderea în declaraţia vamală a informaţiei
despre bunurile care trebuiau declarate în mod obligatoriu. Conform prevederilor
Codului vamal, bunurile trecute peste frontiera vamală sunt declarate organului
vamal (art. 173); forma și procedura de declarare sunt stabilite de Departamentul
Vamal (art. 174).
Prin “declarare neautentică” se înţelege introducerea în declaraţia vamală a
unor informaţii vădit false.
Referindu-ne la fapta prejudiciabilă în contextul variantei de contrabandă de
la alin. (4) al art. 248 din CP al RM, consemnăm că prin “nereturnarea pe teritoriul
vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care
întoarcerea lor este obligatorie” se are în vedere neîntreprinderea de către făptuitor
a măsurilor de întoarcere a valorilor culturale scoase din ţară, dacă el putea și trebuia
să le întoarcă; aceste valori culturale au fost scoase, de pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, în mod legal (de exemplu, pentru a putea fi prezentate în cadrul
unei expoziţii internaţionale sau în cadrul schimbului de exponate cu alte muzee
etc.).
Prin “teritoriu vamal al Republicii Moldova” se înţelege teritoriul unic ce
include teritoriul terestru, apele interioare, apele teritoriale și spaţiul aerian deasupra
acestora. În conformitate cu Legea Republicii Moldova cu privire la zonele
economice libere, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 27.07.20013,
zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber) sunt părţi ale teritoriului
vamal al Republicii Moldova.
Infracţiunea de contrabandă este o infracţiune formală. Interpretând
prevederile de la pct. 5) din art. 1 al Codului vamal, putem menţiona că infracţiunea
de la art. 248 din CP al RM se consideră consumată:

3
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.108-109, 2001
 a) din momentul trecerii de facto a frontierei vamale a Republicii Moldova (în
cazul introducerii de bunuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau
în cazul introducerii lor pe cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii
Moldova de pe teritoriul zonelor economice libere);
b) din momentul depunerii declaraţiei vamale sau al efectuării altor operaţiuni
vamale care denotă intenţia de a introduce sau scoate bunuri (în cazul
scoaterii de bunuri de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul
introducerii lor pe teritoriul zonelor economice libere de pe cealaltă parte a
teritoriului vamal al Republicii Moldova).
Totodată, în cazul nereturnării pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a
valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie,
contrabanda se consideră consumată din momentul expirării termenului de
întoarcere a valorilor culturale, stabilit în documentele însoţitoare.
Latura subiectivă a infracţiunii prevăzute la art. 248 din CP al RM se
caracterizează prin intenţie directă. Motivele contrabandei constau, de regulă, în
interesul material.
Subiectul infracţiunii este: 1) persoana fizică responsabilă, care la momentul
comiterii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani; 2) persoana juridică care desfășoară
activitatea de întreprinzător.
Varianta agravată a contrabandei, prevăzută la alin. (5) al art. 248 din CP al
RM, presupune săvârșirea acestei infracţiuni în următoarele circumstanţe:
a) repetat;
b) de două sau mai multe persoane;
c) de o persoană cu funcţie de răspundere cu folosirea situaţiei de serviciu;
d) în proporţii deosebit de mari.
Prin “folosirea situaţiei de serviciu” se are în vedere situaţia când subiectul
special – persoana cu funcţie de răspundere – trebuie să acţioneze în limitele
atribuţiilor sale de serviciu, însă nu respectă obligaţiile care formează competenţa sa
de serviciu, competenţă care este determinată prin actele normative corespunzătoare
(Codul vamal, actele normative ale Departamentului Vamal, actele cu vocaţie
internaţională în domeniul vamal etc.).
Din rândul persoanelor cu funcţii de răspundere, pasibile a fi trase la
răspundere conform lit. c) din alin. (5) al art. 248 din CP al RM, fac parte:
1) persoanele care exercită funcţii de control la frontiera vamală a Republicii
Moldova;
2) persoanele care au dreptul de a se afla în zona de supraveghere vamală;
3) persoanele care exercită funcţiile de reprezentant al puterii de stat la
trecerea frontierei vamale;
4) persoanele responsabile pentru transportarea peste frontiera vamală a
bunurilor susceptibile pentru controlul vamal;
5) persoanele care se bucură de facilităţi vamale în baza legislaţiei în vigoare.

§2. Eschivarea de la achitarea plăţilor vamale

 Varianta-tip a infracţiunii prevăzute la art. 249 din CP al RM constă în
eschivarea de la achitarea plăţilor vamale în proporţii mari.
Obiectul juridic special al infracţiunii în cauză îl reprezintă relaţiile sociale
referitoare la formarea bugetului public naţional pe calea achitării plăţilor vamale.
Obiectul material al infracţiunii de la art. 249 din CP al RM este constituit din
plăţile vamale în proporţii mari. Dacă valoarea, exprimată în bani, a plăţilor vamale
nu atinge plafonul proporţiilor mari, atunci cele comise pot fi calificate potrivit alin.
(4) al art. 193 din Codul cu privire la contravenţiile administrative.
În calitate de plăţi vamale, art. 117 din Codul vamal numește:
a) taxa vamală;
b) taxa pe valoarea adăugată;
c) accizele;
d) taxa pentru proceduri vamale;
e) taxa pentru eliberarea licenţei și taxa pentru actualizarea valabilităţii
licenţei;
f) taxa pentru participare la licitaţia vamală;
g) alte sume prevăzute de legislaţie.
În conformitate cu Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal,
adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 20.11.19974, prin “taxă vamală” se
înţelege plata obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau
scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal; cuantumul taxei vamale pentru astfel de
mărfuri este fixat în tariful vamal.
În corespundere cu Codul fiscal (art. 93), prin “taxa pe valoarea adăugată” se
are în vedere impozitul general de stat, care reprezintă o formă de colectare la buget
a unei părţi a valorii mărfurilor livrate sau serviciilor prestate, care sunt supuse
impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a unei părţi din valoarea
mărfurilor sau serviciilor impozabile, importate în Republica Moldova.
Taxa pentru proceduri vamale este încasată de organul vamal, în cazul
perfectării regimurilor vamale, cum ar fi: depozitul vamal, transformarea sub
supraveghere vamală, nimicirea etc.
Taxa de eliberare a licenţei pentru activitatea de broker vamal sau
transportator vamal ori pentru perfecţionarea activă sau perfecţionarea pasivă, ori
taxa pentru actualizarea valabilităţii licenţei este stabilită de normele legislaţiei
vamale.
Taxa pentru participarea la licitaţia vamală este percepută pentru dreptul de a
participa la o licitaţie la care sunt comercializate bunurile sechestrate conform
art.246, 271 și 281 din Codul vamal.
Prin “alte sume prevăzute de legislaţie” se au în vedere celelalte plăţi vamale
care sunt încasate în legătură cu activitatea vamală (taxa de eliberare a atestatului de
calificare a specialistului în domeniul vămuirii; taxa pentru informare și consultare;
suma de garanţie, încasată de la persoanele fizice, care sunt în tranzit prin teritoriul
Republicii Moldova, având un volum de mărfuri ce depășesc norma stabilită etc.).

4
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 40-41, 1998.
 Latura obiectivă a infracţiunii de la art. 249 din CP al RM include: 1) fapta
prejudiciabilă care constă în inacţiunea de eschivare de la achitarea plăţilor vamale
în proporţii mari; 2) urmările prejudiciabile sub forma neachitării plăţilor vamale în
termenul stabilit; 3) legătura cauzală între fapta prejudiciabilă și urmările
prejudiciabile.
Prin “eschivare” se înţelege refuzul făptuitorului de a achita plăţile respective
în termenele stabilite de legislaţia vamală. Astfel, potrivit art. 124 din Codul vamal,
plăţile vamale se achită în prealabil, până la depunerea declaraţiei vamale;
persoanele fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător achită plăţile
vamale în momentul trecerii frontierei vamale. Totodată, conform alin. (3) al art.
125 din Codul vamal, dată a achitării plăţilor vamale se consideră data depunerii, de
către importator (declarant), exportator (declarant) sau de către un terţ, a mijloacelor
bănești la conturile respective ale Trezoreriei centrale a Ministerului Finanţelor, fapt
confirmat printr-un extras trezorerial.
Infracţiunea de eschivare de la achitarea plăţilor vamale este o infracţiune
materială. Ea se consideră consumată din momentul neachitării plăţilor vamale în
termenul stabilit.
Latura subiectivă a infracţiunii în cauză se caracterizează prin intenţie directă;
deși legiuitorul nu numește expres scopul special al infracţiunii, acesta se
subînţelege, constând în scopul neachitării la bugetul public naţional a plăţilor
vamale. Motivele infracţiunii date constau, de cele mai multe ori, în interesul
material.
Subiectul infracţiunii este: 1) persoana fizică responsabilă, care la momentul
comiterii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani; 2) persoana juridică care desfășoară
activitate de întreprinzător.
În temeiul prevederilor art. 123 din Codul vamal, subiectul este unul special,
deoarece trebuie să aibă calitatea specială de declarant sau de altă persoană prevăzută
de legislaţie.
Variantele agravate ale eschivării de la achitarea plăţilor vamale, prevăzute la
alin. (2) și (3) ale art. 249 din CP al RM, presupun săvârșirea acestei infracţiuni:
a) repetat;
b) de două sau mai multe persoane;
c) în proporţii deosebit de mari.
În legătură cu trăsăturile specifice ale agravantelor enunţate, este utilă
apelarea la explicaţiile de rigoare, prezentate anterior.

Brînza S., Ulianovschi X., Stati V., Grosu V., Țurcanu I. Drept Penal. Partea
specială. Volumul II. Ediția a II-a. Cartier juridic, 2005.