HOTĂRÎREA PLENULUI

CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

Privind practica judiciară în cauzele referitoare la

contrabandă, eschivarea de la achitarea plăţilor
vamale şi contravenţiile vamale

nr.5 din 24.12.2010

Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2011, nr.2-3, pag.23

***
Modificată de:
Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.40 din 18.12.2017

Examinînd practica judiciară în cauzele privind contrabanda, eschivarea de la achitarea

plăţilor vamale şi unele contravenţii vamale, în scopul asigurării aplicării corecte şi uniforme de
către toate instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează răspunderea pentru aceste
infracţiuni şi contravenţii, protejarea drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice şi juridice la trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova, în baza art.2 lit.e) şi a art.16
lit.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Plenul
HOTĂRĂŞTE:
1. La judecarea cauzelor penale privind infracţiunile prevăzute de art.248, 249 Cod penal şi
a unor cauze contravenţionale vamale prevăzute de art.287 Cod contravenţional, se aplică legile
şi alte acte normative, ce reglementează regulile vamale.
2. Contrabanda, prevăzută de art.248 alin.(1) CP, reprezintă trecerea peste frontiera vamală
a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori, în proporţii mari (ce depăşeşte 20
de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la
momentul săvârşirii faptei), eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în
locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică, în
documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
[Pct.2 în redacţia Hotărîrii Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

3. Latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă a altor obiecte decît cele prevăzute în pct.2
al acestei hotărîri constituie trecerea peste frontiera vamală, cu încălcarea regulilor vamale:
- a drogurilor, etnobotanicelor, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi
explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi a produselor cu destinaţie dublă - art.248 alin.(2) CP;
- a armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor - art.248 alin.(3) CP;
- a valorilor culturale - art.248 alin.(4) CP - dacă sunt prezente una sau mai multe din
următoarele metode de comitere a infracţiunii de contrabandă:
1) eludarea controlului vamal;
2) tăinuirea de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în
acest scop;
3) folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală;
4) nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de
trecere a frontierei vamale. Aceşti indici calificativi sînt prezenţi şi în cazul contrabandei
prevăzute de art.248 alin.(1) CP.
Contrabanda prevăzută de art.248 alin.(5) CP poate include elementele laturii obiective
prevăzute de alin.(1), (2), (3) şi (4) ale acestui articol cu calificativele :
1) de două sau mai multe persoane;
2) de o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de serviciu şi
3) în proporţii deosebit de mari.
 [Pct.3 modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

4. Nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din

ţară, în cazul în care întoarcerea acestora este obligatorie, constituie un alt indice calificativ de
sine stătător al componenţei de infracţiune prevăzute la alin.(4) al art.248 CP.
Fapta de contrabandă referitoare la nereturnarea valorilor culturale presupune că valorile
culturale menţionate se află de acum peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Ele puteau fi
scoase de pe teritoriul vamal al ţării în mod legal (de exemplu, ca decor, podoabă ce se poartă
individual sau colecţie de valori culturale).
Scoaterea monumentelor peste hotarele Republicii Moldova este interzisă. Excepţii se
admit în cazul bunurilor imobile cu avizul Parlamentului, în baza propunerilor Ministerului
Culturii şi în cazul bunurilor mobile - cu avizul Guvernului.
Scoaterea temporară a monumentelor peste hotarele ţării în scopul de a întreţine relaţii
internaţionale în domeniul culturii se admite în condiţiile stabilite de organele de stat pentru
ocrotirea monumentelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Monumentele ce se află în proprietatea statelor străine, organizaţiilor obşteşti şi cetăţenilor
străini şi sunt aduse temporar în republică sînt protejate de stat prin condiţiile Legii privind
ocrotirea monumentelor şi ale contractelor respective şi pot fi scoase din republică la dorinţa
proprietarului, în baza certificatului care atestă aducerea lor.
Monumente se consideră obiectele ori ansamblurile de obiecte cu valoare istorică, artistică
sau ştiinţifică, care reprezintă mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor de pe teritoriul republicii,
precum şi ale dezvoltării spirituale, politice, economice şi sociale şi care sînt înscrise în Registrul
monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.
5. Valori culturale sunt valorile cu caracter religios sau laic, pe care fiecare stat le
consideră ca prezentând interes pentru arheologie, perioada preistorică, istorie, literatură, artă şi
ştiinţă şi care sînt raportate la categoriile următoare:
1) colecţii rare şi mostre ale florei şi faunei, mineralogiei, anatomiei şi obiecte care
prezintă interes pentru paleontologie;
2) valori ce se referă la istorie, inclusiv la istoria ştiinţei şi tehnicii, istoria războaielor şi
societăţilor, cît şi cele referitoare la viaţa personalităţilor naţionale de vază, oamenilor de cultură,
savanţilor şi artiştilor şi la evenimentele naţionale remarcabile;
3) comorile arheologice (inclusiv obişnuite şi secrete) şi descoperirile arheologice;
4) părţile componente demontate ale monumentelor de artă şi istorie şi ale locurilor
arheologice;
5) obiectele cu o vechime de peste 100 de ani, cum ar fi inscripţiile, monedele şi ştampilele
imprimate;
6) materialele etnologice;
7) valorile de artă:
- pînze, tablouri şi desene complet lucrate de mînă pe orice bază şi din orice materiale (cu
excepţia desenelor şi produselor industriale ornamentate cu mîna);
- opere originale de artă sculpturală din orice materiale;
- opere originale de gravură, stampă şi litografie;
- colecţii originale de artă şi ansambluri din orice materiale;
8) incunabule şi manuscrise rare, cărţi, documente străvechi şi publicaţii, care prezintă un
interes deosebit (istoric, artistic, ştiinţific, literar etc.), separat sau în colecţii;
9) timbre poştale, timbre de impozitare şi analogice, separat sau în colecţii;
10) arhive, inclusiv arhive de fonograme, de cinema şi de fotografii;
11) mobilă cu o vechime de peste 100 de ani şi instrumente muzicale străvechi.
Scoaterea valorilor culturale de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice
este interzisă (art.9 alin.(3) din Legea nr.1569 din 20.12.2002).
Răspunderea penală a persoanei vinovate de contrabanda cu valori culturale, prevăzută de
art.248 alin.(4) CP, survine indiferent de prezenţa sau lipsa indicilor de calificare, enumeraţi în
alin.(1) al acestui articol. La calificarea faptei în acest caz, instanţele se vor conduce de indicii
calificativi prevăzuţi numai la alin.(4) al acestui articol.
6. În scopul unificării sensului unor termeni utilizaţi în art.248 CP şi în actele vamale,
următoarele noţiuni semnifică:
1) eludarea controlului vamal - intrarea sau ieşirea din ţară prin alte locuri decît cele
destinate pentru aceasta şi nu are importanţă dacă se recurge sau nu la diferite metode pentru
mascarea mărfurilor, obiectelor sau a altor valori. Eludarea controlului vamal se consideră
aceleaşi acţiuni în cazul intrării sau ieşirii din ţară şi prin locuri destinate pentru aceasta, dacă
trecerea sau ieşirea a fost săvîrşită forţat, neautorizat sau fără permisiunea organului vamal;
2) tăinuire de controlul vamal - neprezentarea pentru control vamal a bunurilor ce se trec
peste frontiera vamală a Republicii Moldova pe o cale ce împiedică examinarea şi constatarea
lor, precum şi trecerea cu folosirea ascunzişurilor, adică a locurilor ascunse ale corpului,
hainelor, obiectelor personale etc. (inclusiv a celor special fabricate); trecerea obiectelor cu
mijloace reutilate sau acomodate drept ascunziş sau prin atribuirea unor bunuri a formei altor
bunuri;
3) nedeclarare a mărfurilor - neprezentarea în modul stabilit a informaţiilor precise despre
aceste mărfuri, obiecte sau alte valori, iar declarare neautentică - introducerea în declaraţia
vamală a unor informaţii vădit false sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte
documente, sau declararea datelor false despre astfel de bunuri în documentele menţionate;
4) mărfuri - orice bunuri mobile: obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare (valută
străină şi monedă naţională în numerar, documente de plată şi valori mobiliare exprimate în
valută străină şi monedă naţională), gaze naturale, energie electrică, energie termică, alt fel de
energie, precum şi mijloace de transport, cu excepţia celor prevăzute la art.1 pct.4) din Codul
vamal al Republicii Moldova;
5) alte valori - orice obiect trecut peste frontiera vamală, inclusiv mijloace de transport,
valută naţională şi străină, titluri şi obiecte de valoare, lucruri de uz personal care prezintă valori
culturale trecute peste frontiera vamală;
6) teritoriul vamal al ţării - teritoriul terestru (inclusiv zonele economice, teritoriul
insulelor artificiale, construcţiilor şi instalaţiilor, apele teritoriale şi spaţiul aerian deasupra
acestora). Teritoriul Republicii Moldova este un teritoriu vamal unic (art.4 alin.(1) Cod vamal);
7) frontiera vamală a Republicii Moldova - frontiera de stat a Republicii Moldova,
perimetrul zonelor libere şi al antrepozitelor vamale (art.4 alin.(3) Cod vamal);
8) document fals - documentul integral sau parţial fabricat, fals, de exemplu pe calea
nimicirii unei părţi din text, introducerii în el a informaţiilor suplimentare etc., precum şi
documentul fals, obţinut pe cale ilegală, sau documentul care serveşte drept temei pentru trecerea
altor bunuri;
9) document nul - documentul obţinut pe cale legală, însă care, din anumite cauze, şi-a
pierdut valabilitatea, de exemplu a expirat termenul de acţiune;
10) document obţinut pe cale ilegală - documentul obţinut de persoana interesată prin
prezentarea persoanei împuternicite pentru aceasta, în calitate de temei pentru eliberarea lui, a
datelor vădit false sau a documentelor contrafăcute ori obţinut în urma abuzului de serviciu din
partea unei persoane cu funcţie de răspundere sau din neglijenţa acestei persoane la eliberarea
documentului;
11) document care conţine date neautentice - documentul care, în realitate, este autentic,
însă în el sînt introduse informaţii ce nu corespund realităţii. Concomitent, el păstrează
elementele şi indicii originalului (se execută pe formular oficial, conţine numele şi posturile
persoanelor împuternicite să-l semneze etc.), însă informaţiile introduse în el (textul, materialele
numerice) sînt false;
12) document vamal - documentul a cărui eliberare e prevăzută de legislaţia vamală în
vigoare (declaraţiile vamale, chitanţele, certificatele etc.), autentificat în modul stabilit de
persoanele cu funcţie de răspundere din instituţiile vamale;
 13) alte documente - documentele necesare pentru controlul vamal, care permit trecerea
peste frontiera vamală a mărfurilor şi obiectelor şi sînt eliberate şi autentificate de instituţiile
competente şi de persoanele cu funcţie de răspundere respective (permise de trecere a valutei
străine peste hotare, eliberate de o bancă autorizată sau de Banca Naţională a Moldovei, licenţe,
autorizaţii, certificate, procuri etc.).
7. În contextul alin.(1) art.248 CP, valoarea exprimată în bani a mărfurilor, obiectelor şi
altor valori cunoaşte atât o limită inferioară, cât şi o limită superioară. Astfel, valoarea exprimată
în bani a obiectului material sau imaterial al infracţiunii de contrabandă, în varianta-tip, se
situează între extremele: 20 şi 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin
hotărârea de Guvern în vigoare la momentul comiterii infracţiunii. Dacă valoarea exprimată în
bani a obiectului material sau imaterial al infracţiunii de contrabandă va depăşi 40 de salarii
medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul
comiterii infracţiunii, la calificare, se va reţine lit.d) alin.(5) art.248 CP.
Criteriile respective, referitoare la proporţiile mari şi deosebit de mari, se aplică şi în cazul
faptei de eschivare de la achitarea plăţilor vamale (alin.(1), respectiv, alin.(3) art.249 CP).
[Pct.7 în redacţia Hotărîrii Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

8. La soluţionarea chestiunii privind proporţia contrabandei, costul mărfurilor, obiectelor

sau al altor valori se calculează în conformitate cu preţurile vamale stabilite prin Legea cu privire
la tariful vamal la momentul săvîrşirii contrabandei.
9. Bunurile care sînt supuse controlului vamal, obligaţiile persoanelor fizice care trec
bunuri peste frontiera vamală, dreptul la declaraţie verbală sau scrisă sunt reglementate de Legea
nr.1569 din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe
teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, precum şi prin Regulamentul privind
vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice,
aprobat prin ordinul Directorului general al Serviciului vamal nr.56-0 din 21.02.2008 (M.O.
nr.74-75 din 11.04.2008).
În conformitate cu Legea nr.1569 din 20.12.2002, nu se supun declarării obligatorii
valorile valutare sub formă de bancnote, monede şi cecuri în monedă naţională a Republicii
Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină introduse în
Republica Moldova şi scoase de pe teritoriul ei, a căror sumă nu depăşeşte 10000 euro (sau
echivalentul acestora) aflate la o persoană.
În cazul în care persoana fizică, la trecere peste frontiera vamală, va deţine valută ce
depăşeşte 10000 euro, aceasta este obligată să o declare organului vamal. La depistarea valutei
nedeclarate ce depăşeşte 10000 euro, se consideră contrabandă suma ce depăşeşte suma permisă
de lege.
10. Contrabandă săvîrşită de două sau mai multe persoane se consideră fapta la care au
participat două sau mai multe persoane de la începutul sau pe parcursul comiterii ei, însă pînă la
consumarea acesteia sau pînă la curmarea tentativei de contrabandă (art.248 alin.(5) lit.b) CP).
Aceste infracţiuni pot fi săvîrşite de două sau mai multe persoane în următoarele situaţii:
1) în coautorat;
2) de către o persoană, care are semnele subiectului infracţiunii, împreună sau prin
intermediul unei persoane care nu posedă calitatea de subiect al acestei infracţiuni.
11. Săvîrşirea infracţiunii de contrabandă prevăzute de art.248 alin.(5) lit.c) CP de către o
persoană cu funcţie de răspundere, folosindu-se de situaţia de serviciu, presupune acţiunile
persoanei cu funcţie de răspundere ce abuzează de putere sau de situaţia de serviciu pentru a
săvîrşi contrabanda.
Fapta de contrabandă comisă de o persoană cu funcţie de răspundere, folosindu-se de
situaţia de serviciu, se va califica numai în baza art.248 alin.(5) CP, nefiind necesară calificarea
suplimentară a acţiunilor făptuitorului în baza art.327 CP.
 Pentru a stabili dacă făptuitorul contrabandei este persoană cu funcţie de răspundere,
instanţele judecătoreşti se vor conduce de prevederile art.123 CP şi art.3 şi 4 ale Legii serviciului
în organele vamale nr.1150 din 20 iulie 2000.
12. Contrabanda se consideră consumată în momentul trecerii ilegale de facto peste
frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor, a altor valori.
La comiterea contrabandei, sînt posibile etape de pregătire şi tentativa. Etape de pregătire
pot fi considerate, în special, acţiunea de procurare a mărfurilor, obiectelor sau a altor valori,
pentru trecerea lor ilegală peste frontiera vamală, amenajarea unor ascunzişuri speciale, alegerea
complicilor etc.
În Cazul în care fapta a fost descoperită în cadrul efectuării controlului vamal, al verificării
ce se efectuează la punctul de frontieră, înainte de părăsirea teritoriului vamal, fapta celui
vinovat constituie o tentativă de contrabandă.
13. În cazul în care, concomitent cu contrabanda, persoana săvîrşeşte şi alte infracţiuni
(circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, purtarea, păstrarea,
procurarea, fabricarea sau comercializarea ilegală a armelor şi muniţiilor etc.), acţiunile
vinovatului trebuie calificate prin concursul infracţiunilor comise.
Dacă persoana, eludând controlul vamal sau tăinuind de el, trece peste frontiera Republicii
Moldova valută străină, care, în realitate, este falsă, în scopul punerii în circulaţie a acesteia,
acţiunile comise (cu condiţia ca această persoană să fi fabricat semnele băneşti respective)
trebuie calificate doar conform art.236 CP, adică fabricarea sau punerea în circulaţie a semnelor
băneşti false sau a titlurilor de valoare false. În ipoteza în care semnele băneşti false au fost
fabricate de o altă persoană, făptuitorul care trece peste frontiera vamală, cu semnele băneşti
neautentice, în scopul punerii lor în circulaţie, va răspunde pentru pregătire, la punerea în
circulaţie a semnelor băneşti false, adică în conformitate cu art.26 şi 236 CP.
Valuta străină falsă nu poate fi considerată obiect al contrabandei.
Dacă persoana vinovată comite infracţiunea de trecere ilegală a frontierei vamale şi,
concomitent, săvîrşeşte infracţiunea de contrabandă, acţiunile ei urmează să fie calificate prin
concurs de infracţiuni, în baza art.248 şi 362 CP.
[Pct.13 modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

14. Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art.249 CP se realizează prin acţiuni de

eschivare de la achitarea plăţilor vamale, stabilite de legislaţie, ale persoanelor fizice ori juridice,
care frec peste frontiera vamală mărfuri, obiecte sau alte valori ale proprietarilor, deţinătorilor de
mărfuri şi ale altor persoane prevăzute de Codul vamal.
Potrivit art.117 Cod vamal, se consideră plăţi vamale (denumite şi drepturi de import ori
export) plăţile care se percep în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii
Moldova, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie. Acestea sunt: taxa vamală, taxa pe
valoarea adăugată, accizele, taxa pentru proceduri vamale, taxa pentru participare la licitaţie
vamală şi alte sume prevăzute de legislaţie.
Plăţile vamale se percep pînă la sau odată cu depunerea declaraţiei vamale. Modul de plată,
precum şi cazurile ele prelungire ori eşalonare a termenului de plată a plăţilor vamale sunt
reglementate de art.125 şi 126 Cod vamal.
15. Infracţiunile prevăzute de art.248 şi 249 CP se delimitează prin obiectul material şi
latura obiectivă:
1) obiectul material al contrabandei îl constituie mărfurile, valorile culturale, armele,
muniţiile, droguri, etnobotanice, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive,
deşeurile nocive şi produsele cu destinaţie dublă, pe cînd obiectul material al eschivării de la
achitarea plăţilor vamale îl formează plăţile vamale prevăzute la art.117 Cod vamal, ce urmează
să fie achitate pentru mărfurile şi alte valori prezentate pentru trecerea peste frontiera vamală;
2) latura obiectivă a contrabandei se manifestă prin încălcarea regulilor vamale la trecerea
peste frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor sau a altor valori, iar latura obiectivă a faptei
prevăzute de art.249 se realizează prin eschivarea de la achitarea plăţilor vamale în proporţii
mari, suma respectivă depăşind 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin
hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei.
[Pct.15 modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

16. Infracţiunea de eschivare de la achitarea plăţilor vamale, prevăzută de art.249 CP,

poate avea loc în cazul neachitării depline sau parţiale a plăţilor vamale stabilite de organul
vamal.
17. Contrabanda şi eschivarea de la achitarea plăţilor vamale (art.248, 249 CP) se săvîrşesc
numai cu intenţie, adică făptuitorul îşi dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale,
prevede consecinţele acestora şi le doreşte. Făptuitorul acţionează în scopul de a obţine venit
ilicit, prin săvîrşirea contrabandei sau prin eschivarea de la achitarea plăţilor vamale.
18. Subiect al infracţiunilor prevăzute de art.248 şi 249 CP poate fi orice persoană fizică
responsabilă în vîrstă de 16 ani, precum şi orice persoană juridică ce corespunde prevederilor
art.21 CP.
Subiect al contravenţiei, prevăzute la art.287 Cod contravenţional, este persoana fizică
responsabilă care, la momentul săvârşirii faptei, are împlinită vârsta de 18 ani.
[Pct.18 modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

19. Stabilindu-le pedeapsa persoanelor care au săvîrşit fapta prevăzută de art.248 alin.(5)
lit.c) CP, instanţele, în baza art.65 alin.(3) CP, sînt în drept, ţinînd cont de caracterul infracţiunii
săvîrşite de cel vinovat în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei
anumite activităţi, să rezolve chestiunea privind privarea acestor persoane de dreptul de a ocupa
funcţii de răspundere sau de a realiza activitatea în legătură cu a cărei exercitare a fost săvîrşită
infracţiunea.
În cazul în care o asemenea faptă este săvîrşită de o persoană juridică, pedeapsa
complementară sub formă de privare de dreptul de a exercita o anumită activitate sau lichidare a
persoanei juridice se aplică în mod obligator.
20. Mărfurile şi obiectele care constituie obiectul contrabandei sau al contravenţiei vamale,
prevăzute în alin.(10) şi (12) ale art.287 Cod contravenţional, precum şi mijloacele de transport
şi alte mijloace destinate, folosite pentru transportarea sau tăinuirea acestora şi recunoscute drept
instrumente ale infracţiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul statului conform
art.46 alin.(4) din Constituţia RM, art.106 CP şi art.162 CPP.
Confiscarea specială se aplică persoanelor care au comis contrabanda. Pot fi supuse
confiscării speciale şi bunurile menţionate la art.106 alin.(2) lit.c)-g) CP care aparţin altor
persoane în cazul în care acestea le-au acceptat ştiind despre dobîndirea, deţinerea, transformarea
ilegală a acestor bunuri sau despre faptul că sunt rezultate din infracţiuni.
Obiectele contrabandei excluse din circuitul civil (droguri, etnobotanice, analogi ai
acestora, armele, muniţiile, substanţele explozive etc.), prevăzute de alin.(2) şi (3) ale art.248 CP,
se transmit pentru păstrare sau nimicire organelor de poliţie.
Litigiile privind drepturile asupra obiectelor recunoscute ca fiind corpuri delicte într-o
cauză penală se vor examina în ordinea procedurii civile.
[Pct.20 modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

21. Absolvirea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravenţională în

condiţiile legii, prevăzută de art.55 alin.(1) CP, poate fi aplicată de către instanţele judecătoreşti
doar în cazul condamnării în baza art.248 alin.(1) şi (2) CP după încetarea procesului penal şi nu
poate fi aplicată în cazurile prevăzute de art.248 alin.(3)-(5) CP, întrucît sancţiunile acestor
alineate prevăd pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 5 ani.
[Pct.21 modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

22. În conformitate cu prevederile articolelor 229, 2291, 230 Cod vamal, răspunderea
pentru contravenţiile vamale, tipurile de contravenţii vamale şi prescripţia răspunderii
contravenţionale sunt prevăzute de Codul contravenţional şi se aplică în mod corespunzător.
 În conformitate cu prevederile art.403 Cod contravenţional, contravenţiile prevăzute la
art.287 Cod contravenţional se examinează de Serviciul vamal.
Sînt în drept să examineze cauze contravenţionale şi să aplice sancţiuni şefii birourilor şi
posturilor vamale şi adjuncţii acestora şefii echipelor mobile.
[Pct.22 completat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

23. Instanţa, la aplicarea concomitentă a pedepsei penale şi a confiscării obiectelor

contrabandei, transmiterii bunurilor, forţat şi gratuit, a obiectelor, uneltelor menţionate ale
contrabandei în proprietatea statului, va ţine cont de necesitatea unor penalităţi proporţionale.
La trecerea forţată a corpurilor delicte în proprietatea statului, instanţa de judecată urmează
să verifice această situaţie prin prisma principiilor elaborate de jurisprudenţa Curţii Europene:
1) dacă o aşa imixtiune în dreptul la proprietate este prevăzută de lege;
2) dacă urmăreşte un scop legitim;
3) este necesară într-o societate democratică şi
4) dacă este proporţională cu circumstanţele cauzei, cerinţele generale ale societăţii,
coroborate cu cerinţele de a proteja drepturile de proprietate.
24. Se abrogă Hotărîrea Plenului nr.19 din 10.07.1997 “Despre practica judiciară în
cauzele privind contrabanda şi contravenţiile administrative vamale”, cu modificările ulterioare.

PREŞEDINTELE CURŢII
SUPREME DE JUSTIŢIE Ion MURUIANU

Chişinău, 24 decembrie 2010

Nr.5