MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA “DREPT FINANCIAR FISCAL”

Infracțiunea de Contrabandă în Republica Moldova

Articol științific la disciplina “Calificarea infracțiunilor economice”

Autor: Sumurduc Gabriela, Gr DFFn 211

Andrei Nastas
 Istoria activitătii vamale în Republica Moldova începe după proclamarea independentei, la 27
august 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Presedintelui nr.189 din 03 septembrie 1991,
referitor la subordonarea institutiilor vamale situate pe teritoriul tarii, fiind primele structuri de stat create
după declararea independentei.
Legile care reglementează relatiile sociale în domeniul vamal, în sensul trecerii frontierei tării de
către persoanele fizice sau juridice, mărfurile transportate de agentii economici, obiectele, bunurile sau
valorile este legislatia vamală si penală în vigoare; alte culegeri de legi care stabilesc raporturile privind
activitatea si politica vamală; hotărârile guvernului Republicii Moldova, documentele emise de ministere
sau departamente si alte acte normative si adoptate în domeniu.

Actualul Cod vamal, în conformitate cu ultimele modificări si completări, publicat la 01.01.2007

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova [1], modificat prin LP 307 din 26.12.2012, Monitorul Oficial
26/04.02.2013 [2], reglementează fiecare dintre infractiuni într-un singur articol – contrabanda. La
adoptarea legii privind Codul vamal al Republicii Moldova, legiuitorul a definit notiunea de
„contrabandă”, care este recunoscută numai ca infracTiune, şi este sancTionată, de regulă, în mod penal,
şi a inclus-o într-o normă de drept separată în art. 224 al Codului vamal.

Astfel, contrabanda urmează a fi considerată trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, eludându-se
controlului vamal sau tăinuindu-le de el, săvârşită în proporTii mari sau deosebit de mari, fie în mod
repetat, fie de un grup de persoane care s-au organizat pentru activitatea de contrabandă, fie de o persoană
cu functie de răspundere care face uz de situaTia de serviciu, fie prin folosirea frauduloasă de documente
vamale şi de alte documente, fie însoTită de nedeclararea sau de declararea lor neautentică în
documentele vamale sau în alte documente, de substanTe narcotice, psihotrope, cu efecte puternice,
toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de armament, de dispozitive de explodare,
de arme de foc şi de muniTii, cu excepTia armelor de vânătoare cu Teava lisă şi a cartuşelor, de valori
culturale, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor culturale din Tară în cazul în care
returnarea lor este obligatorie [3]. Depistarea infractiunilor cade în sarcina organelor vamale. În acest
sens, legiuitorul indică la art.11 lit. (c) Cod vamal, că organul vamal are un rol important, contribuind în
limitele competentei sale la asigurarea securitătii economice a statului si astfel luptă împotriva
contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale si legislatiei fiscale, care se referă la trecerea mărfurilor
peste frontiera vamală, iar conform aceluiasi articol, lit. (h), curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală
a substantelor narcotice, a armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică si arheologică,
obiectelor de proprietate intelectuală, speciilor de animale si plante pe cale de disparitie, a altor mărfuri În
Codul penal, legiuitorul a creat un cadru amplu infractiunii în cap. II al părtii generale, art. 14-34,
incluzând dispozitiile generale privind infractiunea (art.14-24; 28-31), etapele activitătii infractionale (art.
25-27), pluralitatea de infractiuni (art. 32-34). Totodată, Codul penal recunoaşte şi califică acTiunea de
contrabandă conform unei norme de drept penal separată – art. 248 al Codului penal, inclusă în partea
specială, capitolul X, ,,Infractiuni economice”, într-o variantă-tip, trei variante speciale si o variantă
agravantă. Atunci când este depistată de către functionarii vamali o trecere ilegală din categoria celor
enumerate de legiuitor la art. 248 Cod penal, fapta este declarată ca infractiune, calificându-se în
conformitate cu legislatia penală prevăzută de Codul penal al statului, dar totodată acea infractiune trebuie
să întrunească si celelalte trăsături esentiale: să prezinte pericol social si să fie săvârsită cu vinovătie.

În art. 248 a Cod penal, alin. (1)-(4), se constată că sunt incluse în categoria contrabandei: trecerea peste
frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor si altor valori în proportii mari, a substanTelor narcotice,
psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor nocive
şi a produselor cu destinaTie dublă a armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniTiilor, a valorilor
culturale, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare
vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de
trecere a frontierei, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale
scoase din Tară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie. Într-un alineat separat, alin.(5), se
precizează că actiunile prevăzute în această normă de drept penal săvârsite de două sau mai multe
persoane; de o persoană cu functie de răspundere, cu folosirea situatiei de serviciu; în proportii deosebit
de mari, sunt incriminate mai aspru în raport cu cele stabilite la alin. (1)-(4).

Art. 248 Cod penal este structurat în alineate care delimitează pedepsele ce le vor suporta în urma
încălcării legii atât persoana fizică, cât si cea juridică si completează în enuntul normei expresia ,,în
proportii mari” sau ,,în proportii deosebit de mari”, facilitând astfel încadrarea infractiunilor de
contrabandă care vor suporta rigorile legii penale de cele care vor suporta răspunderea contraventională,
functie de demarcatia valorică. Aceste delimitări nu se regăsesc în normele Codului vamal care
incriminează infractiunile de contrabandă, astfel în această situatie, ajungem la concluzia că normele care
se referă la aceste fapte sunt general-valabile atât pentru persoanele fizice, cât si juridice, iar legea
competentă să pedepsească infractorii este numai Codul penal.

Fapta de eschivare de la achitarea plătilor vamale este incriminată în art. 249 Cod penal, într-o variantă
tip, incriminată la alin. (1) – eschivarea de la achitarea plătilor vamale în proportii mari; si în două forme
agravante, prima incriminată la lit. b) alin. (2) – atunci când fapta este comisă de două sau mai multe
persoane, iar cea de-a doua prevăzută la alin. (3) – se exprimă în eschivarea de la achitarea plătilor vamale
în proportii deosebit de mari. Deşi cele două infracTiuni sunt incluse în acelaşi capitol al Codului penal
„InfracTiuni economice”, distincTia începe chiar cu obiectul lor nemijlocit.
Astfel, în calitate de obiect nemijlocit al contrabandei este stabilit modul de transfer al mărfurilor sau al
altor bunuri peste frontiera vamală a statului, circuitul acestora în vederea atingerii scopurilor politicii
vamale a statului. Or, eschivarea de la achitarea plăTilor vamale se consumă din moment ce acestea
urmau să fie plătite, adică conform art.124 Cod vamal, acestea trebuie plătite până la depunerea
declaraTiei vamale. La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenTei dintre suma calculată şi
suma plătită în prealabil. Totuşi, desi prezintă anumite tangente, pentru că în fond eschivarea achitării
plătilor vamale reprezintă tot o infractiune, se pune întrebarea dacă este corectă interpretarea acestei fapte
cu normele continute în legislatia vamală. În concluzie, se poate susTine că pentru a contracara acTiunile
infractionale şi tentativele elementelor criminale, statul are nevoie de o bază legislativă coerentă,
impunându-se racordarea acesteia la standardele europene, deoarece în Republica Moldova legislatia
vamală este una tipică statelor în perioadă de tranzitie.

In Republica Moldova contrabanda este evaluată la 270 mil. USD (3,34 mld. lei), ceea ce constituie
aproape jumătate din valoarea comerţului ţării, care s-a cifrat în 2011 la 7,40 mld. lei, potrivit datelor unui
studiu care evaluează “piaţa neagră” din întreaga lume.

Republica Moldova se află pe locul 65 din 91 de state privind “piaţa neagră”, iar cea mai mare valoare a
acesteia este dată de traficul de droguri – 225 milioane USD şi mărfurile contrafăcute – 45 mil. USD. În
clasament, ţara noastră se află după Somalia – 414 mil. USD, Bangladesh – 335 mil. USD, Bolivia – 310
mil. USD şi Norvegia cu 289 mil. USD, în timp ce a devansat Singapore 269,3 mil. USD, Belgia – 252
mil. USD şi Portugalia cu un volum al contrabandei evaluat la 245 mil. USD.

În ce priveşte statele din regiune, România s-a situat pe locul 45, cu o valoare a comerţului ”la negru” de
1,54 mld. USD. Cea mai mare parte din acesta îl constituie contrabanda cu ţigări (1,3 mld. dolari), soft-ul
piratat fiind evaluat la 200 milioane de dolari. În timp ce Federaţia Rusă se situează printre primele state
din lume, locul 9 cu un volum al contrabandei de 49,04 mld. USD. Ponderea cea mai mare o au produsele
contrafăcute – 29 mld. USD şi traficul de droguri – 15 mld. USD. Iar în Ucraina, contrabanda constituie
4,30 mld. USD cu valoarea cea mai mare pentru contrabanda cu ţigări – 2,1 mld. USD şi prostituţie – 1,5
mld. USD.

Pe plan mondial, SUA ocupă primul loc în lume privind volumul de contrabandă, estimat la 620,63 mld.
USD, în timp ce la polul opus, cu cel mai mic volum al ”pieţei negre”, este Albania – 6 mil. USD.
Economia tenebră mondială, potrivit sursei citate, se cifrează la 1,80 trilioane USD.
Piaţa globală a produselor contrafăcute şi/sau piratate se ridică la peste 650 mld. de dolari anual, dintre
care produsele electronice contrafăcute reprezintă 169 mld. de dolari anual. Software-ul piratat constituie
59 mld. de dolari, DVD-urile cu filme – 25 de mld., iar CD-urile cu muzică – 12,5 mld. Cam la acest din
urmă nivel se plasează şi hainele contrafăcute. Numai că „producţia” de jucării false reuşeşte să
depăşească atât îmbrăcămintea, cât şi CD-urile cu muzică, situându-se la 34 mld. de dolari.

Producţia de bani contrafăcuţi s-a situat la doar 182 milioane de dolari, o nimica toată pe lângă relaxarea
monetară pregătită de BCE şi Fed. Peru tipăreşte 17% din cantitatea de dolari falsificaţi în întreaga lume.
În primele opt luni ale anului 2012, poliţia a confiscat în statul sud-american 17 milioane de dolari
contrafăcuţi. În timp ce rapoartele BCE relevă ca peste jumătate dintre bancnotele euro contrafăcute
provin din regiunea italiană Campania.

În Republica Moldova nu există cercetări privind estimarea economiei ilegale. În rapoartele privind
situaţia social-economică din Republica Moldova unele date statistice lipsesc ori sunt incomplete, ceea ce
complică procesul de efectuare a calculelor necesare pentru elaborarea estimărilor sau a prognozelor
privind economia ilegală.

Conform estimărilor efectuate de Biroul Naţional de Statistică, economia ilegală în Moldova are un
caracter stabil, cu mici devieri în fiecare an. Astfel, în perioada analizată, economia neobservată din R.
Moldova a înregistrat cel mai mare nivel în anul 2011, constituind 25,5%, iar cel mai redus nivel în 2007
– 21,3%.

Nivelul economiei tenebre în lume este în creştere. Dacă în 1997, nivelul mediu al economiei tenebre în
lume era de 32,%, în 2009 acesta atingea 36,5%. O reducere nesemnificativă a nivelului acesteia a fost
înregistrată numai în 11 ţări, se mai arată în studiu.

Conform unui raport al Băncii Mondiale, publicat în septembrie 2010, cea mai mare medie a ponderii
economiei subterane în PIB pe anii 1999-2007 o deţinea Georgia cu 68,8% din PIB, urmată de Bolivia cu
68,1% şi Azerbaidjan cu 63,3%. Cel mai redus nivel al economiei tenebre a fost înregistrat în Suedia –
8,6%, SUA – 8,8% şi Austria – 9,8%. În acest context, R. Moldova a înregistrat în anii 1999-2006 o
medie de 45,08%.
Multitudinea problemelor din societate – lipsa locurilor de muncă, salariile mici ale angajaţilor din sfera
publică, dependenţa mediului de afaceri în proces incipient de factorii de decizie, privatizarea petrecută la
repezeală, distrugerea complexului agroindustrial din Moldova, criza monetară din anii 1991-1994,
apariţia intereselor de distribuire a zonelor de influenţă economică şi politică, lipsa mecanismelor de
reglementare a proceselor economice în noile condiţii, sistemul judiciar extrem de corupt, – toate acestea
au făcut inevitabil procesul de apariţie a fenomenului de economie tenebră (ilegală).

Adevărata problemă a R. Moldova este statul al cărui sistem juridic pare a fi creat pentru protejarea celor
aflaţi deja în poziţii privilegiate.

Experţii sunt de părere că afacerile pe care le “împinge” guvernul în afara legii sunt totuşi taxate de acesta
prin simpla absenţă a garanţiilor privind drepturile de proprietate şi prin faptul că antreprenorii trebuie să-
şi ascundă tot timpul operaţiunile de ochii autorităţilor. Pe de o parte aceşti antreprenori nu-i pot înşela pe
investitori prin majorări de capital şi nu pot lua credite cu dobânzi preferenţiale, căci firmele lor nu au nici
măcar o adresă oficială. De asemenea, ei nu-şi pot reduce riscurile prin înfiinţarea societăţilor cu
răspundere limitată şi nici prin achiziţia de poliţe de asigurare, care le este accesibilă, fiind furnizată de
vecinii lor de cartier, precum şi de mafia locală care le percepe taxe de protecţie. Mai mult, pentru că
trăiesc în permanenţă cu teama de a nu fi descoperiţi de guvern sau estorcaţi de funcţionarii de stat
corupţi, antreprenorii ilegali sunt forţaţi să-şi fragmenteze afacerile şi facilităţile de producţie în
numeroase locaţii, ceea ce îi împiedică să realizeze economii pe scală. Aruncând tot timpul priviri speriate
peste umăr, de teama poliţiei, antreprenorii underground nu-şi pot face reclamă pe faţă pentru a-şi
construi o bază stabilă de clienţi şi nici nu pot efectua livrări en-gros mai puţin costisitoare către aceştia.

Iar pe de altă parte, când este vorba despre afacerile de pe “piaţa neagră”, oamenii se raportează ca la o
problemă care trebuie înlăturată. Se vorbeşte despre companii clandestine care nu plătesc taxe şi fac
concurenţă neloială antreprenorilor ce respectă legea şi plătesc impozitele la stat. Se spune că “piaţa
neagră” privează guvernul de nişte fonduri importante pe care acesta le-ar putea folosi pentru a remedia
anumite probleme de natură socială şi pentru a întări însăşi structura societăţii. Însă adevărata problemă
este statul al cărui sistem juridic pare a fi creat pentru protejarea celor aflaţi deja în poziţii privilegiate şi
pentru a-i pedepsi pe ceilalţi, condamnându-i să trăiască în permanenţă în afara legii. Pieţele informale
constituie soluţia problemei: replica negativă şi spontană a maselor de oameni săraci la neputinţa statului
de a le satisface nevoile de bază.
”Contrabanda favorizează concurenţa neloială, aceasta fiind un flagel care distruge economia”

Nu este noutate pentru Republica Moldova că există contrabandă, deoarece avem o parte a teritoriului
ţării care nu este controlat de autorităţile de la Chişinău. În al doilea rând, chiar dacă avem autorităţi,
controlul pe care îl fac nu este unul riguros. Pe de altă parte, contrabanda pentru unii este un job care le
aduce câştiguri foarte bune. De exemplu, contrabanda cu ţigări.

Cei care veghează procesul respectiv trebuie să înţeleagă că în urma contrabandei este favorizată
concurenţa neloială, care este un flagel ce distruge o economie care se vrea competitivă. Totodată,
contrabanda poate fi considerată o crimă ţinând cont de faptul că unii achită impozite, taxe şi se situează
în câmpul legal de activitate, în timp ce alţii trec nestingherit mărfuri şi produse de pe urma cărora au
beneficii personale. Pe de altă parte, putem spune că acest flagel face presiuni asupra producătorilor din
ţară. Iar dacă luăm respectivul fenomen cum este privit de cei din afara ţării, se crează impresia că statul
nu-şi face bine treaba şi e o ţară în care nu se recurge la reguli clare de joc, un semnal prost pentru
investitori cărora le îndepărtează dorinţa de a-şi plasa capitalul în Republica Moldova. Iar pentru
populaţie este o dezamăgire, deoarece ”se calcă în picioare” nişte principii, care ar putea împinge
economia în sus. Republica Moldova a pierdut foarte mult încă din anii 1990 când comerţul
transfrontalier cu România şi Ucraina putea să se dezvolte foarte bine, însă a fost umbrit de contrabandă.

Pentru înlăturarea fenomenului ar trebui să existe voinţă politică şi să fie separat business-ul de politică.
Aceasta este o problemă foarte mare pentru Republica Moldova. Chiar dacă sunt create facilităţi pentru
afaceri, atunci când apar asemenea flageluri, spulberă intenţiile străinilor de a mai veni în Republica
Moldova.

Ca pondere din PIB are o valoare mică, ceea ce demonstrează că nu totul este scos la vedere. Unele studii
arată că economia tenebră e cam de 30,40% din PIB. Însă, 90% din contrabandă reuşeşte să ajungă în
Republica Moldova fără să fie contabilizată. Motivaţia de a face contrabandă este tradiţia de a face afaceri
ieşind din câmpul fiscal pentru evitarea plăţii impozitelor, iar ca rezultat, veniturile sunt destul de mari. În
plus, oamenii nu au cultura afacerilor, iar pentru unii e mai apropiată maniera de a face contrabandă
ţinând cont că evaziunea fiscală este de proporţii uriaşe.
Totodată, Republica Moldova favorizează contrabanda prin porţiunea teritoriul din stânga Nistrului, care
nu este controlată. Transnistria multiplică acest fenomen. Dar ea se mai dezvoltă şi atunci când pe piaţă
sunt mai mulţi monopolişti iar preluarea anumitor cote este dificilă şi atunci oameni recurg la
contrabandă. De exemplu, pe piaţa cărnii sunt anumiţi agenţi economici care importă, iar ceilalţi, mai
mici, care sunt în imposibilitatea de a achiziţiona produsul, recurg la contrabandă.

Referinţe:

1. Codul vamal al Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 010, din
20.03.1993 [Accesată la 26.06.2015] Disponibilă: lex.justice.md /index.php.

2. Legea Parlamentului nr. 307 din 26.12.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 26 din
04.02.2013. [Accesată la 26.06.2015] Disponibilă: http://lex.justice.md/md/346605/.

3. Codul vamal al Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. Ed. Specială, din
01.01.2007 În conformitate cu ultimele modificări si completări. Chisinău: Farmec Lux, 2013, p. 89.