Sunteți pe pagina 1din 30

Test 1

Subiectul I Dreptul Vamal-Ramura distinct a sistemului de dreptal R.M.

1.1. Definiti notiunea de drept vamal.


Dreptul Vamal este o ramura de drept complexa ce include in sine un sistem de norme juridice mixte ale mai
multor ramuri de drept ce reglementeaza relatiile sociale legate de trecerea marfurilor si mijloacelor de transport
peste frontiera vamala, perceperea platilor vamale,perfectarea documentatiei vamale, controlul vamal precum si
alte modalitati de realizare a activitatii vamale.

1.2. Argumentati rolul dreptului vamal in contextual altor ramuri de drept.

Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Drept Financiar,in primul rind amindoua ramuri fac parte din dreptulm
public, Dr.Financiar cuprinde normele ce constitue fondurile si contributiile cuvenite budgetului public,
reglementeaza cheltuelile bugetare, relatiile ce deriva dintre stat si autoritatile locale si pe de alta parte persoane
fizice si juridice, nelimitinduse numai la normele referitoare la taxce si impozite ci si la norme ce asigura sub orice
forma resursele financiare.Intrucit dreptul vamal indeplineste activitati ce alimenteazabudgetului de stat sub forma
taxelor vamale,el este strins legat de dreptul financiar.Dreptul Vamal are o strinsa legatura cu Dreptul administrativ
prin aceea ca Dr. Adm.puna in functie principiile constitutionale privind organizarea si desfasurarea organizatiei de
stat, dreptul vamal tot face parte din aceasta organizare statala care este determinataprin prisma rapoartelor care
privescaplicarea legii siprestarea deservicii publice.Dreptul vamal are o strinsa legatura si cu Dreptu transporturilor.
Obiectul activitatii transporturilor constitue deplasarea in spatiu de marfuri si calatatori supuse contractului de
transport. Deplasarea in spatiu a marfurilor reprezinta prelungirea transportului de productie,in acest mod formarea
venitului national. In procesul de exekutare a aktului vamal sunt operate o serie de dispozitii interne sisi
reglementaricare privesc transportul marfurilor pe calea ferata, pe caile rutiere,navale sau aeriene, astfel icit aceasta
ramura este in stricta concordant cu dreptul vamal.

1.3. Apreciati elementele specific ale raportului juridic de drept vamal.

Raportul juridic de drept vamal sunt relatii sociale reglementate de normele juridice vamale ca si alte rapoarte de
administrare .Rapoartele juridice vamale au urmatoarea structura:

-subiectii- participantii la rapoartele juridice vamale


-obiectul-actiunile partilor la r. j. v.
-continutul-drepturile si obligatiile partilor
Elementele specific a dreptului vamal :
a)este un raport juridic de putere de prin instituirea statului reprezentat prin organele vamale,
b)este un raport juridic de organizarea activitatii vamale si a sistemului vamal, c)este un raport juridic
legat de trecerea peste frontier vamala a marfurilor si a mij. de transport,
d)este un raport juridic legat de aplicarea si incasarea a tatelor vamale,aminarea si esalonarea lor,
e) este un raport juridic ce tine de vamuirea marfurilor si acordarea liberului de vamal,
f) este un raport juridic ce tine de controlul si supravegherea vamala.

Subiectul II Tariful vamal de import

2.1. Descrieti tariful vamal de import al R.M.


In literature de specialitate tariful vamal poate fi tratat in doua sensuri.Prin tarif vamal in sens larg este un
instrument de realizare a politicii economice a statului avind drept scop echilibrarea importului si exportului de
marfuri cit si protejarea pietii si prin instituirea si perceperea a taxelor vamale.In sens ingust tariful vamal este un
catalog care cuprinde nomencllatorul marfuri si coantumul taxelor vamale. De regula sa stability o anumita legitate
cit privim nivelu de dezvoltare economic al statului si cota taxelor vamale prevazute de tariful vamal de import.
Deregula cu cit statul e mai dezvoltat cu atit nivelul taxelor vamale e mai mic , deoarece tar ace produce o marfa
concurenta nu are nevoe de o protective adaugatoare a productiei autohtone cu exceptia unor cazuri neprevazute.
2.2.Clasificarea tarifilor vamale utilizatte in practica international.
In literature de specialitate deosebim mai multe clasificari de tarif vamal:
-tarif vamal de import
-tarif vamal de export
-tarif vamal co coloana (tariff vamal simolu) cuprinde o singura lista de taxe vamale care se aplica importatorilor
din toate tarile lumii
-tarif vamalcu doua sau mai multe cloane(tariff vamal compus) prevede maimulte categorii de taxe care se aplica
difrit fata de tara de unde provine marfa.
-tarif vamal general cuprinde ansamblu txelor vamale aplicabile marfurilor importate sau exportate, indifferent de
statul de la care provine sau catre care se importa, practicinduse in state care nu au conventii sau acorduri in acest
domeniu incheiate, contine o singura coloana.
-tarif vamal diferentiat se stabileste pentru vinzarile de marfuri sau produse numaim in relatii cu anumite state,
-tarif vamal conventional contine taxe vamale stabilite prin conventii intre diferite state,
-tarif vamal preferential acest tarif se practica in relatiile comerciale si consta in practicarea de taxe vamale in
coantumuri reduse si in exceptarea de la plata taxelor vamale a unor categorii de marfuri sau produse, prin utilizarea
acestor tarife se obtine o scadere a preturilor marfii.
2.3.Apreciati rolul tarifului vamal in reglementarea activitatii economice externe.
Tariful vamal este un instrument de politica comerciala cu ajutorul caruia se protejeaza economia tarii, precum si a
produsului intern de concurenta straina.
-
Subiectul III Supravegherea vamala

3.1.Descrieti procedura supravegherei vamale efectuata de Depertamentul Vamal al R.M. si Birourile Vamale.
Supravegherea vamala cuprinde orice autoritati a organelor vamale in vederea asigurarii respectarii reglementarilor
vamale si a altor metodeaplicabilr marfurilor si mijloacelor de transport aflate sub supravegherea vamala.
Sunt supuse supravegherii vamale:
-marfurile si mijloacele de transport la intrare in tara,
-marfurile aflate in regimuri suspensive,
-navele sub pavilion strain si aeronavele straine pe timpul stationarii in apele teritoriale, in porturi si dupa caz pe
aeroporturi.
Supravegherea vamala se realizeaza prin urmatoarele operatiuni:
-tinerea operative a evidentei marfurilor supuse regimului vamalprin inscrierea kor in registrele(documentele)
vamale,
-aplicarea de sigile vamale la marfurimijloace de transportsupuse regimului vamalprecum si la accesulin spatiile in
care acestea se afla,
-efectuarea de verificari selective la mijloacele de transport incarcate cu marfuri nevamuite aflate in transit,
-stabilirea de posture permamente/temporare,fixe/mobilela locul de acces al persoanelor in porturi si aeroporturi, la
scara navelor si aeronavelor in depozite sau in alte locuriunde se afla marfurile supuse vamuirii,
-efectuarea in cazuri de indicia suspecte de incalcare a regulamentului vamal de verificarea totala a marfurilor care
trec frontier in anumite locuri, de anumite personae sau in anumite cazuri.
3.2. Argumentati particularitatile esentiale ale supravegherii vamale in zonele libere.
În porturile şi zonele libere supravegherea vamală se efectuează în mod specific şi prin:
a) organizarea de echipe vamale mobile la limitele exterioare ale perimetrelor în care se efectuează operaţiuni
specifice porturilor şi zonelor libere;
b) organizarea de posturi vamale fixe la locurile de acces al persoanelor şi bunurilor în porturile şi zonele libere;
c) alte măsuri proprii unor porturi şi zone libere, prevăzute în actele normative de înfiinţare şi funcţionare a acestora

3.3.Estimati atributiile organelor vamale la supravegherea vamala.


Organele vamale abilitate potrivit pct. 53 îndeplinesc următoarele atribuţii principale:
a) exercită, prin mijloace şi procedee specifice, supravegherea mărfurilor şi a bunurilor care sînt supuse vămuirii pe
întreg teritoriul naţional;
b) constată şi încasează diferenţele de drepturi de import sau de export cauzate de nedeclararea conform
prevederilor legale a bunurilor în cadrul operaţiunilor de import, export şi tranzit, ca urmare a acţiunilor proprii
întreprinse;
c) constată şi sancţionează nerespectarea reglementărilor în domeniul vamal;
d) constată şi reţin în vederea confiscării bunurile care fac obiectul încălcării legislaţiei vamale;
e) previn şi combat traficul ilicit de arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse şi substanţe narcotice
şi psihotrope, precursori ai acestora şi substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţele toxice, obiecte din
patrimoniul cultural naţional, metale şi pietre preţioase.
Testul 2

Subiectul I Activitatea vamala in RM

1.1Def.notiunea continutul si structura activitatii vamale in RM


Activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la
trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea
drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, din alte activităţi de
promovare a politicii vamale.
Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. Republica Moldova
participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale.
Activitatea vamala este universala si specifica neavind careva analogii ,partcularitatea sa se exprima in varietatea
functiilor pe care la indepinesc org.vamale,adica functia sociala,economica si fiscala.
Structura:serviciul vamal,birourile vamale interne si de frontiera,posturile vamale si ekipele vamale mobile.

1.2Argumentati obiectivele organizarii activitatii vamale in RM


Activitatea vamala are la baza mai multe obiective.
a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică;
b) asigură respectarea legislaţiei vamale;
c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;
d) apără interesele economice ale statului;
f) încasează drepturile de import şi drepturile de export;
g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi
aplică aceste măsuri;
h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la trecerea
mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice,
armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor proprietate intelectuală,
speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;
i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional;
j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea traficului
de mărfuri peste frontiera vamală;
m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;
o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul
vamal;
p) promovează o politică financiară şi economică unică, dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a organelor
vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor vamali;

1.3Estimati rolul si importanta sistemu;lui vamal in economiile contemporane.


Sistemul vamal reprezinta totalitatea organelor vamale.Organele vamale au un rol deosebit in economiile
contemporane deoarece organelle vamale contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a
statului;apără interesele economice ale statului;aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi
comerciale;încasează drepturile de import şi drepturile de export;participă la elaborarea măsurilor de politică
economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;

Subiectul II Trecerea frontierei vamale cu mijloace de transport

2.1 Cunoastem urmatoarele principii:

1) princip. legalitatii persoanelor la trecerea mijloacelor de transport peste frontiera vamala


2) princip. interdictiei si limitarii trecerii anumitor marfyri peste frontiera vamala-
3) princip. declararii marfurilor
4) princip. efectuarii controlului vamal
5) princip. stabilirii unui anumit regim vamal
6) pricip. achitarii dreptului de import sau export
7) princip. trecerii mijloacelor de transport numai prin locurile de amplasare a org, vamale
8) princip. utilizarii marfurilor numai in scopurile declarate

2.2 Argumentati inlesnirile si facilitatile acordate la transportarea incarcaturilor cu aplicarea carnetului TIR
Mărfurile transportate cu respectarea procedurii TIR se scutesc de plata sau depozitarea taxelor de intrare sau
ieşire şi a impozitelor la birourile vamale intermediare. La aceste birouri vamale nu se percep taxe pentru
perfectarea vamală a carnetelor TIR.
Mărfurile transportate în cadrul procedurii TIR în vehicule rutiere sigilate, în ansambluri de vehicule sigilate
sau în containere sigilate, de regulă, nu vor fi supuse controlului vamal la birourile vamale intermediare.
Controlul vamal la aceste vămi poate fi efectuat doar în cazuri excepţionale, dacă există destule motive de a
presupune că în secţiile sigilate ale vehiculelor sau în containerele sigilate se află obiecte care nu sînt indicate în
manifestul carnetului TIR.

2.3Estimati responsabilitaea Asociatei emitente de carnetele TIR


În Republica Moldova la tranzitul şi livrarea mărfurilor sub supraveghere vamală cu respectarea procedurii
TIR, asociaţie garantă este Asociaţia de Transport Auto Internaţional din Moldova AITA.
În conformitate cu actul de garanţie, Asociaţia AITA îşi asumă obligaţia de a achita taxele şi impozitele vamale
de intrare şi de ieşire exigibile, la fel şi orice dobînzi de întîrziere care se cuvin în conformitate cu legislaţia
vamală a Republicii Moldova la constatarea abaterilor de la procedura TIR. Răspunderea Asociaţiei AITA se
extinde atît asupra transportatorilor din Republica Moldova, cît şi asupra celor străini, care transportă mărfuri cu
respectarea procedurii TIR pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de faptul, care asociaţie naţională
garantă a eliberat carnetul TIR.
Pentru fiecare carnet TIR se garantează achitarea taxelor şi impozitelor vamale în limita sumei de 50 000
(cincizeci mii) dolari S.U.A. Suma indicată se plăteşte în lei moldoveneşti la cursul de referinţă al Băncii
Naţionale a Moldovei în ziua precedentă zilei de achitare.
Limitarea sumei maxime de achitare pentru fiecare carnet TIR nu se extinde asupra băuturilor alcoolice,
articolelor din tutun, indicate în compartimentul XII al prezentului Regulament.
Asociaţia AITA devine răspunzătoare în faţa organelor vamale ale Republicii Moldova pentru finalizarea
corespunzătoare a regimului vamal de tranzit sau pentru livrarea mărfurilor sub supraveghere vamală din
momentul intrării lor în Republica Moldova, iar la ieşire din Republica Moldova - din momentul acceptării
carnetului TIR pentru perfectare de către biroul vamal de plecare.
Asociaţia AITA poartă răspundere nu numai pentru mărfurile enumerate în carnetul TIR, dar şi pentru orice
mărfuri care, nefiind enumerate în carnetul TIR, se află în secţia sigilată a vehiculului rutier sau în containerul
sigilat.
Asociaţia AITA se obligă să achite taxele şi impozitele vamale, ca responsabilitate împreună şi solidară cu
transportatorii pasibili achitării acestor taxe la prezentarea documentelor

Subiectul III Operatiuni prealabile vamuirii

3.1. Enumerati operatiunile prealabile vamuirii si scopul lor.

Se definesc ca operaţiuni prealabile vămuirii mărfurilor următoarele:


a) prezentarea la organele vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor însoţitoare ale acestora,
precum şi a documentelor privind mărfurile transportate;
b) controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră;
c) examinarea de către declaranţii vamali a mărfurilor şi prelevarea de eşantioane;
d) declararea sumară şi depozitarea provizorie.

Conform legislatiei vamale in vigoare reies urmatoarele operatiuni prealabile vamuirii:


1.inregistrarea agentului economic la serviciul vamal ca participant a activitatii comerciale externe.
2.inregistrarea si perfectarea documentelor de constituire la biroul vamal competent pt efectuarea procedurii de
vamuire.
3.informarea organului vamal dsp trecerea de marfuri peste frontiera vamala.
4.prezentarea marfurilor,mijloacelor de transport si documentele la locul stabilit de organelle vamale sau la
destinatie.
5.masurile intreprinse in caz de forta majora,accident.
6.depunerea unei declaratii sumare .Pina la definitivarea regimului vamal pe un termen de pina la 10 zile.
7.efectuarea operatiunilor de descarcare-incarcare,stramutare,transbordare,depozitarea provizorie.
8.luarea de probe si mostre in scopul examinarii lor cu acordul organului vamal.
9.achitarea prealabila a drepturilor de import\export
10.orice alte actiuni ce reies din intentia pt a efectua oeratiunile de trecere a marfurilor peste fontiera vamala..

Scopurile principale ale acestor operatiuni sint ca sa faciliteze sis a urgenteze vamuirea marfurilor cu perfectarea
actelor vamale necesare si asigurarea respectarii reglementarii tarifare sau netarifare.Realizarea operatiunilor
prealabile nu permit introducerea pe teritoriul vamal si scoaterea de pe acest teritoriu a marfurilor si mijloacelor de
transport.

3.2. Determinati diferentele specifice dintre operatiuni de vamuire si operatiuni prealabile vamuirii.
Conform legislatiei in vigoare vamurea marfurilor se realizeaza prin efectuarea operatiunilor prealabile si vamuirea
propriu-zisa care se incheie cu acordarea liberului de vama.
Prin operatiuni prealabile se inteleg operatiunile precedente vamuirii si plasarii marfurilor intrun regim sau
destinatie vamala.
Operatiunile de vamuire se realizeaza in 5 etape principale care care se desfasoara consecutive si petrecerea unei
etape fara trecerea etapelor anterioare este imposibila.
Ca etapa initiala a vamuirii marfurilor de import \export este primirea,inregistrarea si evidenta declaratiei vamale
conform normelor tehnice privind completarea circulatiei si folosirea formularelor declaratiilor vamale in detaliu.
In cadrul celei de-a 2 etapa persoanele cu functie de raspundere verifica corectitudinea descrierii
marfurilor,coinciderea datelor din declaratia vamala cu datele din documentele comerciale si a datelor privind
cantitatea si pretul marfurilor.
Etapa a 3 consta in controlul valutar si a valorii in vama a marfurilor.De asemenea se verifica existenta
documentelor necesare stabilirii valorii in vama.
In cadrul celei de-a 4 etape se efectuiaza controlul datelor la faptul prezentei datoriei,penalitatii ,prezenta sau lipsa
amenzilor.Persoanele cu functie de rsp verifica respectarea de catre declarant a termenelor de depunere a
declaratiei.
Etapa finala o constituie controlul vamal.La aceasta etapa are loc verificarea trecerii celorlalte etape anterioare cu
efectuarea controlului documentar si a controlului fizic si in functie de culuarul de vamuire.

3.3. Elaborati un plan de realizare a operatiunilor prealabile in cazul importului pt circulatie libera pe
teritoriul vamal
1)Depunerea a declaratiei scrise in vama a marfurilor
2)Icheerea contractului commercial de vinzare-cumparare
3)Achitarea drepturilor de import- export.
In cazul in care organelle vamale au dubii au dreptu sa ceara si alte date,cum ar fi:
-documentele de transport
-factura
-licenta de ambalaj
-contractual de asigurare a marfurilor si polita de asigurare
-licenta pentru marfurile introduse
Testul nr. 3

Subiectul I

1.1 Drepturile de import – export percepute la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală sunt percepute prin
intermediul taxei vamale. Cunoaştem următoarele tipuri de taxe vamale:
1) Ad valorem – calculată în % faţă de valoarea în vamă a mărfii
2) Specifică- calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă
3) Combinată- care le îmbină pe primele două
4) Excepţională- care se divizează în :
i) Taxă specială – aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la introducerea pe teritoriul
vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii ce cauzează sau pot cauza prejudicii
materiale considerabile producătorilor autohtoni.
ii) Taxă antidumping – percepută în cadrul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai
mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului ce cauzează sau pot cauza prejudicii
materiale considerale producătorilor autohtoni.
iii) Taxă compensatorie – aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la introducerea sau
la exportul cărora, direct sau indirect au fost utilizate subvenţii, ce cauzează sau pot cauza prejudicii
materiale considerabile producătorilor autohtoni.
5) taxe pe valoare adăugată – reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfii livrate, a
serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul RM.
6) Acciz – impozit general de stat, stability pentru unele mărfuri de consum, pentru activitatea în domeniul
jocurilor de noroc. Accizele la mărfurile importate se achită de către subiecţii impunerii odata cu achitarea
taxelor vamale.

1.2 După modul de percepere deosebim următoarele categorii de taxe vamale:


• Taxe ad-valorem – se stabilesc sub forma unui procent din valoarea mărfii în vamă.
• Taxe vamale specifice – care constau dintr-o sumă specifică de bani raportată la o unitate de măsură sau
volum
• Taxe vamale compuse – reprezintă o combinaţie între o taxă vamală ad-valorem şi una specifică.
• Taxe vamale sezoniere – sunt practicate de ţările europene în cadrul politicii agrare. Practicarea unor taxe
vamale mari se face la începutul recoltei , pentru a proteja piaţa internă, iar în perioada de vîrf aceste taxe
sunt mici şi favorizează importul.

Tariful vamal cu două sau mai multe coloane prevede mai multe categorii de taxe care se aplică diferit faţă de
ţara de unde provine marfa. Tariful vamal compus conţine mai multe coloane a taxelor vamale şi anume:
• Coloana taxelor generale – se aplică ţărilor cărora nu li se acordă clauza naţiunii celei mai favorizate.
• Coloana taxelor conveţionale – se aplică produselor din ţările cărora li se acordă clauza naţiunii celei
mai favorizate.
• Coloana taxelor preferenţiale – se aplică produselor din ţările cărora li se acordă preferinţe
• Coloana taxelor de retorsiune – se aplică produselor din ţările care au discriminate exportul din ţara
dată.

1.3 Taxele vamale apar sub forma unui impozit indirect, achitat de către persoanle fizice şi juridice, în cazul trecerii
mărfurilor peste frontiera vamală. Ca şi orice alt venit indirect taxele vamale pînă la urmă sunt suportate de
către consumatori prin majorarea preţurilor la mărfurile importate.
Impunerea vamală în activitatea de comerţ exterior presupune din punct de vedere al politicii practicate de un stat
anumit la un anumit moment, aplicarea unor principii de natura politicii economice de încurajare a dezvoltării unei
ramuri sau subramuri economice şi extinderea relaţiilor economice cu străinătatea. Ca instrument de bază cu care
operează politica , impunerea îndeplineşte trei funcţii importante:
• Fiscală – care presupune o importantă sursă de venituri pentru bugetul de stat annual
• Protecţionistă – care presupune ocrotirea economiei naţionale împotriva concurenţei străine
• Negociere – prin care se negociază concesiile vamale, bi sau multe laterale în sensul stimulării
schimburilor comerciale.
Studiind problema impunerii ca instrument principal în realizarea politicii vamale putem conchide că anume prin
intermediul acestei metode are loc atît protecţia producătorului intern si a produsului autohton cît şi completarea
cheltuielilor bugetare. În majoritatea ţărilor anume prin intermediul acestei metode are loc echilibrarea funcţiilor
economice ale statului.

Subiectul II

2.1 Control vamal - îndeplinirea de către organul vamal a operaţiunilor de


verificare a mărfurilor, a existenţei şi autenticităţii documentelor, examinarea evidenţelor
financiar-contabile, controlului mijloacelor de transport; controlul bagajelor şi a altor
mărfuri transportate, efectuarea de anchete şi alte acţiuni similare pentru a se asigura
respectarea reglementărilor vamale şi altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub
supraveghere vamală.
Controlul vamal este efecuat de către colaboratorul vamal şi constă în.
a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale;
b) controlul vamal (controlul mărfurilor, mijloacelor de transport, controlul corporal);
c) evidenţa mărfurilor şi mijloacelor de transport;
d) interogarea verbală a persoanelor fizice şi a persoanelor cu funcţii de răspundere;
e) verificarea sistemului de evidenţă a dărilor de seamă; ^
f) controlul depozitelor provizorii, depozitelor vamale, depozitelor vamale libere, magazinelor duty-free,
altor teritorii şi spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal sau unde
se pot desfăşura activităţi supuse supravegherii vamale.

2.2 Toate bunurile, mărfurile şi unităţile de transport trecute peste frontiera de stat a RM cad sub incidenţa
perfectării vamale şi a controlului vamal. Controlul vamal este o totalitate de condiţii care se realizează în scopul
de a asigura respectarea legislaţiei RM şi a tratatelor internaţionale la care RM este parte.
Conform C.V. declarantul şi alţi titulari de drepturi asupra mărfurilor si mijloacelor de transport precum şi
reprezentanţii acestora sînt obligaţi să asiste la contrlul mărfurilor şi mijloacelor de transport. Organul vamal este
în drept să efectuieze controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în lipsa declarantului sau a reprezentantului
dacă:
- pers indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi mij de transport
- sînt puse în pericol securitatea statului, ordinea publică, viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor, întregul
mediu, precum şi alte împrejurări care nu suferă amînare.
- Mărfurile sunt expediate prin Poştă Internaţională.
- Mărfurile şi mijloacele de transport sînt lăsate pe teritoriul vamal cu încălcarea regimului.
La efectuarea controlului vamal pot fi folosite şli aplicate diferite mijloace de control care nu prezintă nici un
pericol pentru sănătatea şi viaţa oamenilor, animalelor şi care nu pot cauza prejudiciu mărfurilor şi mijloacelor
de transport.

Pentru asigurarea unui control efectiv este necesară alegerea corectă a unei forme de control, printre acestea putem
menţiona :
- Control documentar – verificarea corectitudinii completării declaraţiei vamale, a existenţei documentelor
necesare şi a verificării concordanţei între datele înscrise în declaraţie şi cele din documentele anexate.
- Control vamal fizic al mărfurilor – constă în identificarea acestora pe baza declaraţiei vamale în detaliu
însoţită de documentele respective.
- La persoanele fizice controlul constă în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în bagaje sau în
mijlocul de transport. La transportul feroviar, controlul vamal se efetuiază în trenurile internaţionale de
călători în vagoanele de dormit numai în baza declaraţiei vamale scrise în prezenţa personaluluide însoţire a
vagonului sau în staţiile de control vamal amplasate la birourile vamale de frontieră.
Nu sunt supuse controlului vamal: 1. bagajul personal al Preşedintelui RM şi al membrilor lui de familie
2. sunt exonerate de control vamal navele militare străine precum şi tehnica militară;
3. în baza acordurilor internaţionale la care RM este parte poşta diplomatică, valiza diplomatică şi consular. Valiza
diplomatică nu poate fi deschisă forţat însă poate fi trimisă înapoi la statul trimiţător.

2.3 Sarcinile de bază ale controlului vamal:


1. stabilirea corespondenţei legislative de trecere peste frontiera vamală a mărfurilor şi mijloacelor de
transport
2. depistarea mărfurilor interzise la import, export, tranzit şi preîntîmpinarea deplasării nelegitime a
mărfurilor
3. depistarea mărfurilor şi mijloacelor de transport deplasate peste frontieră vamală fără documente.
4. definirea documentelor conform nomenclatorului tarifar a preţului, calităţii şi cantităţii mărfii.
Verificarea declaraţiei vamale a documentelor, a controlului mărfurilor şi mijloacelor de transport le efectuează
organul vamal în cel mult 10 zile din momentul primirii declaraţiei vamale, iar în cazul vămuirii simplificate în cel
mult 3 zile.

Subiectul III

3.1 La introducerea bunurilor pe teritoriul vamal, persoanele fizice declară şi achită drepturile de import
organului vamal situat în punctul de trecere a frontierii de stat cu excepţia bagajului neînsoţit şi a mijlocului de
transport care se vămuiesc la organul vamal intern. La scoaterea bunurilor de pe teritoriul RM persoanele fizice sînt
în drept de a vămui mărfurile la organele vamale interne.
Persoanele fizice au dreptul de a trece peste frontiera vamală fară achitarea drepturilor de import:
• Obiecte de uz personal, bancnote, monede, cecuri în valută naţională/străină, precum şi mărfurile menţionate
în anexă la legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe
teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.
• Alte bunuri decît cele de uz personal a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 Euro şi care nu sunt
destinate activităţii comerciale sau de producţie.
• De a introduce pe teritoriul ţării sau de a primi prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau a
bagajelor neînsoţite bunuri cu condiţia că acestea nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie, în
legătura cu stabilirea la loc de trai permanent în RM sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire.
• De a primi prin intemediul trimiterilor poştale bunuri cu condiţia că valoaea lor în vamă nu depăşeşte suma
de 200 Euro şi nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie.
• Bijuterii de metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi fără achitarea drepturilor de import cu
condiţia ca să nu fie omogene.

Persoanele fizice au dreptul de a trece peste frontiera vamală fară achitarea drepturilor de export:
• Bunuri indiferent de valoarea lor, cu condiţia declarării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sunt
destinate activităţii comerciale sau de producţie.
• Bijuterii de metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi fără achitarea drepturilor de export cu
condiţia ca să nu fie omogene.
3.2 Bunurile trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală a Republicii Moldova sînt supuse
controlului vamal. . În timpul efectuării controlului vamal se interzice pricinuirea daunelor nejustificate persoanei,
precum şi bunurilor acesteia trecute peste frontiera vamală. Pentru efectuarea controlului vamal pot fi folosite
mijloace tehnice de control, care nu prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor şi
care nu deteriorează obiectele supuse controlului. Controlul vamal al bunurilor trecute de către persoane fizice peste
frontiera vamală se efectuează de către colaboratorul vamal în atribuţia căruia intră exercitarea acestui control.
Controlul vamal al bunurilor trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală începe cu stabilirea scopului
trecerii acestor bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova. La scoaterea/introducerea bunurilor (inclusiv
prin intermediul bagajelor neînsoţite) din teritoriul vamal al Republicii Moldova persoanele fizice pot depune
declaraţia vamală atît organului vamal din interiorul ţării (în orele de program), cît şi la organele vamale de
frontieră. Pentru ca o declaraţie vamală să fie acceptată aceasta trebuie să corespundă cerinţelor stabilite de lege.
Trecerea bunurilor cu scop de comercializare este posibilă doar în urma plasării acestora sub regim de import sau
export.
Importul - este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri
puse în liberă circulaţie numai după ce sunt plătite drepturile de import şî sunt aplicate măsurile de politică
economică. Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul RM se echivalează cu statul mărfurilor
autohtone după acordarea liberului de vamă.
Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii
lor pe acest teritoriu. Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă
circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul
politicii economice. Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor de
politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de CV a RM, şi de alte acte normative. Liberul de vamă la
export se acordă cu condiţia că mărfurile în cauză să fie scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care
acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export.
Cînd persoanele fizice declară bunuri pentru trecerea cărora legislaţia în vigoare prevede plata obligaţiilor
vamale, organul vamal efectuează calculul şi verifică plata acestora. Persoanele fizice care nu practică activitatea
de întreprinzător plătesc obligaţiile vamale la momentul traversării frontierei vamale.

3.3 Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie pot fi declarate în regimul vamal de import numai
de către persoanele fizice, agenţi economici înregistrate în modul stabilit ca subiecte ale activităţii de întreprinzător.
Destinaţia mărfurilor deplasate de către persoanele fizice peste frontiera vamală se determină reieşind din categoria
mărfii, cantitatea ei, precum şi din analiza tuturor circumstanţelor călătoriei. Mărfurile sunt calificate a fi destinate
uzului personal dacă ele sunt introduce sau scoase în exclusivitate pentru a fi utilizate de către persoane sau de către
membrii familiei acestuia pentru consum final. La stabilirea destinaţiei mărfurilor se i-au în considerare:
1. categoria mărfii – modul de consum, practica de utilizare.
2. cantitatea mărfii – articole omogene, de aceeaşi denumire, mărime, model ,culoare.
3. circumstanţele legate de călătorie – scopul călătoriei, durata ei, ţara în care s-a aflat şi ţara în care pleacă
persoana.

Obligaţia de a confirma faptul că marfa nu este destinată activităţii comerciale sau de producţie se pune în seama
persoanei fizice care deplasează marfa.
Testul nr. 4
Subiectul I

1.1 Statul reglementează activitatea comercială externă prin următoarele metode :


- Reglementarea tarifară – se bazează pe nomenclatorul tarifar mărfurilor supuse impunerii vamale cu
încadrarea la o anumită poziţie tarifară şi încadrarea mărimii taxei vamale pentru fiecare produs sau grupă
de produse. Reglementarea tarifară se realizează prin intemediul diferitor categorii de taxe vamale:
a) Taxe excepţionale – impuse în caz de război sau a unor cataclizme naturale.
b) Taxe antiduping – se percep de stat adăugător la taxele vamale obişnuite avînd ca scop anihilarea dupingului
practicat de unele ţări pe piaţa internaţională.
c) Taxe vamale compensatorii – sunt taxe percepute de stat asupra mărfurilor importate din ţara care
subvenţionează produse sau acordă prima de export.
- Reglementarea netarifară – se realizează prin sistemul de licenţiere, cotare şi alte măsuri de politică
economică.
a) Licenţa este un act administrative cu character permisisv eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de
reglementare a activităţii de întreprinzător ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăţura pentru o
perioadă stabilită genul de activitate indicat în aceasta integral sau parţial cu respectarea obligatory a
condiţiilor de licenţiere.
b) Cotarea este stabilirea unor cote, cantităţi de mărfuri la export sau importul lor în RM. Cotarea se face
pentru mărfurile strategice sau mărfurile strict necesare local. Cotarea se stabileşte de Guvern în fiecare an.
În present în RM importul şi exportul se efectuiază fără restricţii cantitative.

1.2 Sistemul vamal joacă un rol decisiv în regelmentarea activităţii comerciale externe, deoarece acesta prin diferite
metode poate stimula cît şi anihila volumul exportului şi importului. Sistemul vamal este acel instrument prin
intermediul cărui se realizează politica economică a statului, stabilirea relaţiilor comerciale externe cu statele
vecine, precum şi instrument de protecţie a politicii economice interne a statului. Toate aceste sarcini importante
se realizează în urma stabilirii anumitor relaţii comerciale externe, în urma cărora ţările închiei acorduri
internaţionale, stabilind careva facilităţi reciproce pentru importul – exportul anumitor mărfuri.

1.3 Comercializarea pe piaţa externă a mărfurilor moldoveneşti constituie un mijloc de suplinire a bugetului
naţional. Pentru realizarea externă a mărufrilor este necesar de creat condiţii atît interne pentru export cît şi
externe.
În primul rînd este necesar de creat condiţii protecţioniste a pieţii interne a ţării pentru produsele de consum
care sunt fabricate în interiorul ţării. Cunoaştem că actualmente regelmentarea netarifară prin cotare nu stabileşte
careva limite la import, fapt ce influenţează negativ asupra producătorilor autohtoni de produse alimentare. Este
vorba despre aceliaşi produse agricole ca roşii şi castraveţi care se importă lunar din Turcia, care cedează după
calitatea şi gust produselor autohtone. Producătorii interni însă sunt defavorizaţi din cauza că cheltuielile pentru
producţie sunt mai mari comparativ cu cele ale exportatorilor străini, însă calitatea e mai superioară. Faptul că în
timpul sezonului nu sunt stabilite limite la importul produselor similare crescute la noi în ţară fac concurenţa să fie
neloială şi greu de realizat. Astfel o primă propunere ar fi de stabilit un sistem protecţionist bine chibzuit, măcar pe
timpul de sezon.
Pentru comercializarea externă a produselor noastre este necesar de stabilit acorduri internaţionale prin care să
acordăm facilităţi exportatorilor autohtoni pentru anumite mărfuri care sunt solicitate de ţările vecine. Aceste
facilităţi pot consta în stabilirea anumitor tarife preferenţiale sau favorabile, sau chiar scutirea de achitarea
drepturilor de import.
Subiectul II
2.1 Prin declaraţie se înţelege informarea organelor vamale în forma stabilită de legislaţie despre mărfuri,
regimurile vamale, despre alte date necesare în scopuri vamale.
Mărfurile şi mijloacele de transport care trec peste frontiera vamală sunt declarate organului
vamal.Declararea se face verbal sau scris, prin mijloace electronice sau prin alte modalităţi stabilite de legislaţie.
Distingem următoarele categorii de declaraţii vamale:
- în detaliu – cînd o persoană solicită de a plasa marfa într-un anumit regim vamal.
- Primară – cuprinde exemplarul declaraţiei vamale în detaliu ce se utilizează la declararea mărfurilor la
un singur cod tarifar conform nomenclatorului mărfurilor.
- Complimentară – se utilizează cu exemplarul declaraţiei vamale primare oentru declararea mărfurilor
care se clasifică la coduri tarifare diferite sau cu caracteristici diferite.
Mărfurile sunt declarate în organul vamal acolo unde se efectuiază vămuirea lor. Mijloacele de transport care
transportă mărfurile se declară odată cu acestea. Navele maritime, fluviale şi aeriene sunt declarate în portul sau
aeroportul de pelcare sau de sosire, situate pe teritoriul vamal. Mijloacele de transport de mărfuri fără încărcătură şi
cele de transport de pasageri sînt declarate la momentul trecerii frntierei vamale.

2.2 Declaraţia vamală este depusă în termen de 72 ore din momentul trecerii frontierei vamale. Persoanele
fizice care au bunuri nedestinate comercializării în bagajul de mînă şi în bagajul de însoţire depun, la trecerea
frontierei vamale, declaraţie vamală odată cu prezentarea bunurilor.
Declarant - este persoana care declarară şi prezintă mărfurile şi mijloacele de transport, care întocmeşte şi
depune declaraţie vamală în nume propriu sau persoana în a cărui nume este întocmită declaraţia vamală de către
brokerul vamal sau intermediar.
Declarantul este obligat:
- să declare mărfurile şi mijloacele de transport, conform procedurii stabilite de CV;
- să prezinte, la cererea organului vamal, mărfurile şi mijloacele de transport pe care le declară;
- să prezinte, organului vamal, documentele şi informaţiile suplimentare necesare vămuirii;
- să plătească drepturile de import sau de export;*
- să acorde organului vamal asistenţă în procesul vămuirii.
Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic. Organul vamal nu are dreptul să respingă
declaraţia vamală.
Dacă una şi aceiaşi persoană trece periodic acelaş tip de mărfuri şi mijloace de transport, organul vamal poate
să-i permită depunerea unei singure declaraţii vamale pentru toate partidele de mărfuri şi de mijloace de transport
care trec frontiera vamală. Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic. Organul vamal nu are
dreptul să respingă declaraţia vamală.

2.3 Declararea mărfurilor la operaţiunile import – export joacă un rol primordial, si anume :
- asigurarea organului vamal cu informaţie despre marfa transportată
- confirmarea legalităţii acţiunilor săvîrşite
- funcţia de control.

Subiectul III

3.1. Importul - este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în
liberă circulaţie numai după ce sunt plătite drepturile de import şî sunt aplicate măsurile de politică
economică.Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul RM se echivalează cu statul mărfurilor
autohtone după acordarea liberului de vamă.

3.2 Conform prevederilor Codul vamal, procedura de vămuire a mărfurilor se efectuează după următoarele reguli
generale:
• Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi de cele de frontieră în care se găseşte expeditorul sau
destinatarul mărfurilor sau subdiviziunile lor. Serviciul Vamal are dreptul să stabilească organele vamale la
care să aibă loc vămuirea unor categorii de mărfuri şi mijloace de transport. La solicitarea persoanei,
vămuirea poate fi efectuată, cu acordul organului vamal, în alte locuri şi în ore extraprogram, din contul
persoanei.
• Actele vamale în cadrul procedurii de vămuire se perfectează în limba de stat. Ca excepţie pot fi admise acte
întocmite în limbi străine vorbite de colaboratorii vamali.
• Titularii de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport şi reprezentanţii lor sînt în drept să asiste la
operaţiunile de vămuire. La cererea organului vamal, aceste persoanele sînt obligate să asiste la vămuire şi
să acorde asistenţă colaboratorului vamal.
• În scopul vămuirii, titularii de drepturi asupra mărfurilor şi organul vamal este în drept să preleve probe şi
mostre de mărfuri, supunîndu-le cercetării (expertizei)
• Operaţiunile de transportare, cîntărire, încărcare, descărcare, transbordare, reparaţia ambalajului deteriorat,
ambalarea, reambalarea, deschiderea ambalajului se efectuează la cererea organului vamal sau cu acordul
acestuia şi nu trebuie să implice cheltuieli suplimentare pentru organul vamal.
În dependenţă de originea mărfurilor, la introducerea lor în ţară sub regim vamal de import la achitarea
drepturilor de import li se pot aplica unul din următoarele tarife vamale în urma prezentării devezilor (certificatului)
de origine a mărfii:
Tratament tarifar preferenţial - se înţelege o reducere sau o scutire de taxe vamale, care poate fi aplicată în
cadrul unui contingent cantitativ sau valoric. De tratament tarifar pot beneficia unele categorii de mărfuri în funcţia
de originea acestora, potrivit acordurilor internaţionale la care RM este parte. . Cînd regimul tarifar preferenţial
priveşte un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferinţelor tarifare se face numai în limitele contingentului
prevăzut. În acest caz, pe lîngă dovada originii bunurilor este obligatorie şi prezentarea certificatului de import a
mărfurilor contingentate, emis de organul competent.
Prin tratament tarifar favorabil - se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import, care poate fi
aplicată în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ. Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un asemenea
tratament în funcţie de tipul mărfii sau destinaţia ei finală.
In cazul cînd lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi operaţiunile cu fiecare
din acele mărfuri, ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de drepturile de import ce se
percep, organul vamal poate consimţi, la cererea declarantului ca drepturile de import să fie achitate pentru întregul
lot, pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală.

3.3 Baza de calcul al accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor importate,
determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la data importului,
fără a ţine cont de accize şi T.V.A. La introducerea mărfurilor străine supuse acceizelor pe teritoriul vamal şi
plasarea acestora în regim vamal perfecţionare activă, accizul se achită la introducerea acestor mărfuri, cu restituirea
sumelor achitate ale accizului la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare.
Testul nr. 5

Subiectul 1 Oraganele vamale ale R.M

1.1Activitatea vamala este desfasurata de organele vamale.Organul vamal reprezinta acel organ al puterii executive
care au caracter juridic,activeaza din numele statului este imputernicit cu atributii, isi indeplineste functiile si
sarcinile in sfera activitatii vamale si in alte domenii de conducere cu ajutorul formelor si metodelor specifice de
activitate.
Sandrovschi mentioneaza:Organele vamale pot fi definite ca organe de stat care indeplinesc o activitate
executive si de dispozitie intr-o sfera speciala a conducerii de stat,legata de trecerea peste frontiera de stat a
diferitor marfuri,mijloace banesti,mijloace de transport destinate
transportului de pasageri si de marfuri.
Organele vamale sunt organele de drept care constituie un sistem unic,format din:
1)Serviciul vamal
2)Biroruri vamale
3)Posturi vamale
Birouri vamale sunt de 2 feluri:
1)B.V interne-se ocupa de vamuirea marfurilor persoanelor juridice si agentilor economici.
2)B.V de frontiera-sunt puncte de intrare si ieshire din tara de ex.Aeroportul.
In R.M in present exista 8 birouri vamale.Biroul vamal are statut de pesroana juridical,iar posturile vamale nu au
statut de persoana juridical..fiind infiintat de biroul vamal.
Posturile vamale se pot clasifica in:
-posturi vamale mixte ,de ex.Moldova –Ucraina,scopul:facilitarea trecerii vamale
-posturi vamale mobile,care pot fi schimbate,de ex:Moldova-Transnistria.
-posturi vamale specializate,de ex.M.D.-Trans.sunt mai multe organe care controleaza nu numai din punct de
vedere vamal ci si economic.
-posturi vamale fixe,sunt stabilite la frontiera sau in interiorul tarii.

In R.M sunt peste 100 posturi vamale.Ele pot fi infiintate si desfiintate in fiecare zi.
Statutul,functiile si competenta Serviciului Vamal sunt determinate de C.V.al R.M si de Guvern.Unitatile
subordonate sunt create,reorganizate si lichidate de catre Serviciul Vamal.

1.2
1.Functia de prognozare-Autoritatile vamale iau masuri de prevenire si de combatere,in conformitate cu
reglementarile legale in vigoare,a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul vamal.
2.Functia de planuire-consta in elaborarea diverselor proiecte,propuneri in sfera vamala,de exemplu Serviciul
Organelor Vamale organizeaza diverse programe de formare,pregatire si perfectionare profesionala a personalului
vamal.
3.Functia de evidenta si control-autoritatile vamale fac investigatii,supravegheri si verificari in cazurile in care
sunt semnalate situatii de incalcare a reglementarilor vamale.Autoritatea vamala poate controla marfurile supuse
reglementarilor vamale in orice loc ce s-ar afla pe teritoriul tarii.De ex.Serv.Vamaleste in drept sa inspecteze agentii
economici,indifferent de tipul de proprietate si forma juridical de organizare.
4.Functia de cooperare cu organele de drept-Autoritatile vamale coopereaza cu administratia centrala,publica
locala,cu Guvernul R.M., ministere,politia cu BNM cu multiple agentii specializate in aceasta sfera s.a pentru o mai
buna functionare in vederea prevenirii,cercetarii si combaterii fraudelor vamale.
5.Functia de conducere a activitatii financiare si administrative-Organele vamale au dreptul sa elaboreze
proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al activitatii vamale si il supune spre aprobare Ministerului Finantelor
;asigura executarea acestuia.Simultan este intr-o stransa corelatie cu administratia publica prin aplicarea legii si
prestarea de servicii publice.

1.3 Organul vamal are urmatoarele atributii de baza:


1.Asigura respectarea legislatiei vamale,apara drepturile si interesele legitime ale persoanei in cadrul activitatii
vamale.
2.Participa la elaborarea politicii vamale a statului si promoveaza aceasta politica.
3.Apara interesele economice ale statului.
4.Contribuie in limitele competentei la asigurarea securitatii economice a statului.
5.Incaseaza drepturile de import si drepturile de export.
6.Lupta impotriva contrabandei,a incalcarii reglementarilor vamale si legislatiei fiscale care se refera la trecera
marfurilor peste frontiera fiscala.
7.Contribuie la cambaterea terorismului International.
8.Efectueaza cercetari stiintifice,ofera consultatii,sigura pregatirea si reciclarea specialistilor in domeniul vamal.
9.Exercita si perfectioneaza controlul vamal,efectueaza vamuirea,creeaza conditii pentru accelerarea traficului de
marfuri peste frontiera vamala.
10.Exercita controlul vamal asupra valorilor valutare,in limitele competentei.

Subiectul 2.Reglementarea netarifara a operatiunilor de export- import.

2.1Reglementarea netarifara a operatiunilor de export- import in R.M se realizeaza prin: 1.licentiere 2.cotare.
Prin licentiere intelegem totalitatea procedurilor de reglementare a activitatii de intreprinzator legate de
eliberarea,reperfectarea,suspendarea,reanoirea si retragera licentelor,eliberarea copiilor si dublicatelor
acestora,tinerea dosarelor de licentiere si a registrelor de licentiere,controlul asupra respectarii de catre titularii de
licenta a conditiilor de licentiere s.a.
Prin licenta intelegem un act administrative cu caracter permisiv,eliberat de autoritatea de licentiere in procesul
de reglementare a activitatii de intreprinzator,ce atesta dreptul titularului de licenta de a desfasura,pentru o perioada
stabilita,genul de activitate indicat in acesta,integral sau partial,cu respectarea obligatorie a conditiilor de licentiere.
Autoritatile de licentiere sunt:
-Camera de Licentiere
-Banca Nationala a Moldovei
-Comisia Financiara a Pietii Nationale
-Agentia Nationala pentru reglementare in Energetica
-A.G. pentru Reglementare in Comunicatii Electronice si tehnologia Informatiei
-Consiliul Coordonator al audiovizualului.
Cotarea se face pentru marfurile strategice sau pentru marfurile strict necesare locale,ea se stabileshte anual de
catre Guvern.
Cotarea-reprezinta stabilirea unor cote,cantitai de marfuri la importul sau exportul lor din R.M.
In R.M.,exportul si importul se efectueaza fara restrictii cantitative.Restrictii cantitative la export si import pot
fi stabileite de Guvern numai in cazuri exceptionale,in conformitate cu Legea reglementarii de stat a activitatii
comerciale externe. Si cu tratatele internationale la care R.M este parte.

2.2. Autoritatea de licentiere,in baza declaratiei pentru eliberarea licentei si documentelor anexate,adopta decizia
privind eliberarea licentei sau privind respingerea declaratiei in cel mult 5 zile lucratoare de la data inregistrarii
acesteia.Informatia despre adoptarea decizie privind eliberarea licentei se comunica solicitantului cel tarziu in ziua
lucratoare imediat urmatoare adoptarii deciziei.
Licenta se perfecteaza in termen de 3 zile lucratoare,incepand cu ziua primirii documentului care confirma
achitarea taxei pentru eliberarea licentei.Mentiunea despre data primirii documentului,care confirma achitarea taxei
pentru eliberarea licentei,se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenta.Daca solicitantul in
termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat instiintarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea
licentei,nu a prezentat nemotivat documentul ce confirma achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a
prezentat pentru a i se elibera licenta perfectat,autoriatetea de licentiere este in drept sa anulezedecizia privind
eliberarea licentei sau sa adopte decizia privind recunoasterea licentei ca fiind nevalabila.
Titularul de licenta nu este in drept sa transmita licenta sau copia de pe aceasta altei persone
Drept temei pentru eliberare dublicatului licentei serveste pierderea sau deteriorarea acesteia.
Licentele obtinute in R.M sunt valabile si peste hotarele ei in conformitate cu acordurile internationale la care R.M
este parte.

Subiectul 3.Controlul vamal corporal.

3.1Temeiurile de efectuare a controlului vamal sunt urmatoarele:


-Presupunerea colaboratorului vamal ca persoana care trece frontiera vamala are asupra sa obiecte de contrabanda
sau bunuri ,substante care constituie obiectul incalcarii regulilor vamale sau interzise de-a fi tranzitate si nu le
prezinta.
-Persoana care doreste sa treaca frontiera,are un comportament suspicios ,neadecvat…fiind ingrijorat,nelinistit ceea
ce poate constitute un motiv de-a fi perchezitionat corporal.
-Persoana care dorea sa treaca frontiera vamala sau care se afla in zona de control vamal ori in zona de tranzit i se
gasise printre lucrurile personale substante nocive,psihotrope ceea ce confera colaboratorilor dreptul de-a efectua
un control corporal.
-colaboratorul vamal detine informatii despre intentia persoanei controlate de-a savarsi contraventii sau infractiuni
vamale.
-colaboratorul vamal descopera in timpul controlului indici cu privire la existenta unor marfuri nedeclarate sau
ascunse.

3.2.Controlul corporal ca o forma exceptionala de control vamal poate fi efectuat cu permisiunea sefului organului
vamal sau a adjunctului acestuia daca exista destule temeiuri intemeiate.Pana la efectuarea controlului
vamal,colaboratorul vamal instiinteaza persoana fizica despre decizia sefului organului vamal sau a adjunctului
acestuia privind efectuarea controlului corporal,ii lamureste drepturile si obligatiilepe care le are si ii propune sa
prezinte singura obiectele tainuite.
Controlul corporal este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse controlului corporal,in
prezenta a doi martori asistenti de acelasi sex cu primii.
Controlul corporal se efectueaza intr-o incapere izolata,in conditii sanitare.accesul in aceste incaperi al persoanelor
care nu participa la efectuarea controlului corporal si urmarirea controlului sunt interzise.

3.3
Referitor la efectuarea controlului corporal se intocmeste un proces-verbal .Acest process-verbal este semnat de
colaboratorul vamal care a efectuat controlul corporal,de persoana supusa acestui control,de martorii
asistenti,precum si de lucratorul medical care a participat la control.Persoana supusa controlului corporal este in
drept sa faca mentiuni in procesul verbal. Daca persoana care a incalcat regulile vamale refuza sa semneze
procesul-verbal,in el se consemneaza acest lucru.Persoana care a incalcat regulile vamale are dreptul sa dea
explicatii,sa faca obiectii asupra procesului-verbal sa isi expuna motivele refuzului de a-l
semna.Explicatiile,obiectiile si motivele refuzului de a semna procesul-verbal,scrise cu mana proprie de persoana
fizica ,se anexeaza la procesul -verbal.
Testu nr.6

Subiectul nr.1 Serviciul in organele vamale

1.1.In conformitate cu Legea serviciului in organele vamale le R.M.,Serviciul in organele vamale reprezinta un gen
special de activitate in serviciul public prin care se exercita functiile,drepturile si obligatiile organelor
vamale,incluse in sistemul organelor de drept si al organelor securitatii statului.

1.2.Conditiile serviciului in organele vamale sunt:


-Pot fi colaboratori vamali cetatenii R.M care au implinit varsta de 18 ani,apti dupa calitatile individuale si
profesionale,dupa nivelul de studii si starea de sanatate sa exercite functiile organelor vamale.
-Angajarea in serviciul organelor vamale este benevola si se face in baza de contract individual de munca.
-informatia privind functiile vacante si conditiile de ocupare a lor este data publicitatii.
-La angajare in organul vamal,se prezinta:
1.cererea
2.buletinul de identitate.
3.carnetul de munca
4.diploma de studii
5.certificatul medical.
6.cazierul juridic
7.dosarul personal.
-La angajare in organul vamal,colaboratorii sunt supusi inregistrarii dactiloscopice de stat obligatorii,in
conformitate cu legislatia.
-Directorul general aproba regulamentul-model de ordine interioara al organului vamal.
-Timpul de munca saptamanal in organele vamale nu trebuie sa depaseasca timpul de munca saptamanalstabilit de
legislatia muncii
-Colaboratorilor vamali li se acordaurmatoarele concedii:a)anuale.b)suplimentare,c)neplatite.
d)medicale….s.a.
Drepturile colaboratorului vamal:
-Sa primeasca in modul stabilit informatia si materialele necesare indeplinirii obligatiilor de serviciu.
-sa inspecteze agentii economici,indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare.
-Sa ia decizii si sa participle la elaborarea de proiecte de hotarari in corespundere cu obligatiile sale de serviciu.
-Sa se intruneasca in sindicat
-sa participle la adunari in cadrul organului vamal.
-Sa aplice forta fizica,mijloace speciale,arma de fok si arma alba,in modul si in cazurile prevazute de legislatie.
Obligatiile colaboratorului vamal:
-sa asigure respectarea Constitutiei,legilor si a altor acte normative.
-sa execute ordinile si dispozitiile sefilor organului vamal
-sa-si ridice nivelul de calificare
-sa depuna in conditiile legii,declaratie cu privire la venituri si proprietate
-sa respecte regulamentul de ordine interioara al organului vamal.
-sa pastreze secretul de stat,alte secrete aparate de lege si sa nu divulge informatia care i-a parvenit in exercitiul
functiei sale.

1.3 In R.M.colaboratorii vamali au o importanta majora in activitatea vamala,deoarece ei actioneaza in scopul


combaterei fraudei,a coruptiei,a traficului illicit de marfuri si de bunuri si a altor actiuni ilicite simultan ei asigura
respectarea si apararea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor.Rolul colaboartorilor vamali este de-a
semnala faptele de comportament coruptional si cele care incalca grav estica profesionala din sfera vamala.

Subiectul 2.Vamuirea marfurilor de export-import.

2.1O conditie esentiala de trecere a marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala este declararea
acestora care reprezinta elementul de baza al perfectarii actelor vamale.Declararea este expunerea de date veridice
despre tipul si cantitatea marfurilor,despre scopul trecerii peste frontiera vamala precum si alte date necesare pentru
efectuarea controlului vamal si a stabilirii si incasarii platilor vamale.Declararea se efectueaza si in cazul schimbarii
regimului vamal ales.
Declaratia vamala este depusa in termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierii vamale(termenul este de
168 ore in cazul transportarii marfurilor pe cai ferate).Subiectii in cadrul raportului juridic in procesul declararii
sunt:
1.Organele vamale.
2.Declarantii vamali si alte personae.
Obiectul declararii il formeaza:
1.marfurile
2.mijloacele de transport.
Declaratia vamala trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente necesare vamuirii:
-certificatul de inregistrare a agentului economic.
-certificatul de atribuire a codului fiscal
- certificatul de atribuire a codului statistic IDNO.
-contractul sau copia contractului inregistrat la biroul vamal
-certificatul de origine a marfurilor
-certficatul de calitate a marfurilor
-certificatul de conformitate a marfii
-factura in care se indica cantitatea si costul marfii
-procura eliberata pers.fiz. care se ocupa de vamuirea marfii.
. Actele vamale în cadrul procedurii de vămuire se perfectează în limba de stat. Ca excepţie pot fi admise acte
întocmite în limbi străine vorbite de colaboratorii vamali.

2.2Etapele operaţiunii de vămuire sînt următoarele:


1.Acceptarea -declarantul prezinta colaboratorului vamal declaratia in detaliu,acesta o verifica sa contina toate
actele necesare si sa fie in conformitate cu legislatia vamala.
2.Inregistrarea-Se pune stampila dreptunghiulara,devenind astfel un act juridic ce produce efecte juridice.
3.Validarea-Este cea mai importanta etapa si cuprinde 4 subetape:
1.Controlul documentar.
2.Controlul fizic al marfurilor, adika verificarea lor.
3.Verificarea calculului impozitului,de acesta se ocupa organul vamal sectiei economice
4.Achitarea dreptului de import,acordarea liberului de vama.
Culoarul galben de vămuire determină acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului
documentar, iar culoarul roşu determină acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului
documentar şi fizic.În aceste cazuri declaraţia şi actele se transmit la punctul de control documentar.
Dacă declaraţia vamală este selectată pe culoarul verde de vămuire, acordarea liberului de vamă se
efectuează fără efectuarea controlului documentelor şi al mărfii
……………………………………………………………………………………………………

Etapele operaţiunii de vămuire sînt următoarele:

1) Operaţiuni prealabile vămuirii - acţiunile vamale precedente vămuirii şi plasării mărfurilor şi mişloacelor de
transport sub un anumită destinaţie vamală, după cum urmează:
prezentarea la organele vamale de frontieră a mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi documentelor
însoţitoare ale acestora;
controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră;
transportarea mărfurilor şi mijloacelor de transport pînă la locul de destinaţie. Mărfurile sunt transportate de la
biroul vamal de plecare pînă la biroul vamal de destinaţie conform procedurii de tranzit .
2) Depozitare provizorie - procedură prin care mărfurile (inclusiv cele care la momentul introducerii în ţară nu
întruneau condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a li se acorda o destinaţie aprobată de organele vamale)
se păstrează în locuri autorizate, fără achitarea drepturilor de import, impozitelor şi fără aplicarea măsurilor de
politică economică, pînă la plasarea acestora într-un anumit regim vamal sau o altă destinaţie aprobată de organele
vamale.
Procedura de depozitare este reglementată de Ordinul Serviciului Vamal.
Plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu se efectuează în baza declaraţiei sumare. care se completează conform
procedurii stabilite în Ordinul Serviciului Vamal.
3) Declararea.
Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranţi sau reprezentanţii acestora,
prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în formă scrisă, la încheierea procedurii de tranzit sau în termen de
20 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare.
Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu sunt stabilite în .
Ordinul Serviciului Vamal
Declaraţia vamală se depune pentru fiecare document de transport.
Declaraţia vamală în detaliu nu se depune pentru bunurile importate sau exportate de către persoanele juridice în
scopuri necomerciale, a căror valoare în vamă nu depăşeşte o sumă echivalentă cu 50 EURO şi în alte cazuri
prevăzute de Ordinul susmenţionat

Procedura de vămuire se finalizează cu eliberarea actelor şi acordarea liberului de vamă.

2.3 Aş dori să remarc că reformele iniţiate în vederea perfecţionării procesului de vămuire a mărfurilor trebuie să
poarte un caracter continuu şi împlinit. Este bine că a fost implementat ghişeul unic, noile module de procesare a
declaraţiei vamale în sistemul informaţional Asycuda World, institutul de brokeri, dar se enunţă unele iregularităţi
şi lacune în activitatea de zi cu zi:
revizuirea sistemului de efectuare a schimbului de informaţie, a poştei TIR şi T1(destinaţie plecare) la nivel de
serviciu vamal - birouri vamale - posturi vamale;
determinarea corectă a codului tarifar a mărfurilor;
îmbunătăţirea programului computerizat de evidenţă a mărfurilor destinate regimurilor vamale suspensive
(perfecţionare activă, pasivă, admitere temporară).
Cu toate că am obţinut anumite rezultate, recunoaştem că există multe rezerve pentru sporirea încasărilor. În
vizorul tuturor rămîne problema valorii în vamă a mărfurilor. Multiplele indicaţii ale Autorităţii Centrale privind
efectuarea recalculelor, denota insuficienţa aplicării efective a metodologiei de apreciere a valorii în vama.
Valoarea în vamă este o problemă destul de diversă în contextul realităţilor economiei de piaţă - care nu poate fi
strict planificată şi condiţionată, influenţată de axioma generală "cerere" şi "ofertă". Oricum, există cazuri în care
diferite birouri vamale apreciază valoarea în vamă în mod diferit. Reieşind din această problemă majoră, consider
extrem de necesar ca toate birourile vamale să acţioneze la fel (ca un tot întreg).
Aprecierea corectă a codului mărfii, îndeosebi la grupurile de mărfuri la care subpoziţiile tarifare au diferite cote
procentuale ale taxei vamale de asemenea în mod direct majorează veniturile. În această ordine de idei, consider
oportună abordarea repetată a problemei în ceea ce priveşte dotarea serviciului vamal cu un Laborator pentru a testa
mărfurile în scopul stabilirii ulterioare a corectitudinii determinării poziţiei tarifare. Acest apel rezultă din faptul că
în momentul în care se solicită efectuarea unei expertize la organele abilitate, acesta în majoritatea cazurilor
certifică marfa doar în baza actelor de însoţire şi nicidecum conform caracteristicilor de facto (fizice) ale mărfurilor.
Reieşind din cele constatate, drept sarcini spre realizare sînt urmatoarele:
- îndeplinirea sarcinii bugetare la colectarea veniturilor la buget;
-ridicarea nivelului profesional şi fortificarea disciplinei etice a efectivului;
-conlucrarea permanentă cu mediul de afaceri;
-combaterea fenomenului corupţiei;
-asigurarea transparenţei procesului de prelucrare a declaraţiei vamale;
-menţinerea timpului atins necesar vămuirii mărfurilor;
-corectitudinea calculării drepturilor de import/export în strictă conformitate cu actele legislative şi
normative în vigoare;

3.1.Exportul este un regim vamal in care marfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fara obligatia reintroducerii
lor pe acest teritoriu.Sunt admise la export marfurile produse in tara,precum si cele importate si puse in libera
circulatie anterior,cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul
politicii economice.
Exportator este considerata acea persoana prin al carui nume este facuta declaratia vamala de export si care
este fie proprietarul marfii fie o persoana investita cu drept de instrainare asupra acestor marfuri.Exportatorul este
obligat sa depuna o declaratie vamala de export fie la biroul vamal in raza de activitatea a carui se afla sediul lui
fie la biroul vamal in raza de activitate a caruia se afla locul de incarcare a marfurilor.
Mijloacele de transport si coletele destinate exportului,vamuite in interiorul tarii sosite la frontiera fara sigilii cu
sigilii violate,neaplicate correct sau cu sigilii care nu corespund celor mentionate in documente se controleaza de
organele vamale de la frontiera.
Marfurile autohtone pot fi exportate temporar in cazul in care urmeaza a fi reintroduse in tara fara a surveni vreo
modificare,cu exceptia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.
Organul vamal fixeaza termenul in care merfurile trebuie sa fie reintroduse sa sa fie plasate sub o alta destinatie
vamala.Termenul aprobat trebuie sa permita realizarea scopului utilizarii,dar sa nu depaseasca 3 ani.

3.2.
Conditiile de plasare a marfurilor sub regimul vamal de export sunt urmatoarele:
-Achitare drepturilor de export.
-Respectarea masurilor de politica economica.
-Marfurile vamuite la export la un birou vamal din interiorul tarii se sigileaza imediat dupa efectuarea controlului si
se plaseaza in regim de tranzit pana la un birou vamal de frontiera.
-Acordarea liberului de vama la export,cu conditia ca marfurile respective sa fie scoase de pe teritoriul vamal in
aceeasi stare in care acestea se aflau la data inregistrarii declaratiei vamale de export,cu exceptia pierderilor naturale
aferente transportarii si pastrarii in conditii bune.

3.3
Agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare, sînt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile autorizate ale Republicii Moldova încasările de la
export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma
plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice
externe (în continuare repatrierea mijloacelor băneşti şi materiale) în termenele stabilite, după cum urmează:
a) în contractele de vînzare-cumpărare, barter, de export în regim de consignaţie - în termenul stabilit în contract,
dar nu mai mult de un an de la data expedierii mărfurilor respective sau efectuării plăţii pentru marfă, cu excepţia
contractelor de procurare a materialului săditor viticol şi pomicol, al căror termen este de 18 luni de la data
efectuării plăţii;
b) în contractele de prelucrare - 60 de zile calendaristice de la data încheierii ciclului tehnologic, stabilită în
contract;
c) în contractele de leasing, la scoaterea obiectului leasingului din Republica Moldova, încasarea plăţilor se
efectuează în termenele stabilite pentru efectuarea plăţilor conform clauzelor contractuale, dar cel puţin o dată în
decurs de un an, începînd cu data scoaterii obiectului leasingului din ţară.
Nerespectarea termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti, a celor materiale şi serviciilor se sancţionează
cu amendă, aplicată agenţilor economici, în proporţie de 0,1 la sută din suma (valoarea) mijloacelor nerepatriate
pentru fiecare zi calendaristică de întîrziere.
Cuantumul amenzii nu poate depăşi suma (valoarea) mijloacelor băneşti şi a celor materiale nerepatriate în
termenele stabilite. Achitarea amenzii nu scuteşte agenţii economici de obligaţia de repatriere a mijloacelor băneşti
şi a celor materiale. În cazul în care suma amenzii achitate echivalează cu sumele nerepatriate sau cu valoarea
mărfurilor neimportate, agentul economic este scutit de obligaţia de repatriere.
Controlul asupra repatrierii mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice
externe se efectuează de către organele Serviciului Fiscal de Stat în timpul controalelor efectuate la agenţii
economici, în modul stabilit de legislaţie.
Test 7

Subiectul 1 Perfectarea actelor vamale

1.1 La perfectarea documentelor vamale, persoana fizică prezintă certificatul de proprietate asupra produselor,
eliberat de organul administraţiei publice locale, ori factura de preluare a mărfurilor din depozitul întreprinderii sau
alt document, ce confirmă primirea lor în contul salariilor sau pensiilor. Taxa pentru procedurile vamale se achită
conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Organele vamale vor verifica valoarea în vamă a mărfurilor declarate de
persoanele fizice potrivit Legii cu privire la Tariful Vamal.

1.1 Baza de calcul al accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor importate,
determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la data
importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A. La introducerea mărfurilor străine supuse acceizelor pe teritoriul
vamal şi plasarea acestora în regim vamal perfecţionare activă, accizul se achită la introducerea acestor mărfuri,
cu restituirea sumelor achitate ale accizului la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din
prelucrare.

1.3

Subiectul 2 Zona economica libera

2.1 Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), sînt părţi ale teritoriului Republicii Moldova, separate
din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini
sînt permise, în regim preferenţial, anumite genuri ale activităţii de întreprinzător

2.2 Zonelor libere, în scopul realizării obiectivelor asumate, li se acordă regimuri preferenţiale de stimulare a
activităţii de întreprinzător. Modificări ale regimului şi ale modului de desfăşurare a activităţii de întreprinzător într-
o zonă liberă sînt posibile numai prin introducerea unor modificări în prezenta lege.
Rezident al zonei libere, , poate fi orice persoană fizică sau juridică înregistrată în modul stabilit de legislaţie în
calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova
Persoana fizică sau juridică care a obţinut dreptul de înregistrare în calitate de rezident, încheie cu Administraţia un
contract pentru desfăşurarea în zona liberă a activităţii de întreprinzător. Contractul se încheie pentru întreaga
perioadă de activitate în zona respectivă.
În zona liberă pot fi desfăşurate următoarele genuri de activitate:
a) producţia industrială a mărfurilor de export şi a celor de substituire a mărfurilor de import;
b) operaţiunile de export-import, inclusiv sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţii;
c) alte genuri auxiliare de activitate necesare pentru desfăşurarea activităţii în zona liberă.
Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să ţină evidenţa
mărfurilor care se introduc, se află sau se scot din zona liberă, precum şi a mărfurilor confecţionate, prelucrate,
transformate, cumpărate sau vîndute, şi să prezinte organului vamal o dare de seamă referitoare la ele în
conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal. Toate modificările suportate de aceste mărfuri trebuie să fie
reflectate în evidenţă.

2.3 Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau unilateral,
pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de stabilire a unor cote tarifare pentru
importul sau exportul preferenţial de mărfuri, de reducere a taxei vamale, de scutire de taxă, de restituire a taxei
plătite anterior.
Sînt scutite de taxa vamală:mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal
al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice
libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economică liberă, exportate în afara teritoriului vamal
al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere, precum şi mărfurile originare din zona economică liberă
introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;
Sînt scutite de drepturi de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale:
a) mărfurile (serviciile) introduse în zona liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;
b) mărfurile (serviciile) importate în zona liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum
şi de pe teritoriul altor zone libere;
c) mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona liberă, exportate în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul altor zone libere.
Impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona liberă în
afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe în mărime de 50 la sută din cota stabilită în Republica
Moldova.
Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor, introduse în zona liberă din afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova, din alte zone libere, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Achitările în numerar pe teritoriul zonelor libere se efectuează în valută naţională.
Asupra tranzacţiilor de export-import efectuate de către rezidenţi cu subiecţi străini se extind cerinţele stipulate în
legislaţie privind repatrierea valutei

Subiectul 3 Controlul vamal al mijloacelor de transport

3.1 Controlului vamal sunt supuse toate mijloacele de transport care trec frontiera vamala, cu exceptia unor cazuri
prevazute de legislatie.
Organul vamal este în drept să oprească forţat mijloacele de transport în cazurile prevăzute de legislaţie.
Mijloacele de transport se află sub supraveghere vamală de la începutul şi pînă la sfîrşitul controlului vamal,
în conformitate cu prevederile regimului vamal.
Controlul vamal poate fi efectuat în orice moment, indiferent de faptul dacă mărfurile şi mijloacele de
transport controlate au fost puse în circulaţie, în cazul în care există temeiuri de a se considera că au fost încălcate
prevederile legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor internaţionale la care aceasta este parte.

3.2 Organul vamal este în drept să efectueze controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în lipsa declarantului,
altor titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi a reprezentanţilor acestora, dacă:
a) persoanele indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi mijloacelor de
transport;
b) sînt puse în pericol securitatea statului, ordinea publică, viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor,
întregul mediu, precum şi în alte împrejurări care nu suferă amînare;
c) mărfurile sînt expediate prin poşta internaţională;
d) mărfurile şi mijloacele de transport sînt lăsate pe teritoriul vamal cu încălcarea regimului vamal.
Organul vamal este în drept să efectueze în orice moment inventarierea mărfurilor şi mijloacelor de transport
aflate sub supraveghere vamală, precum şi a mărfurilor pentru care nu au fost încasate drepturi de import sau de
export sau au fost acordate facilităţi la plata acestor drepturi.

3.3
Test 8

Subiectul 1 Brokerul vamal

1.2 Brokerul vamal este persoana juridica inregistrata in conformitate cu legislatia, care detine autorizatia pentru
activitatea de broker vamal,eliberata de Departamentul vamal, si care in numele si pentru terte personae ,
declara marfurile , le prezinta pentru vamuire , efectueaza si alte operatii vamale. Pentru obligatia vamala
aparuta brokerul vamal raspunde solidar cu platitorul vamal.

1.2 Pentru a primi licenţă pentru activitate de broker vamal, persoana juridică trebuie:
- să deţină în statele de funcţii cel puţin un specialist cu atestat de calificare în domeniul vămuirii;
- să dispună de o bază tehnică materiială care să perniţă desfăşurarea activităţii de broker vamal.
Brokerul vamal are următoarele drepturi şi obligaţii:
- este în drept să efectuieze, în numele şi pentru terţe persoane, orice operaţiuni de mediere în domeniul
vamal;
- îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile legale impuse de organele vamale.

Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se stabilesc în baza contractului de prestare a serviciilor,
încheiat cu respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare.

Agentul economic care solicită autorizaţia de broker vamal (în continuare - solicitant) se adresează la Serviciul
Vamal cu o cerere în formă liberă, în care se indică următoarele informaţii:
a) denumirea completă şi abreviată a solicitantului, adresa juridică a acestuia, telefoanele de contact;
b) codul fiscal/codul IDNO;
c) datele despre specialiştii angajaţi (numele, prenumele, patronimicul, domiciliul);
d) adresele oficiului central şi ale filialelor şi reprezentanţelor sale în teritoriu, precum şi a specialiştilor care vor
activa în oficiul şi reprezentanţele respective;
e) amplasarea depozitului provizoriu.

Despre decizia de eliberare a autorizaţiei de broker vamal, Serviciul Vamal înştiinţează în scris solicitantul, în
termen de 5 zile lucrătoare din data adoptării deciziei.
Temei pentru refuzul eliberării Autorizaţiei poate servi:
a) informaţiile neautentice în documentele prezentate de către solicitant;
b) necorespunderea sau lipsa condiţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii de broker vamal.

Autorizaţia poate fi anulată, suspendată sau retrasă de către Serviciul Vamal.

1.3 Brokerul vamal, în exercitarea atribuţiunilor sale, are ca principală obligaţie asigurarea, în faţa organelor
vamale, a respectării legislaţiei vamale şi fiscale pentru operaţiunile efectuate în numele agenţilor economici. De
asemenea, el răspunde solidar cu agentul economic, în condiţiile prevăzute de Codul vamal, de obligaţiile privind
achitarea drepturilor de import sau de export, şi altor plăţi aferente prolongării termenului de achitare.
Brokerul vamal este responsabil pentru determinarea corectă a valorii în vamă a mărfii, autenticitatea documentelor
şi datelor folosite în acest scop.
La solicitarea titularului operaţiunii vamale, brokerul vamal poate efectua din contul său plata drepturilor de import
ori de export sau, în cazul operaţiunilor suspensive, poate asigura garantarea acestora. Garantarea drepturilor de
import sau de export poate fi făcută prin depunerea la biroul vamal a unei scrisori de garanţie bancară, în mărime
egală cel puţin cu drepturile garantate, emisă de o bancă agreată, ori prin depunerea în contul organului vamal a
unei sume băneşti (în monedă naţională) care să asigure plata drepturilor de import sau de export. Atunci cînd se
utilizează o scrisoare de garanţie în mărime care depăşeşte suma calculată, diferenţa disponibilă poate fi utilizată
pentru alte operaţiuni vamale.
Subiectul 2. Stabilirea valorii in vama a marfurilor importate
Subiectul 2 Stabilirea valorii in vama a marfurilor

2.1
Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe
teritoriul vamal.
Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:
a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;
b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
d) în baza costului unitar al mărfii;
e) în baza valorii calculate a mărfii;
f) prin metoda de rezervă.
Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii
tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode.
Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin
metoda precedentă. Metodele prevăzute la lit.d) şi e) pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.

2.2
La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv
plătit sau de plătit, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse
anterior în valoarea mărfii:
a) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal.
b) cheltuielile suportate de cumpărător
c) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni, direct sau
indirect, vînzătorului.

La utilizarea metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică, drept bază
se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu
marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte:
a) caracteristicile fizice;
b) calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;
c) ţara de origine;
d) producătorul.

La utilizarea metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară, drept bază
se ia valoarea tranzacţiei cu mărfă similară. Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sînt identice, au
caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească
aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.
(2) La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici:
a) calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;
b) ţara de origine;
c) producătorul.
Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat) este vîndută în ţara de import în starea în care a fost
importată, valoarea în vamă a acestei mărfi, conform prevederilor prezentului articol, se va baza pe preţul unitar
corespunzător vînzării acestei mărfi ori vînzării mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide,
concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către persoane care nu sînt în relaţii de
interdependenţă cu vînzătorul, şi cu condiţia deducerii:
a) comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi cheltuielilor
generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip;
b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe suportate pe teritoriul
Republicii Moldova etc.

2.3
Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe
teritoriul vamal.
La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a acesteia autorităţii vamale. Modul
şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe şi scoase de pe teritoriul vamal, precum şi
forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la ea trebuie să fie veridice şi
confirmate prin acte.
Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii.
Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii
anunţate de declarant.
În cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunţate sau în
cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant (importator) nu sînt veridice (inclusiv sînt
sub nivelul valorii lor de producţie) şi/sau nu sînt suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine
stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicînd consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de prezenta lege.

Subiectul 3 Tranzitul

3.1 Conform legislatiei vamale, tranzitul este regimul vamal in care marfurile sunt transportate pe teritoriul vamal
sub supravegherea vamala de la un organ vamal la altul , fara perceperea drepturilor de import-export si fara
aplicarea masurilor de politica economica.

3.2 Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de tranzit


La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:
a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit;
b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de plecare, în funcţie de
tipul mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice etc.
În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea
legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor
anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport, efectuarea transportului de mărfuri de către
alt transportator sau cu însoţire vamală. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator.
Regimul vamal de transit se incheie atunci cand marfurile sunt prezentate,impreuna cu documentele insotitoare,la
organul vamal de destinatie.Titularul operatiunii de transit este responsabil de tranzitul marfurilor. El este obligat sa
prezinte in termenul stabilit organului de destinatie marfurile cu mijloacelede identificare intacte, aplicate de
organul vamal de plecare.

3.3
Test nr. 9

1.1. Explicaţi natura juridică a taxei vamale.


Taxele vamale fac parte din cea mai răspîndită şi cunoscută categorie de venituri bugetare, ele reprezentînd un
impozit indirect perceput de către stat asupra mărfurilor din momentul trecerii graniţelor vamale ale ţării respective,
deci o plată obligatorie datorată bugetului, fără echivalent în serviciu sau prestaţie directă ori indirectă din partea
statului sau a statutului plătitorilor.
Din punct de vedere juridic, taxele vamale sunt obligaţii financiar-bugetare, adică îndatoriri de aplăti în contul
bugetului statului taxele vamale reglementate ca venituri alge bugetului.
Obligaţia de a plăti taxele vamale este o obligaţie juridică prevăzută de normele juridice în vigoare şi
neîndeplinirea acestei obligaţii atrage executarea silită a plăţii taxelor neachitate integral sau la termen legal.

1.2. Descrieţi procedura aplicării şi încasării taxei vamale.


Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament.
Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legea cu privire la tariful vamal şi cu acordurile internaţionale la
care Republica Moldova este parte.
Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Taxele vamale se aplică conform anexei nr.1, care face parte integrantă legea cu privire la tariful vamal.
Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr.2, care face parte integrantă din legea cu
privire la tariful vamal. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mostrele şi exponatele
aduse de către agenţii economici autohtoni pentru tîrgurile şi expoziţiile internaţionale, organizate în teritoriul
zonelor economice libere.
Taxa pentru efectuarea controlului electronic al mărfurilor (încărcăturilor) plasate în regim vamal de tranzit şi
transportate cu mijloace de transport auto, cu excepţia celor transportate sub acoperirea Carnetului TIR, se stabileşte
conform anexei nr.3, care face parte integrantă din legea cu privire la tariful vamal.

1.3. Argumentaţi rolul taxei vamale ca instrument fiscal.


Rolul taxei vamale ca instrument fiscal constă în aceea că taxele vamale concură la formarea venitului statului,
întrucît se răsfrîng asupra tranzacţiilor cu produse care trec frontiera(de exemplu: exportul, importul, tanzitul)
majorînd astfel, ca impozit fiscal, veniturile bugetare.
Deasemenea taxa vamală:
- are un effect direct asupra procesului de protejare a producţiei internre şi în general a economiei naţionale
- produce efecte asupra consumului intern
- afectează raportul de schimb ale statului
- participă la redistribuirea veniturilor dintre diferite categorii de participanţi la activitatea economică

2.1. Descrieţi declaraţia vamaşă în detaliu.


Declaraţia vamală în detaliu este un act unilateral cu caracter public prin care o persoană manifestă voinţa de a plasa
anumite mărfuri sub un anumit regim vamal. Declaraţia vamală este alcătuită dintr-un set ce cuprindevariante de
exemplare corespunzător fiecărui regim vamal şi este format din declaraţie vamală primară şi după caz declaraţie
vamală complementară.
Subiecţii raportului juridic apărute în procesul declarării sunt pe de o parte organelle vamale şi pe de altă parte
declaranţii vamali şi alte persoane.
Obiectul declar îl formează mărfurile şi mijloacele de transport. Mijl de transport pot fi atît marfă cît şi mijloace de
transport.

2.2. Caracterizaţi procedura acceptării şi înregistrării unei declarraţii vamale în detaliu.


Datele se înscriu în declaraţia vamală în detaliu în limba de stat. Completarea declaraţiei vamale se poate face:
- în procedură manuală, prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere, mecanografic sau similar, cu
completarea de mînă cu condiţia ca datele să fie înscrise în mod lizibil, cu cerneală, folosind majuscule în cazurile
temeinic justificate - pe baza aprobării prealabile a şefului biroului vamal unde se realizează declararea mărfurilor;
- în procedură informatică, pe baza metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale prin procedee informatice.
Semnătura olografă a declarantului sau a reprezentantului acestuia aplicată pe declaraţia vamală în detaliu - atestată,
după caz, cu ştampila acestuia - conferă documentului caracterul original şi autentic.
Semnătura olografă trebuie să figureze pe exemplarul declaraţiei vamale destinat biroului vamal.
Atunci cînd completarea rubricilor din declaraţie se realizează prin intermediul sistemelor informatice, semnătura
olografă şi ştampila aplicată manual pot fi înlocuite printr-o altă tehnică de identificare, conform metodologiei
stabilite de Serviciul Vamal, bazată pe utilizarea unui cod şi care produce aceleaşi efecte juridice ca şi în situaţiile
în care semnătura şi ştampila sînt aplicate manual.
Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu depuse şi înregistrate la biroul vamal nu trebuie să conţină date
ilizibile, ştersături sau rescrieri.
Este interzis colaboratorilor vamali să participe la redactarea sau completarea rubricilor din declaraţiile vamale în
detaliu, altele decît cele destinate uzului oficial al autorităţii vamale, cu excepţia cazurilor cînd, conform
prevederilor legislaţiei prin dispoziţii emise de Serviciul Vamal, se prevede altfel.
Exemplarele declaraţiilor vamale în detaliu corespunzătoare fiecărui regim vamal se prezintă şi se depun la biroul
vamal desprinse din set.

2.3. Estimaţi etapele de validare a declaraţiei vamale în detaliu.


Etapele de validare a declaraţiei vamale în detaliu sunt:
a) controlul documentar - verificare informaţiei din documente ş.a.
b) controlul fizic al mărfurilor – verificarea de fapt a mărfurilor contra informaţiei din documente
c)verificarea calculelor de impozite - achitarea drepturilor de import şi acordarea liberului de vamă(persoana
dispune de marfa care a fost declarată în modul respectiv)
3.1. Definiţi noţiunea de destinaţie vamală.
Destinaţie vamală - plasarea mărfurilor sub un regim vamal, sau în altă destinaţie vamală.

3.2. Determinaţi şi caracterizaţi tipurile de destinaţii vamale.


Destinaţiile vamale se categorisesc în regimuri vamale şi alte destinaţii vamale. După cum ştim există regimuri
vamale definitive şi suspensive(cu impact economic).

Regimurile vamale definitive:


Importul – este regimul vamal în care mărfurile puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de
import şi sînt aplicate măsurile de politică economică.
Exportul – este un regim vamal în care mărfurile sînt coase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor pe
acest teritoriu.

Regimuri vamale suspensive:


Tranzitul – este regimul vamal în care mărfurile sînt trensportate pe teritoriul vamal sub supravecherea vamală de la
un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şu fără aplicarea măsurilor de politică
economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.
Antrepozitul vamal – este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravecherea acestuia, unde pot fi depozitate
mărfurile:
a) străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică
b) a mărfurilor autohtone destinate exportului
Perfecţionarea activă – regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe
teritoriul RM în una sau mai multe opreaţiuni de prelucrare:
a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare – fără încasarea
drepturilor de import(cu excepţia taxei pentru proceduri vamale) şi fără aplicarea măsurilor de politică economică,
dacă legislaţia nu prevede altfel
b)mărfuri importate şi puse în libera circulaţie –dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse
compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare asctivă se efectuează cu încasarea drepturilor de
import şirestituirea acestora la realizarea exportului
Transformarea sub controlul vamal – permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul RM în operaţiuni ce le
modifică natura sau starea, fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică şi
ca produsele rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în libera circulaţie cu plata drepturilor de import afarente
acestor mărfuri.
Admiterea temporară – regimul care permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare parţială sau
totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor străine destinate
reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale
Perfecţionarea pasivă - un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie sînt scoase pentru prelucrare sau
transformare în afara teritoriului Republicii Moldova, iar produsele compensatoare sînt întroduse cu exonerarea,
totală sau parţială, de drepturile de import

Alte destinaţii:
Zona liberă - este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt plasate şi utilizate fără plata drepturilor
de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu
respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de export.

În Republica Moldova activează 6 zone economice libere: Expo-Business-Chisinau, Ungheni-Business, Tvardiţa,


Parcul de producţie Otaci-Business, Parcul de producţie Valkaneş, Parcul de producţie Taraclia, precum şi
Aeroportul Internaţional Liber "Mărculeşti"şi Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"

Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de
politică economică, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile internaţionale sau la bordul aeronavelor
antrenate în curse internaţionale

Abandon în favoarea statului - este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în folosul statului fără
onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.

Distrugerea - este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără
perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică

Reexport - este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor străine de pe teritoriul vamal fără perceperea
drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică

3.3. Formulaţi condiţiile de plasare a mărfurilor sub destinaţii vamale.


- marfa nu trebuie să fie prohibitivă
- să nu contravină legislaţiei RM
- marfa să se încadreze în limitele standardelor ecologice
- să nu afecteze negativ economia naţională
- marfa să fie însoţită de toate documentele necesare
Test nr. 10

1.1. Enumeraţi principiile generale de trecere a mărfurilor, mijloacelor de transport, mijloacelor băneşti
peste frontiera vamală a RM.

- Principiul egalităţii persoanelor la trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport.


- Principiul interdicţiei şi limitării trecerii unor anumite mărfuri peste frontiera vamală
- Pr declarării mărfurilor
- Pr efectuării controlului vamal
- Pr stabilirii unui anumit regim vamal
- Pr achitării drepturilor de import sau export
- Pr trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport numai prin locurile de amplasare a organelor vamale
- Pr utilizării mărfurilor numai în scopuri declarate

1.2. Evidenţiaţi particularităţile distincte la trecerea mijloacelor băneşti de către persoanele fizice.

(1) Persoanele fizice au dreptul:


a) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii
Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, nelimitat fără a prezenta organelor
vamale documentele confirmative menţionate la lit.c);
b) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii
Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 10000 euro (sau
echivalentul lor) de persoană fără a prezenta organelor vamale documentele confirmative menţionate la lit.c);
c) de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii
Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 50000 euro (sau
echivalentul lor) de persoană cu condiţia prezentării organelor vamale a documentelor confirmative:
- actele vamale ce confirmă introducerea valutei respective pe teritoriul Republicii Moldova; şi/sau
- permisiunea de a scoate valută străină de pe teritoriul Republicii Moldova, eliberată, în conformitate cu actele
normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, de o bancă autorizată sau de Banca Naţională a Moldovei;
d) de a declara bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi
bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină introduse în Republica Moldova şi scoase de pe
teritoriul ei, a căror sumă nu depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană.
(2) Persoanele fizice sînt obligate să declare în scris bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a
Republicii Moldova, precum şi bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină, în următoarele
cazuri:
a) la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau
echivalentul lor) de persoană;
b) la scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau
echivalentul lor) de persoană.

1.3. Formulaţi asemănări şi deosebiri între deplasarea mărfurilor peste vamă de către agenţi economici şi
persoane fizice.
Deosebirile:
- doar agenţii economici au dreptul să treacă peste forntiera vamală bunuri cu destinaţie comercială pe cînd
persoanele fizice întotdeuna trebuie să dovedească că bunurile care le deplasează nu sunt pentru scopuri comerciale
- pentru a deplasa mărfuri peste vamă, agenţii economici trebuie să prezinte licenţe şi diferite alte documente care
datermină originea, calitatea, cantitatea, destinaţia mărfii.

2.1. Descrieţi principiile de aplicare a metodei de bază conform valorii de tranzacţie.


2.2. Determinaţi condiţiile de aplicare a metodei conform valorii de tranzacţie.
2.3.Argumentaţi cheltuielile incluse în valoarea mărfurilor.
3.1. Definiţi perfecţionarea activă ca tip de regim vamal.
Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe teritoriul RM
în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:
a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare - fără
încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică;
b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sunt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse
compensatoare. In acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se efectuiază cu încasarea drepturilor de
import şi restituirea acestora la realizarea exportului.

3.2. Argumentaţi operaţiunile de perfectare activă.

a)prelucrarea mărfurilor, inclusiv montarea, asamblarea sau fixarea lor la alte mărfuri
b)transformarea mărfurilor
c)repararea mărfurilor, inclusiv restaurarea acestora, înlăturarea defectelor, regladarea
d)utilizarea, în conformitate cu reglementările vamale, a anumitor mărfuri care nu se regăsesc printr produsele
compensatoare, dar care permit sau facilitează fabricarea acestor produse, chiar dacă ele se consumă complet
sau parţial în procesul de perfecţionare.

3.3. Apreciaţi condiţiile de autorizare a regimului vamal de perfecţionare activă.

(1) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează perfecţionarea
activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.
(2) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova,
conform legislaţiei.
(3) Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate
sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea acestui termen se va ţine seama
de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de perfecţionare şi de export al produselor compensatoare.
(4) Termenul menţionat la alin.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul vamal de
perfecţionare activă. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri argumentate a titularului
autorizaţiei.