Subiecte pentru testele la disciplina DREPTUL AFACERILOR (pregtite la Catedra Dreptul antreprenoriatului, Faculatea Drept, USM pentru examenul

din luna decembrie 2012)

nr. 1.1. Subiectul 1. Noiunea de drept al afacerilor Coninutul subiectului puncte Relatai despre noiunea de drept al afacerilor i raporturile juridice pe care le 3 pct. reglementeaz, referindu-v inclusiv la noiunile de drept comercial, dreptul antreprenoriatului, drept economic, drept civil. Drept al afacerilor un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale ce apar intre persoane in legatura cu desfasurarea activitatii de intreprinzator, precum si relatiile care apar in cazul interventiei statului in aceasta activitate. Dreptul afacerilor reglementeaza raporturile juridice care apar in legatura cu activitatea economica aducatoare de profit intre PF si PJ, care au calitatea de intreprinzator: - R.j.care apar in legatura cu dobindirea, mentinerea si incetarea calitatii de intreprinzatorm inclusiv relatiile corporative (inregistrarea intreprinzatorilor, reorganizarea si lichidarea intreprinzatorilor PJ, incetarea activitatii intreprinzatorilor PF); - R.j.ce apar in activitatea de intreprinzator in legatura cu obtinerea de profit (incheierea si executarea diferitor contracte comerciale, extragerea, cultivarea si producerea de bunuri, executarea de lucrari si prestare de servicii); - R.j.care apar intre autoritatile publice si persoanele care au calitatea de intreprinzator (legate de eliberarea licentelor, autorizatiilor etc.) Dreptul comercial reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale din sfera activitatii de comert,la care participa persoanele care au calitatea de comerciant. De regula, dreptul comercial isi are originea in lege speciala cod comercial. Dreptul antreprenoriatului Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De exemplu, dreptul economic francez are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul distributiei si protectia consumatorului. Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al specializarii dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil, cit si in acte legislative speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen al relatiilor pe care le reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre PF si PJ care au calitatea de intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit. Clasificai izvoarele dreptului afacerilor dup fora juridic, evideniind rolul uzanelor, 5 pct. practicii judectoreti, doctrinei i a actelor corporative. Sunt considerate izvor al dreptului afacerilor actele normative cu prevederi care reglementeaza raporturile dintre intreprinzatori. Dupa forta lor juridica, actele normative au urmatoarea ierarhie: 1. Constitutia stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa, concurenta loiala, inviolabilitatea investitiilor Pfsi PJ. Se tine cont si de hotaririle Curtii Constitutionale de interpretare a Constitutiei. 2. Acordurile si conventiile internationale - Constitutia obliga la respectarea conventiilor si pactelor internationale privind drepturile omului si la respectarea altor tratate la care RM este parte. 3. Legile (organice si ordinare) deosebirea dintre legea organica si cea ordinara conta in modul lor de aprobare: legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi), legea ordinara (cu votul majoritatii deputatilor prezenti la sedinta Parlamentului). In cazul in care doua norme legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in detrimentul normei generale. Exceptie : daca e lege ordinara si lege organica, se aplica prevederile legii organice. Exemplu : Codul civil este lege organica si contine norme juridice generale, insa Legea cu privire la SA este lege ordinara, chiar daca contine norme juridice speciale. Legi organice : Cod Civil, cu privire la SRL, cu privire la CNPF, cu privire la reglementarea prin licentiere a unor genuri ale activ de intreprinz. Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de intreprinzator. 4. Ordonantele si hotaririle Guvernului dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de lege daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor

1.2.

1.3.

sau nu adopta o lege care reglementeaza domeniul respectiv. Hotaririle GUV adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde norme juridice primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea monopolurilor). 5. Actele BNM si ale CNPF actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii pentru institutiile financiare. (ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea bancilor). Actele normative ale CNPF sunt obligatorii pentru participantii la piata financiara nebancara. (ex: Hotarirea CNPF cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei). 6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente) ANRE, Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului. 7. Actele autoritatilor publice locale consiliul local aproba planul urbanistic general si planul de amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale. 8. Actele corporative care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de constituirea a PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv). Uzantele comerciale norme e conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si aplicate pe parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt aplicate mai frecvent in raporturile juridice cu element de extranietate. Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si uniforma a legislatiei, CSJ generalizeaza din oficiu, practica examinarii de catre instantele judecatoresti a unor anumite categorii de pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind aplicarea corecta a normelor de drept si solutionarea justa a cauzelor. Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit de important in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul disciplinei. Unii autori afirm c raporturile juridice dintre autoritile publice i persoanele 7 pct. private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ. Alii afirm c raporturile juridice dintre stat i persoanele fizice i juridice ce apar n legtur cu desfurarea activitii de ntreprinztor sunt reglementate de dreptul afacerilor. Dovedii care din autorii menionai au dreptate. Sunt necesare niste mecanisme prin care statul sa intervina in activitatea de intreprinzator a persoanelor private pentru a le limita spatial de libertate. Statul reglementeaza activitatea intreprinzatorilor prin norme juridice imperative. Raporturile juridice de drept public dintre AP si intreprinzator sunt de urmatoarele categorii: - Ce apar in legatura cu inmatricularea intreprinzatorului in Registrul de stat si efectuarea de modificari in acest registru; - Ce apar in legatura cu obtinerea de autorizatii/licente pentru unele genuri de activitate de intreprinzator - Ce apar in legatura cu incalcarea regulilor concurentei; - Ce apar in legatura cu tinerea corecta a evidentei contabile de catre intreprinzator; - Ce apar in legatura cu insolvabilitatea intreprinzatorului.

nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 2. Noiunea i clasificarea activitii de ntreprinztor Coninutul subiectului puncte Relatai despre elementele activitatii de ntreprinztor din definiia acesteia. 3 pct. Definitia-pagina 49+; Elementele- pag. 50-56: practicata de cetateni si de asociatiile lor; independenta; din proprie initiativa; in nume propriu; pe riscul propriu si sub raspundere patrimoniala proprie; permanenta; aducatoare de beneficii; profesionista; legala. Clasificai genurile activitii de ntreprinztor dup criteriile cunoscute. 5 pct. Genurile activitatii de intreprinzator pag. 56-64. Cf legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi avem 3 genuri de activitati: fabricarea productiei; executarea de lucrari; prestarea serviciilor; (doctrinamai adauga un gen de activitate comercializarea produselor). Alta clasificare (pag.58) activitati interzise; monopol de stat; monopol natural;

1.3 .

activitati supuse licentierii; activitati practicate in baza patentei de intreprinzator; activitati care pot fi practicate liber. Argumentai dac urmtoarele activiti pot fi calificate ca fiind de ntreprinztor: a) 7 pct. actvitatea avocatului-NU; b) activitatea persoanei care comercializeaz cri la tarab-DA; c) activitatea angajatului-NU; d) activitatea instituiei de nvmnt-NU; e) activitatea acionarului-DA; f) activitatea pstorului-DA; g) activitatea agentului brokerului la bursa de valori-NU, h) activitatea notarului-NU; i) activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului-DA;
Subiectul 3. Natura juridic a activitii de ntreprinztor

nr. 2.1.

2.2.

Coninutul subiectului puncte Caracterizai noiunea activitii de ntreprinztor, referindu-v i la noiunile activitate 3 pct. economic, antreprenoriat, afaceri. Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanenta. Despre activitate economica pag.45 Despre afaceri in trimiterile de la pag.46. Comparai activitile monopol de stat cu activitile monopol natural. 5 pct. 1) Monopol de stat desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de stat. Este situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre AAP cu drept exclusive de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit. Activitati monopol de stat : supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de boli contaioase sau deosebit de periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor; producerea emblemelor care confirma achitarea impozitelor si a taxelor de stat; prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale; producerea si comercializarea tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a armelor; evidenta de stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor immobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate si administrarea acestor bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat; efectuarea lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice. 2) Monopol natural situatia in care producerea, transportarea, comercializarea, procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub controlul direct al unuia sau mai multi agenti econ. Dezavantajul lipsa de concurenta, risc sporit, influienta negative asupra pietii bunurilor si serviciilor. Statul poate interveni in activitatea acestor societati comerciale pentru a proteja interesele consumatorilor de posibilele abuzuri. Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea: cile ferate magistrale cu zonele lor de protecie, instalaiile de cale, construciile de arb i serviciile de exploatare a acestora; staiile i punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologic i trecerea garniturilor de tren (materialului rulant); grile feroviare; autostrzile, construite din contul bejetelor republican i locale, cu zonele de protecie, construciile de arb i serviciile de ntreinere i exploatare a acestora; cile nevigabile naturale i artificiale, cu sistemele de navigaie i condiiile navigabile asigurate; porturile fluviale, instalaiile portuare, debarcaderele i danele de acostare de folosin general pe cile de comunicaie pe ape naturale, cu serviciile de ntreinere i exploatare a lor; ntreprinderile pentru toate tipurile de transport n comun, cu exepia taximetrilor; reele magistrale de telecomunicaii; reele de televiziune i radiodifuziune pentru difuzarea radioprogramelor de stat: reele publice de radiodifuziune prin fir; reele de telecomunicaii internaionale; reeaua de difuziune a presei periodice. n complexul termico-energetic: ntreprinderile staionare de producere a energiei electrice i termice, conectare la

2.3.

sistemul energetic unic; reelele electrice de toate tensiunile i reelele termice magistrale ale sistemului energetic unic; reelele de gaze i obiectivele sistemului unic de gazificare, transportul prin conducte. ntreprinderile i organizaiile, care exploateaz reelele i comunicaiile de aprovizionare cu energie termic, conductele de ap i canalizare; serviciile pentru colectarea gunoiului i curirea zpezii; ntreprinderile pentru prestarea serviciilor rituale; ntreprinderile pentru nmormtarea substanelor radioactive (noxelor) i a altor substane duntoare. aeroporturile, complexele de construcii i mijloace tehnice ale aeroporturilor, sistemelor de dirijare a circulaiei aeriene, de comunicaie dintre navele aeriane i de asigurare a securitii decolrii i aterizrii aeronavelor. Societatea comercial Tabl SRL a procurat din Germania utilaje pentru confecionarea 7 pct. numerelor de nmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de confecionare a numerelor tuturor solicitanilor. Tabl SRL avea contract i cu Poliia Rutier care, fiind responsabil de nmatricularea automobilelor, le punea la dispoziia proprietarilor de automobile. Prin Hotrrea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit c producia i livrarea tuturor numerelor de nmatriculare a mijloacelor de transport se pun n sarcina S.A. Artmet, stabilind prin aceasta monopolul unui singur productor asupra producerii numerelor de nmatriculare. Este oare confecionarea numerelor de nmatriculare o activitate monopol de stat? Ce trebuie s ntreprind SRL Tabl pentru a desfura activitatea de confecionare a numerelor de nmatriculare? Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate monopol de stat nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca pentru confectionarea numerelor de inmatriculare este necesara eliberarea licentei.

nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 4. Licenierea activitii de ntreprinztor. Coninutul subiectului puncte Relatai despre noiunea de licen referindu-v la ea ca la autorizaie de a desfura 3 pct. activitatea de ntreprinztor i ca drept al titularului de licen pag. 66-67. Art. 2 al legii cu privire la reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001 avem notiunea: licen - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de liceniere n procesul de reglementare a activitii de ntreprinztor, ce atest dreptul titularului de licen de a desfura, pentru o perioad stabilit, genul de activitate indicat n aceasta, integral sau parial, cu respectarea obligatorie a condiiilor de liceniere; Comparai procedura de liceniere a activitii de transport de pasageri(de ctre 5 pct. Camera de Liceniere; cu taxa de 3250 lei; pe un termen de 5 ani) Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere personal, prin scrisoare recomandat sau prin post electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine: a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei; b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfsurare solicitantul de licen intenioneaz s obin sau s prelungeasc licena; c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfsurarea genului de activitate pentru care se solicit licen si pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei se anexeaz: a) copia certificatului de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei (art. 10

alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin liceniere a activitii de ntreprinztor); b) copiile certificatelor de nmatriculare (nregistrare) a vehiculelor, eliberate n modul stabilit, ori certificatelor de nmatriculare (nregistrare) a vehiculelor nsoite de un alt document ce atest dreptul la utilizarea acestora sau, dup caz, certificatelor de nmatriculare (nregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentul circulaiei rutiere, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009); c) copia contractului individual de munc cu privire la angajarea persoanei responsabile de activitatea de transport si securitatea circulaiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei de studii n domeniul transportului auto (art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de cltori si bagaje, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 854 din28.07.2006); d) copia contractului individual de munc cu privire la angajarea persoanei responsabile de controlul medical al conductorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de specialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de cltori si bagaje, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din 27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic). Documentele pot fi nsoite si de copii pe suport electronic. Solicitarea altor documente se interzice. Documentele se depun n original sau n copie cu prezentarea concomitent a originalului. *Documentele care se verific prin procedura ghiseului unic n cadrul Camerei de Liceniere. 1. NREGISTRAREA DECLARAIEI Declaraia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenei si documentele anexate la ea se nregistreaz conform borderoului, a crui copie se expediaz (se nmneaz) solicitantului de licen, cu meniunea privind data nregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a Camerei de Liceniere. Declaraia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenei nu se nregistreaz n cazul n care: a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective; b) documentele au fost perfectate cu nclcarea cerinelor indicate mai sus. Despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare a licenei, solicitantul de licen este informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicndu-se temeiurile refuzului. Dup nlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz n modul stabilit. 2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENEI SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAIEI PENTRU ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENEI Camera de Liceniere, n baza declaraiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei si documentelor anexate, adopt decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei sau privind respingerea declaraiei n cel mult 5 zile lucrtoare de la data nregistrrii acesteia. Solicitantul poate, n ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, s formeze numrul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obine informaia despre decizia adoptat de Camera de Liceniere. Informaia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei se comunic solicitantului cel trziu n ziua lucrtoare imediat urmtoare adoptrii deciziei. Temei pentru respingerea declaraiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei este depistarea de ctre Camera de Liceniere a datelor neveridice n documentele prezentate de ctre solicitantul de licen. n caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei, solicitantul poate depune o nou declaraie dup nlturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraiei precedente.

3. PERFECTAREA LICENEI Licena se perfecteaz n termen de 3 zile lucrtoare, ncepnd cu ziua primirii documentului care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea despre data primirii documentului, care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licen. Dac solicitantul, n termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (nmnat) nstiinarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirm achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, Camera de Liceniere este n drept s anuleze decizia privind eliberarea licenei sau s adopte decizia privind recunoasterea licenei ca fiind nevalabil. Titularul de licen nu este n drept s transmit licena sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin liceniere a activitii de ntreprinztor stabileste principiul aprobrii tacite n cazul depsirii de ctre Camera de Liceniere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenei si n lipsa unei comunicri scrise din partea acesteia, cu excepiile prevzute de legea respectiv sau de legile ce reglementeaz expres activitile liceniate. n cazul survenirii unei astfel de situaii, solicitantul de licen se prezint la Camera de Liceniere cu prezentarea dovezilor de ncadrare n condiiile legale ale aprobrii tacite si de neobinere a rspunsului n termenul prevzut de lege. n astfel de situaii, Camera de Liceniere perfecteaz licena n termen de 3 zile lucrtoare, ncepnd cu ziua primirii documentului care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Rspunsul negativ, dat n termenele prevzute de lege, nu echivaleaz cu aprobarea tacit. ----------------------------- cu activitatea farmaceutic(de ctre Camera de Liceniere Taxa pentru eliberarea licenei pentru unitile farmaceutice, cu excepia unitilor farmaceutice veterinare, din localitile rurale este de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea licenei pentru activitatea farmaceutic veterinar n localitile rurale este de 390 de lei. Taxa pentru eliberarea licenei pentru asisten veterinar n localitile rurale nu se percepe; pe un termen de 5 ani). DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBINEREA LICENEI Pentru obinerea licenei, conductorul intreprinderii sau organizaiei ori persoana imputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere personal, prin scrisoare recomandat sau prin post electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine: a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaiei; b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfsurare solicitantul de licen intenioneaz s obin licen; c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfsurarea genului de activitate pentru care se solicit licen si pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz: a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin liceniere a activitii de intreprinztor); b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaiune a imobilului, unde se va desfsura activitatea liceniat, cu anexarea schemei, intocmite de solicitantul de licen, privind amplasarea incperilor si suprafaa lor (cu indicarea destinaiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sntii nr. 411-XIII din 28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998; Hotrirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si

normativelor sanitaro-epidemiologice Privind amplasarea, dotarea si exploatarea intreprinderilor si instituiilor farmaceutice nr. 11 din 29.09.2005, aprobat de Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova); c) Copia autorizaiei sanitare de funcionare a intreprinderii sau instituiei farmaceutice, eliberat de serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sntii publice); d) Copia autorizaiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova pentru utilizare a obiectivelor si incperilor destinate activitilor legate de circulaia substanelor narcotice si psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la circulaia substanelor narcotice si psihotrope si a precursorilor); e) Copiile diplomelor de absolvire a instituiei superioare sau medii de specialitate in domeniul farmaceutic ale specialistilor (dup caz, certificatele de echivalare a diplomelor obinute in strintate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin. (2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutic); f) Copia certificatului ce confirm perfecionarea continu a cunostinelor specialistului (Art. 9 alin. (3) si art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sntii nr. 411-XIII din 28.03.1995); g) Copiile carnetelor de munc ale specialistilor cu inscrierea respectiv despre angajarea in funcia dat (pentru conductorii unitilor farmaceutice si filialelor acestora) (Art. 143 lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutic; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, pstrarea si evidena carnetului de munc, aprobat prin Hotrirea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007 privind carnetul de munc.); h) Adeverina eliberat de autoritatea administraiei publice locale privind numrul de locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutic). Documentele pot fi insoite si de copii pe suport electronic. Solicitarea altor documente se interzice. Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitent a originalului. *Documentele care se verific prin procedura ghiseului unic n cadrul Camerei de Liceniere. ELIBERAREA LICENEI 1. NREGISTRAREA DECLARAIEI Declaraia pentru eliberarea licenei si documentele anexate la ea se inregistreaz conform borderoului, a crui copie se expediaz (se inmineaz) solicitantului de licen, cu meniunea privind data inregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a Camerei de Liceniere. Declaraia pentru eliberarea licenei nu se inregistreaz in cazul in care: a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective; b) documentele au fost perfectate cu inclcarea cerinelor indicate mai sus. Despre refuzul inregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen este informat in scris in cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicindu-se temeiurile refuzului. Dup inlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul inregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz in modul stabilit. 2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAIEI PENTRU ELIBERAREA LICENEI Camera de Liceniere, in baza declaraiei pentru eliberarea licenei si documentelor anexate, adopt decizia privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei in cel mult 5 zile lucrtoare de la data inregistrrii acesteia. Solicitantul poate, in ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, s formeze numrul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obine informaia despre decizia adoptat de Camera de

Liceniere. Informaia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei se comunic solicitantului cel tirziu in ziua lucrtoare imediat urmtoare adoptrii deciziei. Temei pentru respingerea declaraiei pentru eliberarea licenei este depistarea de ctre Camera de Liceniere a datelor neveridice in documentele prezentate de ctre solicitantul de licen. In caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul poate depune o nou declaraie dup inlturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraiei precedente. 3. PERFECTAREA LICENEI Licena se perfecteaz in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea despre data primirii documentului, care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licen. Dac solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat) instiinarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirm achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, Camera de Liceniere este in drept s anuleze decizia privind eliberarealicenei sau s adopte decizia privind recunoasterea licenei ca fiind nevalabil. Titularul de licen nu este in drept s transmit licena sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin liceniere a activitii de intreprinztor stabileste principiul aprobrii tacite in cazul depsirii de ctre Camera de Liceniere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenei si in lipsa unei comunicri scrise din partea acesteia, cu excepiile prevzute de legea respectiv sau de legile ce reglementeaz expres activitile liceniate. In cazul survenirii unei astfel de situaii, solicitantul de licen se prezint la Camera de Liceniere cu prezentarea dovezilor de incadrare in condiiile legale ale aprobrii tacite si de neobinere a rspunsului in termenul prevzut de lege. In astfel de situaii, Camera de Liceniere perfecteaz licena in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Rspunsul negativ, dat in termenele prevzute de lege, nu echivaleaz cu aprobarea tacit. 1.3 . Camera de Liceniere a decis retragerea licenei SRL Titan pentru activitatea 7 pct. particular de detectiv i paz. Ca motiv al retragerii Camera a indicat c titularul de licen a desfurat activitatea de depozitare i folosire a substanelor explozive. Administratorul SRL Titan solicit rspuns la urmtoarele ntrebri: a) poate s fie retras licena pentru un gen de activitate dac societatea nu a nclcat modul de desfurare a acestui gen, ci a desfurat o alt activitate ?; b) poate SRL Titan s obin o alt licen pentru genul de activitate ?; c) Este n drept Camera de Liceniere s retrag licena de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenei pentru acest gen de activitate; Elaborai o not informativ cu rspunsuri la ntrebri. Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003: Articolul 5. Licenierea i restricia activitii particulare de detectiv i de paz (1) Activitatea particular de detectiv i de paz se desfoar n baz de licen, eliberat, n coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, n modul stabilit de legislaie, lundu-se n considerare particularitile stipulate n prezenta lege. Persoanelor fizice i juridice care nu dispun de licen pentru activitatea de detectiv i de paz li se interzice prestarea serviciilor prevzute la art.(6). (2) Pregtirea i perfecionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv i de paz se efectueaz n centre specializate de nvmnt, stabilite de Guvern. Licenta se retrage daca se incalca prevederile art.6 : Articolul 6. Genurile de activiti particulare de detectiv i de paz (1) n activitatea particular de detectiv este permis prestarea urmtoarelor servicii: a) colectarea, n baz de contract, a informaiilor, importante pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice i juridice; b) colectarea de probe n cauze civile n baz de contract ncheiat cu participanii la

proces; c) studierea pieei, colectarea de informaii pentru negocieri, depistarea partenerilor de afaceri insolvabili sau care nu insufl ncredere; d) protejarea ntreprinderilor i a firmelor contra spionajului industrial; e) colectarea de date biografice sau de alt natur pentru persoana cu care se ncheie contractul, cu acordul ei scris; f) identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor; g) identificarea locului de aflare a persoanelor disprute; h) cutarea bunurilor pierdute; i) colectarea de date n cauze penale pentru acordarea de ajutor organelor de drept n baz de contract ncheiat cu participanii la proces. (2) n activitatea particular de paz este permis prestarea urmtoarelor servicii: a) ocrotirea vieii i sntii, paza bunurilor, executarea grzii de corp; b) paza fizic i tehnic a localurilor i a teritoriilor; c) proiectarea, instalarea i ntreinerea sistemelor de alarmare, a componentelor acestora, precum i exploatarea dispeceratelor de monitorizare a alarmelor; d) paza i nsoirea ncrcturilor importante, a bunurilor personale; e) patrularea, n comun cu organele de drept, a zonelor criminogene; f) acordarea de ajutor organelor de drept la meninerea ordinii publice, la asigurarea securitii oamenilor; g) informarea publicului n probleme de protecie contra aciunilor ilicite. Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea unor genuri de activitate nr.110 din 98, prevede ca Ministerul Afacerilor Interne licentiaza: folosirea substanelor explozive, mijloacelor de explodare i pirotehnic; (astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul economic din speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate realizata cu depozitarea substantelor explozive)
Subiectul 5. Obligaia ntreprinztorului de a obine licen. Coninutul subiectului puncte Relatai despre organul/ele de stat mputernicite de a elibera licene. 3 pct. Autoritile de liceniere snt: a) Camera de Liceniere; b) Banca Naional a Moldovei; c) Comisia Naional a Pieei Financiare; d) Agenia Naional pentru Reglementare n Energetic; e) Agenia Naional pentru Reglementare n Comunicaii Electronice i Tehnologia Informaiei; f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Se supun reglementrii prin liceniere urmtoarele genuri de activitate: a) de ctre Camera de Liceniere: 1) activitatea de audit; 2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile; 3) activitatea burselor de mrfuri; 4) activitatea cu metale preioase i pietre preioase; funcionarea caselor de amanet; 5) activitatea n domeniul jocurilor de noroc: organizarea i desfurarea loteriilor (cu excepia monopolului de stat exercitat n condiiile Legii nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc), ntreinerea cazinourilor, exploatarea automatelor de joc cu ctiguri bneti, stabilirea mizelor la competiiile sportive; 6) importul i pstrarea alcoolului etilic; importul, pstrarea i comercializarea angro a produciei alcoolice i/sau a berii importate; 7) fabricarea alcoolului etilic, produciei alcoolice, berii i/sau pstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a produciei alcoolice i a berii produse de productorii autohtoni; 8) importul articolelor de tutun; importul i/sau prelucrarea industrial a tutunului; fabricarea articolelor din tutun i/sau comercializarea angro a articolelor din tutun i a tutunului fermentat; 9) activitatea farmaceutic veterinar i/sau asistena veterinar (cu excepia activitii desfurate de serviciul veterinar de stat);

nr. 1.1.

10) importul i/sau comercializarea produselor de uz fitosanitar i a fertilizanilor; 11) transportul auto de cltori n folos public; 12) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcii, urbanism, instalaii i reele tehnico-edilitare, reconstrucii, restaurri; 13) construciile de cldiri i/sau construciile inginereti, instalaiile i reelele tehnicoedilitare, reconstruciile, consolidrile, restaurrile; 14) extragerea substanelor minerale utile i/sau mbutelierea apelor minerale i naturale potabile; 15) activitatea topogeodezic i cartografic; 16) colectarea, pstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum i exportul resturilor i deeurilor de metale feroase i neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv n stare prelucrat; 17) importul i/sau fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanelor i materialelor chimice toxice, a articolelor i produselor chimice de menaj; 18) confecionarea i distrugerea tampilelor; 19) activitatea particular de detectiv sau de paz; 20) montarea i/sau reglarea, asistena tehnic a sistemelor automate de semnalizare i de stingere a incendiilor, precum i de protecie a cldirilor mpotriva fumului i de ntiinare n caz de incendiu; 21) producerea, asamblarea, importul i/sau exportul, reexportul, comercializarea armelor i muniiilor cu destinaie civil i repararea armelor cu destinaie civil; 22) producerea, importul i/sau exportul, reexportul, comercializarea, depozitarea i efectuarea lucrrilor cu explozibil de uz civil; 23) producerea, asamblarea, importul, exportul, reexportul, depozitarea articolelor pirotehnice i prestarea serviciului Spectacole pirotehnice i focuri de artificii cu articole pirotehnice de divertisment de destinaie profesional; 24) importul, exportul, proiectarea, producerea i comercializarea mijloacelor criptografice i tehnice de protecie a informaiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obinerea ascuns a informaiei; prestarea serviciilor n domeniul proteciei criptografice i tehnice a informaiei (cu excepia activitii desfurate de autoritile publice nvestite cu acest drept prin lege); 25) activitatea farmaceutic, inclusiv cu folosirea preparatelor narcotice i/sau psihotrope, desfurat de ntreprinderile i/sau instituiile farmaceutice (pentru ntreprinderile i instituiile nou-create, pn la obinerea certificatului de acreditare), cu excepia cazurilor cnd se modific ori se completeaz genul de activitate; 26) fabricarea, comercializarea, asistena tehnic i reparaia dispozitivelor medicale, inclusiv a opticii; 27) acordarea asistenei medicale de ctre instituiile medico-sanitare private (pentru instituiile nou-create, pn la obinerea certificatului de acreditare), cu excepia cazurilor cnd se modific ori se completeaz genul de activitate; 28) activitatea legat de plasarea n cmpul muncii a cetenilor n ar i/sau n strintate, activitatea de ncadrare/nscriere a studenilor n programe de schimb educaional-cultural care prevd componenta de angajare remunerat n cmpul muncii pe o perioad determinat de timp, n perioada vacanei de var; 29) activitatea de turism; 30) activitatea de depozitare a cerealelor cu eliberarea certificatelor de depozit pentru cereale; 31) activitatea magazinelor duty-free, inclusiv pentru deservirea corpului diplomatic; 32) activitatea de broker vamal; b) de ctre Banca Naional a Moldovei: 33) activitatea bncilor i unitilor de schimb valutar (altele dect bncile); c) de ctre Comisia Naional a Pieei Financiare: 34) activitatea asigurtorilor (reasigurtorilor), brokerilor de asigurare i/sau de reasigurare; 35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale de pensii; 36) activitatea asociaiilor de economii i mprumut; 37) activitatea profesionist pe piaa valorilor mobiliare; 38) activitatea birourilor istoriilor de credit; d) de ctre Agenia Naional pentru Reglementare n Energetic: 39) importul i comercializarea cu ridicata i/sau cu amnuntul a benzinei, motorinei i/sau a gazului lichefiat la staiile de alimentare; 40) producerea energiei electrice; transportul energiei electrice i/sau activitatea de dispecerat central; distribuia energiei electrice; furnizarea energiei electrice la tarife reglementate sau nereglementate;

1.2. 1.3.

41) producerea i/sau stocarea gazelor naturale; producerea combustibilului regenerabil; transportul gazelor naturale; distribuia i/sau furnizarea gazelor naturale la tarife reglementate sau nereglementate; e) de ctre Agenia Naional pentru Reglementare n Comunicaii Electronice i Tehnologia Informaiei: 42) utilizarea frecvenelor sau canalelor radio i/sau a resurselor de numerotare n scopul furnizrii reelelor i/sau serviciilor de comunicaii electronice; 43) serviciile de creare, implementare i de asigurare a funcionrii sistemelor informaionale automatizate de importan statal, inclusiv a produselor program; f) de ctre Consiliul Coordonator al Audiovizualului: 44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectric terestr i/sau prin orice alte mijloace de telecomunicaii dect cele radioelectrice terestre. Genurile de activitate neindicate mai sus se desfoar fr licene sau fr alte acte administrative cu efect similar, cu excepia autorizaiilor, stabilite expres prin lege, pentru confirmarea unor cerine tehnice, norme separate sub un anumit aspect. Licena pentru comercializarea resturilor i deeurilor de metale feroase i neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv n stare prelucrat, ctre agenii economici aflai pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum i pentru exportul acestora se elibereaz pe baz de concurs, conform regulamentului aprobat de Guvern. Analizai procedura legal de eliberare a licenei, termenul de valabilitate i ncetarea 5 pct. valabilitii licenei. (din carte pag 68- 72). Societatea cu rspundere limitat ArahnidImob, principalul gen de activitate al creia era 7 pct. vnzarea - cumprarea bunurilor imobile, precum i evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu urmtoarele ntrebri: Are oare societatea nevoie de licen pentru genurile de activitate desfurate?- pentru activitatea de evaluare a bunurilor => DA Care sunt condiiile pentru a obine licena pentru evaluarea bunurilor imobile? ???? nu stiu. Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei? Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv personal, prin scrisoare recomandat sau prin pot electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine: a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei ori numele, prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice; b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen intenioneaz s obin licen sau s o prelungeasc; c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit licen i pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz: a) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice; b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementeaz activitatea liceniat pentru care se solicit licena. Documentele se depun n original sau n copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepia celor stabilite spre verificare prin procedura ghieului unic. La declaraia pentru prelungirea licenei se anexeaz numai documentele care necesit actualizare sau conin date diferite de cele prezentate la momentul eliberrii licenei. Solicitarea altor documente dect cele prevzute de lege se interzice. Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i informaiile depuse se verific prin procedura ghieului unic. Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenei pentru genul respectiv de activitate. Camera de licentiere.

nr.

Subiectul 6. Suspendarea i retrarea licenei pentru activitatea de ntreprinztor Coninutul subiectului puncte

2.1 . 2.2 . 2.3 .

Descriei cum influeneaz obinerea licenei asupra capacitii de exerciiu a 3 pct. titularului de licen pag.66 Comparai temeiurile i procedura de suspendare a licenei cu procedura i temeiurile 5 pct. de retragere a licenei. RETRAGEREA pag.72 si SUSPENDAREA-pag.71. Societatea cu rspundere limitat Imobilestim SRL, principalul gen de activitate al 7 pct. creia era vnzarea - cumprarea bunurilor imobile, precum i evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu urmtoarele ntrebri: Are oare societatea nevoie de licen pentru genurile de activitate desfurate? Care sunt condiiile pentru a obine licena pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei? Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenei pentru genul respectiv de activitate. Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru evaluarea bunurilor imobile, cf. art.8 alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator va fi necesara licenta eliberata de Camera de Licentiere. Documentele necesare sunt prev. de art.10 al legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator: Articolul 10. Documentele necesare pentru obinerea sau prelungirea licenei: (1) Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv personal, prin scrisoare recomandat sau prin pot electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine: a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei ori numele, prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice; b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen intenioneaz s obin licen sau s o prelungeasc; c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit licen i pentru veridicitatea documentelor prezentate. (2) La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz: a) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice; b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementeaz activitatea liceniat pentru care se solicit licena. Documentele se depun n original sau n copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepia celor stabilite spre verificare prin procedura ghieului unic. (21) La declaraia pentru prelungirea licenei se anexeaz numai documentele care necesit actualizare sau conin date diferite de cele prezentate la momentul eliberrii licenei. (3) Solicitarea altor documente dect cele prevzute de prezentul articol se interzice. (4) Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i informaiile depuse se verific prin procedura ghieului unic. (5) Declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei i documentele anexate la ea se nregistreaz conform borderoului, a crui copie se expediaz (se nmneaz) solicitantului de licen, cu meniunea privind data nregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a autoritii de liceniere. (6) Declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei nu se nregistreaz n cazul n care: a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective; b) documentele au fost perfectate cu nclcarea cerinelor prezentului articol. (7) Despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei, solicitantul de licen este informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicndu-se temeiurile refuzului. (8) Dup nlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz n modul stabilit.

nr. 1.1.

1.2.

Subiectul 7. Evidena contabil. Coninutul subiectului puncte Determinai importana evidenei contabile pentru fondatorii persoanei juridice i 3 pct. pentru nsi persoana juridic. Evidenta contabila asigura inregistrarea cronologica si sistemarica, prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute, utilizate atit pentru necesitatile proprii, cit si in relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscal si cu alte PF/PJ. Evidenta contabila permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate si furnizeaza informatia necesara pentru determinarea patrimoniului national. Analizai ciclul contabil. De la pagina 77 pina la pagina 80. Ciclul contabil al entitatiii 5 pct.

cuprinde:
a)ntocmirea documentelor primare i centralizatoare; Faptele economice se contabilizeaz n baza documentelor primare i centralizatoare. Documentele primare se ntocmesc n timpul efecturii operaiunii, iar dac aceasta este imposibil - nemijlocit dup efectuarea operaiunii sau dup producerea evenimentului b)evaluarea i recunoaterea elementelor contabile; Evaluarea i recunoaterea elementelor contabile se efectueaz n conformitate cu prevederile S.I.R.F(Standarde Internaionale de Raportare Financiar - standarde i interpretri, emise de Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate, care devin valabile n Republica Moldova dup acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova) c)reflectarea informaiilor n conturile contabile; Entitatea care aplic sistemul contabil n partid dubl este obligat s in evidena activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor i veniturilor n baza conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile i metodologia privind utilizarea acestora snt stabilite n Planul general de conturi contabile, care se elaboreaz i se aprob de Ministerul Finanelor. Entitile, cu excepia instituiilor publice, n baza Planului general de conturi contabile, elaboreaz planul de conturi de lucru, totodat entitatea care aplic S.I.R.F. poate s elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerinelor S.I.R.F. Planul de conturi utilizat de instituiile publice se elaboreaz i se aprob de Ministerul Finanelor. d)ntocmirea registrelor contabile; Datele din documentele primare i centralizatoare se nregistreaz, se acumuleaz i se prelucreaz n registrele contabile. Nomenclatorul i structura registrelor contabile se stabilesc de ctre fiecare entitate de sine stttor, pornind de la necesitile informaionale proprii, inndu-se cont de normele metodologice ) Ministerul Finanelor stabilete registre contabile obligatorii pentru unele categorii de entiti, cu excepia entitilor care aplic S.I.R.F. Registrele contabile se ntocmesc pe suport de hrtie sau n form electronic. Dac registrul contabil este ntocmit n form electronic, entitatea, la solicitarea organelor autorizate, este obligat s imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hrtie. Registrele contabile obligatorii snt Cartea mare, balana de verificare sau alte registre centralizatoare, care servesc drept baz pentru ntocmirea rapoartelor financiare.. e)inventarierea elementelor contabile; Modul i regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaz i se aprob de Ministerul Finanelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii n ramurile respective se elaboreaz de organele centrale de specialitate ale administraiei publice i de autoritile administraiei publice locale, precum i de alte organe autorizate i se aprob de Ministerul Finanelor f) ntocmirea balanei de verificare, a Crii mari i a rapoartelor financiare. 1.3. Ceteanul Pruteanu solicit consultaie cu privire la obligativitatea inerii evidenei contabile 7 pct. de ctre: a) titularul patentei de ntreprinztor; b) ntreprinderea individual; c) societatea cu rspundere limitat. De asemenea el solicit ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de inere a evidenei contabile. ntocmii o not informativ cu rspunsul la aceste ntrebri. Raspuns : a) Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila. b) Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla. c) SRL tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta contabila in partida dubla sau daca depaseste limitele a doua din criteriile: 1. Totalul veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ; 2. Valoarea de bilant a activelor pe termen

lung- cel mult 1 mln lei; 3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune cel mult 9 persoane. Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate in partidua dubla simplificata. d) Deosebirea dintre diferite sisteme contabile. pag 75-76 din carte.

nr. 1.1 .

1.2 .

1.3 .

Subiectul 8. Noiunea de concuren. Coninutul subiectului Descriei condiiile de existen a concurenei i funciile concurenei CONDITIILE pag.83: liberalizarea comertului; existenta unui numar suficient de agenti economici privati; liberlizarea preturilor si tarifelor; asigurarea unui cadru legal. FUNCTIILE pag.85: regulator al cererii si ofertei; factor determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor; mecanism al repartizarii profitului intre agentii economici implicati in productia si dstributia marfurilor. Clasificai actele care suprim concurena dup criteriile cunoscute pag.85: practicile monopoliste, care sunt: 1. abuzul de situatie dominanta; 2. acordurile anticoncurentiale; 3. concentrarile economice. concurenta neloiala care sunt: 1. raspindirea informatiei false sau denaturate in stare sa prejudicieze averea si/sau reputatia unui alt agent economic; 2. folosirea neautorizata a emblemei comerciale a firmei sau a marcii, precum si copierea formei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent economic; 3. dobindirea folosirea sau divulgarea informatiilor stiintifice, de productie, si comerciale, a secretelor comerciale fara acordul posesorilor lor. Mai muli ntreprinztori din or. Hnceti s-au adresat n instana de judecat cu o cerere pentru a anula o clauz din contractul de arend semnat de Primria or. Hnceti i SRL VOCO. Potrivit acestui contract a fost transmis n arend un lot de 20 de ari pentru a organiza o pia comercial. Prin contract Primria s-a obligat ca dup darea n exploatare a pieei, s retrag autorizaiile de comer tuturor micilor ntreprinztori care comercializeaz mrfuri n raza de 1 km de la pia. Dup ce piaa a nceput s funcioneze, Primarul a retras autorizaiile de comer mai multor ntreprinztori care activau n raza de 1 km de la piaa nou format. n referina Primriei a fost menionat c motivul retragerii autorizaiilor este necesitatea de a face ordine n ora precum i cel de onorare a obligaiei contractuale fa de SRL VOCO. Cum va fi soluionat litigiul? Instanta de judecata va stabili clauza conrtactuala conform careia primaria sa obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1 km de la piata ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta un acord anticoncurential. Astfel, claua respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici.

puncte 3 pct.

5 pct.

7 pct.

nr. 1.1.

Subiectul 9. Concurena neloial. Coninutul subiectului puncte Relatai despre noiunea de concuren neloial i evideniai actele de concuren 3 pct. neloial reglementate n legislaia R. Moldova. Concurenta neloiala incalcarea obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale sau industriale numai procedee oneste, corecte, ceea ce ii permite agentului economic obtinerea unor avantaje neintemeiate in detrimentul reputatiei si obtinerii profitului de catre alti agenti economici. Actele de concurenta neloiala pag.90. 2 conform legii cu privire la protectia concurentei

ca acte de concurenta neloiala sunt:

a) raspindirea de informaii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic i (sau) pot prejudicia reputaia lui; b) inducerea n eroare cumprtorul privitor la caracterul, modul i locul fabricrii, la proprietile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea i calitatea mrfurilor; c) compararea neloiala n scopuri publicitare mrfurile produse sau comercializate de el cu mrfurile altor ageni economici; aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in scopul de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita intreprinderea sau produsele d) folosirea neautorizata, integral sau parial, marca comercial, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietii industriale, firma unui alt agent economic, s copieze forma, ambalajul i aspectul exterior al mrfii unui alt agent economic; acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia , creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de identificare au fost utilizate e) obtinerea nelegitima de informaii ce constituie secretul comercial al unui alt agent economic, s le foloseasc sau s le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme sis a previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale 1.2. Comparai acte de concuren neloial cu actele autoritilor publice ce pot afecta 5 pct. concurena. Pag.90-91. Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta neloiala . Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile anticoncurentiale si concentrarile economice Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic - folosirea neautorizata a emblemei comerciale - divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti economici , sa dea indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa stab konditii dicriminatotii sau privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor agentilor economici , stabilirea unor interdiktii neprevazute de lege ,limitarea accesului pe piata , majorarea /reducerea preturilor 1.3. O persoan juridic strin titular al mrcii de producie Adidas s-a adresat n instana de 7 pct. judecat din Moldova cu o cerere ctre SRL Piele i a indicat c ultima vinde pantofi cu marca de producie ce-i aparine fr permisiunea respectiv. SRL Piele n referin a menionat c import nclmintea din China i nu poart nici o vin pentru c nclmintea poart marca respectiv. 1. Ce drepturi are titularul mrcii de producie? Legea cu privire la protectia marfurilor, 2008: nregistrarea mrcii confer titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mrcii este n drept s interzic terilor s utilizeze n activitatea lor comercial, fr consimmntul su: a) un semn identic cu marca pentru produse i/sau servicii identice cu cele pentru care marca este nregistrat; b) un semn care, din cauza identitii ori similitudinii cu marca nregistrat i identitii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn i de marc, genereaz riscul de confuzie n percepia consumatorului; riscul de confuzie include i riscul de asociere ntre semn i marc; c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse i/sau servicii diferite de cele pentru care marca este nregistrat cnd aceasta din urm a dobndit un renume n Republica Moldova, iar persoana ter, n urma folosirii semnului, fr motive justificate, profit de caracterul distinctiv ori de renumele mrcii sau le aduce atingere acestora. Titularul mrcii poate cere s fie interzise urmtoarele aciuni ale terilor: a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum i utilizarea lui n calitate de ambalaj, n cazul mrcilor tridimensionale; b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor n aceste scopuri sau, dup caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; c) importul sau exportul produselor sub acest semn;

d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri i n publicitate; e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului n scopurile menionate la lit.a)-d). Dreptul exclusiv asupra mrcii produce efecte pentru teri ncepnd cu data publicrii n BOPI sau cu data nscrierii n Registrul internaional a datelor referitoare la nregistrarea mrcii. Totodat, poate fi cerut o despgubire rezonabil, n limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, svrite dup publicarea cererii de nregistrare a mrcii, care vor fi interzise dup publicarea nregistrrii mrcii. Instana judectoreasc sesizat s se ocupe de cazul respectiv nu poate s decid n fond atta timp, ct datele referitoare la nregistrarea mrcii nu au fost publicate. 2. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul? n cazul cnd s-a constatat nclcarea drepturilor, instana de judecat poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de msuri cu privire la produsele cu care s-a nclcat dreptul asupra unei mrci i, n cazurile corespunztoare, cu privire la materialele i instrumentele care au servit la crearea i fabricarea acestor produse. Printre msuri vor figura n special: a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial; b) retragerea definitiv a produselor din circuitul comercial; sau c) distrugerea produselor, n cazul n care marca nu poate fi nlturat de pe acestea fr a le deteriora, precum i n cazul n care nlturarea mrcii nu va fi suficient pentru a exclude nclcarea de drepturi. (2) Msurile specificate la alin.(1) se realizeaz din contul prtului, cu excepia cazului cnd exist motive temeinice care se opun acestui lucru. (3) La examinarea cererii de aplicare a msurilor corective, instana de judecat se va conduce de principiul echitii, de proporia ntre gravitatea nclcrii i remedierile ordonate, precum i de interesele persoanelor tere. Asigurarea executrii hotrrii judectoreti: n cazul n care a emis o hotrre de constatare a nclcrii unui drept asupra mrcii, instana de judecat, la cererea titularului, poate lua msuri de asigurare a executrii hotrrii mpotriva contravenientului, prin care acesta va fi somat s nceteze orice aciune ce constituie nclcare a drepturilor titularului. n acest scop, instana poate cere depunerea de ctre contravenient a unei cauiuni sau garanii echivalente corespunztoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor msuri i mpotriva intermediarilor ale cror servicii snt utilizate de un ter pentru a nclca drepturile sale asupra mrcii. Msurile de alternativa : n cazul n care a cauzat neintenionat sau din impruden un prejudiciu material prin nclcarea drepturilor asupra mrcii, contravenientul va fi obligat de instana de judecat, la cererea persoanei interesate, la plata unor despgubiri pecuniare n locul msurilor de asigurare a drepturilor prevzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despgubirilor pecuniare se va lua n considerare cel puin valoarea royalty datorat ctre titularul de drepturi n cazul utilizrii autorizate a drepturilor asupra mrcii titularului. Despgubirile: La cererea prii lezate, prtul care a nclcat drepturile asupra unei mrci cu bun tiin sau avnd motive rezonabile de a ti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat n mod real din cauza nclcrii drepturilor sale. La stabilirea despgubirilor: a) se va ine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezat, beneficiile realizate pe nedrept de prt i, dup caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna moral cauzat titularului de drept prin nclcarea drepturilor sale; sau b) poate fi fixat, ca alternativ, o sum unic pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puin, valoarea royalty sau ncasrile care ar fi fost datorate n cazul n care prtul ar fi cerut autorizaia de a utiliza marca respectiv. n cazul cnd a comis o nclcare din netiin sau fr a avea motive rezonabile de a ti acest lucru, contravenientul se oblig s recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform legii.

nr. 1.1 .

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ. Coninutul subiectului puncte Descriei condiiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop 3 pct. lucrativ- pag. 140, care sunt: 1. conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza;

2. conditii de forma: scrisa, semnatura, autentificata notarial, arpbat prin acte administrative, dupa caz. 3. conditii specifice: aportul fondatorilor; affectio societatis (intentia de a crea o societate); obtinerea si impartirea beneficiilor. 1.2 . Comparai actul de constituire a societii comerciale cu actul de constituire a unei ntreprinderi de stat artnd care sunt persoanele care au dreptul s le aprobe, clauzele obligatorii ale acestor acte constitutive i actele normative care le reglementeaz. STATUTUL-MODEL al ntreprinderii de stat _________________________________________
(denumirea ntreprinderii, inclusiv abreviat)

5 pct.

I. Dispoziii generale 1. Denumirea: ntreprinderea de Stat "________________"

(complet)

(.S. "____________________________________________")
(abreviat)

(n continuare - ntreprinderea). 2. Sediul ntreprinderii: _____________________________

(adresa potal)

3. ntreprinderea este creat prin ______________________________________________ ______________________________________________________________________ _

(numrul, data i denumirea complet a hotrrii Guvernului i sau a ordinului organului abilitat)

4. Fondator al ntreprinderii este _________________, cu sediul _________________________________________________ (n continuare - Fondator). 5. Principalele genuri de activitate a ntreprinderii ________________________. 6. ntreprinderea este agent economic i desfoar activitate de ntreprinztor pe baza proprietii ce i-a fost transmis n gestiune. 7. ntreprinderea dobndete dreptul de persoan juridic din momentul nregistrrii ei de stat la Camera nregistrrii de Stat a Ministerului Dezvoltrii Informaionale. 8. n calitatea sa de persoan juridic, ntreprinderea dispune de stampil i blanchete cu Stema de Stat a Republicii Moldova, denumirea sa complet sau abreviat n limba de stat, cu sintagma "Republica Moldova", numrul de identificare de stat (IDNO). Pe blancheta ntreprinderii poate fi indicat, de asemenea, adresa, telefonul de contact, contul bancar i alt informaie. ntreprinderea poate ncheia contracte n numele su, i poate asuma obligaii, poate fi reclamant sau prt n instanele judectoreti. 9. Activitatea ntreprinderii este reglementat de Codul civil, nr.1107-XV din 6 iunie 2002, Legea nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la ntreprinderea de stat, Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi, alte legi i acte normative i de prezentul Statut. 10. Patrimoniul ntreprinderii aparine n totalitate statului i se formeaz din urmtoarele surse: a) depuneri materiale ale Fondatorului n capitalul social; b) profitul net nregistrat din activitatea economico-financiar a ntreprinderii; c) suma uzurii i amortizrii calculate; d) investiii capitale i dotaii de la buget; e) bunuri transmise cu titlu gratuit; f) alte surse legale. 11. La prezentul Statut se anexeaz actul de inventariere a bunurilor ntreprinderii, aprobat de Fondator, avnd indicate n el componena, cantitatea i valoarea bunurilor la data aprobrii Statutului, inclusiv suma mijloacelor bneti din conturile ntreprinderii. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa potal i, dup caz, numrul cadastral. 12. Suprafaa terenului atribuit ntreprinderii constituie ___ ha. Planul terenului se anexeaz.

13. ntreprinderea poart rspundere pentru obligaiile sale cu toate bunurile de care dispune. Fondatorul nu poart rspundere pentru obligaiile ntreprinderii. ntreprinderea nu poart rspundere pentru obligaiile Fondatorului. II. Capitalul social 14. Capitalul social se formeaz din urmtoarele surse: a) aportul Fondatorului n mijloace bneti i bunuri aflate n circuitul civil; b) investiii capitale din contul subveniilor i profitului net; c) bunuri transmise cu titlu gratuit; d) drepturi patrimoniale (drepturi de folosin a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor naturale); e) alte surse neinterzise de legislaie. 15. Capitalul social al ntreprinderii constituie __________ lei. n capitalul social au fost incluse bunuri n valoare de _____________ lei i mijloace bneti n sum de ___________ lei. Lista bunurilor depuse n capitalul social i valoarea lor se anexeaz la prezentul Statut. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa potal i, dup caz, numrul cadastral. 16. Bunurile i mijloacele bneti transmise n capitalul social al ntreprinderii se evalueaz n lei moldoveneti. 17. La propunerea Consiliului de administraie, mrimea capitalului social al ntreprinderii poate fi modificat (majorat sau redus), n baza deciziei Fondatorului. III. Capitalul de rezerv 18. Capitalul de rezerv al ntreprinderii va constitui ______% din capitalul social. 19. Capitalul de rezerv al ntreprinderii se formeaz prin defalcri anuale din profitul net pn la atingerea mrimii indicate la punctul 18 al prezentului Statut. Volumul defalcrilor anuale n capitalul de rezerv se stabilete n mrime de _____ % din profitul net al ntreprinderii. 20. Capitalul de rezerv se folosete numai n cazul insuficienei profitului i a mijloacelor fondurilor speciale ale ntreprinderii. Mijloacele capitalului de rezerv se folosesc pentru acoperirea pierderilor ntreprinderii. IV. Drepturile i obligaiile ntreprinderii 21. ntreprinderea are dreptul: a) s deschid conturi proprii n instituiile financiare nregistrate n Republica Moldova i n alte ri, precum i s beneficieze de mijloacele depuse pe aceste conturi; b) s ncheie contracte privind acordarea sau obinerea unor mprumuturi n mrime de _______________________,
(de sine stttor)

_____________________________________________________;
(cu permisiunea Fondatorului, Consiliului de administraie)

c) s determine direciile i modul de utilizare a ntregii proprieti ce i-a fost transmis n gestiune; d) s stabileasc legturi economice i comerciale cu orice parteneri, inclusiv din strintate, s extind activitatea de ntreprinztor; e) s ncheie contracte de comercializare sau de procurare a produciei, efectuare a lucrrilor, prestare a serviciilor i alte contracte economice; f) s stabileasc preurile i tarifele la producia proprie, la serviciile prestate etc., precum i normativele sau fondul de retribuire a muncii, cu excepia cazurilor n care, conform legislaiei, preurile, tarifele i ali indicatori se reglementeaz de ctre stat; g) s stabileasc structura intern organizaional a ntreprinderii, s determine statutul juridic al subdiviziunilor; h) s creeze filiale i reprezentane; i) s mbunteasc condiiile de trai i odihn ale salariailor, s acorde ajutor familiilor acestora, precum i s ia parte la activitatea de binefacere, s aloce mijloace pentru ocrotirea sntii populaiei, pentru cultur, nvmnt, tiin, educaie fizic i sport, n conformitate cu legislaia n vigoare; j) s angajeze lucrtori, inclusiv prin contract, i s-i concedieze n corespundere cu legislaia muncii; k) s primeasc bunuri materiale i alte bunuri repartizate de stat n mod centralizat, la preuri stabilite de stat sau la preuri contractuale;

l) s cear compensarea pagubei cauzate de aciunile ilicite ale persoanelor fizice sau juridice. 22. ntreprinderea este obligat: a) s asigure integritatea, folosirea judicioas i reproducia lrgit a bunurilor de stat, transmise n gestiune; b) s onoreze obligaiile ce decurg din legislaie i contractele ncheiate; c) s ncheie contracte (acorduri) de munc cu cetenii angajai; d) s achite integral plile salariale conform contractelor (acordurilor) ncheiate, independent de starea financiar a ntreprinderii; e) s efectueze asigurarea social, medical i alte tipuri de asigurri obligatorii ale salariailor, s le creeze condiii adecvate pentru activitate, conform legislaiei i contractului colectiv de munc; f) s execute hotrrile ministerelor, altor autoriti administrative centrale i ale autoritilor administraiei publice locale privind protecia social a invalizilor i altor persoane cu posibiliti de munc limitate; g) s achite la timp impozitele i alte plii n modul i n mrimile stabilite de legislaie; h) s iniieze procedura de insolvabilitate a ntreprinderii, n cazul apariiei imposibilitii de a-i onora obligaiile fa de creditori; i) s prezinte, n mod stabilit, organelor de stat respective rapoartele financiare i fiscale, drile de seam statistice i de alte tipuri; j) s asigure remunerarea muncii angajailor la un nivel nu mai mic dect salariul minim stabilit pe ar; k) s asigure condiii adecvate de munc, respectarea securitii muncii, normelor de producie i sanitare, securitii antiincendiare, precum i protecia mediului ambiant; l) s obin licene, n modul stabilit de legislaie, pentru a desfura activiti ce necesit dispunerea de licen. 23. ntreprinderea nu este n drept, fr autorizaia Fondatorului: a) s dea n arend (locaiune) ori s depun n gaj bunurile sale; b) s comercializeze activele neutilizate n procesul tehnologic; c) s caseze bunurile raportate la mijloacele fixe; d) s conserveze bunurile a cror utilizare, potrivit planurilor de activitate, nu se prevede; e) s intre n componena asociaiilor, concernelor i altor uniuni, n baza contractelor ncheiate; f) s participe cu bunurile sale n activitatea structurilor nestatale; g) s investeasc patrimoniul de stat n alte state. Modul unei atare investiii este determinat de ctre legislaia statului n care snt plasate investiiile i de legislaia Republicii Moldova; h) s transmit fondurile fixe i alte active. V. Organele de conducere ale ntreprinderii Fondatorul 24. Fondatorul i exercit drepturile de gestionar al ntreprinderii prin intermediul Consiliului de administraie i Administratorului ntreprinderii (organul executiv). 25. Fondatorul ncheie cu Administratorul ntreprinderii un contract pentru transmiterea proprietii de stat n gestiune operativ i a mputernicirilor de desfurare a activitii de ntreprinztor. 26. Fondatorul are urmtoarele atribuii principale: a) aprob Statutul ntreprinderii, modificrile i completrile acestuia; b) stabilete indicatorii economici ai ntreprinderii; c) promoveaz o politic tehnic unic n cadrul ramurii; d) desemneaz membrii Consiliului de administraie i i revoc; e) stabilete mrimea indemnizaiilor lunare pentru membrii Consiliului de administraie; f) desemneaz Administratorul ntreprinderii i l elibereaz din funcie, la propunerea Consiliului de administraie; g) asigur supravegherea activitii economico-financiare a ntreprinderii, fr a interveni nemijlocit n activitatea acesteia;

h) stabilete mrimea creditelor contractate i acordate de ntreprindere. 27. La solicitarea ntreprinderii, Fondatorul examineaz materialele i elibereaz autorizaii privind: a) darea n arend (locaiune) sau depunerea n gaj a bunurilor ntreprinderii; b) comercializarea sau conservarea activelor neutilizate n procesul tehnologic; c) casarea bunurilor raportate la mijloacele fixe; d) depunerea bunurilor ntreprinderii n capitalul social al structurilor nestatale; e) intrarea n componena asociaiilor, concernelor i altor uniuni; f) investirea patrimoniului de stat n alte state. 28. Fondatorul adopt decizii privind modificarea capitalului social al ntreprinderii, operarea modificrilor i completrilor n Statut, reorganizarea sau lichidarea ntreprinderii. n Statut pot fi prevzute i alte drepturi i obligaii ale Fondatorului, care nu contravin legislaiei n vigoare. Consiliul de administraie 29. Consiliul de administraie este organul colegial de administrare a ntreprinderii, reprezint interesele statului i i exercit activitatea n temeiul Legii nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la ntreprinderea de stat, prezentului Statut i Regulamentului Consiliului de administraie al ntreprinderii, aprobat de Fondator. 30. Consiliul de administraie se desemneaz de ctre Fondator pe un termen de _______ (pn la 3) ani, inndu-se cont de propunerile Ministerului Finanelor, Ministerului Economiei i Comerului, colectivului de munc. 31. Componena numeric a Consiliului de administraie se stabilete de Fondator, n numr de ____ (numr impar, nu mai mic de 3) persoane, n funcie de indicii economico-financiari (personalul scriptic, volumul de afaceri i ali indici) ai ntreprinderii. 32. n componena Consiliului de administraie intr, n mod obligatoriu, reprezentani ai Ministerului Finanelor, Ministerului Economiei i Comerului, reprezentani ai Fondatorului i ai colectivului de munc. n componena Consiliului de administraie pot intra, de asemenea, reprezentani ai altor ministere i autoriti administrative centrale, specialiti n domeniul de activitate al ntreprinderii, specialiti n economie i n drept. 33. Preedintele Consiliului de administraie este desemnat de Fondator. Membrii Consiliului de administraie, propui din partea colectivului de munc, snt alei la adunarea general (conferina) a colectivului de munc. Administratorul ntreprinderii nu poate fi desemnat n calitate de membru al Consiliului de administraie. 34. Consiliul de administraie are urmtoarele atribuii: a) aprob direciile prioritare i planurile anuale de dezvoltare ale ntreprinderii; b) ia msuri ce vor asigura integritatea i folosirea eficient a bunurilor ntreprinderii; c) soluioneaz, de comun acord cu Fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea ntreprinderii n asociaii i alte uniuni i ieirea din ele; d) aprob devizul anual de venituri i cheltuieli, raportul financiar anual i profitul (pierderea) perioadei de gestiune; e) exercit controlul selectiv al activitii economico-financiare a ntreprinderii; f) prezint Fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiar a ntreprinderii, precum i rezultatele auditului activitii economico-financiare, dup caz; g) adopt decizii cu privire la obinerea, acordarea i folosirea creditelor, n mrimea stabilit de Fondator; h) prezint Fondatorului propuneri privind modificarea i completarea Statutului ntreprinderii, reorganizarea sau lichidarea ei; i) selecteaz prin concurs i propune Fondatorului candidatura Administratorului ntreprinderii i, dup caz, eliberarea lui din funcie; j) aprob, la propunerea Administratorului, repartizarea profitului net anual al ntreprinderii; k) aprob darile de seam trimestriale ale Administratorului referitor la rezultatele activitii economico-financiare ale ntreprinderii; l) examineaz materialele ce in de darea n arend (locaiune), depunerea n gaj a bunurilor ntreprinderii, comercializarea sau conservarea activelor neutilizate n

procesul tehnologic, casarea bunurilor raportate la fondurile fixe, transmiterea fondurilor fixe i altor active, prezentate de Administrator spre coordonare; m) decide cu privire la oportunitatea efecturii auditului ntreprinderii; n) examineaz i informeaz Fondatorul despre necesitatea modificrii capitalului social. n Statutul ntreprinderii i n Regulamentul Consiliului de administraie pot fi prevzute i alte atribuii ale Consiliului de administraie, care nu contravin legislaiei n vigoare. 35. Consiliul de administraie nu are dreptul c intervin n activitatea Administratorului, desfurat ntru exercitarea funciilor, stipulate n contractul ncheiat cu Fondatorul ntreprinderii. 36. Conform legislaiei, membrii Consiliului de administraie rspund solidar fa de ntreprindere pentru prejudiciile cauzate de ndeplinirea, cu abateri de la legislaie, a hotrrilor adoptate de ei, a Statutului ntreprinderii i a Regulamentului Consiliului de administraie. Membrul Consiliului de administraie care a votat mpotriva unor astfel de hotrri este scutit de repararea prejudiciilor, dac n procesul-verbal al edinei a fost fixat protestul lui. Este absolvit de rspundere i membrul Consiliului de administraie care nu a participat la edina respectiv. 37. Membrul Consiliului de administraie poate fi scutit de reparaia prejudiciilor cauzate de el n timpul ndeplinirii obligaiilor sale, dac el a acionat conform documentelor ntreprinderii, indicaiilor n scris ale autoritii pe care o reprezint sau n limitele unui risc normal de producie sau gestiune. Organul executiv al ntreprinderii - Administratorul 38. Administratorul conduce activitatea ntreprinderii i i exercit funciile ce-i revin n conformitate cu legislaia, prezentul Statut i contractul (acordul) ncheiat cu Fondatorul. 39. Administratorul are urmtoarele atribuii: a) conduce activitatea ntreprinderii i asigur funcionarea ei eficient; b) acioneaz fr procur n numele ntreprinderii; c) reprezint interesele ntreprinderii n relaiile cu persoanele fizice i juridice, precum i cu organele de justiie, acordnd atare mputerniciri n unele probleme i altor lucrtori ai ntreprinderii ori altor persoane ce dispun de calificarea respectiv; d) asigur executarea deciziilor Fondatorului i Consiliului de administraie; e) asigur, conform deciziei Consiliului de administraie, auditul activitii economicofinanciare a ntreprinderii; f) prezint trimestrial Consiliului de administraie darea de seam cu privire la activitatea economico-financiar a ntreprinderii i, dup caz, actul auditului; g) ncheie contracte, elibereaz procuri, deschide conturi n bnci; h) prezint Fondatorului propuneri coordonate cu Consiliul de administraie privind schimbarea componenei, reconstrucia, extinderea, reutilarea tehnic a bunurilor transmise n gestiunea ntreprinderii; i) poart rspundere material pentru neexecutarea sau executarea inadecvat a obligaiilor stabilite n contract; j) asigur prezentarea, n modul stabilit de lege, a rapoartelor financiare i fiscale, a drilor de seam statistice i de alte tipuri n organele respective de stat; k) asigur transferarea n termen a plilor n bugetul public naional; l) angajeaz i concediaz personalul ntreprinderii, asigur stimularea muncii angajailor, sancionarea sau tragerea lor la rspundere; m) asigur achitarea salariilor, n modul i n termenele stabilite de legislaie; n) ndeplinete i alte obligaii ce in de organizarea i asigurarea activitii ntreprinderii, conform legislaiei. 40. Administratorul ntreprinderii este obligat s asigure integritatea bunurilor primite n gestiune operativ, utilizarea i reproducerea lor. Valoarea activelor nete proprii ale ntreprinderii nu trebuie s fie mai mic dect mrimea capitalului social. n caz contrar, se interzice de a plti prime din contul profitului net obinut. VI. Activitatea de ntreprinztor a ntreprinderii 41. ntreprinderea poate desfura orice gen de activitate prevzut n prezentul Statut, cu excepia celor interzise de legislaie.

42. ntreprinderea i ntocmete de sine stttor programul de producie, n funcie de indicii economici stabilii de Fondator, contractele ncheiate pentru comercializarea produciei ctre consumatori i necesitatea de a asigura dezvoltarea ntreprinderii. 43. ntreprinderea procur resurse pe piaa de mrfuri nemijlocit de la productori, n unitile comerului angro, la burse, iarmaroace, licitaii, de la organizaiile de aprovizionare tehnico-material etc. 44. ntreprinderea i comercializeaz producia, lucrrile, serviciile, precum i deeurile de producie la preurile i tarifele de pia, iar n cazurile prevzute de actele normative - la preuri i tarife reglementate de stat. 45. Profitul (pierderile) ntreprinderii se determin n modul prevzut de legislaie. Profitul net se formeaz dup achitarea impozitelor i a altor pli obligatorii i rmne la dispoziia ntreprinderii. 46. Profitul net poate fi utilizat pentru: a) acoperirea pierderilor din anii precedeni; b) formarea capitalului de rezerv; c) formarea rezervei pentru dezvoltarea produciei; d) defalcri n bugetul de stat; e) n alte scopuri, dac nu contravin legislaiei. 47. Decizia de repartizare a profitului net se adopt de ctre Consiliul de administraie anual, la propunerea Administratorului, nu mai trziu de 30 aprilie a anului ce urmeaz dup anul de gestiune. 48. Profitul net se va repartiza doar pentru acoperirea pierderilor din anii precedeni, pentru formarea capitalului de rezerv i a rezervei pentru dezvoltarea produciei n cazul n care valoarea activelor nete, conform ultimului bilan anual al ntreprinderii, este mai mic dect capitalul social al ntreprinderii sau va deveni mai mic n urma repartizrii lui n alte scopuri. 49. Pierderile ntreprinderii se acoper din contul profitului net rmas la dispoziia ntreprinderii, din contul mijloacelor fondului de rezerv, precum i din donaii sau subvenii. 50. Dac, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau al oricrui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale ntreprinderii, potrivit bilanului anual al acesteia, va fi mai mic dect mrimea capitalului social, Consiliul de administraie va informa Fondatorul despre necesitatea modificrii capitalului social al ntreprinderii. VII. Temeiurile de reorganizare sau lichidare a ntreprinderii 51. ntreprinderea se reorganizeaz prin fuziune (contopire, absorbie), dezmembrare (divizare, separare) sau transformare, n baza deciziei Fondatorului, n care se prevede modul i termenele de reorganizare. 52. ntreprinderea i nceteaz activitatea i se lichideaz n temeiurile prevzute de legislaie, inclusiv: a) expirarea termenului pentru care a fost nfiinat; b) atingerea scopului pentru care a fost constituit sau imposibilitatea atingerii lui; c) prin hotrrea Fondatorului; d) prin hotrrea instanei judectoreti; e) n cazul insolvabilitii sau ncetrii procesului de insolvabilitate n legtur cu insuficiena masei debitoare. 53. Lichidarea ntreprinderii se efectueaz de ctre comisia de lichidare, constituit prin hotrrea Fondatorului, creia i se transmit toate mputernicirile privind conducerea activitii curente a ntreprinderii. 54. n cazul ncetrii activitii ntreprinderii, potrivit deciziei instanei judectoreti competente, componena comisiei de lichidare, modul, termenele i alte condiii de activitate a ei snt determinate de aceast instan. 55. ntreprinderea se consider lichidat odat cu radierea ei din Registrul de stat al ntreprinderilor i organizaiilor. VIII. Dispoziii finale 56. Prezentul Statut este ntocmit n ___ exemplare, fiecare dintre ele avnd aceeai putere juridic. Anexele la Statut constituie parte integrant a lui. 57. Prezentul Statut, modificrile i completrile acestuia intr n vigoare la data

1.3 .

nregistrrii lui la Camera nregistrrii de Stat a Ministerului Dezvoltrii Informaionale. 58. Prevederile prezentului Statut snt obligatorii pentru toi angajaii ntreprinderii. 59. Litigiile aprute n procesul activitii ntreprinderii i/sau reorganizrii, lichidrii ei se vor soluiona n instanele judectoreti competente. Pentru actul de constituire a societatii comerciale, avem: semnarea acestuia de catre fondatorii societatii comerciale, care pot fi atit PF cit si PF cetateni ai RM, cit si cetati straini si PJ straine; actul de constituire trebuie sa fie aprobat de Camera Inregistrarii de Stat a RM. Clauzele obligatorii ale acestuia sunt: denumirea persoanei juridice; sediul PJ; identificarea fondatorilor; clauza privind obiectul de activitate a PJ; durata activitatii PJ; capitalul social al PJ si aporturile fondatorilor; clauza privind drepturile si obligatiile fondatorilor; claua privind structura atrinutiile, modul de constituire si functionare a organelor PJ, clauza privind modul de reprezentare; clauza privind reorganizarea, dizolvarea si lichidarea PJ clauza privind filialele si reprezentantele PJ. n instana de judecat a fost depus o cerere privind nulitatea societii pe aciuni 7 pct. invocndu-se motivul c actul de constituire al acestei societi nu corespunde prevederilor legii. Lipsa cror clauze din actul de constituire servesc drept temei de nulitate a societii comerciale? Ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt: a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numrul de nregistrare al fondatorului persoan juridica; b) denumirea societatii; c) obiectul de activitate; d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare; e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune n natur si modul de evaluare, dac au fost fcute asemenea aporturi; f) sediul; g) structura, atributiile, modul de constituire i de functionare a organelor societatii; h) modul de reprezentare; i) filialele i reprezentantele societatii; Deasemenea ca lista clauzelor care in cazul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si: a) cuantumul capitalului social; b) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numrul de actiuni de fiecare clasa; c) msrimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator; d) modul de tinere a registrelor societatii; f) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
Subiectul 11. ntreprinztorii subiecte ale dreptului afacerilor Coninutul subiectului Identificai persoanele care au calitatea de ntreprinztor fcndu-le o scurt caractistic. Pag.96. Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal puncte 3 pct.

nr. 1.1.

activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu skopul de a obtine profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si persoanele juridice cu skop lukrativ.
Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere individuala in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta de intrep. Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii ei in Registrul de stat al intreprinderilor. De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea. 1.2. Comparai noiunea de ntreprinztor cu cea de: a) agent economic; b) ntreprindere; c) 5 pct.

antreprenor; d) comerciant; e) persoan juridic; pag. 97-101. a)Agent economic

inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect. Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator. Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte. Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr. c)antreprenor legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori. d)comerciant in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii. e)pers jur din prevederile codului civil reese ca Persoan juridic este organizaia care are un patrimoniu distinct i rspunde pentru obligaiile sale cu acest patrimoniu, poate s dobndeasc i s exercite n nume propriu drepturi patrimoniale i personale nepatrimoniale, s-i asume obligaii, poate fi reclamant i aprat n instan de judecat. Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu skopul de a obtine profit. 1.3. Consultai ceteanul Pruteanu, explicndu-i forma de organizare juridic care poate fi utilizat la desfurarea activitii de ntreprinztor n domeniul: a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaiuni de schimb valutar n numerar cu persoane fizice urmtoarele categorii de rezideni, denumii, n sensul prezentei legi, uniti de schimb valutar: - banca liceniat care efectueaz operaiuni de schimb valutar n numerar cu persoane fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar; - casa de schimb valutar persoan juridic rezident constituit conform legislaiei Republicii Moldova, avnd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a operaiunilor de schimb valutar n numerar cu persoane fizice; - persoana juridic rezident ce presteaz servicii hoteliere, care efectueaz operaiuni de cumprare a numerarului n valut strin/cecurilor de cltorie n valut strin de la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar b) activitii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfurat exclusiv de ctre asigurtori (reasigurtori), sub form de societate pe aciuni, inclusiv cu investiii strine, care dein licen de activitate. c) comerul cu produse alcoolice i tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin licenta in acest sens. d) reparaia tehnicii de uz casnic in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL. 7 pct.

e) jocurile cu noroc - SRL sau SA. f) comerul cu produse petroliere - Participani la piaa produselor petroliere pot fi persoanele juridice care snt titulari de licen sau de autorizaie tehnic, excepie fcnd consumatorul, i care au reedin n Republica Moldova. Participanii la piaa produselor petroliere beneficiaz de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate i de forma juridic de organizare. Este inadmisibil favorizarea unor participani prin acordarea de nlesniri neprevzute de lege, precum i limitarea direct sau indirect a drepturilor i intereselor legitime. Participanii la piaa produselor petroliere snt n drept s nfiineze asociaii, uniuni i alte forme de asociere n scopuri ce nu contravin legislaiei, inclusiv reglementrilor liberei concurene.

nr. 1.1 . 1.2 .

Subiectul 12. ntreprinztor Individual titular al patentei de ntreprinztor. Coninutul subiectului puncte Identificai drepturile i obligaiile ntreprinztorului individual titular al patentei de 3 pct. ntreprinztor fcnd o caracteristic a acestora pag. 114. Determinai actele necesare pentru eliberarea patentei de ntreprinztor la desfurarea 5 pct. activitii de: a) Comerul cu amnuntul la tarabe, tejghele, tonete i din autovehicule n piee i n alte locuri autorizate; b) predarea limbilor strine; c) arat i alte lucrri de cultivare a pmntului cu mijloace tehnice; d) reparaie a locuinelor; e) organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare i zootehnice. (1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza cruia i are domiciliul sau la locul de desfurare a activitii preconizate. n cazul prevzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la primria respectiv. (2) n cerere se indic: a) prenumele, numele i domiciliul solicitantului; b) genul de activitate de ntreprinztor pentru exercitarea creia se solicit patenta; c) durata patentei; d) tipul mijlocului de transport i numrul de nmatriculare al acestuia, dac se prevede c acest mijloc de transport va fi utilizat la desfurarea activitii menionate. A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta; B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirm calificarea solicitantului n domeniul limbilor strine(diploma),bonul de plat a taxei p/u patent; C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce confirm dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arend,actul de proprietate),bonul de plat a taxei p/u patent; D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta; E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta; F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta. Inspectoratul fiscal a emis o prescripie prin care a prevenit cet. Tigreanu c ncepnd 7 pct. cu data de 20 decembrie i se suspend patenta deoarece el a comercializat mbrcminte, nclminte i cri dei nu titularul de patent nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat avocatului dup asisten juridic i a ntrebat n ce cazuri nceteaz patenta i n ce cazuri se suspend, care este organul competent de a suspenda patenta i dac cu adevrat comercializarea mbrcmintei, nclmintei i crilor este interzis. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.

1.3 .

Articolul 9. Suspendarea patentei (1) Patenta se suspend: a) n baza cererii titularului patentei n legtur cu boala lui, n limitele termenelor stabilite de legislaia muncii; b) n cazul neexecutrii obligaiilor prevzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) i d) i a prevederilor alin.(8); c) n cazul neachitrii n termen a taxei pentru perioada urmtoare de valabilitate a patentei; (2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendat i dup nlturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabilete i se prelungete pe perioada respectiv. (3) n cazul depistrii de ctre organele de control a cazurilor de continuare a activitii n baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) i c), acestea informeaz autoritatea fiscal teritorial sau primria care a eliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate, indicnd, n mod obligatoriu, numrul i seria patentei. Articolul 8. ncetarea valabilitii patentei (1) Valabilitatea patentei nceteaz: a) odat cu expirarea duratei patentei; b) n cazul n care titularul patentei renun la patent pe calea depunerii cererii respective; c) n baza cererii titularului patentei n legtur cu pierderea capacitii de munc, confirmat de concluzia respectiv a comisiei medicale; d) n cazul decesului titularului patentei; e) n cazul aplicrii fa de titularul patentei a unor sanciuni administrative; f) n cazul n care se constat transmiterea patentei ctre o alt persoan; g) n cazul n care durata patentei nu este prelungit n decurs de 12 luni consecutive de la data suspendrii ei pentru neachitarea n termen a taxei pentru patent. (2) Dac valabilitatea patentei nceteaz n temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) i d), titularului patentei sau motenitorilor acestuia li se restituie suma pltit pentru perioada nefolosit.
Subiectul 13. ntreprinztorul individual nr. Coninutul subiectului 2.1. Relatai despre procedura nregistrrii de stat a ntreprinztorului individual, referinduv i la cazurile n care nregistrarea nu se admite. Pag. 108-109 2.2. Comparai drepturile, obligaiile i rspunderea ntreprinztorului individual cu cele ale titularului patentei de ntreprinztor. 1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice. Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual. 2. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la

puncte 3 pct. 5 pct.

efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale. Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite. 2.3. Consultai ntreprinztorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le poate desfura: a) activitate de asigurare nu b) comerul cu buturi spirtoase i articole din tutun trebuie sa obtina licenta. c) activitate n domeniul jocurilor de noroc - nu d) activitate de schimb valutar- nu e) organizarea disco-cluburilor-DA 7 pct.

nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 14. Noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ. Coninutul subiectului puncte Relatai despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ- ca forme ai pers jur ku 3 pct. skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume colectiv(este societatea comercial ai crei membri practic, n conformitate cu actul de constituire, activitate de ntreprinztor n numele societii i rspund solidar i nelimitat pentru obligaiile acesteia), societatea in comandita(este societatea comercial n care, de rnd cu membrii care practic n numele societii activitate de ntreprinztor i poart rspundere solidar nelimitat pentru obligaiile acesteia (comanditai), exist unul sau mai muli membri-finanatori (comanditari) care nu particip la activitatea de ntreprinztor a societii i suport n limita aportului depus riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii),SRL(este societatea comercial al crei capital social este divizat n pri sociale conform actului de constituire i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii), SA(Societate pe aciuni este societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii), intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de intreprinzator(cooperativ este asociaia benevol de persoane fizice i juridice, organizat pe principii corporative n scopul favorizrii i garantrii, prin aciunile comune ale membrilor si, a intereselor lor economice i a altor interese legale). . Avem 4 forme: SA; SRL, SNC, SC. Avem 3 tipuri de societati comerciale: de tip inchis de tip deskis, hibrid. Comparai noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ cu noiunile de a) societate 5 pct. comercial b) societate civil; c) ntreprindere; d) agent economic; e) ntreprinztor-in carte nu-i. a) societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridical cu scop lucrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un caracter mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si municipal ; b) societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma autentica nu-si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot desfasura asociatii ei; c) intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi 1992: ntreprinderea 1. Forma organizatorico-juridic a activitii de antreprenoriat este ntreprinderea. 2. ntreprinderea constituie un agent economic cu firm (titulatur) proprie nfiinat de antreprenor n modul stabilit de legislaie. 3. ntreprinderea are dreptul de persoan juridic sau de persoan fizic, n conformitate cu prezenta Lege.

1.3 .

ntreprinderea-persoan juridic i ntreprinderea-persoan fizic au aceleai drepturi i obligaii, cu excepia rspunderii patrimoniale pentru obligaiile lor. 4. ntreprinderea devine subiect de drept din momentul nregistrrii de stat. d) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea proprie cu scopul de a obtine venit; e) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu scop lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public, precum si pers fizica ce practica activitate de intreprinzator. Procurorul a naintat o cererea de chemare n judecat i a solicitat instanei de a anula 7 pct. nregistrarea SRL VERDICT, deoarece fondatorii acesteia sunt n incopatibilitate i nu au dreptul s desfoare alte activiti remunerate dect funcia pe care o ocup. n motivaie a fost indicat c unul din fondator este procuror, al doilea este membru al Curii Constituionale, iar al treilea a fost ales deputat n Parlament. Cum trebuie s procedeze instana? Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM, procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui SRL.
Subiectul 15. nregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ Coninutul subiectului Numii aciunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra nregistrrii cererii de nregistrare a persoanei juridice. Registratorul verifica legalitatea actelor prezentate, capacitatea juridica si identitatea fondatorilor, verifica respectarea tuturor conditiilor de constituire, decide asupra cererii de inregistrare prin acceptare si emiterea deciziei de inregistrare. Comparai natura juridic a actului de nregistrare emis de Camera nregistrrii de Stat cu alte acte administrative cu caracter normativ sau nenormativ. Pag.152 Consultai clientul privind procedura de nregistrare a fiecrei forme de persoane juridice cu scop lucrativ, n special care sunt cazurile (temeiurile) de neadmitere a nregistrrii de stat a persoanei juridice. Capitolul II din legea nr220/ 2007. Neadmiterea inregistrarii are loc in cazurile: a) Nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru inregistrare; b) Necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru inregistrare cerintelor prevazute de lege c) Incalcarii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a activitatii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice. puncte 3 pct.

nr. 1.1.

1.2. 1.3.

5 pct. 7 pct.

nr. 1.1 .

Subiectul 16. nregistrarea de stat a societii comerciale. Coninutul subiectului puncte Numii actele necesare pentru nregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, unde un 3 pct. fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoan juridic strin i al treilea fondator este un cetean al Republicii Moldova. Cf Legii cu privire la inrgistrarea PJ si intreprinzatorului individualActele necesare sunt: -cererea de inregistrare; -actul de constituire al societatii care urmeaza sa fie inregistrata; -actele de identitate ale fondatorilor: a)cetatean al R.M: buletinul de identitate b)pers.jur.:extras din registrul pers.jur.,copia de pe certificatul de inregistrare si de pe actul de constituire,certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a obligat,toate in forma autentica traduse in limba romana si legalizate; c)statul se reprezinta prin organele sale sau intreprinderile formate de acesta, si respectiv va fi denumirea organului sau intreprinderii.

1.2 .

-bonul de plata al taxei de timbru; -bonul de plata a taxei de inregistrare; -actul bancar; -actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport in natura la capitalul social; a)statul prezinta avizul organului de stat care exercita dreptul de proprietar in numele statului,adica Guvernul imputernicit prin lege. (4) Pentru nregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiii strine, pe lng documentele prevzute la alin.(1) i (2), se vor depune: a) extrasul din registrul naional din ara de origine a investitorului; b) actele de constituire ale persoanei juridice strine; c) cazierul judiciar al administratorului persoan fizic strin, eliberat de organul competent din ara sa de origine i din Republica Moldova. Comparai registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul acionarilor evideniind 5 pct. destinaia, deintorul i coninutul. I.Registrul actionarilor SA este obligata sa tina un registru al actionarilor,cu exceptia societatilor care emit actiuni la purtator. Registrul reprezinta un sistem unic de evidenta a detinatorilor de actiuni si a operatiunilor cu actiunile SA. Legislatia prevede ca registrul actionarilor este o lista de persoane ce permite identificarea persoanelor care au calitatea de actionar,a persoanelor care au alte drepturi asupra actiunii.Registrul este, pentru societatea emitenta,pentru actionari si pentru comisia nationala a valorilor mobiliare o sursa de informatie asupra executarii dispozitiilor de transmitere a actiunilor, de colectare si pastrare a informatiei privind actiunile si documentele care implica operarea de modificari in registru. SA poate sa detina registrul actionarilor de sinestatator ori sa il incredinteze unui registrator. Actele juridice savirsite cu actiuni trebuie consemnate in registrul actionarilor. II.Registrul de stat al intreprinderilor este o lista de societati comerciale pers.jur. si date informative despre ele. In el se inscriu: denumirea completa si prescurtata a societatii,sediul, obiectul principal de activitate, termenul pentru care a fost constituita, marimea capitalului social, data si numarul de inregistrare, numele registratorului, alte date. Registrul se tine in mod computerizat si manual. Cel manual are prioritate. Efectul juridic al inregistrarii se exprima prin faptul ca societatea ca pers.jur. exista atita cit figureaza in registrul de stat. In numele societatii neinregistrate nu se pot incheia acte juridice si nu se poate practica activitate de intreprinzator,altfel societatea va fi sanctionata. Societatea este in drept sa faca modificari in registru dar numai prin hotarirea a organului suprem de decizie. Consultai fondatorului unic, al crei cereri de nregistrare a SRL a fost respins de 7 pct. Camera nregistrrii de Stat pe motivul c prinsul petelui n Marea Nordic nu este reglementat de legislaia R. Moldova i din aceast cauz nu poate fi nregistrat o societate comercial care i propune un astfel de obiect de activitate. Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis este permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in documentele de inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu inregtistrare, deja cu modificarile operate.
Subiectul I7. Obligaiile asociatului societii comerciale. Coninutul subiectului Descriei obligaiile asociatului societii comerciale. - Sa contribuie la formarea capitalului social - Sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea persoanei juridice. - Sa informeze persoana juridica despre modificarea datelor de identitate. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa

1.3 .

nr. 1.1 .

p 3

indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire. Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului. Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului. In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea. De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate. 1.2 . Comparai modalitatea i termenul de transmitere a aportului asociailor SRL cu cea a: a) asociatului comanditar statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al asociatului SRL. Termen de varsare a aportului este prevazut doar pentru comanditari : pina la inregistrarea de stat cel putin 60% din valoarea aportului la care s-au obligat, restul nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. b) acionarilor-fondatori ai societii pe aciuni persoana care subscribe actiuni contra mijloacelor banesti este obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea societatii, iar cel care subscribe si se obliga sa transmita aporturi in natura in cel mult 1 luna de la data inregistrarii SA. c) asociatului unic al societii cu rspundere limitat varsa integral aportul in numerar pina la data inregistrarii societatii comerciale, iar aportul in natura in cel mult 30 zile de la inregistrarea de stat a SRL. Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris pina la inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii SRL. Asociatul societatii comerciale are

urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului. Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului. In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.

De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate. 1.3 .

Ceteanul Verega, asociat al SRL Buleandra, a naintat o aciune n instana de judecat ctre asociatul 7 Lucan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul c acesta nu a vrsat ntregul aport la capitalul social la care s-a obligat. n aciune s-a artat c Dl. Lucan trebuia pn la 10 noiembrie s verse integral aportul su, ns a trecut mai mult de 20 de zile de la data cnd el trebuia s-i ndeplineasc obligaia, iar aportul nu a fost vrsat. Aciunea era ntemeiat pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul? Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform prevederilor Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea excluderii acestuia din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.

nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 18. Drepturile asociatului societii comerciale Coninutul subiectului puncte Descriei drepturile asociatului societii comerciale- dreptul de creanta; dreptul de a 3 pct. participa la conducerea si activitatea PJ; dreptul la informatie; dreptul la dividend; dreptul la o parte din activele societatii inc azul lichidarii acesteea. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint: dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca. Comparai dreptul de a participa la conducerea i activitatea societii a asociatului 5 pct. comanditat cu cel a asociatului societii cu rspundere limitat. In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in

1.3 .

conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii societatii in comandita, cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii SC participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii, pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii SC au dreptul la un singur vot, pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-persoane terte. Raspunderea comanditatilor in SC este una nelimitata si solidara, iar cea a asociatilor SRL este una limitatasi subsidiara. Cet. Negrescu, asociat al SRL IKKEL n ultimii 3 ani nu a primit dividende. El 7 pct. solicit consultaie i posibil asisten juridic n instan cu privire la: a) dreptul de a pretinde la dividende din activitatea societii; b) proporionalitatea dividendelor c) modalitatea de plat a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a mpririi beneficiului ntre asociai. ntocmii o not informativ i rspundei la ntrebrile puse precum i explicaii dac are el dreptul s depun o cerere n instan pentru ncasarea forat a sumei dividendului? a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii. b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului societatii poate fi modificat prin hotarirea adunarii generale a asociatilor, care se adopta cu votul unanim al asociatilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care asociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate. c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul ramas dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii. Beneficiul se plateste asociatilor n forma baneasca, in decurs de 30 de zile de la data adoptarii hotarrii privind distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a stabilit un alt termen. d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este in drept sa adopte hotarire privind distribuirea beneficiului ntre asociati 1.pina la varsarea integrala a aporturilor; 2.daca, in urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societatii va deveni mai mica decit suma capitalului social si capitalului de rezerva. Societatea nu este in drept sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a asociatilor daca, la momentul achitarii, societatea este in stare de insolvabilitate sau poate ajunge in aceasta stare in urma distribuirii beneficiului. in cazul incetarii circumstantelor mentionate, societatea este obligata sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a asociatilor. Beneficiul platit contrar reglementarilor stabilite se restituie societatii.
Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ Coninutul subiectului puncte Identificai persoanele care nu pot fi desemnai n funcie de administrator al unei SRL. 3 pct. - Persoanele carora, prin lege sau hotarire judecatoreasca, le este interzisa detinerea functiei de administrator sau a unei alte functii care acorda dreptul de dispozitie asupra bunurilor materiale; - Persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infractiuni contra patrimoniului, infractiuni economice, infractiuni savirsite de persoane cu functie de raspundere sau de persoane care gestioneaza organizatii comerciale. - Persoanele care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata. Analizai raportul juridic dintre administrator i persoana juridic pe care o 5 pct.

nr. 1.1.

1.2.

gestioneaz. Pag.177-178. Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei

care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar in numele sip e contul persoanei juridice. Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.
1.3. Consultai administratorul unei societi pe aciuni care dorete s vnd o cldire a societii 7 pct. cu 2 mln. lei, i explicai-i cum trebuie s procedeze, atunci cnd capitalul social al societii este de 4 mln. lei, iar activele societii sunt doar de 3,5 mln. lei. In cazul dat, hotaririle cu

privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre adunarea generala a actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune in speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv (administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire:
a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.

nr. 1.1 . 1.2 .

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ. Coninutul subiectului puncte Descriei noiunea de patrimoniu al persoanei juridice evideniind elementele lui-pag. 3 pct. 182. Clasificai dup criteriile cunoscute bunurile ce intr n componena activului 5 pct. patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ-pag.183 I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului. a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu ajutorul alteia. b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in

1.3 .

loc fara asi pierde valoarea lor economica; c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic; d)mijloacele economice ale intreprinzatorului; e)sursele mijloacele economice. II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii. a)dreptul asupra firmei b)dreptul asupra emblemei c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial e)dreptul de autor f)dreptul asupra modelului si desenului industrial g)dreptul asupra inventiilor Unitatea Administrativ Teritorial Comuna Vultureni a transmis n capitalul social al 7 pct. S.A. Vulturenii de Jos un iaz de 10 ha. Camera nregistrrii de Stat a refuzat s nregistreze societatea cu asemenea bunuri n capitalul social, ori potrivit Constituiei i Codului civil, apele i pdurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public. Juristul Primriei Comunei Vultureni a atacat refuzul nregistrrii n instana de judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul ? Instanta va permite inregistrarea societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz de 10ha, intrucit chiar daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea pot fi transmise cu drept de gestiune economica si societatilor comerciale pentru satisfacerea necesitatilor activitatii sale.

nr. 1.1.

Subiectul 21. Aportul n natur la capitalul social. Coninutul subiectului puncte Descriei procedura de vrsare a aportului nemonetar la formarea i majorarea 3 pct. capitalului social al societilor comerciale. . 1 aportul in natura la capitalul social se

face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile. Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis. Majorarea- pag.207. Stabilii interdependena dintre noiunile de aport la capitalul social, participaiune 5 pct. parte social, aciune aport suplimentar. Capitalul social se divizeaza in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes, parti sociale, actiuni, cote de participare, a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca. Valoarea acestei participatiuni ale asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul social de catre acesta. Daca participatiunilr asociatilor cresc din contul aporturilor suplimentare ale tuturor detinatorilor, capitalul social se va majora fara a afecta interesele asociatilor. Insa capitalul social se poate majora prin aporturi suplimentare neproportionale, ale tuturor asociatilor sau numai a unora dintre ei. 2 intre notiunile de aport la capitalul

1.2.

social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi

1.3.

mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Aciunea este un document, care atest dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia Recomandai soluii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL MIXT, care a decis s verse 7 pct. cu titlu de aport n capitalul social un bun imobil, un automobil, aciunile pe care le deine n S.A. Tmplarul referindu-v la la termenul de vrsare, modul de evaluare i de predare a acestora. De la pag. 202- pina la 206, inclusiv de vazut in referinte. In calitate

de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani.

Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vrsat integral pn la nregistrarea de stat a societii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul n natur caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vrsat n cel mult 30 de zile de la nregistrarea de stat a societii. Dovada vrsrii acestui aport va fi prezentat organului de nregistrare n termen de 10 zile de la vrsare. Aportul n natur al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent. Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societii de capital creanele i drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante. Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.

nr. 1.1 .

Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ. Coninutul subiectului puncte Identificai bunurile incorporale ce se includ n activul persoanei juridice, definindu-le 3 pct. i explicndu-le esena- pag. 184(definitia)+pag. 187 explicatia lor. . In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si

efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala. 1.2 . Comparai denumirea de firm cu marca de producie evideniind momentul 5 pct. aparieie drepturilor respective i prioritatea care o acord legea una fa de alta n cazul confruntrii acestora. Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare. Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de productie distinge produsele unui agent econoic pe piata de desfacere a acestora. Consultai un investitor strin n privina posibilitii transmiterii unei mrci de 7 pct. producie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-v la modul de evaluare, aprobare a valorii i procedura de transmitere a acesteia. Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de adunarea generala si evaluata de catre un expert independent, profesionist si impartial conform bunurilor aduse ca aport in natura, iar evaluarea acestora trebuie sa se finalizeze cu acel act de evaluare a marcii de productie, in care sa fie indicate valoarea acesteea, caracteristicile ei, data intocmirii, persoanele ce lau intocmit etc.. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stabilit in actul de constituire dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.
Subiectul 23. Capitalul social al societii comerciale. Coninutul subiectului Numii 9 reglementri legale prin care se stabilete capitalul social minimal al unor societi comerciale i relatai despre funciile capitalului social. a) hotarirea guvernului pentru aprobarea regulamentului privind modul de organizare si functionarea a caselor de amanet. Pentru municipale capitalul soc minim - 25 mii $, pentru localitatile rurale-15 mii $; b) legea din 2008 privind reglementarea valutara. Capitalul min - 500mii lei; puncte 3 pct.

1.3 .

nr. 1.1.

1.2.

1.3.

c) legea RM din 1999 cu privire la jocurile de noroc; d) legea din 1997 cu privire la bursele de marfuri - mrimea capitalului social al bursei de mrfuri trebuie s fie de cel puin 1 milion de lei; e) legea din 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare. Capital soc. minimal-500 mii lei; f) legea din 1997 cu privire la fondurile de investitii Capitalul propriu al fondului de investiii mutual i cel al fondului de investiii pe intervale trebuie s constituie cel puin 1 milion de lei fiecare, iar capitalul social al fondului de investiii nemutual - cel puin 500 mii de lei; g) legea cu privire la institutiile financiare -100 mln lei; h) legea cu privire la asigurari; i) legea cu privire la SRL - 5400lei; j) legea cu privire la SA 20000lei. Functiile capitalului social: 1.baza materiala a PJ. 2. garantie a creditorilor. 3.legatura dintre PJ si membrii sai. (mai detaliat despre functii la pag.199jos si pag.200) Comparai noiunea de capital social cu noiunile de patrimoniu, activ al societii, pasiv al societii, capital propriu, capital vrsat, participaiune. intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska. Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Aciunea este un document, care atest dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia. Pag.198-199. Procurorul m. Chiinu a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL Lombardul Daciei din Chiinu. Administratorul lombardului solicit asisten juridic i afirm c capitalul social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe cnd capitalul social minimal pentru SRL este mult mai mic. Consultai administratorul i elaboraii o not informativ n care explicai care norme au fost violate i ce trebuie s ntreprind administratorul pentru a evita dizolvarea? Raspuns: Administratorul a tinut cont doar de prevederile generale ale Legii cu privire la SRL, unde este specificat ca capitalul social minim al unei SRL trebuie sa fie de 5400 lei. Insa, pentru constituirea, organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) sunt reglementari speciale capitalul social minimal pentru functionarea caselor de amanet din municipii este de 25000 $ iar, iar in mediul rural de 15000$ (Conform Hotaririi de Guvern cu privire la aporbarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a caselor de amanet (lombard) ). Respectiv, administratorul , pentru a evita dizolvarea, va trebui sa convoace adunarea generala sis a explice esenta problemei, iar adunarea generala a societatii urmeaza sa decida majorarea capitalului social al societatii sau lichidarea acesteia.

5 pct.

7 pct.

nr. 1.1 .

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL. Coninutul subiectului puncte Caracterizai formele de majorare a capitalului social a SRL- pag.354. 3 pct. Articolul 33. Majorarea capitalului social (1) Majorarea capitalului social al societii se admite numai dup vrsarea integral a aporturilor subscrise. (2) Capitalul social se va majora prin: a) mrirea proporional a prilor sociale din contul profitului net al societii sau din mijloacele capitalului de rezerv; b) vrsarea aporturilor suplimentare de ctre asociai i/sau de ctre terii care au devenit asociai. (3) Majorarea capitalului social din contul vrsrii unor noi aporturi se efectueaz cu respectarea prevederilor art.24 alin. (6). (4) nregistrarea modificrilor actului de constituire a societii n Registrul de stat

1.2 . 1.3 .

al ntreprinderilor i organizaiilor n cazul majorrii capitalului social se efectueaz dup vrsarea efectiv a aporturilor. La nregistrarea de stat se va face dovada vrsrii aporturilor. (5) Dac majorarea capitalului social nu a avut loc, societatea, n termen de 3 luni de la data adoptrii de ctre adunarea general a asociailor a hotrrii pentru modificarea actului de constituire, va restitui asociailor aporturile suplimentare transmise ei. n cazul n care societatea nu a restituit aportul respectiv n termenul stabilit, aceasta este obligat la plata dobnzii prevzute de legislaie. Comparai procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului 5 pct. nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor asociai- pag.354-355. Administratorul SRL OTTT la 1 decembrie 2008 a depus la Camera nregistrrii de 7 pct. Stat cererea de majorarea capitalului su social din contul aportului unui cetean strin, care urma pn la 15 ianuarie 2009, s importe n Moldova i s depun n capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Camera nregistrrii de Stat a refuzat nregistrarea modificrii n actele de constituire, indicnd c nregistrarea poate fi efectuat doar dup importul utilajelor n R. Moldova i predarea lui SRL OTTT. SRL OTTT, dorind s beneficieze de facilitile fiscale prevzute de Codul fiscal i Hotrrea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 i considernd ca decizia este nentemeiat, a atacat-o n judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul? nregistrarea modificrilor actului de constituire a societii n Registrul de stat al ntreprinderilor i organizaiilor n cazul majorrii capitalului social se efectueaz dup vrsarea efectiv a aporturilor i includerea acestora n bilanul societii. La nregistrarea de stat se va face dovada vrsrii aporturilor.
Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societii pe aciuni. Coninutul subiectului Descriei procedeele de majorare a capitalului social al societii pe aciuni. - Prin incorporarea beneficiilor si rezervelor. - Prin incorporarea diferentelor rezultate din evaluare. - Prin aporturi suplimentare in numerar sau in natura. - Prin conversiunea datoriilor in actiuni. - Prin cresterea valorii nominale a actiunilor. - Prin emisiune suplimentara de actiuni. (pag. 407-409) Comparai procedura majorrii capitalului social prin majorarea valorii nominale a aciunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentar de aciuni. Pag.408-409. Acionarul Vldescu a atacat hotrrea adunrii generale a acionarilor S.A. Rdeanu, prin care a fost decis majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate. n motivarea sa, reclamantul a artat c majorarea capitalului social s-a fcut numai pentru aciunile ordinare emise de societate. Reclamantul deine aciuni prefereniale de aceeai valoare nominal ca i aciunile ordinare i, deci, n rezultatul majorrii capitalului social trebuie s creasc i valoare nominal a aciunilor prefereniale. n referin S.A. Rdeanu a menionat c, potrivit actului su de constituire, majorarea se face numai pentru aciunile ordinare, dar nu i pentru cele prefereniale. Cum trebuie soluionat litigiul? Despre actiune ordinara si preferentiala la pagina 417. Solutia nu stiu.

nr. 1.1.

puncte 3 pct.

1.2. 1.3.

5 pct. 7 pct.

nr. 1.1 .

Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL. Coninutul subiectului Caracterizai formele de reducere a capitalului social al SRL-pag.355. Articolul 34. Reducerea capitalului social (1) Societatea este n drept, iar n cazurile prevzute de lege este obligat, s-i reduc capitalul social. (2) Capitalul social al societii poate fi redus prin: a) reducerea proporional a valorii nominale a tuturor prilor sociale; b) stingerea prilor sociale dobndite de societate. (3) Dac reducerea capitalului social nu este motivat de pierderi, restituirea ctre

puncte 3 pct.

1.2 .

asociai a unor fraciuni din aporturi se efectueaz de ctre societate numai dup nregistrarea de stat a modificrilor operate n actele de constituire, modificri determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai trziu de 3 luni de la data nregistrrii de stat. (4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege. Comparai procedura de reducere a capitalului social al SRL i mprirea unor active 5 pct. ntre asociai cu procedura de reducere a capitalului social n legtur cu diminuarea activelor sub mrimea capitalui social stabilit de actul de constituire-pag.355. Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul suprem considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa informarea creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura Reducerea in legatura cu diminuarea activelor in cazul in care societatea activeaza ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete. Asociatul SRL OTTT Ctalin Sudoreanu a depus la Camera nregistrrii de Stat o 7 pct. cererea de dizolvare a SRL n legtur cu faptul c activul societii s-a diminuat i constituie doar 40 % din mrimrea capitalului social declarat. Cum urmeaz s fie soluionat litigiul? CS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL (art.35) prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar urmator.Agentul economic e obligate sa decida reducerea CS. Dac, societatea nu va reduce capitalul su social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidat prin hotrre judectoreasc, dar nu dizolvata.
Subiectul 27. Societatea n comandit (SC). Coninutul subiectului puncte Descriei noiunea i caracterele societii n comandit. 3 pct. Notiune: SC este o societate constituita prin asociere, pe baza deplinei increderi a doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura activitate comerciala in scopul impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sale, dupa caz, nelimitat si solidar (comanditati) sau in limita aportului lor (comanditari). Caracterele: - Caracterul decisiv al elementului intuit personae incredere reciproca deplina; - Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat al raspunderii comanditarilor. - Legislatia nu impune un capital social minim - Numarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un comanditat) si nu poate depasi cifra de 20. Comparai drepturile asociailor societii n comandit cu drepturile asociailor 5 pct. societii n nume colectiv. SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de asociati : comanditari si comanditati, care au drepturi specifice. Comanditatii: (pag.317) - De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei. - De administrare - De reprezentare - La informatie - La o parte din beneficiu - La retragere din societate - La active in caz de lichidare a societatii. Comanditarii: (pag.318)

1.3 .

nr. 1.1.

1.2.

1.3.

- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei. - La informatie si control asupra activitatii comanditatilor. - La o parte din beneficiu. - La retragere din societate. - La active in caz de dizolvare a societatii. Drepturile asociatilor SNC: (pag.307) - De a participa la conducerea si activitatea societatii. - La informatie privind activitatea societatii. - La o parte din beneficiu. - La o parte din active in caz de lichidare a societatii - De retragere din societate. - -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte. - -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea comanditatilor - -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social - -Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social. - -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire. Argumentai includerea n denumirea de firm a societii n comandit a cuvntului ciobanu 7 pct. i a numelui ceteanului Jardan care are statutul de comanditar al acestei societi,

explicnd efectele pe care le genereaz aceste includeri. Raspuns: denumirea SC trebuie sa include sintagma in limba de stat societate din comandita sau abrevierea SC, numele sau denumirea comanditatilor. Daca nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor comanditatilor, in denumirea societatii trebuie sa se include numele sau denumirea a cel putin unu dintre comanditati si sintagma in limba de stat si compania sau abrevierea si Co. Daca denumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului (ca in cazul din speta noastra), acesta raspunde nelimitata si solidar, ca si asociatii comanditati.

nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 28. Adunarea general a societii cu rspundere limitat (SRL). Coninutul subiectului puncte Numii atribuiile ce in de competena exclusiv i neexclusiv a adunrii generale a 3 pct. SRL. Articolul 49. Competena adunrii generale a asociailor (1) De competena exclusiv a adunrii generale a asociailor in: a) modificarea i completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui ntr-o nou redacie; b) modificarea cuantumului capitalului social; c) desemnarea membrilor consiliului societii i a cenzorului, eliberarea nainte de termen a acestora; d) urmrirea pe cale judiciar a membrilor consiliului societii i a cenzorului pentru prejudiciile cauzate societii; e) aprobarea Regulamentului consiliului societii; f) aprobarea drilor de seam ale consiliului societii, a rapoartelor cenzorului sau a avizelor auditorului independent; g) aprobarea bilanului contabil anual; h) adoptarea hotrrii privind repartizarea ntre asociai a profitului net; i) privind reorganizarea societii i aprobarea planului de reorganizare; j) adoptarea hotrrii de lichidare a societii, numirea lichidatorului i aprobarea bilanului de lichidare; k) aprobarea mrimii i modului de formare a fondurilor societii; l) aprobarea mrimii i a modului de achitare a remuneraiei membrilor consiliului societii i cenzorului; m) aprobarea n prealabil a ncheierii contractelor prin care societatea transmite proprietatea sau cedeaz, cu titlu gratuit, drepturi unor teri, inclusiv asociailor; n) nfiinarea filialelor i reprezentanelor societii; o) aprobarea fondrii altor persoane juridice; p) aprobarea participrii n calitate de cofondator al altor persoane juridice. (2) Dac actul de constituire nu prevede altfel, de competena adunrii generale a asociailor in: a) desemnarea i eliberarea nainte de termen a administratorului; b) aprobarea drii de seam anuale i evaluarea activitii administratorului; c) urmrirea pe cale judiciar a administratorului pentru prejudiciile cauzate societii; d) aprobarea mrimii i modului de achitare a remuneraiei administratorului; e) aprobarea planului de afaceri al societii; f) aprobarea regulamentelor interne ale societii; g) adoptarea altor hotrri atribuite de lege sau de actul de constituire n competena adunrii generale a asociailor. Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a asociailor SRL, 5 pct. cu referire la modul de informare a asociailor, deliberativitatea adunrii, modul de adoptare a hotrrilor i ntocmire a procesului verbal- pag.333-340. Articolul 52. Hotrrea privind convocarea adunrii generale a asociailor n hotrrea privind convocarea adunrii generale a asociailor vor fi indicate data, ora, locul desfurrii, ordinea de zi a adunrii, informaiile i documentele care vor fi puse la dispoziia asociailor. Articolul 53. Obligaia transmiterii informaiei i documentelor necesare pentru participarea la adunarea general

1.3 .

a asociailor (1) Administratorul este obligat s expedieze fiecrui asociat hotrrea privind convocarea adunrii generale a asociailor, informaia i documentele necesare. Aceeai obligaie o au asociaii, consiliul societii sau cenzorul n cazul n care acetia convoac adunarea general a asociailor. (2) Informaia i documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse suplimentar n ordinea de zi la cererea asociailor se aduc la cunotina tuturor asociailor n termenul i n modul stabilit la art.55 alin. (4). (3) ntiinarea privind convocarea repetat a adunrii generale a asociailor se transmite asociailor prin scrisoare recomandat, expediat cu cel puin 8 zile nainte de data inerii adunrii. (4) Actul de constituire poate prevedea i alte condiii i termene de informare a asociailor. Articolul 54. ntiinarea asociailor despre convocarea adunrii generale a asociailor (1) Hotrrea privind convocarea adunrii generale a asociailor se aduce la cunotina fiecrui asociat prin scrisoare recomandat, expediat cu cel puin 10 zile nainte de data inerii adunrii. (2) Actul de constituire al societii poate prevedea publicarea unui aviz despre convocarea adunrii generale a asociailor. (3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea general a asociailor acoper orice viciu al nentiinrii i/sau nclcrii modalitii i a termenelor de ntiinare. Adunarea general a asociailor este deliberativ dac numrul de voturi reprezentat este suficient pentru adoptarea a cel puin unei chestiuni incluse n ordinea de zi. Articolul 58. Adoptarea hotrrilor adunrii generale a asociailor (1) Hotrrile adunrii generale a asociailor se adopt: 1) cu votul unanim al asociailor pentru: a) obligarea asociailor la aporturi suplimentare; b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societii; c) completarea ordinii de zi; d) transformarea societii ntr-o alt form n care asociaii poart rspundere nelimitat; 2) cu cel puin trei ptrimi din voturile tuturor asociailor pentru: a) modificarea i completarea actului de constituire; b) lichidarea societii, numirea lichidatorului i aprobarea bilanului de lichidare; c) reorganizarea societii i aprobarea planului de reorganizare; d) acordul prealabil pentru ncheierea contractelor, prin care societatea transmite proprietatea sau cedeaz, cu titlu gratuit, drepturi terilor, inclusiv asociailor societii; e) nfiinarea filialelor i reprezentanelor societii; f) aprobarea fondrii altor persoane juridice; g) aprobarea participrii n calitate de cofondator al altor persoane juridice; h) excluderea unor chestiuni din ordinea de zi; 3) cu cel puin jumtate din voturi pentru: a) aprobarea drilor de seam i a rapoartelor administratorului i ale cenzorului; b) repartizarea profitului net ntre asociai; c) desemnarea i eliberarea nainte de termen a administratorului i cenzorului; d) aprobarea mrimii i modului de achitare a remuneraiei administratorului i cenzorului; e) aprobarea regulamentelor interne; f) adoptarea altor hotrri ce in de competena adunrii generale a asociailor. (2) Hotrrile se adopt prin vot deschis, dac actul de constituire nu prevede altfel. Prin hotrrea adunrii generale a SRL PINUL din 2.12.2007 a fost exclus asociatul 7 pct. Nichiforeanu deoarece el nu a vrsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia s-l verse nc pn la 1 noiembrie 2004, precum i nici nu a participat la ultimele 3 adunri generale, a pierdut legtura cu societatea. Adunarea de asemenea a decis s nu-

i restituie asociatului exclus partea din aport vrsat, or, societatea a suferit prejudiciu n legtur cu nevrsarea integral a aporturilor. Asociatul exclus consider hotrrea ilegal i a atacat-o in instan. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul? (2) Asociatul se exclude din societate prin hotrre judectoreasc. (3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporional din patrimoniul societii, dar are dreptul numai la o sum de bani ce reprezint valoarea contabil a prii sociale la data excluderii, dac hotrrea judectoreasc nu prevede altfel. Valoarea prii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia n decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai dup ce a reparat prejudiciul cauzat societii. Obligaia de reparare a prejudiciului subzist n partea neacoperit prin aportul vrsat. (4) Asociatul exclus din societate rspunde pentru pierderi i are dreptul la profit net pn la data excluderii sale. Plata profitului net se face n termen de 30 de zile de la data adoptrii hotrrii privind distribuirea acestuia sau de la data-limit de adoptare a unei astfel de hotrri. (5) Asociatul exclus din societate poart rspundere fa de teri pentru operaiunile fcute de societate pn la data rmnerii definitive a hotrrii de excludere. Dac, n momentul excluderii lui din societate, exist operaiuni n curs de executare, asociatul este obligat s suporte consecinele executrii lor i, prin derogare de la prevederile alin. (3), nu va putea pretinde valoarea prii sociale ce i se cuvine dect dup terminarea acelor operaiuni.
Subiectul 29. Partea social a asociatului societii cu rspundere limitat (SRL). Coninutul subiectului Definii noiunea de parte social a asociatului SRL relatnd despre coraportul cu capitalul social i despre dependena valorii ei de aportul depus. Reprezinta acea fractiune din capitalul social al SRL, detinuta de fiecare asociat al societatii, a carei marime se stabileste in dependenta de marimea aportului varsat si include toate drepturile si obligatiile asociatului. Daca societatea este constituita dintr-un singur asociat, acesta destine o parte sociala egala cu capitalul social. Partea sociala este indivizibila, daca actul de consituire nu prevede altfel. Comparai noiunea de parte social cu noiunile de certificat al prii sociale, extras din registrul de stat al persoanelor juridice, aport la capitalul social. - SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un certificate prin care se atesta detinerea partii sociale si marimea ei. (certificat al partii sociale) - Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest registru. Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt veridice. In extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui asociat. - Aport la capitalul social reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de marimea aportului varsat de acest asociat. Ceteanul Codreanu asociat al SRL TAUR s-a adresat n judecat cu cererea de a anula contractul de vnzare-cumprare a prii sociale ncheiat ntre asociatul SRL VIBOR (cedent) i ceteanul Nicolescu (cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost nclcarea dreptului de preemiune ce-l are asupra prii sociale n caz de cesiune a acesteia. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul ? Raspuns: Dreptul la instrainare libera a pertii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care beneficiaza ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune , ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmri partea social numai n temeiul titlului executoriu n cazul n care creanele nu pot fi satisfcute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra prii sociale se exercit cu respectarea dreptului de preemiune al celorlali asociai i al societii. Asociatul care intenioneaz s nstrineze parial sau integral partea social transmite o ofert scris administratorului societii. Acesta aduce oferta la cunotina tuturor asociailor n termen de 15 zile de la data transmiterii. n cazul vnzrii prii sociale sau a unei fraciuni din ea cu nclcarea dreptului de preemiune, fiecare asociat poate, n decursul a 3 luni de la data ncheierii actului juridic, s cear pe cale judiciar ca

drepturile i obligaiile cumprtorului s treac la el. Actul juridic de nstrinare a prii sociale se autentific notarial

nr. 1.1 .

1.2 .

1.3 .

Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Coninutul subiectului Numii actele necesare pentru nregistrarea a dou personae juridice care au luat natere n rezultatul divizrii- acte necesare:cererea de inregistrare,proiectul planului de dezmembrare prin separare,hot de dezmembrare prin separare,adoptata de org supreme al societatii,actul de constituire al societatii care ia nastere prin separare,modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua societate,monit of al rm in care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin dezmembrare,actele care demonstreaza garantarea drept sau satisfacerea creantelor cred daca au fost inaintate cerinte,dovada de plata a taxei de inregistrare,bilantul de repartitie a patrimoniului. Operatiuni necesare: a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza c) notificarea CS cu privire la initierea reorganizarii d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare; e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor; f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii. g) inregistra dezmembrarii in CS. Comparai procedura de divizare cu cea de separare, analiznd distinct doar acele operaiuni care le deosebesc- pag.218-223 Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare; la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica; b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ; separare- iau fiinta una sau mai multe PJ; c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la societatea care se constituie; separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la societatea care se constituie. Adunarea General a acionarilor a hotrt dezmembrarea S.A. Autotransportatorul prin separarea din ea a unei societi cu rspundere limitat. Camera nregistrrii de stat a respins nregistrarea reorganizrii i ca temei a invocat dou argumente: a) Societatea care se reorganizeaz nu a retras din circulaie o parte din aciunile sale i b) Hotrrea de reorganizare trebuie s fie adoptat cu din numrul total de voturi, pe cnd adunarea general a votat cu 2/3 din numrul acionarilor prezeni. S.A. Autotransportatorul a atacat decizia Camerei nregistrrii de Stat n judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul? Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu asa cum a mentionat CIS. Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii, despre acestea nu avem reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la dezmembrarea SA.

puncte 3 pct.

5 pct.

7 pct.

nr. 1.1.

Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Coninutul subiectului puncte Numii actele necesare de a fi prezentate pentru nregistrarea unei societi pe aciuni 3 pct. rezultate din fuziunea a dou societi cu rspundere limitat: 1. Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat.

1.2.

2. Proiectul contractului de fuziune. 3. Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu raspundere limitata participante la fuziune. 4. Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata. 5. Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create. 6. Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce confirma plata datoriilor. 7. Actul de transmtere. 8. Autorizatia de fuziune, daca e necesara. 9. Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in MO. 10. Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare. Comparai efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbie 5 pct. evideniind operaiunile necesare de a fi efectuate pentru nregistrarea absorbiei unei persoane jurdice de o alt persoan juridic. Pag 211-pag217. 2 deosebirea dintre efecte a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati ntocmii un proiect de contract de fuziune prin absorbie, potrivit creia SRL Vultureni, 7 pct. care are capitalul social de 500 000 lei i 2 asociai cu pri sociale egale absoarbe SRL Ciocrlia, cu 4 asociai cu pri sociale egale i capitalul social de 400 000 lei. Proiectul contractului de fuziune prin absorbtie trebuie sa contina: 1. Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in procesul de reorganizare : societ absorbanta si cea absorbita. 2. Forma fuziunii absorbtia. 3. Avantajele fuziunii. 4. Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se dizolva la cea absorbanta. 5. Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia le detin in ea si care le vor detine in PJ absorbanta. 6. Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul de transmitere a drepturilor si obligatiilor de la PJ care se dizolva la PJ absorbanta. 7. Se anexeaza actul de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a acestuia facute in legatura cu absorbtia.

1.3.

Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre form organizatoric n alta nr. Coninutul subiectului puncte 1.1 Descriei noiunea de reorganizare prin tranformare- Transformarea- este o operatiune 3 pct. . prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi schimba forma initiala Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor de constituire n condiiile legii. Transformarea persoanei juridice trebuie s ntruneasc i condiiile prevzute de lege pentru forma juridic de organizare n care se transform. 1.2 . 1.2 Analizai operaiunile pe care le implic transformarea unei societi cu 5 pct. rspundere limitat n societate pe aciuni. procedura de transformare implica urmat operatiuni a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului actului de constituire, c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor-trans implica in esenta modif actului de constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad gen pt a decide trans.ad gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt reprezentati asociatii care detin cel putin din voturi SRL,mai putin de jumatate din actiunile cu drept de vot,toate voturile in soc in nume colectiv si in comandita.daca ad gen convocata 1 data nu este deliberative,se va convoca o adunare repetata. d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se transforma-hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de

constituire:unanim-soc pe persoane,2/3 voturi-SA,3/4-SRL. e) informarea creditorilor despre transformare f) publivarea anuntului in MO al RM g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al soc care se transf,hot de transformare,act de constituire si certificatul de inreg in original,copia de pe publicatia in MO,copia de pe bilantul care arata valoarea activelor societatii si care asigura minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul de predare al stampilei. 1.3 . Ion Pruteanu, fondator al gospodriei rneti, a vndut 5 tone gru pentru 7 pct. nsmnare societii n nume colectiv Tulescu i compania,cu condiia c ultima va plti preul peste un an. Dup ce mprumutul a ajuns la scaden, Pruteanul s-a adresat la societatea debitoare s-i plteasc preul pentru gru, dar cumprtorul nu i-a rspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere n instana de judecat pentru a ncasa forat suma datorat de la societatea debitoare i membrii acesteia. n referina depus la instan de ctre administratorul societii debitoare s-a artat c SNC Tulescu i compania a fost transformat n SRL Tulescu, care are un capital social de 5400 lei, iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociai ai SRL, deoarece i-au vndut partea lor social imediat dup transformare. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul? Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sai restituie suma de bani datorata, intrucit la transformarea unei societati comerciale toate datoriile acesteea trec (se transfera) societatii transformate, astfel SRL Tulescu va fi obligata sai intoarca datoria lui Pruteanu Ion.
Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Coninutul subiectului Definii noiunea de dizolvare explicnd efectele ce le produce ea asupra persoanei juridice. Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale de intreprinzator, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea continua sa existe pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului, dobindit in timpul existentei sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa. Clasificai temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative dup criteriile cunoscute caracteriznd fiecare din aceste temeiuri. Dizolvarea poate fi voluntara sau fortata. Temeiuri de dizolvare voluntara: 1. Expirarea termenului pentru care societatea a fost constituita. 2. Atingerea scopului propus. 3. Imposibilitatea atingerii scopului propus. 4. Adoptarea hotaririi de dizolvare de catre organul supreme al societatii. Temeiuri de dizolvare fortata: 1. Constituirea PJ este viciata: lipsa actului de constituire sau neautentificarea lui notariala; obiectul activitatii este ilicit sau contrar ordinii publice; actul de consituire nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor, marimea capitalului social ori scopul societatii; dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost respectate; toti fondatorii la data consituirii societatii erau incapabili. 2. Actul de constituire nu corespunde prevederilor legii. 3. Forma PJ nu corespunde celei stabilite de lege. 4. Activitatea PJ contravine ordinii publice. 5. Activitatea PJ contravine grav actului sau de constituire. (caracterizarea detaliata : pag. 231- 236) Procurorul mun. Chiinu, n baza art.87 Cciv. a naintat o aciune de a lichida SRL Buzduganul care desfoar activitatea farmaceutic i dup retragerea licenei de ctre Camera de Liceniere. SRL Buzdugan n referina sa a motivat c, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutic nu este unicul gen de activitate desfurat. Societatea desfoar i alte genuri de activitate i respect cerinele legale de practicare a acestora. Are dreptul procurorul s intenteze un proces n lichidarea a SRL? Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?

nr. 1.1.

puncte 3 pct.

1.2.

5 pct.

1.3.

7 pct.

nr. 1.1 . 1.2 . 1.3 .

Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ Coninutul subiectului Numii actele necesare a fi prezentate de ctre lichidator la organul de nregistrare pentru radierea persoanei juridice- pag.240-242 Comparai atribuiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice i ale administratorului fiduciar insistnd n special asupra acelor care-i deosebescpag.240-242+pag. 238-239. Cet. Tigreanu s-a adresat ctre lichidatorul Cooperativei de producie IKKEL s-I restituie suma de 50.000 lei aceasta fiind o datorie pentru merele vndute cu doi ani n urm. Lichidatorul n scrisoarea de rspuns a menionat c reeind din informaia care a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost pltit nc un an n urm. Pe de alt parte lichidatorul a menionat c cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data ultimei publicaii n Monitorul Oficial i respectiv dac nu s-a adresat n termenul stabilit de codul civil nu mai este n drept s pretind suma menionat. Cet. Tigreanu poate sa se adreseze in instanta de judecata cu cererea sa fata de lichidatorul IKKEL, insa ultimul poate depune cerere de regres fata de administratorul IKKEL.

puncte 3 pct. 5 pct. 7 pct.

nr. 1.1.

Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Coninutul subiectului puncte Descriei principiile ce definesc statutul societii aflate n lichidare. 3 pct. 1) Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea comerciala continua sa existe si dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.organele societatii comer continua sa existe in forma de pina la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde atributiile. Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente aprobarea bilantului de lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile necesare lichidarii si radierii societatii din registru de stat. 2) Lichidarea societati se face in interesul asociatior _ (interesul asociatilor este pe prim plan .),anume ei,din motive stab in actul de constituire sau din motive impuse de conditiile active decid sa lichideze societatea 3) Lichidarea societatii este obligatorieArgumentai legalitatea desfurrii procedurii de lichidare analiznd separat fiecare 5 pct. operaiune a procedurii de lichidare. informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva. Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua indeplinirea formalitatilor de lichidare. Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de

1.2.

1.3.

data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor. Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului pentru a le transforma in bani. lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private. Actele necesare radierii: cererea de radiere bilantul de lichidare actele de constituire in original certificatul de inregistrare extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare actul de predare spre nimicire a stampilelor numerele M.O in care au fost publicate avizele Casa Naional a Asigurrilor Sociale (CNAS) a depus o cerere n instana de judecat pentru 7 pct. ncasarea forat de la Cooperativa Agricol de Producie Fazanul a plilor obligatorii n sum de 40 000 lei pe care prtul le datora. n locul referinei, pe adresa instanei a sosit o informaie de la sediul prtului potrivit creia CAP Fazanul nu are sediu pe aceast adres ori aceasta a fost deja lichidat. Ulterior CNAS a stabilit c lichidarea CAP Fazanul s-a fcut cu nclarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat n Monitorul Oficial, creditorii nu au fost ntiinai n modul stabilit despre iniierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit c potrivit bilanului de lichidare, CAP Fazanul a mprit ntre membrii cooperativei bunuri n valoare de 75 000 lei. Explicai cum urmeaz s procedeze CNAS pentru a ncasa suma creanei? Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare.

nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate. Coninutul subiectului puncte Caracterizai temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate Confosrm legii 3 pct. INSOLVABILITATII, nr. 632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi articol prevede doua categorii de tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de plat a debitorului 2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este suprandatorarea debitorului, n cazul n care debitorul reclamat este o persoan juridic responsabil de creanele creditorilor n limita patrimoniului ei. n acest caz, la baza evalurii patrimoniului debitorului trebuie pus continuarea activitii lui dac este posibil aa ceva conform circumstanelor. Comparai efectele dizolvrii persoanei juridice ca rezultat al intentrii procesului de 5 pct. insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabil cu cele care survin pentru creditorii societii insolvabile1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279280

Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat , adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune de ele) Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda; Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu debitorul vor fi considerate nule; Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de administrator. 2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului insolvabil: - pag.281 Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate; Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor; Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda; Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instanta; Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului; Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate; Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul finateleor. 1.3 . Andrei Bolintineanu a cumprat un frigider de la SRL Trianon. Termenul de 7 pct. garanie a fost stabilit de 2 ani. Numai dup dou luni frigiderul a ieit din funciune. Cumprtorul a restituit frigiderul vnztorului i a cerut s i se restituie banii. Vnztorul a anunat c defectul frigiderului este minor i c acesta va fi reparat din cont propriu. Cumprtorul nu a dorit s primeasc frigiderul reparat, iar vnztorul nu dorea s restituie banii. Cumprtorul, dup o consultaie cu avocatul, a naintat o cerere introductiv de intentare a procesului de insolvabilitate mpotriva SRL Trianon. Cum urmeaz s procedeze instana? Cererea de insolvabilitate a SRL Trianon va fi respinsa, intrucit litigiul tine de competenta litigiilor de consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de asi onora obligatiile pecuniare.
Subiectul 37. Procedura planului aplicat persoanei juridice insolvabile. Coninutul subiectului puncte Definii procedura planului persoanei juridice insolvabile i identificai etapele acesteia. 3 pct. Procedura planului procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate, reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare. Intreprinzatorul este pastrat ca subiect de dret, acordindu-i-se sansa unei redresari si tototdata, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din create decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare. Etapele procedurii planului: 1. Propunerea planului de catre debitor instantei, in termen de 90 zile de la data solicitarii.

nr. 1.1.

1.2.

2. Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea planului nu poate avea loc mai devreme de adunarea de validare a creantelor. 3. Confirmarea planului de catre instanta de judecata. De la data confirmarii planului activitatea debitorului se considera reorganizata in modul corespunzator. 4. Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice) 5. Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat obligatiile fata de creditori, se considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit, orice creditor poate inainta o noua cerere introductive, care va avea ca effect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului, fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii. Comparai procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului. 5 pct. I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2 justificari:pe de o parte,este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui-se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printro simpla lichidare. II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti in vederea satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.Aceste actiuni incep imediat dupa emiterea hotaririi de intentare procesului de insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a fost aplicata,insa fara efect.Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in procesul de lichidare:sa ia in primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un cont special prin care va opera in procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara declararea nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de insolvabilitate;sa determine masa activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa intreprinda masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare ale SA.Spre deosebire de procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia sar efectua toate formalitatile de lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de lichidare reduce eficienta legii,pune efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile administratorului,dar si de interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si intrarea in functie a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile creditorilor si a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de raspundere ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare a activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind o paza buna asupra lor.

1.3.

mpotriva SRL EKKEL a fost depus o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de 7 pct. ctre Inspectoratul Fiscal Chiinu. Administratorul SRL EKKEL solicit asisten juridic i afirm c societatea lui nu este n stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace bneti pentru a se achita cu impozitele, ns dac ar vinde marfa pe care o are ar putea s se achite. ntocmii o not informativ n care s explicai administratorului temeiurile de intentare a procedurii insolvabilitii i esena aplicrii procedurii planului i drepturile lui de a cere aplicarea acestei proceduri. Raspuns: temei de intentare a procedurii insolvabilitatii incapacitatea de plata (insolventa) sau supraindatorarea (insolvabilitatea). Esenta aplicarii procedurii planului - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare financiara a persoanei juridice care nu-si poate onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace banesti. In acest caz, activele societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se intreprind masuri eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele de la proprii debitori ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii toate acestea se prevad in planul propus de debitor.

nr. 1.1 .

Subiectul 38. Patrimoniul debitorului n procesul de insolvabilitate. Coninutul subiectului puncte Identificai bunurile persoanei insolvabile care se includ n masa debitoare, bunurile 3 pct. care nu se include n masa debitoare i bunurile care o suplimenteaz- Conform legii LPM632/2001 art 50 , Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentrii procesului de insolvabilitate, precum i cele pe care el le dobndete i le recupereaz pe parcursul procesului. Bunurile aflate n proprietatea comun n devlmie a soilor se includ n masa debitoare. Debitorul rspunde pentru obligaii doar cu partea sa din proprietatea comun n devlmie, urmnd ca instana de judecat s separe cota corespunztoare din proprietatea comun n conformitate cu dispoziiile Codului civil. In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite prin rezilierea sau anularea unor contracte. Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ n masa debitoare (1) Nu se includ n masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de procedur civil, nu snt pasibile de executare silit i drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului. (2) Dac n masa debitoare exist bunuri excluse din circuitul civil, administratorul notific proprietarul lor. Acesta este obligat s ridice bunurile n termen de 30 de zile din momentul notificrii. n cazul nclcrii termenului stabilit, proprietarul trebuie s restituie cheltuielile de ntreinere a bunurilor excluse din circuitul civil. (3) Fondul social de locuine, instituiile precolare i obiectivele de infrastructur comunal snt transmise autoritilor administraiei publice locale n modul prevzut la alin.(2). Obligaiile de ntreinere i de meninere n funciune a acestor obiective conform destinaiei lor trec la autoritile administraiei publice locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele snt transmise necondiionat n starea n care se afl la data transmiterii lor. Finanarea ntreinerii acestor obiective se efectueaz de la bugetele respective. Lista bunurilor (inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau de ambii. Comparai procedura de vnzare a bunurilor incluse n masa debitoare, specificind pe 5 pct. cele n privina crora crora exist drepturi prefereniale i cele n privina crora nu sunt drepturi prefereniale-2 In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare. Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit valoare evaluata. Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa debitoare banii ramasi. In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie

1.2 .

problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit de actul constitutive al debitorului. 1.3 . Consultai administratorul insolvabilitii care a descoperit c administratorul 7 pct. persoanei juridice anterior intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat anumite acte juridice reprobabile, inclusiv: a) cu 30 luni pn la intentarea procesului de insolvabilitate a vndut cu doar 300 mii lei o cldire al crei pre de pia era de 2 mln. lei; b) cu doi ani pn la intentare a donat un automobil fundaiei Secolul 21; c) cu dou zile nainte de intentarea procesului a vndut marf unui ntreprinztor; d) n ziua intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat un contract de gaj prin care a garantat executarea unei datoriei anterioare. Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor creditori in detrimentul altora. a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a), sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit.c). b) potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public, in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici legiuitorul se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta candva.
Subiectul 39. Constituirea societii pe aciuni (SA). Coninutul subiectului Descriei procedura de constituire a SA n baza dispoziiilor Codului civil. Avem doua procedurii de constituire a SA : in baza Legii cu privire la SA (prevede 5 operatiuni de constituire) si in baza Codului civil (3 operatiuni): semnarea actului de constituire, inregistrarea societatii, inregistrarea actiunilor emise la fondare. Conform codului puncte 3 pct.

nr. 1.1.

civil SA este societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii. Societatea pe aciuni poate fi constituit de una sau de mai multe persoane. Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, n limitele participaiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii. Acionarul care nu a vrsat n termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru obligaiile societii, n limita prii nevrsate. Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform art157 actul de constituire al societii pe aciuni trebuie s se indice: a) numele sau denumirea fondatorilor; b) cuantumul capitalului social; c) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de aciuni de fiecare clas; d) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator; f) modul de inere a registrelor societii;

g) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese. Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societii pe aciuni Mrimea minim a capitalului social al societii pe aciuni este stabilit prin lege. Capitalul social al societii pe aciuni se formeaz prin plasarea aciunilor ntre acionari i reprezint valoarea aporturilor n numerar i n natur vrsate proporional numrului i valorii aciunilor subscrise. Aciunile emise la constituirea societii pe aciuni se plaseaz integral ntre fondatori. Fondatorii snt obligai s plteasc aciunile subscrise pn la nregistrarea societii pe aciuni dac aportul este n numerar sau n termen de 30 de zile de la nregistrarea de stat dac aportul este n natur. n cazul n care valoarea activelor nete ale societii pe aciuni, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea general a acionarilor nu a luat nici o hotrre conform legii, societatea se dizolv.
1.2. Comparai procedura de constituire a S.A. reglementat de Codul civil cu cea reglementat de 5 pct. Legea nr.1134/1997 cu privire la societile pe aciuni explicnd deosebirea i recomandnd soluia corect. Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit procedura de constituire. Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societii sunt persoanele fizice i juridice care au luat decizia de a o nfiina. Fondatori ai societii pot fi persoane fizice capabile i persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum i state strine i organizaii internaionale. n calitate de fondatori ai societilor, n numele Republicii Moldova sau al unitilor administrativ-teritoriale, apar autoritile publice determinate de legislaie. ntreprinderile de stat i municipale snt n drept s fondeze societi n temeiul autorizaiilor autoritilor publice. Numrul fondatorilor societii pe aciuni nu este limitat. Societatea poate fi nfiinat de un singur fondator (alctuit dintr-un singur acionar) numai n cazul n care fondatorul (acionarul) nu este o alt societate comercial alctuit dintr-o singur persoan. Fondatorii snt n drept s svreasc numai aciuni ce in de nfiinarea societii i numai n limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin nsuire, delapidare sau abuz de serviciu, nelciune sau abuz de ncredere, fals, depoziie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i pentru alte infraciuni prevzute de legislaie dar care nu i-au ispit definitiv pedeapsa. C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind legea indica expres modalitatea acestui act care este contractul de societate. Contractul de societate are prioritate fa de statutul societii pn la nregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate (declaraiei de constituire a societii) nceteaz dup nregistrarea de stat a societii i executarea de ctre fondatori a tuturor obligaiilor lor. Informaiile din documentele de constituire ale societii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificrile i completrile operate n documentele de constituire ce in de modificarea datelor de identificare, a denumirii i adresei juridice a societii se prezint Comisiei Naionale a Pieei Financiare, n termen de 15 zile lucrtoare de la data nregistrrii acestor modificri, pentru introducerea lor n Registrul de stat al valorilor mobiliare. n acest scop se vor prezenta urmtoarele acte: a) cererea privind operarea modificrilor n Registrul de stat al valorilor mobiliare; b) originalul sau copia autentificat notarial a deciziei Camerei nregistrrii de Stat privind modificarea documentelor de constituire ale societii; c) originalul (originalele) Certificatului nregistrrii de stat a valorilor mobiliare; d) copia dispoziiei de plat pentru achitarea taxei n mrimea stabilit de Legea privind Comisia Naional a Pieei Financiare. Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea capitalului social; etc.

1.3.

S.A. Pur, societate cu acionar unic, a decis s fondeze o S.A Mixt n care s fie fondator 7 pct. unic. n acest scop s-a adresat la Camera nregistrrii de Stat cu o cerere i a prezentat actele nesare pentru nregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat nregistrarea S.A. Mixt, motivnd c este interzis de lege constituirea acesteia. S.A. PUR a atacat decizia Camerei n judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul? Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA PUR, CIS proceding corect in refuzul inregistrarii SA MIXT. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.

nr. 1.1 .

Subiectul 40. Drepturile acionarilor Coninutul subiectului puncte Identificai drepturile acionarului referindu-v i la drepturile celor care dein 5%, 3 pct. 10% i 25 % din aciunile cu drept de vot ale societii-pag.373 Acionarii care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile prevzute la art.25, au de asemenea dreptul, n modul prevzut de prezenta lege, de alte acte legislative i de statutul societii: a) s introduc chestiuni n ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor; b) s propun candidai pentru membrii consiliului societii i ai comisiei de cenzori; d) s cear convocarea edinei extraordinare a consiliului societii. Acionarii care dein cel puin 10% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile prevzute sus au de asemenea dreptul, n modul prevzut de prezenta lege, de alte acte legislative i de statutul societii: a) s cear stabilirea costului plasrii aciunilor societii, n temeiul raportului organizaiei de audit sau al altei organizaii specializate ce nu este persoan afiliat a societii; b) s cear efectuarea de controale extraordinare ale activitii economico-financiare a societii; c) s adreseze instanei judectoreti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societii de persoanele cu funcii de rspundere n urma nclcrii intenionate sau grave de ctre acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative. Acionarii care dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile prevzute susau de asemenea dreptul s cear convocarea adunrii generale extraordinare a acionarilor n modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii. Clasificai drepturile acionarilor n patrimoniale i nepatrimoniale i caracterizaile- 5 pct. PATRIMONIALE-pag.374; NEPATRIMONIALE-pag.376. Acionarul S.A. VIVAN Timizeanu a depus o cerere n judecat, solicitnd anularea 7 pct. hotrrii de majorare a capitalului social i ncasarea prejudiciului suportat. n motivare acionarul a explicat c el nu a tiut de majorarea capitalului social, i a invocat faptul c pn la majorare deinea 40 % din aciunile ordinare ale societii, iar dup majorarea capitalului social el a rmas s dein numai 20 %. De asemenea a fost invocat faptul c activele societii la momentul majorrii capitalului social depeau mrimea capitalului social cu 50% i n procesul de majorare noii acionari au pltit numai valoarea nominal. n referina sa, S.A. VIVAN a respins cererea acionarului, considernd-o nentemeiat. Cum urmeaz a fi soluiant litigiul de ctre instan? Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor, cf Legii cu privire la SA. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social.

1.2 . 1.3 .

nr. 1.1.

Subiectul 41. Aciunile - valori mobiliare ale societii pe aciuni. Coninutul subiectului Relatai despre aciune ca valoare mobiliar i despre drepturile acordate de aceasta titularului. conform legii SA -Aciunea este un document, care poate fi in forma de

puncte 3 pct.

certificat sau inscriere in contul personal sau care atest dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia. Drepturile acordate de actiune titularului sunt: -de a participa la conducerea societatii - de a primi dividende -de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii
1.2. Clasificai aciunile valori mobiliare dup criteriile cunoscute explicndu-le esena. 1.2 a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele ---actiunea ordinara- confer proprietarului ei dreptul la un vot n adunarea general a acionarilor, dreptul de a primi o cot-parte din dividende i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia. ---preferentiala- d proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fa de proprietarul aciunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunate i la cuantumul dividendelor, precum i la ordinea primirii unei pri din bunurile societii care se distribuie n cazul lichidrii ei. b) dupa metoda de legitimare a detinatorului ---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara vreo formalitate de inregistrare ---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente. c) dupa forma lor de emisiune --- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu anumite date --- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe suport electronic d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor --- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare --- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur --- act aflate in circulatie- este aciunea plasat ce aparine acionarului societii. --- act de tezaur- este aciunea plasat a societii, achiziionat sau rscumprat de ea de la acionarul societii. f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate ---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare ---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari. 1.3 Consultai ceteanul Verega, acionar al S.A. RVN cu privire la drepturile ce deriv din aciunile, inclusiv cu privire la dreptul de vot, cu privire la dividend i posibilitata de nstrinare. 5 pct.

1.3.

7 pct.

1) daca el poate sa voteze la AG-? Aciunea preferenial cu dividende fixate nu d proprietarului ei dreptul la vot n adunarea general a acionarilor, cu excepia cazurilor: a) neplii dividendelor fixate pe aciunile cumulative sau parial cumulative n decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot nceteaz dup plata n ntregime a dividendelor acumulate; b) lurii de ctre adunarea general a acionarilor a hotrrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de aciuni prefereniale n legtur cu reorganizarea ori lichidarea societii, cu emiterea suplimentar de aciuni prefereniale de alt clas care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare fa de proprietarii aciunilor prefereniale

plasate, sau din alte motive prevzute de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii. 2) poate sa le instraineze- Dac societatea plaseaz aciuni prefereniale de dou sau mai multe clase, n statutul ei va fi prevzut ordinea de plat a dividendelor anunate i a valorii de lichidare a aciunilor prefereniale de fiecare clas. Subiectul 42. Obligaiunile valori mobiliare a societii pe aciuni. Coninutul subiectului Definii obligaiunea ca valoare mobiliar emis de societatea pe aciuni i descriei drepturile acordate de obligaiune titularului-pag.423. Obligaiunea este un titlu financiar de mprumut care atest dreptul deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaiunilor. Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi: -de a primi de la emitentul ei valoarea nominala; - de a primi valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite; Deintorii de obligaiuni apar n calitate de creditori ai societii. Deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din profitul societii sub form de dobnd sau alt profit. Termenul de circulaie a obligaiunilor va fi de cel puin un an. Obligaiunile se pltesc numai cu mijloace bneti Clasificai obligaiunile dup criteriile cunoscute i menionai deosebirea obligaiunii de aciune-pag.423+pag.416; Deosebiri: a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal; obligatiunea- titlu financiar de imprumut; b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, obligatiunea- atest dreptul deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite; c) actiune apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii; d) actiunile reprezinta o parte din capitalul social iar obligatiunile se emit numai daca aceasta sa decis la adunarea generala; e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri a acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni. Clasificarea obligatiunilor pag.424. Ceteanul Lucan este deintor al obligaiunilor emise de S.A. Frigorifer care prevd plata dobnzii o dat pe an n mrime de 20% din valoarea nominal, ns societatea timp de 3 ani nu a pltit dobnda cuvenit. Consultai obligaionarul i recomandai-i posibilele variante de a-i apra dreptul. In cazul acesta deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din profitul societii sub form de dobnd sau alt profit. Deintorul de obligaiuni are dreptul s cear de la societate rscumprarea obligaiunilor plasate nainte de termenul de scaden n cazul n care emitentul nu respect termenul de achitare a dobnzilor aferente.

nr. 1.1 .

puncte 3 pct.

1.2 .

5 pct.

1.3 .

7 pct.

nr. 1.1.

Subiectul 43. Tranzaciile societii pe aciuni cu propriile hrtii de valoare. Coninutul subiectului puncte Caracterizai tranzaciile societii pe aciuni cu propriile valori mobiliare. . Tranzactiile SA cu 3 pct. propriile hartii de valoare sunt: - Achizitionarea o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor.

1.2.

Rascumpararea este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in cazurile prevazute de lege. Convertirea este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase. Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.

Comparai procedeul de achiziionare a propriilor aciuni cu procedeul de rscumprare a 5 pct. propriilor aciuni de societatea emitent. Achizitionarea Aciunile plasate de societate se achiziioneaz de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice pe piaa secundar. Societatea este n drept s achiziioneze aciunile plasate de ea numai n scopurile prevzute de prezenta lege sau de statutul societii. Hotrrea de achiziionare de ctre societate a aciunilor plasate de ea se ia de: a) adunarea general a acionarilor, la achiziionarea aciunilor plasate n scopul reducerii capitalului social sau cedrii ctre salariaii societii a unui anumit numr de aciuni proprii; b) consiliul societii, la achiziionarea aciunilor plasate n scopul prevenirii scderii cursului lor. n hotrrea societii privind achiziionarea aciunilor plasate de ea vor fi indicate clasele i numrul lor, preul de achiziie, forma de plat i termenul n decursul cruia are loc achiziionarea. Preul de achiziie va fi echivalent cu valoarea de pia a aciunilor, iar termenul de achiziie nu va fi mai mic de o lun. Societatea este obligat s aduc la cunotina fiecrui acionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deintor nominal de aciuni propunerea de achiziionare a aciunilor aflate n circulaie ale societii i/sau s publice propunerea sa. Orice acionar este n drept s vnd aciunile care i aparin, societatea fiind obligat s le achiziioneze n condiiile anunate. Dac numrul total de aciuni care figureaz n ofertele acionarilor depete numrul de aciuni anunate pentru achiziionare de ctre societate, aciunile se achiziioneaz proporional numrului lor, indicat n fiecare ofert. Societatea nu este n drept s achiziioneze aciuni plasate de ea: 1) n decursul unei luni pn la nceputul plasrii aciunilor emisiunii suplimentare, n procesul plasrii acestor aciuni, precum i n decursul unei luni dup plasarea lor; 2) dac, conform ultimului bilan: a) societatea este insolvabil sau achiziionarea aciunilor plasate o va face insolvabil; sau b) valoarea activelor nete ale societii este mai mic dect valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mic n urma achiziionrii aciunilor plasate; 3) dac, n urma unei astfel de achiziii, numrul aciunilor de tezaur va depi limita stabilit la art.13 alin.(6), cu excepia situaiilor enumerate la alin.(3). , rascumpararea pag. Aciunile plasate de societate se rscumpr de ea la cererea acionarilor n cazurile prevzute de prezenta lege, de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii. Societatea va rscumpra n mod obligatoriu aciunile plasate de ea n cazul: a) sosirii termenului de rscumprare a aciunilor, prevzut n statutul societii; sau b) operrii n statutul societii a unor modificri ce limiteaz drepturile acionarilor; sau c) efecturii de ctre societate a unei tranzacii de proporii ; sau d) reorganizrii societii, potrivit hotrrii adunrii generale a acionarilor; e) neadoptrii, la cererea acionarilor, a hotrrii de conformare a societii prevederilor art.39 alin.(6). Acionarul este n drept s cear rscumprarea aciunilor care i aparin dac: a) nu i s-a permis, fr temei legal, s participe la adunarea general a acionarilor la care s-a luat hotrrea n unul din cazurile prevzute la alin.(2) lit.b) - e); sau b) el a votat mpotriva adoptrii hotrrii prevzute la alin.(2) lit.b)-d) i/sau a votat pentru adoptarea hotrrii prevzute la alin.(2) lit.e) i a cerut rscumprarea aciunilor n termenul prevzut la alin.(6); c) i-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societii privind ncheierea unei tranzacii de proporii. Rscumprarea aciunilor societii se efectueaz la preul lor de pia, dac legislaia nu prevede altfel. Termenul de depunere de ctre acionari a cererilor de rscumprare a aciunilor ce le aparin se stabilete n statutul societii i va fi de cel puin 2 luni de la data lurii de adunarea general a acionarilor sau de consiliul societii a uneia din hotrrile prevzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a aciunilor nu va depi 3 luni de la data depunerii cererii de rscumprare.Dreptul de a cere rscumprarea aciunilor ce le aparin l au acionarii inclui n registrul deintorilor de valori mobiliare la data lurii uneia din hotrrile prevzute la alin.(2) lit.b)-e). Acionarul nu este n drept s cear rscumprarea aciunilor ce i aparin n

cazul n care se ia hotrrea de dizolvare a societii. 1.3. Consultai acionarul Vetrescu care vrea s cheme n judecat S.A. Victoria i a o obliga s 7 pct. rscumpere aciunile pe care le deine. Principalul argument al reclamantului este c el nu a participat la adunarea general i nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. Victoria cu S.A. Favorit, deoarece ultima este n proces de insolvabilitate. Prtul nu a rspuns la petiia prealabil. Vetrescu solicit asisten juridic i reprezentare n instan. Cum trebuie soluionat litigiul?

Subiectul 44. Tranzaciile de proporii ale societii pe aciuni. nr. 1.1 . Coninutul subiectului puncte Relatai despre dreptul societii pe aciuni de a ncheia acte juridice i despre dreptul 3 pct. de a ncheia acte juridice (tranzacii) de proporii-pag.427 Articolul 82. Noiunea de tranzacie de proporii (1) Tranzacia de proporii este o tranzacie sau cteva tranzacii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, n ceea ce privete: a) achiziionarea sau nstrinarea, gajarea sau luarea de ctre societate cu titlu de gaj, darea n arend, locaiune sau leasing ori darea n folosin, darea n mprumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a cror valoare de pia constituie peste 25% din valoarea activelor societii, conform ultimului bilan; sau b) plasarea de ctre societate a aciunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile n astfel de aciuni, constituind peste 25% din toate aciunile cu drept de vot plasate ale societii; sau c) achiziionarea de ctre orice persoan a unui important pachet de aciuni ale societii. (2) Prevederea alin.(1) lit. a) nu se extinde asupra tranzaciilor societii efectuate n procesul activitii economice curente prevzute n statutul societii. Comparai actele juridice ncheiate de societatea pe aciuni n mod obinuit cu tranzaciile de proporii i cu tranzaciile cu conflict de interese referindu-v la procedura de ncheiere, executare i efectele juridice-pag.427+432; Articolul 83. Decizia de ncheiere de ctre societate a unei tranzacii de proporii (1) Decizia de ncheiere de ctre societate a unei tranzacii de proporii se adopt n unanimitate de toi membrii alei ai consiliului societii dac obiectul acestei tranzacii snt bunurile a cror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor societii potrivit ultimului bilan pn la adoptarea deciziei de ncheiere a acestei tranzacii, dac statutul societii nu prevede o cot mai mic. a) bunurile ce constituie peste 25% i nu mai mult de 50% din valoarea activelor societii potrivit ultimului bilan pn la luarea deciziei de ncheiere a acestei tranzacii; sau b) aciunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societii, convertibile n asemenea aciuni i plasate n cantitatea artat la art.82 alin.(1) lit. b), dar care constituie nu mai mult de 50% din toate aciunile cu drept de vot plasate ale societii, dac statutul societii nu prevede o norm mai mic, n limitele creia consiliul societii este n drept s decid cu privire la mrirea capitalului social. (2) Hotrrea de ncheiere de ctre societate a unor tranzacii de proporii neprevzute la alin. (1) se ia de adunarea general a acionarilor. (21) Consiliul societii nu este n drept s adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului societii, precum se specific la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul n care societatea a primit aviz referitor la achiziionarea de ctre orice persoan a unui important pachet de aciuni ale societii. (22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societii poate adopta decizii ce rezult din obligaiile asumate de ctre societate nainte de data primirii avizului despre achiziionarea unui important pachet de aciuni. (23) Restricia prevzut la alin.(21) i pierde aciunea din momentul inerii adunrii generale a acionarilor, convocate ulterior primirii de ctre societate a avizului despre 5 pct.

1.2 .

achiziionarea unui important pachet de aciuni. (24) Decizia consiliului societii privind ncheierea de ctre societate a unei tranzacii de proporii se public, n termen de 15 zile de la data adoptrii, n organul de pres specificat n statutul societii. Articolul 85. Noiunea de tranzacie cu conflict de interese (1) Tranzacia cu conflict de interese este o tranzacie sau cteva tranzacii legate reciproc referitor la care persoanele interesate: a) snt n drept s participe la luarea deciziilor privind ncheierea unor astfel de tranzacii; i b) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacii, interes material ce nu coincide cu interesele societii. 1 (1 ) Nu se consider tranzacie cu conflict de interese emisiunea suplimentar de aciuni. (2) Persoan interesat n efectuarea de ctre societate a tranzaciilor se consider persoana care totodat este: a) acionar care deine de sine stttor sau mpreun cu persoanele sale afiliate peste 25% din aciunile cu drept de vot ale societii; sau b) membru al consiliului societii sau al organului executiv al societii; sau d) partener al societii n tranzacia dat sau n cteva tranzacii legate reciproc; sau e) deintor al unei cote considerabile (peste 10%) n capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu rspundere complet; sau f) reprezentant al partenerului societii n tranzacia dat sau n cteva tranzacii legate reciproc ori intermediar n aceste tranzacii. g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f); (3) Persoana interesat n efectuarea de ctre societate a tranzaciilor va prezenta consiliului societii, cel mai rar o dat pe an, declaraie scris cuprinznd date suficiente pentru depistarea la timp a tranzaciilor cu conflict de interese. (4) Persoana interesat n efectuarea de ctre societate a unei tranzacii este obligat, pn la ncheierea ei, s comunice n scris interesul su organului de conducere al societii, de competena cruia ine ncheierea unei astfel de tranzacii. (5) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu ntrziere a datelor artate la alin. (3) i alin. (4), persoanele interesate n efectuarea tranzaciilor de ctre societate rspund n conformitate cu legislaia. Articolul 86. Decizia privind ncheierea de ctre societate a tranzaciei cu conflict de interese (1) Orice tranzacie cu conflict de interese poate fi ncheiat sau modificat de societate numai prin decizia consiliului societii sau prin hotrrea adunrii generale a acionarilor, n modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii. (2) Pn la luarea deciziei privind ncheierea tranzaciei cu conflictde interese, se va constata dac s-a respectat modul de determinare a valorii de pia a bunurilor prevzut la art.76. (3) Pentru luarea de ctre consiliul societii a deciziei privind ncheierea tranzaciei cu conflict de interese se cere unanimitatea membrilor alei ai consiliului care nu snt persoane interesate n ce privete ncheierea tranzaciei. (4) Dac mai mult de jumtate dintre membrii alei ai consiliului societii snt persoane interesate n efectuarea tranzaciei date, aceasta va fi ncheiat numai prin hotrrea adunrii generale a acionarilor. (5) Hotrrea adunrii generale a acionarilor privind ncheierea tranzaciilor cu conflict de interese, n conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societii, se adopt cu majoritatea voturilor din numrul total de voturi ale persoanelor care nu snt interesate n ncheierea acestor tranzacii. (6) Persoana interesat n efectuarea tranzaciei date va trebui s prseasc pentru ctva timp edina consiliului societii sau adunarea general a acionarilor la care, prin vot deschis, se hotrte cu privire la ncheierea acesteia. Prezena acestei persoane la edina consiliului societii sau la adunarea general se ia n considerare la stabilirea cvorumului, iar la constatarea rezultatului votului, se consider c aceast persoan nu a participat la votare.

(7) Dac consiliului societii sau adunrii generale a acionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanele legate de ncheierea tranzaciei cu conflict de interese i/sau aceast tranzacie a fost ncheiat prin nclcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societii sau adunarea general este n drept s cear conductorului organului executiv al societii: a) s renune la ncheierea unei astfel de tranzacii ori s o rezilieze; sau b) s asigure, n condiiile legislaiei, repararea de ctre persoana interesat a prejudiciului cauzat societii prin efectuarea acestei tranzacii. (8) Tranzaciile cu conflict de interese snt valabile pentru persoanele cu care au fost ncheiate, dac aceste tranzacii nu au fost reziliate n condiiile alin.(7) sau declarate nevalabile n alte temeiuri. (9) Legislaia sau statutul societii poate conine i condiii suplimentare de ncheiere a tranzaciilor cu conflict de interese. (10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzaciilor ntreprinderilor dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectueaz n conformitate cu dispoziiile obligatorii ale ntreprinderii dominante, precum i dac toi acionarii snt persoane interesate n efectuarea tranzaciei. 1.3 . Ceteanul Lucescu, acionar a S.A. Fntna, a depus o cerere de chemare n 7 pct. judecat de anulare a contractului de gaj prin care S.A. Fntna garanta BCA Prima c, n cazul n care peste doi ani SRL DERN nu va restitui bncii mprumutul de 2mln. Euro, ea nsi va onora aceast obligaie n locul debitorului. n motivarea cererii reclamantul arat c suma de 2 mln de Euro indicat n contractul de gaj reprezint un contractul de proporii ori el reprezint peste o 100% din capitalul social i 52% din mrimea activelor S.A. Fntna. Prtul S.A. Fntna a menionat n referin c, acionarul Lucescu nu este n drept sa nainteze o asemenea aciune, i c garania a fost acordat pur formal, ori SRL DERN este o societate solvabil i BCA Prima nu va recurge nici odat la ncasarea sumei de la garant. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul? Conform legii cu privire la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respectiv de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respectiv Lucescu sa adresat din initiativa proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern nu va restitui bancii 2miln. euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitiile debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea un alt efect.
Subiectul 45. Adunarea general a acionarilor n societatea pe aciuni (SA). nr. 1.1. Coninutul subiectului Definii noiunea de adunare general a acionarilor evideniind tipurile de adunri generale i formele de inere a adunrii generale. Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelor a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie. Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin corespondenta c) in forma mixta Formele de tinere: Adunarea general a acionarilor se ine cu prezena acionarilor, prin coresponden sau sub form mixt. Adunarea general anual nu poate fi inut prin coresponden. Adunarea general ordinar anual a acionarilor se ine nu mai devreme de o lun i nu mai trziu de dou luni de la data primirii de ctre organul financiar corespunztor a drii de seam anuale a societii. Societatea cu un numr de acionari mai mare de 5000 este obligat s in adunri generale regionale dac la dou adunri anterioare n-a fost ntrunit cvorumul prevzut puncte 3 pct.

1.2.

de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunri va fi identic cu ordinea de zi a adunrii ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc. Adunrile generale extraordinare ale acionarilor se in n temeiul prevzut de lege, de statutul societii sau de adunarea general. Termenul de inere a adunrii generale extraordinare a acionarilor se stabilete prin decizia consiliului societii, dar nu poate depi 30 de zile de la data primirii de ctre societate a cererii de a ine o astfel de adunare. Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a acionarilor referindu-v n special la: ntocmirea ordinii de zi, informarea acionarilor, deliberativitatea, modul de adoptarea a hotrrilor i ntocmire a proceselor verbale. Adunarea general ordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n temeiul deciziei consiliului societii. n cazul n care consiliul societii nu a asigurat ntiinarea acionarilor cu privire la inerea adunrii generale anuale sau inerea ei n termenul indicat aceasta se convoac la decizia organului executiv al societii. Adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n temeiul deciziei consiliului societii. Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunrii generale ordinare anuale a acionarilor, lista candidailor n organele de conducere ale societii se ntocmesc de consiliul societii, inndu-se cont, n mod obligatoriu, de cererile acionarilor care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii Chestiunile propuse pentru a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor vor fi formulate n scris, indicndu-se motivele nscrierii lor, numele i prenumele (denumirile) acionarilor care propun chestiunea, precum i clasele i numrul de aciuni care le aparin. Consiliul societii nu este n drept s modifice formulrile chestiunilor propuse pentru a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor. Consiliul societii este obligat s examineze cererile acionarilor primite pn la data de 10 ianuarie, s decid cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface i s expedieze acionarilor decizia luat cel mai trziu pn la data de 25 ianuarie a anului urmtor celui gestionar. Informarea actionarilor - Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor cu prezena acestora: va fi expediat fiecrui acionar, reprezentantului lui legal sau deintorului nominal de aciuni, sub form de aviz, pe adresa indicat i la numrul de fax indicat n lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general i/sau va fi publicat n organul de pres indicat n statutul societii de ctre societile pe aciuni Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor prin coresponden sau sub form mixt: se expediaz fiecrui acionar sau reprezentantului lui legal, sau deintorului nominal de aciuni sub form de aviz mpreun cu buletinul de vot; i se public n organul de pres indicat n statutul societii. Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor va cuprinde denumirea ntreag i sediul societii Adunarea general a acionarilor este prezidat de preedintele consiliului societii sau de o alt persoan aleas de adunarea general. Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa exclusiv se iau cu dou treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepia hotrrilor privind alegerea consiliului societii care se adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumtate din voturile reprezentate la adunare La adunarea general a acionarilor, votarea se face dup principiul o aciune cu drept de vot - un vot, cu excepia cazurilor prevzute de prezenta lege. Dac acionarul a votat mpotriva hotrrii luate, el are dreptul s-i exprime opinia separat care se va anexa la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor sau se va reflecta n el. Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea general a acionarilor se nregistreaz ntr-un proces-verbal, care se semneaz de membrii comisiei de numrare a voturilor i de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexeaz la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor. Rezultatul votului cu prezena acionarilor se anun la adunarea general a acionarilor. Rezultatul votului prin coresponden sau sub form mixt se aduce la cunotina acionarilor printr-un aviz i/sau prin publicarea informaiei despre rezultatul votului. Hotrrea adunrii generale a acionarilor intr n vigoare la data anunrii rezultatului votului, dac prezenta lege, alte acte legislative sau hotrrea adunrii generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei n vigoare. Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor - Procesul-verbal al adunrii generale a

5 pct.

1.3.

acionarilor se ntocmete n termen de 10 zile de la nchiderea adunrii generale, n cel puin dou exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preedintele i de secretarul adunrii generale ale cror semnturi se autentific de membrii comisiei de cenzori n exerciiu sau de notar. (2) Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor va cuprinde: a) data, ora i locul inerii adunrii generale; b) numrul total de aciuni cu drept de vot ale societii; c) numrul de voturi care au fost reprezentate la adunarea general; d) numele i prenumele preedintelui i secretarului adunrii generale; e) ordinea de zi ; f) tezele principale ale cuvntrilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor i prenumelor vorbitorilor; g) rezultatul votului i hotrrile luate; h) anexele la procesul-verbal. Cetenii Jardan i Corlteanu, acionari ce dein 38% din aciunile ordinare ale S.A. Nucul, 7 pct. au depus n instana de judecat o cerere prin care solicit anularea deciziei Camerei nregistrrii de Stat prin care a fost nregistrat modificarea actului de constituire a S.A. Nucul i implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate prin hotrrea adunrii generale din 20.08.2007. Acionarii reclamani susin c au participat la adunarea general, au votat mpotriva hotrrii de majorare a ccapitalului social i deci hotrrea nu a fost adoptat. Ceilali acionari, precum i Camera nregistrrii de Stat afirm c hotrrile adunrii generale au fost adoptate cu majoritatea de voturi i nu exist temei de nulitate. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul? Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea capitalului social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o majoritate simpla. Se va anula decizia CIS prin care a fost inregistrata modificarea actului de constituire a SA si implicit majorarea capitalului social.

nr. 1.1 .

Subiectul 46. Consiliul societii pe aciuni . Coninutul subiectului Identificai importana Consiliului n structura organelor societii pe aciuni i caracterizai atribuiile acestuia-pag.392. (1) Consiliul societii reprezint interesele acionarilor n perioada dintre adunrile generale i, n limitele atribuiilor sale, exercit conducerea general i controlul asupra activitii societii. Consiliul societii este subordonat adunrii generale a acionarilor. (2) Consiliul societii, conform prezentei legi i/sau statutului societii, are urmtoarele atribuii: a) decide cu privire la convocarea adunrii generale a acionarilor; b) aprob valoarea de pia a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacii de proporii; c) decide cu privire la ncheierea tranzaciilor de proporii prevzute la art.83 alin. (1); d) ncheie contracte cu organizaia gestionar a societii; e) confirm registratorul societii i stabilete cuantumul retribuiei serviciilor lui; f) aprob prospectul ofertei publice de valori mobiliare; g)aprob darea de seam asupra rezultatelor emisiunii i modific n legtur cu aceasta statutul societii; g1) aprob decizia cu privire la emisiunea obligaiunilor, cu excepia obligaiunilor convertibile, precum i darea de seam asupra rezultatelor emisiunii de obligaiuni; h) decide, n cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la folosirea capitalului de rezerv, precum i a mijloacelor fondurilor speciale ale societii; i) face, la adunarea general a acionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale i decide cu privire la plata dividendelor intermediare; j) aprob fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societii; k) decide cu privire la aderarea societii la asociaie sau la o alt uniune; l) decide n orice alte probleme prevzute de prezenta lege i de statutul societii. (3) La atribuiile consiliului societii se refer de asemenea soluionarea chestiunilor

puncte 3 pct.

1.2 .

1.3 .

artate la art.50 alin. (4), dac statutul societii sau hotrrea adunrii generale a acionarilor prevede aceasta. (4) Chestiunile ce in de competena consiliului societii nu pot fi transmise spre examinare organului executiv al societii, cu excepia cazului prevzut la art.69 alin. (3). (5) Consiliul societii prezint adunrii generale a acionarilor raportul anual cu privire la activitatea sa i la funcionarea societii, ntocmit n conformitate cu legislaia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societii i cu regulamentul consiliului societii, precum i informaia privind remunerarea persoanelor cu funcii de rspundere. (6) mputernicirile consiliului societii nu pot fi delegate altei persoane. 1.2 Demonstrai cum sunt promovate i protejate interesele acionarilor minoritari la 5 pct. fomarea Consiliului societii evideniind importana votului cumulativ- Orice tranzacie cu conflict de interese poate fi ncheiat sau modificat de societate numai prin decizia consiliului societii sau prin hotrrea adunrii generale a acionarilor, n modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii. Hotrrea adunrii generale a acionarilor privind ncheierea tranzaciilor cu conflict de interese, n conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societii, se adopt cu majoritatea voturilor din numrul total de voturi ale persoanelor care nu snt interesate n ncheierea acestor tranzacii. Dac mai mult de jumtate dintre membrii alei ai consiliului societii snt persoane interesate n efectuarea tranzaciei date, aceasta va fi ncheiat numai prin hotrrea adunrii generale a acionarilor. Deci adoptarea hotaririi se va face cu majoritatea voturilor neavind nevoie de a convoca AG deoarece nu este majoritatea pers care au interes si deci hotarirea se va adopta in cadrul consiliului cu majoritatea de voturi (8) La efectuarea votului cumulativ, fiecare aciune cu drept de vot a societii va exprima un numr de voturi egal cu numrul total al membrilor consiliului societii care se aleg. Acionarul este n drept: a) s dea toate voturile conferite de aciunile sale unui candidat; sau b) s distribuie aceste voturi egal ori n alt mod ntre civa candidai pentru funcia de membru al consiliului societii. n cazul n care la completarea buletinului de vot cumulativ nu snt respectate prevederile lit.a) i b) din prezentul alineat, acesta se consider nul i nu va fi luat n considerare la calcularea voturilor. (9) n cazul alegerii prin vot cumulativ, se consider alei n consiliul societii candidaii care la adunarea general a acionarilor au ntrunit cel mai mare numr de voturi. Acionarul S.A. I-KEL Pereanu a depus o cerere n judecat prin care a solicitat 7 pct. anularea contractului de vnzare cumprare a unui imobil n valoare de 2 mln. lei, ncheiat de S.A. I-KEL (vnztor) i fiul administratorului S.A. I-KEL Popa (cumprtor). n motivaie reclamantul a artat c, potrivit legii, acest contract este un contract cu conflict de interese i, deci, este anulabil. Vnztorul i cumprtorul n referinele depuse au solicitat instanei s fie respins cererea, cci reclamantul nu este parte al contractului i, respectiv nu are dreptul s cear anularea lui. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul ? Conform legii SA ( art 85 alin 2 lit b) (2) Persoan interesat n efectuarea de ctre societate a tranzaciilor se consider persoana care totodat este: a) acionar care deine de sine stttor sau mpreun cu persoanele sale afiliate peste 25% din aciunile cu drept de vot ale societii; sau b) membru al consiliului societii sau al organului executiv al societii; sau d) partener al societii n tranzacia dat sau n cteva tranzacii legate reciproc; sau e) deintor al unei cote considerabile (peste 10%) n capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu rspundere complet; sau f) reprezentant al partenerului societii n tranzacia dat sau n cteva tranzacii legate reciproc ori intermediar n aceste tranzacii. g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);

art 86 alin 7- Dac consiliului societii sau adunrii generale a acionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanele legate de ncheierea tranzaciei cu conflict de interese i/sau aceast tranzacie a fost ncheiat prin nclcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societii sau adunarea general este n drept s cear conductorului organului executiv al societii: a) s renune la ncheierea unei astfel de tranzacii ori s o rezilieze; sau b) s asigure, n condiiile legislaiei, repararea de ctre persoana interesat a prejudiciului cauzat societii prin efectuarea acestei tranzacii. Art 86 alin 8- Tranzaciile cu conflict de interese snt valabile pentru persoanele cu care au fost ncheiate, dac aceste tranzacii nu au fost reziliate n condiiile alin.(7) sau declarate nevalabile n alte temeiuri. Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul societatii- altfel contractul este nevalabil.
nr. 1.1. Subiectul 47. Cooperativa de ntreprinztor Coninutul subiectului Distingei cooperativa de ntreprinztor de alte persoane juridice cu scop lucrativ i n special de societatea comercial i de cooperative de producie. Art 437 si pag.454 Societatea comerciala societate de capital, poate fi fondata si de un singur fondator. Comparai drepturile pe care le ofer cota ordinar cu drepturile pe care le ofer cota preferenial a membrului cooperativei de ntreprinztor. Cot ordinar - cota care acord membrului cooperativei, n relaiile lui cu cooperativa, drepturi patrimoniale i drepturi nepatrimoniale personale legate de cele patrimoniale, inclusiv dreptul de vot, i care se compune din cota iniial, cotele suplimentare i cotele bonus. Cesiunea cotei ordinare sau prefereniale altui membru sau unui membru asociat al cooperativei necesit acordul consiliului cooperativei. Cesiunea cotei ordinare unui ter se admite doar cu acordul consiliului cooperativei, care trebuie s fie dat n termen de o lun de la data depunerii concomitente a cererii de cesiune i a cererii de procurare de ctre un ter a acestei cote. n acest caz, ali membri ai cooperativei au dreptul de preemiune asupra cotei care se cesioneaz, dac statutul cooperativei nu prevede altfel. Cot preferenial - cot care, fr a acorda deintorului acesteia dreptul de vot, i acord dreptul exclusiv la dividende i dreptul preferenial la patrimoniul liber de datorii n cazul lichidrii cooperative. Consultai un cetean strin i explicai-i diferena dintre o societate comercial i cooperativ de ntreprinztor i dac poate el fonda: a) o societate comercial; b) o cooperativ de ntreprinztor. puncte 3 pct.

1.2.

5 pct.

1.3.

7 pct.

nr. 1.1 .

Subiectul 48. ntreprinderea de stat (S) Coninutul subiectului puncte Definii noiunea i caracterele ntreprinderea de stat-pag.470 3 pct. ntreprinderea de stat este o ntreprindere al crei capital social aparine n ntregime statului. ntreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoan juridic, care, pe baza proprietii de stat transmise ei n gestiune, desfoar activitate de ntreprinztor. Caracterele: a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta imputernicire prin acte unilaterale b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in arenda d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege.

1.2 .

Explicai dac poate sau nu ntreprinderea de stat s participe la constituirea: a) unei 5 pct. societi comerciale; b) a unei ntreprinderi municipale; c) a unei cooperative. a)societatea comerciala: Art 31, alin. (4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa fondeze societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice. Potrivit Regulamentului Societatilor economice pct 4, intreprinderile de stat si societatile pe actiuni in care statul detine de la 30% din actiuni nu pot participa la fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului statului. Pentru SC, nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni. b) intreprindere municipala: cf dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o intreprindere municipala il au atat UAT. de niv I sate (comune) si orase (municipii) cat si cele de niv II raioane. c)cooperativa: Fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar persoanele fizice. Art. 5 L. cu privire la cooperativa de productie. Art.4 L. cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al cooperativei persoana juridica sau fizica care practica activitate de intreprinzator si detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala. Administratorul ntreprinderii de stat Mileniul trei a semnat un contract de ipotec cu SRL Moldova - Invest prin care a garantat cu un imobil obligaia Cooperativei de Producie Plai de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat s semneze contractul de ipotec menionnd c ntreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor deinute i respectiv nu le poate gaja. Consultai administratorul i explicaii de ce ntreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor sale i n ce condiii ea ar putea s gajeze bunurile. Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta de dreptul de proprietate. Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. Altfel spus, dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct, care, de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept mijloace circulante, de care S poate dispune ca si proprietarul.
Subiectul 49. Particularitile statutului fondului de investiii Coninutul subiectului Descriei noiunea de fond de investiie referindu-v la definiie, tipuri i specificul activitii. Fond de investitie este persoana juridica sub forma de SA care emit propriile actiuni, iar mijloacele banesti obtinute ca rezultat al plasarii propriilor actiuni le investeste in valori mobiliare ale altor emitenti. Tipuri: in functie de conditiile de plasare si de rascumparare a actiunilor proprii: 1. Mutual daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea actionarului. 2. Pe intervale daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea actionarului in termenul stabilit de statutul sau si de prospectul de emisiune a actiunilor sale, insa nu mai putin de 2 ori pe an, la intervale de timp egale. Conform CNVM privind clasificarea fondurilor de investitii: 1. Fond specializat- cel care si-a asumat in fata actionarilor obligatia de a investi peste 70% din valoarea de piata (estimativa) a activelor nete in valorile mobiliare ale altor

1.3 .

7 pct.

nr. 1.1.

puncte 3 pct.

1.2.

emitenti. Fondurile specializate se clasifica : a) Dupa tipul de valori mobiliare de portofoliu: - De actiuni - De obligatiuni - De actiuni si obligatiuni - De hirtii de valoare de stat - Ale pietii monetare b) Dupa gradul de diversificare a investitiilor: - Diversificate - Nediversificate c) Dupa apartenenta de ramura, plasarea teritoriala, proportia, durata activitatii sau dupa alte criterii ale emitentilor valorilor mobiliare de portofoliu. 2. Fond nespecializat altul decit cel specializat care nu isi asuma obligatia de a investi active proprii in valori mobiliare in proportia stabilita pentru fondul specializat, pastrindu-si posibilitatea de a manevra mai mult decit fondul specializat la plasarea propriilor active. Estenta fondului de investitii: este un mecanism al pietii financiare de investire indirecta a mijloacelor populatiei in societatile comerciale care desfasoara activitati de intreprinzator in diverse domenii, pentru a obtine dividende. Pentru a minimaliza riscul investitiilor, fondul de investitii este obligat sa-si diversifice activele, plasindu-le un valori mobiliare a cel putin 10 emitenti, astfel incit in nici o SA sa nu detin mai mult de 25% din valoarea nominala a valorilor mobiliare plasate si nici mai mult de 25% din actiunile cu drept de vot ale unui emitent. Comparai organele fondului de investiii cu organele unei societi pe aciuni care practic activitatea de producie. 2 Organele de conducere ale societii snt: a) adunarea general a acionarilor; b) consiliul societii; c) organul executiv; d) comisia de cenzori. Organele de conducere ale fondului de investiii snt: a) adunarea general a acionarilor; b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit n continuare consiliul fondului; c) comisia de cenzori. Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta exclusiva) Adunarea general extraordinar a acionarilor fondului de investiii se convoac n temeiurile stabilite la art.53 alin.(3) al Legii privind societile pe aciuni, precum i la cererea managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului fondului. n componena comisiei de numrare a voturilor a adunrii generale a acionarilor fondului de investiii, pe lng persoanele menionate la art.60 alin.(2) al Legii privind societile pe aciuni, nu pot intra: a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar; b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar. Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societile pe aciuni, informaia privind inerea adunrii generale a acionarilor fondului de investiii, cu ntiinarea oficial despre reorganizarea acestuia, n conformitate cu art.31 din prezenta lege, se difuzeaz prin intermediul programelor de radio i televiziune de audien naional. Consiliul fondului acioneaz n numele fondului de investiii, n limitele stabilite de Legea privind societile pe aciuni, de prezenta lege sau de statutul fondului n plus la atribuiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societile pe aciuni, de competena consiliului fondului, dac aceasta este prevzut de statutul fondului sau de hotrrea adunrii generale a acionarilor fondului, in: a) aprobarea principalelor clauze ale contractelor prevzute la art.6 alin.(1) lit.c) din prezenta lege, precum i a modificrilor acestora; b) luarea deciziei privind rezilierea, din iniiativa managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului fondului, a contractelor prevzute la art.6 alin. (1) lit.c) din prezenta lege. Din componena consiliului fondului, n afar de persoanele indicate la art.66 alin.(5) i art.73 alin.(5) ale Legii privind societile pe aciuni, nu pot face parte: a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar, depozitarului i auditorului fondului; b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar,

5 pct.

1.3.

depozitarului i auditorului fondului; c) persoanele fizice care exercit controlul asupra managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului fondului. In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul fondului. Recomandai cet. Pelescu I. soluii pentru investirea propriilor mijloace financiare n valorile mobiliare ale emitenilor din R. Moldova, referindu-v la: a) riscurile pe care le are dac investete n fondul de investiie sau n societi pe aciuni care desfoar activiti productive; b) la restriciile legale de investire a mijloacelor fondului de investiie n aciunile i obligaiunile altor emiteni? b) la dreptul sau obligaia fondului de investiie de a repartiza dividende? a) ) Fondul de investiii este n drept s-i investeasc i reinvesteasc mijloacele numai n urmtoarele obiecte: a) valori mobiliare ale altor emiteni; b) depozite bancare pe conturi bancare speciale. Alte restricii asupra activitii fondului de investiii Fondul de investiii nu are dreptul: a) s efectueze tranzacii de vnzare-cumprare a valorilor mobiliare asupra crora nu are drept de proprietate; b) s efectueze tranzacii de schimb cu valori mobiliare, exceptnd cazurile prevzute de legislaia cu privire la privatizare; c) s efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emiteni; d) s contracteze credite i mprumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale; e) s emit cauiuni i garanii de asigurare a executrii obligaiilor altor persoane; f) s ncheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul fondului, membrii consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor alte contracte dect cele prevzute de prezenta lege. b) Fondul de investiii este obligat s repartizeze pentru plata dividendelor acionarilor si cel puin 50 la sut din profitul net.

7 pct.

nr. 2.1 .

2.2 .

2.3 .

Subiectul 50. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ Coninutul subiectului Descriei cazurile de ncetare a funciei de administrator al persoanei juridice cu scop lucrativ-pag.179: revocarea administratorului; renuntarea administratorului. Analizai obligaiile administratorului fa de societatea comercial-pag.179: de a tine evidenta contabila; de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual; de a primi certificatul de inregistrare a PJ de la CIS; de a convoa adunarea generala; de a pastra documentele PJ; de a duce la indeplinire hotaririle organului suprem precum si ale altor organe carora este subordonat; de a declara insolvabilitatea PJ daca au survenit temeiurile indicate de lege; de a realiza toate sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire pentru buna functionare a PJ pe care o administreaza. Consultai clientul privind cazurile cnd administratorul rspunde fa de teri-pag.180: de ex: (CC art.86,alin.4) administratorul care desfasoara activitate de intreprinzator incheind acte juridice dupa data dizolvarii PJ raspunde personal pentru operatiunile pe care lea intreprins. De ex: in cazul cind PJ a devenit insolvabila din culpa administratorului, iar activele ei sunt insuficiente pentru satisfacerea cerintelor creditorilor (L. insolvabilitatii art.27).
Subiectul 51. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ Coninutul subiectului Relatai despre persoanele ce pot avea calitatea de administrator. Pag.175. Analizai aspectele privind: 1. desemnarea administratorului; - pag.176

puncte 3 pct.

5 pct.

7 pct.

nr. 1.1. 1.2.

puncte 3 pct. 5 pct.

1.3.

2. durata exercitrii funciei de administrator; - pag 177 3. publicarea numelui administratorului, - pag.177 4. remunerarea administratorului.- pag. 177 Toi asociaii SRL VULTURENI s-au prezentat la notar i au solicitat notarului s 7 pct. ntocmeasc o procur prin care ei l mputernicesc pe ceteanul Lcrmioar s reprezinte interesele SRL VULTURENI n raport cu organele administraiei publice i n raport cu terii la ncheierea tuturor contractelor comerciale. Notarul a refuzat la ntocmirea unei asemenea procuri. Explicai motivele refuzului. Raspuns: SRL Vultureni trebuie sa aiba un administrator care sa se ocupe de reprezentarea intereselor persoanei juridice in raport cu organele administratiei publice si in raport cu tertii la incheierea contractelor. Nu este necesar sa incheie un contract de mandat. In plus, raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei in actul de constituire in cazul in care este si asociat ori in contractul individual de munca, incheiat intre persoana juridica si salariat, cind administratorul nu este asociat. Natura contractuala a mandatului administratorului nu presupune intocmirea unui contract de mandat propriu-zis. Ea prevede ca imputernicirile administratorului sunt concretizate in actul de consitituire ale PJ si in hotaririle adunarii generale. Natura legala a mandatului administratorului presupune ca acesta poate face orice in vederea indeplinirii obiectului de activitate a persoanei juridice, cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale sau a consiliului societatii.

nr. 1.1 .

1.2 . 1.3 .

Subiectul 52. ntreprinderea municipal Coninutul subiectului puncte Caracterizai drepturile pe care le are ntreprinderea municipal asupra bunurilor ce 3 pct. intr n activul ei- pag.475 III. Patrimoniul ntreprinderii 11. Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis ntreprinderii, aparin acesteia numai n limitele dreptului gestiunii lor economice. 12. Patrimoniul ntreprinderii se constituie din fonduri fixe i mijloace circulante, precum i din alte valori, costul crora este reflectat n balanta autonom a ntreprinderii. 13. ntreprinderea i poate nstrina fondurile fixe (cldirile, construciile, utilajele, mijloacele de transport i alte valori materiale) numai n baza deciziei fondatorului, cu excepia cazurilor cnd n statutul ntreprinderii nu se prevede altceva. 14. Patrimoniul ntreprinderii se formeaz din urmtoarele surse: cotele bnesti i materialele fondatorului (capitalul social); veniturile obinute din comercializarea produciei, prestarea lucrrilor, serviciilor, precum i din alte genuri de activitate; veniturile aduse de hrtiile de valoare; creditele bncilor i ale altor creditori; investiiile capitale i subveniile bugetare locale; veniturile provenite din nchirierea bunurilor sau din organizarea concursurilor, loteriilor i altor activiti similare; vrsmintele nerambursabile i filantropice, donaiile persoanelor fizice si juridice; alte surse, neinterzise de legislatia n vigoare. 15. Pentru obligaiile sale ntreprinderea poart rspundere cu ntreg patrimoniul su. Fondatorul nu poart rspundere pentru obligaiile ntreprinderii, iar ntreprinderea nu este rspunztoare pentru obligaiile fondatorului. Comparai ntreprinderea municipal i ntreprinderea de stat-pag.470+pag.475. 5 pct. Consiliul or. Clrai a decis s nfiineze o ntreprindere municipal pentru 7 pct. gestionarea i repararea drumurilor din ora. n legtur cu aceasta, a decis nzestrarea acestei ntreprinderi cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptrii deciziei, juristul Primriei a menionat c ntreprinderea municipal nu poate fi constituit n Clrai, deoarece Clraul nu este municipiu. Este mai util s se constituie o societate cu rspundere limitat n care or. Clrai ca unitate administrative-teritorial s fie n calitate de asociat unic cu acelai obiect de activitate. Sunt corecte obieciile juristului primriei? Poate oare unitatea administrativ-teritorial s constituie societi comerciale? Dar

ntreprinderi municipale? ntreprinderea municipal (n continuare - ntreprinderea) este agentul economic cu personalitate juridic, constituit n exclusivitate pe baza propriettii municipale, care, prin utilizarea ei judicioas, produce anumite tipuri de mrfuri (producie), execut lucrrile i presteaz serviciile, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului (ale unittii administrativ-teritoriale fondatoare) i pentru realizarea intereselor sociale i economice ale colectivului de munc. II. Crearea ntreprinderii i nregistrarea ei 6. ntreprinderea este fondat i nzestrat cu bunuri de ctre organul autoadministrrii locale (n continuare fondatorul). n cazurile cnd pentru crearea i activitatea ntreprinderii snt necesare terenuri sau alte resurse naturale, hotrrea privind crearea ntreprinderii poate fi adoptat numai dac fondatorul prezint avizul pozitiv al organului teritorial de expertiz ecologic. In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca fondator, dar nici nu e interzis acest lucru, La fel si in Regulamentul-model al intreprinderii municipale nu e prevazut acest lucru, astfel actionam cf principiului ceea ce nu este interzis-este permis.
nr. 2.1. Subiectul 53. Reglementarea juridic a investiiilor Coninutul subiectului puncte Caracterizai factorii ce influeneaz volumul de investiii n economie. 3 pct. Factori pozitivi: - Posibilitatea realizarii unor profituri mai mult decit satisfacatoare; - Siguranta investitorului contra exproprierii, nationalizarii ori altor factori care ar duce la pierderea capitalului plasat asupra acesui factori influienteaza situatia politica interna (posibila schimbare a regimului politic) si cea externa (conflictele armate, blocada economica,etc). - Lipsa impedimentelor birocratice la plasarea capitalului in tara, la administrarea lui si dreptul de a transfera liber peste hotare beneficiile, precum si de a retrage capitalul investit. - Stabilitatea legislatiei si aplicarea ei uniforma. - Anumite facilitate fiscale. Factori negativi: - Diferendul transnistrean, a carui nesolutionare creeaza premise pentru manifestari ale concurentei neloiale si conditioneaza circuitul marfurilor pe intreg teritoriul tarii; - Modificarea frecventa a legislatiei; - Neincrederea in instantele judecatoresti, provocata de aplicarea neuniforma a llegistatiei, precum si de independenta afectata a puterii judecatoresti; - Presiunile puterii politice asupra unor investitori si nationalizarea unor intreprinderi privatizate (cazul unor investitori din industria farmaceutica, servicii de transport, servicii hoteliere,etc). Analizai garaniile pentru investitori reglementate de legislaia Republicii Moldov Articolul 9. 5 pct. Garania respectrii drepturilor investitorului (1) Autoritile publice snt obligate s respecte drepturile investitorilor acordate de lege. (2) n cazul vtmrii unui drept al investitorului de ctre o autoritate public, acesta este ndreptit s solicite nlturarea nclcrii i repararea pagubei. Articolul 10. Garania contra exproprierii investiiilor sau contra unor alte aciuni similare (1) Investiiile nu pot fi expropriate ori supuse unor msuri cu efect similar care priveaz, n mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiiei, cu excepia cazurilor prevzute la alin.(2). (2) Activitatea de investiii nu poate fi ntrerupt silit dect n urmtoarele condiii: a) ntreruperea se opereaz din motive de utilitate public, cu o dreapt i prealabil despgubire, i nu este discriminatorie; b) ntreruperea se datoreaz condiiilor contractuale stabilite n cadrul parteneriatului publicprivat. [Art.10 al.(2) n redacia LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559] (3) Utilitatea public, precum i plata despgubirii se stabilesc n conformitate cu legislaia privind exproprierea pentru cauz de utilitate public. Articolul 11. Garania reparrii prejudiciului (1) Investitorul beneficiaz, n conformitate cu legislaia n vigoare, de dreptul la reparaia

2.2.

2.3.

prejudiciului cauzat prin nclcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce l lezeaz n drepturi i interese, adoptate de autoritatea public sau prin alte aciuni nelegitime ale acesteia. (2) Despgubirea este echivalent cu ntinderea real a prejudiciului la momentul survenirii. (3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a ndeplinirii unei dispoziii a autoritii publice prin care i s-au nclcat drepturile sau ca urmare a nendeplinirii ori a ndeplinirii necorespunztoare, de ctre autoritate sau de o persoan cu funcie de rspundere, a obligaiilor fa de investitor, prevzute de legislaia n vigoare a Republicii Moldova, precum i de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul autoritii publice vinovate. [Art.11 al.(3) modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559] (4) Despgubirea se pltete investitorului n valuta n care a fost efectuat investiia sau n orice alt valut convertibil dac investiia a fost efectuat n valut convertibil. Articolul 12. Garanii suplimentare Autoritile publice pot acorda, n limitele competenei i conform legislaiei n vigoare sau n condiiile parteneriatului public-privat, garanii suplimentare investitorilor, inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziia organelor respective. [Art.12 modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559] Articolul 13. Faciliti fiscale i vamale Investitorilor se acord faciliti fiscale i vamale n conformitate cu legislaia fiscal i vamal a Republicii Moldova. a. O societate i o persoan fizic din Romnia, dorind s nfiineze o societate comercial 7 pct. n Republica Moldova, au solicitat Camerei nregistrrii de Stat nregistrarea acesteia. Fiind n calitate de registrator, consultai, potenialii fondatori ai unei societi comerciale cu investiii strine i rspundei la urmtoarele ntrebri: a) Care form de organizare juridic poate mbrca societatea nfiinat? Theoretic, forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica mai mult SA si SRL. b) Ce documente trebuie s prezinte fiecare asociat n vederea nregistrrii societii? Pag.508 c) Va beneficia societatea nfiinat de careva faciliti (vamale, fiscale, etc.)? da. Pag.505-506 d) Care este deosebirea ntre o reprezentan a unei societi strine n Republica Moldova i ntreprinderea cu investiii strine? Intreprinderea cu investii straine poate fi : intreprindere mixta unitatea al carei capital social se constituie din cote parti ori actiuni apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali; intreprindere care apartine integral investitorilor straini unitatea al carei capital social se constituie numai din investitii straine. ntreprinderile nerezidente, asociaiile acestora i organizaiile internaionale au dreptul s nfiineze n Republica Moldova filiale i reprezentane comercial-economice. Filialele ntreprinderilor nerezidente, ale asociaiilor acestora i ale organizaiilor internaionale nfiinate pe teritoriul Republicii Moldova obin statut de ntreprindere aparinnd integral investitorilor strini de la data nregistrrii lor. Reprezentanele ntreprinderilor nerezidente se nregistreaz pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaiei n vigoare, fr drept de persoan juridic i fr dreptul de a desfura activitate economic.ntreprinderile cu investiii strine au dreptul s nfiineze, dac faptul acesta este prevzut n documentele lor de constituire, filiale i reprezentane comercial-economice att n ar, ct i n strintate. Filialele i reprezentanele nfiinate n Republica Moldova de ntreprinderi rezidente cu investiii strine nu snt persoane juridice.

nr. 2.1 .

2.2

Subiectul 54. Filialele i reprezentanele persoanei juridice. Coninutul subiectului puncte Caracterizai noiunile de filial, reprezentan, societate filial-pag.479, pag.483; 3 pct. pag.484. Societatea este n drept s nfiineze filiale i reprezentane n Republica Moldova n conformitate cu prezenta lege i cu alte acte legislative, iar n strintate i n conformitate cu legislaia statului strin, dac acordul internaional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel. (2) Filial a societii este o subdiviziune separat a ei, care este situat n afara sediului societii i poate s ndeplineasc toate mputernicirile acesteia, inclusiv cele de reprezentare, sau o parte din ele. Comparai modul de constituire i nregistrare a filialei persoanei juridice nregistrate 5 pct.

2.3 .

n Republica Moldova cu modul de constituire i nregistrare a filialei unei persoane juridice strine-legea cu privire la inregistrarea persoanelor juridice si intreprinzatorilor individuali: Articolul 12. nregistrarea filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice (1) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se nregistreaz cu condiia indicrii n actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea i sediul acestora. (2) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se nregistreaz fr atribuirea statutului de persoan juridic. Procedura nregistrrii filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice strine este similar procedurii nregistrrii persoanelor juridice autohtone, cu particularitile specificate n Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investiiile n activitatea de ntreprinztor. (3) Pentru nregistrarea filialelor i reprezentanelor se depun urmtoarele documente: a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat; b) hotrrea organului competent al persoanei juridice, care va conine date cu privire la crearea filialei sau reprezentanei, la aprobarea regulamentului acesteia i la desemnarea administratorului; c) regulamentul filialei sau reprezentanei, n dou exemplare; d) avizul Bncii Naionale a Moldovei - pentru filialele i reprezentanele instituiilor financiare; e) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare. (4) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare de stat identice numrului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat. (5) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice strine li se atribuie numere de identificare de stat indiferent de numrul de identificare al persoanei juridice strine care le-a creat. Administratorul filialei SRL Prima a ncheiat un contract de prestare a serviciilor 7 pct. juridice de reprezentare n instana de judecat cu Biroul Asociat de Avocai Ionescu i Frunzescu. Dup ce avocatul a studiat materialele dosarului, a ntocmit referina la cererea de chemare n judecat, administratorul Filialei a comunicat Biroului de Avocai c Administratorul SRL Prima nu dorete s achite preul indicat n acest contract deoarece spune c administratorul filialei nu avea dreptul s-l semneze. Explicai dac are dreptul administratorul filialei s ncheie contracte de prestri servicii n numele persoanei juridice ? Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului (1) Administratorul este n drept: a) s efectueze actele de gestiune a societii, necesare atingerii scopurilor prevzute n actul de constituire i n hotrrile adunrii generale a asociailor; b) s reprezinte fr procur societatea n raporturile cu organele statului, cu terii i n instanele de judecat; c) s elibereze altor persoane mandat pentru svrirea unor anumite acte juridice, dac aceasta nu este interzis prin actul de constituire; d) s exercite alte mputerniciri atribuite de adunarea general a asociailor sau de consiliul societii conform competenei lor. (2) n cazul desemnrii mai multor administratori, acetia au mputerniciri de reprezentare egale, dac actul de constituire nu prevede altfel.
Subiectul 55. Reglementarea juridic a sectorului de ntreprinderi mici i mijlocii.

nr. 2.1.

Coninutul subiectului puncte Definii noiunile de: microntreprindere; ntreprindere mic; ntreprindere mijlocie 3 pct. Microintreprindere agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ) cu un numar mediu scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 3 mln lei. Intreprindere mica agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49 persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala

2.2.

2.3.

de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei. Exceptie de la acestea o fac agentii economici ce intra in categoria micro. Intreprindere mijlocie agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 249 persoana, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50 mln lei. Nu intra in aceasta categorie agentii economici micro si mici. Comparai avantajele acordate microntreprinderilor, ntreprinderilor mici sau mijlocii cu cele 5 pct. acordate rezidenilor n zonele libere. Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin : - Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de informatii si consultant. - Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii, acordarea de inlesniri fiscal si vamale. - Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului - Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare pentru necesitatile statului. - Etc. Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere: - posibilitatea de a organiza n zon magazine expoziii permanente, n vederea vnzrii. - Acordarea posibilitii de a depozita mrfuri i careva restricii n privina limitelor maxime sau celor minime i fr obligaia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica libera au regim de circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara declarative vamala. - Obinerea beneficiilor mari din diferena de taxe de transport pentru mrfurile aduse n vrac i reexportate din zon dup prelucrarea acestora - Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baz de cooperare, urmnd ca investiiile s fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei n special pentru importatorii ce aduc mrfuri prin zona economic liber, exist avantaje ce necesit a fi specificate: - posibilitatea de a cumpra diferite mrfuri din zon dup ce au fost supuse unor prelucrri care le sporete valoarea i sunt mult mai adecvate beneficiarilor - posibilitatea de a avea stocuri de marf prin apropiere. Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative ori valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si servicii. O ntreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societilor 7 pct. comerciale la categoria de ntreprindere micro , a decis s se nregistreze n calitate de agent al sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii. Numii aciunile ce trebuie s le ntreprind administratorul societii pentru a fi nregistrat n calitate de agent al sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii. Care sunt criteriile de raportare a societilor comerciale pentru ca acestea s fie recunoscute ntreprinderi micro i ntreprinderi mici? Care ntreprinderi nu pot fi declarate ageni ai sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii? Care sunt facilitile i prin ce se manifest protecia acordat agenilor ntreprinderilor mici i mijlocii? Raspuns: 1. Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1 2. Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar, Lombard, de asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu beneficiaza de careva facilitati. Reglementarea organizarii si activitatii societatilor de schimb valutar este continuta in Legea cu privire la reglementarea valutara. 3. Facilitatile din punctul 2.2 .