DREPTUL AFACERILOR

1. 2. 3. 4.

Tema 1 : Noiuni generale despre dreptul afacerilor Noiunea i caracteristica general a dreptului afacerilor Relaiile juridice care fac obiectul de studiu al dreptului afacerilor Izvoarele dreptului afacerilor Subiecii dreptului afacerilor 1. Dreptul nite norme de comportare care sunt elaborate de stat, care reglementeaz relaiile din societate pentru executare, iar n caz de necesitate pot fi aplicate sanciuni. Sistema dreptului oricrui stat numit dreptul pozitiv se mpart n 2 categorii: drept public i drept privat. Drept public totalitatea de ramuri ce reglementeaz relaii care apae n legtur cu interesul societii n general i interesul statului. Dreptul public include: drept constituional; drept administrativ; drept penal; drept internaional public. Drept privat totalitatea de ramuri ce reglementeaz relaii care apar ntre persoane particulare, unde fiecare i are interesul su privat. Include: drept civil drept comercial; drept familial; dreptul muncii; drept internaional privat;

drept economic drept comercial internaional; drept bancar.

Dreptul economic este o subramur a dreptului civil, adic este de natur privat, care n acelai timp nu are o independen total, deoarece conine elemente din mai multe ramuri de drept, inclusiv publice. Dreptul economic este o ramur interdisciplinar, adic conine norme din mai multe discipline juridice. n acelai timp dreptul economic mai mult se evideniaz ca o disciplin de studiu i nu ca o ramur de drept. Pentru a realiza o afacere comercial orice persoan este nevoit s intre n diferite relaii de natur diferit, att public, ct i privat. Spre exemplu pentru a desfura o afacere economic este necesar de trecut mai multe etape printre care: - mai nti se nregistreaz la Camera nregistrri de stat relaii de natur administrativ bazate pe subordonarea agenilor economici fa de organul de stat. - ncheierea contractelor cu viitorii parteneri care este o tranzacie civil, de natur privat. - executare condiiilor contractuale prin livrarea mrfurilor (ncheiem contract de transport, executare de lucrri i achitm contravaloarea mrfurilor prin bnci. Sunt obligaiuni de natur privat.) - achitm impozitele i salariile la salariai. Dreptul economic este o disciplin de studii interramural care conine norme juridice ce reglementeaz relaiile de natur privat din domeniul comerului n sens larg n special relaii ce in de organizarea, activitatea i lichidarea ntreprinderilor, precum i relaii privind ncheierea tranzaciilor economice i altor relaii cu organe statale i persoane fizice. 2. Obiectul de studiu al dreptului economic const din totalitatea de relaii ce sunt reglementate i studiate de aceast disciplin. Toate relaiile din dreptul economic trebuie s posede urmtoarele particulariti: - relaia se caracterizeaz prin egalitate juridic a prilor (nici una din prile contractate nu se supune celeilalte.) - n unele cazuri n dreptul economic este prezent principiul subordonrii n faa organelor de stat . - scopul tranzaciilor economice este obinerea profitului . - n cadrul tranzaciilor din dreptul economic este prezent echivalena prestaiilor (fiecare parte d i ia ceva n loc.) Relaiile care fac obiectul de reglementare a dreptului economic sunt: Relaii dintre asociaii, ntreprinderi privind organizarea, activitatea, gestionarea i lichidarea ntreprinderii. Relaiile dintre toate categoriile de ageni economici ce ine nemijlocit de activitatea comercial privind ncheierea contractelor i executare lor. Aceste relaii sunt reglementate de dreptul civil i se bazeaz pe egalitatea juridic a prilor. Relaiile dintre agenii economici i organele statale n ceea ce privete necesitatea nregistrrii, obinerea licenei, autorizaiei ect. Se bazeaz pe subordonarea n faa organelor de stat . Relaiile dintre agenii economici i organele de control fiscale n legtur cu necesitatea achitrilor impozitelor i altor pli, prezentarea drilor de seam, efectuarea controalelor etc. Aceste relaii la fel sunt bazate pe subordonarea i se reglementeaz de dreptul fiscal, vamal. Relaiile dintre agenii economici i persoanele fizice n ceea ce privete tranzaciile civile dintre acestea (contracte de vnzare-cumprare, mprumut, arend), precum i relaiile ce apar n legtur cu nclcarea drepturilor consumatorilor. Relaiile ce apar ntre administraiile ageniilor economici i salariai, n legtur cu ncheierea i desfacerea contractului de munc, reglementate aceste relaii de dreptul muncii. 3. Prin izvor de drept se nelege forma de exprimare a normelor juridice. n dreptul afacerilor sunt urmtoarele categorii de izvoare: a. Legile.
2

b. Acte subordonate legilor. c. Obiceiul juridic. d. Uzanele comerciale uniforme. e. Practica judiciar i arbitral. Legile sunt izvoarele principale-n dreptul afacerilor i sunt urmtoarele: - Codul civil ntrat n vigoare n 2003. - Codul fiscal,vamal. - Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi. Legea cu privire la lesing, Legea cu privire la Societile pe aciuni, Legea insolvabilitii. - Legea cu privire la contractul de vnzare a mrfurilor.

Actele subordonate legilor: hotrri de guvern, parlamente, decrete, regulamente, instruciuni care snt elaborate, n concordan cu legile n scopul executrii i interpretrii legilor. a) Obiceiul juridic const din nite norme de comportare statornicite pe un anumit teritoriu i aplicate de o anumit populaie n virtutea utilizrii ndelungate i repetate (periodic) i care reglementeaz nite relaii din societate (batem palma). Obiceiul cel mai vechi izvor de drept nescris. Uzanele comerciale uniforme au aprut n rezultatul studierii diferitor obiceiuri juridice din diferite localiti i care din necesitate au fost unificate(au devenit unice pentru toi). Uzanele au fost unificate de ctre organizaii comerciale speciale -Camera internaional de Comer de la Paris. Ea a elaborat uzana ca INCOTERMS .Alt organ este Institutul internaional pentru unificarea Dreprtului Privat. Uzanele uniforme ca izvoare au urmtoarele particulariti: - nu sunt obligatorii pentru pri, nafar de cazul cnd prile indic aplicarea acestora direct n contract. - cnd este nevoie prile pot modifica coninutul uzanei n dependen de necesitate. b) Practica judiciar un izvor de drept suplimentar care include hotrrile judectoreti, adoptate de ctre instanele uni stat. n republica moldova practica judiciar apare sub forma de hotrri explicative ale Curii Supreme de Justiie, pe anumite categorii de cauze. Hotrrile au aprut n rezultatul existenei divergenelor la nelegerea legislaiei, mai ales cnd se refer la cazuri similare cu hotrri finale diferite. Astfel, Curtea suprem explic modul de aplicare i interpretare al legislaiei i d recomandaii cum ar trebui s se procedeze. n sistemul de drept american-englez, practica judiciar, numit precedent juridic, este obligatoriu, adic la emiterea unor hotrri de judecat judectorul se bazeaz nu numai pe legi scrise, ca la noi, dar i pe hotrri de judecat pronunate anterior pe cazuri asemntoare.

Subiectele dreptului afacerilor n Dreptul afacerilor sunt subiecte toate pesoanele care particip la relaii juridice economice. Cunoatem urmtoarele categorii de subiecte ale dreptului economic: Persoana fizica ca subiect individual; Persoana juridic ca subiect colectiv; Statul ca subiect special prin intermediul organelor i organizaiilor sale; Persoana fizica este omul, privit individual. Ca persoane fizice sunt: cetenii RM, apatrizii, cetenii strini. Conform Codului civil al RM pentru ca s fie recunoscut ca subiect al dreptului orice persoan fizic trebuie s posede capacitate juridic, care include capacitatea de folosin i capacitatea de exerciiu.
3

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice este posibilitatea acesteia de a avea drepturi si obligatii economice. Ea apare din momentul naterii i l nsoete pe om toat viaa, nceteaza odata cu moartea. Capacitaea de folosin include dreptul la via, dreptul de proprietate asupra bunurilor, dreptul de a se deplasa liber, dreptul de a se ocupa cu orice activitatea ect. Nimeni nu poate fi lipsit de aceast capacitate, dar poate fi limitat numai n condiiile legii i de organele competente n cazul: - privrii de libertate i nterzicerii de a se ocupa cu o profesiune (dup legea penal sau administrativ) , i lipsirea de drepturi printeti (dup legea civil). Capacitate de exercitiu este aptitudinea persoanei fizice ca prin aciunile sale s obin drepturi economice, i s-i asume personal obligatii. Aceasta include posibilitatea de a semna acte juridice economice (de valoare important), inclusiv contracte de orice gen i alte aciuni care genereaz drepturi i obligaii. Capacitatea deplina de exercitiu survine la virsta de 18 ani. n cazul cstoriei minorul poate dobndi capacitate deplina de exercitiu din acest moment. Desfacerea casatoriei nu afecteaza capacitatea deplina de exercitiu a persoanei. Persoanele care au mplinit virsta de 16 ani poat fi recunoscute ca avind capacitate de exercitiu deplina daca lucreaza n baza unui contract de munca sau, cu acordul parintilor, adoptatorilor sau curatorului, practica activitate de intreprinzator. Minorii in virst de la 14 ani pot ncheia acte juridice cu incuviintarea parintilor, adoptatorilor sau a curatorului. Ei au dreptul fara consimtamintul acestora: sa dispuna de salariu, bursa i de alte venituri proprii; sa exercite dreptul de autor asupra unei lucrari stiintifice, literare sau de arta, asupra unei inventii sau unui alt rezultat al activitatii intelectuale aparate de lege; sa faca depuneri in bnci si sa dispuna de ele conform legii; Limitarea persoanei fizice in capacitatea de exercitiu poate avea loc, n urma consumului abuziv de alcool sau consumului de droguri si de alte substante psihotrope, care nrautatesc starea materiala a familiei sale Aceast limitare se face la fel de catre instanta de judecata. Asupra acestei persoane se instituie curatela. Aceast persoana are dreptul sa incheie acte juridice cu privire la dispunerea de patrimoniu, sa primeasca si sa dispuna de salariu, de pensie sau de alte tipuri de venituri doar cu acordul curatorului. Persoana fizic poate fi lipsit de capacitatea de exerciiu (declarata ca incapabila ) numai de ctre instana de judecat n urma unei tulburari psihice (boli mintale sau deficiente mintale) cnd nu poate constientiza sau dirija actiunile sale . Asupra ei se instituie tutela, care are grij de persoan i gestioneaz bunirile sale. Actele juridice in numele persoanei fizice declarate incapabile se incheie de catre tutore. Orice persoana fizica are dreptul la numele stabilit sau dobindit potrivit legii. Numele cuprinde numele de familie si renumele, iar in cazul prevazut de lege, si patronimicul. n acelai timp persoana are dreptul la respectul numelui sau. Cel care utilizeaza numele altuia poart raspundere de toate prejudiciile care rezulta din aceasta . Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta si are locuinta statornica sau principala. Se considera ca persoana isi pastreaza domiciliul atita timp cit nu si-a stabilit un altul. Resedinta persoanei fizice este locul unde isi are locuinta temporara sau secundara. Domiciliul minorului in virsta de pina la 14 ani este la parintii sai sau la acel parinte la care locuieste permanent. Persoana fizica poate fi declarata disparuta fara veste daca lipseste de la domiciliu cel putin un an din ziua primirii ultimelor stiri despre locul aflarii ei. Disparitia se declara de instanta de judecata la cererea persoanei interesate. n cazul cnd persoana lipsete mai mult de 3 ani de la domiciliul sau lipsesc stiri despre locul unde se afla sau dupa 6 luni daca a disparut in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau
4

dac sunt motive a presupune ca a decedat in urma unui anumit accident atunci ea poate fi declarata decedata la fel prin hotarire a instantei de judecata. Persoana fizica are dreptul sa practice activitate de intreprinzator, fara a constitui o persoana juridica, din momentul inregistrarii de stat in calitate de intreprinzator individual sau in alt mod prevazut de lege. 2.Persoana juridic este considerat n esen un subiect colectiv al dreptului economic, cu toate c n legislaie deja este reglementat posibilitate nfiinrii persoanelor juridice unipersonale , adic ca unic fondator i proprietar este o persoan fizic. Persoana juridica este organizaia care are un patrimoniu distinct si raspunde pentru obligatiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobindeasca si sa exercite in nume propriu drepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale, sa-si asume obligatii, poate fi reclamant si pirit in instanta de judecata. Din definiie putem deduce elementele constitutive ale persoanei juridice i anume: are un patrimoniu distinct de cel al proprietarilor n relaiile cu alte persoane pentru obligatiile sale poart raspundere cu ntreg patrimoniul, adic activitatea o desfoar pe riscul i contul propriu; activeaz din nume propriu (sub denumirea sa de firm) obinnd drepturi i obligaii patrimoniale si personale nepatrimoniale, poate fi reclamant si pirit in instanta de judecata. Se cunosc mai multe categorii de persoane juridice: de drept public, la care se refer organele stataele i alte organizaii cu caracte public sau de drept privat, la care se refer societile comerciale i orgsanizaiile obteti Toate acestea in relaiile economice, sint situate pe pozitii de egalitate. Persoanele juridice de drept privat pot avea: - scop comercial si - scop necomercial. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice se dobindeste la data inregistrarii de stat si inceteaza la data radierii ei din registrul de stat. Persoana juridica cu scop comercial poate desfasura orice activitate neinterzisa de lege, chiar daca nu este prevazuta in actul de constituire. Persoana juridica cu scop necomercial poate desfasura numai activitatea prevazuta de lege si de actul de constituire. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice este exercitat de la data constituirii, drepturile si isi executa obligatiile prin administrator. Au calitatea de administrator persoanele fizice care, prin lege sau prin actul de constituire, sint desemnate sa actioneze, in raporturile cu tertii, individual sau colectiv, in numele si pe seama persoanei juridice. Persoana juridica activeaza in baza contractului de constituire sau in baza contractului de constituire si a statutului, sau doar in baza statutului. Persoana juridica se considera constituita in momentul nregistrrii ei de stat. In actul de constituire al societii comerciale trebuie sa se indice: numele, locul si data naterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, naionalitatea, numrul de nregistrare al fondatorului persoana juridica; b) denumirea societii; c) obiectul de activitate; d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare; e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune in natura si modul de evaluare, daca au fost facut e asemenea aporturi; f) sediul;
5

g) structura, atribuiile, modul de constituire si de funcionare a organelor societatii; h) modul de reprezentare; i) filialele si reprezentantele societii; j) alte date, stabilite de lege pentru tipul respectiv de societate. Persoana juridica participa la raporturile juridice numai sub denumire proprie, stabilita prin actele de constituire si nregistrat in modul corespunzator. Persoana juridica nu poate fi inregistrata daca denumirea ei coincide cu denumirea unei alte persoane juridice inregistrate deja. Persoana juridica are un sediu, indicat in actele de constituire. Stabilirea si schimbarea sediului sint opozabile tertilor din momentul inregistrarii de stat. Adresa postala a persoanei juridice este cea de la sediu. Persoana juridica poate avea si alte adrese pentru corespondenta. Persoana juridica raspunde pentru obligatiile sale cu tot patrimoniul ce ii apartine. Statul si unitatile administrativ-teritoriale participa la raporturile juridice economice pe pozitii de egalitate cu celelalte subiecte de drept.

Tema 2 : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Activitatea de Antreprenoriat n RM

Noiunea i caracteristica antreprenoriatului n RM Activitate individual de antreprenoriat ntreprinderile cu statut de societate comercial Alte forme de ntreprinderi Organizarea i procedura nregistrrii ntreprinderilor ncetare activitii ntreprinderilor Procedura de insolvabilitate 1. Antreprenoriat este activitatea de fabricare a produciei, executare a lucrrilor i prestare a serviciilor, desfurat de ceteni i de asociaiile acestora n mod independent, din proprie iniiativ, n numele lor, pe riscul propriu i sub rspunderea lor patrimonial cu scopul de a-i asigura o surs permanent de venituri. Antreprenor poate fi:
6

-orice cetean al Republicii -orice cetean strin sau apatrid, - grupuri de ceteni - orice persoan juridic sau fizic . Statul i organele administraiei public locale snt antreprenori speciali. Forma organizatorico-juridic a activitii de antreprenoriat este ntreprinderea. Activitate de antreprenoriat e reglementat de : Codul Civil din 2002 ntrat n vigoare la 12.06.2003 Regulamentul societilor economice aprobat prin Hot Guv nr 500 10.09.1991 Lege cu privire la nregistrarea de stat a ntreprinderilor i organizaiilor 1265/ 05.10.2000 Monitorul Oficial 31-34/109, 22.03.2001 LEGE Nr. 220 din 19.10.2007 privind nregistrarea de stat a persoanelor juridice i a ntreprinztorilor individuali: 30.11.2007 n Monitorul Oficial Nr. 184-187 art Nr : 711 Data intrarii in vigoare : 30.05.2008 LEGEA RM cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi Nr.845-XII din 03.01.92 Monitor Oficial nr.2/33 din 28.02.1994. ntreprinderea, conform legii menionate, are statut de persoan juridic sau de persoan fizic, intreprinderea-persoan juridic i ntreprinderea-persoan fizic au aceleai drepturi i obligaii, cu excepia rspunderii patrimoniale pentru obligaiile lor. ns Codul Civil nou nu mai conine aceast clasificare i denumete toate formele de ntreprinderi (nafar de ntreprinderile individuale) societi comerciale.

Codul civil definete societatea comerciala ca o organizaie comerciala cu capital social constituit din participatiuni (cote pri) ale fondatorilor (membrilor). Formele organizatorico-juridice ale nreprinderilor: a) ntreprindere individual; b) societate n nume colectiv; c) societate n comandit; d) societate pe aciuni; e) societate cu rspundere limitat; f) cooperativ de producie; g) ntreprindere de stat i ntreprindere municipal. Deoarece Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi poate fi aplicat n msura n care nu contravine Codului civil n continuare vom analiza esena juridic i formele de ntreprinderi prevzute de aceast lege cu concretizrile fcute de Cod

ntreprinderea devine subiect de drept din momentul nregistrrii de stat n Registrul comerului . Antreprenorul poate transmite, pe baz de contract atribuiile de gestionare a ntreprinderii managerului-ef (director) Contractul dintre acetia conine: - drepturile i obligaiile reciproce ale prilor, relaiile de ordin financiar, rspunderea pentru ne executarea obligaiilor asumate.

ntreprinderea, are dreptul: s practice orice activitate de antreprenoriat cu excepia celor interzise de lege.; s procure de la alte persoane bunuri n scopul desfurrii activitii comerciale; s deschid conturi la banc s angajeze n baz de contract i s concedieze lucrtorii;
7

 s fie agent al relaiilor economice externe.

ntreprinderea este obligat: s asigure calitatea cuvenit a mrfurilor fabricate (a lucrrilor i serviciilor prestate); s obin, dup caz, licene de stat pentru genul de activitate; s ncheie contracte de munc cu angajaii, s se achite cu bugetul public naional, angajaii, creditorii, s asigure condiii normale de munc, respectarea tehnicii securitii etc ; s efectueze asigurarea social i alte tipuri de asigurare obligatorie a lucrtorilor angajai; Pentru desfurarea activitilor interzise pe teritoriul RM sau a activitii fr licen de stat, ntreprinderea rspunde n mrimea profitului realizat n timpul ct a durat aceast nclcare i i se aplic amend n aceeai mrime. 2. ntreprinderea individual este ntreprinderea care aparine persoanei fizice, cu drept de proprietate privat, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comun. Patrimoniul .I. se formeaz pe baza bunurilor ceteanului si este inseparabil de bunurile persoanele ale antreprenorului. ntreprinderea individual are statut de persoan fizic, dar este subiect deplin al activitii de antreprenoriat. Pentru obligaiile sale .I. rspunde patrimoniul su, iar Fondatorul rspunde nelimitat cu averea personal, cu excepia bunuri care, conform legislaiei n vigoare, nu fac obiectul urmririi (anexa 1 din Codul de Procedur Civil redacia a. 1964). Membrii familiei antreprenorului dac sunt fondatori ai aceste ntreprinderi rspund nelimitat si solidar pentru obligaiile ntreprinderii cu ntreg patrimoniul lor, exceptndu-se acele bunuri care, nu pot fi urmrite. .I. se constituie i activeaz n baza Deciziei de fondarea ntreprinderii, semnat de ctre fondator. Hotrrea trebuie s conin: a) Denumirea de Firma a ntreprinderii, ea trebuie s includ cuvintele "ntreprindere individual" sau ".I.", precum i numele fondatorului. b) numele, prenumele data naterii, cetenia, domiciliul ceteanului-fondator; c) sediul ntreprinderii; e) data nfiinrii ntreprinderii; f) genurile principale de activitate a ntreprinderii(de obicei se indica cinci genuri); g) condiiile reorganizrii i lichidrii ntreprinderii. Persoana fizic ca antreprenor particular poate desfura activitate de antreprenoriat i fr nregistrarea de Stat , adic poate activa n baza patentei de antreprenor. Activitaea dat este reglementat de LEGEA cu privire la patenta de intreprinzator Nr.93-XIV din 15.07.98, MO al R.M. nr.72-73 din 06.08.1998 Patenta de intreprinzator, este un certificat nominativ, ce atesta dreptul de a desfasura genul de activitate de intreprinzator indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp. Patenta contine urmatoarele elemente: seria si numarul patentei; numele, domiciliul, codul fiscal i fotografia titularului patentei; genul de activitate, locul de desfasurare a activitatii;
8

durata patentei si mentiunile despre prelungirea ei; cuponul, ca dovada a achitarii taxei pentru patenta. Titular de patenta poate fi orice persoan fizic cu capacitate de exercitiu, si are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator. Patenta se elibereaza pentru unul din genurile de activitate indicate n lege i este valabila numai pentru titularul ei si nu poate fi transmisa altei persoane. Activitatea n baza patentei nu necesit inregistrarea de stat si primirea licentei. Titularului patentei nu prezent darile de seama financiare si statistice, tinerea evidentei contabile si financiare, efectuarea operatiilor de casa si decontarilor. n relatiile legate de activitatea sa titularul patentei actioneaza n numele sau i raspunde pentru obligatiile sale cu averea personal.

Deintorul patentei este obligat: sa respecte normele sanitare, normele de protectie contra incendiilor, sa aiba documentele primare de provenienta a marfii: factura de expeditie, chitanta de percepere a taxei vamale sau actul de achizitie a marfurilor; sa activeze numai n locurile permise; sa respecte drepturile si interesele consumatorilor; sa afiseze patenta sau copia ei, autentificata de notar, intr-un loc vizibil la locurile unde activez. Titularul patentei nu este in drept: sa angajeze lucratori; sa incheie tranzactii cu intreprinderea individuala al carei fondator este el sau careva dintre membrii familiei sale, cu societatea in nume colectiv ori in comandita, al carei asociat cu raspundere deplina este el sau careva dintre membrii familiei sale. Doi sau citiva titulari de patente se pot asocia in scopul desfasurarii in comun a activitatii de intreprinzator, in baza contractului de activitate in comun. Durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea in munca a titularului patentei. Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial unde isi are domiciliul sau la locul activitatii preconizate. In anumite cazuri solicitantul depune cererea la primaria respectiva. mpreuna cu cererea, pentru activitatea ce necesit cunotine speciale solicitantul prezinta copii de pe certificat, diploma, alte acte ce confirma nivelul de calificare. n anumite cazuri pentru desfasurarea unor genuri de activitate este necesara autorizatia autoritatii administratiei publice locale. Patenta se elibereaza pe o durata de o luna sau, la dorinta solicitantului, pe o durata mai mare. Impunerea fiscala a titularului patentei se efectueaza sub forma de taxa pentru patenta, care include impozitul pe venit, impozitul pentru folosirea resurselor naturale taxa pentru amplasarea unitatilor comerciale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a presta servicii la transportarea calatorilor, precum si defalcarile in bugetul asigurarilor sociale de stat. Alte impozite, taxe si incasari se platesc de titularul patentei pe principii generale. Taxa lunara pentru patenta este prevazuta in anexa la prezenta lege si se percepe in cuantumul stabilit pentru localitatea unde se va desfasura activitatea de intreprinzator. 3.
9

Deoarece Codul civil numete ntreprinderile societi comerciale vom analiza statutul acestora , dar cu referire la Legea privind ntreprinderile i antreprenoriatul. n categoria societilor se atribuie : societate n nume colectiv, societate n comandita, societate cu rspundere limitata si societate pe aciuni. 1. Societatea n nume colectiv reprezint o ntreprindere fondat de dou i mai multe persoane juridice i (sau) persoane fizice care i-au asociat bunurile n scopul de a obine profit. Societate in nume colectiv se fondeaz si activeaz n baza actului de constituire ncheiat ntre fondatori. Actul de constituire conine: numele, domiciliul fondatorului persoana fizica i/sau denumirea, sediul, numrul de nregistrare al fondatorului persoana juridica; denumirea societii; genurile de activitate; mrimea i coninutul capitalului social al societii si modul depunerii aporturilor; termenul lor de vrsare; valoarea bunurilor depuse n capitalul social n natura i modul de evaluare; sediul; structura, atribuiile, modul de constituire si de funcionare a organelor societii; mrimea i modalitatea de modificare a cotelor de participare a fondatorilor; rspunderea membrilor pentru nclcarea obligaiilor de depunere a aporturilor; procedura de adoptare a hotrrilor de ctre asociai; procedura de admitere a noilor asociai; temeiurile si procedura de retragere si excludere a asociatului din societate. Pentru obligaiile societii toi asociaii poart rspundere solidar i nelimitat cu ntreg patrimoniul lor, cu excepta bunurile care, n conformitate cu legislaia n vigoare, nu fac obiectul urmririi. Societatea n nume colectiv nu poart rspundere pentru obligaiile asociailor care nu snt legate de activitatea acesteia. Conducerea societii n nume colectiv se exercit prin acordul tuturor membrilor. Dreptul de a reprezenta societatea in nume colectiv l au toi membrii ei unul sau mai muli. Veniturile si pierderile SNC se repartizez ntre membrii ei proporional cotelor depuse.

2.

Societatea n comandit (SC) reprezint o ntreprindere fondat de dou i mai multe persoane juridice i (sau) persoane fizice care desfoar comercial n baza actului de constituire. Actul de constituire al SC conine aceleai meniuni ca i actul Societii n nume colectiv. Societatea n comandit are n componena sa cel puin un comanditat i un comanditar. Pentru obligaiile societii comanditaii poart rspundere solidar nelimitat cu ntreg patrimoniul lor, iar comanditarii rspund cu numai cu capitalul investit. Conducerea SNC se exercita de ctre comanditai. Comanditarii nu au dreptul sa participe la conducerea si administrarea SNC,. Comanditarul are dreptul: a) sa primeasc venituri proporional cu cota investit; b) sa cunoasc drile de seama financiare ect;

10

Particularitile nfiinrii, funcionrii i ncetrii activitii societii n comandit snt reglementate de legislaia privind societile comerciale (Regulamentul societilor economice 10.09.1991), Codul Civil precum i de actul de constituire (de societate). 3. Societatea pe aciuni (SA) este ntreprinderea capitalul social al crei este mprit pe aciuni. Aciunile societarii care se nfiineaz vor fi plasate numai intre fondatori. Numrul acionarilor societii, nu poate fi mai mic decit 50. Societatea este n drept sa desfoare orice activitate ne interzise de legislaie. Activitate SA este reglementat de Legea RM privind societile pe aciuni Nr.1134-XIII din 02.04.97 Pentru obligaiile sale SA poart rspundere cu toat averea sa iar acionarii rspund numai n limitele aciunilor la care sau abonat. n procesul de activitate SA emite hrtii de valoare : aciuni i obligaiuni. Aciunea este documentul, ce atesta dreptul proprietarului (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum si o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia. Aciunile pot fi : ordinare si prefereniale. Aciunea ordinara confer proprietarului ei dreptul la un vot in adunarea generala a acionarilor, dreptul de a primi o cota-parte din dividende si o parte din bunurile societarii in cazul lichidrii acesteia. Aciunea prefereniala da proprietarului ei drepturi (privilegii) de primi dividende fixate Aciunea prefereniala nu da drept de vot proprietarului ei, daca statutul nu prevede altfel. Obligatiunea atesta dreptul proprietarului lui (obligatarului) de a primi suma depus si dobnda fixa n mrimea si n termenul stabilit. Obligatarii apar in calitate de creditori ai societii. Ca document de constituire ale societarii este actul de constituire al societii care va cuprinde: a) numele fondatorilor, domiciliul, cetenia b) denumirea societii, tipul si sediul ei; c) scopul si genurile de activitate al societii; d) mrimea capitalului social; e) clasele si numrul de aciuni plasate la nfiinarea societii; f) suma, modul si termenele de plata a aciunilor achiziionate de fondatori; h) modul si termenele de pregtire si de tinere a adunrii generale d) clasele si numrul de aciuni; e) drepturile si obligaiile acionarilor; g) structura, atribuiile, modul de constituire si de funcionare a organelor de conducere h) modul de luare a hotrrilor de ctre organele de conducere ale societii, i) modul si termenele de pregtire si tinere a adunrii generale a acionarilor; j) modul de creare si de utilizare a capitalului de rezerva; q) temeiurile si modul de reorganizare sau lichidare a SA. Organele de conducere ale SA sint: adunarea generala a acionarilor; consiliul directorilor sau consiliul observatorilor, organul executiv; comisia de cenzori sau cenzorul, Adunarea generala este organul suprem de conducere al societarii si se tine cel puin o data pe an. Ea are urmtoarele atribuii exclusive: aprob statutul societarii sau modificrile si completrile
11

a) b) c) d)

a)

b) hotrte cu privire la modificarea capitalului social, c) aproba regulamentul consiliului, comisiei de cenzori i alege membrii lui d) confirma organizatia de audit e) aproba darea de seama anuala a consiliului si a comisiei de cenzori; f) hotrte repartizarea profitului anual, inclusiv plata dividendelor anuale, g) hotaraste reorganizarea sau lichidarea SA ect; Consiliul societii reprezinta interesele acionarilor n perioada dintre adunrile generale si, in limitele atribuiilor sale, exercita conducerea generala si controlul asupra activitii societii. Consiliul societii este subordonat adunrii generale a acionarilor. Consiliul societii are urmtoarele atribuii : a) decide convocarea adunrii generale a acionarilor; b) confirma registratorul societii c) decide repartizarea profitului net, folosirea capitalului de rezerva si a celui suplimentar; d) aproba fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societii; e) decide in orice alte probleme prevazute de prezenta lege si destatutul societii. De competenta organului executiv in toate chestiunile de conducere a activitii curente a societii, cu excepia chestiunilor ce in de competenta adunrii generale a acionarilor sau ale consiliului societii. Organul executiv al societii asigura ndeplinirea hotaririlor adunrii generale a actionarilor, deciziilor consiliului societii Comisia de cenzori a societii exercita controlul activitatii economico-financiare a societii si se subordoneaz numai adunrii generale a acionarilor.

4 Societatea cu rspundere limitat (SRL) este ntreprinderea fondat de una sau mai multe persoane juridice i (sau) persoane fizice, care i-au asociat bunurile n scopul desfurrii n comun a unei activiti de antreprenoriat, sub aceeai firm. n SRL numrul asociailor nu poate fi mai mare de 50. Capitalul statutar (social) subscris al societilor este divizat n cote (pri) ale asociailor. Drept documente ce confirm drepturile asociailor asupra cotelor subscrise snt - adeverina cotei de participaie. SRL poart rspundere pentru obligaiile asumate cu ntreg patrimoniul su. Asociaii societii poart rspundere pentru obligaiile ntreprinderii numai n limitele cotelor care le aparin. Documentul de constituire ale societii este actul de constituire al societii. Actul de societate va cuprinde: numele, (fondatorilor, domiciliul (sediul) lor, cetenia denumirea SRL, si sediul ei; scopul si genurile de activitate al societii; mrimea capitalului social; suma, modul si termenele de plata a cotelor de participare; drepturile si obligaiile asociailor; structura, atribuiile, modul de constituire funcionare i luare a hotrrilor la organele de conducere modul si termenele de pregatire si tinere a adunarii generale modul de creare si de utilizare a capitalului de rezerva; temeiurile si modul de reorganizare sau lichidare a SRL,

Organele de conducere ale societii sunt: a) adunarea generala a acionarilor fiecare asociat voteaz cu numrul de voturi proporional cu cota de participare
12

b) organul executiv director - reprezint interesele SRL n relaiile cu terii; c) comisia de cenzori sau cenzorul SRL este obligata sa formeze un capital de rezerva de cel puin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezerva al SRL poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social.

4. Cooperativa este asociaia benevola de persoane fizice si juridice, organizata pe principii corporative in scopul favorizrii si garantrii, prin aciunile comune ale membrilor si, a intereselor lor economice si a altor interese legale. Cooperativa poate fi nfiinat de cel puin 5 membri. Calitatea de membru de cooperativa o poate avea persoana fizica de la vrst de 16 ani si persoana juridica. Membrul cooperativei poart rspundere material pentru obligaiile COOP n limita cotei de participare deinute n patrimoniul ei, inclusiv partea nevarsata. Cooperativa se nfiineaz i activeaz n baza contractului dintre cooperatori i statutului. In statutul cooperativei trebuie sa se indice: a) denumirea; b) obiectul de activitate si scopul; c) sediul; d) aporturile membrilor in capitalul social, modul si termenul de vrsare a acestora; e) prestaia in bani sau in alte bunuri la care pot fi obligai membrii, precum si natura si valoarea acestor prestaii; f) structura, atribuiile, modul de constituire si de funcionare a organelor de conducere ale cooperativei; g) modul de reprezentare; h) regulile de convocare a adunrii generale a membrilor; i) filialele si reprezentantele societii; j) alte date stabilite de lege. Cooperativa are un capital social variabil. El reprezinta suma tuturor participatiunilor membrilor cooperativei in conformitate cu statutul ei. Organul suprem de conducere al cooperativei este adunarea generala a membrilor ei. In cooperativa cu peste 50 de membri poate fi creat un consiliu de observatori, care va exercita controlul asupra activitatii organelor ei executive. Membrii consiliului de observatori nu au dreptul sa activeze in numele cooperativei Organele executive ale cooperativei - consiliul de administratie si presedintele cooperativei exercita administrarea curenta si se subordoneaza consiliului de observatori si adunarii generale. Competenta organelor de conducere ale cooperativei si modul de emitere a deciziilor se stabilesc de lege si de statutul cooperativei. De competenta exclusiva a adunarii generale tin: a) modificarea statutului; b) formarea consiliului de observatori si ridicarea imputernicirilor membrilor lui, atribuirea si ridicarea imputernicirilor organelor executive ale cooperativei c) aprobarea darilor de seama anuale si a bilantului contabil anual, repartizarea pierderilor; d) deciderea asupra reorganizarii si lichidarii cooperativei. ntreprinderea de stat se nfiineaz i se doteaz cu bunuri de Guvern sau de organul administraiei de stat mputernicit pentru acest lucru.
13

ntreprinderea de stat i ntreprinderea municipal snt persoane juridice i poart rspundere pentru obligaiile asumate cu ntreg patrimoniul lor. Autoritile administraiei publice i autoritile administraiei publice locale nu poart rspundere pentru obligaiile ntreprinderii de stat i ale ntreprinderii municipale. Aceste ntreprinderi nu poart rspundere pentru obligaiile autoritilor administraiei publice i ale autoritilor administraiei publice locale. 5. Antreprenorul este obligat s nregistreze ntreprinderea, filialele i reprezentanele (denumite n continuare ntreprinderi), nfiinate de ctre acesta pe teritoriul Republicii Moldova, pn la nceperea activitii lor economice. ntreprinderile se nregistreaz de Camera nregistrrii de Stat a Departamentului Tehnologii Informaionale la locul unde se afl sediul acestora. ntreprinderile se nregistreaz n mod obligatoriu la organele fiscale pentru a li se atribui coduri fiscale n conformitate cu legislaia n vigoare. Pentru nregistrare ntreprinderea prezint urmtoarele acte: a) cererea cu informaia necesar pentru nscrierea n Registrul de stat al comerului, semnat de ctre fondatorul (fondatorii) ntreprinderii; b) documentele de constituire a ntreprinderii; c) documentul care confirm achitarea taxei pentru nregistrare. Decizia privind nregistrarea sau respingerea nregistrrii ntreprinderii se adopt n termen de cincisprezece zile de la data prezentrii tuturor actelor i se comunic fondatorului (fondatorilor) n scris n termen de trei zile.

5. Reorganizarea i lichidarea ntreprinderii Reorganizarea ntreprinderii se efectueaz la decizia fondatorilor (asociailor) ei. Reorganizarea ntreprinderii se efectueaz prin fuziune, asociere, divizare, separare, transformare. La fuziunea ntreprinderilor, toate drepturile patrimoniale i obligaiile fiecreia din ele trec, potrivit actului de transfer, la ntreprinderea nfiinat n urma fuziunii. La asocierea unei ntreprinderi cu alta, la cea din urm trec, n conformitate cu actul de transfer, toate drepturile patrimoniale i obligaiile ntreprinderii asociate. La divizarea ntreprinderii, la ntreprinderile nfiinate n urma divizrii trec, potrivit actului (bilanului) divizrii, drepturile patrimoniale i obligaiile ntreprinderii reorganizate. La separarea din ntreprindere a unei sau a ctorva ntreprinderi, la fiecare din acestea trec, potrivit actului (bilanului) divizrii, prile respective din drepturile patrimoniale i obligaiile ntreprinderii reorganizate. La transformarea ntreprinderii n ntreprindere cu alt form juridic de organizare, la ntreprinderea recent nfiinat trec toate drepturile patrimoniale i obligaiile ntreprinderii transformate. Actul de transfer sau bilanul divizrii aprobat de ctre persoana(organul) care a luat decizia de reorganizare va cuprinde prevederi referitoare la succesiunea de drept asupra tuturor obligaiilor ntreprinderii reorganizate fa de toi creditorii i debitorii ei , inclusiv obligaiile contestate de pri. ntreprinderea se consider reorganizat, cu excepia cazurilor de reorganizare prin asociere, din momentul nregistrrii de stat a ntreprinderii recent nfiinate.
14

Antreprenorul sau organul care a luat decizia de reorganizare a ntreprinderii este obligat, cu o lun nainte de reorganizare, s informeze n scris despre aceasta creditorii ntreprinderii. Creditorul ntreprinderii reorganizate este n drept s cear ncetarea sau executarea nainte de termen a creanelor ntreprinderii, ca debitor, i repararea prejudiciilor. Lichidarea ntreprinderii ntreprinderea se lichideaz prin hotrrea: a) fondatorilor (asociailor), b) instanei de judecat n caz de: 1) insolvabilitate al ntreprinderii 2) declarare a documentelor de constituire ale ntreprinderii ca fiind nule; 3) nclcare a cerinelor, stabilite de legislaie, privind desfurarea unui anumit gen de activitate, prin care se explic lichidarea ntreprinderii; 4) expirare a termenului pentru care a fost nfiinat ntreprinderea respectiv 5) neprezentare a drilor de seam contabile, fiscale i statistice privind activitatea ntreprinderii pe o perioad ce depete un an. Procedura de lichidare benevol a ntreprinderii 1. Fondatorii iau Hotrre de lichidare. Ea conine: procedura i termenele n care se va efectua lichidarea, termenul de naintare a creanelor de ctre creditori, (nu mai mic de 6 luni din momentul publicrii n Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare). n caz de insolvabilitate ntreprinderea se lichideaz prin hotrre a instanei de judecat n conformitate cu Legea cu privire la insovabilitate. Lichidarea ntreprinderii se efectueaz de comisia de lichidare sau de lichidator, numii de fondatori sau, dup caz, de instana de judecat. Comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii) - public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova informaie d espre lichidarea ntreprinderii, procedura i termenele n care se va efectua lichidarea, - termenul limit de naintare a creanelor de ctre creditori, precum i - evalueaz activele ntreprinderii (bunurile i toate obligaiile patrimoniale fa de ntreprinderea care se lichideaz), - stabilete creanele creditorilor, comunicndu-le acestora despre lichidarea ntreprinderii, ia msuri pentru perceperea datoriei de debitor. - dup expirarea termenului de naintare a creanelor, comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii) prezint spre aprobare organului care a nfiinat-o Procesul-verbal de evaluare a activelor ntreprinderii, lista creanelor naintate de creditori i suma acestora, precum i rezultatul examinrii lor care se aprob de ctre fondatorii ntreprinderii i se aduc la cunotina fiecrui creditor. Dac n procesul lichidrii ntreprinderii se stabilete c datoriile acesteia depesc activele, din care cauz ntreprinderea nu este n stare s execute creanele creditorilor, fondatorii (asociaii) snt obligai s acioneze n judecat cu privire la deschiderea procedurii de insovabilitate . Creanele creditorilor fa de ntreprinderea ce se lichideaz se execut din contul bunurilor acestei ntreprinderi n urmtoarea ordine: a) creanele cetenilor fa de care debitorul este rspunztor de prejudicierea sntii lor sau n legtur cu moartea, pe calea capitalizrii plilor respective pe unitate de timp; b) creanele lucrtorilor din ntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului pentru perioada de pn la 6 luni precedente lurii hotrrii de lichidare; c) achitarea cu bugetul public naional pentru perioada de pn la un an precedent lurii hotrrii de lichidare; d) alte creane ale creditorilor. Comisia de lichidare (lichidatorul ntreprinderii), dup executarea tuturor creanelor creditorilor, ntocmete bilanul de lichidare i l prezint, odat cu predarea bunurilor rmase ale
15

ntreprinderii, fondatorilor (asociailor) acesteia, instanei de judecat, prin a cror decizie a fost nfiinat. Executarea creanelor creditorilor din fiecare rnd se face proporional cu suma creanelor fiecrui creditor din rndul respectiv. Executarea creanelor creditorilor din rndul urmtor se face dup executarea n ntregime a creanelor creditorilor din rndul precedent. Creanele creditorilor asigurate prin gaj se execut indiferent de rndul stabilit pentru executarea creanelor altor creditori i de termenul de naintare a creanelor. Creanele neexecutate din cauza insuficienei de bunuri ale ntreprinderii persoan juridic (cu excepia cooperativelor de producie) se consider stinse. Creanele fa de ntreprinderea persoan fizic ce se lichideaz i fa de cooperativa de producie se execut de ctre fondatorii (asociaii) ntreprinderii n modul stabilit de lege. Bunurile rmase dup executarea creanelor creditorilor se utilizeaz conform indicaiilor proprietarului sau persoanei mputernicite de acesta. n toate cazurile de reorganizare i lichidare a ntreprinderii, pentru efectuarea nscrierii respective n Registrul de stat al comerului, proprietarul, n termen de 3 zile de la data aprobrii bilanului de lichidare i nchiderii conturilor bancare ale acesteia, va prezenta organului teritorial al Camerei nregistrrii de Stat a Departamentului Tehnologii Informaionale urmtoarele documente: a) cerere cu privire la radierea ntreprinderii din Registrul de stat al comerului; b) certificatul de nregistrare a ntreprinderii (n original); c) actul de confirmare a achitrii n ntregime cu bugetul public naional, eliberat de inspectoratul fiscal din teritoriu; d) actul de confirmare a faptului c ntreprinderea i-a nchis contul (conturile) bancar, eliberat de banca (bncile) deservent; e) documentele de constituire (n original); f) actul despre predarea spre nimicire a tampilelor ntreprinderii, eliberat de organul de poliie n a crui raz i are sediul ntreprinderea; g) copia de pe avizul publicat n Monitorul Oficial al Republicii Moldova despre lichidarea ntreprinderii. h) documentul eliberat de arhiva de stat privind predarea spre pstrare a documentelor ce fac parte din Fondul Arhivistic al Republicii Moldova i a documentelor personalului scriptic, conform nomenclatorului Procedura de insolvabilitate Insolvabilitatea este situaia financiara a debitorului caracterizata prin incapacitatea de asi onora obligaiile de plata. Procedura de insolvabilitate este reglementat de Legea insolvabilitii din 14.11.2001 MO R.M nr.139-140/1082 din 15.11.2001 . Procesul de insolvabilitate se intenteaz n Curte de Apel economic doar in baza cererii de intentare a procesului de insolvabilitate denumita - cerere introductiva Dreptul de a depune cerere introductiva il au debitorul, creditorii si alte persoane. Debitorul este in drept sa depun cerere introductiva in situaia in care exista pericolul intrrii lui in incapacitate de plata cind nu-si va putea executa obligaiile la scadenta. Cererea introductiv a debitorului cuprinde: a) codul fiscal si conturilor bancare ale debitorului; b) valoarea creanelor creditorilor, inclusiv dobinzi si penalita; c) temeiul creanelor si termenele de executare a acestora, d) suma datoriilor la bugetul public national; e) motivarea temeiului insolvabilitii ; f) date despre aciuni de judecata a debitorului, titlurile executorii;
16

g) Lista bunurilor debitorului, mijloacele bneti si creanele lui. La cererea introductiva a debitorului se anexeaz: a) copia de pe contractul i statutul debitorului; b) lista membrilor debitorului; c) bilanul contabil la data ultimului raport financiar; d) documentele care atesta valoarea bunurilor debitorului persoana fizica e) datele din registrele publice despre bunurile debitorului, inclusiv despre bunurile lui gajate; f) ultimul raport de audit si/sau al cenzorului referitor controlului activitatii financiare a debitorului; g) lista creditorilor si debitorilor, cu specificarea datoriilor ; Daca cererea introductiva este admisa spre examinare, instana de judecata este datoare sa-l audieze pe debitor. Creditorul va depune cerere introductiva numai dup notificarea prealabila a debitorului. informat despre preteniile creditorului. In cererea introductiva a creditorului (creditorilor) trebuie sa fie indicate: denumirea creditorului si a debitorului, sediul, (adresa) si alte date , suma creanelor creditorului, dobinzi si penalita; c) temeiul creanelor si termenul executrii lor; La cererea introductiva a creditorului se anexeaz: documentele ce adeveresc existenta obligaiilor debitorului fata de creditor, dovada notificrii prealabile a debitorului de ctre creditor. Prin ncheierea de admiterea cererii introductive, instana de judecata ia toate masurile necesare pentru a preveni modificarea strii bunurilor debitorului: a) numete un administrator provizoriu; b) nltur debitorul de la gestionarea patrimoniului, dispune ca toate deciziile de administrare sa fie luate doar cu acordul prealabil al administratorului provizoriu; c) pune sub sechestru toate bunurile debitorului; d) suspenda executarea silita asupra bunurilor debitorului; Debitorul este obligat sa pun la dispoziie administratorului provizoriu documentele activitatii economice si documentele de evidenta contabila. n cazul in care cererea introductiva este naintata de creditor, debitorul prezint instanei de judecata referina la cererea introductiva. n baza aprecierii temeiului insolvabilitii instana de judecata hotrte asupra intentrii procesului de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive. Instana de judecata publica dispozitivul hotaririi de intentare a procesului de insolvabilitate in termen de 10 zile din data adoptrii. n hotrre e necesar sa se contina apelul catre creditori de a-si depune creanele pina la adunarea de validare. Prin hotarirea de intentare a procesului de insolvabilitate se desemneaz administratorul insolvabilitii care are dreptul de a administra bunurile incluse in masa debitoare. Administrator - persoana numit de instana de judecata pentru supravegherea si administrarea patrimoniului debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate. In calitate de administrator al provizoriu se desemneaz o persoana cu studii superioare, domiciliata in Republica Moldova, care poseda cunostinte si experienta pentru cazul respectiv, este nregistrata in calitate de ntreprinztor individual si este independenta fata de creditori si debitor. Administratorul are urmtoarele atribuii principale: a) inventarierea patrimoniului debitorului; b) colectarea datoriilor fata de debitor si recuperarea bunurilor debitorului aflate in posesiunea unor terti; c) administrarea intr-o banca a unui cont bancar special pentru acumularea sumelor de bani obtinute in procesul de insolvabilitate;
17

d)elaborarea proiectului de plan la solicitarea adunarii sau a comitetului creditorilor; g) prezent catre judecata, adunarea creditorilor sau comitetul creditorilor rapoarte lunare despre indeplinirea atributiilor sale; h) tine registrele de evidenta a datoriilor creditoare si debitoare; i)asigurarea integritii bunurilor; k)contestarea in instana de judecata, a creanelor creditorilor si a oricaror tranzactii sau transferuri; n) sesizarea instanei de judecata despre orice alte probleme care apar pe parcursul exercitrii atribuiilor sale; o) distribuirea ctre creditori a sumelor de bani rezultate din valorificarea masei debitoare, conform prevederilor prezentei legi. Pentru ndeplinirea funciilor, administratorul are dreptul la remuneraie ce se calculeaz in cuantum de cel mult 3% din sumele distribuite creditorilor in contul executrii creanelor. si la restituirea cheltuielilor aferente. Interesele tuturor creditorilor sint reprezentate de adunarea creditorilor si de comitetul creditorilor. Adunarea creditorilor are urmatoarele atributii: alege si dizolva comitetul creditorilor, solicita instantei de judecata aplicarea fata de debitor a procedurii planului; c) supravegheaza activitatea administratorului examinind rapoartele lui,; Adunarea creditorilor poate cere administratorului explicaii, informaii sau rapoarte despre starea de lucruri si despre administrarea masei debitoare La adunarea creditorilor, dispun de drept de vot numai creditorii care au creane chirografare. Creditorii chirografari de rang inferior nu au drept de vot. Daca creditorul are o creanta fata de debitor la data intentrii procesului de insolvabilitate, i nainteaz in scris creana, instantei de judecata i anexeaza copiile de pe documentele din care confirm creana. Administratorul nregistreaz intr-un tabel special fiece creana naintata, indicind temeiul, valoarea si rangul ei. In sedinta de validare se examineaza creanele conform cuantumului si rangului lor. O creanta este considerata valabil daca in edina de validare nu a fost contestata de administrator sau de un creditor chirografar. Executarea creanelor creditorilor chirografari poate incepe doar dupa sedinta generala de validare. Masa debitoare - toate bunurile debitorului la data intentrii procesului de insolvabilitate, precum si cele pe care el le dobindeste si le recupereaz pe parcursul procesului, inclusiv proprietatea soilor. Debitorul rspunde pentru obligaii doar cu partea sa din proprietatea comuna in devlmie, urmind ca instana de judecata sa separe cota corespunztoare din proprietatea comuna. Achitarea cu creditorii are loc n urmtoarea ordine: 1. Sint satisfacui prioritar creditorii garantati - cei care au dreptul de gaj asupra unui bun din masa debitoare n mrimea capitalului imprumutat, a dobinzii si a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat. 2. Trebuie acoperite n prealabil cheltuielile procesului de insolvabilitate care includ: a) cheltuielile de judecata; remuneraia si cheltuielile administratorului provizoriu si ale administratorului, daca au fost prevzute . 3. Creditori chirografari sunt creditorii negarantai care au, la momentul intentrii procesului de insolvabilitate, o creanta patrimoniala fata de debitor. Acetea se mpart in urmtoarele ranguri:
18

1) creane din dunarea sntii sau cauzarea morii. 2) creanele fata de angajai si remuneraia conform drepturilor de autor; 3) creanele pentru impozite si alte obligaii de plata la bugetul de stat; 4) ali creditori care nu sint de rang inferior; 5) creanele chirografare de rang inferior care au urmtoarele clase: a) dobinda la creanele creditorilor chirografari calculata dupa intentarea procesului; b) cheltuielile unor creditori chirografari suportate in procesul de insolvabilitate; c) amenzile, penalitatile si recuperarea prejudiciilor, inclusiv a celor cauzate de neexecutarea obligatiilor sau din executarea lor necorespunzatoare; d) creanele din prestatiile gratuite ale debitorului; e) creanele legate de rambursarea creditelor de capitalizare ale unui asociat si alte asemenea creane. Creanele chirografare se executa conform rangului acestora. Creanele urmatorului rang se executa numai dupa executarea in totalitate a creanelor rangului precedent. In caz de insuficien a mijloacelor, distribuirea bunurilor in cadrul aceluiasi rang se efectueaza proportional.

Dupa terminarea distribuirii finale, instanta de judecata hotaraste incetarea procesului de insolvabilitate. Administratorul prezinta Registrului de stat al intreprinderilor si Registrului de stat al organizatiilor hotarirea instantei de judecata care serveste drept temei pentru radierea debitorului din aceste registre. In cazul in care se constata ca debitorul nu dispune de bunuri sau ca bunurile lui nu permit acoperirea cheltuielilor procesului de insolvabilitate, instanta de judecata respinge cererea introductiva si hotaraste lichidarea debitorului. Comisia de lichidare (lichidatorul) intocmeste bilantul de lichidare a debitorului si il prezinta instantei de judecata spre aprobare. Instanta de judecata aproba bilantul de lichidare si adopta o hotarire de lichidare a debitorului, al carei dispozitiv se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova in termen de 10 zile din data adoptarii. Dupa ce primeste hotarirea instantei de judecata, Camera inregistrarii de Stat radiaza imediat debitorul din Registrul de stat al intreprinderilor sau din Registrul de stat al organizatiilor la data emiterii hotaririi. Daca, dupa intentarea procesului de insolvabilitate, se stabileste ca masa debitoare nu este suficienta pentru a acoperi cheltuielile procesului, instanta de judecata trebuie sa inceteze procesul. Daca creditorii sau un tert achita cheltuielile procesului de insolvabilitate, incetarea procesului nu se dispune. Satisfacerea creanelor creditorilor garantai si chirografari, responsabilitatea debitorului dup ncheierea procesului de insolvabilitate pot fi reglementate printr-un plan. Procedura a planului - procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate, prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului n scopul de satisfacerii creanelor creditorilor . Procedura planului se aplica de instanta de judecata in temeiul hotaririi adunarii creditorilor. Instana de judecata nu va admite aplicarea procedurii planului daca este evident ca creanele creditorilor, conform parii organizatorice a planului depus de catre debitor, nu pot fi executate; Planul poate fi depus de catre debitor o data cu cererea introductiva sau cu referinta la cererea introductiva a creditorilor, ori intr-o cerere expresa adresata instantei de judecata pina la sedinta de distribuire.
19

Planul poate sa prevad: a) restabilirea solvabilitii si continuarea activitii debitorului; b) lichidarea patrimoniului ntreprinderii; c) transmiterea ntreprinderii sau a unei prti din ea ctre un alt titular. Proiectul planului de lichidare va prevedea in mod expres: a) masurile de stingere sau compensare in alt mod a creanelor creditorilor; b) despagubirile ce urmeaza a fi oferite tuturor claselor de creditori in comparatie cu ceea ce ar primi prin distribuire in cazul lichidarii; c) modul si persoana careia vor putea fi vindute - partial sau total, separat sau in bloc - bunurile debitorului, efectele obtinute prin aceasta. Transmiterea intreprinderii catre un nou titular are loc in baza unui contract de vinzare-cumparare sau de arenda. In acest caz, noului proprietar sau arendas i se transmit si obligatiile debitorului. Intr-un termen de cel mult 30 de zile din data depunerii planului, instanta de judecata convoaca adunarea creditorilor pentru examinarea si votarea planului. Dupa acceptare de catre creditori si debitor, planul trebuie sa fie confirmat de instanta de judecata. Dupa confirmarea planului, activitatea debitorului se reorganizeaza in modul corespunzator. Creanele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sint modificate conform prevederilor planului. Debitorul este obligat sa efectueze fara intirziere schimbarile de structura preconizate in plan. Dupa ce hotarirea de confirmare a planului devine definitiva, instanta de judecata dispune, printr-o hotarire, incetarea procesului de insolvabilitate. De la data hotaririi privind incetarea procesului de insolvabilitate, inceteaza si atributiile administratorului si a membrilor comitetului creditorilor. Debitorul reintra in dreptul de administrare a masei debitoare. Daca, pe parcursul derularii procedurii planului, debitorul nu respecta prevederile lui sau planul nu este realizat in termen, fiecare creditor poate inainta o noua cerere introductiva, care va avea ca efect lichidarea patrimoniului debitorului fara a mai fi necesara dovada insolvabilitii lui.

20

Tema 3 Contractul principalul izvor de obligaii n dreptul afacerilor 1. Noiunea, caracteristica general a contractelor i clasificarea lor n dreptul afacerilor 2. Condiiile de valabilitate a contractelor. 3. Procedura ncheierii contractelor n dreptul afacerilor. 4. Clauzele (coninutul) contractului n dreptul afacerilor. 1 Contractul reprezint principalul izvor de obligaii. Dac o convenie este legal ntocmit, ea are "putere de lege" ntre pri. nsemntatea contractului, ca mijloc de stabilire a celor mai variate relaii ntre persoanele fizice i juridice este evident n toate domeniile, de la cele mai fireti i mai simple activiti ale oamenilor (Ex: cumprarea celor necesare traiului), pn la conducerea economiei naionale i la stabilirea relaiilor internaionale. Contractul are un puternic rol educativ n viaa societii noastre; el introduce n relaiile dintre oameni simul rspunderii pentru ndatoririle ce le revin i promoveaz relaii de colaborare, educ oamenii n sensul disciplinei contractuale. Contractul este o intelegere dintre doua sau mai multe persoane -, care da nastere la un raport juridic de dreptul economic i prin care se stabilesc drepturile si obligatiile reciproce ale acestora. Clasificarea contractelor n imensa varietate a contractelor se pot desprinde unele categorii mai importante, a cror clasificare se poate face dup mai multe criterii (asemntoare cu cele privitoare la actele juridice), precum: coninutul, modul de formare, scopul urmrit de ctre pri, modul de executare. Dup coninutul lor, adic dup felul obligaiilor la care dau natere, pot fi: a) Contracte sinalagmatice, care dau natere la drepturi i obligaii reciproce ntre pri. - Ex.: vnzarea-cumprarea, schimbul, locaiunea, contractul de asigurare. b) Contractele unilaterale, care presupun obligaii numai pentru una din pri. - numai o parte se oblig, cealalt parte are numai drepturi Ex.: mprumutul, depozitul, donaia, mandatul gratuit. 2. Dup momentul valabilitii i modul lor de formare, avem: a) Contracte consensuale, pentru a cror valabilitate este suficient simplul acord de voin al prilor, fr s mai fie nevoie de vreo formalitate sau vreo form special de manifestare a voinei prilor. b) Contractele solemne, pentru a crui validitate, pe lng acordul de voin, mai este necesar ndeplinirea unor formaliti impuse de lege: forma scris , autentificare notarial i nregistrare la organele competente - Ex.: donaia, contractul de gaj, actele de nstrinare a imobilelor. c) Contractele reale, pentru a crui valabilitate i ntrare n vigoare, pe lng acordul de voin, mai este necesar i prezena unui lucru (res) transmis de ctre una dintre pri ctre cealalt; - acestea snt n fond contracte consensuale, deoarece ncheierea lor nu este supus de lege unor forme speciale, dar obligaiile specifice lor nu iau natere dect n momentul transmiterii lucrului; Numai din acel moment contractul respectiv poate purta denumirea sa, nainte de acest moment fiind doar o promisiune de a contracta; Ex.: mprumutul, depozitul, gajul, transportul

21

3.Dup scopul urmrit de pri prin ncheierea lor, avem: a) Contracte cu titlu oneros, n care una dintre pri urmrete un folos, o contraprestaie, n schimbul aceleia pe care o face, ori se oblig s o fac n favoarea celeilalte pri; - Ex.:vnzarea, schimbul, contr. de locaie, contr. de asigurare. b) Contracte cu titlu gratuit, prin care una dintre pri procur celeilalte un folos, fr a primi ceva n schimb, (sau: una din pri primete o prestaie, fr a da ceva n schimb); - Ex.:contractele de binefacere; 4. Dup existena de sine stttoare sau nu a contractelor, avem: a) Contracte principale, care au o existen de sine stttoare; b) Contracte accesorii, care snt contracte a cror ncheiere depinde de existena altui contract. Aceste contracte se pot nate n acelai timp cu contractul principal sau numai dup ncheierea acestora din urm; 5. Contractul de adeziune, ale crui clauze snt stabilite numai de ctre una dintre pri, cealalt parte neavnd putina s le discute, ci numai facultatea s le accepte ca atare (adic s adere) sau s nu contracteze. Ex.: contractul de transport pe calea ferat. 2. Condiiile de validitate ale contactelor sunt acele cerine formale stabilite de lege sau de pri respectarea crora face ca contractul s aib efecte juridice. Condiiile de validitate ale contractului sunt: capacitatea de a contracta; consimmntul prilor ; obiectul; cauza forma Capacitatea de a contracta a partilor - participanti la contract trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acest contract , adica pentru persoanele fizice este nevoie ca acestea sa posede capacitatea de exercitiu deplina care survine de la virsta de 18 ani in RM. Persoana juridic are capacitatea de exerciiu exprimat de ctre reprezentaii acesteia (conductorul) care poate ncheia acte din numele persoanei juridice. Persoanele juridice trebuie sa fie inregistrate in modul corespunzator in Registru Comercial al tarii de resedinta, iar reprezentantii ce semneza contractul trebuie sa posede imputernicirile corespunzatoare (in baza statutului sau a procurii); Consimmntul - nseamn acordul de voin a prilor unui contract, acord de voine care constituie nsui contractul i d natere, ca atare, obligaiilor respective. Consimmntul trebuie exprimat liber i fr vicii (piedici). n calitate de vicii pot fi Eroarea - nelegerea inexact a realitii (greala) la ncheierea unui contract: Dolul (nelciunea) - o parte este indus n eroare prin aciunile viclene ale celeilalte (de pild fapta unui vnztor care furnizeaz date false asupra valorii obiectului pe care l vinde, constituie un dol). Violena - impunerea unei persoane pentru a-i dada consimmntul la ncheierea contractului prin: mijloace de constrngere fizic; ameninare cu asemenea mijloace su cu altele de natur moral. Leziunea poate duce la nulitatea contractului cnd partea lezat ncheie contractul n rezultatul unor mprejurri grele, iar cealalt parte cunoate i profit de situaia creat acordnd o despgubire neiechtabil (neiechvalent). Ca rezulatat al leziuniii contractul poate declarat nul de judecat sau partea vinovat va despgubi ptimitul.

22

Existenta obiectului contractului care trebuie sa fie legal, moral, determinat si sa fie in circuitul civil (s circule liber pe pia); Cauza, scopul contractului trebuie sa fie ferm, adica partile trebuie sa urmareasca scopul de a incheia contractul si a obtine rezultatele lui nu de a face o intelegere fictiva fara a avea scopul de executare de facto. Nu poate fi recunoscut ca valabil un contractul fictiv (de form ) sau simulat (care acoper alt tranzacie) Forma contractului impusa de lege trebuie sa fie respectata (oral ,scris, autentic.) . n majoritatea cazurilor forma scrisa este mai mult o condiie necesara la probatiunea (ad probationem), dovedirea contractului dar nu si pentru valabilitatea lui.. Forma scris este o conditie de valabilitate a contractului numai in cazurile expres prevazute de lege. Necesit sa fie ncheiate n scris contractele la care valoarea obiectului depaseste 1000 de lei, iar in cazurile prevazute de lege, indiferent de valoarea obiectului. Nerespectarea formei scrise a contractului face sa lipseasc prile de dreptul de a dovedi existena contractului prin proba cu martori. Forma autentica a contractului este obligatorie in cazurile: a) stabilite de lege; b) prevazute prin acordul partilor, chiar daca legea nu cere forma autentica. Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea contractului. Actul juridic ce are ca obiect bunuri imobile urmeaza sa fie inregistrat in modul stabilit prin lege u valabilitatea acestuia. -3Contractele de dreptul economic pot fi ncheiate prin doua metode: 1) intre prezeni, 2) intre abseni. ncheierea contractului intre prezeni are loc prin negocieri directe dintre coparteneri si se perfecteaz cu semnarea contractului in forma convenita. In acest caz prtile se afla in aceeai localitate. Incheierea contractului intre absenti presupune mai multe etape: partenerii in acest caz duc negocieri si incheie contractul prin intermediul mijloacelor de telecomunicatii ( telegrame, scrisori, telefon, telex, fax ,posta electronica etc). I etapa: Trimiterea ofertei din partea vanzatorului sau comanda din partea cumparatorului. Oferta poate fi: * Libera sau publicitara - facuta asupra unor destinatari nedeterminati, prin intermediul reclamei, cataloagelor, expozitiilor etc. Ea nu presupune obligatii ferme din partea ofertantului si nu implica efecte juridice in caz de refuz de a incheia contract. * Ferma - ea este indreptata unui numar determinat de destinatari si trebuie sa contina toate prevederile esentiale ale contractului si intentia de al incheia. Continutul ofertei ferme: - determinarea partilor; - obiectul contractului: caracteristice de cantitate ,calitate, pret, - modul si termenii de executare a contractului; -modalitatea si termenii de achitare -termenul de valabilitate a ofertei. Oferta ferma presupune efecte juridice, adica daca ofertantul refuza de a incheia contract el este obligat sa restituie destinatorului daunele cauzate. Oferta poate fi revocata, daca revocarea a ajuns: - inaintea ofertei - odata cu oferta - inaintea expedierii acceptului. * II etapa: Acceptul- adica acordul de vointa a destinatarului ofertei poate fi facut prin doua metode:
23

acceptul expres- manifestat prin expedierea unui exemplar de contract semnat de acceptant, sau alta instiintare de asa fel; acceptul tacit exprimat prin unele actiuni concludente, care dau de inteles, ca contractul a fost incheiat: - incarcarea marfii; - deschiderea acreditivului , acitarea platii,etc. Acceptul trebuie sa fie neconditionat, in caz contrar acceptantul trimite o contraoferta, care are aceeasi procedura ca si oferta. Timpul si locul incheierii contractului este stabilit atunci, cand partile au ajuns la un acord comun privind principalele prevederi din contractul dat. Locul si timpul in contractele internationale are o mare importanta, deoarece in dependenta de locul incheierii se stabileste: legea aplicabila contractului (lex loci actus); jurisdictia teritoriala- organul ce va solutiona litigiile In dependenta de timpul (momentul) incheierii contractului se stabileste: pretul contractului (care se coteaza la bursa); momentul aparitiei drepturilor si obligatiilor partilor. dreptul aplicabil, in caz de conflicte de legi in timp. Stabilirea locului si momentului la incheierea contractului intre absenti se face in diferite tari diferit, dupa 2 criterii: * in Anglia, SUA, Japonia (sistemul anglo-saxon) se utilizeza teoria emisiei sau cutiei postale in baza careia locul si timpul incheierii contractului este acela, cand acceptantul a expediat acceptul ofertantului, adica in tara lui. in majoritatea tarilor europene, inclusiv Moldova, se utilizeaza teoria receptiei, adica contractul se socoate incheiat atunci, cand ofertantul a primit acceptul in tara lui si timpul cela.

-4Orice contract de dreptul economic trebuie sa cuprinda urmatoarele conditii: 1) denumirea contractului (de ex: vanzare-cumparare); 2) data si locul incheierii; 3) identificarea partilor; 4) obiectul contractului ce trebuie indicat precis, cu mentiunea de calitate si cantitate; Denumirea trebuie cunoscuta de ambele parti. 5) calitatea si specificarea modalitatilor de slabilire a ei; 6) cantitatea cu indicarea volumului total si unitatile de masura; 7) datele privind ambalajul si marcarea; 8) modul de garantare a calitatii;pretul si modul lui de stabilire (a unei unit. de marfa si costul total); 9) modalitatile si termenii de plata; 10) termenii si modalitatile de executare a contractului (conform INCOTERMS); 11) raspunderea partilor; 12) receptionarea marfurilor (obiectului contractului); 13) modul de prezentare a pretentiilor, termenii si forma de prezentare a pretentiilor; 14) solutionarea litigiilor sau clauza arbitrala; 15) alte conditii in care pot fi indicate: modul de reziliere si modificarea contractului, alte mentiuni in dependenta de contractul concret la dorinta partilor. 16) numarul de exemplare a contractului; 17) limba autentica intrepretarii contractului; 18) rechizitele partile: adresele juridice, sub ce numar este inregistrata pers. juridica, rechizitele bancare, codurile fiscale, numele si semnaturile reprezentanilor.

24

Tema 4 : Rspunderea juridica n dreptul economic 1. Notiunea si formele raspunderii juridice in dreptul economic 2. Conditiile survenirii raspunderii juridice in dreptul economic 3. Raspunderea juridica contractuala 4. Exconerarea de raspundere in dreptul economic -1Pentru nerespectarea normelor juridice, sau pentru incalcare anumitor obligatiuni contractuale, participantii la relatiile economice pot fi atrasi la raspunderea juridica. Raspunderea juridica in dreptul economic costituie totalitatea de relatii care apar intre participantii la operatiunile cu caracter economic in legatura cu neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiunilor asumate prin contract sau sabilite de lege. In dreptul economic se cunosc urmatoarele forme de raspundere jruidica: * raspunderea juridica civila , care este principala forma de raspundere in dreptul economic, si care cunoaste doua tipuri: -raspunderea contractuala ce rezulta dintr-un contract economic -raspunderea civila delictuala, cere se aplica fata de persoana vinovata de cauzarea unei daune materiale * raspunderea juridica penala care fiind cea mai grava forma de raspundere in Dreptul economic survine pentru comiterea infractiunilor cu caracter economic: evaziune fiscala, inselarea clientilor , folosirea neconform destinatiei si nerambursarea creditului, etc. * raspunderea administrativa care survine pentru comiterea unor contraventii din domeniul economic prevzute de Codul administrativ; * raspunderea disciplinara apicata fasa de angajatii intreprinderilor care incalca disciplina muncii * raspunderea materiala la fel se aplica fata de salariati dar in cazurile de cauzarea de catre angajat a unei daune matriale intreprinderii. 2. Pentru ca raspunderea juridica sa survina , este necesara prezena a patru premize juridice (conditii): -fapta elicita (ilegala) care poate fi exprimata prin actiune sau inactiune din partea debitorului; - survenirea consecintelor (pagubelor) care trebuie sa fie reale si concrete; - legatura cauzala dintre fapta savirsita si daunele suportate, adica trebuie sa fie dovedit ca daunele au survenit in urma faptei persoanei impli - vinovatia - atitudinea psihica a persoanei fata de fapta sa si consecintele ei. Poate fi exprimata prin: - intentie directa sau indirecta ; - imprudenta 3. Raspunderea contractuala in dreptul economic presupune o serie de masuri de constringeri in cazul cand unul din parteneri nu si-a onorat obligatiunile contractuale. Modalitatile de raspundere pot fi indicate atit in contract si suportate benevol de vinovat sau stabilite de organul jurisdictional si executate in mod silit. n dreptul economic persoanele care nu i-si indeplenesc obligatile contractuale pot fi atrase la urmatatoarele modalitati de raspundere:
25

executarea in natura, adica creditorul are posibilitatea sa ceara executarea intocmai a conditiilor contractului; repararea daunelor - care trebuie sa fie reale si sa aiba dovezi. La repararea daunelor se adauga de obicei si castigul ratat 10% din suma contractului neindeplinit; clauza penala - adica inscrierea in contract a unor penalitati, suma de bani calculate in % ( de obicei 10% max) din suma contractului nepplatit pentru fiecare zi de intarziere. amenda - suma fixa indicata in contract pe care o suporta debitorul. De obicei partile indica in contract forme de raspundere. Repararea daunelor si achitarea penalitatii nu-l impiedica pe creditor executarea in natura a contractului. -4Clauzele de exonerare de raspundere contractuala in dreptul economic. sint: Forta majora, care presupune survenirea unui eveniment imprevizibil la data incheierii contractului, independente de vointa partilor, imposibil de inlaturat de catre debitor, extraordinar, care au dus la imposibilitatea executarii contractului. Forta majora poate fi de natura obiectiva sau naturala si de natura subiectiva sau sociala. Cea de natura obiectiva: inundatii, cutremure de pamint, epidemii, incebtii. Cea de natura subiectiva: greve, razboi, rascoale, enbargo etc. La survrnirea unui astfel de eveniment persoana ce nu-si poate onora obligatiunile trebuie sa-si avizeze partenerul in termenul si modul prevazut de contract despre survenirea fortei majore. Acest aviz trebuie sa fie autentificat la Camera de comert sau organele locale a tarii date. In asa caz partenerul are posibilitatea: - de a amina executarea contractului; - de a stabili noi termeni si conditii; * de a refuza executrea contractul ( de a-l rezilia), daca acest eveniment este de lunga durata. n caz ca debitorul nu si-a instiintat partenerul el va purta raspundere in mod general. * Impreviziunea - este o circumstanta de exonerare de raspundere, ce consta din interventia unui eveniment imprevizibil la momentul incheierii contractului care nu face imposibila executarea acestuia, dar foarte costisitoare pentru debitoe. Impreviziunea este constatata de de instanta juridica sau judecata si poate avea ca rezultat modificarea sau anularea contractului. Ea se utilizeaza mai frecvent in dreptul anglo-saxon.

26

Tema 5: Soluionarea litigiilor n dreptul afacerilor. 1. 2. 3. 4. Noiunea i soluionarea litigiilor economice. Soluionarea litigiilor pe cale amiabil. Organele jurisdicionare competente s soluioneze litigiul economic: structur i competen. Procedura soluionrii litigiilor n judectoriile economice

1 n procesul desfurrii tranzaciilor economice n legtur cu ncheierea, executarea sau revilierea (desfacerea) contractelor, precum i din alte motive ntre prile contractante apar diferite nenelegeri care se pot dezvolta n conflicte patrimoniale (au o valoare economic) pe care le numim litigii economice. Deoarece n calitate de subiecte ale dreptului economic cunoatem persosne fizice, juridice (ageni economici) i organele statale i litigiile corespunztor sunt diferite n dependen de aceste subiecte. n acelai timp pot aprea litigii n dependen de obiectul conflictului. n dreptul economic pot fi aplicate mai multe modaliti de soluionare a litigiilor: 1. pe cale amiabil a negocierilor cnd partenerii se strduie s-i aplaneze conflictul prin negocieri directe sau cu reprezentani fr a apela la careva organe de drept. De multe ori ncercarea de a soluiona litigiile pe cale amiabil este o etap obligatorie cerut de lege. 2. prin intermediul organelor jurisdicionale (judiciare) de obicei, prile prin nelegerea lor pot s-i aleag organul de judecat la care i vor soluiona litigiile. Snt 2 categorii de organe judiciare: a. organe judectorti statale care formeaz sistemul judiciar al Republicii Moldova; b. organe judiciare obteti (nestatale) numite arbitraje comerciale sau judectoria arbitrarilor alei prile singure aleg judecata i arbitrii prin acordul su. n dreptul economic deosebim urmtoarele categorii de litigii : 1. litigii care apar ntre ageni economici n legtur cu ncheierea, executarea sau neexecutarea obligaiilor contractuale. Acestea snt cele mai frecvente i clasice litigii economice i de obicei pot fi soluionate de judectoriile economice sau arbitrare. 2. litigii dintre ageni econimici i organele statale n legtur cu lezarea drepturilor i interesului agentului econiomic de ctre acest organ prin emiterea hotrrilor i actelor administrative ce contarvin legii. Acestea se numesc litigii de contencios administrativ i se soluioneaz corespunztor de judectoriile de contencios administrativ folosind o procedur special. 3. litigii ce apar ntre ageni econimici i pe de o parte i persoana fizic pe de alt parte n legtur cu ncheierea diferitor tranzacii dintre acestea (contarcte de mprumut vnzare-cumprare, arenda, etc.) precum i n legtur cu nclcarea drepturilor consumatorilor. Litigiile date se soluioneaz de judectoriile raionale sau orneti.

27

4. litigii ce apar ntre administraia agentului economic i angajaii si n legtur cu nclcarea ligislaiei muncii (neplata salariilor, concidierea nelegitim), litigiile date la fel sunt soluionate de judectoriile raionale. 3 Sistemul judiciar competent s soluioneze litigii economice cuprinde 2 categorii de organe: Judectorii statale la care se atribuie: judectorii de drept comun (raionale) judecatorii economice judectorii de contencios administrativ

1. a. b. c.

2. Judectoriile obteti la care se atribuie arbitrajele comerciale. Sistemul judiciar n republica Moldova e reglementat de Legea cu privire la sistemul judiciar unde snt stabilite funciile, atribuiile precum i structura organelor judectoreti statale. A. Cele mai multe judectorii snt cele de drept comun care se afl n raioane i orae. Aceste judectorii judic majoritatea litigiilor n ordine de prim instan unde n calitate de pri cel puin una trebuie s fie prsoan fizic (ceteni). n competena acstor judectorii ntr soluionarea litigiilor de familie, de munc, litigii patrimoniale dintre persoane fizice, precum i cauze penale i contraveniiadministrative precum i litigiile privind protecia consumatorilor. Dup examinarea cazurilor civile n ordinea de prim instan hotrrea judecii poate fi atacat n instana a II-a numit Curte de Apel, care snt circumscripiile din ar: Chiinu, Bli, Cahul, Comrat, Tighina (Cueni). Curtea de Apel examineaz i ea deja n instana a II-a dosarele i pronun decizii prin care admite sau respinge cererea de apel. n acelai timp Czrtea de Apel are n competena sa anumite cauze pe care le judic n ordine de I-a instan: 1. dosare de contencios administrativ mpotriva actelor organelor de stat republicane (Ministere, departamente, Primrii, Inspectoratul de Stat etc.); 2. cauze i cereri privind recunoaterea executrii silite a hotrrilor i arbitrajelor judectoriilor strine. Al III-lea nivel al instanelor judectoreti unde deja se examineaz n ordine de recurs deciziile Curii de Apel este Curtea Suprem de Justiie, ca instan superioar. Deciziile Curii Supreme de Justiie snt definite i nu pot fi atacate. B. Judectoriile economice snt instane judectoreti specializate. n Republica Moldova judectoriile economice de prim nivel (I-a instan) trebuie s fie n toate circumscripiile din ar, dar real funcioneaz numai cea din Chiinu, care ezamineaz n ordin de I-a instan toate categoriile de litigii cu caracter economic (n afar de cele atribuite Curii de Apel Economice) unde ambele pri trebuie s fie ageni economici sau persoane juridice, inclusiv organe statale. Hotrrile Judectorilor Economici de circumscripie pot fi atacate cu cerere de apel n Curtea de Apel Economic. Curtea de Apel examineaz legalitatea hotrrii primei instane i pronun decizii. Aceste decizii, la fel, pot fi atacate cu cerere de recurs n Curtea Suprem de Justiie n Colegiu Economic. n competena Curii de Apel Economic pe lng examinarea cererilor de apel mai snt i cauze care se judic n I-a instan.
28

1. 2. 3. 4. 5.

Acestea se refer la: dosare cu caracter patrimonial unde valoarea cerinelor este mai mare de 500 mii lei. cereri de declarare a insolvabilitii cauze privind constituirea, reorganizarea i lichidarea acenilor economici contestarea hotrrilor arbitrajelor comerciale aprarea reputaiei profesionale C. Judectoriile de contencios administrativ la fel snt nite specializate care judic plngerile mpotriva actelor (deciziilor) emise de organele de stat care ncalc i lizeaz anumite drepturi i interese ale persoanelor Juridice sai persoanelor fizice. Activitatea acestor judectorii este reglementat de Legea Contenciosului Administartiv unde se stabilete competena procedura de examinare i exxecutare a deciziilor acestei instane. Instanele de contencios administrativ se afl pe lng Judectoriile de drept comun de toate nivelurile (n afar de Judectoria Economic) Hotrrile organelor locale (sate), se atac n judectoriile Administartive raionale, iar hotrrile organelor statale i municipale se atac n organe de I-a instan n Curile de Apel. Inclusiv, n - contencios administrativ se examineaz plngerile mpotriva actelor emise de ageni economici ce presteaz servicii publice (Apa canal, Union Finoza etc) Hotrrile Judectorie de contencios administrativ se atac la Judectoria de Apel are numai 2 instane. 4. Procedura examinrii dosarelor n judectoriile statale precum i competena acestora se reglamenteaz de legislaia Republicii Moldova special de Lodul de procedur civil adoptat la 30 mai 2003, ntart n vigoare la 12 iunie 2003. Procedura de examinare a litigiilor economice este identic cu procedura judecrii n instanele de drept comun cu unele abateri. Astfel, n Judectoria Economic se aplic urmtoare etape de soluionare a litigiilor: -I etapa prejudiciar sau extrajudiciar cnd n mod obligatoriu prile unui litigiu economic trebuie s ntreprind msuri pentru soluionarea litigiului pe cale amiabil. n acest sens reclamantul (creditorul) trebuie s nainteze o reclamaie prii opuse unde s-i propun soluionarea amiabil (executarea de bun voie) a litigiului: Dac aceast cale nu recunoate, atunci reclamantul se poate adresa n instana de judicat. Aceast etap nu e obligatorie la litigiile examinate n judectoriile de drept comun. - II etap - naintarea cererii de chemare n judecat: reclamantul depune la instan economic o aciune (cerere de chemare n judecat) mpotriva prtului (debitorul) prin care solicit instanei pronunarea hotrrii prin care prtul s fie forat s-i execute obligaia.

Cererea de chemare n judecat trebuie s conin: numele instanei; numele i identificarea perilor (aduse, coduri bancare, fiscale etc.); denumirea aciunii i valoarea ei (din valoarea aciunii se va plti taxa de stat) n mediu 3% din suma cerut; se formuleaz concret cerinele; se aduc argumente n fapt (trimiteri la contarct) cu descrierea circumstanelor i trimiterea la probele (dovezile) pe cauz; argumentarea n drept (se face trimitere la legea ce reglementeaz problema) la aciune se anezeaz toate probele, documentele pe care se bazeaz cerinele naintate precum i dovada expedierii pretenei. La fel se anexeaz i taxa de stat. Se dispun attea copii de documentele cte pri sunt.
29

III etap Judectorul verific toate documentele i aciunea dispus i dac coninutul aciunii corespunde cerinelor naintate, primete cererea spre examinare, ntiineaz prile despre data i locul examinrii. Dac aciunea nu corespunde cerinelor indicate mai sus sau nu este de competena judectoriei judectorul restituie cererea de chemare n judecat. IV etap la data numit de instan se prezint prile la prima edin de nfiare i pregtirea mai nemijlocit. La aceast edin prtului i se nmneaz copii de pe documentele naintate i i se face cunotin cu aciunea. n acelai timp sau odat cu nnainatrea aciunii reclamantul poate nainta cerere de asigurare a cerinelor naintate, adic n scopul garantrii i executrii hotrrii judecata la cererea naintat poate emite ncheiere prin care pune sechestru pe conturi bancare n limita sumei cerute, sechestrarea bunurilor imobile i alte bunuri ale prtului, interzice prtului sau altor persoane s svreasc cu obiectul litigiului careva aciuni juridice. V etap Primind copia aciunii, prtului are posibilitate ntr-un termen stabilit de judecat (30 zile) s scrie o referine (rspunsul sau la preteniile naintate) sau poate s nainteze fa de reclamant la fel cu argumentrile i probele necesare, inclusiv achitarea taxei de stat. VI etap la data stabilit are loc edina de judecat unde judectorul, de obicei singur, dar uneori n complet de 3 persoane examineaz litigiul n fond se ascult declaraiile i argumentele prilor: se pun ntrebri; se ascult martori; se fac expertize dac este necesar; se examineaz alte probe din materialele dosarului. VII etap Se trece la etapa susinerilor orale. Prile fac concluzii asupra celor examinate n instan cu naintarea cerinelor concrete. VIII etap judectorul ascult prile i se duce n camera de chibtuire i chibzuiete unde emite hotrrea. IX etap Hotrrea se pronun public. Dup 15 zile hotrrea ntr n vigoare i poate fi executat sau dac careva din pri nu este deacord cu hotrrea ea dipune cerere de apel la instana superioar. (Judectoria economic Curtea de Apel Economic)

30

Tema 6 . Solutionarea litigiilor prin intermediul Arbitrajului comercial. 1. Arbitrajul comercial interntional - organ specializat de solutionare a litigiilor. 2. Convenia de arbitraj 3. Procedura solutionarii litigiilor prin arbitrajul comercial intrentaional. 4. Arbitrajul comercial internaional de pe langa Camere de Industrie si comert a R.Moldova. -1 Cind partile nu ajung la un numitor comun in cadrul solutionarii amiabile, ele pot recurge la rezolvarea acestui litigiu la Arbitrajul comercial Internaional. Arbitrajul Comertului Internaional este o instanta jurisdictionala nestatala, de natura contractuala, adica este aleasa de parti prin contract, si este destinata sa solutioneze litigiile aparute intre acestea.. Referitor la arbitrajul care va solutiona litigiul, partile incheie o conventie arbitrala sau indica acest lucru nemijlocit in contract. n practic se cunosc mai multe categorii de arbitraje: - n dependenta de normele utilizate se imaparte in 2 tipuri: arbitraje de jure care la solutionare respecta normele materiale si procedurale de drept strict; arbitraj de echitate care solutioneaza in baza principiilor de echitare , si nu utilizeaza normelejuridice de drept strict. -In dependenta de competenta materiala arbitrajele se impart in: arbitrajele de competenta generale - care solutioneaza toate tipurile de cazuri (Curtea permanenta de arbitraj de la Haga; Curtea de arbitraj de pe linga Camera Internaionala de comer de la Paris); arbitraje specializate (Curtea Arbitrala de la Bremen -solutioneaza litigii aparute din contractele de livrari de bumbac); - In functie de competenta teritoriala se deosebesc: arbitraje regionale (Comisia Arbitrala Scandinava examineaza litigii dintre taril scandinave); arbitraje bilaterale ( Camera arbitrala franco-germana). arbitraje universale - solutioneaza litijii intre comercianti din intrega lume - In dependenta de structura organizatorica arbitrajele pot fi; permanente (institutionalizate); add-hock (institutii pentru solutionarea unui caz concret ,ocazional). 2. Convenia de arbitraj (clauza arbitral ) constituie o nelegere a prilor indicat n contract (clauz compromisorie) sau -ncheiat separat de contract la apariia litigiului (clauz de compromis) prin care acstea convin s-i soluioneze litigiul ntr-un anumit organ jurisdicional care poate fi un arbitraj comercial. Conventia arbitrara trebuie sa cuprinda: * denumirea arbitrajului; * locul de examinare; * numarul si procedura de alegere a arbitilor;
31

* procedura de solutionare utilizata; * legea aplicabila la solutionare; * limba de solutionare. Arbitrajul ca organ de solutionare a litigiilor in comerul Internaional are anumite avantaje fata de solutionarea litigiilor din cadrul judecatoriilor din drept comun si anume: * se utilizeaza o procedura simplificata alesa de parti; * termeni de solutionare redusi; * secretul dezbaterilor judiciare la dorinta partilor; * este relaiv mai ieftin (cheltiielile si taxele); * specializarea j udecatorilor. Prin incheierea conventiilor de arbitraj partile se obliga sa respecte hotarirea emisa de acest organ si sa o execute binevol. In calitate de izvoare ce reglamenteaza activitatea arbitrajului de comer internaional sint: Conventia Europeana privind arbitrajul comertului Internaional, Geneval961; Regulamentul Arbitral al UNCITRAI/76 modificat in 1982; Legea cu privire la arbitrajul comertului Internaional 21.06.1985; Conventia de la New York "Cu privire la recunoasterea sentintelor arbitrajelor straine' 1958; Conventia de la Haga "Cu privire la recunoasterea si aplicarea sentintelor arbitrale straine in materie civila si comerciala" 1971. -3Procedura solutionarii litigiilor n Arbitrajul comercial care de obicei poate fi i internaional este stabilita n contract la intelegerea partilor sau de Regulamentul de functionare a arbitrajului concret. De obicei examinarea litigiilor n arbitrajul comercial presupune urmtoarea procedur: Prima etapa - aa numita procedura prejudiciar care nu ntotdeauna este obligatorie dac prile nu au convenit n contract sau regulamentele Arbitrajelor nu prevd aceasta expres. Astfel partea (creditorul) care are careva pretenii faa de debitor se adreseaza n prealabil cu o reclamaie scris (cu dovada expedierii) faa de acesta, informndu-l despre natura datoriei, mrimea i termenele de achitare, intiinindu-1 c daca nu-i va onora obligaiunile, atunci litigiul va fi predat spre solutionare arbitrajului. II etapa. Dac n termenul indicat debitorul refuz executarea datoriei sau nu reacioneaz la pretenie, atunci creditorul numit reclamant, n baza conventiei arbitrale se adreseaza cu o cerere de chemare n judecat (actiune) n arbitrajul Convenit de contract n care trebuie sa indice toate motivele de fapt (trimiterea la contract, i alte probe ce dovedesc c cerinele sunt ntemeiate ) i de drept (referire la actele normative materiale i proceduratle ce ntemeiaz cererea), anexind probele i documentele corespunzatoare, inclusiv dovada existenei clauzei arbitrale. Totodata din partea sa el ii alege un arbitru din lista propus. III etapa. Primind aciunea (cererea de chemare n judecat) secretariatul arbitrajului expediaza o copie a cererii si documentelor anexate piritului (reclamatului) cu lista arbitrilor. n termenul indicat (de obicei 30 zile) piritul trebuie sa scrie referin (d raspuns la cerere) si sa aleaga arbitrul din partea sa. Daca in termenul dat acesta nu-si alege arbitrul, el este numit de presedintele arbitrajului. lYetapa. Doi arbitri numiti de parti trebuie sa-1 aleaga pe al treilea care va fi presedinte edinei. Daca acestea nu au posibilitatea, atunci el este numit de presedintele arbitrajului. Y etapa. Completul de arbitri mputemicit examineaz documentle depuse asupra cauzei i fixeaz o dat pentru edin, ntiinnd corespunztor despre aceasta prile, daca este cazul. La data indicata are loc edina unde se examineaza cauza n fond. Fiecare din parti are posibilitatea sa-i aducaargumentele i dovezile sale, care argumentez poziia lor. Arbitri ascult prile i examineaz probele prezentate, dac este cazul pun ntrebri soicit documente numesc expertize etc. VI etap
32

Dup examinare arbitrii se duc n camera de chibzuire unde fr nici o influien din afar emit Hotrrea. Hotarirea se pronun public i in scris partilor. Hotarirea este definitiva. n anumite situaii Hotrrea poate fi revizuit (reexaminat) YII etapa. Executarea hotararii poate fi facuta benevol de debitor sau in mod fortat. Executarea este dificila intr-o tara straina, daca statul dat nu o recunoaste. La inceput taxele si cheltuielile se achita in masura egala, iar in hotarire se mentioneaza care parte suporta cheltuilile totale. Statele membre la Conventiile de la New York si Haga se obliga sa execute hotaririle arbitrale straine aplicind procedura interna. Hotaririle pot fi reexaminate numai in cazuri: - arbitrii nu au fost alesi conform intelegerii; - partea care a pierdut nu a fost instiintata despre timpul si locul desfasurarii procesului; s-a dat mai mult decit s-a cerut.

Tema Contractul de vanzare-cumparare n dreptul economic. 1.Caracteristica generala si reglementarea juridic a contractului de vinzare. 2.Obiectul si continutul contractului de vanzare-cumparare. 3.Conditiile livrarii conform INCOTERMS-ului. 4.Garantiile si raspunderea partilor in contractul de vinzare-cumparare. 1. Contractul de vanzare-cumparare este o intelegere bilaterala prin care una din parti , numita VANZATOR, , se obliga sa livreze ceilalte parti, numita CUMPARATOR, , un bun determinat calitativ si cantitativ, intr-un loc anumit, in conditiile convenite, contra unui pret. Contractul de vanzare are urmatoarele elemente caracteristice: este un contract a) cu titlu oneros urmarind ca finalitate obtinerea unui profit. b) sinalagmatic - genereaza drepturi si obligatii reciproce intre parti. c) consensual este valabil din momentul simplei nelegeri dintre pri. Izvoarele de drept ce reglementeaza contractul de vinzare sunt: legile, tratatele internaionale , uzantele uniforme. Printre actele normative principale sunt: * Codului Civil al RM art.753 -822 * Legea vinzarii de marfuri (Nr. 134-XIII din 03.06.94) Prezenta lege stabileste principiile fundamentale de reglementare a relatiilor comerciale intre subiectii economici, ce se formeaza in temeiul unor forme juridice (contractuale). Conform prezentei legi contractele se incheie in forma scrisa printr-un document, printr-un schimb de scrisori (telexuri, telegrame, telefonograme etc.), sau cu utilizarea mijloacelor electronice de calcul. Legea reglementeaza relatiile de vinzare a marfurilor, independent de destinatia lor, cu exceptia marfurilor pentru folosinta personala, casnica sau familiala. * Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 798 din 27.12.93 privind aprobarea Regulamnentului Contractului-model de vinzare-cumparare. Prin acest Regulament a fost stabilit ca, "contractul-model de vinzare a marfurilor se aplica la incheierea contractelor economice privind vinzarea productiei cu destinatie tehnica de productie si marfurilor de consum popular intre intreprinzatori, intreprinderile si organizatiile cu diverse forme organizatorico-juridice, care isi desfasoara activitatea in RM. Contractele-model (contracte-tip), in general, nu pun restrictii asupra formei, structurii si continutului contractelor, dar sunt ca un fel de indrumator pentru cei care il folosesc.

33

O deosebita importanta in formarea si definirea contractelor comerciale, l au uzantele comerciale uniforme, care s-au format prin folosirea repetata a unor clauze contractuale. Cele mai importante uzante comerciale uniforme internationale au fost standartizate sub egida Camerei Internationale de Comert din Paris, cunoscute sub denumirea de INCOTERMS (International Rules for the Interpretation of Trade Terms - Reguli Internationale pentru Interpretarea Uzantelor de Comert.Ultima editie a acestora au fost aprobate la finele anului 1999, care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 2000,preluind denumirea de "INCOTERMS-2000") care are o larga aplicare in contractele comerciale internationale de vinzare-cumparare, in tarile europene. Pe plan international principalule izvor de reglementare este: * Conventia ONU privind cumparare-vanzare internationala de marfuri din 11.04.1980. Viena -2Obiectul contractului de vanzare-cumparare - este bunul transmis de catre vanzator cumparatorului. El trebuie sa satisfaca caracteristicilor de calitate si cantitate. a) Cantitatea este exprimata in unitati de masura specifice naturii marfii: tone, metri cubi, metri liniari, bucati, metri patrati, hectolitri, perechi etc. In anumite contracte se vor folosi unitatile complexe specifice uzantelor locale, precum: tona lunga (1.016 kg), tona scurta (907 kg), yardul (0,914 m) etc. b) Calitatea - este insusirea produsului de a satisface unele necesitati ale oamenilor. Ea trebuie sa fie indicata in contract si trebuie sa corespunda unor standarde, conditii tehnice, fiind dovedita prin certificate de calitate, certificate de origine etc. La fel calitatea se determinain baza principiului: - vazul placut; - organoleptic,(incercare, degustare); - telle quelle (asa cum este)-cind vinzatorul nu poarta raspundere pentru calitatea marfii, cumpararorul find obligat s-o primeasca "asa cum este". Se utilizeaza la vinzarea fructelor produselor agricole etc. Continutul - sunt acele conditii esentiale, prin care se stabilesc drepturile si obligatiunile partilor. Contractului de vinzare-cumparare trebuie s conin: Iidentificarea partilor; Clauaze economice 1 Obiectul contractului il constituie marfa. Ea trebuie sa existe sau sa poata exista in viitor. Marfa trebuie sa fie determinata sau determinabila cantitativ, tehnic si calitativ. 2 Pretul marfii in contractul de vinzare-cumparare este valoarea marfurilor care trebuie achitata de cumparator vinzatorului. El trebuie sa includa pretul unei unitati de marfa si pretul total. La fel trebuie inclusa valuta de plata, se recomanda de inclus si modalitatea de formare a pretului (pretul de cost, taxe, accize etc.). 3 Conditiile de plata conin modalitatea si tipul decontarilor de obicei plati cu ajutorul cecurilor, acreditive si incaso documentar, ordin de plata. Alegerea unui sau altui tip de plati numerare depinde de caracterul afacerii. 4. Conditiile livrarii conform INCOTERMS-ului. 5 Termenii de livrare sunt date calendaristice sau perioade de timp in decursul carora vinzatorul trebuie sa livreze marfa. Data livrarii marfii se considera data transmiterii acesteia catre transportator sau cumparator. Aceasta data trebuie sa fie indicata in documentele de transport sau actul de primire / predare. 6 Modul de efectuare a transportului Transportul unei marfi se va efectua terestru, maritim, fluvial sau aerian, in functie de intelegere, de necesitate si de cost. In numeroase cazuri transportul va fi combinat, in functie de pozitia geografica a vinzatorului fata de cumparator. In contract se va stipula: * caile (ruta) de transport; * mijloacele de transport;
34

* partea care se obliga sa asigure mijloacele de transport; * documentele de transport (conosament, scrisoare de trasura etc.); 7 Ambalajul si marcarea. In contract se va stipula obligatia vinzatorului de a asigura un ambalaj corespunzator, care poate varia in functie de transport, conditii de tranzit, durate tranzitului . Vinzatorul se va obliga sa marcheze ambalajul in scopul inlesnirii manipularii marfii si publicitatii comerciale. Se vor indica adresa de destinatie, felul marfii si diferite mentiuni specifice, cum ar fi cele care atentioneaza asupra fragilitatii marfii sau asupra necesitatii manipularii cu mare atentie a aparatelor de precizie si materialelor explozive. 8 Intocmirea si transmiterea documentelor Documentele care se refera la transport, plata pretului, calitatea marfii, asigurare, originea marfii etc., a unei tranzactii de vinzare-cumparare trebuie specificate in inscrisul contractual. Aceste documente sunt necesare pentru incasarea pretului marfii, dovedind expeditia si indeplinirea obligatiilor asumate de vinzator, si pentru realizarea transportului. Formularea acestora se face sub ingrijirea vinzatorului care isi asuma si obligatia de a le transmite cumparatorului pe caile stipulate in contract. 9 Receptia marfii Partile prin contract trebuie sa indice modalitatile de receptie a marfii si de control. In contract se va stipula locul unde se va face receptia, in functie de natura marfii si de intelegere. Aceast clauz va cuprinde: * modul in care se face controlul si receptia ; * documentele ce trebuie intocmite pentru atestarea receptiei ; * solutiile ce se impun in cazurile in care receptia nu poate avea loc si controlul nu poate fi efectuat din vina partilor. 10 Garantiile vinzatorului In majoritatea contractelor incheiate sunt incluse garantiile de calitate, care reprezinta obligatiile vinzatorului de a livra marfa cumparatorului care poseda anumite calitati pe durata termenului de garantie. In perioada de garantie, vinzatorul continua sa fie raspunzator pentru remedierea defectiunilor, chiar daca transferarea riscurilor de la vinzator la cumparator a avut deja loc. In cazul marfurilor cu termen de garantie, prin contract se va indica: * inceperea termenului de garantie si durata lui ; * documentele prin care se atesta calitatea marfurilor (certificat de calitate, certificat de garantie, buletin de analiza, proces verbal de receptie etc.) ; * obligatiile partilor in perioada de garantie ; * modul de lansare a reclamatiilor si modul de rezolvare. 11 Asigurarea marfii n contract este prevazuta in urma intelegerii dintre importator si exportator i se numeste CARGO. Contracul se perfecteaza prin eliberarea unei polite de asigurare care trebuie sa contina: 12 Asigurarea impotriva riscurilor valutare si nevalutare Instabilitatea permanenta pe unele piete comerciale si alte conditii specifice in care se desfasoara operatiunile comerciale internationale impun partilor sa includa in contracte clauze asiguratorii impotriva riscurilor valutare si nevalutare, riscuri care, in cazul cind se realizeaza, pot afecta obligatia cel putin a uneia dintre parti (mai ales pretul), perturbind echilibrul stabilit la incheierea contractului. Riscurile valutare constau in modificarea cursului de schimb (al paritatii monetare) al monedei de plata fata de moneda (monedele) de referinta. Se cunosc urmatoarele clauze de asigurare impotriva riscurilor valutare: * clauza aur clauzele valutare (inclusiv clauzele de indexare : monovalutare , multivalutare bazate pe un cos valutar stabilit de parti (de regula 3-5 monede, ) multivalutare bazate pe un cos valutar (unitate de cont) DST Se cunosc urmatoarele clauze de asigurare impotriva riscurilor nevalutare: clauza de revizuire a pretului (de indexare nemonetara) clauza de postcalculare a pretului
35

clauza ofertei concurente Clauzele strict juridice 13. Reclamatiile (pretentiile) Daca dupa preluarea marfii, cumparatorul constata unele abateri cantitative sau calitative de la prevederile contractului, determinate de vicii ascunse sau de alte cauze generate din neglijenta vinzatorului, el are dreptul sa reclame defectiunile constatate. Aceste reclamatii trebuie sa fie facute in termenele stipulate in contract 14 Raspunderea pentru neexecutarea contractului Aceasta conditie va stabili temeiurile, formele i mrimea raspunderii contractuale (amenzi, penalitati, despagubiri a daunelor, raspunderea in natura etc.). 16. Litigiile si solutionarea lor In contract partile trebuie sa prevada aparitia unor eventuale litigii si modalitatile de solutionare a lor. 17. Clauaza de exonerare a rspunderii 18 Clauze suplmentare si mentiuni finale In afara clauzelor mentionate mai sus, partile sunt libere sa includa in contracte orice prevederi speciale, determinate de particularitatile marfii ori serviciului si/sau de conditiile executarii contractului. In final, contractele incheiate intre prezenti trebuie sa contina semnaturile partilor sau ale reprezentantilor lor; la cele incheiate intre absenti semnaturile, in principiu, pe oferta si acceptare (expresa).

-3Conditiile de livrare a marfi in contractul de vanzare-cumparare Internaional sint stabilite prin uzantele comerciale, numite INCOTERMS, adoptate de catre Camera Internaionala de Comer de la Paris. Scopul uzantelor unificate INCOTERMS este de a stabili o serie de reguli privind interpretarea termenilor comerciali utilizati in comertul exterior. Acesti termeni stabilesc: * modalitatea de transportul utilizat la livrare; * repartizarea intre parti a cheltuielilor in contractul de vanzare-cumparare * preturile de livrare; * momentul transferului riscurilor fortuite (distrugeri intimplatoare ale marfii); * cine indepleneste formalitatile privind trecerea frontierii; * cine achita taxa vamala; * modalitatea de asigurarea a mrfurilor in transport; * drepturile si obligatiunile ambelor parti. INCOTERMS, in ultima editie din iulie 2000, contine 13 termeni. EXW - Ex Works (... named place). Franco uzina (... locul convenit). Este conditia de livrare cea mai comoda pentru vanzator, deoarece el nu este obligat decit sa puna marfa ambalata (dupa caz) la dispozitia cumparatorului, in locul din uzina si la termenul convenit. Cumparatorul este obligat sa incarce marfa pe cheltuiala sa si sa o transporte la destinatie, pe cheltuiala si riscul sau. De asemenea, el este obligat sa indeplineasca toate formalitatile, din momentul in care marfa a fost incarcata. Din considerente practice, partile pot conveni ca vanzatorul sa efectueze incarcarea si formalitatile de vamuire la export pe cheltuiala cumparatorului. FCA - Free Carrier (... named place). Franco caraus (... locul convenit). Marfa, dupa ce a fost vanduta, este predata de exportator primului caraus, numit de cumparator, la locul convenit.
36

Vanzatorul poate conveni cu carausul locul de predare in custodie, daca acesta nu a fost indicat de cumparator. In anumite cazuri, din necesitati practice, vanzatorul se poate implica in acordarea de asistenta la incheierea contractului de transport, insa numai pe spezele cumparatorului si din mandatul acestuia (de exemplu, in traficul aerian si in cel feroviar). Vanzatorul poate sa predea marfa in custodie unui tranzitar in baza instructiunilor cumparatorului, obligatia lui de livrare fiind indeplinita din momentul predarii. FAS - Free Alongside Ship (... named port of shipment). Franco de-a lungul vasului (... port de incarcare convenit). Prin aceast termen cumparatorul se obliga sa angajeze nava si sa respecte termenul de aducere a navei la locul de incarcare, informindu-l din timp pe vanzator de data precisa a sosirii navei la locul respectiv si despre dana la care va fi trasa. Vanzatorul este obligat sa aduca marfa in port si sa o plaseze pe chei de-a lungul navei sau in barje de-a lungul acesteia. Din acel moment, marfa, formalitatile, cheltuielile si riscurile se transfera cumparatorului. In consecinta, cumparatorul este obligat sa indeplineasca formalitatile vamale la export. Vanzatorul va primi din partea cumparatorului un document curat care sa ateste ca a primit marfa. Acest document poate fi o recipisa de depozit sau un document de garantie. FOB - Free On Board (... named port of shipment). Franco la bord (... portul de incarcare convenit). Prin aceasta, cumparatorul este obligat sa angajeze nava si sa o aduca in portul de incarcare la termenul convenit. Vanzatorul este obligat sa aduca marfa pe bordul navei, la data si in portul convenit. Transferul marfii, cheltuielilor, formalitatilor si riscului se face din momentul in care marfa a trecut de balustrada (copastia) vasului, vamuirea marfii la export se face de catre vanzator. CFR - Cost and Freight (... named port of destination) Cost si navlu la (... portul de destinatie convenit). Prin aceasta conditie de livrare, vanzatorul se obliga sa angajeze nava, sa o incarce si sa o duca in portul de destinatie convenit.Marfa calatoreste neasigurata, pe riscul cumparatorului, din momentul in care a trecut de balustrada navei, in portul de expeditie. Orice cheltuiala care apare dupa ce marfa a fost livrata la bordul navei va fi pe contul cumparatorului. In multe cazuri, cumparatorul poate sa asigure marfa in tara sa, economisind, in acest mod, valuta forte. CIF - Cost, Insurance and Freight (... named port of destination). Cost, asigurare si navlu (... port de destinatie convenit). Alaturi de FOB, aceasta conditie de livrare este una dintre cele mai utilizate in transporturile maritime, indeosebi pentru marfuri in vrac. Vanzatorul are obligatie sa procure pentru cumparator un contract de asigurare impotriva riscurilor maritime de avariere sau de pierdere a marfii in timpul transportului. Vanzatorul plateste prima de asigurare pe contul cumparatorului. CPT - Carriage Paid To (... named place of destination). Transport platit pina la (... locul de destinatie convenit). Prin aceasta, vanzatorul se obliga sa plateasca transportul pina la destinatie. Marfa, cheltuielile, formalitatile si riscul se transfera cumparatorului din momentul in care marfa a fost predata carausului (prin caraus se intelege si persoana care, desi nu transporta direct, actioneaza in vederea efectuarii transportului pe cale ferata, rutiera, maritima, fluviala, aeriana sau printr-o combinatie a acestora). Vanzatorul este obligat sa efectueze formalitatile vamale la export. CIP - Carriage and Insurance Paid To (... named place of destination). Transport si asigurare platite pina la (... locul de destinatie convenit). Se deosebeste de conditia CPT prin aceea ca, in plus, vanzatorul este obligat sa asigure marfa in numele si pe contul cumparatorului, contra riscurilor minime de avariere si pierdere. Ca si conditia de livrare CPT, poate fi folosita pentru orice mod de transport. DAF - Delivered At Frontier ( ... named place). Livrat la frontiera (... locul convenit). Vanzatorul este obligat sa puna marfa la dispozitia cumparatorului la frontiera convenita, inainte de frontiera vamala a tarii invecinate, la locul convenit. Vanzatorul va indeplini formalitatile de vamuire la import.
37

DES - Delivered Ex Ship (... named port of destination). Livrat franco nava (... portul de destinatie convenit). Vanzatorul suporta toate cheltuielile si riscurile aducerii marfii in portul de destinatie convenit si indeplineste toate formalitatile necesare. Transferul marfii, riscului, cheltuielilor si formalitatilor catre cumparator se face in momentul in care marfa, nevamuita pentru import, a fost pusa la dispozitia cumparatorului pe bordul navei. DEQ - Delivered Ex Quay - duty paid (... named port of destination). Livrat franco chei - vama platita (... portul de destinatie convenit). Vanzatorul se obliga sa duca marfa, pe cheltuiala si riscul sau, pina la cheiul (debarcaderul) portului de destinatie convenit si sa plateasca vama pentru import in tara cumparatorului. DDU - Delivered Duty Unpaid (... named place of destination). Livrat vama neplatita (... locul de destinatie convenit). Se deosebeste de conditia DDP prin aceea ca vanzatorul nu suporta taxele vamale in tara cumparatorului si alte taxe si speze necesare. Daca se convine ca vanzatorul sa indeplineasca formalitatile vamale si sa suporte taxele de vamuire, precum si riscurile rezultind din aceasta operatiune, contractul trebuie sa prevada acest lucru. DDP - Delivered Duty Paid (... named place of destination). Livrat vama platita (... locul de destinatie convenit). Vanzatorul se obliga sa duca marfa la destinatie in locul convenit, asumindu-si toate riscurile si toate cheltuielile care intervin. Transferul marfii, riscului, formalitatilor si cheltuielilor, se face catre cumparator, din momentul cind marfa i-a fost predata la destinatie. Dupa cum se observa, prin aceasta conditie de livrare, vanzatorul isi asuma o obligatie maxima, in contrast cu obligatia minima pe care si-o asuma cind utilizeaza conditia de livrare EXW. 4 Prin contract vanzatorul trebuie sa garanteze calitatea marfii. Sint marfuri ce necesita certificat de calitate sau buletin de analiza, care le va determina calitatea si termenul de pastrare. Alte marfuri sint puse in functiune (utilaj tehnic) si au nevoie de un termen de garantie in perioada caruia vanzatorul va purta raspundere pentru defectiuni, lichidindu-le din contul sau. Aceste clauze contractuale trebuie sa contina inceputul si durata termenului de garantie, obligatiile partilor pe aceasta perioada, cauzele de prelungire sau incetinire a garantiei, documentele ce atesta calitatea si garantia, modul si termenele de prezentare a pretentiilor. Receptia marfurilor trebuie sa se efectuieze intr-un termen cat mai scurt de la primire ei. Contractul trebuie sa prevada modalitatile si persoanele ce vor efectua receptia. Pot participa reprezentantii din partea vanzatorului, cumparatorului si o persoana necointeresata. In baza receptiei se intocmeste un act unde se se fac mentiuni privind rezultatele receptiei. Daca sint neajunsuri - se va mentiona suplimentar. In cazul neajunsurilor cumparatorul in modul, termenii si forma stabilita in contract va trimite o pretentie vanzatorului. In pretentie se indica: date despre contract, partile contractante , se face trimitere la actul de receptie, neajunsurile si cerintele cumparatorului. Cerintele pot fi: - inlaturarea defectelor din contul vinzatoruli; - schimbarea marfurilor necalitative; - reducerea pretului; - desfacerea contractului; - intoarcerea banilor deja achitati etc.; Primind pretentia in termenul stabilit, vanzatorul este obligat sa dea raspuns recunoscind-o sau sau respingind-o cu motivatii. In cazul respingerii sau neexaminarii pretentiei cumparatorul are posibilitatea de a se adresa in Arbitraj. Fata de vanzatorul necuvincios se pot aplica toate formele de raspundere. Raspunderea la contractul de vanzare-cumparare se aplica fata de vanzator in urmatoarele cazuri: - cand marfa nu este livrata la timp; - marfa nu corespunde calitatii sau cantitatii;
38

- cand vanzatorul face greseli in documente de transport. Cumparatorul raspunde pentru: neachitarea pretului la timp si pentru neluarea in primire a marfii in timpul si locul stabilit.

Tema 8. Reglementarea juridic a intermedierii n dreptul afacerilor. 1.Noiunea i importana intermedierii. Reglementarea i formele juridice ale intermedierii 2.Contractul de mandat n dreptul economic 3.Contractul de comision i consignaie -1Intermediarii - persoane fizice sau juridice, care fiind independenti atat de producatori, cat si de consumatori, presteaza servicii in urma carora sau care au ca scop, satisfacerea intereselor atit a unuia cat si a altuia prin mijlocirea acestora. In comerul internaional mai mult de 50% din tranzactiile ce privesc schimbul de mrfuri sint efectuate de intermediari. Avantajele intermedierii: cresterea operativitatii desfacerii mrfurilor ce contribuie la circulatia monetara si cresterea benficiului; intermediarii sint profesionisti si tin legatura cu producatorii, cu consumatorii si cu piata; desfasurindu-si activitatea acestea presteaza servicii suplimentare de -deservirea tehnica; -reparatia curenta a mrfurilor; -studiu de marketing; -crediteaza consumatorul. Formele juridice ale intermedierii internaionale sint: 1. contract de comision si consignatie - mijlocitorul actioneaza din numele sau, dar din contul clientului; Totodata in contract poate fi prevazut si clauza de garantia contractuala privind achitarea comisionului (remunerarii), care consta m faptul, ca mrfnrile se afla la dispozitia consignatarului serveste drept aceasta garantie. Vanzarea la consignatie este utilizata mai des Pentru aparatj electrix, piese de schimb, mrfuri de larg consum, de folosire indelungata.. 2. contract de agentie - se utilizeaz in sistemul. anglo-saxon, anglo-american si intruneste elemente a contractului de mandat si comision; 3. contract de mandat comercial - intermediarul desfasoara activitate din numele si pe contul clientului (vanzare sau cumparare); 4. contract de distributie - producatorul cedeaza dreptul de vanzare a marfii sale pe un teritoriu dat distribuitorului care actioneaza din numele si contul sau; 5. contraactul de curtaj - intermediarul sau curtieml ce ocupa cu mijlocirea incheierii contractului prin punerea m contract a vanzatorului si cumparatorului care singuri incheie contract si ii platesc un comision. Intermedierea in dreptul economic este reglementata de: Codul civil al RM -2-

39

Prin contractul de mandat o parte (mandant) imputerniceste cealalta parte (mandatar) de a o reprezenta la incheierea de acte juridice, iar aceasta, prin acceptarea mandatului, se obliga sa actioneze in numele si pe contul mandantului. Altfel spus, contractul de mandat comercial in dreptul economic este o intelegere prin care o persoana-mandatar, se obliga sa efectueze fapte de comert sau diferite actiuni comerciale din numele si pe contul celeilalte parti mandant Mandatarul actioneaza din numele si pe contul clientului (mandant). Este un contract consensual; cu titlu oneros; sinalagmatic (bilateral). In dependenta de imputernicirile acordate de catre mandant, mandatul poate fi cu : - reprezentanta speciala- adica este destinat pentru indeplenirea unei tranzactii aparte, sau cu - reprezentanta generala- pentru executarea mai multor tranzactii intr-o ar. Obiectul contractului de mandat il constitue indeplinirea actelor si faptelor de comert ce se exprima prin acordarea serviciilor de: vanzare de marfuri catre consumator ; cumpararea de la producator; reprezentarea in negocierea si incheierea contractului; apararea intereselor clientului in organele statale, arbitraj etc. Continutul contractului :- identificarea partilor, * obiectul contractului -serviciile acordate de mandant * ce reprezentare are mandatarul (speciala sau generala) * produsele ce trebuie puse la dispozitia mandatarului cu detreminarea cantitatii, calitatii, pretului * drepturile si obligatiile mandatarului: * mandatarul este obligat: -sa infaptuiasca insarcinarea mandantului conform dispozitiilor lui; -sa faca studiul pietii de desfacere; -sa nu se angajeze sa vanda produsele concurentilor; -sa informeze perodic despre mersul executarii si la urma sa-i prezinte clientului rezultatele (marfa-bani) si un raport; mandatarul are dreptul: - sa retina din sumele pe care trebuie sa le remita mandantului ceea ce mandantul ii datoreaza pentru executarea mandatului. El are dreptul sa retina din sumele incredintate pentru executarea mandatului ceea ce i se cuvine; - sa cedeze indeplinirea obligatiilor sale altei persoane cu consimtamintul mandantului raspunzind in acest caz pentru alegerea tertului, dar nu pentru actiunile lui, daca mandatarul initial nu-si asuma increderea deplina (delcredere). sa se abata de la indicatiile clientului dar instiintindu-l despre aceasta sau daca are tot temeiul sa se gandeasca ca mandatul va accepta; * Obligatiunile mandantului: -sa-l aprovizioneze pe mandant cu materialele, informatiile necesare pentru indeplinirea actiunilor comercaiale ; -sa restituie cheltuielile si sa plateasca comisionul; -sa primeasca rezultatele insarcinarii, * durata contractului; * remunerarea mandatului,comisionul poate constitui un anumit % din suma tranzactiilor realizate sau o suma fixa * raspunderea partilor in cazul neindeplinirii contractului. -sa restituie daunele cauzate; -sa platesca amenzi sau penalitati; * clauza dreptului aplicabil; * solutionarea litigiilor. - sa coopereze cu mandatarul in scopul exercitarii mandatului. Acceptarea mandatului este expresa sau tacita. Acceptarea este tacita daca rezulta din actele sau chiar din tacerea mandatarului.
40

Mandatul poate fi special pentru o operatie juridica sau pentru anumite operatii determinate (pentru o afacere sau pentru anumite afaceri) ori general (pentru toate afacerile mandantului). Mandatul formulat in termeni generali nu confera decit imputernicirea de a incheia acte de administrare si conservare. Imputernicirea de a incheia alte acte urmeaza a fi formulata numai printr-o clauza expresa, cu exceptia mandatului autentificat notarial si dat in avans pentru incapacitatea mandantului. Mandatul profesional este prezumat cu titlu oneros. In cazul mandatului oneros, mandantul este obligat sa plateasca mandatarului retributia stabilita prin contract, in baza legii, prin uzante sau in dependenta de valoarea serviciilor acordate. Imputernicirile i obligaiile mandatarului nu se limiteaza la prevederile exprese ale mandatului, ci se extind asupra a tot ce poate fi dedus din cuprinsul si esenta acestuia, cu exceptiile privind mandatul n termeni generali. Mandatarul poate incheia toate actele care pot fi deduse din imputernicirile lui si care sint necesare pentru indeplinirea mandatului. Imputernicirile date unei persoane pentru a incheia acte care tin de profesia sau functia pe care o exercita si care rezulta din natura lor nu trebuie sa fie stipulate expres (spre exemplu: contractul de acordare a asistenei juridice). Mandatarul este obligat sa actioneze in interesul mandantului cu prudenta si diligenta si sa evite aparitia conflictelor intre interesele sale personale si interesele mandantului. Mandatarul este obligat sa execute mandatul personal daca nu i se permite prin contract transmiterea mandatului catre un tert. Se permite atragerea de ajutoare pentru a-l asista pe mandatar in exercitarea mandatului. In cazul in care o cer interesele mandantului, mandatarul trebuie sa transmita imputernicirile catre un tert daca, din cauza unor circumstante imprevizibile, nu poate exercita mandatul si nu are posibilitatea sa-l informeze despre aceasta pe mandant in timp util. Pentru actele persoanei careia i-a transmis mandatul fara a fi autorizat, mandatarul raspunde ca pentru actele proprii. Daca transmiterea mandatului catre un tert este permisa, mandatarul raspunde doar pentru vina ce-i revine in privinta alegerii tertului si pentru modul in care i-a transmis instructiunile. Mandantul are in toate cazurile dreptul de a intenta actiune persoanei care l-a asistat sau l-a substituit pe mandatar. Daca, pentru incheierea unui act juridic, sint desemnati mai multi mandatari, mandatul produce efecte numai in cazul in care este acceptat de toti mandatarii. Mandatarii urmeaza sa incheie impreuna toate actele vizate in mandat daca altfel nu este stipulat sau nu rezulta cu certitudine din mandat. Pentru executarea obligatiilor asumate ei raspund solidar. Daca incheie singur actele juridice pe care a fost imputernicit sa le incheie impreuna cu o alta persoana, mandatarul isi depaseste imputernicirile, cu exceptia cazului cind incheie actul juridic in conditii mai avantajoase pentru mandant decit cele convenite. Dubla reprezentare Mandatarul care accepta sa reprezinte, pentru incheierea aceluiasi act, persoane ale caror interese sint sau ar putea fi in conflict este obligat sa informeze fiecare mandant, cu exceptia cazului cind uzantele sau cunoasterea de catre mandanti a dublei reprezentari il exonereaza de aceasta obligatie pe mandatar. In cazul dublei reprezentari, mandatarul va actiona fata de fiecare mandant in mod impartial. Mandantul care nu este in masura sa cunoasca dubla reprezentare poate, in cazul in care a suferit un prejudiciu, sa ceara declararea nulitatii actului incheiat de mandatar. Mandatarul nu poate incheia acte juridice in numele mandantului cu sine insusi, chiar si prin reprezentant, cu exceptia cazului cind este autorizat expres sau cind mandantul cunoaste faptul si nu obiecteaza impotriva lui. Numai mandantul poate cere declararea nulitatii actului juridic incheiat cu incalcarea regulii indicate mai sus.
41

Mandatarul este obligat sa indeplineasca indicatiile mandantului. Mandatarul este in drept sa se abata de la indicatiile mandantului daca, in functie de circumstante, poate presupune ca mandantul, avind cunostinta de situatia creata, ar fi aprobat o asemenea abatere. Pina la abaterea de la indicatiile mandantului, mandatarul este obligat sa-l notifice despre noile circumstante si sa astepte decizia lui, cu exceptia cazurilor cind aminarea prezinta un pericol pentru executare. Daca executarea de catre mandatar a indicatiilor date de mandant duce, in mod vizibil, la dezavantajarea acestuia din urma, mandatarul trebuie sa execute indicatiile doar dupa ce a comunicat mandantului dezavantajele posibile, iar acesta insista asupra indicatiilor. Mandatarul este obligat sa transmita mandantului toate informatiile necesare, sa dea lamuririle cerute de mandant asupra executarii mandatului, iar la executarea acestuia, sa-l informeze neintirziat si sa prezinte darea de seama. Mandatarul este obligat sa nu divulge informatia care i-a deveni cunoscuta in cadrul activitatii sale daca mandantul are un interes justificat in pastrarea secretului asupra lor si daca nu exista, in baza dispozitiilor legale, o obligatie de dezvaluire sau dezvaluirea nu este permisa de mandant. Obligatia de pastrare a confidentialitatii subzista si dupa incetarea mandatului. Mandatarul este obligat sa remita mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului si nu a utilizat in acest scop, precum si tot ceea ce a dobindit in executarea obligatiilor sale contractuale. Mandatarul nu are dreptul sa foloseasca in avantajul su informatia pe care o obtine sau bunurile pe care le primeste ori pe care este obligat sa le administreze in exercitarea mandatului daca nu are consimmintul mandantului sau daca dreptul de folosinta nu rezulta din lege sau din mandat. Pe linga compensatiile la care este tinut pentru prejudiciul cauzat, mandatarul, in cazul folosirii informatiei sau bunurilor fara autorizatie, trebuie sa plateasca mandantului pentru folosirea informatiei o suma echivalenta cu imbogatirea sa datorita folosirii ei, iar in cazul cind a folosit un bun, o chirie corespunzatoare. Daca foloseste pentru sine banii pe care trebuie sa-i remita mandantului ori sa-i utilizeze in favoarea acestuia, mandatarul va datora dobinzi din momentul cheltuirii banilor. Bunurile dobindite de catre mandatar, in numele sau dar pe contul mandantului, in cadrul executarii obligatiilor contractuale sau care i-au fost transmise de mandant pentru executarea mandatului sint considerate, in raport cu creditorii mandatarului, bunuri ale mandantului. Cheltuielile pe care mandatarul le efectueaza pentru executarea obligatiilor contractuale si pe care, in functie de imprejurari, acesta le considera necesare trebuie compensate de catre mandant. La cererea mandatarului, mandantul este obligat sa plateasca acestuia un avans pentru cheltuielile necesare executarii mandatului. Mandantul este obligat sa repare si prejudiciul produs fara vina sa pe care mandatarul l-a suferit in executarea mandatului daca prejudiciul este rezultatul unui pericol legat de obligatia contractuala ori s-a produs in urma executarii unei indicatii a mandantului. Cind mai multe persoane, pentru o afacere comuna, au numit un mandatar, fiecare dintre ele raspunde solidar pentru toate efectele mandatului. Daca indeplineste mandatul cu titlu gratuit, mandatarul va raspunde doar pentru actele sale intentionate sau pentru culpa grava. Mandatarul poate denunta mandatul doar in asa fel incit sa fie posibil pentru mandant sa se ingrijeasca in continuare de actele asupra carora s-a contractat, cu exceptia cazului cind exista motiv intemeiat pentru a denunta. Daca a denuntat, mandantul este obligat fata de mandatar la compensarea tuturor cheltuielilor aparute in executarea contractului.
42

Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul trebuie sa plateasca mandatarului remuneratia convenita. Este nula clauza prin care se exclude dreptul unei parti de a denunta mandatul. Raporturile contractuale nu inceteaza prin decesul sau prin incapacitatea mandantului daca nu s-a convenit altfel sau daca aceasta nu rezulta din continutul obligatiei contractuale. Daca raporturile contractuale inceteaza prin decesul ori prin incapacitatea mandantului, mandatarul trebuie sa continue executarea obligatiilor contractuale in cazul in care aminarea ar fi legata de pericolul unor pierderi pentru mandant sau pentru succesorii lui. Executarea mandatului continua pina cind succesorul sau reprezentantul legal al mandantului poate lua toate masurile necesare. Raporturile contractuale sint considerate in aceasta privinta ca fiind valabile. Daca raporturile contractuale inceteaza prin decesul sau prin incapacitatea mandantului, fata de mandatar contractul se considera valabil pina in momentul in care acesta ia cunostinta ori trebuie sa cunoasca motivul incetarii. Raporturile contractuale inceteaza prin decesul mandatarului daca nu s-a convenit altfel ori daca din obligatia contractuala nu rezulta altfel. Mostenitorul mandatarului trebuie sa informeze neintirziat mandantul despre decesul mandatarului si sa ia masurile necesare pentru protectia drepturilor mandantului. -3Prin contractul de comision, o parte (comisionar) se obliga sa incheie acte juridice in nume propriu, dar pe contul celeilalte parti (comitent), iar aceasta sa plateasca o remuneratie (comision). Altfel spus, contractul de comision este o conventie in baza careia comisionarul se angajeaza sa efectuieze contra plata acte de comert din insarcinarea si pe contul comitentului dar din numele su. Comisionul este o varietate a reprezentantei indirecte unde intermediarul actioneza din numele su dar pe contul clientului. Comitentul are calitatea de intermediar numai fa de comitent, iar fat de terele persoane, cu care incheie contractul, comitentul apare ca agent economic independent. Contractul dat este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros si consensual Ca si la mandat obiectul contractului il constituie acodarea seviciilor legate de vanzareacumpararea marfurilor. n fond, drepturile si obligatiile partilor si continutul contractului sint similare contratului de mandat, cu exceptia faptului ca intermediarul actioneaza independent de clientul sau. Actul juridic incheiat de comisionar cu un tert da nastere unor drepturi si obligatii numai pentru comisionar, chiar si in cazul in care comitentul este numit sau a participat la executarea actului juridic. Intre comitent si comisionar exista aceleasi drepturi si obligatii ca intre mandant si mandatar, cu urmtoarele deosebiri: 1. Comisionarul trebuie sa respecte indicatiile primite de la comitent si sa execute obligatiile pe care si le-a asumat in conditii cit mai favorabile pentru acesta. 2. In cazul in care comisionarul incheie acte juridice in conditii mai avantajoase decit cele stipulate de comitent, beneficiile se impart egal intre el si comitent daca in contract nu este prevazut altfel. Comitentul este obligat sa acorde comisionarului remuneratia stabilita de contract sau de uzante. E de menionat faptul c comisionarul poate pretinde plata comisionului chiar si in cazul in care executarea actului juridic incheiat de el nu a avut loc, dar faptul acesta se datoreaza vinovatiei comitentului sau se afla in legatura cu personalitatea lui. Comisionarul este in drept sa se abata de la indicatiile comitentului n urmtoarele cazuri:
43

daca o cer interesele comitentului sau daca nu are posibilitatea de a cere aprobarea prealabila a comitentului, sau dac nu a primit raspunsul in timp util. In cazul in care a vindut bunurile la un pret mai mic decit cel indicat de comitent, comisionarul trebuie sa acopere diferenta daca nu demonstreaza ca nu a putut vinde bunul la pretul indicat si ca prin vinderea la un pret mai mic a evitat un prejudiciu mai mare. ns, dac comisionarul cumpara un bun la un pret mai mare decit cel indicat, comitentul trebuie sa declare ca renunta la actul juridic incheiat de comisionar imediat ce este instiintat despre incheierea actului juridic. In caz contrar, se considera ca a acceptat conditiile cumpararii. n situaia n care comisionarul declara ca acopera diferenta de pret, comitentul nu are dreptul sa renunte la actul juridic. n privina obiectului actului juridic comitentul are drept de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta pentru comitent. In scopul garantarii creantelor ce izvorasc din contractul de comision, comisionarul este in drept sa retina bunurile care trebuie sa le predea comitentului sau persoanelor indicate de acesta. Comisionarul trebuie sa execute toate obligatiile si sa exercite toate drepturile care rezulta din actul juridic incheiat in numele su, dar pe contul comitentului. Comisionarul nu raspunde pentru neexecutarea obligatiilor de catre tert, cu exceptia cazului cind a garantat in fata comitentului executarea obligatiilor de catre tert. In schimbul garantiei, comisionarul are dreptul la o remuneratie speciala, numit provizion. Comisionarul este obligat sa asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent numai in cazurile in care faptul acesta este stipulat in contract sau rezulta din uzante. Dupa executarea obligatiilor sau dupa rezilierea contractului, comisionarul preda tot ceea ce a primit in baza contractului si prezinta o dare de seama. In cazul in care exista obiectii in legatura cu darea de seama, comitentul este obligat sa-l informeze pe comisionar in termen de 15 zile de la primirea darii de seama daca contractul nu prevede un alt termen. Comitentul receptioneaza tot ceea ce a executat comisionarul in baza contractului de comision, examineaza bunurile, il informeaza imediat pe comisionar despre vicii si il elibereaza de toate obligatiile pe care si le-a asumat fata de tert in executarea contractului de comision. Comitentul este obligat sa compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar in executarea contractului de comision. Cheltuielile de pastrare a bunurilor comitentului, inclusiv a celor primite de la terti, de regul, le suporta comisionarul. Comitentul are dreptul sa rezilieze contractul in orice moment. In cazul rezilierii contractului, comitentul este obligat sa plateasca comisionarului, pentru actele juridice deja incheiate, remuneratia stipulata si sa repare prejudiciul cauzat prin rezilierea contractului. Spre deosebire de comitent, comisionarul poate rezilia contractul de comision numai: in cazul prevazut de contract, in cazul inexistentei posibilitatii de a executa obligatia asumata sau in cazul in care comitentul nu executa obligatiile contractuale. In cazul in care a reziliat contractul sau a fost notificat despre rezilierea contractului de catre comisionar, comitentul este obligat sa dea, in termen de o luna, indicatii privind bunurile aflate la comisionar. In cazul in care comitentul nu executa obligatia menionat, comisionarul are dreptul sa predea bunurile comitentului in depozit pe contul acestuia ori sa le vinda la un pret cit mai convenabil pentru comitent. Contractul de consignatie - este un contract prin care consignatarul (comisionarul) se angajeasa sa preia la depozitul sau marfurile consignantului (comitentului) spre a le vinde treptat contra unui comision calculat in % din suma tranzactiilor. Este o modalitate a contractului de comision, adica comisionarul activ. din numele sau dar pe contul consignantului.
44

Contractul de consignatie continee elemente contractului de comision in afara de aspectele specifice ale celui deconsignatie si anume: -perioade de livrare a marfii la depoz. consignatarului; -limitarea min si max a pretului de vanzare; -asigurarea marfii si obligatiunea de a le pastra din partea consignatarului; -raspunderea pentru pierderea sau distrugerea marfurilor; -obligatiunea consignatarului de a procura singur o cantitate anumita din marfurile nerealizata in termenii stabiliti. Vanzatorul-consignatar trebuie sa ia toate masurile de precautie pentru pastrarea si realizarea marfurilor. In contract trebuie sa fie prevazut dreptul consignantului de supraveghere si control permanent al desfacerii marfurilor Totodata in contract poate fi prevazut si clauza de garantia contractuala privind achitarea comisionului (remunerarii), care consta in faptul, ca marfurile se afla la dispozitia consignatarului serveste drept aceasta garantie. Vanzarea la consignatie este utilizata mai des pentru aparataj electric, piese de schimb, marfuri de larg consum, de folosire indelungata.

Tema . Contractul de transport in dreptul afacerilor. 1.Notiunea si caracteristica generala a contractulu de transport 2.Notiunea trasaturii si reglementarii contractului de transport maritim. 3.Categoriile de transport maritim. 4.Conosamentul. 5.Contract de transport feroviar. 6.Contract de transport auto. -1Transportul este deplasarea marfii si a pasagerilor dintr-un punct geografic in altul. Din punct de vedere juridic contractul de transport se exprima printr-o intelegere dintre transportator (caraus) care se obliga sa transporte o incarcatura la locul de destinatie si expeditorul care se obliga sa puna marfa la dispozitia carausului si sa achite taxa de transport. Subiectii contractului: expeditorul -persona ce transmite si incarca marfa; destinatar- persoana carei este adresata marfa; caraus.- transportatorul care poate fi o companie de transport; Obiectul contractului de transport se manifesta prin acordarea serviciilor de transportare a marfurilor sau pasagerilor.. Contractul de transport este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros si in majoritate cazurilor real. In dreptul economic sint cunoscute mai multe tipuri de contracte de transport in dependenta de formele de transport utilizate: * contractul de transport maritim * contractul de transport fluvial * contractul de transport feroviar * contractul de transport auto * contractul de transport aerian * transortul mixt.

-2Transportul maritim - cel mai raspindit mijloc de transportare a marfii deoarece este mai ieftin si econom.
45

Contractul de transport maritim apare sub forma unei intelegeri prin care o parte numita Armator (transportatorul) se obliga sa transporte o anumita marfa in portul de destinatie, iar cealalta parte numita NAVLOSITOR (expeditorul) se obliga sa puna la dispozitiea armatorului marfa in stare ambalata si sa achite navlul-frahtul ( taxa de transport maritim). Contractul de transport maritim este reglementat de: Codul navigatiei maritime comerciale a RM` 1999., care a intrat in vigoare in 2001. * Conventia ONU "Cu privire la transportul maritim international de incarcatura " a 1978 la Hamburg; * Conventia de la Bruxells "Cu privire la unificarea unor reguli despre consonament" `1924 si completari a .1968; -3Contractul de transport maritim este cunoscut sub doua forme: charter party - a inchiria navele; avizul de angajament utilizat la transport cu nave de linie; 1. Charterul se foloseste la transportul marfurilor fungibile (care au aceeasi calitate de gen: lemn, carbune petrol minereu de fer etc.) Charterul este contractul de inchiriere a navei sau a unei parti a ei cu scopul transportarii incarcaturii contra unei plati. Categoriile contractului de charter: * charter general - contractul prin care armatorul se obliga sa transporte o cantitate determinata de marfa intr-o perioada de timp determinata; * voyage charter -inchirierea navei pentru o singura calatorie sau mai multe calatorii consecutive; * time charter - inchirierea de catre navlositor a navei pe o perioada de timp pentru transportarea incarcaturilor in orice directie; * demize charter - inchirierea navei impreuna cu echipajul, acestia fiind angajati si se afla in subordonarea navlositorului, care suporta tote cheltuelile de intretinere a nave si echipajului (combustibil, provizii, deserv. tehnica etc); * bareboat charter - inchirierea navei fara echipaj - se utilizeaza pentru procurarea navelor cu plata in rate. La expirarea termenului de chirie nava devine proprietate a navlositorului. * daily - inchirierea navei pentru deplasarea pe rute necunoscute; 2. Avizul de angajament - se utilizeaza in transportul cu nave de linie care circula pe o ruta determinata, regulat dupa grafic, efectuind transportul unor partizi mai mici de marfa. Comparativ cu navele tramp acestea au prioritate: sint mai mobile, adica nu asteapta rindul la incarcare, descarcare. Contractul de transport cu aceste nave apare sub forma de cerere de rezervare in spatiu la care se anexeaza avizul de angajament (booking hout). Pe linga avizul de angajament contractul se confirma cu un consonament. Conosamentul la fel serveste ca dovada a incheierii contractului de transport maritim in lipsa acestuia. Atat contractul prin aviz de angajament, cat si charterul trebuie sa cuprinda urmatoarele mntiuni obligatorii: * datele despre partile contractante; * locul si timpul incheierii; * denumirea si caracteristica tehnica a vasului; * caracteristica marfii (cantitatea., calitate); * portul de incarcare-descarcare (locul si timpul, cheiul); * navlul, frahtul- taxa de tranport; * modul de determinare a frahtului; * moneda si modalitatile de achitare a ; * ruta de transport; * ziua cind incep staliile (timp normat pentru incarcare-descarcare); * demurage - penalitati achitate de navlositor pentru intirzire la incarcare-descarcare;
46

* despatche - sumele care trebuie sa le achite armatorul navlositorului pentru economia de timp la incarcare; * raspunderea partilor pentru avariere, pierderea marfii; * forta majora; * solutionarea litiigiilor; * dreptul aplicabil. Navlul pentru contractele de transport maritim se stabilesc: * la transportul cu navele de linie - prin tarife fixe, care sint coordonate de conferintele armatorilor; * la transportul cu navele tramp - la bursele de navluri in dependenta de cerere si oferta se stabileste navlul. Marimea navlului depinde de: - natura marfii;- de ruta de transport; - modul de asigurare a navei si marfii; - volumul si cantitatea. marfii; - caracteristicile navei. In contractul de transport maritim partile au anumite obligatii: Armatorul este obligat : * sa puna la dispozitia navlositorului nava in starea tehnica navigabila, in locul si timpul prevazut de contract . * sa transporte marfa avind grija de ea, in conditiile de cale maritima si viteza stabilita in contract . * sa anunte destinatarul despre sosirea marfii si s-o descarce daca este prevazut in contract . Navlositorul este obligat * sa achite navlul. * sa puna la dispozitia armatorului marfa in stare transportabila in locul si timpul convenit; * sa incarce marfa daca e prevazut in contract * sa intocmeasca documentele de transport instiintindu-l pe armator de conditiile vamale * sa-l preintimpine pe armator despre caracterul periculos al marfii. -4Conosamentul este documentul eliberat navlositorului de catre armator care dovedeste ca marfa a fost incarcata sau a fost predata spre incarcare . Conosamentul are urmatoarele functii: * este un titlu de proprietate, adica dovedeste ca posesorul acestuia este proprietarul marfii. * este un titlu probator, adica confirma ca marfa a fost incarcata pe nava in buna regula. Asa tip de consonament se numeste clean bill of leading - consonament curat. Daca capitanul depisteaza ca marfa nu corespunde ambalajului sau calitatii, atunci el face o semnare despre aceasta in consonament care se numeste - unclean bill of leading (conosament murdar). * este un titlu de valoare negociabil - poate sa fie instrainat (vindut, donat,etc) liber, circulind prin intermediul girului (andosamentului). Girul este o operatiune de instrainare a titlurilor de valoare si a instrumentelor de plata prin care posesorul lor le transmite altei persoane facind o inscriere pe dosul (andosament) documentului indicind numele noului psesor si punindusi semnatura. In dependenta de acest fapt sint conosamente: -nominative - care contin numele posesorului si pot fi vindute numai prin intermediul cesiunii de creanta notariale -la ordin - poate fi transmis liber prin gir, (eliberati marfa la ordinul "numele persoanei" - la purtator - nu contine numele destinatarului si cine il detine acela e si posesorul marfii. * este unica dovada de existenta a contractului de navlosire ( de transport maritim) intre armator si navlositor la transportarea marfurilor cu nave de linie. . Conosamentul trebuie sa contina: * denumirea navei maririme cu toate caracteristicile tehnice si proprietarul ei; * identificarea partilor in contract; * descrierea marfii cu mentiune despre starea ei;
47

* portul de incarcare, portul de descarcare; * navlul, suma lui, modul de achitare; * data si locul emiterii - dovedeste cand (data) si unde au fost livrate marfurile; * numarul de exemplare originale -3 si copii -3;.

-5Transportul feroviar reprezint un domeniu important al activitii economico sociale, prin intermediul crora se realizeaz deplasarea n spaiu a bunurilor n vederea satisfacerii nevoilor materiale i spirituale ale agenilor economici n societatea modern, transportul feroviar este un element indispensabil vieii, deoarece el ofer oamenilor posibilitatea de a cunoate, a percepe i a asimila ct mai mult din ceea ce le pune la dispoziie civilizaia uman. Dup cum se tie transportul feroviar este considerat una din cele mai rentabile modaliti de a deplasa bunurile pe distane mari, cum ar fi: capacitatea mare de transport; viteza de deplasare a bunurilor relativ mare; condiii sporite de pstrare a integritii bunurilor de transport. n Republica Moldova se folosesc numeroase acte normative care reglementeaz activitatea de transport, de expediere a mrfurilor, de primire a lor. Majoritatea acestor acte sunt nc de pe vremurile URSS, careva noi documente normative pn cnd nu au fost adoptate, din acest motiv ara noastr e nc ntr-o perioad de slab dezvoltare legislativ n domeniul dat. Principalele documente care snt folosite n prezent n relaiile de transport snt: Codul transportului feroviar 2003 Regulamentul privind transportarea ncrcturilor, 1983 Instruciunea privind activitatea comercial a staiilor Regulamentul privind transportul mrfurilor periculoase 1996. La fel acest cntract se reglementeaz de acte normative internaionale ca: Conventia referitoare la transporturile feroviare internationale COTIF incheiata la Berna`1896, revazuta in 1961 si care cuprinde 2 compartimente speciale: Reguli privind transportul de calatori si bagaje; Reguli uniforme privind contractul de transport feroviar international de marfuri (CIM) cu ultima redactie din 1980;

1. 2. 3. 4.

Prin contractul de transport nelegem convenia prin care o parte, cruul profesionist se oblig, n schimbul unei remuneraii, s efectueze o deplasare de bunuri sau mrfuri pe o anumit distan, cu un mijloc de transport corespunztor. Perfectarea contractului de transport feroviar international se face prin semnararea unei scrisori de trasura feroviara rail waybill care se elibereaza la predarea marfii spre incarcare. Scrisoarea de trasura trebuie sa contina: * numele si adresa expeditorului, caii ferate ,a destinatarului; * statia-incarcare, statia-descarcare; * denumirea marfii, marcarea si ambalajul; * numarul vagonului; * documente de insotire (certificat de origine, factura, certificat de calitate, polita de asigurare etc.) * viteza de deplasare ( viteza mare-400 km/24 ore; mica - nu mai putin de 300 km/24 ore); taxa de transport, modul de achitare; * cine suporta cheltuieli de descareare-incareare; * penalitati pentru intarzieri; - trimiterea la CIM (in 5 exemplare) - si alte mentiuni
48

Drepturile, obligatiile si raspunderea partilor in contractul de transport feroviar sint aceleasi ca si in contractul de transport maritim cu exceptia faptului ca marimea raspunderii carausului este limitata la 100 franci elvetieni pentru fiecare kg de marfa pierdut. Mrfurile se socot pierdute daca nu au ajuns la destinatie timp de 30 zile de la data livrarii. -7Contractul de transport auto este reglementat de urmatoarele acte normative : - Conventia referitoare la transportul auto din Geneva' 18 mai 1956simodif. m 1978. - Conventia vamala referitoare la transporturile internaionale de mrfuri sub acoperirea Carnetului TIR, Geneva' 59 cu modificari'75. - Conventia privind circulatia rutiera si protocolul privind semnele si semnalmentele rutiere, Geneva'49 - In R.Moldova Codul transportului auto. Nr.116-XIV din 29.07.98 Contractul de transport auto se perfecteaza printr-o scrisoare de trasura auto internaionala aleatuita in 3 exemplare. Drepturile si obligatiunile, raspunderea sint aceleasi, mentiunile din scrisoarea de trasura ca la contractul de transport feroviar. Deosebiri: - raspunderea carausului se limiteaza la 25 franci elvetieni pentru fiecare kg marfa bruta pierduta. Mrfurile se socot pierdute daca nu au ajuns la destinatie timp de 30 zile din data livrarii. 8. Transportul aerian este reglamentat de: Conventia de la Varsovia privind unificarea unor regului ce tin de transportul internaional aerian de mrfuri din 1929; Conventia de la Cicago privind aviatia civila internaionala din 1944; Acordul cu privire la tranzitarea aeriana internaionala. Aceste doua conventii au fost adoptate de catre Organizatia Aviatiei Civile Internaionale (ICAO): Conventia de la Haga din 1970 privind combaterea actelor de terorism si violenta m aviatia civila. LEGEA aviaiei civile Nr.1237-XIII din 09.07.97 Organizatia internaionala ce tine sa reglementeze desfasurarea transportului aerian de mrfiiri este Asociatia internaionala a transportului aerian (AITA), instituita la Haga' 1933 - ea elaboreaza proiecte de conventii, norme tehnice, reguli privind transportul internaional de mrfiiri. Contractul de transport internaional aerian se pefecteaza prin semnarea si eliberarea unei scrisori de trasura aeriana (Air Waybill) m 3 exemplare. : 1-pentru expeditor, 2- transportator, 3- pentru destinatar si insoteste marfa . Scrisoareai de trasura aeriana confirma existenta contractului de transport aerian si transmiterea mrfurilor spre incareare. Este un contract cu titlu oneros, un contract bilateral si de regula real. Scrisoarea de trasura trebuie sa contina aceleasi mentiu ni ca si cea feroviara cu unele mentiuni suplimetare: Raspunderea, drepturile si obligatiile partilor sint aceleasi ca si la transportul feroviar. Deosebirea consta m faptul, ca marfa se socoate pierduta daca nu a ajuns la destinatie in termen de 7 zile de la data expedierii, iar raspunderea carausului se limiteaza la 250 franci elv. pentru 1 kg marfa.

Tema . Reglementarea juridica a asigurarilor in dreptul afacerilor. 1.Notiune si tipurile asigurarilor in dreptul afacerilor . 2.Contract de asigurare de marfuri in transport CARGO. 3.Contract de asigurare a mijloacelor de transport CASCO. 4.Asigurarea de raspundere civila.
49

-1Asigurarea comerciala este activitatea intreprinderii specializate de asigurari, care in schimbul unei sume de bani compenseaza daunele suferite de catre clienti in urma survenirii unor riscuri independente de vointa patilor. Cauzele asigurarii sint necesitatile de a recupera anumite daune suferite din survenirea unor factori naturali, social-economici s.a. Forma juridica de perfectare a relatiilor de asigurare este contractul de asigurare ce se numeste polita de asigurare sau certifcat de asigurare. In baza contractului de asigurare, asiguratorul se obliga sa recupereze asiguratului in limita unei sume, daunele ce s-ar putea produce ca urmare a declansarii riscurilor mentionate in contract, iar asiguratul se obliga sa achite o prima de asigurare in raport cu natura riscurilor si valoarea bunului asigurat. Subiecti ai contractului de asigurare sint: asiguratorul- este o companie de asigurari; asiguratul - persoana care are nevoie de a-si asigura burile Obiectul contractului de asigurare il constituie serviciile de asigurare a unor riscuri. In dreptul economic asigurarea este reglementata de izvoarele interne ale RM. * Legea cu privire la asigurarea in R.Moldova` 15.06.93. Contractul de asigurare se incheie prin semnarea unei polite de asigurare ce confirma prezenta relatiilor contractuale. Contractul dat este oneros, sinalagmatic si consensual. In cadrul relatiilor de asigurare apar unele notiuni specifice care caracterizeaza aceste relatii: Riscul asigurat - acel eveniment, fenomen de survenirea caruia se face asigurarea (incendiu, inundatie, furt, cutremur de pamint, etc.). Fara includerea in contract a riscurilor asigurate contractul esate nevalabil. Cazul asigurat - este acel eveniment care deja a survenit, adica la survenirea acestui caz asigurat care a fost inclus in contract apare dreptul asiguratului de cere despagubirea de asigurare si obligatia asiguratorului de plati despagubirea. Prima de asigurare - o suma de bani pe care trebuie s-o achite asiguratul asiguratorului, in semn ca contractul s-a incheiat. Ea constituie un anumit % din costul bunului asigurat, in dependenta de categoriile riscurilor asigurate, temenul de asigurrare,etc. Suma de asigurare - suma de bani la care se asigura bunul, si care o va primi asiguratul in caz de pierdere totala a bunului. Despagubirea de asigurare - suma care trebuie achitata de asigurator asiguratului la survenirea cazului asigurat. La pierdera totala a bunului ea constituie 100% din suma de asigurare , iar la deteriorare partiala se calculeaza in dependenta de daunele real suferite de asigurat. Contractul de asigurare se ntocmete sub forma unei polie de asigurare. Polita de asigurare poate fi: * generala - asigurarea unor bunuri pe o anumita periaoda de timp si cu o anumita totalitate de riscuri; * speciala - asigurarea unei singure tranzactii pe o perioada de timp detreminata si pentru o categorie speciala de riscuri. In dreptul afacerilor sint cunoscute urmatoarele forme de asigurare: * asigurarea marfurilor in transport- CARGO * asigurarea mijloacelor de transport CASCO * contract de asigurare de raspundere civila (carta verde). * asigurarile constructiilor si asigurarea instalatiilor; * asigurarile multiple (de mai multe companii);
50

* contractele de reasigurare cind o companie mai mica de asigurare se asigura ca o companie mai mare contra riscurilor de plata. -2Contractul de asigurare CARGO se utilizeaza la asigurarea marfurior aflate in procesul de transport in cadrul contractului de vinzare-cumparare de marfuri si are ca subiecti: asiguratorul, care este o companie specialzata de asigurare; asiguratul- vanzatorul sau cumparatorul care incheie contractul de asgurare; Contractul se perfecteaza prin eliberarea unei polite de asigurare care trebuie sa cuprinda: * Identificarea partilor cu adresele precise a asiguratorului si filialelor lui * descrierea marfii asigurate cu indicarea pretului (suma de asigurare) * enumerarea riscurilor acoperite prin aceasta polita Pot fi riscuri: - All risks- toate riscurile; -WPA (with particular average) - cu avarie particulara ; -FPA (free of particular average) - fara avarie particulara; -riscuri specifice: * Prima de asigurare si modul de achitare asigurarea ei * Termenul de asigurarea (de la depozitul de incarcare pana la depozitul de descarcare) * Locurile si modurile de instiintare a asiguratorului in cazul survenirii riscurilor (adrese, telefoane etc) * Suma de asigurare- care include valoarea marfii plus cistigul ratat (10%) si, uneori, taxa de transport * Data eliberarii politei * Semnatura asiguratorului ; * Mentiunile privind dreptul asiguratului de a transmite polita de asigurare prin gir (andosament); * Componenta comisiei de asigurare: - comisar de avarie - reprezentantul asiguratului; - reprezentantul companiei de asigurare/ In baza actelor de examinare semnate de parti si in baza politei de asigurare asiguratorul plateste despagubirile de asigurare reesind din daunele real produse. La achitarea despagubirilor asiguratorul primeste dreptul de regres cea ce insemna, ca el are dreptul sa se adreseze vinovatului survenirii daunei pentru a-si restitui cheltuielile. Asiguratorul este obligat sa achite despagubirile de asigurare daca nu dovdeste ca daunele au survenit in urma actiunilor vinovate ale asiguratorului. La fel este obligat sa intocmesca actul despre distrugerea bunurilor. Asiguratul se obliga: * sa achite la timp prima de asigurare; * -sa pastreze bunul in bune conditii; * - sa ia toate masurile pentru salvarea lui; * -sa respecte conditiile contractului de asigurare; * -sa anunte imediat asiguratorul despre cazul survenit. -3Contractul de asigurare CASCO are ca obiect de asigurare mijloacele de transport: navele maritime, aeriene, automobilele. El se incheie intre compania e asigurare si proprietarul mijlocului de transport prin eliberarea unei polite de asigurarea. Asigurarea navelor maritime CASCO se face de urmatoarele riscuri asigurate: * pierderea navei; * naufragiul sau avaria navei;
51

* daunele suferite din masuri de salvare; * daunele cauzate de bunurile tertelor persoane; Suma de asigurare include: - pretul navei - frahtul - cheltuielile de exloatare. Asigurarea navelor aeriene este asemeni asigurarii navelor maritime cu aceleasi riscuri si sume de asigurare. De obicei, navele aeriene se asigura : - de la decolare pina la aterizare; - pe timpul stationarii pe sol; Uniunea internationala asigurarea asigurarilor de aviatie din Londra`46 , care elaboreaza reguli, princ. uzante uniforme in domeniul asigurarii aeriene CASCO. -4Asigurarea de raspunderea civila este un contract prin care asiguratul achitind o prima de asigurare urmareste sa-si acopere cheltuielile (total sau partial) pe care le-ar suporta drept consecinta a actiunilor sale ce cauzeaza daune tertelor persoane, iar asiguratorul s obliga sa acopere aceste cheltuieli. In dreptul economic asigurarea de raspunderea civila se utilizeaza cel mai fregvent in calitate de asigurare obligatorie de raspundere civila a proprietarilor de automobile. Acesta forma de asigurare este destinata pe de o parte sa acopere eventualele pierderi care ar trebui sa le suporte asiguratul (proprietarul de automobil) , iar pe de alta parte e menita sa protejeze interesele persoanelor care au de suferit din urma accidentelor , atunci cind persoana vinovata in cauzarea daunelor nu are de unde restitui paguba. In zona europeana asigurarea obligatorie de raspunderea civila este reglementa de Conventia intrernationala Carta Verde ( Green card), aprobata la Consiliul Asiguratorilor de automobile la Londra in 1951 participanti al carui sint asiguratorii (companiile de asigurare ) din toata Europa. Adica , pentru toti proprietarii de automobile care circula pe drumurile Europei este obligator sa se asigure de raspunderea civila procurind Carta Verde, care in dependenta de suma ei si categorie poate permite deplasare prin mai multe sau toate tarile Europei R.M inca nu este parte la Carta Verde. Pe plan intern asigurarea obligatorie de raspunderea civila a proprietarii de automobile este prevazuta de Hotarirea Guvenului "Cu privire la asigurarea obligatorie de raspunderea civila adetinatorilor de autovehicule si vehicule electrice urbane" din 28 12.94 care a stabilit modul de asigurare obligtorie de la 01.01.95 a proprietarilor de automobile.

52

Tema . Reglementarea juridica a decontarilor si creditelor in dreptul afacerilor 1. Mecanismul decontarilor interbancare 2. Ordinul de plat 3. Achitarile prin cec. 4. Cambia si biletul la ordin. 5. Acreditivul documentar. 6. Incasoul documentar -1Decontarile interbancare sint un sistem de realizare si reglare a platilor fara numerar conform obligatiunilor aparute in urma afacerilor dintre clientela bancilor sau nemijlocit intre banci. Regimul juridic al deconrilor interbancare n RM se reglementeaz de : -Regulamentul privind decontrile interbancare pe teritoriul RM aprobat de BNM la 05.05.1995 : 12003-39 Evidenta decontarilor interbancare in Banca Nationala se efectueaza in conformitate cu Planul de conturi al evidentei contabile a Bancii Nationale a Moldovei din 27 iunie 1995 n p 1-10 din Regulament este expus principiul de funcionare a sistemului de decontri interbancare i anume: aceste decontri se efectiuiaz prin intermediul BNM , toate operaiunile fiind nregistrate n contul Nostro al bncii comerciale deschis i gestionat de BNM . acest sistem este analogic cu Sistema clearingului interbancar. Iar nemijlocit ntre bnci se utilizeaz sistema contuirlor de corespondent. Decontrile interbancare pot fi efectuate prin doua modaliti principale: Sistema clearingului bancar care presupune ncheierea unor acorduri atit bilaterale cit si multilaterale intre bnci de Banca central, care au scopul de a ordona sistema de plati intre agentii economici. In aceste acorduri se stipuleaz tipul de instrumente de plata acreditiv , incasou, cambii, etc), , pentru ce servicii sau tipuri de contracte, modul de acoperire asigurarea soldului negativ etc. Acest sistein presupune deschiderea centrului de clearing pe lng BNM (prin bncile centrale) care urmeaz sa efectueze compensaiile reciproce care rezulta din transferul plailor interbancare . Sistema conturilor de corespondent - presupune ncheierea unui acord de cont de corespondent dintre doua banci comerciale din aceiai ar sau din tari diferite, care prevede deschiderea n alt banca a unui cont special de corespondent - "contul nostro" n valuta straina, si a unui cont de corespondent al bncii strine m banca noastr "contul loro" in lei.
53

Atunci cind ntreprinderea din RM dorete prin banca noastr s transfere o suma de bani partenerului strin care are cont in banca de peste hotare , banca din RM crediteaz "contul loro" al bncii strine din banca noastra si da o dispozitie de a debita "contul nostro" din banca straina m valuta necesara transferind-o pe contul firmei strine. 2. Ordinul de plata (dispoziie de plata) este dispoziia data de o persoana (ordonator) unei banci (banca ordonatoare) de a plati o anumita suma in favoarea unei alte persoane (beneficiar) pentru stingerea unei obligaii banesti a ordonatorului fata de beneficiar. Codul civil (Art 1256-1258) aduce reglementrile OP n concordan cu practicile internaionale. Ordinul de plata poate fi: simplu, cnd incasarea sumei nu este condiionata de prezentarea vreunui document privind scopul platii, documentar, in cazul in care ncasarea sumei este condiionata de prezentarea de catre beneficiar a unor do ordonator. Banca ordonatoare executa ordinul de plata prin transferul sumei indicate din contulrdonatorului in contul beneficiarului in aceeai sau in o alta banca (banca pltitoare). Banca va executa ordinul de plata in termenul stabilit prin lege, acordul prtilor sau practicile bancare. Ordonatorul poate revoca sau modifica ordinul de plata atit timp cit banca nu l-a executat. Ordinul de plata cuprinde: a) numele, adresa si numrul contului bancar al ordonatorului; b) numele, adresa si numrul contului bancar al beneficiarului; c) denumirea, codul si adresa bncii ordonatoare; d) ordinul de plata; e) suma in cifre si litere; f) motivul efectuarii platii; g) indicaia documentelor care trebuie prezentate de beneficiar (la OP documentar); h) data emiterii; i) semntura ordonatorului; -3Cecul este un titlu de valoare si un instrument de plata supus unor condiii de forma pltibila la vedere si care reprezint un ordin necondiionat al trgtorului (emitent) dat trasului (banca pltitoare) de a asigura plata unei sume de bani beneficiarului acestui cec. Conform codului civil nou (Art 1259) cecul este un titlu negociabil ce reprezint o creana scrisa, cuprinzind ordinul necondiionat dat de emitent ( trgtor ) ctre pltitor (tras) de a plati la vedere o anumita suma beneficiarului de cec, sau la ordinul acestei persoane. Derularea cecului intern se reglementeaz prin: Codul civil (nou) art.1259-1282; - Regulamentul cu privire la decontrile prin virament ( 25 iulie 1996 R.M.). Decontrile internaionale se reglementeaz de "Legea unificata a cecului" adoptata prin Convenia de la Geneva '1931; Fiind un titlu de valoare si un instrument de plata supus unor condiii de forma cecul trebuie sa aib urmtoarele rechizite : denumirea de cec; ordinul simplu si necondiionat de a plati o suma de bani determinata ( platiti suma de __ $ numele bncii trase (banca pltitoare); domiciliul pltii (locul platii- adresa bncii); data si locul emiterii; semntura trgtorului.;
54

Orice mentiune in cec referitoare la accept, la dobinda sau la exonerarea trgtorului de raspundere pentru efectuarea platii se considera nescrise. Cecul trebuie sa fie acoperit adic emitentul cecului trebuie a aiba mijloace de unde plati cecul, altfel daca se elibereaz intenionat un cec fara acoperire ( nu-s bani pe cont), in unele tari este prevzuta si rspunderea penala. Cecul este platibil la vedere, adica atunci cind doreste beneficiarul. Termeni de incasare a cecului conform Legii unificate a cecului este de: - 8 zile in interiorul unei tari-20 zile in tari diferite; -70 zile pe continente diferite. Art. 1271 al.2 C.C. RM presupune c termenul de prezentare a cecului pentru efectuarea platii este de 8 zile. Termenul incepe sa curga din momentul emiterii cecului. Daca beneficiarul nu se prezint sa ncaseze cecul, el pierde dreptul de regres fata de trgtor. Revocarea cecului este valabila doar dupa expirarea termenului de prezentare pentru plata. Daca cecul nu este revocat, trasul poate efectua plata si dupa expirarea termenului de prezentare pentru plata. Cecurile pot fi de mai multe feluri Art. 1263: - cecuri la purtator -nu este indicat numele beneficiarului cecului , si incasarea o poate face persoana care detine cecul. El poate fi transmis (vindut, donat) liber oricarei persoane; - cecuri la ordin - beneficiarul este indicat pe cec si il poate transmite altei persoane prin andosament sau gir, cecuri nominative - contin numele beneficiamlui , si pot fi transmise (nstrinate) numai prin cesiunea de creanta efectuata notarial. Cecul la ordin este transmis prin gir Art. 1264. Girantul rspunde pentru neplata cecului n mod solidar de rnd cu trgtorul. Cecul nominativ poate fi transmis printr-o cesiune de crean simpl (prin notar). Partial sau integral cecul poate fi garantat prin aval (garant), adic o persoana sau o banca solida poate garanta achitarea cecului prin semnatura pusa pe cec (verso) sau pe alonja, " El se exprima prin mentiunile ca aval - suma $ , semnatura" Avalistul rspunde solidar ca si toate persoanele obligate prin cec. Cind plateste cecul, avalistul dobindeste drepturile care decurg din cec fata de cel pentru care a garantat, precum si fata de cei care, conform cecului, sint obligati fata de persoana in a carei favoare este avalizat cecul n sistemul bancar internaional sint cunoscute mai multe varietati de cecuri: - cecuri barate, cecuri de calatorie, cecuri platibile in cont etc. In cazul refuzului de achitare a cecului, beneficiarul poate exercita dreptul de aciune impotriva trgtorului, girantului si celorlali obligai (Art 1274 CC ) daca cecul prezentat in termen legal nu este platit si refuzul de plata este probat prin : un protest notarial despre neplata direct pe cec, printr-o declaratie despre neplat fcut de tras Protestul sau orice alt act similar trebuie intocmit nainte de expirarea termenului de prezentarespre plat a cecului. in a doua zi lucratoare dup expirarea termenului de prezentarea Beneficiarul cecului trebuie sa informeze girantul si trgtorul cecului despre refuzul de plata in decursul a 4 zile lucratoare dupa ziua protestului. Fiecare girant la fel avizeaz, in termen de 2 zile lucratoare, girantul precedent (de la care a primit cecul), avalistul respectiv despre refuzul plii. Toate persoanele obligate prin cec sint debitori solidari m faa beneficiarului (Art. 1277 CC ). Aciunea iniiata mpotriva unei din persoanele obligate conform cecului nu constituie obstacol pentru iniierea aciunii contra celorlalti debitori solidari.
55

Titularul cecului poate cere persoanei mpotriva creia este intentata aciunea judiciara achitarea: - suma indicata in cec; - chetuielile legate de protest; - dobinda medie bancara ( 6% ) pentru perioada neachitarii cecului. Convenia internaional n materie de cec , i legislaiile interne ale altor state prevd o procedur simplificat de incasare a cecului n caz de neplat i anume: .- Protestul de neplat notarial, mpreun cu cecul nepltit se depune la judectorie mpreun cu o cerere de emitere a ordonanei judectoreti. Fr chemara prilor i fr edin de judecat, n termen de 5 (cinci) zile judectorul emite o ordonan (care nu poate fi atacat) jprin care dispune incasarea incontestabil a sumei pe cec i a cheltuielilor de la debitor. Adic prin aceasta el investete cecul protestat cu titlu executoriu care-i permite beneficiarului de a incasa prin executare silit sumele indicate.. Fiecare persoana care a achitat acete sume poate in ordine de regres sa ceara de alta persoana obligata prin cec restituire tuturor cheltuielilor. -4Cambia este un angajament neconditionat supus unei reguli de forma , prin care trasul se obliga la insarcinarea tragtorului sa achite o suma de bani la scadenta beneficiarului cambiei. Circulatia cambiei in cometul interrnaional este reglementata de: Legea unificata a cambiei , adoptata prin Conventia de la Geneva v 1930; iar n RM se reglementeaz de Legea cambiei a R.M. N 1 iulie 93, Codul Cvil (Art. 1279.) i Regulamentul cu privire la decontrile prin virament ( 25 iulie 1996 R.M.). Cambia trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni: denumirea de "cambie", "bill of exchange" ordinul simplu si neconditionat de a plati o suma de bani; numele trasului (platitor); scadenta (temenul de plata); domiciliul platii (locul platii); numele beneficiarului- cel carui sau la ordinul carui trebuie facuta plata ; data si locul emiterii; semnatura trgatorului (emitentul). Scadenta- termenul cind trebuie onorata plata cambiei. Ea se indica in textul cambiei si poate fi: la vedere - plata se face la prezentare cambiei in orice moment cind doreste beneficiarul: - la un anumit termen dup data emiterii (platiti la 6 luni de la emitere); -la un anumit termen de la vedere ( platiti dup 3 luni din momentul acceptarii) -la o data precisa (platiti la Imartie 1998). Prologarea cambiei - posibilitatea de prelungire a scadentei cambiei prin acordul partilor. Cambii sint de 3 feluri. cambii la purtator -nu este indicat numele beneficiarului, si incasarea o poate face persoana care detine cambia. Ea poate fi transmisa (vindut, donat) liber oricarei persoane; cambii la ordin - beneficiarul cambiei este indicat si el poate transmite cambia altei persoane prin andosament sau gir. Andosamentul (girul) este modalitate de instraina un titlu de valoare negociabil prin inscrierea si confirmarea inscrierii prin semnatura detinatorului cambiei (girant) a acestui fapt pe partea dorsala(pe dos) a documentului. cambii nominative - contin numele beneficiarului , si pot fi trasnsmise (instrainate) numai prin cesiunea de creanta efectuata notarial. Acceptarea cambiei - este o procedura prin care beneficiarul cambei se prezinta la tras pentru ca acesta sa recunoasca datoria (accept). Se foloseste formula "acceptat" urmata de semnatura trasului pusa pe fata cambiei. Trasul care a acceptat cambia devine debitor principal, putind fi obligat la executarea silita
56

Daca trasul refnza sa accepte cambia, benefciarului are posibilitate de a face un "protest de neacceptare55 la notar apoi sa intenteaza o procedura de regres impotriva girantilor, trgtorului, avalistilor care au semnat cambia , acestea fiind obligati sa-i achite beneficiarului suma din cambie si cheltuielile aferente. Toti girantii, avalistii si trgtorul poarta raspundere solidara in bata beneficiarului. Persoana care a achitat cambia neaceptta are dreptul sa ceara restituirea tuturor cheltuielilor efectuate . Avalul sau cautiunea cambiala este un mecanism de asigurarea a obligatiunilor asumate prin cambie. Prin aval o persoana terta - "avalist" - se obliga sa plateasca total sau partial suma de bani indicata m cambie , la scadenta , solidar cu debitorul principal (trgtor sau girant). Fiecare debitor din cambie poate avea un avalist care va fi obligat sa achite suma din cambie daca trasul nu va plati la scadenta. Scontarea cambiei este operaiunea prin care beneficiarul acesteia dotrind sa primeasca suma indicata in cambie inainte de scadenta, se adreseaza la o banca sau o companie de factorinf cu rugamintea , ca aceasta sa o cumpere (sconteze). Daca banca are incredere in beneficiar sau persoanele nominalizate in cambie ea sconteaza cambia platind-ui beneficiarului suma din cambie minus o dobinda de scont, care este caleulata in dependenta de termenul de plata (scadenta) si dobinda medie bancara de creditare. Dup aceasta banca singura se prezinta la scadenta pentru a incasa banii de la beneficiar. Rescontaea - operaiunea prin care banca comerciala vinde (sconteaza) cambia deja scontata Bancii Centrale incasind suma indicata minus o dobinda de rescont. Plata cambiei se face la scadenta de catre tras. In cazul refuzului de a plati cambia acceptata, beneficiarul face un "protest de neplata" la notar, care permite posesorului cambiei de intenta o actiune cambiala directa fata de tras si o actiune de regres impotriva girantilor si trgtorului. Incasarea banilor se face prin investirea cambiei protestate cu titlu executoriu la judecata care da posibilitate de a urmari bunurile debitorului si al obliga sa plateasca: -suma indicata in cambie; -cheltuielile de protest; - dobinda bancara pentru periuada de neplata; Persoana care a achitat acasta suma poate inainta actiunea de regres fata de celelate persoane obligate prin cambie, restituindu-si cheltuielile. Biletul la ordin - este o cambie simpla. El este un titlu care cuprinde obligatia asumata de emitent (trgtor) de a plati in calitate de debitor la scadenta o suma de bani determinata Aici apar numai doua persoane: emitentul(tras) -care se obliga fata de benefciar de a plati banii. Forma ,drepturile si obligatiile partilor precum si avalul, girul,scontarea etc. sint aplicate sint asemeni cu cambia , cu deosebirea, ca biletu la ordin este emis de tras , si nu necesita acceptare. Toate procedurile actiunii cambiale se atribuie la biletul la ordin. -5Acreditiv documentar (letter of credit)- o modalitate de plata, ce reprezinta un angajament al bancii de a plati din ordinul clientului (importator) in condiiile stipulate n cererea de acreditiv o suma de bani beneficiarului, care trebuie sa prezinte un set de documente determinate. In RM in calittae de act normativ se utilizeaza "Regulamentul cu privire la decontarile prin virament55 din 25 iulie 1996 aprobat de BNM, Codul Civil (Art1280-1284). Sub egida Camerei de Comer de la Paris in 1993 au fost elaborate "Reguli si uzante uniforme privind acreditivele documentare " ultima editie - publicatia 500, care este utilizat deja de bncile din RM pentru deservirea acreditivelor. Codul civil al RM definete acreditivul documentar ca un aranjament, oricum ar fi denumit sau descris, prin care o banca (banca emitenta), acionnd la cererea clientului sau (ordonatorului) si conform instruciunilor acestuia sau in nume propriu, efectueaz o plata ctre un ter (beneficiar) ori la ordinul acestuia sau accepta si pltete cambii trase de ctre beneficiar, sau autorizeaz o alta banca sa efectueze o astfel de plata ori sa accepte si sa plteasc asemenea cambii. Definiia dat este mai complet i reflect majoritatea elementelor i funciilor AD. Acreditivul documentar este un contract separat de actul juridic care sta la baza lui. Toate prtile implicate (bncile mai
57

ales) opereaz cu documente si nu cu bunuri, servicii sau alte prestaii la care documentele pot sa se refere. Etapele derulrii plaii prin acreditive documentare: l. Intre cumprtor si vnztor se ncheie un contract de vinzare-cumparare unde se specifica ca plata se va efectua prin acreditiv documentar. 2. Cumprtorul (importatorul) da ordin (cerere de acreditiv) bncii sale ca sa deschid un acreditiv de o anumita suma , la anumite condiii pe numele vnztorului. 3. Banca cumprtorului (emitenta) deschide un acreditiv pe numele vnztorului m banca acestuia (la dinsul m tara). 4. Banca vnztorului (avizatoare ) il avizeaz pe acesta despre faptul ca pe numele lui a fost deschis un acreditiv. 5. Vnztorul se prezint la banca sa si verifica condiiile acreditivului cu condiiile contractului si daca sint ntocmai accepta acreditivul. 6. Acceptind acreditivul vnztorul livreaua marfa la transportator conform termenilor si condiiilor din contract, avind ca confirmare documentele de transport. 7. Cu aceste documente de transport (...........................) vnztorul se prezint la banca pentru a incasa preul mrfii. 8. Banca pltitoare examineaz toate documentele si daca acestea sunt m regula achita plata in dependenta de condiia de plata stabilita ( la vedere, termen, acceptarea..). 9.Achitand suma indicata banca vizatorului remite documentele bncii cumprtorului si debiteaz contul corespondent al acesteia. 10.Primind documentele banca cumprtorului le controleaz si le transmite cumprtorului, debitindui suma indicata din cont lui. 11 primind documentele vnztorul se prezint la transportator de unde i-si primete mrfurile. Acreditivul poate fi utilizabil (pltit)prin : -plata la vedere, -plata la un termen -acceptarea de cambii Acreditivele documentare sunt de mai multe tipuri: - acreditive revocabile (care pot fi rechemate de pltitor) si irevocabile Acreditivul trebuie sa indice clar daca este revocabil. In caz contrar, acreditivul este considerat irevocabil (art 1281); - acreditive confirmate ,-, se confirma de o banca tera i constituie un angajament ferm al bancii conformatoare, adugat la cel al bncii emitente, ca o garanie suplimentar de plata (art 1283); - acreditive transferabile - care la solicitare beneficiarului pot fi transferate parial sau integral pe contul altor persoane; - acreditive rennoibil (revolving) - se folosesc la livrarea mrfurilor m transe si acreditivul se deschide pentru intreaga suma , dar se plateste in rate proporional cu volumul marfii livrate, automat reinoinduse(completinduse) pentru urmatoarea transa dup fiecare plata. Acreditivul documentar - se considera cea mai sigura modalitate de plata utilizata in comerul internaionalal, deoarece -vinzatoml este sigur ca marfa nu va nimeri la cumparator fara ca acesta sa achite pretul ei, iar atunci cind vnztorul livrind marfa in conformitate cu pevederile contractului, va prezenta la banca documentele necesare m regula ,banca este obligata sa platesca indiferent de alte circumstane. - cumprtorul este convins ca banca va achita preul mrfii numai dup ce va controla documentele prezentate, care dovedesc livrarea mrfurilor in conformitate cu condiiile contractului. -6Incasoul documentar este o modalitate de plata , care consta dintr-o nsrcinare data unei bnci spre a se incasa o anumita suma de bani pentru anumite servicii prestate sau mrfuri livrate contra unor documente determinate.
58

Derularea incasoul documentar in comerul internaional este reglementata de "Reguli uniforme privind incasourile documentare55 aprobate de ctre Camera Internaionala de Comer de la Paris. Ultima ediie din 1995 se numete "Publicaia 522" Deosebirea dintre acreditivul documentar si incaso : - acreditivul documentar este deschis de cel care pl tete (pltitor); iar incasoul documentar este deschis de cel care primete banii Beneficiar. Incasoul documentar este un contract separat de tranzactia c are sta la baza lui. Etapele de derulare a incasoului documentar: l. ncheierea unui contract de vnzare-cumprare intre prtile contractante unde se specifica achitarea pltii prin incaso documentar; 2.vanzatorul livreaz marfa la transportator si ia la mina documentele de transport semnate de transportator, care confirma ca mrfurile sunt livrate m conformitate cu prevederile contractului; 5.Vanzatorul se prezint' la banca sa si da o dispoziie (cerere) de ncasare care trebuie sa conin ........... si depune documentele de transport (factura comerciala, conosamentul maritim sau scrisoarea de trsura, certificatul de analiza, certificatul de origine si de calitate , packing list, polita de asigurarea etc.); 4.Banca vnztorului expediaz bncii cumprtorului documentele de transport si dispoziia ncasare; 5.Banca cumprtorului il avizeaz pe cumprtor despre sosirea documentelor; 6.cumparatorul vine la banca controleaz documentele, si daca acestea sunt in ordine accepta dispoziia de ncasare adic achita plata . 7.Achitand plata cumprtorul i-si ia documentele si se duce la transportator unde isi primeste marfa ; 8.Banca cumprtorului transfera suma achitata bncii vnztorului pe contul corespondent; 9.primind banii pe cont, banca vnztorului crediteaz (transfera pe) contul cumprtorului Cererea de incasare trebuie sa contina informatii cu privire la: a) emitent si tras b) banca de la care s-a primit incasoul si banca prezentatoare ; c) suma si valuta incasoului; d) documentele anexate si numarul de exemplare pentru fiecare document; e) termenele si conditiile de efectuare a platii si acceptarii; f) cheltuielile care trebuie suportate; g) metoda de plata si forma avizului de plata; instructiunile in caz de neplata, de neacceptare Bancile nu isi asuma nici o obligatie ori responsabilitate pentru autenticitatea documentelor primite. Plata poate fi efectuata prin acceptarea unei cambii.

59