Subiecte pentru testele la disciplina „DREPTUL AFACERILOR”

Subiectul 1. Noţiunea de drept al afacerilor

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice pe care le
reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul
antreprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”.Drept al afacerilor – un ansamblu de
norme juridice care reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale ce apar intre
persoane in legatura cu desfasurarea activitatii de intreprinzator, precum si relatiile care apar in
cazul interventiei statului in aceasta activitate. Dreptul afacerilor reglementeaza raporturile juridice
care apar in legatura cu activitatea economica aducatoare de profit intre PF si PJ, care au calitatea de
intreprinzator:---R.j.care apar in legatura cu dobindirea, mentinerea si incetarea calitatii de
intreprinzatorm inclusiv relatiile corporative (inregistrarea intreprinzatorilor, reorganizarea si
lichidarea intreprinzatorilor PJ, incetarea activitatii intreprinzatorilor PF);---R.j.ce apar in activitatea
de intreprinzator in legatura cu obtinerea de profit (incheierea si executarea diferitor contracte
comerciale, extragerea, cultivarea si producerea de bunuri, executarea de lucrari si prestare de
servicii);--R.j.care apar intre autoritatile publice si persoanele care au calitatea de intreprinzator
(legate de eliberarea licentelor, autorizatiilor etc.)
Dreptul comercial reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale din sfera activitatii
de comert,la care participa persoanele care au calitatea de comerciant. De regula, dreptul comercial
isi are originea in lege speciala – cod comercial.Dreptul antreprenoriatului -Conceptul de drept
economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae economica incorporeaza
si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De exemplu, dreptul economic francez
are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul distributiei si protectia consumatorului.
Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al specializarii
dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil, cit si in acte legislative
speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen al relatiilor pe care le
reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre PF si PJ care au calitatea de
intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit.
1.2. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, evidenţiind rolul uzanţelor,
practicii judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative.
Sunt considerate izvor al dreptului afacerilor actele normative cu prevederi care reglementeaza
raporturile dintre intreprinzatori. Dupa forta lor juridica, actele normative au urmatoarea ierarhie:
1. Constitutia – stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa, concurenta loiala,
inviolabilitatea investitiilor Pfsi PJ. Se tine cont si de hotaririle Curtii Constitutionale de
interpretare a Constitutiei.
2. Acordurile si conventiile internationale - Constitutia obliga la respectarea conventiilor si
pactelor internationale privind drepturile omului si la respectarea altor tratate la care RM este
parte.
3. Legile (organice si ordinare) – deosebirea dintre legea organica si cea ordinara conta in modul
lor de aprobare: legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi), legea ordinara (cu
votul majoritatii deputatilor prezenti la sedinta Parlamentului). In cazul in care doua norme
legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in detrimentul normei generale. Exceptie :
daca e lege ordinara si lege organica, se aplica prevederile legii organice. Exemplu : Codul civil
este lege organica si contine norme juridice generale, insa Legea cu privire la SA este lege
ordinara, chiar daca contine norme juridice speciale. Legi organice : Cod Civil, cu privire la
SRL, cu privire la CNPF, cu privire la reglementarea prin licentiere a unor genuri ale activ de
intreprinz.Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de
intreprinzator.
4. Ordonantele si hotaririle Guvernului – dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de lege daca
Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor sau nu adopta o lege
care reglementeaza domeniul respectiv.
Hotaririle GUV – adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde norme juridice
primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea monopolurilor).
5. Actele BNM si ale CNPF – actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii pentru institutiile
financiare. (ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea bancilor). Actele normative ale
CNPF sunt obligatorii pentru participantii la piata financiara nebancara. (ex: Hotarirea CNPF
cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei).
 6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente) – ANRE, Agentia
Nationala pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului.
7. Actele autoritatilor publice locale – consiliul local aproba planul urbanistic general si planul de
amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale.
8. Actele corporative – care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de constituirea a
PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv).
Uzantele comerciale – norme e conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si aplicate pe
parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt aplicate mai frecvent in
raporturile juridice cu element de extranietate.Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si
uniforma a legislatiei, CSJ generalizeaza din oficiu, practica examinarii de catre instantele
judecatoresti a unor anumite categorii de pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind
aplicarea corecta a normelor de drept si solutionarea justa a cauzelor.
Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit de important
in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul disciplinei.
1.3. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele private
sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii afirmă că
„raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în legătură cu
desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul afacerilor”. Dovediţi
care din autorii menţionaţi au dreptate. Sunt necesare niste mecanisme prin care statul sa
intervina in activitatea de intreprinzator a persoanelor private pentru a le limita spatial de libertate.
Statul reglementeaza activitatea intreprinzatorilor prin norme juridice imperative. Raporturile
juridice de drept public dintre AP si intreprinzator sunt de urmatoarele categorii:-Ce apar in legatura
cu inmatricularea intreprinzatorului in Registrul de stat si efectuarea de modificari in acest registru;
-Ce apar in legatura cu obtinerea de autorizatii/licente pentru unele genuri de activitate de
intreprinzator-Ce apar in legatura cu incalcarea regulilor concurentei;-Ce apar in legatura cu tinerea
corecta a evidentei contabile de catre intreprinzator;-Ce apar in legatura cu insolvabilitatea
intreprinzatorului.

Subiectul 2. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia.
Definitia- Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor
si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din
proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul
asigurarii unei surse de venituri permanenta.
Elementele- pag. 50-56: 1)practicata de cetateni si de asociatiile lor;2)independenta;3)din proprie
initiativa;4)in nume propriu;5)pe riscul propriu si sub raspundere patrimoniala proprie;
6)permanenta;7)aducatoare de beneficii;8)profesionista;9)legala.
Activitatea independentă presupune libertatea întreprinzătorului în alegerea obiectului viitoarei
activităţi şi a metodelor de lucru, inadmisibilitatea imixtiunii în afacerile private. Întreprinzătorul
activează din propria voinţă şi în interesul său propriu.Activitatea independentă a întreprinzătorului
are, totuşi, anumite limite, astfel că nu putem vorbi de libertate totală. Independenţa lui poate fi
limitată de actele normative, dar numai în măsura necesară asigurării securităţii statului, ordinii
publice, sănătăţii, drepturilor şi libertăţilor legale ale altor persoane etc.
Activitatea din proprie iniţiativă este activitatea care se exercită prin propriul spirit de întreprinzător
şi propria ingeniozitate. Iniţiativa trebuie să fie raţională, întemeiată, reală şi legală. Nimeni nu poate
fi obligat să practice activitatea de întreprinzător.Activitatea în nume propriu este desfăşurată de
întreprinzător sub denumirea de firmă proprie, dacă este persoană juridică cu scop lucrativ, iar de
întreprinzătorul individual sub numele său, care trebuie să fie inclus în denumirea de firmă.
Denumirea de firmă şi numele individualizează întreprinzătorul în activitatea sa.
Activitatea pe riscul propriu şi sub răspunderea patrimonială proprie. Riscul activităţii de
întreprinzător, spre deosebire de alte noţiuni juridice ale riscului, poate fi definit ca activitatea
acestuia pe piaţă, în condiţiile incerte referitoare la posibilul câştig sau pierdere, când cel care ia
decizia, nefiind în stare să prevadă faptul dacă va obţine profit sau va suferi pierderi, trebuie, totuşi,
să opteze pentru una din deciziile optime.Răspunderea materială a întreprinzătorului este diversă, în
funcţie de forma organizatorico-juridică, şi intervine atunci când activitatea sa este ineficientă sau
când nu şi-a onorat obligaţiile.Activitatea în scopul asigurării unei surse de venit permanent.
 Activitatea de întreprinzător presupune obţinerea sistematică a unei surse de venit, ca rezultat al
unei activităţi continue, şi nu ocazionale.Activitate profesionista-prin specialitatea concreta ,cu
atitudine de cunostinte ,echipament loc special,automobilcu utilajul respectiv.Astfel intrepr este
chemat sa raspunda fat de consumator ,chiar dac el nu este producatoul bunului vindut ,trebuie sa
cunoasca calitatile bunului.Activitate legala- sa fie desfasurata in mod transparent si cu respectare
dispozitiilor legala,fiind inregistrat corespunzator .Pers care desf activitati ilegale de intreprinzator
poarta rasp contraventionala sau penal,precum se interzice pseudoactivitatea de intreprinzator in
vederea acoperiri unor genuri de activitate ilicite.
1.2. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute.
Genurile activitatii de intreprinzator – pag. 56-64.
Genurile activităţii de întreprinzător pot fi deduse din definiţia dată la art.1 al Legii nr. 845/1992 cu
privire la antreprenoriat şi întreprinderi: fabricarea producţiei, executarea lucrărilor şi prestarea
serviciilor. Conform doctrinei,ceea ce nu se include in definiţie ,nu a fost indicată cea mai
răspândită activitate – comercializarea mărfurilor şi a produselor. Mai sunt şi alte genuri de
activitate reglementate de legislaţie: activităţile bancare, de investiţii, operaţiunile cu valorile
mobiliare, de asigurare etc. În legislaţia altor state acţiunile întreprinse de agenţii economici în
procesul activităţii lor sunt denumite acte sau fapte de comerţ (Franţa, România). Tipurile activităţii
de întreprinzător După importanţa pentru societate, activităţile de întreprinzător pot fi clasificate
în: activităţi interzise; activităţi monopol de- stat; activităţi monopoluri naturale, activităţi supuse
licenţierii; activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător; activităţi care pot fi practicate liber,
fără autorizaţie specială..Doctrina romana:1)operatiuni de interpunere de schimb ;2)operatiuni care
realizeazaorganizarea si desfasurarea activitatii de productie ,adica intreprinderile.3)operatiunile
conexe .Doctrina engleza:1)activitati de extragere a bunurilor materiale; 2)activitati de prelucrae a b
materiale; 3)activitati de punere in circulatie a bunurilor materiale –cumparare vinzare.Clasificarea
activitatii de intreprinzator dupa diferite criterii: 1) activităţi interzise; 2)activităţi monopol de-
stat;3) activităţi monopoluri naturale,4) activităţi supuse licenţierii; 5)activităţi practicate în baza
patentei de întreprinzător; 6)activităţi care pot fi practicate liber, fără autorizaţie specială.
1.3. Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător: a) actvitatea
avocatului-NU; b) activitatea persoanei care comercializează cărţi la tarabă-DA; c) activitatea
angajatului-NU; d) activitatea instituţiei de învăţământ-DA; e) activitatea acţionarului-NU; f)
activitatea păstorului-DA; g) activitatea agentului brokerului la bursa de valori-NU, h) activitatea
notarului-NU; i) activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului-DA; Nu au calitatea de
intreprinzatori actionarii ,asociatii cu rasp limitata si nici membrii coperativei , deoarece o au
societile comerciale insele,iar de a fi asociat nu inseamna de a participa neaparat la activitatea de
intreprinzator a societatii,astfel detinerea actiunilor nuinseamna practicarea activitatii de
intreprenzator .Astfel Lg 845 /1992 activitatea de munca individuala are carcter de intreprinzator si
se desfasoara sub forma de organizare juridica a Intreprinzatorului Individual sau in baza patentei
a) Legea cu privire la avocatură stabilește expres că avocatura nu constitue active.
De întreprinzător; b) poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. e prevăzut în legea cu
privire la patenta de întreprinzător și respectiv nu e prevăzut sau interzis de alte legi , mai ales că
patenta de întreprinzător se eliberează pentru practicarea active. de întreprinzător; c) nu poate,
deoarece activ. de salariat nu întrunește în sine elementele constitutive ale active. de întreprinzător
(activ. Independent, în nume propriu, pe riscul și sub răspunderea patrimonială proprie) și în plus
activ. Salariatului intră sub incidența raporturilor sociale de muncă; d) poate, dacă e instituție de
învățămînt privat, pentru acest gen de activ. fiind prevăzută necesitatea obținerii licenței; e)nu poate
fi, deoarece se consider că pers. Jur. Va practica activ. De întreprinzător (adică soc. Pe acțiuni) iar nu
acționarul care face parte din ea, chiar și dacă e singurul fondator; f) poate dacă întrunește
elementele constitutive; g)legea licențierii unor genuri de activ. h)nu e active. De întreprinzător,
expres prevăzut în lege; i)similar cu f).

Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului

2.1. Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la noţiunile activitate
economică, antreprenoriat, afaceri. Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a
productiei, de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile
acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea
 lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanenta.Despre activitate economica
– pag.45 Sunt activitati economice acele activitati umane de producere,circulatie si repartirie a
bunurilor materiale si imateriale care au ca scop satisfacere cerintelor de consum nintrerupt ale
omului pentru asigurarea existentei lui.Se evidentiaza 2 categorii de activitati:a)o activitate
economica care reprezinta fie actiuni de confectionare(extragere si cultivare), de prestare a
serviciilor,fie actiuni de punere in circulatie a bunurilor si srviciilorde la producator la consumator
numita activitate economicaaducatoare de profit ,activitate de intreprinzator sau afacere care isi are
rationament si finalitate in majorarea valorilor patrimoniale puse in circulatie.b)activitate economica
de consum , necomercial.Despre afaceri – in trimiterile de la pag.46.Activitatea de întreprinzător
(afacerile) reprezintă un mijloc legal deacumulare a bogăţiilor, de asigurare a existenţei materiale şi
spirituale. Această activitate apare o dată cu formarearelaţiilor de piaţă, adică cu apariţia
produselor destinateschimbului de mărfuri. Relaţiile de piaţă, fiind economicedupă conţinut, apar în
procesul de producere, repartiţie şiconsum al bunurilor materiale şi nemateriale. Deşi sunt obiective,
adică predeterminate de factori economici, nu apar spontan, ci prin voinţa oamenilor, devenind astfel
obiectulreglementării normelor de drept şi dobândind prin aceasta caracter juridic.onf codului fiscal
afacere-orice activitate,conform legistlatiei,exceptia muncii prestate in baza de contract ,desf de pers
in urma careia se obtine venit ,acesta fiind sau nu scopul activitatii. Afacerile – operațiuni social
utile de extragere, creare sau dobîndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel încît suma de
bani primită ca plată să acopere toate cheltuelile suportate și să asigure persoanei obținerea unui
profit.
2.2. Comparaţi activităţile monopol de stat cu activităţile monopol natural.
1) Monopol de stat – desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de stat. Este
situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre AAP cu drept exclusive
de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit. Activitati monopol de stat : supravegherea si
tratamentul bolnavilor de narcomanie, de boli contaioase sau deosebit de periculoase; confectionarea
ordinelor si medaliilor; producerea emblemelor care confirma achitarea impozitelor si a taxelor de
stat; prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale; producerea si comercializarea
tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a armelor; evidenta de stat,
inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor immobile, restabilirea documentelor pentru
dreptul de proprietate si administrarea acestor bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea
hirtiilor de valoare de stat; efectuarea lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice,
hidrometeorologice. 2 )(Monopol natural – situatia in care producerea, transportarea,
comercializarea, procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri
de servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub controlul
direct al unuia sau mai multi agenti econ. Dezavantajul – lipsa de concurenta, risc sporit, influienta
negative asupra pietii bunurilor si serviciilor. Statul poate interveni in activitatea acestor societati
comerciale pentru a proteja interesele consumatorilor de posibilele abuzuri.Monopol natural sunt
activitatile legate de exploatarea:căile ferate magistrale cu zonele lor de protecţie, instalaţiile de cale,
construcţiile de arbă şi serviciile de exploatare a acestora; --staţiile şi punctele de tiraj pentru
prelucrarea tehnologică şi trecerea garniturilor de tren (materialului rulant);-- gările feroviare;--
autostrăzile, construite din contul bejetelor republican şi locale, cu zonele de protecţie, construcţiile
de arbă şi serviciile de întreţinere şi exploatare a acestora-- căile nevigabile naturale şi artificiale, cu
sistemele de navigaţie şi condiţiile navigabile asigurate;--porturile fluviale, instalaţiile portuare,
debarcaderele şi danele de acostare de folosinţă generală pe căile de comunicaţie pe ape naturale, cu
serviciile de întreţinere şi exploatare a lor;-- întreprinderile pentru toate tipurile de transport în
comun, cu exepţia taximetrilor;-- reţele magistrale de telecomunicaţii;--reţele de televiziune şi
radiodifuziune pentru difuzarea radioprogramelor de stat:--reţele publice de radiodifuziune prin fir;--
reţele de telecomunicaţii internaţionale;-- reţeaua de difuziune a presei periodice. în complexul
termico-energetic:întreprinderile staţionare de producere a energiei electrice şi termice, conectare la
sistemul energetic unic;--reţelele electrice de toate tensiunile şi reţelele termice magistrale ale
sistemului energetic unic;-- reţelele de gaze şi obiectivele sistemului unic de gazificare, transportul
prin conducte.-- întreprinderile şi organizaţiile, care exploatează reţelele şi comunicaţiile de
aprovizionare cu energie termică, conductele de apă şi canalizare; ---serviciile pentru colectarea
gunoiului şi curăţirea zăpezii;--întreprinderile pentru prestarea serviciilor rituale;--întreprinderile
pentru înmormîtarea substanţelor radioactive (noxelor) şi a altor substanţe dăunătoare.--
aeroporturile, complexele de construcţii şi mijloace tehnice ale aeroporturilor, sistemelor de dirijare
a circulaţiei aeriene, de comunicaţie dintre navele aeriane şi de asigurare a securităţii decolării şi
 aterizării aeronavelor.
2.3. Cetăţeanul Filip Codreanu are în proprietate o casă bine îngrijită cu un spaţiu de peste 400 m.p.
situată în centrul or. Chişină. Luând în consideraţie că o bună parte din casă nu este folosită după
destinaţie proprietarul a decis să o dea în locaţiune solicitanţilor. Consultându-se cu un jurist a
înţeles că nu există nici un impediment ca el să o dea în locaţiune achitând pentu aceasta 10% din
venitul obţinut din plăţile de chirie. În timp, încercările de a da spaţiile libere în locaţiune nu se
încununau cu succes.
Vecinul l-a sfătuit să se adreseze la compania care administrează site-ul www.booking.com care,
pentru o anumită plată poate să-i direcţioneze turişti din toată lumea. Filip Codreanu a contactat
serviciul respectiv, a acceptat condiţiile stabilite pe www.booking.com şi a început să găzduiască
turişti. Astfel în ultimele 6 luni spaţiul său a fost transmis în locaţiune către 15 clienţi pe un termen
de aproximativ de 60 de zile cu o plată de 30 Euro pe lună, lucru care îl satisfăcea. Din suma
obţinută plătea regulat 10% ca şi impozit.
Inspectorul fiscal l-a vizitat pe Filip Codreanu şi i-a reproşat că practică activitate de întreprinzător
ilegală şi i-a întocmit un process verbal contravenţional de sancţionare.
Filip Codreanu solicită asistenţă juridică şi răspuns la următoarele întrebări:
- Este oare activitatea de transmitere în locaţiune a spaţiului liber activitate de întreprinzător?
- Poate el să conteste procesul verbal întocmit de inspectorul fiscal?
- Care sunt normele juridice care prevăd sancţiuni pentru activitatea ilegală de întreprinzător?
- Care este deosebirea dintre activitatea de întreprinzător legală şi cea ilegală?
Întocmiţi o notă informativă care să conţină analiza juridică a situaţiei menţionate şi
răspunsurile la întrebările adresate.
Raspuns
Cei care se avântă să practice activitate ilegală de întreprinzător trebuie să știe că această
faptă se pedepsește penal. Astfel, în cazul în care activitatea ilegală de întreprinzător se
soldează cu obținerea unui profit în proporții mari, aceasta se pedepsește cu amendă de la
67.500 la 117.500 de lei. O pedeapsă alternativă este muncă neremunerată în folosul
comunității de până la 200 de ore. În cazul persoanelor juridice, amenda penală este de la
100.000 la 200.000 de lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
Pedepse mai dure sunt prevăzute în Codul penal, dacă aceeași faptă este săvârșită de
două sau mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu sau cu obținerea unui profit
în proporții deosebit de mari.

Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la autorizaţie de a desfăşura activitatea
de întreprinzător şi ca drept al titularului de licenţă – pag. 66-67. Art. 2 al legii cu privire la
reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001 avem notiunea: licenţă - act
administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a
activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă
stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a
condiţiilor de licenţiere; Licenta –manifestare de vointa a statului de a autoriza subiecul sa desfs
genul respectiv de activitate.,pe de alta parte confirma dreptul titularului dea desfasura acest gen de
activitate.Licenta este un act oficial ,eliberat de aut publica pentru lientiere,ce atesta dr titularului de
licenta de a desfs intro anumita perioada genul de activitate indicat in ea cu respectarea obligatorie a
uno conditii.Licenta poat fi considerata si un bun ,conf practicii judecatoresti CEDO,care da nastere
Pentru titularul ei o speranta rezonabikla si de durata privind obtinerea avantajelor ce rezulta din
activitatea carei obiectul acesteia..Licenta fiind privita si ca un bun patrimonial al intreprinzatorului
1.2.
1.3 Organul de licentiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea particulară de
detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul de licenţă a desfăşurat
activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive. Administratorul SRL „Titan” solicită
răspuns la următoarele întrebări: a) poate să fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă
societatea nu a încălcat modul de desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b)
poate SRL „Titan” să obţină o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în drept Camera
de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenţei pentru
acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsuri la întrebări.
 Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:
Articolul 5. Licenţierea şi restricţia activităţii particulare de detectiv şi de pază
(1) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată, în
coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, în modul stabilit de legislaţie, luîndu-se în considerare
particularităţile stipulate în prezenta lege. Persoanelor fizice şi juridice care nu dispun de licenţă
pentru activitatea de detectiv şi de pază li se interzice prestarea serviciilor prevăzute la art.(6).
(2) Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv şi de pază se efectuează în
centre specializate de învăţămînt, stabilite de Guvern. Licenta se retrage daca se incalca prevederile
art.6 : Articolul 6. Genurile de activităţi particulare de detectiv şi de pază
(1) În activitatea particulară de detectiv este permisă prestarea următoarelor servicii:a)
colectarea, în bază de contract, a informaţiilor, importante pentru apărarea drepturilor şi intereselor
legitime ale persoanelor fizice şi juridice; b) colectarea de probe în cauze civile în bază de contract
încheiat cu participanţii la proces;c) studierea pieţei, colectarea de informaţii pentru negocieri,
depistarea partenerilor de afaceri insolvabili sau care nu insuflă încredere;d)
protejarea întreprinderilor şi a firmelor contra spionajului industrial;e) colectarea de date biografice
sau de altă natură pentru persoana cu care se încheie contractul, cu acordul ei scris;f) identificarea
autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor; g) identificarea locului de aflare a
persoanelor dispărute; h) căutarea bunurilor pierdute; i) colectarea de date în cauze penale pentru
acordarea de ajutor organelor de drept în bază de contract încheiat cu participanţii la proces.
(2) În activitatea particulară de pază este permisă prestarea următoarelor servicii: a) ocrotirea
vieţii şi sănătăţii, paza bunurilor, executarea gărzii de corp; b) paza fizică şi tehnică a localurilor şi a
teritoriilor;c) proiectarea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare, a componentelor acestora,
precum şi exploatarea dispeceratelor de monitorizare a alarmelor; d) paza şi însoţirea încărcăturilor
importante, a bunurilor personale;e) patrularea, în comun cu organele de drept, a zonelor
criminogene;f) acordarea de ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la asigurarea
securităţii oamenilor; g) informarea publicului în probleme de protecţie contra acţiunilor
ilicite.Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea unor genuri de activitate nr.110 din 98,
prevede ca Ministerul Afacerilor Interne licentiaza: folosirea substanţelor explozive, mijloacelor de
explodare şi pirotehnică;(astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul
economic din speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate realizata cu depozitarea
substantelor explozive)Nu poate să retragă licența, deoarece în conformitate cu art.19 alin.(8) al
legii cu privire la licențierea unor genuri de activitate: În cazul în care se depistează încălcări ale
condiţiilor de licenţiere, autoritatea de licenţiere, în termen de 15 zile lucrătoare de la data întocmirii
actului de control, emite prescripţia privind lichidarea încălcărilor, cuprinzînd recomandările privind
modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate, precum şi avertizarea despre posibila
suspendare sau retragere a licenţei dacă încălcările depistate nu vor fi lichidate în termenul stabilit.
Ca condiție de licențiere care a fost încălcată e nerespectarea cadrului legislativ și normative în
vigoare la desfășurarea activității licențiate (conform ordinului Min. Economiei privind condițiile de
licențiere). Titularul de licenţă, primind prescripţia privind lichidarea încălcărilor condiţiilor de
licenţiere, este obligat, în termenul indicat în prescripţie, să prezinte autorităţii de licenţiere
informaţia privind lichidarea încălcărilor. c) Decizia camerei de licențiere privind retragerea licenței
poate fi contestată în instanța de judecată.

Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre organul/ele de stat împuternicite de a elibera licenţe.Conf LeGii privind
reglementarea prin licentiere a activitatii de INTREPRINZATOR Autorităţile de licenţiere sînt:a)
Camera de Licenţiere; b) Banca Naţională a Moldovei; c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;d)
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în
Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.Se
supun reglementării prin licenţiere următoarele genuri de activitate: a) de către Camera de
Licenţiere:1) activitatea de audit;2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile; 3) activitatea
burselor de mărfuri; 4) activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de
amanet; 5) activitatea în domeniul jocurilor de noroc: organizarea şi desfăşurarea;6) importul şi
păstrarea alcoolului etilic; importul, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice şi/sau a
berii importate;7) fabricarea alcoolului etilic, producţiei alcoolice, berii şi/sau păstrarea,
 comercializarea angro a alcoolului etilic, a producţiei alcoolice şi a berii produse de producătorii
autohtoni;8) importul articolelor de tutun; importul şi/sau prelucrarea industrială a tutunului;
fabricarea articolelor din tutun şi/sau comercializarea angro a articolelor din tutun şi a tutunului
fermentat;9) activitatea farmaceutică veterinară şi/sau asistenţa veterinară (cu excepţia activităţii
desfăşurate de serviciul veterinar de stat);;b) de către Banca Naţională a Moldovei: 33) activitatea
băncilor şi unităţilor de schimb valutar (altele decît băncile); c) de către Comisia Naţională a
Pieţei Financiare: 34) activitatea asigurătorilor (reasigurătorilor), brokerilor de asigurare şi/sau de
reasigurare; 35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale de pensii; 36) activitatea
asociaţiilor de economii şi împrumut; 37) activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare; 38)
activitatea birourilor istoriilor de credit;d) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în
Energetică: 39) importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei
şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare;40) producerea energiei electrice; transportul
energiei electrice şi/sau activitatea de dispecerat central; distribuţia energiei electrice; furnizarea
energiei electrice la tarife reglementate sau nereglementate;41) producerea şi/sau stocarea gazelor
naturale; producerea combustibilului regenerabil; transportul gazelor naturale; distribuţia şi/sau
furnizarea gazelor naturale la tarife reglementate sau nereglementate e) de către Agenţia Naţională
pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei: 42) utilizarea
frecvenţelor sau canalelor radio şi/sau a resurselor de numerotare în scopul furnizării reţelelor şi/sau
serviciilor de comunicaţii electronice; 43) serviciile de creare, implementare şi de asigurare a
funcţionării sistemelor informaţionale automatizate de importanţă statală, inclusiv a produselor
program;f) de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului: 44) activitatea de emisie pentru
difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectrică terestră şi/sau prin orice alte mijloace de
telecomunicaţii decît cele radioelectrice terestre.
1.2. Analizati procedura legala de eliberare a licentei pentru activitatea de intreprinzator,referinduva
inclusiv la procedura aprobarii tacite,procedura de prelungire a valabilitatii licentilorDeclaratia
despre eliberarea licentei se depune la organul competent , anunta despre refuz de inregistrare in
termen de 3 zile lucratoare din ziua adresarii,solicitant este informat in scris.Examinarea declaratiei
de solicitare a licentei si aa actelor anexate treb sa se afca in termen de 5 zile lucratoare de la
data inregistrarii ei. Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat
(înmînat) înştiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat
nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat
pentru a i se elibera licenţa perfectată, autoritatea de licenţiere este în drept să anuleze decizia
privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoaşterea licenţei ca fiind
nevalabilă.Liecnta se elibereaza pe un termen de 5 ani.
În cazul în care titularul de licenţă intenţionează să desfăşoare genul de activitate indicat în licenţă
după expirarea termenului ei de valabilitate, acesta este în drept să solicite prelungirea termenului
de valabilitate a licenţei peanumite termenele , cu achitarea taxei pentru licenţă, stabilite conform
legii, pentru perioada ulterioară, cel mult 30 de zile inainte de expirarea termenulu de
valabilitate.Actiunea licentei inceteaza in caz de anulare,suspendare,retragere sau expirare.
În acest caz, pe licenţă se va aplica menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate, cu
indicarea termenului nou. Menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate poate fi
aplicată pe licenţă pînă la expirarea termenului anterior de valabilitate a licenţei. În acest caz,
termenul nou de valabilitate a licenţei va curge din ultima zi calendaristică în care a expirat
termenul anterior de valabilitate a acesteia.
Documentele necesare pentru obţinerea
licenţei
Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane.
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele,
prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează
să obţină licenţă;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea
condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru
veridicitatea documentelor prezentate.

1.3. SRL „Vinăria Roşie” deţine 150 ha de terenuri agricole, dintre care 50 ha sunt plantate cu viţă
 de vie, 50 plantată cu copaci de pruni şi caise, iar restul destinate pentru alte culturi agricole.
SRL „Vinăria Roşie” intenţionează să desfăşoare activitate de producere a vinului, a berii şi în
cantităţi mici rachiu de prună. Până la începutul activităţii, adiministratorul acestei societăţiţi
s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări:
a)Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate menţionate?
b)Dacă da, roagă să-i fie explicate condiţiile pe care trebuie să le întrunească SRL „Vinăria
Roşie” pentru obţinerea licenţei.
c)Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?
a)da
c) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită
de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare
recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală,
sau prin intermediul serviciului e-licenţiere) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate,
semnată olograf sau digital de persoana care depune declaraţia. La declaraţia pentru eliberarea
licenţei se anexează: a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau
organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice;b) documentele suplimentare în
conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea licenţiată pentru care se
solicită licenţa.
b)

Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător

2.1. Descrieţi cum influenţează obţinerea actelor permisive ,implicit a licentei,sau suspendarea
acestora asupra capacitatii juridice a titularului de licenta.Ca institutie juridica ,licentierea este o
interventie a statului in activitatea economica care doar la o abordare superficiala pare a fi o
limitare a dr de activitate de intreprinzator si o restringere a capacitatii civile a subiectelor. O
activit a statului ,licentierea nu numai ca autorizeaza intreprinzatorul sa practice anumita actvitate
economica ,dar si exercita fata de el o functie de control ,asigurind astfel respectarea legalitatii
,protectia drepturilor ,intereselor si sanatatii cetatenilor ,apararea securit statului si ocrotirea
mostenirii culturale a poporului ,altor interese publice
2.2. Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile de
retragere a licenţei. Articolul 20. Suspendarea temporară şi reluareavalabilităţii licenţei
(1) Licenţa poate fi suspendată temporar în conformitate cu prevederile Legii cu privire la
principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. (2) Drept temei pentru realizarea
acţiunilor prevăzute de lege pentru suspendarea temporară a licenţei servesc:
a) cererea titularului de licenţă privind suspendarea acesteia;
b) neachitarea anuală, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă;
c) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a
duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate;d) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune
separată a titularului de licenţă a activităţii licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă, în cazurile
cînd obligativitatea obţinerii copiilor autorizate de pe licenţă este stabilită prin lege. (3) Decizia
privind suspendarea temporară a licenţei se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3
zile lucrătoare de la data emiterii ei. Termenul de suspendare temporară a licenţei nu poate depăşi 2
luni, dacă legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă nu prevăd altfel. (4) Titularul
de licenţă este obligat să înştiinţeze în scris autoritatea de licenţiere despre înlăturarea
circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a licenţei. (5) Decizia privind reluarea
valabilităţii licenţei se adoptă de autoritatea de licenţiere în temeiul hotărîrii instanţei de judecată
care a emis hotărîrea de suspendare a acesteia, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii
înştiinţării. Decizia se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la
data adoptării acesteia. (6) Termenul de valabilitate a licenţei nu se prelungeşte pe perioada de
sistare temporară a acesteia
Articolul 21.Retragerea licenţei - (1) Licenţa poate fi retrasă în conformitate cu prevederile Legii
cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. (2) Drept temei
pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retragerii licenţei servesc: a) cererea
titularului de licenţă privind retragerea acesteia; b) decizia cu privire la anularea înregistrării de
stat a titularului de licenţă; c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii
de licenţiere; d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane
 în scopul desfăşurării genului de activitate licenţiat;
e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a
licenţei; f) nerespectarea a doua oară a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de
condiţiile de licenţiere; g) neachitarea lunară şi trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru
licenţă. (3) Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute expres de legile ce reglementează genul de
activitate licenţiat. (4) Menţiunea referitoare la data şi numărul deciziei privind retragerea licenţei
se înscrie în registrul licenţelor nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoare adoptării
deciziei. (5) În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie. (6) Titularul de licenţă
este obligat, în decurs de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei de retragere a licenţei, să
depună la autoritatea de licenţiere licenţa retrasă.
2.3. SRL „Sănătate” SRL, principalul gen de activitate al căreia era vânzarea - cumpărarea produselor
farmaceutice, a fost supusă unui control comun din partea Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei
Medicamentului. În procesul controlului au fost descoperite anumite încălcări de legislaţie. De
exemplu: a) unul din vânzătorii din farmacie nu avea studiile necesare pentru a desfăşura activitate
farmaceutică; b) s-a stabilit, că contrar dispoziţiilor legale, farmacia a vândut unele produse
farmaceutice fără prescripţia medicului; c) s-a stabilit că unele medicamente care erau puse în
vânzare aveau termenul de valabilitate expirat.
Între juriştii Ministerului Sănătăţii şi a Agenţiei Medicamentului au apărut divirgenţe cu
privire la sancţiunea care urmează a fi aplicată şi care este organul abilitat cu dreptul de a-i retragă
licenţa. Întocmiţi o Opinie juridică cu următoarele explicaţii: a) poate fi retrasă licenţa pentru
încălcările menţionate supra? b) Care este organul care decide retragerea licenţei pentru genurile
de activitate farmaceutică; c) care este procedura de retragere a licenţei pentru această activitate; d)
care sunt actele normative care reglementează modul de suspendare şi retragere a licenţelor pentru
activitatea farmaceutică?
a)va fi retrasa
b) Camera de Licenţiere- eliberează, reperfectează, reînnoieşte licenţele, eliberează copii şi
duplicate ale acestora, realizează acţiunile prevăzute de lege pentru suspendarea, retragerea,
recunoaşterea nevalabilităţii licenţelor;
c)

Subiectul 7. Evidenţa contabilă.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre noţiunea de evidenţă contabilă, determinând importanţa ei pentru membrii
(asociaţii, acţionarii) persoanei juridice şi pentru însăşi persoana juridică. Importanta
evidentei kontabile rezida din faptul ka in baza acesteia se determina indikatorii necesari pentru
intokmire a deklaratiilor , altor dokumente utilizate in vederea kalkularii si akitarii impozitelor ,
efectuarii dekontarilor
evidenţa contabilă este cea mai importanta forma a evidenţei economice•contabilitatea reflectă,
urmăreşte şi controlează toate activităţile economice desf ăşurate de agenţii economici,
determina modul kum se administreaza patrimonial
Permite ținerea evidenței fiecărui element patrimonial în parte;
Asigură înregistrarea sistematică a operațiunilor;
Permite cunoașterea în orice moment a situației unui element patrimonial;
1.2. Analizaţi ciclul contabil. Ciclul contabil al entităţii cuprinde: a) întocmirea documentelor
primare şi centralizatoare;--Sunt doc primare:xontractele,facturile de eliberare sau receptionare
a marfurilor ,dispozitiile de plata ,tabelele de evidenta,ordinele administratorului si altele
asemenea foi daca sunt intocmite pe suport de hirtie fie electronic.Pentru a fi valabile
documentele primare întocmite vor conţine următoarele elemente obligatorii: a) denumirea şi
numărul documentului; b) data întocmirii documentului;c) denumirea, adresa, IDNO (codul
fiscal) al entităţii în numele căreia este întocmit documentul;d) denumirea, adresa, IDNO (codul
fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice - codul personal; e) conţinutul
faptelor economice; f) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt exprimate faptele economice;
g) funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor responsabile de
efectuarea şi înregistrarea faptelor economice.. b) evaluarea şi recunoaşterea elementelor
contabile;-- Evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile se efectuează în conformitate cu
prevederile Standartele Internationale de Raportare Financiara,cu Standardele Nationale de
 Contabilitate si alte acte normtaive. c) reflectarea informaţiilor în conturile contabile;--
Entitatea care aplică sistemul contabil în partidă dublă este obligată să ţină evidenţa activelor,
capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor în baza conturilor
contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile şi metodologia privind utilizarea
acestora sînt stabilite în Planul general de conturi contabile, care se elaborează şi se aprobă de
Ministerul Finanţelor. d) întocmirea registrelor contabile;-- Registrul contabil va conţine
următoarele elemente obligatorii:a) denumirea registrului; b) denumirea entităţii care a întocmit
registrul;c) data începerii şi finisării ţinerii registrului şi/sau perioada pentru care se întocmeşte
acesta d) data efectuării faptelor economice, grupate în ordine cronologică şi/sau sistemică; e)
etaloanele de evidenţă a faptelor economice; f) funcţia, numele, prenumele şi semnăturile
persoanelor responsabile de întocmirea registrului.Registrele contabile se întocmesc pe suport de
hîrtie sau în formă electronică. r.e) inventarierea elementelor contabile;-- operatiune de
comparae a datelor din documenteleprimare si registrele contabile cu obiectele materiale detinute
de intreprinzator sau procedeu de control şi autentificare documentară a existenţei elementelor
contabile care aparţin şi/sau se află în gestiunea temporară a entităţii;Entitatea are obligaţia să
efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi pasiv, cel puţin o dată pe an pe
parcursul desfăşurării activităţii sale, în cazul reorganizării sau încetării activităţii, precum şi în
cazurile prevăzute de Regulamentul privind inventarierea, aprobat de Ministerul Finanţelor şi
Ministerul Justiţiei. f) întocmirea balanţei de verificare, a Cărţii mari şi a rapoartelor
financiare.raport financiar - totalitate sistematizată de indicatori ce caracterizează situaţia
patrimonială şi financiară, existenţa şi fluxul capitalului propriu şi al mijloacelor băneşti ale
entităţii pe o perioadă de gestiune; Entităţile de interes public întocmesc şi prezintă rapoarte
financiare semianuale şi anuale.Entităţile, cu excepţia instituţiilor publice şi a entităţilor
menţionate la alin.(1), întocmesc şi prezintă rapoarte financiare anuale.Rapoartele financiare
semianuale cuprind: a) bilanţul contabil condensat; b) raportul de profit şi pierdere condensat c)
raportul privind fluxul mijloacelor băneşti condensat; d) raportul privind fluxul capitalului
propriu condensat; e) notele explicative selectate.Rapoartele financiare anuale cuprind:
a) bilanţul contabil b) raportul de profit şi pierdere;c) raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti;d) raportul privind fluxul capitalului propriu;e) notele explicative, inclusiv anexele la
rapoartele financiare.
1.3. Cetăţeanul Dan Pruteanu este administratorul SRL „Pruteanu” care desfăşoară activitate
de fabricare a mobilei. SRL „Pruteanu” are 3 fondatori, are capitalul social de 500 000 lei,
15 salariaţi şi realizează mobilă de aproximativ 2,5 mln. Lei anual. Dan Pruteanu solicită
consultaţie cu privire sistemul de evidenţă contabilă pe care trebuie să-l ţină SRL
„Pruteanu” şi dacă este considerat el microîntreprindere sau întreprindere mică. Întocmiţi
o notă informativă cu răspunsul la aceste întrebări.
Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla.SRL – tine contabilitate in partida
simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta contabila in partida dubla sau daca depaseste
limitele a doua din criteriile: 1. Totalul veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ; 2. Valoarea de
bilant a activelor pe termen lung- cel mult 1 mln lei; 3. Nr mediu scriptic al personalului in
perioada de gestiune – cel mult 9 persoane. Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine
contabilitate in partidua dubla simplificata
Conform legii cu privire la intreprinderile mici si mijlocii pot spune ca este o intreprindere mica
deoarece are in componenta sa 15 salariati,iar intreprindere micro sunt pina la 9 salariati.

Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei – CONDITIILE –
pag.83:1)liberalizarea comertului;-fiecare intreprinzator este in drept sa-si aleaga domeniul de
activitate,libera alegere de aprodice si /sau vinde marfurile ,de a presta servicii cerute pe
piata,conf Constitutiei-libera initiativa economica ,statul asigura libertatea comertului si
activitatii de intreprinzator 2)existenta unui numar suficient de agenti economici privati;
-Legiuitorul permite inregistrare pf ca intreprindere individuala si a participa la constiturea
persoanei juridice cu scop lucrativ .Concurenta inceteaza a fi eficenta in cazul cind furnizorii sau
cnsumatorii pierd alegerea a partenerului de afaceri .Nr mic de agenti economici transforma piata
in monopolsau monopson.3)liberlizarea preturilor si tarifelor-Intreprinzatorii isi stabilesc in mod
 independent preturile si tarifele la productie sau la serviciile prestate in baza de contract .Insa
sunt tarife releentate prin acte legistlative-pentru energie electrica ,gaze naturale,criterii la
preturile pentru produsele petroliere ,medicamentele ,transportul de pasageri,asigurarea
populatiei cu apa ,servicii postale.Se stabileste lista marfurlor importate la preturi
libere;4)asigurarea unui cadru legal.care sa sanctioneze si sa previna concurenta ilicita.Libera
concurenta este asigurata de un cadru normativ ce interzic un sir de actiuni ce aduc la
denaturarea si suprimarea concurentei ,cu abuz la situatoa dominanta pe piata,acordurile
anticoncurentiale ,acte de concurenta neloiala,actiunile autoritatilor adm publice care limiteaza
concurenata. FUNCTIILE – pag.85:1)regulator al cererii si ofertei;-echilibru intre cerere si
oferta astfele la produsele care se duce lipsa preturile cesc ,iar cind cererea de piata este
satisfacuta preturile scad.2)factor determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor;
--impiedica impunerea preturilor de mono[ol si obtinerea de suprabeneficiicare de asemenea au
caracter de monopol. 3)mecanism al repartizarii profitului intre agentii economici implicati in
productia si dstributia marfurilor.Pentru a se mentine pe piata si a obtine profit ,intreprinzatorii au
dr de a utilza intrumesnte ca :reducerea cheltuielior de productie si a pretului de cost,producere si
prestari de o calitate mai inalta ,stabilirea unui termen de garntie intensificarea publicitatii
comerciale,alte condiii favorizante.
1.2. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute – Uneleactiuni interzise
intrpr isi au origine in operatiuni cu elemente de extraniette :operatiuni de dumping ,importul
marfurilor subventionale,importul in proportii mari cu scopul subminarii si chia la inlaturarii de
ppe piata a producat nationali
 practicile monopoliste, care sunt:1. abuzul de situatie dominanta-adica pozitia pe care o
intreprindere singura sau cu altele este in masura de a domina pretul unui bun,serviciu sau
respectiv unui grup de bunuri ,servicii; 2. acordurile anticoncurentiale;--orice intelegeri
expressau tacit ,intre agentii economici ,precum si orcie decizii de asociere sau practici
concertate intre acestia ,care au ca obiect sau pot avea ca efect restringerea impidicarea sau
denaturrea concurentei lor pe piata 3. concentrarile economice—concentrarea economica este
un fenomen pozitiv,unirea capitalurilor inlesneste cooperare,insa acapararea a segmentelor de
mari proprtii ale pietii de o singura societate comerciala devine periculoasa ,astfel in cadrul
reorganizarii crearii si extinderii agentilor economici ,holdingurle ,corporatiilor transnationale si
grupuri industraiale statul exercita control. Nu constituie operaţiuni de concentrare economică
situaţiile în care: a) controlul este dobîndit şi exercitat de către un lichidator sau administrator
desemnat prin hotărîre judecătorească sau de către o altă persoană împuternicită de autoritatea
publică pentru îndeplinirea unei proceduri de lichidare, de insolvabilitate sau altei proceduri
similare; b) băncile şi participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară ale căror activităţi
includ operaţiuni cu valori mobiliare pe cont propriu sau pe contul terţilor deţin temporar valori
mobiliare ale unei întreprinderi pe care le-au dobîndit în vederea revînzării, cît timp ele nu
exercită drepturile la vot conferite de valorile mobiliare pentru a determina comportamentul
concurenţial al întreprinderii în cauză ori le exercită numai în vederea pregătirii înstrăinării
integrale sau parţiale a întreprinderii în cauză sau a activelor acesteia ori revînzării valorilor
mobiliare în cauză, cu condiţia ca înstrăinarea sau revînzarea să aibă loc în termen de pînă la 12
luni de la data dobîndirii. Plenul Consiliului Concurenţei poate prelungi acest termen, la cerere,
în cazul în care respectivele bănci sau participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară
pot dovedi că revînzarea nu a fost posibilă, în condiţii rezonabile, în termenul stabilit; c)
întreprinderile, inclusiv grupurile de întreprinderi, realizează operaţiuni de restructurare sau de
reorganizare a propriilor activităţi.
 concurenta neloiala-incalcare obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile
comerciale sau industriale numai procedee oneste ,corecte care sunt: 1) Discreditarea
concurenţilor-Este interzisă discreditarea concurenţilor, adică defăimarea sau punerea în pericol
a reputaţiei sau credibilităţii acestora prin2)Instigarea la rezilierea contractului cu concurentul -
Este interzisă instigarea, din interes sau în interesul persoanelor terţe, la rezilierea neîntemeiată
a contractului cu concurentul unei alte întreprinderi, la neîndeplinirea sau la îndeplinirea
necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale faţă de concurentul respectiv prin acordarea sau
oferirea, mijlocit sau nemijlocit, de recompense materiale, compensaţii sau de alte avantaje
întreprinderii parte a contractului. 3) Obţinerea şi/sau folosirea ilegală a secretului comercial al
concurentului- Se interzice obţinerea şi/sau folosirea de către o întreprindere a informaţiilor ce
constituie secret comercial al concurentului, fără consimţămîntul lui, dacă acestea au adus sau
 pot aduce atingere intereselor legitime ale concurentului.4) Deturnarea clientelei
concurentului.5)Confuzia Sînt interzise orice acţiuni sau fapte care sînt de natură să creeze, prin
orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea economică a unui concurent
1.3. Mai mulţi întreprinzători din or. Orhei s-au adresat în instanţa de judecată cu o cerere pentru
a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or. orhei şi SRL “VOCO”.
Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot de 20 de ari pentru a organiza o piaţă
comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca după darea în exploatare a pieţei, să retragă
autorizaţiile de comerţ tuturor micilor întreprinzători care comercializează mărfuri în raza de
1 km de la piaţă. După ce piaţa a început să funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de
comerţ mai multor întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În
referinţa Primăriei a fost menţionat că motivul retragerii autorizaţiilor este necesitatea de a
face ordine în oraş precum şi cel de onorare a obligaţiei contractuale faţă de SRL “VOCO”.
Cum va fi soluţionat litigiul? Instanta de judecata va stabili clauza contractuala conform careia
primaria s’a obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1 km de la piata
ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta un acord
anticoncurential. Astfel, claua respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea autorizatiilor
tuturor acelor agenti economici mici.

Subiectul 9. Concurenţa neloială.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre noţiunea de concurenţă neloială şi evidenţiaţi actele de concurenţă neloială
reglementate în legislaţia R. Moldova. LEGE CONCURENŢEINr. 183 din 11.07.2012
Concurenta neloiala – incalcarea obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale
sau industriale numai procedee oneste, corecte, ceea ce ii permite agentului economic obtinerea
unor avantaje neintemeiate in detrimentul reputatiei si obtinerii profitului de catre alti agenti
economici. concurenţă neloială – orice acţiune, realizată de întreprinderi în procesul concurenţei,
care este contrară uzanţelor oneste în activitatea economică; 1). Instigarea la rezilierea
contractului cu concurentul Este interzisă instigarea, din interes sau în interesul persoanelor terţe,
la rezilierea neîntemeiată a contractului cu concurentul unei alte întreprinderi2) Obţinerea şi/sau
folosirea ilegală a secretului comercial al concurentului--Se interzice obţinerea şi/sau folosirea de
către o întreprindere a informaţiilor ce constituie secret comercial al concurentului, fără
consimţămîntul lui, dacă acestea au adus sau pot aduce atingere intereselor legitime ale
concurentului.3) Deturnarea clientelei concurentului--.4) Confuzia-- Sînt interzise orice acţiuni
sau fapte care sînt de natură să creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele
sau activitatea economică a unui concurent. 5)Discreditarea concurenţilor--Este interzisă
discreditarea concurenţilor, adică defăimarea sau punerea în pericol a reputaţiei sau credibilităţii
acestora prin:a) răspîndirea de către o întreprindere a informaţiilor false despre activitatea sa,
despre produsele sale, menite să îi creeze o situaţie favorabilă în raport cu unii concurenţi;
b) răspîndirea de către o întreprindere a unor afirmaţii false despre activitatea unui concurent sau
despre produsele acestuia, afirmaţii ce dăunează activităţii concurentului.
1.2. Comparaţi „actul de discreditare a concurentului” calificat ca fiind act de concurenţă
neloială cu ”actul care produce confuzie cu întreprinderea concurentă”. Discreditarea
concurenților reprezintă acțiuni de concurență neloială.
discreditarea are drept obiect următoarele aspecte: 1) discreditarea întreprinderii concurente – se
poate referi la competenţa ei profesională, onorabilitatea ei sau creditul de care dispune, deci
vizează capacitatea, solvabilitatea sau posibilitatea acesteia în activitatea de întreprinzător,
incompetenţa profesională a victimei, punerea la îndoială a onestităţii, credibilităţii și a capacităţii
victimei de a-și onora obligaţiile contractuale
2) discreditarea produselor și/sau serviciilor întreprinderii concurente – vizează calităţile
produselor și/ sau serviciilor
Acțiune de concurență neloială prin crearea confuziei. Acest tip de acțiuni sunt stipulate în
articolul 19 al Legii concurenței, care prevede că ”sunt interzise orice acțiuni sau fapte care sunt
de natură să creeze prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea
economică a unui concurent”. Sunt companii care fără scrupule adesea creează o confuzie
indirectă. În asemenea cazuri nu este vorba de o copiere directă, dar prin anumite elemente
specifice, o comunitate de culori, design, mod de prezentare a bunului sau de prestare a servciilor
pot duce la crearea unei confuzii a agentului economic concurent. Studierea formelor de
 manifestare a concurenței neloiale este cu atât mai importantă, cu cât ele capătă o diversitate și o
răspândire mai mare, îndeosebi în economiile de piață în devenire, cum sunt economiile în
tranziție, din care categorie face parte și economia Republicii Moldova

1.3. O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie PUMAs-a adresat în instanţa de
judecată din Moldova cu o cerere către SRL ARTRIPLE şi a indicat că ultima vinde pantofi cu
marca de producţie ce-i aparţine fără permisiunea respectivă. SRL Aetriple în referinţă a
menţionat că importă încălţămintea din China şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea
poartă marca respectivă. a Ce drepturi are titularul mărcii de producţie? -Legea cu privire la
protectia marfurilor, 2008:Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra
acesteia. Titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială,
fără consimţămîntul său: a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu
cele pentru care marca este înregistrată;b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu
marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de
marcă, generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi
riscul de asociere între semn şi marcă; c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse
şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit
un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive
justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere
acestora.Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor:a) aplicarea
semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul
mărcilor tridimensionale; b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori
stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; c)
importul sau exportul produselor sub acest semn d) utilizarea semnului pe documentele de
afaceri şi în publicitate; e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile
menţionate la lit.a)-d).Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data
publicării în BOPI sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la
înregistrarea mărcii. Totodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului
cauzat, pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi
interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de
cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la înregistrarea
mărcii nu au fost publicate.dCum urmează a fi soluţionat litigiul?În cazul cînd s-a constatat
încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de
măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei mărci şi, în cazurile
corespunzătoare, cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea
acestor produse. Printre măsuri vor figura în special:a) retragerea provizorie a produselor din
circuitul comercial b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau c)
distrugerea produselor, în cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea fără a le
deteriora, precum şi în cazul în care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă pentru a exclude
încălcarea de drepturi. (2) Măsurile specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu
excepţia cazului cînd există motive temeinice care se opun acestui lucru.(3) La examinarea cererii
de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se va conduce de principiul echităţii, de
proporţia între gravitatea încălcării şi remedierile ordonate, precum şi de interesele persoanelor
terţe.Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti: În cazul în care a emis o hotărîre de constatare
a încălcării unui drept asupra mărcii, instanţa de judecată, la cererea titularului, poate lua măsuri
de asigurare a executării hotărîrii împotriva contravenientului, prin care acesta va fi somat să
înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa poate
cere depunerea de către contravenient a unei cauţiuni sau garanţii echivalente corespunzătoare.
Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror
servicii sînt utilizate de un terţ pentru a încălca drepturile sale asupra mărcii.Măsurile de
alternativa : În cazul în care a cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material
prin încălcarea drepturilor asupra mărcii, contravenientul va fi obligat de instanţa de judecată, la
cererea persoanei interesate, la plata unor despăgubiri pecuniare în locul măsurilor de asigurare a
drepturilor prevăzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despăgubirilor pecuniare se
va lua în considerare cel puţin valoarea royalty datorată către titularul de drepturi în cazul
utilizării autorizate a drepturilor asupra mărcii titularului. Despăgubirile: La cererea părţii lezate,
pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau avînd motive rezonabile de
 a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real
din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor: a) se va ţine cont de toate
aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite
de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi
dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; saub) poate fi fixată, ca
alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty sau
încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza marca
respectivă. În cazul cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a
şti acest lucru, contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse
titularului de drepturi, stabilite conform legii.

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop
lucrativ- pag. 140, care sunt:1)conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si
cauza;2)conditii de forma: scrisa, semnatura privata , autentificata notarial, arpbat prin acte
administrative, dupa caz.3)conditii specifice:* aportul fondatorilor; *affectio societatis (intentia
de a crea o societate); *obtinerea si impartirea beneficiilor. Prin conditile de valabilitate se inteleg
acele cerinte impuse de lg pentru ca un astfel de act sa produca efecte fata de pers care l-au
semnat sau care au aderat la el ulteriorActul de constituire este supus aceleasi elemente ca si
acsta din urma. Aportul fondatorilor –se intelege contributia unei persoane la o activitate ,este
obligator si pentru societate civila si pentru societate comerciala.Sub aspect juridic prin aport –
obligatiape care si-o asuma fiecare asocat ,de a aduce in societate un anumit bu ,o valoare
patrimoniala,lingvistic desemneaza chiar bunul adus in societate .Daca nu se varsa aportul
,fondatorul va raspunde pentru daune interese ,si sanctionat cu excluderea.Intentia de a crea o
societate-de a conlucra pe principii de egaitate in vederea impartirii beneficiile si infruntarea
solidara a riscurilor.Element psihologic de a colobora in comunprin exercitarea dr cum ar fi de
luarea a deciziilor si la exercitarea controlului asupra activittii societatii .In cadrul SNC –
elementul personal,participarea personala este o conditie indenspensabila iar elementul material
poate lipsi cu desavirsire . Obtinerea si impartirea beneficiilor si participare la pierdri
Participarea la beneficii si pierderi in impartirea lor(profit-rezultatul pozitiv) ,iar daca activitatea
este ineficienta de a suporta daune-rezultatul negativ Beneficiul se calculeaza doar cind activele
nete ale societatii au o valoare mai mare decit capitalul,Principiul proportionalitatii la beneficii
,conform participatiunii la capitalul social ,se interzice clauza leoonina-nimeni nu poate avea dr
la intreg profitrealizt de societate si nimeni nu poate fi absolvit de pierderi suferite de ea.
1.2. Comparaţi actele de constituire a cooperativei de întreprinzător cu actele de constituire a
unei societăţii cu răspundere limitată în care calitatea de asociat o are o persoană juridică
străină şi o persoană fizică din R. Moldova, specificând persoanele care au dreptul să le
aprobe, clauzele obligatorii ale acestor acte constitutive şi actele normative care le
reglementează.
Documentele de constituire ale cooperativei sînt contractul de constituire şi statutul.
Contractul de constituire al cooperativei stabileşte drepturile, obligaţiile şi răspunderea
fondatorilor acesteia
SRL- Persoana juridică activează în baza contractului de constituire sau în baza contractului de
constituire şi a statutului, sau doar în baza statutului. Contractul de constituire a persoanei juridice se
încheie, iar statutul se aprobă de către fondatorii (membrii) ei. Persoana juridică constituită de către
un singur fondator activează în baza statutului aprobat de acesta.
Actele de constituire ale persoanei juridice trebuie să conţină denumirea şi sediul ei, modul de
administrare a activităţii şi alte date prevăzute de lege pentru persoanele juridice de tipul respectiv. În
actele de constituire ale persoanei juridice cu scop nelucrativ se stabileşte obiectul şi scopurile
activităţii ei.

1.3. În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea LOMBARDUL CODRILOR
invocându-se motivul că actul de constituire al acestei societăţi nu corespunde prevederilor
legii. Lipsa căror clauze din actul de constituire servesc drept temei de nulitate a societăţii
comerciale? Ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa
clauzelor din acest act cum sunt:a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele
 din actul de identitate al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numгrul
de оnregistrare al fondatorului persoanг juridica; b) denumirea societatii; c) obiectul de
activitate;d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;e) valoarea bunurilor
constituite ca participatiune оn naturг si modul de evaluare, dacг au fost fгcute asemenea
aporturi;
f) sediul;g) structura, atributiile, modul de constituire єi de functionare a organelor societatii;h)
modul de reprezentare; i) filialele єi reprezentantele societatii;Deasemenea ca lista clauzelor
care in cazul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta se
vorbeste in speta, am putea enumera si:a) cuantumul capitalului social; b) numarul, tipul si
valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numгrul de actiuni de fiecare clasa; c)
msrimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator; d) modul de tinere a registrelor
societatii;f) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.

Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor

1.1 Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă caractistică. Pag.96.
Intreprinzatorul –pf sau pj inregistrata in registrul de stat sau luata in evidenta in modul stabilit de
lg care desfasoara profesional si cu cunostinte in cauza ,in nume si pe propriul risc activitati
permanente de fabricare si comercilizare a bunurilor ,de executare a lucrarilor si prestarilor de
servicii catre consumatori sau alte categorii de pers in scopul de a obtine profit.Sunt intreprinzatori
persoanele care se ocupa de afaceri ,adica cele ce desfasoara activitate de intreprinzator ,fiind
dobindita prin inregistrarea in mod stabilit de lg.Statul si unitatile adm teritoriale sunt si ele pj , insa
de dr public,ele participa la relatiile civile si ralatiile comerciale pe picior de egalitate.
(BNM,CNPF,consiliul coordonator al aodiovizualului…)
PF –subiect al dr afacerilor, persoana fizică are dreptul să practice activitatea de întreprinzător,
fără a constitui o persoană juridică, din momentul înregistrării de stat în calitatede întreprinzător
individual sau în alt mod prevăzut de lege. PF, ca întreprinzător individual, poatedesfăşura activitatea
de întreprinzătordaca are capacitate de exercitiu si dacă:a)a înregistrat o întrepr individu; b) a
înregistrat o gospodărie ţărănească;c)a dobândit patenta de întreprinzător. PJ subiectsunt de drept
public si de drept privat .PJ de drept public ele nu au calitate de intreprinzatori si nu desfasoara
afaceri in nume propriu .Statul poate constitui participa la constituirea unor pj ,societati comerciale –
SA SRL,ca fondator ,asociat actionar...PJ de drept privat-pot avea scop lucrativ (comercial) si scop
nelucrativ necomercial.Persoane juridice cu scop lucrativ sunt societăţile comerciale (Codul civil,
art.106-170), întreprinderile de stat şi municipale cooperativele de producţie şi cooperativele
de întreprinzător . Fondatorii societăţilor comerciale urmăresc scopul de a obţine beneficii din
activitatea societăţii şi a le împărţi între ei cu titlu de
dividend..Persoanele juridice cu scop lucrativ iau naştere
(dobândesc calitatea de subiect) prin înregistrare de stat şi înmatriculare în Registrul de stat al
întreprinderilor, fapt demonstrat de certificatul de înregistrare, eliberat de Camera înregistrării de
Stat.
. PF:1)intreprinzator indiviual,ce s-a inregistrat la Camera inreg de stat2)titularul patentei de
intreprinzator de la Inspectoratul Fiscal3)gospodria taraneasca
II. PJ 1.Pj de dr public nu au calitate de Intrepr (statul ,unitatile adm teritoriale,)
BNM,CPFP,ANRE,Consiliul adudio,Curtea de Conturi. 2Pj de dr privat a)PJ cu scop lucrativ sunt
1.societatile comerciale(SNC ,SC ,SRL ,SA) 2.cooperatiste (cooperativa de intreprinzatori,
cooperativa de productie)3.intreprinderi(Intreprinderea de stat si intrep municipale).
b)PJ fara scop lucrativ,ce desfasra activitate de intreprinzator(asociatiile, institutiile, fundatiile)
1.2 Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) întreprindere; c)
antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică; pag. 97-101. a)Agent economic inseamna
persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident contabila , sau care , in
genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de
persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade,
organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect
bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are
un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.Ca subiect distinct
de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la
antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial
 fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare
nici nu pot fi distinct de fondator.Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea
e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate
servi ca un obiect al diferitor contracte.Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de
intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care
desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului
intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea
contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii
sunt antreprenori.d)comerciant in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator
se foloseste termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica
savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca
persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si
comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in
domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii.
e)pers jur mdin prevederile codului civil reese ca Persoanг juridicг este organizaюia care are un
patrimoniu distinct єi rгspunde pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг dobоndeascг єi
sг exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale nepatrimoniale, sг-єi asume
obligaюii, poate fi reclamant єi pоrоt оn instanюг de judecatг.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca
intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un
profesionist cu skopul de a obtine profit.
1.3 Cetăţeanul Efim Pruteanu care a lucrat o perioadă detimp în Italia şi a acumulat un anumit
capital a decis să revină în Moldova şi să desfăşoare activitate de întreprinzător. Deoarece
ideile nu erau suficient de clare, a decis să consulte un avocat pentru a înţelege cu ce se poate
de ocupat în Moldova şi care forme de organizare a activităţii de întreprinzător ar fi cele mai
preferabile.
Întocmiţi o opinie juridică şi explicaţi domnului Efim Pruteanu care formă de organizare
poate fi utilizată la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul: a) schimbului
valutar; b) activităţii de asigurare; c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun; d) reparaţia
tehnicii de uz casnic; e) jocurile cu noroc; f) comerţul cu produse petroliere; g) aratul
terenurilor agricole; h) construcţia de case de locuit în localităţile rurale.
a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de
schimb valutar în numerar cu persoane fizice următoarele categorii de rezidenţi, denumiţi, în sensul
prezentei legi, unităţi de schimb valutar:---banca licenţiată care efectuează operaţiuni de schimb
valutar în numerar cu persoane fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;---casa de
schimb valutar - persoană juridică rezidentă constituită conform legislaţiei Republicii Moldova,
avînd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a operaţiunilor de schimb
valutar în numerar cu persoane fizice;---persoana juridică rezidentă ce prestează servicii hoteliere,
care efectuează operaţiuni de cumpărare a numerarului în valută străină/cecurilor de călătorie în
valută străină de la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutarb) activităţii
de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfăşurată exclusiv de către asigurători
(reasigurători), sub formă de societate pe acţiuni, inclusiv cu investiţii străine, care deţin licenţă de
activitate.c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin
licenta in acest sens.d) reparaţia tehnicii de uz casnic – in baza patentei, forma de intreprinzator
individual, SRL. e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.f) comerţul cu produse petroliere -
Participanţi la piaţa produselor petroliere pot fi persoanele juridice care sînt titulari de licenţă sau de
autorizaţie tehnică, excepţie făcînd consumatorul, şi care au reşedinţă în Republica Moldova.
Participanţii la piaţa produselor petroliere beneficiază de drepturi egale, indiferent de tipul de
proprietate şi de forma juridică de organizare. Este inadmisibilă favorizarea unor participanţi prin
acordarea de înlesniri neprevăzute de lege, precum şi limitarea directă sau indirectă a drepturilor şi
intereselor legitime. Participanţii la piaţa produselor petroliere sînt în drept să înfiinţeze asociaţii,
uniuni şi alte forme de asociere în scopuri ce nu contravin legislaţiei, inclusiv reglementărilor liberei
concurenţe.

Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al patentei de întreprinzător
făcând o caracteristică a acestora – pag. 114.
Titularul patentei de întreprinzător desfășoară activitate în nume propriu de la data eliberării patentei
și pînă la data expirării ei , dacă între timp acțiunea acesteia nu a fost suspendată.
Patenta este un act personal care certifică dreptul doar titularului de a desfășura activitate de
întreprinzător.
Activitatea în baza patentei nu presupune ținerea evidenței contabile și statistice și nici efectuarea
operațiunilor de casă.Titularul este în drept să desfășoare activitate în baza patentei de întreprinzător
pe întreg teritoriul țării, dacă în ea nu este stabilit altfel.În cazul în care este eliberată de primărie
,pentru arat ,cultivarea terenurilor agricole,păstorit, etc., patenta este valabilă numai pe teritoriul din
jurisdicția acesteia.
Titularul patentei de întreprinzător are următoarele obligații:
1. să respecte drepturile consumatorilor;
2. să respecte cerințele legale impuse celor care desfășoară genul de activitate respectiv , inclusiv
normele sanitare, de apărare împotriva incendiilor;
3.să prezinte la cererea consumatorului și a organului de control, actele de proveniență a
mărfurilor ,factura , iar la cele pe care le-a importat , dovada de plată a atxei vamale;
4.să desfășoare activitate numai în locul permis de autoritatea administrației publice locale;
5.să nu contracteze cu societatea în nume colectiv al cărui asociat este și nici cu societatea în
comandită al cărui comanditat este;
6. să nu comercializeze produse alcoolice și articole din tutun.

1.2. . Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la desfăşurarea

activităţii de: a) Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule în pieţe
şi în alte locuri autorizate; b) predarea limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de cultivare a
pământului cu mijloace tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e) organizare a disco-cluburilor; f)
servicii veterinare şi zootehnice;g) întreţinerea cazinourilor şi jocurilor cu noroc; h) activitatea
de amanet
Potrivit Legii nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător titular de patentă poate fi orice
cetăţean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciţiu, orice cetăţean străin sau apatrid, care
locuieşte permanent în Republica Moldova şi are dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător,
care a declarat despre intenţia sa de a procura patentă şi corespunde cerinţelor de calificare necesare
acestui gen de activitate.
Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi
are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate.
În cerere se indică:
a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se
prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o tarabava aplica la primaria impreuna cu cererea
si autorizatia de la APLcu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv
pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirmă
calificarea solicitantului în domeniul limbilor străine(diploma),bonul de plată a taxei
p/u patentă;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce
confirmă dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arendă,actul
de proprietate),bonul de plată a taxei p/u patentă;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului
in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de
patenta;
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul
de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura
activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea
 solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de
specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.

1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că începând cu data de 20
decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi deşi
nu titularul de patentă nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat avocatului după asistenţă juridică
şi a întrebat în ce cazuri încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este organul competent de
a suspenda patenta şi dacă cu adevărat comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi cărţilor este
interzisă. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si
incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre titularul patentei
de itnreprinzator. Articolul 9. Suspendarea patentei (1) Patenta se suspendă: a) în baza cererii
titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii;
b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a prevederilor alin.(8);
c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea
cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabileşte şi se prelungeşte pe
perioada respectivă.(3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a
activităţii în baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea
fiscală teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate,
indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei.
Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei (1) Valabilitatea patentei încetează: a) odată cu
expirarea duratei patentei;b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii
cererii respective; c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă,
confirmată de concluzia respectivă a comisiei medicale;d) în cazul decesului titularului patentei;e) în
cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative; f) în cazul în care se constată
transmiterea patentei către o altă persoană; g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în
decurs de 12 luni consecutive de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru
patentă. (2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d),
titularului patentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada nefolosită.

Subiectul 13. Întreprinzătorul individual

nr. Conţinutul subiectului
2.1. Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului individual, referindu-vă şi la
cazurile în care înregistrarea nu se admite. Întreprinzătorul individual este persoana fizică cu
capacitate de exerciţiu deplină, care practică activitate de întreprinzător în nume şi pe risc propriu,
fără a constitui o persoană juridică, şi este înregistrată în modul stabilit de lege.
Legea nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor
individuali, pentru înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se depun următoarele
documente:
a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
b) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
În cererea de înregistrare solicitantul indică datele sale de identitate(nume, prenume, numărul de
identificare, domiciliul), datele de contact (telefon, fax, e-mail) și obiectul de activitate care îl va
desfășura.Documentele pentru înregistrarea de stat se perfectează în limba romînă și se depun la
organul înregistrării de stat de către fondator sau de reprezentantul acestuia.Solicitantul înregistrării
poate depune documentele și în formă electronică, acestea putînd fi transmise organului înregistrării
de stat prin rețelele electronice.
Data depunerii documentelor pentru înregistrare este considerată data recepționării acestora de către
organul înregistrării de stat.Despre recepționarea documentelor deponentului i se eliberează un bon
de confirmare a primirii cererii, în care se indică numărul cererii și data primirii acesteia, denumirea
oficiului, lista documentelor depuse , data stabilită pentru eliberarea documentelor.
Procesul de înregistrare a întreprinzătorului individual implică verificarea identității și capacității de
exercițiu ale persoanei fizice solicitante , iar uneori ar putea verifica și altă informație cu privire la
acesta, dacă nu sunt acte judecătorești prin care solicitantului i se interzice să desfășoare activitate
de întreprinzător. Registratorul, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor,
adoptă decizia de înregistrare sau de a refuza înregistrarea.
Înregistrarea de stat a întreprinzătorului individual nu se admite în cazul în care:
 a) persoana fizică este deja înregistrată în calitate de întreprinzător individual;
b) persoana respectivă este lipsită, prin hotărîrea instanţei de judecată, de dreptul de a practica
activitate de întreprinzător.

2.2. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului individual cu cele ale

titularului patentei de întreprinzător.1)Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice
gen de activitate neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane
juridice. Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru a
activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze munca salariatilor.
El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de lege. De asemenea, este obligat sa
tina evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile
persoanei care desfasoara activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator
individual.2)Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de
intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la
domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre
primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea
activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in
anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta
pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta
persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat cu
suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa desfasoare
activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este stabilit altfel. Nu este
obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa
comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor,
sa prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei
vamale. Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi
urmarite.Astfel Iipoate angaja salariati,iar tit patentei nu .2)II este obligat sa tina contabilitate ,tit
patentei nu 3) Titularii patente nu pot desasura activitt supuse licentierii trebuie sa se inregistreze nu
poate comercializa marfuri supuse accizei ,ncesar a fi inregistrat ca PJ 4)Patenta poate fi valabila si
pe o raza redusa 5)Tit patentei nu achita impozite pe venit separat,se include in patenta

2.3. Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le

poate desfăşura: a) activitate de asigurare; b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din
tutun; c) activitate în domeniul jocurilor de noroc; d) activitate de schimb valutar; e)
organizarea disco-cluburilor; f) activitate de reparaţie a automobilelor şi vulcanizare; g)
vânzarea cărţilor, tablourilor şi a altor obiecte de artă plastică?; h) vânzarea produselor
petroliere;
Întreprinzătorul individual poate desfășura orice gen de activitate neinterzis de lege ,cu excepția
activităților monopol de stat, precum și activitățile care prin lege se stabilesc ca fiind posibile de a fi
desfășurate doar în formă de persoană juridică cu scop lucrativ
a) activitate de asigurare – nu
b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun – trebuie sa obtina licenta.
c) activitateîn domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-DA
Activitățile de import și comerțul cu produse petroliere , jocurile de noroc,, activitățile de schimb
valutar pot fi desfășurate doar de persoane juridice care au un anumit minim de capital social.

Subiectul 14. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ referindu-vă şi la formele de
persoane juridice cu scop lucrativ.
Persoana juridică cu scop lucrativ poate fi definită ca acea organizație constituită și înzestrată cu
bunuri de către fondatori care prin actul de constituire convin să desfășoare activitate de
întreprinzător , să obțină în rezultatul acestei activități profit , pe care îl vor repartiza cu titlu de
 dividend între fondatori (membri, asociați). Aceasta are un patrimoniu distinct și răspunde pentru
obligațiile sale cu bunurile sale, poate să dobîndească și să exercite în nume propriu drepturi
patrimoniale și persoanle nepatrimoniale, să-și asume obligații, poate fi reclamant și pîrît în instanța
de judecată.
Persoanele juridice cu scop lucrativ se constituie în următoarele forme:
-societate comercială,care potrivit legislației se manifestă sub 4 forme:societatea în nume colectiv,
societatea în comandită,societatea cu răspundere limitată și societatea pe acțiuni;
Doctrina cunoaște 3 tipuri de societăți comerciale: pe persoane(S.N.C, S.C.); pe capitaluri (S.A.);
mixt (S.R.L.).
-cooperativele, care sunt de 2 tipuri: cooperativa de producție, cooperativa de întreprinzător.
-Întreprinderea de stat și întreprinderea municipală.

1.2. Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) societate

comercială b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e) întreprinzător
a) societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de constituire prin care
asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru
exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa
mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridica cu scop lucrativ inglobeaza in sine
societate comerciala , avind un caracter mai vast , mai cuprinde cooperativele și întreprinderile de
stat și municipală ;
b) societatea civila-art. 1339 cod civil prevede că prin contract de societate civilă, două sau mai
multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice
ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.
Contractul de societate civilă poate fi încheiat în scris sau oral.
Chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma autentica nu-si schimba natura civila,
iar persoana juridica cu scop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate
practica o multitudine de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot
desfasura asociatii ei; Participanţii la contractul de societate civilă trebuie să verse contribuţiile
convenite prin contract. În lipsa unor dispoziţii în acest sens, ei sînt obligaţi la plata unor contribuţii
egale.
Contribuţiile pot consta din bunuri, inclusiv din drepturi patrimoniale. Dacă prin contract nu s-a
dispus altfel, contribuţiile devin proprietate comună a participanţilor. De patrimoniul social aparţine
ceea ce s-a dobîndit în baza unui drept ce ţine de acel patrimoniu şi ceea ce s-a dobîndit ca
despăgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din el.
c) intreprindere - Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi 1992: Întreprinderea
1. Forma organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat este întreprinderea.
2. Întreprinderea constituie un agent economic cu firmă (titulatură) proprie înfiinţată
de antreprenor în modul stabilit de legislaţie.
3. Întreprinderea are dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în
conformitate cu prezenta Lege.
Întreprinderea-persoană juridică şi întreprinderea-persoană fizică au aceleaşi
drepturi şi obligaţii, cu excepţia răspunderii patrimoniale pentru obligaţiile lor.
4. Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat.
d) intreprinzatorulin comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si
persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un
profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea
proprie cu scopul de a obtine venit;
e) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu scop lucrativ , tinind
de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care practica activitate de intreprinzator , iar in
contabilitate persoana care are obligația de a prezenta rapoarte organului competent , astfel
cuprinzind atat persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public, precum si pers fizica ce
practica activitate de intreprinzator.

1.3. Agentia serviciilor publice a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei de a
anula înregistrarea SRL SECOLUL SRL deoarece fondatorii acesteia sunt în incopatibilitate şi
nu au dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate decât funcţia pe care o ocupă. În motivaţie
 a fost indicat că unul din fondator este procuror, al doilea este membru al Curţii Constituţionale,
iar al treilea a fost ales deputat în Parlament. Cum trebuie să procedeze instanţa? Conform În
legislația RM există dispoziții prin care se stabilesc persoanelor fizice anumite restricții privind
dreptul de a fonda persoane juridice.Astfel potrivit Constituție, Legea cu pr la procuratură, Legea cu
privire la statutul judecătorului.Potrivit acestora deputaților, Președintelui RM, membrilor
Guvernului, judecătorilor, inclusiv cei de la Curtea Constituțională , funcționarilor publici,
militarilor li se interzice să desfășoare orice altă activitate remunerată, cu excepția dreptului de a
desfășura activități remunerate de natură științifică sau didactică .Astfel, persoanele menționate nu
pot participa în calitate de fondatori și asociați la societatea în nume colectiv și nici în calitate de
comanditat la societatea în comandită, cooperativa de producție, deoarece ,prin definiție, această
calitate presupune și desfășurarea în nume propriu a activității de întreprinzător, și implicit obținerea
de profit.Însă, ele au capacitatea de a participa la fondarea SA și SRL .
Calitatea de asociat al SRL și de acționar presupune participarea la beneficii, dar nu și la o activitate
prin muncă proprie în aceste societăți.Participarea la beneficii pentru persoana care nu activează
personal prin muncă proprie se reduce numai la dreptul la dividende.

Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea unei cooperative de productie explicând acţiunile
registratorului desfăşurate în legătură cu înregistrarea în Registul de Stat al persoanelor
juridice Persoanele care au înregistrat și autentificat actul de constituire vor depune actele necesare
înregistrării la oficiul teritorial al Camerei de Înregistrare.Fondatorul este îndreptățit să elibereze o
procură unui reprezentant care se va ocupa de înregistrarea persoanei juridice.Fondatorul sau
reprezentantul său va îndeplini toate formalitățile necesare constituirii și va prezenta la oficiul
teritorial al Camerei , întocmite în limba romînă , următoarele acte:
1.cererea de înregistrare, de un model stabilit. care reprezintă manifestarea de voință a semnatarului
ei,precum și a tuturor semnatarilor actului de constituire, asupra fondării unei forme concrete de
persoană juridică cu scop lucrativ;
2.hotărîrea și actul sau actele de constituire a persoanei juridice care urmează să fie înregistrată
Legea nr.220/2007 dispune prezentarea obligatorie și a hotărîrii de constituire.Sub aspect procesual
hotărîrea poate fi elaborată sub formă de proces verbal al ședinței fondatorilor , care să conțină date
despre persoana împuternicită să înregistreze societatea, despre persoana care va gestiona și va
reprezenta societatea(administratorul), alte informații importante pentru constituirea societății;
3.bonul de plată a taxei de înregistrare.
Dacă în calitate de fondator al persoanei juridice apare un fondator persoană juridică străină,
Camerei i se va prezenta extrasuldin registrul național de reședință a fondatorului persoană
juridică și actele de constituire a persoanei juridice străine.
Dacă este o persoană juridică națională care este înregistrată în registrul organizațiilor necomerciale
sau într-un alt registru ținut de Ministerul Justiției, fondatorul trebuie să prezinte organului de
înregistrare actul său de constituire și extrasul din Registrul de stat.
În cazul în care legea sau actul de constituire a fondatorului persoană juridică prevede acordul unui
organ al său, persoana împuternicită de a reprezenta fondatorii la înregistrare trebuie să prezinte și
acest document.
Dacă în calitate de administrator al persoanei juridice este persoană fizică străină, Camerei i se va
prezenta și cazierul juridic din țara de reședință a persoanei desemnate ca administrator.
Dacă se înregistrează o persoană juridică în cărei capital social statul are o cotă-parte, se prezintă
avizul oraganului de stat care exercită dreptul de proprietar în numele statului.
În cazul înregistrării de stat a unei persoane juridice care va desfășura activități financiare,activități
de asigurare, activități specifice fondurilor nestatale de pensii se va prezenta avizul BNM, sau după
caz, avizul C.N.P.F.

1.2. 1.2. Explicaţi deosebirea dintre persoana juridică inactivă în raport cu persoana juridică
pasivă şi persoana juridică care şi-a suspendat activitatea
Potrivit Legii nr.220/2007, persoana juridică pasivă este persoana, juridică care, după înregistrare, a
activat, însă ulterior în decursul ultimelor 12 luni nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de
legislaţie.
 Persoana juridică inactivă este persoana juridică care, în decurs de 12 luni de la înregistrare, nu a
prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie şi nu a efectuat operaţiuni pe niciun cont
bancar.

1.3. ORGANUL Înregistrării de Stat a respins cererea de înregistrare a Societăţii comerciale

„CASA DE AMANET DACIA” SRL din motivul că societatea a arătat capitalul social ca fiind
de 10000 dolari precum şi pentru faptul că denumirea ei nu corespunde cerinţelor legale.
Fondatorul societăţii s-a adresat către avocat cu întrebarea dacă SRL sau Casele de amanet
sunt obligate să aibă un capital social minim. A mai întrebat dacă este vre-o deosebire între
„CASA DE AMANET” şi „LOMBARD” şi care documente sunt necesare pentru înregistrarea
unei societăţi comerciale care are ca şi obiect de activitatea de acordare a de împrumuturi cu
amanetarea şi păstrarea obiectelor din metale şi pietre preţioase. Consultaţi fondatorul
societăţi şi daţi răspuns la întrebările puse.
Potrivit Hot.Guvernului nr.204/1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de
organizare și funcționare a caselor de amanet(lombardurilor) capitalul statutar al lombardului nou
înfiinţat trebuie o să constituie o sumă echivalentă cu cel puţin 25000 dolari S.U.A. pentru
localităţile municipale şi 15 mii dolari S.U.A. pentru localităţile rurale, conform cursului Băncii
Naţionale a Moldovei la data fondării lombardului. Fondatorii lombardului sînt obligaţi să-şi
depună integral aportul în capitalul social pînă la data primirii licenţei pentru practicarea activităţii
în domeniu.
Potrivit pct.10 al Regulamentului respectiv denumirea completă şi cea abreviată a lombardului
trebuie să conţină cuvîntul "Lombard". Nici o persoană juridică, cu excepţia lombardurilor, nu este
în drept să includă în denumirea sa cuvîntul "Lombard" sau sintagmele cu acelaşi sens.
Lombardul este autorizat dă practice următoarele genuri de activităţi:
-păstrarea obiectelor de uz personal şi casnic, care aparţin persoanelor fizice cu drept de
proprietate privată;
-acordarea împrumuturilor cu amanetarea obiectelor menţionate.
Lombardul nu are dreptul să primească în păstrare şi ca amanet următoarele:
-valută străină;
-hîrtii de valoare;
-obiecte care nu aparţin persoanelor fizice cu drept de proprietate privată;
-bunuri imobiliare;
-obiecte de anticariat sau alte obiecte vechi;
-monede din metale preţioase;
-metale şi pietre preţioase, care constituie materie primă, deşeuri sau obiecte cu destinaţie
tehnică şi de producţie;
-mijloace de transport (exceptînd bicicletele şi motoretele);
-resturi şi deşeuri ce conţin metale preţioase, extrase din utilaj la casarea acestuia.
Documentele care sunt necesare pentru înregistrarea unei societăţi comerciale care are ca şi
obiect de activitatea de acordare a de împrumuturi cu amanetarea şi păstrarea obiectelor din metale
şi pietre preţioase sunt:
-licența;
-actul de constituire;
-acte ce confirmă existența unui capital social minim pentru activitatea respectivă;
-bonul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.