Analele Ştiinţifice ale Academiei “Ştefan cel Mare” a MAI al RM

Drd. Veaceslav SPALATU,

Academia „Ştefan cel Mare” a MAI

PRACTICAREA ILEGALĂ A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR

CONFORM LEGISLAŢIEI PENALE A ŢĂRILOR DE PESTE HOTARE

The process of economic reform, transition from the centrally planned economy and state ownership to the
market economy and private property forms has produced massive innovations in the society. Growth of
economic crimes, in particular in a context of infringements in the entrepreneur activities, becomes an acute
criminological problem. The analysis of the penal law in foreign countries in the illegal businesses sector can
contribute to the improvement of structure of normative provisions linked to the illegal entrepreneur activities,
perfecting the organising and legal measures related to combating crimes in such sphere.

Recenzent: Xenofon ULIANOVSCHI, doctor în drept, conferenţiar universitar, judecător la Curtea de Apel Chişinău

Trecerea Republicii Moldova de la o economie
centralizată la economia de piaţă a creat condiţii favorabile
pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, ceea ce a
dictat şi o reglementare juridică a raporturilor sociale din
cadrul acestei activităţi adecvată noilor condiţii. Reformele
sociale şi economice iniţiate şi promovate pe parcursul
ultimilor ani dau rezultate atît pozitive – prin modernizarea
treptată a sistemului economic, cît şi negative – legislaţia
care reglementează activitatea de întreprinzător la momentul
de faţă încă nu corespunde tuturor cerinţelor societăţii de
astăzi, nu au fost create condiţii favorabile pentru practicarea
activităţii de întreprinzător [12, 10]. Astfel, antreprenorii
încearcă prin diferite metode, chiar şi ilegale, să practice
acest gen de activitate, prin urmare fiind traşi şi la
răspunderea penală.
Analiza legislaţiei penale a altor ţari ne va permite de
a face o comparaţie a art. 241 CP al Republicii Moldova cu
privire la ,,practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător”
cu normele juridico-penale corespunzătoare din ţările
studiate, precum şi de a examina practica acumulată de aceste
ţări, ce ţine de lupta împotriva infracţiunilor din sfera
economică, fapt ce ne permite să îmbunătăţim legislaţia
penală la capitolul dat. Astfel, vom încerca să analizăm
legislaţia penală a următoarelor ţări: Franţa, Austria, R.F.G.,
Bulgaria, Polonia, precum şi a unor ţări din spaţiu CSI:
Federaţia Rusă, Letoania, Ucraina, Belorusia.
Analizînd CP al Franţei din 1992, subliniem norme
juridico-penale care stabilesc raspunderea penală pentru
desfăşurarea ilegală a unor genuri de activităţi de
antreprenoriat: art. 222-35 ,,Fabricarea şi gestionarea ilegală
a substanţelor narcotice”; art. 222-36 ,,Importul şi exportul
ilegal de substanţe narcotice”.
În conformitate cu prevederile art. 433-17 CP al Franţei
,,Folosirea fără careva drepturi, în interes propriu sau în
interesul altor persoane a unui grad sau titlu ce ţine de o
anumită profesie, a diplomei oficiale sau a unei funcţii” atrage
după sine răspunderea penală datorită practicării unor genuri
de activităţi interzise de legislaţie.
Codul Penal al Austriei stabileşte răspunderea penală
pentru următoarele infracţiuni: art. 96 – întreruperea sarcinii;
art. 154 p. 3 – cămătoria cu banii; art. 155 p. 2 – cămătoria cu
obiecte naturale de preţ; art. 168 p. 2 – jocurile de noroc; art.
136
184 – practicarea ilegală a medicinei, toate acestea fiind fapte
săvîrşite ca îndeletnicire. Prin urmare, conform legislaţiei
penale a Austriei aceste genuri de activităţi sunt interzise ca
practicare legală a activităţii de antreprenoriat. Din cele
menţionate mai sus ajungem la concluzia că CP al Austriei
nu conţine un capitol sau o secţiune aparte a infracţiunilor
săvîrşite în sfera activităţii de întreprinzător sau o normă
unică în cee ce priveşte infracţiunea de practicare ilegală a
activităţii de întreptinzător, fapt ce îl putem găsi în CP RM în
Cap. XI, secţ. a III-a ,,Infracţiuni săvîrşite în sfera activităţii
de întreprinzător” şi art. 241 ,,Practicarea ilegală a activităţii
de întreprinzător”.
Analizînd CP al RFG evidenţiem art. 145 – încălcarea
interdicţiilor pe profesii, care prevede că: persoanele care
lucrează într-un anumit domeniu, cei care se ocupă cu o anumită
îndeletnicire, dar desfăşoară o altă activitate, care este interzisă
conform funcţiei deţinute sau îndeletnicirii desfăşurate, poartă
răspundere penală. De asemenea, în CP al RFG sunt indicate
norme ce stabilesc răspunderea penală pentru desfăşurarea
unor genuri de activităţi fără careva autorizaţii sau cu încălcarea
cerinţelor şi a condiţiilor de licenţiere, ex: art. 327 – utilizarea
ilegală a unor obiective tehnice.
Cu toate că în CP al RFG nu sunt stipulate norme
concrete cu privire la practicarea ilegală a activităţii de
întreprinzător, aşa cum este indicat în CP al Republicii
Moldova, totuşi este prevăzută răspunderea penală pentru
acordarea consultaţiilor şi darea indicaţiilor profesionale
contrar legii, de către medici, avocaţi, contabili, lucrătorii de
la Inspectoratul Fiscal (art. 132 p. 1). Aceste acţiuni pot fi
calificate ca practicare a activităţii de întreprinzător fără
înregistrarea în organele autorizate sau ca escrocherie.
În conformitate cu prevederile art. 324 al. 1 CP din
1968 al Bulgariei, persoanele care se ocupă cu o anumită
profesie sau îndeletnicire, fără permisiunea corespunzătoare,
sunt traşi la răspundere penală. Se consideră ilicite acele
fapte care sunt îndreptate nemijlocit spre desfăşurarea unor
activităţi de întreprinzător fără a fi licenţiate la organele
autorizate. Conform art. 342 al. 2 CP din 1968 al Bulgariei,
săvîrşirea unor acţiuni analogice, dar care ţin de ocrotirea
sănătăţii populaţiei, de asemenea, prevede răspunderea
penală. Caracteristic CP al Bulgariei îi este faptul că conţine
norme speciale care prevăd răspunderea penală pentru
 Ştiinţe Socio-umanistice
practicarea unor genuri de activităţii de întreprinzător fără
înregistrarea în organele autorizate. Prin urmare, în Cap. VI
CP al Bulgariei ,,Infracţiuni economice” sunt prevăzute
următoarele norme: art. 252 – ,,persoanele care desfăşoară
unele operaţiuni de asigurare, bancare sau alte operaţiuni
financiare, fără înregistrare în organele autorizate pentru care
această îngeristrare este obligatorie, se pedepsesc cu ...”.
De asemenea, vor purta răspundere penală persoanele care
fără înregistrarea în organele autorizate vor practica o
activitate ce ţine de: fabricarea sau comercializarea
substanţelor cu efect puternic şi toxic (art. 354), a
substanţelor narcotice (art. 354 a), a substanţelor explozive,
a armelor de foc şi muniţiilor (art. 337); organizarea jocurilor
de noroc (art. 327 al. 1), desfăşurarea unei activităţi comerciale
externe (art. 234 a).
O analiză aparte s-a făcut în art. 226 CP al Bulgariei.
Conform primului alin. 1 al acestui articol, persoanele care
practică activitatea individuală de întreprinzător, prin
folosirea unei întreprinderi de stat, a unei cooperative de
producţie sau a unor organizaţii obşteşti, cu încălcarea
legislaţiei în vigoare şi obţinerea unor venituri ilegale, poartă
răspundere penală. Iar alin. 2 al acestui articol, prevede
răspunderea penală pentru practicarea activităţii de
întreprinzător prin intermediul unei întreprinderi de stat, a
unei cooperative de producţie sau a unei organizaţii obşteşti.
Din cele menţionate, s-ar părea că persoana trebuie să fie
atrasă la răspundere penală pentru practicarea ilegală a
activităţii de întreprinzător, însă ar fi greşit să gîndim aşa.
Statul, prin intermediul măsurilor juridico-penale, luptă
împotriva antreprenorilor care activează fără înregistrarea
necesară în organele autorizate, prin intermediul unei
întreprinderi de stat, a unei cooperative de producţie sau a
unei organizaţii obşteşti.
Dacă facem o analiză a CP al Poloniei, noi nu găsim
nici o normă care ar prevedea răspunderea penală pentru
practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător. Spre exemplu,
art. 171 CP al Poloniei prevede răspunderea penală pentru
persoanele care au activat fără autorizaţia necesară sau au
încălcat prevederile acesteia, participînd la fabricarea şi/sau
comercializarea substanţelor şi mecanismelor explozibile,
materialelor radioactive şi a altor obiecte şi substanţe care
pot fi periculoase pentru viaţa şi sănătatea persoanelor,
precum şi pentru bunurile materiale aflate în proporţii mari.
Vor fi supuşi răspunderii penale şi persoanele care activează
în sfera economică fără autorizaţia necesară sau care încalcă
cerinţele şi condiţiile de licenţiere. Prin urmare, exemplele ce
le-am enumerat mai sus nu le putem considera ca activitate
de întreprinzător. Articolul 263 CP al Poloniei prevede că
persoanele care fără autorizaţia necesară participă la
fabricarea şi/sau comercializarea armelor de foc şi a muniţiilor,
vor fi trase la răspunderea penală.
Ca şi în CP al Polonei, legislaţia penală a României,
de asemenea, nu prevede o normă aparte cu privire la
practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător. Unele
infracţiuni, ce se referă la activitatea economică, legislatorul
român le plasează în Cap. II CP al României, intitulat
,,Infracţiunile în special”, printre care menţionăm: art. 295 –
specula; art. 297 – înşelăciunea cu privire la calitatea
mărfurilor; art. 299 – contrafacerea obiectului unei invenţii;
art. 300 – punerea în circulaţie a produselor contrafăcute;
art. 302 – nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import
137
sau export; art. 3021 – deturnarea de fonduri; art. 3022 –
nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi
reziduuri.
Studiind legislaţia penală a ţărilor sus menţionate,
vom face unele totaluri. Bine înţeles că, făcînd o analiză a
particularităţilor legislaţiei penale a acestor ţări la tematica
temei analizate, va trebui să ţinem cont şi de specificul
structurii legislaţiei penale a ţărilor sus menţionate, precum
şi de caracterul acestor norme, în ceea ce priveşte ocrotirea
relaţiilor sociale. Schimbările frecvente a stării şi condiţiilor
economice, a prevederilor actelor normative care
reglementează activitatea de întreprinzător, a contribuit la:
adoptarea unor acte normative complexe, care cuprind
diferite ramuri ale dreptului şi la adoptarea unor legislaţii
penale cu caracter special.
Mulţi autori, printre care şi autorul rus B. B. Iliuhin
consideră că în legislaţia penală a multor ţari străine nu este
stipulat separat categoria infracţiunilor ce ţin de activitatea
de întreprinzător, fapt ce cu totul invers este caracteristic
Republicii Moldova, unde legislaţia penală prevede în mod
separat în Secţiunea a III-a ,,Infracţiunile săvîrşite în sfera
activităţii de întreprinzător”. Suntem de acord cu cele spuse
mai sus, deoarece într-adevăr CP al Franţei, Austriei şi R.F.G. nu
prevăd acele norme penale care ar stabili răspunderea pentru
încălcarea ordinii de înregistrare şi licenţiere în organele
autorizate, în urma practicării activităţii de întreprinzător. Normele
date le putem găsi în diferite articole ale CP ale acestor ţari şi
sunt îndreptate nemijlocit spre ocrotirea relaţiilor sociale din
diferite domenii ale activităţii economice.
Caracteristic legislaţiei penale a unor ţari străine este
faptul că s-a făcut o divizare a infracţiunilor ce ţin de
activitatea profesională, cum ar fi: activitatea medicilor,
notarilor, avocaţilor, auditorilor, brokerilor şi a altor profesii
prevăzute de lege; precum şi a activităţii de întreprinzător.
Interesant este faptul că CP al Bulgariei şi Poloniei
prevăd infracţiunea de practicare ilegală a activităţii de
întreprinzător de rînd cu unele infracţiuni asemănătoare, cum
ar fi: vînzarea mărfurilor şi obiectelor, a căror comercializare
este strict interzisă şi organizarea jocurilor de noroc.
Pentru ca analiza juridico-penală a infracţiunii de
practicare ilegală a activităţii de întreprinzător sa fie completă,
vom examina şi legislaţia penală a unor ţări din fosta U.R.S.S.,
fiindcă legislaţia acestor ţări are multe tangenţe cu aceea a
Republicii Moldova, dat fiind faptul că nu demult au fost în
acelaşi sistem politic, economic şi cultural. În urma reformelor
economice, ce au avut loc la începutul anilor 1990, legislaţia
penală a ţărilor din spaţiul ex-sovetic a suferit mari schimbări,
precum şi la capitolul infracţiunilor din sfera economică. Prin
urmare, au fost excluse toate normele penale ce aveau o
ideologie socialistă şi treptat s-a început trecerea la un sistem
efectiv al infracţiunilor din sfera economică, care se bazează
pe condiţiile unei economii de piaţă [13, 100].
Majoritatea ţărilor din spaţiul ex-sovetic, avînd
aceeaşi pondere social-economică, acelaşi sistem de drept
cu tradiţii similare ale legislaţiei penale, aceeaşi logică şi
cultură juridică, au optat ca structura normelor juridice, ce
ţin de infracţiunile din sfera activităţii economice şi, în primul
rînd, a infracţiunii de practicare ilegală a activităţii de
întreprinzător, să fie asemănătoare.
Legislaţia penală a Federaţiei Ruse în capitol VIII,
intitulat ,,Infracţiuni din sfera economică”, prevede
 Analele Ştiinţifice ale Academiei “Ştefan cel Mare” a MAI al RM
majoritatea infracţiunilor cu caracter economic, printre care
şi practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător (art. 171).
Norma prevăzută de art. 171 CP al Federaţiei Ruse este
formulată sub influenţa legislaţiei penale a ţărilor dezvoltate,
precum şi sub cea a CP al Rusiei din 1926.
Conform prevederilor art. 171 CP al Federaţiei Ruse,
activitatea de întreprinzător va purta un caracter ilegal, dacă
se va desfăşura: fără înregistrarea în organele autorizate; cu
înregistrarea, dar cu prezentarea unor date false la momentul
înregistrării; cu încălcarea regulilor de înregistrare; în lipsa
unei licenţe speciale, cînd o asemenea licenţă este
obligatorie; cu încălcarea cerinţelor şi condiţiilor de licenţiere.
Codul Penal al Letoaniei prevede un capitol aparte al
infracţiunilor ce ţin de activitatea economică (Cap. XIX -
,,Infracţiuni din sfera economică”), printre care menţionăm
art. 207 CP al Letoaniei – ,,practicarea activităţii de
întreprinzător fără înregistrare şi licenţiere la organele
autorizate”, care prevede răspunderea penală pentru
practicarea activităţii de întreprinzător fără înregistrarea şi
autorizaţia necesară de la organele competente, dacă acestea
erau obligatorii prin lege sau pe parcursul desfăşurării
activităţii întreprinderii, sau după întreruperea activităţii sale
conform hotărîrii organelor competente. În limitele acestui
articol sunt evidenţiate, ca componentă unică a infracţiunii,
faptele ce ţin de practicarea activităţii de întreprinzător în
lipsa licenţei necesare.
Conform art. 207 CP al Letoaniei, ca circumstanţă
agravantă, va constitui cauzarea unei pagube considerabile:
statului; drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor.
Pedeapsa maximă pentru această infracţiune, conform alin. 1 va
fi 2 ani şi conform alin. 2 între 2-5 ani privaţiune de libertate.
În art. 208 CP al Letoaniei se prevede practicarea unor
activităţii de întreprinzător interzise, în urma căruia survine
răspunderea penală şi pentru practicarea unor genuri de
activităţi economice, în faţa cărora sunt puse unele interdicţii
speciale.
Dacă analizăm legislaţia penală a Ucrainei, observăm
că legislatorul nu foloseşte în contextul legii termenul de
,,activitatea de întreprinzător”. Normele juridice care ne
interesează sunt indicate în Cap. VII CP al Ucrainei, intitulat
,,Infracţiuni din sfera economică”. În conformitate cu
prevederile art. 202 CP al Ucrainei, ,,încălcarea ordinii de
practicare a activităţii gospodăreşti şi bancare” este
prevăzută răspunderea penală nu numai pentru practicarea
ilegală a activităţii de întreprinzător, dar şi pentru practicarea
ilegală a activităţii bancare; a activităţii profesionale ce ţine
de emiterea ilegală a titlurilor de valoare; şi a activităţii ce
ţine de efectuarea unor operaţiuni de către instituţiile ce nu
au un caracter financiar-bancar.
Pentru a fi subiect al practicării activităţii de
întreprinzător, înregistrarea de către organele competente este
urmată de anumite cerinţe, care sunt stabilite doar numai pentru
acele genuri ale activităţii economice, la care obţinerea licenţei
este obligatorie. Mai mult ca atît, activitatea economică
desfăşurată trebuie să fie pe linia antreprenoriatului. Prin urmare,
nu pate fi calificată ca infracţiune fapta ce ţine de practicarea
activităţii de întreprinzător fără înregistrarea în organele
competente, dacă desfăşurarea unei asemenea activităţi nu
necesită să fie licenţiată.
În art. 203 alin. 1 CP al Ucrainei este indicată o normă
generală, care prevede răspunderea penală pentru
138
practicarea unor genuri interzise ale activităţii economice, în
a căror desfăşurare sunt puse anumite interdicţii. Conform
alin. 2 a acestui articol, survine răspunderea penală pentru
aceleaşi fapte ca şi în alin. 1, însă cu obţinerea unor venituri
în proporţii mari sau dacă au fost săvîrşite de către o persoană
anterior condamnată pentru practicarea unor genuri de
activităţi interzise din sfera economică.
Analizînd CP al Belorusiei, observăm că legislatorul
renunţă de la o aşa formă a practicării ilegale a activităţii de
întreprinzător cum ar fi practicarea unei asemenea activităţi
cu încălcarea cerinţelor şi condiţiilor de licenţiere. Legislatorul
prevede doar răspunderea penală pentru practicarea
activităţii de întreprinzător fără înregistrare şi licenţiere în
organele autorizate, dacă o asemenea licenţiere este
obligatorie, fiind însoţită de obţinerea unor venituri în
proporţii mari. În acelaşi timp, art. 260 ,,încălcarea normelor
comerciale” şi art. 223 ,,încălcarea regulilor de afaceri cu
pietre şi metale preţioase” CP al Belorusiei urmează a fi
analizate ca nişte cazuri aparte cu privire la practicarea
activităţii de înteprinzător cu încălcarea cerinţelor şi
condiţiilor de licenţiere. Explicaţiile cu privire la proporţiile
mari ale veniturilor sunt indicate într-o notă informativă din
Cap. XXV CP al Belorusiei intitulat ,,Infracţiuni contra
realizării activităţii economice”. Conform legislaţiei penale a
Belorusiei, suma veniturilor obţinute în proporţii mari
depăşesc de 250 ori şi mai mult salariul minim stabilit la
momentul săvîrşirii infracţiunii. Înţelesul noţiunii ,,în proporţii
mari” este unificat, indiferent de faptul dacă paguba dată a
fost cauzată prin săvîrşirea unor fapte prejudiciabile, în urma
încheierii diferitor acorduri, cauzării unei pagube sau
obţinerea unor venituri.
Caracteristic Belorusiei este faptul că legislaţia penală
este foarte aspră faţă de săvîrşirea infracţiunilor din sfera
economică, adică prevede nişte sancţiuni severe (cum ar fi
pedeapsa maximă între 2 şi 5 ani privaţiune de libertate).
Legislaţia penală a Ucrainei atribuie această
infracţiune la categoria infracţiunilor mai puţin grave. Urmăm
să atragem atenţie art. 202 CP al Ucrainei, ,,încălcarea
regimului de desfăşurare a activităţii bancare şi economice
în întregime”, care prevede răspunderea penală în caz dacă
activitatea economică este desfăşurată fără înregistrarea în
organele competente, dacă o asemenea practicare a activităţii
de întreprinzător necesită să fie licenţiată.
În urma celor expuse mai sus, s-a ajuns la unele
concluzii. Legislaţia penală a ţărilor dezvoltate a trecut pe o
cale liberală, acordînd maxime posibilităţi şi libertăţi, tuturor
celora care activează în sfera economică. Faptele
prejudiciabile săvîrşite, prevăzute de legislaţia penală a
acestor ţări, în mare măsură, poartă un caracter neînsemnat.
Însă legislaţia penală a ţărilor dezvoltate prevede într-o
anumită ordine şi totalitatea infracţiunilor periculoase din
sfera economică.
Legislaţia penală a ţărilor din fosta U.R.S.S., spre
deosebirea de cea a ţărilor dezvoltate, prevede o analiză mai
amplă a tuturor infracţiunilor din sfera economică, precum şi
a infracţiunii studiate. Răspunderea penală survine nu numai
în urma încălcării procedurii de înregistrare şi licenţiere a
activităţii de întreprinzător, dar şi în urma practicării unor
genuri de activităţi economice interzise de lege.
Din cele expuse mai sus, ajungem la concluzia că, în
condiţiile social-economice de astăzi atît legislaţia penală a
 Ştiinţe Socio-umanistice

unor ţări din fosta U.R.S.S., precum şi cea a Republicii

Moldova nu poate la momentul de faţă să se dezică de
răspunderea penală pentru practicarea ilegală a activităţii
de întreprinzător. Prin urmare, se ţine cont nu numai de
condiţiile economice generale, dar şi de însăşi natura juridică
a antreprenoriatului.

Referinţe:
1. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV, din 18
aprilie 2002.
2. Codul penal al României, din 2000.
3. Codul penal al Federaţiei Ruse, din 2003.
4. Codul penal al Franţei, din 2002.
5. Codul penal al Austriei, din 2001.
6. Codul penal al R.F.G., din 1996.
7. Codul penal al Bulgariei, din 2001
8. Codul penal al Poloniei, din 2001.
9. Codul penal al Letoaniei, din 2001.
10. Codul penal al Ucrainei, din 2001.
11. Codul penal al Belorusiei, din 2001.
12. G. Mărgineanu, L. Mărgineanu, Dreptul afacerilor, Editura
Elena - V. I., Chişinău, 2004.
13. Волженкин Б. В., Преступления в сфере
экономической деятельности по Уголовным кодексам
стран СНГ // Уголовное право, № 1, 1998, c. 100.

139