“EXERCITAREA FĂRĂ DREPT A UNEI PROFESII SAU ACTIVITĂȚI” BUCUR-BRÎNZĂ BIANCA

Exercitarea fără drept a unei profesii sau activități

-ART. 348 C. P.-

I. Introducere

Având în vedere consecințele pe care le pot produce asupra societății, unele

profesii/activități suscită un regim special de reglementare. Pentru a determina
cetățenii să respecte cadrul legal de exercitare a unei profesii/activități cu efecte
considerabile asupra societății, legiuitorul a incriminat exercitarea fără drept a unei
profesii sau activități.

Reglementarea cadru își găsește sediul materiei la art. 348 C. P., aceasta
completându-se cu dispozițiile speciale privind exercitarea unei profesii sau activități.
Acestă completare vine ca urmare a principiului specific de drept penal, anume
principiul minimei intervenții1.

Valoarea socială protejată este încrederea publicului că exercițiul unor

profesii/activități ce produc consecințe importante în societate se desfășoară după
reguli expres stabilite de lege. De exemplu Legea privind desfășurarea profesiei de
avocat nr. 51/95 stabilește expressis verbis modalitatea de dobândire a acestei
calități precum și condițiile, respectiv limitele profesiei de avocat.

1
Principiul minimei intervenții se află în strânsă legătură cu caracterul subsidiar al dreptului penal
și constă în restrângerea posibilității de a recurge la instrumentele penale de protecție a valorii
sociale.
Acest principiu impune intervenția legiuitorului alegerea valorilor sociale cărora le asociază protecția
penală și a tuturor faptelor periculoase pentr respectivele valori. Astfel, nu se justifică intervenția
dreptului penal pentru sancționarea unor fapte considerate imorale.
Toate valorile sociale pe care legiuitorul penal le ocrotește trebuie să fie în concordanță cu
prevederile constituționale, chiar dacă acele valori nu sunt prevăzute în Constituție. În același timp,
prevederea în Constituție nu obligă legiuitorul la instituirea unei protecții penale a acesteia.
“EXERCITAREA FĂRĂ DREPT A UNEI PROFESII SAU ACTIVITĂȚI” BUCUR-BRÎNZĂ BIANCA

II. Condițiile laturii obiective

Art. 348 C. P. are caracterul unei unei norme cadru, care se completează cu
dispozițiile din legea specială ce prevede modalitatea și condițiile de exercitare a
respectivei profesii/activități. Cu alte cuvinte, fără o incriminare expresă în legea
specială, norma-cadru nu-și va găsi aplicabilitatea.

In concreto, latura obiectivă a infracțiunii ce constituie obiectul acestei lucrări

impune îndeplinirea a două condiții, respectiv꞉

1. Exercitarea fără drept a unei profesii sau activități pentru care legea
cere autorizație sau acestea să se exercite în alte condiții decât cele
legale.
2. Legea specială trebuie să prevadă expres că exercitarea fără drept a
acelei profesii se sancționează potrivit legii penale.

1. Avînd în vedere prima condiție se impune a stabili in concreto noțiunea de

“exercitare fără drept a unei profesii”.

În literatura de specialitate s-a arătat că pentru a fi în prezenţa unei

"exercitări" este necesar ca actul faptic realizat de autor să indice o astfel de realitate
concretă, fie datorită semnificaţiei concrete a acestuia, fie prin numărul mare de acte
de importanţă mai redusă ce pot fi calificate ca fiind o exercitare a unei profesii2.

Astfel, pentru a fi în prezența unei fapte tipice, este necesar ca actul autorului
să ducă la o aparență comună și veridică că exercită o anumită profesie/activitate.
De exemplu, simplul motiv că X recomandă prietenului său un anumit medicament
sau tratament împotriva răcelii nu constituie infracțiune. Această calificare derivă din
intenția făptuitorului, respectiv aceea de a-și ajuta prietenul, neputând fi interpretat
ca o exercitare a profesiei de medic. Totuși, efectuarea unei intervenții chirurgicale
de către o persoană care nu are calitatea de medic, având în vedere semnificația
acestui act, duce la reținerea tipicității infracțiunii prevăzute la art. 348 C. P..

2
Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerba, George Zlati- Noul Cod penal. Partea specială. Analize, explicații,
comentarii. Perspectiva clujeană, ed. Universul Juridic, București, 2014, pg.644.
“EXERCITAREA FĂRĂ DREPT A UNEI PROFESII SAU ACTIVITĂȚI” BUCUR-BRÎNZĂ BIANCA

Pentru a surprinde linia fină dintre tărâmul penal și un simplu act ce nu

constituie infracțiune vom expune un alt exemplu. Să presupunem că X, proaspăt
licențiat în drept, oferă consultanță juridică unui bun prieten care are pe rol un proces
civil. În această situație actul efectuat de X nu constituie infracțiune. Însă, dacă
acesta oferă consultanță juridică în repetate rânduri mai multor persoane, primind în
schimb o sumă de bani cu titlu de onorariu, sunt întrunite condițiile de tipicitate
obiectivă prevăzute de legiuitor.

Având în vedere cele expuse anterior, conchidem prin a evidenția că un

simplu sfat medical sau act de consultanță juridică, deși constituie acte specifice
profesiei desfășurate de medic, respectiv avocat, nu se încadrează în tipicitatea
faptei prevăzute la art. 348 C. P.. Aceste acte au fost efectuate din dorința de a ajuta
o persoană apropiată, fără a fi percepute onorarii și fără a urmări efectuarea unor
acte specifice resectivei profesii, fiind injustă reținerea unei infracțiuni.

De asemenea, după cum se observă și în exemplele anterioare, nu prezintă

importanță numărul de acte efectuate in concreto. Această infracțiune poate fi
reținută și în cazul efectuarii unui act singlar -cum ar fi ținerea unei pledoarii în fața
instanței de o persoană neavocat- , dar și în cazul efectuarii fără drept a mai multor
acte specifice unei profesii (vezi exemplul 2). Astfel, consumarea faptei are loc
atunci când se comit fie suficiente acte din care să rezulte exercitarea activității, fie
un singur act de o importanță majoră. Tentativa la această infracțiune este posibilă
însă nu este pedepsibilă.

Un alt aspect semnificativ privind latura obiectivă a infracțiunii îl reprezintă

sintagma "fără drept", aceasta configurând acţiunile specifice elementului material al
infracțiunii. În doctrină s-a arătat că exercitarea "fără drept" presupune exercitarea în
afara cadrului legal, atât din punct de vedere formal (al condiţiilor ce se cer a fi
îndeplinite pentru dobândirea dreptului de a exercita profesia), cât şi din punctul de
vedere al finalităţii textului care protejează exercitarea legală, cu rigorile legale
necesare, a anumitor profesii.
“EXERCITAREA FĂRĂ DREPT A UNEI PROFESII SAU ACTIVITĂȚI” BUCUR-BRÎNZĂ BIANCA

2. Cea de-a doua condiție impune prevederea expressis verbis în reglementarea

specială că exercitarea fără drept a respectivei profesii/ activități se
sancționează.

Pentru o mai bună înțelegere a cadrului legislativ actual, vom enumera activitățile a
căror exercitare fără drept atrage consecințe de ordin penal:

 Avocat- Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de

avocat prevede la art. 26 alin.2: Exercitarea, fără drept, a oricărei activităţi
specifice profesiei de avocat constituie infracțiune și se pedepsește potrivit
legii penale.
 Notar public- Legea notarilor publici și a activităților notariale nr. 36/1995,
prevede la art. 37꞉ Exercitarea fără drept a funcției de notar public constituie
infracțiune și se sancționează potrivit legii penale.
 Expert contabil- Ordonanței Guvernului nr. 65/1994 care reglementează
organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, în art.
43 alin. 1 stabilește꞉ Exercitarea oricărei atribuții specifice calității de expert
contabil autorizat de către persoane neautorizate constituie infracțiune și se
pedepsește potrivit legii penale.
 Medic, medic dentist și farmacist- Dispozițiile Legii 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății statuează în art. 387 alin.1.꞉ Practicarea profesiei de
medic de către o persoană care nu are această calitate constituie infracţiune
şi se pedepseşte conform Codului penal.
 Arhitect- Legea nr. 184/2001, la art. 16. prevede că exercitarea nelegală a
dreptului de semnătură constituie infracțiune și se sancționează ca atare.
 Psiholog- Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu
drept de liberă practică, la art. 58 prevede că practicarea profesiei de
psiholog, în condiții de liberă practică, de către o persoană care nu are
această calitate se pedepsește conform Codului penal.
 Medic veterinar- Legea nr. 160/1998, la art. 45 prevede că exercitarea fără
drept a oricărei activități specifice profesiei de medic veterinar constituie
infracțiune și se sancționează potrivit legii.
 Biochimist, biolog, chimist în mediul sanitar- Legea nr. 460/2003, la art.
44 prevede că practicarea profesiunilor de biochimist, biolog și chimist din
“EXERCITAREA FĂRĂ DREPT A UNEI PROFESII SAU ACTIVITĂȚI” BUCUR-BRÎNZĂ BIANCA

sistemul sanitar de către persoanele care nu au această calitate constituie

infracțiune și se pedepsește conform prevederilor Codului penal.
 Consultant fiscal- O.G. nr. 71/2001, în capitolul VII, la art 25 alin. 2 prevede
că exercitarea activităților de consultanță fiscală de către persoanele fizice
care nu au dobândit calitatea de consultant fiscal potrivit legii sau care nu au
devenit membri activi ai Camerei, precum și de către persoanele juridice care
nu au fost autorizate de Cameră sau care nu s-au înregistrat în Registrul
consultanților fiscali și al societăților de consultanță fiscală constituie
infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.
 Detectiv particular- Legea nr. 329/2003, la art. 17 statuează că exercitarea
fără drept a profesiei de detectiv particular constituie infracțiune și se
sancționează potrivit legii penale.
 Practician în insolvență- O.U.G. nr. 86/2006, la art. 75 prevede că
exercitarea fără a deține calitatea de practician în insolvență a activităților
specifice acestei profesii constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
 Asistent medical generalist, moașă sau asistent medical- O.U.G. nr.
144/2008, la art 19 alin. 1 stabilește că practicarea profesiei de asistent
medical generalist, moașă sau asistent medical de către o persoană care nu
are această calitate ori nu îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta
ordonanță de urgență constituie infracțiune și se pedepsește conform
prevederilor Codului penal.
 Mediator- Legea nr. 192/2006, la art. 12 alin. 5 prevede că exercitarea
profesiei de mediator de către persoane care nu au dobîndit calitatea de
mediatorautorizat, în condițiile legii, constituie infracțiune și se sancționează
potrivit legii penale.
 Activitățile de pază și protecție a persoanelor- Legea nr. 333/2003 privind
paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, statuează la art.
56 că desfășurarea în scop comercial de activități de pază sau protecție, de
proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmăîmpotriva
efracției sau a componentelor acestora fără atestat ori fără licență de
funcționare prevăzută de lege constituie infracțiune și se pedepsește potrivit
legii penale.
“EXERCITAREA FĂRĂ DREPT A UNEI PROFESII SAU ACTIVITĂȚI” BUCUR-BRÎNZĂ BIANCA

 Activități de evaluare a bunurilor- O.G. nr. 24/2011 privind unele măsuri în

domeniul evaluării bunurilor interzice exercitarea fără drept a profesiei de
evaluator.
 Preot- Legea nr. 486/2006, privind libertatea religioasă și regimul general al
cultelor, la art. 23 alin. 4 prevede că exercitarea funcției de preot sau orice
altă funcție care presupune exercitarea atribuțiilor de preot fără autorizația
sau acordul expres dat de structurile religioase, cu sau fără personalitate
juridică, se sancționează potrivit legii penale.
 Audit statutar- O.U.G. nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor
financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi
supravegherea în interes public a profesiei contabile, prevede la art. 37 alin. 5
că exercitarea activității de audit statutar fără a deține calitatea de auditor
statutar constituie infracțiune și se pedepsește conform legii penale.

Se impune a sublinia că simpla interzicere a exercitării unei anumite

profesii/activități fără a prevedea în mod expres că aceasta se sancționează potrivit
legii penale, nu va duce la reținerea faptei prevăzute la art. 348 C. P..

III. Jurisprudență

1. CURTEA DE APEL CLUJ, SENTINȚA PENALĂ NR.270/20153

În cadrul urmăririi penale având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală -

organele de cercetare penală au procedat la citarea, în vederea audierii în calitate
de martor a numitului M. În aceste împrejurări, martorul M l-a contactat pe inculpatul
I, expert contabil, pe care-l cunoștea, fiind prieteni și colaboratori, solicitându-i
sprijinul, în sensul de a-l însoți în fața organelor judiciare.

Inculpatul I a contactat-o pe inculpata A, avocat în Baroul București, pe care o

cunoștea deoarece i-a subînchiriat o cameră în imobilul în care societatea sa își
avea sediul, încăpere în care avocata și-a stabilit sediul profesional. Astfel, martorul
M împreună cu inculpatul I s-au întâlnit cu inculpata A, căreia i-au expus problemele
juridice și i-au cerut să-l însoțească și să-l asiste pe martor în fața organelor de

3
https://www.avocatura.com/speta/172766/exercitarea-fara-drept-a-unei-profesii-sau-activitati-art348-
ncp-curtea-de-apel-cluj.html#ixzz5YeYoNadg, accesat în data de 3.12.2018, ora 21.00.
“EXERCITAREA FĂRĂ DREPT A UNEI PROFESII SAU ACTIVITĂȚI” BUCUR-BRÎNZĂ BIANCA

poliție. Inculpata A a refuzat să facă deplasarea, dar în urma insistențelor

inculpatului I, a fost de acord să întocmească o împuternicire avocațială, în care să
ateste în mod nereal calitatea de avocat a inculpatului, pentru a-i permite acestuia
exercitarea nelegală a drepturilor de asistență juridică și reprezentare a unui subiect
procesual în cadrul unui proces penal în curs4.

Ulterior, inculpatul I l-a însoțit pe martorul M la audieri și, după ce s-au

identificat, a prezentat organelor de cercetare penală împuternicirea avocațială, fără
a specifica expres că este avocat și l-a asistat pe martor, pe parcursul audierii
acestuia de către lucrătorul de poliție. Astfel, deși nu avea calitatea de avocat,
inculpatul I a asistat în calitate de apărător ales, la efectuarea actului de urmărire
penală și a exercitat drepturile procesuale specifice recunoscute de lege avocatului,
intervenind în cursul audierilor și oferind precizări raportat la poziția martorului M.

Având în vedere acestea au fost întrunite elementele constitutive ale

infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități.

2. JUDECĂTORIA BRAȘOV, SENTINȚA PENALĂ din 12.01.20115

După modificarea Legii nr. 24/1996, Sectorul Agricol Ilfov și-a schimbat
denumirea în județul Ilfov. Având în vedere acestea, precum și dispozițiile art. 9 alin.
2 din Legea nr. 51/1995 6 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat,
potrivit carora „în fiecare județ există și funcționează un singur barou membru al
U.N.B.R., cu sediul în localitatea de resedinta a judetului”, inculpatul a interpretat că,
prin efectul legii, s-a reînființat Baroul Ilfov.

Pentru a da legitimitate acestei structuri, inculpatul în calitate de decan al asa-

zisului Barou Ilfov, a solicitat atat presedintelui Uniunii Nationale a Barourilor din

4
Potrivit dispoz. art.126 din Hotărârea Consiliului Uniunii Barourilor din România nr. 64/2011 privind
adoptarea Statutul profesiei de avocat, contractul de asistență juridică prevede, în mod expres,
întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului și, în baza acestuia, avocatul se legitimează
față de terți prin împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. II din actul normativ (ce
reglementează conținutul formularului împuternicirii avocațiale); dispoz.art.44 alin. 2 din Legea nr.
51/1995, conform cărora, actele întocmite de avocat pentru legitimarea față de terți a calității de
reprezentant au forța probantă deplină până la înscrierea în fals. Având în vedere acestea, avocatul
se poate legitima prin legitimația de serviciu sau împuternicire avocațială.
5
https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-y6k4a0h/, accesat în data de 4.12.2018, ora
10.00.
6
Modificate prin Legea nr. 255/16.06.2004.
“EXERCITAREA FĂRĂ DREPT A UNEI PROFESII SAU ACTIVITĂȚI” BUCUR-BRÎNZĂ BIANCA

Romania, cat si structurii paralele a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, să ia

act de adeziunea baroului la uniunile respective.

Structura paralela a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania a acceptat

adeziunea Baroului Ilfov, inculpatul B.S. participand în calitate de decan al Baroului
Ilfov la mai multe adunari generale a barourilor constitutionale, înainte chiar de
formularea cererii de adeziune. Totodata, inculpatul, în vederea înființării unei
asociații, a formulat la Ministerul Justitiei cerere pentru acordarea disponibilității
denumirii de Baroul Ilfov. Cererea i-a fost respinsă pe motiv ca o astfel de denumire
este consacrată prin lege și acordată unei instituții determinate, constituind o formă
de organizare si functionare a profesiei de avocat.

Analizand înscrisurile depuse la dosar, instanța constată că deși la data de

27.06.2004 inculpatul figura în procesul verbal al Adunarii Generale a Barourilor din
Romania drept decan al Baroului Ilfov, abia ulterior, la data de 06.07.2004, prin
decizia nr. 1 a Baroului Ilfov, s-a admis cererea de înscriere a inculpatului I în Baroul
Ilfov, ca avocat definitiv, decizia menționată fiind admisă și semnată tot de catre
inculpat în calitate de decan.

Desi inculpatul I a cunoscut faptul că Baroul Ilfov reprezintă propria sa

ficțiune, acesta a încercat să-i ofere o aparență de realitate pentru a putea desfașura
el însusi activitati specifice profesiei de avocat sau pentru a coopta alte persoane
care să acționeze în același fel. Mai mult decât atât, deși este licențiat în drept,
inculpatul I nu are calitatea de avocat, acesta nefiind primit în profesia de avocat
în conditiile prevazute de 16 alin.1 din Legea nr. 51/1995 respectiv prin sustinerea
unui examen organizat de catre un barou constituit din toti avocatii dintr-un județ sau
din municipiul Bucuresti.Cu toate acestea, inculpatul a depus delegatii de aparator si
a exercitat activități specifice profesiei de avocat la datele de 20.02.2006,
20.03.2006, 17.04.2006, 22.05.2006, 27.06.2006, 19.09.2006, 07.11.2006.

Având în vedere acestea au fost întrunite elementele constitutive ale

infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități.
“EXERCITAREA FĂRĂ DREPT A UNEI PROFESII SAU ACTIVITĂȚI” BUCUR-BRÎNZĂ BIANCA

IV. Concluzii

Având în vedere că exercitarea anumitor profesii sau meserii fără îndeplinirea

formalităților de rigoare prezintă un pericol social ridicat, aducând atingere încrederii
cetățenilor că exercițiul acestora desfășoară după regului precise, legiuitorul a simțit
nevoia reglementării (prin intermediul normelor speciale) modalităților și formelor în
care acestea pot fi practicate, precum și sancțiunile ce intervin în cazul încălcării
acestora.

Sancțiunea cea mai gravă pentru nerespectarea dispozițiilor impuse de

legiuitor este prevăzută de art. 348 din Codul Penal, conform căruia exercitarea, fără
drept, a unei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație ori exercitarea
acestora în alte condiții decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârșirea
unor astfel de fapte se sancționează potrivit legii penale, se pedepsește cu
închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Prin incriminarea acestei fapte legiuitorul trage un semn de alarmă cu privire

la impactul social pe care îl poate avea, urmărind prevenirea creării unor astfel de
situații.