REGLEMENTAREA JURIDICĂ A MUNCII PRESTATE DE CĂTRE LIBERII

PROFESIONIȘTI
1. Particularitățile prestării muncii în baza profesiunilor liberale de natură juridică
O categorie distinctă în cadrul raporturilor de muncă o formează raporturile juridice de muncă
ale liberilor profesioniști. Raporturile respective sunt grefate pe exercitarea unor profesii autonome
și libere, cunoscute în teoria dreptului ca și profesii liberale.
Deși expresia tradițională este cea de profesie liberală, dicționarul explicativ al limbii române,
la fel ca și actele normative din ultimul deceniu folosesc expresia de profesie liberă. Astfel, DEX-ul
definește profesiunea liberă ca fiind profesiunea exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să
fie angajată permanent într-o instituție sau întreprindere).
De asemenea, este necesar de delimitat conceptul de profesie liberală de conceptul de profesie
reglementată. Aceste două concepte nu se suprapun integral. Profesia reglementată reprezentînd
acea activitate sau ansamblu de activități profesionale la care se referă legea națională, care compun
respectiva profesie în Republica Moldova. Iar, profesia liberală cuprinde numai o parte a profesiilor
reglementate, deoarece există profesii reglementate care nu sunt profesii liberale, cum ar fi cadru
didactic sau polițist).
Deși legislația națională nu prevede un cadru normativ complet care să definească în mod clar
profesiile liberale. Acestea totuși pot fi întîlnite în cadrul Codului Fiscal sub denumirea de „servicii
profesionale”. Astfel, în conformitate cu art. 5, prin servicii profesionale se înțeleg activități
independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și activități
independente ale inginerilor, arhitecților, contabililor, desfășurate în conformitate cu legislația în
vigoare. O definire expresă în Codul fiscal se regăsește și la activitatea profesională în sectorul
justiției. În acest sens, prin activitate profesională în sectorul justiției se subînțelege „acea activitate
permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către
avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator și
expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară”
Dacă ne uităm prin prisma Codului Civil al R.M, profesiile liberale sunt recunoscute drept o
activitate profesională a persoanei fizice. Ca urmare, art. 34 alin. (2) din Codul Civil stabilește că
„persoana fizică are dreptul să practice activitate profesională din nume și pe cont propriu din
momentul întrunirii condițiilor stabilite de lege pentru aceasta”.
Astfel, în urma acestor reglementări, putem distinge și anumite trăsăturile specifice profesiilor
liberale, și anume:
– „profesiile liberale sunt niște activități profesionale reglementate, prestarea acestora fiind
restricționată de necesitatea dovedirii pregătirii profesionale necesare exercitării unei astfel de
activități;
– profesiile liberale folosesc capitalul uman, adică cunoștințele și aptitudinile dobândite în urma
educației sau la locul de muncă, prin pregătire și experiență;
– profesiile liberale folosesc o educație reglementată, adică o educație și pregătire efectuată în
scopul practicării unei profesii, ale cărei cursuri de ordin teoretic și practic sunt completate de
pregătirea și practica profesională potrivită;

1
– profesiile liberale sunt profesii reglementate în sensul că sunt profesii exercitate de către membrii
asociațiilor private/publice care se bucură de o recunoaștere legală;
– profesiile liberale beneficiază de o recunoaștere profesională sau o recunoaștere a calificării, în
sensul că diplomele și certificatele profesionale care atestă calificarea întro anumită profesie sunt
recunoscute de către o autoritate administrativă a statului, în colaborare cu organizațiile
profesionale și sunt urmate de emiterea unor permise pentru exercitarea profesiei liberale
respective;
– în cadrul profesiilor liberale se aplică testul de aptitudini, adică acel test pentru evaluarea
competenței profesionale a solicitantului, derulat sub auspiciile autorităților competente”.
Din aceste trăsături rezultă faptul că profesiile liberale sunt exercitate în mod independent,
regula generală în acest sens fiind cea conform căreia aceste profesii nu pot fi supuse ierarhiei
administrative. Totuși, independența de care dispun aceste profesii nu poate fi una absolută,
deoarece membrii organizațiilor profesionale se supun dispozițiilor legale și deontologiei
profesionale.
Totodată, un alt aspect important al profesiuniilor liberale este responsabilitatea pe care o are
liberul profesionist. În acest sens, lipsa responsabilității în exercitarea profesiei de către liberul
profesionist atrage după sine, în mod inevitabil, răspunderea juridică a persoanei culpabile
(vinovate). Răspunderea juridică a persoanei culpabile poate interveni sub forma răspunderii civile,
disciplinare sau penale.
Astfel, făcînd o analiză a profesiunilor liberale juridice, pot scoate în evidență următoarele
trăsături specifice comune acestor profesii:
- fiecare dintre aceste profesii are o reglementare legală specială;
Spre exemplu, în prezent, prin acte normative speciale sunt reglementate o serie de profesii libere,
cum ar fi: avocat (Legea nr. 1260 din 19.07.2002); notar public (Legea nr. 1453 din 08.11.2002);
medic (Legea nr. 411 din 28.03. 1995); jurnalist (Legea nr. 243 din 26.10.1994); detectiv și pază
(Legea nr. 283 din 04.07.2003) și altele.
- cei care exercită profesiuni liberale trebuie să aibă, în toate cazurile, capacitate deplină de
exercițiu;
- accederea în rândul celor care practică profesiile liberale, necesită din partea candidatului o
pregătire superioară în domeniul respectiv;
- profesiile date se exercită fie în formă individuală, fie în formă colectivă;
- liberii-profesioniști se constituie, de regulă, în baza unii obligații legale, în uniuni profesionale
distincte; (cum ar fi: Uniunea Avocaților, Executorilor, Arhitecților, etc.)
- cei care prestează o muncă în baza profesiunilor liberale nu primesc salariu drept contravaloare
a munii, ci o remunerație (onorariu);
- există o obligație de păstrare a secretului profesional în cazul celor care practică profesiuni
liberale;
- răspunderea juridică în general și răspunderea disciplinară în special comportă o serie de reguli
specifice.

2
2. Regimul juridic și fiscal al veniturilor obținute de către liberii profesioniști
Impozitarea persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției și în
domeniul sănătății se efectuează potrivit prevederilor incluse în Capitolului 10 din Codul fiscal,
intitulat „Impozitarea persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției și în
domeniul sănătății”.
Astfel, constituie obiect al impunerii fiscale acel venit impozabil obţinut de subiectul
impunerii din desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii în
perioada fiscală de declarare.
Conform art.695 din prezentul Cod, calcularea impozitului pe venit se efectuează prin
aplicarea cotei impozitului asupra venitului impozabil obţinut din desfăşurarea activităţii
profesionale în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii.
Astfel, calcularea impozitului se efectuează anual. Iar, achitarea impozitului la buget se
efectuează în rate, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător.
Contribuabilul are dreptul să treacă în cont impozitul pe venitul obţinut din desfăşurarea
activităţii profesionale în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii, achitat în orice stat străin, în
condiţiile stipulate la art.82.
Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de 25 martie a anului
următor perioadei fiscale de declarare.

Potrivit pct. 1.6 1 din anexa nr. 1 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări
sociale, liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiţiei, cu excepţia pensionarilor și a
persoanelor cu dizabilități, achită contribuţia de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă
anuală, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune.

În conformitate cu art. 5 alin. (2) din Legea nr. 255/2020 bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2021, contribuţia de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă anuală (taxa fixă
anuală) este stabilită în mărime de 24 255 de lei.

Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției pentru perioada în care se află în

concediu medical nu achită contribuţia de asigurări sociale în taxă fixă.

Astfel, liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției achitînd contribuţia de

asigurări sociale de stat obligatorii menţionată au dreptul la prestații de asigurări sociale pentru
riscurile asigurate survenite începând cu 01.01.2021, la îndeplinirea condiţiilor de acordare a
acestora.

În conformitate cu art. 5 al Legii nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate

temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, liber-profesioniştii ce practică activitate în
sectorul justiţiei, la îndeplinirea condiţiilor de acordare a acestora, au dreptul la următoarele tipuri
de prestaţii de asigurări sociale:

a) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente
nelegate de muncă;

b) indemnizaţie pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină);

3
c) prestaţie pentru recuperarea capacităţii de muncă;

d) indemnizaţie de maternitate;

f) indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani;

g) indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav;

h) ajutor de deces.

Totodată, potrivit art. 14 al Legii nr.756/1999 asigurării pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiţiei, au dreptul la indemnizația
pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accidente de muncă sau boli profesionale, la
îndeplinirea condiţiilor de acordare a acestora.

Concluzie:

În concluzie vreau să spun că Codul Muncii al R.M nu reglementează orice formă de activitate, ci
numai pe cea subordonată sau dependentă. Munca independentă, și anume activitatea liber-
profesioniștilor nu cade sub incidența Codului muncii, ea fiind reglementată prin legi speciale. În
același timp, trebuie să menționez faptul că titularii profesiunilor libere se pot bucura de unele
drepturi caracteristice, în special, salariaților, cum ar fi dreptul la asociere în sindicat, conform art. 7
alin. (2) din Legea sindicatelor.