TEMA nr.

1
CARACTERISTICA GENERALĂ A PROFESIILOR JURIDICE LIBERALE

I. Obiectivele temei de studiu: - determinarea modalităţilor prin care legiuitorul moldovean

stabileşte regimul legal al exercitării profesiilor liberale, în
contextul lipsei unei legi-cadru cu privire la profesiile libe-
rale;
- elucidarea conceptului de „profesie liberală” şi distingerea
acestuia de cel al profesiilor reglementate;
- enunţarea şi elucidarea trăsăturilor caracteristice ale pro-
fesiilor liberale;
- desluşirea principiilor aplicabile profesiilor liberale;
- sublinierea importanţei principiului bunei-credinţe şi a ce-
lui de confidenţialitate pentru domeniul profesiilor liberale;
- analiza actelor normative europene în materia condiţiilor
de recunoaştere a anumitor profesii de bază, a titlurilor de
calificare şi a formării profesionale.

II. Structura temei: 1. Modul de reglementare al profesiilor liberale

2. Conceptul de „profesie liberală”. Trăsăturile caracteristice
ale profesiilor liberale
3. Principiile aplicabile profesiilor liberale
4. Reglementarea profesiilor liberale prin prisma legislaţiei
europene

1. Modul de reglementare al profesiilor liberale

Profesiile liberale întrunesc, la nivel mondial, zeci de milioane de membri şi constituie, în
cadrul comunităţii internaţionale, un factor socio-economic de o importanţă deosebită, ele dând
expresie dreptului la libera circulaţie a persoanelor şi a serviciilor 1. Lipsa unei preocupări
doctrinare şi legislative globale cu privire la această instituţie se datorează şi faptului că, în
perioada socialistă, această instituţie era inexistentă sau dacă exista avea o altă natură juridică.
Se cere subliniat că instituţia profesiilor liberale a luat naştere în mod diametral opus
modului în care au luat naştere persoanele juridice şi societăţile comerciale. Pentru persoanele
juridice dar şi pentru societăţile comerciale, legiuitorul moldovean a statuat mai întâi un set de

1
Niculeasa M. Profesiile liberale: reglementare, doctrină, jurisprudenţă. Bucureşti: Universul Juridic, 2006, p. 14.
reguli, de generală aplicare, pentru ca ulterior să stabilească reguli proprii pentru anumite
categorii de persoane juridice sau de societăţi comerciale. Astfel, prin Legea RM nr. 845/1992 cu
privire la antreprenoriat şi întreprinderi2, legiuitorul a stabilit cadrul general aplicabil persoanelor
juridice, pentru ca apoi prin legi speciale să normeze specificul fiecărei persoane juridice în parte
(Legea RM nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (abrogată)3, Legea RM nr.
1134/1997 privind societăţile pe acţiuni4 ş.a.).
Ca şi în alte sisteme de drept, nici în legislaţia moldovenească nu s-a debutat, în anii de
după 1991, cu o reglementare-cadru a profesiilor libere (liberale), opţiune care – în opinia
noastră – ar fi fost utilă. Aşadar, profesiile liberale au luat naştere în sens invers faţă de
persoanele juridice şi societăţile comerciale, în sensul că legiuitorul moldovean, mai întâi a
reglementat fiecare categorie de profesii liberale, iar ulterior ar fi trebuit să stabilească cadrul
general (un set de principii comune tuturor categoriilor de profesii liberale), dar în avalanşa
legislativă a uitat să facă acest lucru. Dacă pentru persoanelor juridice şi societăţile comerciale,
principiile aplicabile la nivel general sunt stabilite de către legiuitor, în cadrul profesiilor liberale
principiile aplicabile trebuie deduse pe cale de interpretare de către jurisprudenţă şi literatura de
specialitate5. Aşadar, considerăm că, pentru a se pune capăt acestei omisiuni legislative şi pentru
a evita controversele doctrinare şi jurisprudenţiale, legiuitorul moldovean ar trebui să adopte o
lege-cadru cu privire la profesiile liberale.

2. Conceptul de „profesie liberală”. Trăsăturile caracteristice ale profesiilor liberale

În literatura de specialitate6 s-a menţionat că conceptul profesiilor liberale trebuie să fie
distins de cel al profesiilor reglementate. Astfel, profesia reglementată reprezintă activitatea sau
ansamblul de activităţi profesionale la care se referă legea naţională, care compun respectiva
profesie în Republica Moldova.
Conceptele de „profesie reglementată” şi de „profesie liberală” nu se suprapun integral.
Profesia liberală acoperă numai o parte a profesiilor reglementate. Există, deci, profesii
reglementate care nu sunt profesii liberale (cum ar fi cadru didactic 7, poliţist8 etc.).
Din perspectiva Codului civil al Republicii Moldova9 profesiile liberale sunt recunoscute
drept o activitate profesională a persoanei fizice. Astfel, potrivit art. 34 alin. (2) din Codul civil,

2
Monitorul Parlamentului, nr. 2 din 28.02.1994.
3
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 2 din 25.08.1994.
4
Republicată în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1-4 din 01.01.2008.
5
Niculeasa M. Op. cit., p. 16.
6
Ştefănescu I.T. Tratat teoretic şi practic de drept al muncii. Ediţia a IV-a. Bucureşti: Universul Juridic, 2017, p. 17.
7
Această profesie este supusă unor reglementări detaliate, cuprinse în Codul educaţiei al Republicii Moldova
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 319-324 din 24.10.2014).
8
Activitatea profesională a poliţistului cade sub incidenţa Legii RM nr. 320/2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi
statutul poliţistului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 42-47 din 01.03.2013).

2
persoana fizică are dreptul să practice activitate profesională din nume şi pe cont propriu din mo-
mentul întrunirii condiţiilor stabilite de lege pentru aceasta. Totodată, legiuitorul prevede că per-
soana care practică activitate profesională fără a întruni condiţiile stabilite de lege pentru aceasta
nu poate invoca lipsa calităţii de profesionist. În cele din urmă, conform art. 34 alin. (4) din
Codul civil, asupra activităţii de întreprinzător desfăşurate fără constituirea de persoană juridică
se aplică regulile care reglementează activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ dacă lege
sau din esenţa raporturilor juridice nu rezultă altfel. În contextul dat, Legea RM nr. 69/2016 cu
privire la organizarea activităţii notarilor 10 declară că „notarul nu este funcţionar public,
activitatea acestuia nu este activitate de întreprinzător şi nici nu poate fi raportată la o astfel de
activitate” (art. 8 alin. (2) din Legea nominalizată mai înainte).
Pot fi enumerate ca având reglementări legale de sine stătătoare, cu titlu de exemplu, urmă-
toarele profesiuni liberale:
- avocat, activitatea acestuia fiind reglementată prin Legea RM nr. 1260/2002 cu privire la
avocatură11 şi prin Statutul profesiei de avocat, adoptat de Congresul Uniunii Avocaţilor din
29.01. 201112;
- notar, activitate înfăptuită în conformitate cu Legea RM nr. 69/2016 cu privire la
organizarea activităţii notarilor;
- auditor, în temeiul Legii RM nr. 271/2017 privind auditul situaţiilor financiare 13;
- mediator, conform dispoziţiilor Legii RM nr. 137/2015 cu privire la mediere 14;
- executor judecătoresc, în temeiul Legii RM nr. 113/2010 privind executorii
judecătoreşti15;
- interpret şi traducător, antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul
Justiţiei, de organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari,
avocaţi şi de executorii judecătoreşti, în conformitate cu Legea RM nr. 264/2008 cu privire la
statutul, autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei 16.
- detectiv particular şi gardian (paznic) particular, conform prevederilor Legii RM nr.
283/ 2003 privind activitatea particulară de detectiv şi de pază17.
Din analiza coroborată a prevederilor legale cu privire la reglementarea profesiilor libere
(independente) rezultă, în principal, următoarele trăsături caracteristice 18:

9
Republicat în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 467-479 din 01.03.2019.
10
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 277-287 din 26.08.2016.
11
Republicată în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 159 din 04.09.2010.
12
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 54-57 din 08.04.2011.
13
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 7-17 din 12.01.2018.
14
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 224-233 din 21.08.2015.
15
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 126-128 din 23.07.2010.
16
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 57-58 din 20.03.2009.
17
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 200-203 din 19.09.2003.

3
 - fiecare dintre aceste profesii are o reglementare legală specială;
- de regulă, nu se pot exercita în calitate de salariat sau de funcţionar public;
- constau în desfăşurarea unei activităţi de natură intelectuală;
- cei care exercită profesiuni liberale trebuie să aibă, în toate cazurile, capacitate deplină de
exerciţiu (sub aspectul vârstei de minim 18 ani);
- intrarea în rândul celor care practică o profesiune liberală implică, de regulă, o pregătire
de nivel universitar în domeniul (profilul) respectiv, certificată sau recunoscută/atestată de către
stat. Verificarea pregătirii profesionale se realizează prin testare, examen sau concurs, care se
susţine în faţa unor organisme special constituite în cadrul şi pentru fiecare corp profesional;
- de regulă, se cere o vechime profesională anterioară în acelaşi domeniu sau într-un
domeniu conex (apropiat) profesiunii în cauză;
- profesiile liberale sunt supuse licenţierii (în unele cazuri, certificării sau atestării).
Profesiunile liberale de avocat, notar sau executor judecătoresc sunt supuse licenţierii, pe când
activitatea de audit – certificării, iar cea de mediator – atestării;
- persoanele care exercită profesiuni liberale depun jurământul. Cu titlu de exemplu, se cere
relevat faptul că notarii, avocaţii şi executorii judecătoreşti depun jurământul în faţa autorităţilor
(organismelor) abilitate. În acelaşi timp, concretizăm că iniţierea activităţii în cazul titularilor
unor profesiuni liberale, cum ar fi în cazul auditorilor sau mediatorilor, nu necesită depunerea
jurământului;
- de regulă, persoanele care exercită profesiuni liberale îndeplinesc, în exerciţiul atribuţiilor
lor, atât o funcţie de interes privat, cât şi una de interes public (spre exemplu, actele notarului
răspund unui interes privat al persoanei în cauză, dar şi interesului public, constituind acte de
autoritate, înscrisuri pentru probă);
- cei care exercită exclusiv profesiuni liberale nu primesc salariu drept contravaloare a
muncii prestate, ci o plată (onorariu);
- se pot exercita fie în formă individuală, fie în formă asociativă;
- persoanele care exercită profesiunile respective se constituie, de regulă, în condiţiile legii,
în corpuri (uniuni, ordine) profesionale distincte. Astfel, o anumită profesie are o organizare
proprie, de la bază până la nivel naţional (spre exemplu, Uniunea Avocaţilor din Republica
Moldova, Camera Notarială etc.); corpurile (uniunile, ordinele) au statut fie de instituţii de drept
public, înfiinţate prin lege pentru realizarea unor interese, fie de asociaţie profesională sau de
ordin profesional;

18
Ştefănescu I.T. Op. cit., p. 19-20; Boişteanu E., Romandaş N. Dreptul muncii. Manual. Chişinău: Tipografia
Centrală, 2014, p. 10-13; Popa I., Moise A.-A. Drept notarial: organizarea activităţii, statutul notarului, proceduri
notariale. Bucu-reşti: Universul Juridic, 2013, p. 40-57.

4
 - persoanele în cauză nu pot declara grevă în sens strict juridic (potrivit Codului muncii al
Republicii Moldova), ci numai ca situaţie de fapt, în accepţiune sociologică;
- există o obligaţie legală de păstrare a secretului profesional;
- răspunderea juridică, în general, şi răspunderea disciplinară, în special, comportă o serie
de reguli specifice;
- exercitarea oricăreia dintre profesiunile liberale fără ca cel în cauză să întrunească în mod
real cerinţele impuse de lege se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare;
- persoanele care exercită anumite profesiuni liberale se pot afla concomitent atât în
calitatea de salariaţi, cât şi în cea de exercitare a unei profesiuni independente (cazul medicilor,
farmaciştilor ş.a.). Dar, avocaţii, notarii şi alţi titulari ai profesiilor juridice liberale nu pot
cumula însă calitatea de membru al unei profesii liberale cu cea de salariat decât în mod
excepţional, în domeniul didactico-ştiinţific, literar-artistic, publicistic; precum şi în domeniul
activităţii de mediere (art. 9 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016 cu privire la organizarea
activităţii notarilor);
- în virtutea libertăţii muncii, persoanele care exercită profesiuni liberale pot renunţa la
profesiunea respectivă, optând pentru calitatea de salariat, funcţionar public sau întreprinzător
(şi, evident, şi invers).

3. Principiile aplicabile profesiilor liberale

Din analiza ansamblului reglementărilor profesiilor liberale rezultă că le sunt proprii urmă-
toarele principii esenţiale19:
- după cum am arătat, reglementarea prin act normativ, de regulă, prin lege; sunt, aşadar,
profesii reglementate (sau, altfel spus, „numite”);
- exercitarea liberă (înţeleasă ca: libertatea de conştiinţă a titularului; libertatea de expri-
mare; libertatea alegerii profesionistului de către beneficiar; libertatea încheierii contractului
civil; libertatea profesională – fără subordonare sau tutelă). Sub aspectul libertăţii profesionale,
se impun următoarele concretizări: această libertate poartă – totuşi – un caracter relativ, întrucât
titularii profesiilor liberale se supun dispoziţiilor legale şi deontologiei profesionale. Atenţionăm
suplimentar că în cadrul profesiunilor liberale sunt profesii care se bucură de un grad sporit şi,
respectiv, de un grad redus de independenţă. Astfel, avocaţii, în opinia noastră, practică o profe-
siune liberală absolută, întrucât profesiunea liberală de avocat se bucură de proprietatea de a fi
coordonată (gestionată) numai de propriile organisme create în acest scop (conform prevederilor
Legii RM nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, Uniunea Avocaţilor este organul de autoadmi-

19
Moroianu G. Principiile ce caracterizează profesiile liberale. În: Revista română de dreptul muncii, nr. 4/2007, p.
79-88; Niculeasa M. Op. cit., p. 20-27.

5
nistrare al avocaţilor, instituţie din care fac parte toţi membrii barourilor din ţară) 20. În acelaşi
timp, există şi profesiuni liberale relative. De exemplu, se recunoaşte drept profesiune liberală
relativă cea desfăşurată de către notar21. Într-adevăr, activitatea notarială este supusă unui control
de tutelă, mai riguros, din partea Ministerului Justiţiei al RM şi a Camerei Notariale;
- exercitarea, în toate cazurile, cu bună-credinţă. Consacrarea principiului exercitării profe-
siilor liberale cu bună-credinţă, realizată la unele profesii în mod expres, este un mare pas înainte
întrucât reprezintă o recunoaştere deschisă a faptului că, în anumite situaţii, un profesionist
liberal ar putea avea un comportament lipsit de obiectivitate sau în orice caz nedeontologic,
astfel încât a fost necesară intervenţia legiuitorului pentru prevenirea unor astfel de neajunsuri22;
- confidenţialitatea (în legătură cu informaţiile dobândite în executarea contractului de
prestări de servicii). Potrivit doctrinei române, principiul confidenţialităţii impune profesio-
niştilor liberali obligaţia de a se abţine de la 23: a) dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara
contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazului în care au fost autorizaţi în mod special
să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face
publice acele informaţii; b) folosirea informaţiilor confidenţiale (dobândite în timpul exercitării
profesiei) în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi. În plus, liberii profesionişti sunt
obligaţi să asigure menţinerea confidenţialităţii în cadrul colectivului pe care-l utilizează în
realizarea activităţii sale. Un profesionist liberal este ţinut să facă tot posibilul pentru a avea
garanţia că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţa sau
asistenţa respectă principiul confidenţialităţii. Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după
încheierea relaţiei dintre profesionistul liberal şi client;
- aplicarea regulilor specifice concurenţei loiale. Astfel, publicitatea comercială în cadrul
profesiilor liberale este aproape total interzisă. Publicitatea presupune doar informarea publicului
cu privire la serviciile ce se oferă, cu condiţia ca informaţia să fie fidelă, veridică şi cu
respectarea secretului profesional, precum şi a altor principii ce caracterizează profesiile liberale.
„Singura formă de publicitate – implicită – având o eficienţă aparte pentru titular, este dată de
notorietatea câştigată în urma practicării cu succes a profesiei. Reputaţia profesională se
construieşte doar pe baza meritelor, performanţelor şi a efortului propriu”24. În cazul profesiei de
notar, concurenţa presupune exercitarea profesiei doar pe criterii de competenţă şi probitate
profesională, recunoscute şi unanim acceptate ca principii de întărire a prestigiului instituţiei
notariatului. Legiuitorul moldovean a dispus, în acest sens, că notarul nu are dreptul să facă
publicitate activităţii sale, calităţilor sale profesionale ori biroului său notarial. Nu constituie

20
Boişteanu E., Romandaş N. Op. cit., p. 11.
21
Niculeasa M. Op. cit., p. 23.
22
Moroianu G. Op. cit., p. 82.
23
Ibidem, p. 83.
24
Moroianu G. Op. cit., p. 85.

6
publicitate comunicarea publică a numelui notarului, a orelor de program şi a sediului biroului
notarial. Mai mult, în conformitate cu Codul de etică al notarilor se permite difuzarea informa-
ţiilor cu caracter general, care au drept scop informarea cetăţenilor privind activitatea notarială
(art. 9 alin. (3)-(4) din Legea RM nr. 69/2016).
În exercitarea profesiunilor liberale se nasc mai multe categorii de raporturi juridice 25: a)
între persoanele care exercită profesiunile respective şi uniunea (corpul, ordinul) din care acestea
fac parte; b) între persoanele care exercită profesiunile respective şi clienţii lor (de natură civilă);
c) între uniunile (corpurile, ordinele) respective ca persoane juridice şi autorităţile publice,
organizaţiile neguvernamentale, organismele internaţionale 26.
Toate aceste raporturi juridice specifice profesiunilor libere (liberale) – în primul rând, cele
cu clienţii, în care se prestează o muncă – nu fac parte din dreptul muncii. Explicaţia de fond
rezidă în inexistenţa unor raporturi juridice de muncă. Aşadar, dreptul comun pentru reglemen-
tările specifice profesiunilor liberale este dreptul civil, iar nu dreptul muncii.
În acelaşi timp, trebuie relevat că reglementările legale permit, de regulă, celor care
practică o profesiune liberală să încadreze salariaţi pentru exercitarea profesiei respective. În
acest caz, fireşte, raporturile de muncă ale celor în cauză se supun legislaţiei muncii. De
exemplu, potrivit art. 34 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016 cu privire la organizarea activităţii
notarilor, pentru a asigura desfăşurarea activităţii sale profesionale, notarul are dreptul să
angajeze personal auxiliar tehnic şi de specialitate. Astfel, notarul poate împuternici personalul
angajat să colecteze informaţii şi actele necesare pentru procedura notarială, să transmită actele
notariale, conform procedurilor legale, pentru înregistrarea drepturilor la autorităţile abilitate, să
primească şi să ridice actele de la autorităţi, să efectueze lucrări de arhivare, lucrări tehnice de
ţinere a contabilităţii, a resurselor umane, să îndeplinească alte acţiuni tehnice necesare
desfăşurării activităţii notarului. În schimb, personalul care asigură activitatea notarului are
obligaţia să păstreze confidenţialitatea informaţiei cunoscute în cadrul activităţii sale, indiferent
de modul de obţinere ori sursa informaţiei, inclusiv după încetarea activităţii sale. Nerespectarea
acestei obligaţii atrage răspundere disciplinară şi civilă (art. 34 alin. (3) din Legea sus-

25
Sadovei N. Dihotomia raportului juridic de muncă. Studiu monografic. Chişinău: „Garomont-Studio” SRL, 2011,
p. 166-170; Ştefănescu I.T. Tratat de dreptul muncii. Volumul I. Bucureşti: Lumina Lex, 2003, p. 31; Spinei S. Op.
cit., p. 40-41.
26
În literatura de specialitate s-a arătat suplimentar că structurarea profesiilor liberale se realizează în mai multe
forme, în funcţie de criteriul adoptat. Astfel, putem vorbi de structurare internă şi cea externă. Prima se realizează în
cadrul profesiei liberale şi nu se răsfrânge în afara respectivei profesii liberale. Structurarea externă are în vedere
modul de organizare al profesiilor liberale la nivel naţional sau la nivel internaţional. În plus, structurarea externă –
dintr-un alt punct de vedere – poate fi: individuală, atunci când o anumită profesie liberală se organizează la nivel
naţional (de exemplu: în cazul notarilor, Camera Notarială), internaţional (Uniunea Internaţională a Notariatului
Latin), mondial; şi, respectiv, colectivă, atunci când toate profesiile liberale se organizează la nivel naţional,
internaţional şi mondial. A se vedea: Niculeasa M. Op. cit., p. 25.

7
menţionată). În cele din urmă, condiţiile de activitate şi modul de remunerare a personalului
auxiliar se stabilesc prin contract.

4. Reglementarea profesiilor liberale prin prisma legislaţiei europene

În cadrul Uniunii Europene nu există o reglementare-cadru care să se refere la ansamblul
profesiunilor liberale. Sunt, însă, reglementări de sine stătătoare pentru anumite profesii liberale
(avocaţi, medici, stomatologi, farmacişti, arhitecţi, ş.a.). Există şi o jurisprudenţă relevantă în
materia acestor profesiuni a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Sub aspectul reglementărilor europene, profesiile liberale au fost definite şi în relaţie cu
aplicarea principiului liberei circulaţii a profesioniştilor pe piaţa interioară. Astfel, promovarea
liberului schimb şi protecţia consumatorilor pe piaţa interioară faţă de practici restrictive de
concurenţă a constituit obiectivul fundamental al strategiei de la Lisabona în cadrul căreia
liberalizarea serviciilor pe piaţa interioară este considerată una din condiţiile esenţiale de
dezvoltare economică a Uniunii Europene27. Pentru atingerea obiectivului propus, începând cu
anul 1977, Uniunea Europeană a pregătit legislaţia care să permită exercitarea liberă a serviciilor
într-un stat membru, altul decât cel în care a dobândit profesia. În acelaşi scop a fost adoptată
Directiva nr. 98/5/CE din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter permanent a
profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obţinut calificarea28, iar pentru
continuarea reformei privitoare la liberalizarea serviciilor au fost adoptate alte două directive.
Astfel, în anul 2003 Comisia Europeană a întreprins acţiuni de reformare a regulilor din
sectorul profesiilor liberale considerând că sunt prea restrictive şi că au potenţialul monopolului,
împiedicând opţiuni ale consumatorului între mai multe oferte de servicii prestate de această
categorie de profesionişti. La 9 februarie 2004 Comisia Europeană a întocmit Raportul asupra
concurenţei în sectorul profesiilor liberale prin care a afirmat persistenţa barierelor legislative
care obstaculau nejustificat libera concurenţă în acest sector şi a solicitat Statelor membre să
revizuiască reglementările pentru a favoriza libera circulaţie a profesioniştilor ale căror profesii
sunt reglementate de sistemul general de recunoaştere a titlurilor de calificare 29.
Spre atingerea obiectivelor vizate au fost adoptate Directiva nr. 2006/123/CE privind servi-
ciile în cadrul pieţei interne 30 şi Directiva nr. 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor
profesionale31, aceasta din urmă reglementând condiţiile de recunoaştere a anumitor profesii de
bază şi titluri de calificare şi formare profesională.

27
Târşia A.C. Relaţia între profesie, profesionist, funcţia publică şi conflictul de interese. În: Pandectele Române, nr.
5/2013, p. 19.
28
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, L 77 din 14.03.1998.
29
Târşia A.C. Op. cit., p. 20.
30
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 376 din 27.12.2006.
31
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 255 din 30.09.2005.

8
 Directiva nr. 2006/123/CE reglementează regimul juridic aplicabil anumitor profesii libe-
rale enunţate în anexele I-VI pornind de la formarea de bază şi continuând cu titlurile de califi-
care (de exemplu: formare de bază: medic şi medic specialist cu titluri de calificare: medic
generalist, medic dentist, medic dentist specialist, medic veterinar, asistent medical, moaşă). Aici
trebuie să subliniem că, în temeiul art. 2 lit. l) din această directivă, nu intră sub incidenţa acestei
directive serviciile prestate de notari şi executori judecătoreşti numiţi de autorităţile publice.
Cele două directive din anul 2006 pun în valoare noţiunile de profesie reglementată şi de
profesionist în acord cu sistemul general de recunoaştere a titlurilor de calificare.
În sensul Directivei nr. 2005/36/CE, profesia reglementată este o activitate sau un
ansamblu de activităţi profesionale la care accesul, exercitarea sau una dintre modalităţile de
exercitare este condiţionat/ă, direct sau indirect, în temeiul unor acte cu putere de lege şi acte
administrative, de posesia anumitor calificări profesionale. Profesionistul este titularul unui titlu
de calificare universitară (sau de un nivel recunoscut ca fiind echivalent) care exercită o profesie
liberală şi respectă deontologia profesiei stabilită de statul membru.
Prin urmare, este certă diferenţa între categoria comercianţilor care exercită cu titlu
permanent (ca o profesie) activităţi specifice comerţului şi categoria profesioniştilor a căror
activitate evidenţiază un caracter intelectual.
După elucidarea stipulaţiilor Codului civil al Republicii Moldova, putem constata că legiui-
torul moldovean a formulat – în textul acestuia – definiţia legală a noţiunii de „profesionist” şi
face deseori referiri la respectivul concept. Astfel, potrivit art. 3 alin. (2) din Codul civil, „[a]re
calitatea de profesionist orice persoană fizică sau juridică de drept public sau de drept privat
care, în cadrul unui raport juridic civil, acţionează în scopuri ce ţin de activitatea de
întreprinzător sau profesională, chiar dacă persoana nu are scopul de a obţine un profit din
această activitate”. Totodată, persoana care, într-un raport juridic civil, corespunde atât criteriilor
caracteristice consumatorului, cât şi celor inerente profesionistului, se consideră consumator
dacă recunoaşterea acestei calităţi îi oferă o anumită protecţie juridică, iar în celelalte cazuri
persoana se consideră profesionist (art. 3 alin. (3) din Codul civil).
Luând în considerare cele notate, putem afirma că sensul original atribuit de legiuitorul
moldovean termenului de „profesionist” nu se conciliază cu legislaţia Uniunii Europene şi nu
respectă principiul rigurozităţii limbajului juridic.