TEMA nr.

2
ACCEDEREA ÎN PROFESIA DE NOTAR

I. Obiectivele temei de studiu: - elucidarea categoriilor juridice de „notar”, „activitatea

notarială”, „teritoriul de activitate al notarului” şi determi-
narea conţinutului acestora;
- scoaterea în evidenţă şi analizarea condiţiilor şi etapelor de
accedere în profesia de notar;
- descrierea modului de efectuare a stagiaturii profesionale
în domeniul notarial;
- analiza cazurilor de suspendare şi de încetare a activităţii
notariale;
- determinarea şi caracterizarea principalelor modalităţi de
schimbare a teritoriului de activitate al notarului;
- desluşirea incompatibilităţilor şi a restricţiilor stabilite la
desfăşurarea activităţii notariale.

II. Structura temei: 1. Învestirea în funcţie, suspendarea şi încetarea calităţii de

notar
2. Teritoriul de activitate al notarului
3. Incompatibilităţi şi restricţii în activitatea de notar

1. Învestirea în funcţie, suspendarea şi încetarea calităţii de notar

Introducerea notariatului în diferite ţări a avut ca impact crearea stabilităţii în raporturile, care
prezintă o importanţă pentru societate şi stat, facilitând activitatea unor organe de stat ca: instanţele
judecătoreşti, oficiile cadastrale, departamentul tehnologii informaţionale, subdiviziunile acestuia,
inclusiv oficiile stării civile, prin executarea unor obligaţii, care le aparţineau înainte de a fi tran-
smise către organele notariale. Totodată, notariatul este o instituţie care contribuie la prevenirea apa-
riţiei eventualelor conflicte, apărarea drepturilor şi intereselor civile, asigurării exercitării lor, ci nu
prin executarea funcţiilor judiciare 1.

1
Cara A. Particularităţile organizării instituţiei notariatului în Republica Moldova. În: Revista moldovenească de drept
internaţional şi relaţii internaţionale, nr. 4/2010, p. 81-82.
 Notariatul este o instituţie împuternicită să îndeplinească anumite funcţii, ce aparţin statului.
Statul a atribuit peroanelor ce desfăşoară activitate notarială să realizeze funcţiile în numele său. În
acest context, notariatul este reprezentantul statului exercitând funcţia dată, deşi notarul nu intră în
categoria organelor de stat, statul a impus rigori stricte pentru practicarea activităţii de notar2.
Aşadar, notarul, ca persoană învestită să îndeplinească un serviciu de interes public, are statu-
tul unei funcţii autonome (liberale) 3. Exerciţiul acestui serviciu, calificat ca unul de interes public şi
manifestat în principal de atribuţiile notarului în materia autentificării actelor şi în cea a succesiunii,
trebuie să presupună o protecţie legală aparte, menită să confere notarului nu un privilegiu, ci garan-
ţia unei bune desfăşurări a activităţii sale. De aceea, art. 6 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016 „Cu
privire la organizarea activităţii notarilor” (în continuare – Legea RM nr. 69/2016)4 prevede că nota-
rul se bucură de stabilitate în activitatea sa. Stabilitatea funcţiei de notar presupune că, în timpul
exercitării profesiei, notarului nu i se poate impune eventuala schimbare a sediului şi că întregul
cadru profesional al funcţiei este precis stabilit, dobândirea şi pierderea calităţii de notar fiind strict
legal determinate. De aici nu se poate deduce însă şi obligaţia de stabilitate a notarului public. Dim-
potrivă, acesta poate să îşi teritoriul de activitate în condiţiile legii, adică, în principiu, prin concurs
organizat de către Comisia de licenţiere pentru locurile vacante de notar.
Aici trebuie să mai venim cu o constatare: în perioada anilor 2009-2016, legiuitorul moldo-
vean opera în legislaţia notarială cu noţiunea de „notar public”, ceea ce – în opinia noastră – a fost o
soluţie nepotrivită câtă vreme în Republica Moldova există o singură formă de desfăşurare a activi-
tăţii notariale.
Aceeaşi problemă s-a pus în discuţie în România: acolo există numai „notari publici”, nu şi
notari de stat care, pe lângă cei publici, ar desfăşura pe acelaşi teritoriu activitate notarială (în Ger-
mania, de exemplu, există câteva landuri germane unde notarii publici împart activitatea notarială cu
notarii de stat, de pildă în Baden-Wurtenberg)5. În acest context, doctrina română a considerat că
termenul de „notar” exprimă complet conţinutul şi sfera de cuprindere a acestei instituţii, aşa cum
aceasta este reglementată în România6. Mai mult, sintagma „notar public” ar putea fi considerată un
pleonasm, întrucât nu s-ar putea concepe existenţa unui notariat care să nu îşi exercite funcţia pub-

2
Cara A. Op. cit., p. 82.
3
Leş Ioan. Elemente de drept notarial. Ediţia a 3-a, revăzută şi adăugită. Bucureşti: C.H. Beck, 2014, p. 10-11.
4
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 277-287 din 26.08.2016.
5
Popa I., Moise A.-A. Drept notarial: organizarea activităţii, statutul notarului, proceduri notariale. Bucureşti: Univer-
sul Juridic, 2013, p. 72.
6
Idem.
2
lică7. Acest apelativ nu implică o subordonare faţă de o anumită ierarhie sau autoritate şi nici că ar fi
vorba despre un funcţionar administrativ8.
Nu în ultimul rând, sintagma „notar public” generează confuzii şi prin faptul că, în dreptul
comparat, aşa-numiţii „notaries public” sunt notarii din sistemele de drept anglo-saxon. Or, compe-
tenţele acestora (cantonate de regulă în sfera legalizărilor şi certificărilor de semnătură) sunt reduse
faţă de notarii din ţările de civil law, denumiţi, simplu, „notari” 9.
În conformitate cu art. 8 alin. (3) din Legea RM nr. 69/2016, notar poate fi cel care îndep-
lineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliul în această ţară;
b) are capacitatea de exerciţiu deplină;
c) deţine o diplomă de studii superioare de licenţă în drept sau un act de studii echivalent10;
d) a efectuat stagiul profesional în condiţiile Legii RM nr. 69/2016;
e) a susţinut examenul de calificare pentru admiterea în profesia de notar;
f) posedă limba de stat;
g) a promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar;
h) este apt din punct de vedere medical;
i) are o reputaţie ireproşabilă.
Condiţiile specificate de legiuitorul moldovean trebuie să fie îndeplinite cumulativ de către cei
care doresc să acceadă în funcţia de notar. Cu referire la condiţia consacrată în art. 8 alin. (3) lit. a)
din Legea RM nr. 69/2016 – cea a cetăţeniei unice, respectiv a cetăţeniei moldoveneşti –, conside-
răm că aceasta, în contextul integrării Republicii Moldova în spaţiul european, trebuie să fie refor-
mulată, acceptându-se posibilitatea ca funcţia de notar să fie îndeplinită şi de o persoană care are
cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene. Prin această modificare legislativă se va releva dis-
tincţia dintre notarul naţional şi naţionalitatea notarului, aceasta din urmă nefiind de natură să afec-

7
Perez Gallardo L.B. Notarul: funcţie a autorităţii publice. În: Buletinul notarilor publici, nr. 1/2009, p. 24.
8
Legiuitorul moldovean a statuat expres că „notarul este exponentul puterii de stat, împuternicit în modul stabilit de lege
în baza licenţei şi a ordinului de învestire cu împuterniciri”, dar – în acelaşi timp – concretizează că „notarul nu este
funcţionar public, activitatea acestuia nu este activitate de întreprinzător şi nici nu poate fi raportată la o astfel de
activitate” (art. 8 alin. (1)-(2) din Legea RM nr. 69/2016).
9
Popa I., Moise A.-A. Op. cit., p. 72.
10
În România, persoana care pretinde la funcţia de notar trebuie, de asemenea, să îndeplinească condiţia de studii, şi
anume: urmează să fie licenţiată în drept – ştiinţe juridice – sau doctor în drept. Sintagma a fost inserată în textul Legii
române nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale pentru a sublinia că absolvenţii fostei forme de învăţământ
juridic drept economic-administrativ de până în 1989 nu s-ar fi calificat pentru poziţia de notar public (a se vedea:
Spinei S. Organizarea profesiilor juridice liberale. Bucureşti: Universul Juridic, 2010, p. 240).
Dacă abordăm acest subiect prin prisma legislaţiei moldoveneşti, putem concluziona că absolvirea specialităţii Admi-
nistraţie publică nu legitimează numirea în profesia de notar, chiar dacă specialitatea este organizată în cadrul uneia din
facultăţile de drept.
3
teze statutul şi autoritatea sub care acţionează notarul. Indiferent de naţionalitatea sa, notarul care va
acţiona într-un stat al Uniunii Europene va beneficia de delegarea parţială a suveranităţii acelui stat,
autoritatea acestuia putând fi exercitată prin intermediul actelor şi procedurilor instrumentate11.
În ceea ce priveşte ultima condiţie cerută pentru a fi notar, observăm că în legislaţia notarială
nu regăsim definiţia legală a noţiunii de „reputaţie ireproşabilă”, legiuitorul consacrând, în acest caz,
o noţiune estimativă. În consecinţă, aplicarea acestei norme juridice în practică devine imposibilă,
dat fiind faptul că aceasta nu corespunde principiului predictibilităţii normelor juridice şi celui de
asigurare a accesibilităţii (art. 3 alin. (1) lit. d)-e) din Legea RM nr. 100/2017 „Cu privire la actele
normative”12. Potrivit Studiului privind funcţionarea profesiei de notar în Republica Moldova, ela-
borat de către Direcţia profesii şi servicii juridice din cadrul Ministerului Justiţiei al RM (în conti-
nuare – Studiul privind funcţionarea profesiei de notar)13, majoritatea ordinelor ministrului justiţiei
prin care a fost retrasă licenţă pentru activitatea notarială pe acest temei, au fost anulate de către
instanţele de judecată. În cele din urmă, vom nota ideea că proiectul de lege cu privire la organizarea
activităţii notarilor cuprindea o dispoziţie extrem de importantă ce contura conceptul de „reputaţie
ireproşabilă”: „Nu se consideră că are reputaţie ireproşabilă persoana care: a) a fost condamnată
pentru comiterea unor infracţiuni şi nu are stinse antecedentele penale; b) pe parcursul ultimilor 10
ani a fost concediată din organele de drept din motive compromiţătoare sau şi-a încetat activitatea
din aceleaşi motive din funcţia de judecător, notar, avocat, executor judecătoresc, administrator de
insolvabilitate”14.
Potrivit jurisprudenţei române 15, faptul că mass-media a relatat despre cercetarea penală şi
disciplinară începute împotriva unei persoane, nu poate constitui un motiv întemeiat de respingerea
cererii acesteia de numire în funcţia de notar public, pentru neîndeplinirea condiţiei prevăzute de
legislaţia notarială pentru ocuparea funcţiei de notar. Atâta timp cât relatările din presă nu au la bază
constatări definitive ale organelor competente, nu se poate reţine că acestea, doar prin posibila per-
cepţie negativă formată în conştiinţa colectivă, ar fi în măsură să afecteze buna reputaţie a unei per-
soane. Mai mult, cum în cauză cercetările au fost ulterior finalizate fără a se reţine săvârşirea vre-
unei fapte penale sau abateri disciplinare, chiar eventualele îndoieli asupra bunei reputaţii a recla-

11
Legea notarilor publici. Comentariu pe articole. Coord. Popa I.-F., Moise A.-A. Bucureşti: Solomon, 2016, p. 63.
12
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 7-17 din 12.01.2018.
13
[on-line]: http://www.justice.gov.md/public/files/file/Directia%20notariat%20si%20avocatura/studiu_functionarea_
profesiei_de_notar-04-07-2013.pdf (accesat pe 14.01.2020).
14
Comentariile şi propunerile Asociaţiei pentru Democraţie Participativă la proiectul de lege cu privire la organizarea
activităţii notarilor. În: [on-line]: http://www.e-democracy.md/files/td/aviz-adept-proiect-lege-notari-mj-08-04-2013.pdf
(accesat pe 11.02.2020).
15
Leş I. Manual de drept notarial. Ediţia a 2-a. Bucureşti: C.H. Beck, 2008, p. 79.
4
mantei fiind astfel înlăturate, condiţia bunei reputaţii nu poate fi privită altfel decât pe deplin reali-
zată.
Se cere menţionat că, aşa cum statuează art. 42 alin. (1) lit. e) din Legea RM nr. 69/2016, la
atingerea vârstei de 65 de ani se dispune încetarea activităţii notarului în cauză. În Notă informativă
a Ministerului Justiţiei al RM asupra proiectului Legii cu privire la organizarea activităţii notari-
lor16 s-a reliefat că acest plafon de vârstă limitat este unul general admis în legislaţia naţională pen-
tru alte categorii de profesionişti ai dreptului (judecători, procurori, executori judecătoreşti) şi cores-
punde practicii europene. Remarca Ministerului Justiţiei potrivit căreia stabilirea plafonului de vâr-
stă de 65 de ani pentru exercitarea profesiei de notar corespunde practicii europene este, cel puţin
parţial, nefondată. De exemplu, potrivit art. 36 din Legea română nr. 36/1995 a notarilor publici şi a
activităţii notariale17, după împlinirea vârstei de 75 de ani, notarul public îşi poate exercita funcţia
numai dacă prezintă anual un certificat medical care să ateste aptitudinea medicală şi psihologică a
acestuia de a continua exercitarea profesiei. În caz de neprezentare a unui astfel de certificat, poate fi
adoptat, în mod valabil, ordinul ministrului justiţiei prin care să fie dispusă încetarea din funcţie. În
schimb, în Germania, este obligatorie încetarea activităţii notariale la atingerea vârstei de 70 de
ani18.
Aşa cum se desprinde din textul Legii RM nr. 69/2016, există doar calea stagiaturii (spre deo-
sebire de alte profesii liberale, cum ar fi cea de avocat) prin care se poate dobândi licenţa pentru des-
făşurarea activităţii notariale. Astfel, potrivit art. 13 din Legea RM nr. 69/2016, notar stagiar poate fi
persoana: a) care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (3) lit. a)-c), f), h) şi i) din Lege; b)
care a susţinut concursul de admitere la stagiu; c) care nu desfăşoară alte activităţi remunerate şi nu
deţine alte funcţii, cu excepţia activităţii şi funcţiilor didactice şi de cercetare ştiinţifică, literar-artis-
tice şi publicistice, de creaţie tehnico-ştiinţifică şi de mediere; d) căreia, în ultimii 3 ani, nu i-a fost
reziliat contractul de efectuare a stagiului profesional la notar ca urmare a aplicării unei sancţiuni
disciplinare.
În conformitate cu art. 15 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, concursul de admitere la stagiul
profesional este organizat de către Ministerul Justiţiei şi este susţinut în faţa Comisiei de licenţiere.
Condiţiile şi modul de desfăşurare a concursului sunt stabilite în Regulamentul privind condiţiile şi
modul de desfăşurare a concursului de admitere la stagiul profesional, aprobat prin Ordinul minis-

16
[on-line]: http://particip.gov.md/public/documente/131/anexe/ro_1169_Notainformativa-16-10-2013.pdf (accesat pe
14.01.2020).
17
Republicată în: Monitorul Oficial al României, nr. 72 din 04.02.2013.
18
Legea notarilor publici. Comentariu pe articole. Op. cit., p. 90-91.
5
trului justiţiei al RM nr. 622/201719. Astfel, potrivit pct. 22-31 din Regulament, concursul se consti-
tuie din două probe, care se susţin în formă scrisă, pe suport de hârtie sau computerizat. Prima probă
este de decădere şi constă în susţinerea de către candidat a unui test grilă, iar a doua probă constă în
expunerea răspunsului la trei subiecte teoretice.
Tematica şi bibliografia pentru prima şi a doua probă al concursului se elaborează de Comisia
de licenţiere. La elaborare tematicii şi bibliografiei, Comisia de licenţiere poate consulta profesori
titulari în drept. Totodată, în ce priveşte subiectele pentru prima şi a doua probă ale concursului,
menţionăm că ele se elaborează de Comisia de licenţiere în concordanţă cu tematica şi bibliografia
publicată, potrivit următoarelor reguli: 1) să nu conţină probleme controversate în doctrina dreptului
sau practica notarială; 2) testul grilă să conţină întrebări cu o singură variantă corectă de răspuns; 3)
să fie formulate clar, cu sens neechivoc şi obiectiv, astfel încât să nu lase loc de interpretări ori să
cuprindă două variante de răspuns ce pot fi considerate corecte; 4) să asigure o cuprindere echilib-
rată a tematicii concursului şi să aibă un grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi
bibliografiei; 5) timpul alocat rezolvării să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei concur-
sului.
În conformitate cu pct. 27 din Regulament, testul grilă are drept scop verificarea cunoştinţelor
candidatului în domeniul legislaţiei aplicabile activităţii notariale. Un asemenea test este compus din
400 de subiecte selectate din cele 1000 publicate pe pagina web a Ministerului Justiţiei, iar la decizia
Camerei Notariale şi pe pagina web a acesteia. Fiecare test grilă trebuie să cuprindă, în mod obliga-
toriu, 1/3 de subiecte din dreptul civil, 1/3 de subiecte din dreptul familiei, dreptul funciar, dreptul
afacerilor, 1/3 de subiecte din dreptul procesual civil, dreptul internaţional privat.
Proba a doua are drept scop verificarea cunoştinţelor candidatului din domeniul dreptului civil
şi constă din răspunsul la 3 întrebări teoretice, care se selectează de către Comisia de licenţiere cu
cel mult 1 oră înaintea începerii acesteia. Cele 3 întrebări teoretice se selectează aleatoriu, prin tra-
gere la sorţi, de Comisia de licenţiere sau de sistemul informaţional automatizat, din întrebările for-
mulate din diferite domenii ale dreptului civil.
După susţinerea concursului de admitere la stagiul profesional, contractul de efectuare a sta-
giului se încheie între notarul stagiar şi Camera Notarială. Stagiul profesional constă în exercitarea
de către notarul stagiar a unor activităţi practice care au drept scop obţinerea abilităţilor profesionale
suficiente pentru desfăşurarea activităţii de notar (art. 16 alin. (2) din Legea RM nr. 69/2016). În
contextul dat, necesită remarcat faptul că doctrina civilă 20 a încercat să califice juridic munca nesala-

19
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 316-321 din 25.08.2017.
20
Căpăţână O. Titlul gratuit în actele juridice. Bucureşti: Rosetti, 2003, p. 319.
6
riată a stagiarilor profesiilor liberale (inclusiv a notarilor stagiari) după regulile actelor juridice dez-
interesate. Potrivit doctrinei civile 21, sunt dezinteresate operaţiunile juridice prin care o parte furni-
zează celeilalte părţi un serviciu gratuit, fără contraprestaţie. Considerăm că orice analiză concretă
trebuie să se ţină cont de reglementarea în materie şi abia apoi să se analizeze dacă am fi în prezenţa
unor contracte dezinteresate. Statutul juridic al notarilor stagiari credem că exclude orice analogie cu
actele dezinteresate.
De asemenea, dorim să scoatem în relief faptul că Legea română nr. 36/1995 a notarilor pub-
lici şi a activităţii notariale – în redacţia iniţială – era lacunară la capitolul ce ţine de statutul juridic
al notarului stagiar. Astfel, notarul stagiar era, pe perioada stagiului, angajat în cadrul biroului nota-
rial. De asemenea, pentru susţinerea examenului sau concursului de intrare în profesie era nevoie de
acordul prealabil al unui notar public. Notarul public se obliga în acelaşi timp ca, în cazul în care
candidatul era declarat admis, să încheie cu acesta un contract individual de muncă pentru întreaga
perioadă a stagiului.
Potrivit literaturii de specialitate din România, statutul de angajat al notarului stagiar nu era
cea mai potrivită formă în care stagiarul îşi desfăşura activitatea pe perioada stagiaturii, iar, din acest
motiv, necorelarea Legii române nr. 36/1995 cu Codul muncii al României, în ce îi privea pe notarii
stagiari, a fost considerată în literatura de specialitate ca fiind „aberantă” 22. Într-adevăr, soluţia legis-
lativă genera nu numai „turbulenţe” teoretice, dar şi extrem de serioase inconveniente practice 23.
În ceea ce priveşte Republica Moldova, stipulaţiile Legii RM nr. 69/2016 referitoare la efec-
tuarea stagiului profesional în domeniul activităţii notariale au fost dezvoltate şi concretizate în
Regulamentul cu privire la stagiul profesional efectuat de către notarul stagiar, aprobat prin Ordinul
ministrului justiţiei al RM nr. 622/201724.
Durata stagiului profesional este de 18 luni. Stagiul profesional al titularilor unei diplome de
doctor în drept este de 3 luni.
Stagiul profesional se efectuează conform programului de stagiu stabilit de Camera Notarială,
sub conducerea şi controlul notarului conducător de stagiu. În ce priveşte persoana notarului condu-
cător de stagiu, se cere punctat faptul că acesta este identificat aleatoriu de către Camera Notarială.
Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, notarul nu poate refuza primirea notarului stagiar
la stagiu fără motive întemeiate.

21
Reghini I., Diaconescu Ş., Vasilescu P. Introducere în dreptul civil. Bucureşti: Hamangiu, 2013, p. 463-464.
22
Beligrădeanu Ş. Probleme şi efecte specifice ale răspunderii disciplinare şi ale jurisdicţiei acesteia în cazul salariaţilor
care, în temeiul unor legi speciale, exercită anumite profesii organizate în corpuri profesionale. În: Dreptul, nr. 9/2005,
p. 78.
23
Popa I., Moise A.-A. Op. cit., p. 86.
24
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 316-321 din 25.08.2017.
7
 Totodată, trebuie subliniat faptul că poate fi conducător de stagiu notarul care are o vechime de
cel puţin 5 ani în profesia de notar, dispune de un birou ce corespunde condiţiilor necesare pentru
efectuarea stagiului şi care nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani. Dacă notarul corespunde
acestor exigenţe şi doreşte să coordoneze activitatea notarilor stagiari, el urmează să depună, în acest
sens, o cerere la Camera Notarială. Prin urmare, notarul obţine dreptul de a fi conducător de stagiu
doar după confirmarea sa de către Camera Notarială.
Notarul conducător de stagiu poate avea concomitent doi notari stagiari.
În cazul în care notarul stagiar este soţul notarului conducător de stagiu sau se află cu acesta
într-o legătură de rudenie până la gradul al III-lea inclusiv, Camera Notarială va repartiza stagiarul,
aleatoriu, la un alt notar conducător de stagiu.
Stagiul profesional poate fi suspendat în baza unor temeiuri similare cu cele de suspendare a
activităţii notarului. Perioada de stagiu efectuată anterior se include în durata stagiului profesional.
Hotărârea de suspendare a stagiului se adoptă de către Consiliul Camerei Notariale.
Dacă activitatea notarului conducător de stagiu este suspendată sau încetează, Camera Nota-
rială deleagă notarul stagiar la un alt notar pentru continuarea stagiului.
În conformitate cu art. 17 alin. (9) din Legea RM nr. 69/2016, la finalizarea stagiului, notarul
conducător de stagiu întocmeşte un aviz cu privire la stagiul efectuat, iar notarul stagiar întocmeşte
un raport privind realizarea programului de stagiu, ambele fiind prezentate Camerei Notariale.
Potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, în perioada efectuării stagiu-
lui, notarul stagiar: a) are dreptul să solicite sprijinul conducătorului de stagiu şi al Camerei Nota-
riale pentru realizarea programului de stagiu; b) beneficiază de alte drepturi prevăzute de lege şi de
contractul de efectuare a stagiului. În acelaşi timp, notarul stagiar este obligat: a) să respecte legis-
laţia, prevederile Codului de etică al notarilor, programul de stagiu şi cerinţele contractului de efec-
tuare a stagiului; b) să îndeplinească indicaţiile Camerei Notariale şi ale notarului conducător de
stagiu, oferite potrivit competenţei acestuia; c) să îndeplinească alte obligaţii stabilite de lege.
În cazul în care comite o abatere disciplinară (divulgă secretul profesional, absentează nemoti-
vat de la stagiu, nu execută indicaţiile Camerei Notariale etc.) notarul stagiar poate fi tras la răspun-
dere disciplinară. Notarului stagiar îi pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare: a) avertis-
ment; b) mustrare; c) rezilierea contractului de efectuare a stagiului.
Sancţiunea disciplinară se aplică prin hotărârea Colegiului disciplinar al notarilor, la sesizarea
notarului conducător de stagiu sau a Camerei Notariale. Ele se aduc la cunoştinţa notarilor stagiari, a
notarului conducător de stagiu şi a Camerei Notariale de către Colegiul disciplinar.

8
 Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, stagiul profesional încetează în următoarele
cazuri: a) la finalizarea stagiului; b) odată cu rezilierea contractului de efectuare a stagiului; c) în
cazul renunţării notarului stagiar de a efectua stagiul; d) în cazul decesului notarului stagiar; e) în
cazul în care notarul stagiar este declarat dispărut fără veste sau decedat.
La finalizarea stagiului profesional, Camera Notarială îi eliberează notarului stagiar un certifi-
cat prin care se atestă efectuarea stagiului. La acest certificat se anexează avizul notarului condu-
cător de stagiu şi raportul final al stagiarului.
În Studiul privind funcţionarea profesiei de notar au fost depistate – la capitolul ce vizează
stagiatura notarială – următoarele imperfecţiuni:
- nu există vreun control efectiv asupra stagiului efectuat atât faţă de conducătorul stagiului,
cât şi faţă de stagiar, fapt care aduce prejudiciu calităţii stagiului;
- efectuarea stagiului doar la un singur notar duce la repetarea greşelilor conducătorului stagiu-
lui de către stagiar.
La capitolul ce ţine de organizarea examenului de calificare în profesia de notar şi a concur-
sului pentru suplinirea locurilor vacante de notar şi admiterea la activitatea notarială, trebuie să
arătăm că, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, persoana care a finalizat stagiul
profesional susţine un examen de calificare în profesia de notar în faţa Comisiei de licenţiere. Un
asemenea examen este organizat cel mult de două ori pe an.
Persoana care nu a promovat examenul de calificare în profesia de notar poate solicita admi-
terea la examen în mod repetat. Persoana care nu a promovat de două ori examenul de calificare va
fi admisă la un nou examen numai după efectuarea unui nou stagiu. Totodată, trebuie menţionat că
persoana care a promovat examenul de calificare în profesia de notar, însă nu a promovat concursul
pentru suplinirea locurilor vacante de notar şi doreşte să obţină o notă mai mare poate susţine exa-
menul în mod repetat atunci când acesta este organizat. În acest caz, sunt valabile rezultatele exa-
menului repetat.
Rezultatele examenului de calificare în profesia de notar sunt aprobate printr-o hotărâre a Co-
misiei de licenţiere, care se aduce la cunoştinţa persoanelor participante la examen în termen de 5
zile lucrătoare de la data susţinerii examenului şi se publică pe paginile web oficiale ale Camerei
Notariale şi Ministerului Justiţiei.
În ceea ce priveşte modul de organizare şi funcţionare a Comisiei de licenţiere, se cere relevat
faptul că, potrivit art. 24 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, Comisia de licenţiere se formează prin
ordinul ministrului justiţiei şi este compusă din 7 membri: 3 membri aleşi de către Adunarea Gene-
rală a Notarilor, 4 membri desemnaţi de către Ministerul Justiţiei, dintre care un reprezentant din
9
rândul societăţii civile selectat prin concurs de către Ministerul Justiţiei. Procedura de selectare prin
concurs a membrului Comisiei de licenţiere din rândul societăţii civile este stabilită în Regulamentul
privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de licenţiere a activităţii notariale şi procedura de
selectare a membrilor Comisiei de licenţiere a activităţii notariale, aprobat prin Ordinul ministrului
justiţiei nr. 641/201725. Dacă, în termen de 30 de zile de la solicitarea ministrului justiţiei, Adunarea
Generală a Notarilor nu a ales membrii în Comisia de licenţiere, aceştia sunt numiţi de ministrul
justiţiei, în rezultatul concursului organizat de către Ministerul Justiţiei.
Potrivit art. 24 alin. (2) din Legea RM nr. 69/2016, ministrul justiţiei poate respinge candi-
daturile alese de către Adunarea Generală a Notarilor. Refuzul motivat se expediază Consiliului
Camerei Notariale în termen de 15 zile de la data la care acestea i-au fost propuse.
În cazul în care Consiliul Camerei Notariale supune votului repetat candidaturile respinse de
către ministrul justiţiei şi acestea sunt aprobate din nou cu votul a 2/3 dintre membrii Consiliului,
ministrul justiţiei este obligat să le accepte.
Prin ordin al ministrului justiţiei, conform ordinii şi procedurii expuse mai înainte, sunt numiţi
şi cei 7 membri supleanţi ai Comisiei de licenţiere.
Preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei de licenţiere sunt aleşi prin vot secret de către majo-
ritatea membrilor acesteia. În lipsa preşedintelui, funcţiile acestuia sunt exercitate de către vice-
preşedinte.
În conformitate cu art. 24 alin. (6) din Legea RM nr. 69/2016, preşedintele, membrii şi, după
caz, membrii supleanţi ai Comisiei de licenţiere beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă,
de o indemnizaţie echivalentă cu a treia parte (1/3) din salariul mediu pe economie, achitată de către
Camera Notarială, însă nu mai mult decât pentru 3 şedinţe pe lună.
Secretarul Comisiei de licenţiere este numit prin ordinul ministrului justiţiei din rândul anga-
jaţilor Ministerului Justiţiei, iar secretariatul Comisiei de licenţiere va fi asigurat de Ministerul Jus-
tiţiei.
Un membru al Comisiei de licenţiere sau un membru supleant al acesteia care lipseşte nemoti-
vat de la 2 şedinţe consecutive este exclus prin ordinul ministrului justiţiei din Comisie şi înlocuit cu
un alt membru supleant.
În conformitate cu art. 25 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, şedinţele Comisiei de licenţiere
sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 4 membri. Hotărârile Comisiei de licenţiere se adoptă
prin votul majorităţii membrilor numiţi.

25
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 316-321 din 25.08.2017.
10
 În cazul în care un membru al Comisiei de licenţiere este în conflict de interese, acesta este
obligat să se abţină de la examinare sau poate fi recuzat printr-o hotărâre a Comisiei de licenţiere.
Membrul recuzat este substituit de un membru supleant.
În cazul în care un membru al Comisiei de licenţiere nu este de acord cu hotărârea Comisiei,
acesta o va semna cu menţiunea „Opinie separată”. Opinia separată se va consemna în scris şi va fi
anexată la decizia Comisiei de licenţiere.
Calitatea de membru al Comisiei de licenţiere este incompatibilă cu calitatea de membru în
alte comisii profesionale ale notarilor sau cu cea de membru al Colegiului disciplinar. În plus,
membrii Comisiei de licenţiere sunt obligaţi să păstreze secretul profesional şi să nu divulge
informaţia cunoscută în exercitarea calităţii de membru.
Luând în considerare prevederile art. 26 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, persoanei care a
promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar i se eliberează licenţa pentru desfă-
şurarea activităţii notariale. Această licenţă este eliberată de către ministrul justiţiei şi, respectiv,
conţine următoarele informaţii: a) denumirea autorităţii care a eliberat licenţa; b) seria, numărul şi
data eliberării licenţei; c) numele şi prenumele titularului; d) numărul de identificare de stat (IDNP);
e) semnătura ministrului justiţiei, certificată prin ştampilă.
Potrivit art. 27 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, la primirea licenţei, notarul depune în faţa
Comisiei de licenţiere şi a ministrului justiţiei următorul jurământ: „Eu, notarul (numele şi prenu-
mele), jur să respect Constituţia şi legile Republicii Moldova, să-mi îndeplinesc cu onoare şi credibi-
litate publică, conştiincios şi imparţial obligaţiile ce îmi revin şi să păstrez secretul profesional”.
Persoanele care din motive de conştiinţă sau de confesiune nu pot depune jurământ vor substitui
cuvântul „jur” prin cuvintele „mă oblig”. Textul jurământului este semnat de notar şi se păstrează în
dosarul lui personal.
În corespundere cu art. 28 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, notarul, la cerere, prin ordinul
ministrului justiţiei, este învestit cu împuterniciri de exercitare a activităţii notariale în teritoriul pen-
tru care a promovat concursul, până la împlinirea plafonului de vârstă de 65 de ani. Ordinul se emite
în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.
Pentru a fi învestit cu împuterniciri, notarul îndeplineşte următoarele condiţii: a) depune la
Ministerul Justiţiei specimenul semnăturii sale şi amprenta ştampilei sale; b) prezintă la Ministerul
Justiţiei actul ce confirmă că biroul notarial corespunde cerinţelor; c) prezintă la Ministerul Justiţiei
copia contractului de asigurare de răspundere profesională. În acest context, atenţionăm asupra fap-
tului că cererea trebuie depusă şi condiţiile menţionate mai sus trebuie să fie îndeplinite într-un ter-

11
men de 90 de zile de la data anunţării rezultatelor concursului de suplinire a locurilor vacante de
notar. Nerespectarea nemotivată a termenului de 90 de zile conduce la retragerea licenţei.
Ordinul ministrului justiţiei privind învestirea cu împuterniciri se publică în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova. În baza acestui ordin, Camera Notarială îi eliberează notarului legitimaţia de
notar.
În conformitate cu art. 41 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, activitatea notarului se suspendă
în următoarele cazuri: a) deţinerea unei funcţii elective sau a unei funcţii de demnitate publică pe
durata mandatului; b) desfăşurarea unei activităţi incompatibile – până la înlăturarea circumstanţelor
de incompatibilitate, care însă nu poate depăşi 3 luni; c) depunerea unei cereri în acest sens pe motiv
de concediu pentru îngrijirea copilului cu vârsta de până la 4 ani; d) încălcarea obligaţiei de instruire
profesională – pe o perioadă de până la 2 ani; e) angajarea la Camera Notarială, care însă nu poate
depăşi 5 ani; f) incapacitatea temporară de muncă cu o durată mai mare de 120 de zile consecutiv; g)
arestul preventiv sau arestul la domiciliu aplicat de către instanţa de judecată în calitate de măsură
preventivă – pe durata aplicării măsurii respective; h) suspendarea împuternicirilor notarului de către
instanţa de judecată, în calitate de măsură de asigurare – până la anularea măsurii respective; i)
nerespectarea unor obligaţii pasibile de aplicarea sancţiunii disciplinare sub forma suspendării acti-
vităţii pe o perioadă de până la 4 luni; j) în alte cazuri stabilite de lege.
Asemănător legislaţiei notariale din Republica Moldova, care dispune suspendarea activităţii
notariale în cazul declanşării procedurii disciplinare, intentării dosarului penal, arestului preventiv
sau al celui la domiciliu (art. 41 alin. (1) lit. g)-i) din Legea RM nr. 69/2016), în dreptul comparat
sunt consacrate temeiuri similare pentru suspendarea activităţii notarului. Astfel, în organizarea fran-
ceză a profesiei, notarul public faţă de care sunt declanşate urmăriri penale sau disciplinare poate fi
„suspendat provizoriu” din funcţie, prin decizie a tribunalului. Aceasta constituie o măsură de sigu-
ranţă, nu una care vine să sancţioneze conduita culpabilă a notarului, astfel încât poate fi dispusă de
instanţă numai dacă există motive serioase de a crede că interesele solicitanţilor actelor notariale
sunt periclitate, mai ales că este posibil ca în cele din urmă acesta să nu fie găsit vinovat 26. De o ma-
nieră asemănătoare, judecătorul poate, pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspenda provizoriu activi-
tatea notarului public dacă apreciază, chiar în lipsa oricăror proceduri în curs, că există un risc pen-
tru securitatea clienţilor sau a fondurilor depozitate de aceştia. Bazată pe simple suspiciuni, o aseme-
nea măsură încetează de drept dacă în termen de o lună nu sunt angajate urmăriri penale sau discip-
linare împotriva notarului27.

26
Poenaru E., Murzea C. Profesiile juridice liberale. Bucureşti: Hamangiu, 2009, p. 312.
27
Ibidem, 312-313.
12
 Suspendarea activităţii notarului se dispune prin ordin al ministrului justiţiei. În cazul aplicării
sancţiunii disciplinare sub forma suspendării activităţii pe o perioadă de până la 4 luni, suspendarea
se dispune prin ordinul ministrului justiţiei în baza unei hotărâri a Colegiului disciplinar.
Notarul a cărui activitate a fost suspendată nu are dreptul să desfăşoare activitate notarială.
Ordinul ministrului justiţiei privind suspendarea activităţii notarului sau privind reînvestirea
acestuia cu împuterniciri se aduce la cunoştinţa notarului şi se publică în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 41 alin. (6) din Legea RM nr. 69/2016, după înştiinţarea privind ordinul
de suspendare a activităţii sale, notarul este obligat, în termen de 3 zile, să transmită ştampila şi legi-
timaţia de notar spre păstrare provizorie la Camera Notarială, iar în termen de o lună, să transmită
arhiva activităţii notariale spre păstrare provizorie unui notar care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi
teritoriu, cu acordul prealabil al acestuia. În lipsa acordului, arhiva activităţii notariale se transmite
spre păstrare provizorie notarului desemnat prin ordinul ministrului justiţiei. Modalitatea de transmi-
tere a ştampilei se stabileşte printr-un regulament aprobat de Consiliul Camerei Notariale.
Notarul este obligat să-şi reia activitatea în termen de 30 de zile de la decăderea motivelor care
au cauzat suspendarea, în baza unei cereri adresate ministrului justiţiei. La reînvestirea notarului cu
împuterniciri trebuie respectate aceleaşi cerinţe ca şi la învestirea sa, cu excepţia condiţiei depunerii
la Ministerul Justiţiei a specimenului semnăturii sale şi a amprentei ştampilei sale, care va fi îndep-
linită în termen de 3 zile de la reînvestire. În decurs de 7 zile de la depunerea cererii, ministrul justi-
ţiei emite un ordin privind reînvestirea notarului cu împuterniciri. După emiterea ordinului, la cere-
rea scrisă a notarului, Camera Notarială sau, după caz, Ministerul Justiţiei îi restituie ştampila şi
legitimaţia de notar.
În conformitate cu art. 42 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, activitatea notarului încetează în
următoarele cazuri: a) depunerea cererii în acest sens; b) decesul notarului; c) declararea notarului ca
fiind dispărut fără veste sau decedat; d) retragerea licenţei; e) atingerea vârstei de 65 de ani; f) neco-
respunderea acestuia condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (3) lit. a), b), h) şi i) din Legea RM nr.
69/2016, şi anume: nu se bucură de o reputaţie ireproşabilă; nu este apt din punct de vedere medical
sau nu dispune de capacitatea deplină de exerciţiu; g) anularea licenţei (în cazul depistării unor cir-
cumstanţe care confirmă acţiunile nelegitime ale notarului la obţinerea licenţei).
Ipotezele care duc la încetarea calităţii de notar acoperă atât situaţii provocate de o atitudine
culpabilă a acestuia din urmă, de exemplu, nerespectarea obligaţiilor sale profesionale sau comiterea
unor infracţiuni, cât şi, mai ales, cazuri în sine independente de încălcarea de notarul respectiv a
vreunei dispoziţii din Legea RM nr. 69/2016. De exemplu, încetarea calităţii de notar în cazul inca-
13
pacităţii profesionale datorate stării de sănătate28 nu trebuie confundată cu excluderea din profesie ca
sancţiune disciplinară, deoarece incapacitatea profesională „trebuie raportată la inabilităţi (inaptitu-
dini) de ordin profesional, nu la acţiuni culpabile” 29.
Încetarea activităţii notarului se dispune prin ordin al ministrului justiţiei din oficiu, la cererea
notarului sau la cererea Camerei Notariale. În acest context, achiesăm la punctul de vedere al auto-
rilor români30, care au concluzionat că încetarea activităţii notarului urmează să fie dispusă sau
constatată, după caz, de ministrul justiţiei. „Din punct de vedere terminologic, distincţia ar fi trebuit
să fie dată de situaţii în care încetarea funcţiei survine în mod imediat şi de drept, ca urmare a îndep-
linirii unei anumite condiţii, fără a fi nevoie de o verificare a ministrului (cazul în care ministrul
constată), respectiv situaţii în care o verificare este necesară (cazul în care ministrul dispune)”31.
Ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii notarului se publică în Monitorul Ofi-
cial al Republicii Moldova. Ordinul privind încetarea activităţii notarului poate fi contestat în ins-
tanţa de judecată, conform procedurii prevăzute în Codul administrativ al Republicii Moldova 32.
În conformitate cu art. 42 alin. (6) din Legea RM nr. 69/2016, din momentul în care i s-a adus
la cunoştinţă ordinul privind încetarea activităţii sale, notarul nu are dreptul să îndeplinească acte şi
acţiuni notariale şi este obligat: în termen de 15 zile – să prezinte la Ministerul Justiţiei dovada ce
confirmă distrugerea ştampilei, în termen de 3 zile – să predea legitimaţia de notar, iar în termen de
1 lună – să transmită arhiva activităţii notariale ordonată, conform legislaţiei, spre păstrare altui
notar desemnat prin ordinul ministrului justiţiei sau, în condiţiile stabilite în regulamentul aprobat de
ministrul justiţiei, Camerei Notariale.

2. Teritoriul de activitate al notarului

În conformitate cu art. 31 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016, notarul este obligat să activeze
pe teritoriul de activitate pentru care a promovat concursul de suplinire a locurilor vacante de notar
şi să deţină un birou cu sediul înregistrat în acest teritoriu. Noţiunea de „teritoriu de activitate nota-

28
În sistemul notarial francez, tribunalul poate constata „demisia din oficiu” a notarului public, dacă acesta din urmă
este împiedicat să-şi exercite funcţia din cauza îndepărtării de reşedinţa sa sau pentru alte motive fizice sau mentale. Se
arată, de asemenea, că, în cazul în care există suspiciuni de tulburări mentale, ar fi recomandabilă obţinerea unui aviz
medical.
În mod asemănător, „demisia din oficiu” a unui notar public francez poate fi constatată de tribunal inclusiv atunci când
notarul public nu depune jurământul profesional în termen de o lună de la numire, dacă nu a fost împiedicat de un caz de
forţă majoră. A se vedea pentru dezvoltări: Niculeasa M. Profesiile liberale: reglementare, doctrină, jurisprudenţă. Bucu-
reşti: Universul Juridic, 2006, p. 267.
29
Leş I. Op. cit., 2014, p. 48; Leş I. Op. cit., 2008, p. 81.
30
Popa I., Moise A.-A. Op. cit., p. 79.
31
Idem.
32
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 309-320 din 17.08.2018.
14
rială” desemnează, în acest caz, unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi unitatea teri-
torială autonomă Găgăuzia.
Potrivit Avizului consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Cu privire la modul de
aplicare a art. 14¹ alin. (1) şi (2) din Legea cu privire la notariat nr. 1453 din 08.11.2002” din 16
decembrie 201333, raţiunea limitării competenţei teritoriale a notarilor este în special de a asigura o
legătură mai strânsă a notarului cu locuitorii din teritoriul unde se prestează serviciile notariale, pe
de o parte pentru necesitatea siguranţei circuitului civil, iar pe de altă parte pentru confortul cetăţea-
nului beneficiar (în special, accesul facil la arhiva de acte notariale). Un alt argument este că în func-
ţie de teritoriul deservit, ca şi de numărul cetăţenilor şi actelor notariale întocmite, statul determină
un anumit număr de notari într-un anumit teritoriu, pentru realizarea funcţiilor notariale. Ca dovadă
a celor concluzionate mai sus, invocăm prevederile art. 22 din Legea RM nr. 69/2016:
„(1) Numărul necesar de notari se stabileşte de către Ministerul Justiţiei, după consultarea
Camerei Notariale, potrivit teritoriului de activitate notarială, în primul trimestru al fiecărei perioade
de 3 ani, conform unui regulament aprobat prin ordinul ministrului justiţiei.
(2) Numărul necesar de notari se stabileşte în funcţie de: a) numărul de locuitori în teritoriul de
activitate notarială; b) întinderea teritoriului de activitate notarială; c) necesităţile economice (volu-
mul şi tipul de acte notariale); d) plafonul veniturilor realizate din activitatea notarială (independenţa
financiară a notarului), stabilit prin Regulamentul privind criteriile şi modalitatea de determinare a
plafonului veniturilor realizate din activitatea notarială, aprobat prin ordinul ministrului justiţiei
după consultarea Camerei Notariale.
(3) Numărul necesar de locuri de notar se stabileşte şi se actualizează prin raportarea număru-
lui necesar de notari la numărul de notari stabilit anterior prin ordinul ministrului justiţiei după
consultarea Camerei Notariale.
(4) Dacă pe parcursul unui an se declară vacant un loc de notar, pentru a asigura continuitatea
activităţii notariale în teritoriul respectiv de activitate notarială, Ministerul Justiţiei va actualiza
numărul de locuri conform criteriilor stabilite de Regulamentul privind actualizarea numărului de
locuri de notar, aprobat prin ordinul ministrului justiţiei după consultarea Camerei Notariale”.
Aşadar, prin stabilirea şi actualizarea numărului de notari se înţelege procedura la finalul
căreia, prin ordin al ministrului justiţiei, se aprobă un anumit număr de locuri de notar destinate ocu-
pării prin concurs – legislaţia moldovenească consacrând, în acest sens, principiul numerus clausus

33
[on-line]: http://jurisprudenta.csj.md/search_avize_csj.php?id=16 (accesat pe 20.01.2020).
15
(altfel spus, principiul numărului „închis”) în această materie –, precum şi teritoriul de activitate
notarială pentru care respectivele locuri de notar sunt repartizate.
Sub aspect comparativ, criteriile similare de stabilire şi actualizare a numărului de locuri de
notar sunt avute în vedere şi în alte ţări în care numărul de notari este reglementat (Franţa, Spania,
Austria, Ungaria, Republica Cehă ş.a.). De exemplu, în Austria, numărul notarilor este determinat de
Ministerul Justiţiei în colaborare cu Camera notarială regională competentă, ţinându-se cont de ce-
rinţa serviciilor notariale şi de densitatea populaţiei, pentru creşterea sau scăderea numărului de pos-
turi fiind nevoie şi de avizul Consiliului naţional al notariatului austriac. Din păcate, un factor de
presiune asupra acestor tipuri de criterii normative constă, în unele ţări (precum Slovenia sau Româ-
nia), în numărul foarte mare de absolvenţi ai facultăţilor de drept 34.
În ce priveşte Germania, în prezent, ministerele de justiţie ale land-urilor au atribuţii de stabi-
lire a numărului de posturi de notari, având ca reper numărul de acte notariale şi, în anumite cazuri,
numărul locuitorilor din districtul vizat, dar şi propunerile Camerei regionale de notari publici, care
trebuie să reflecte modificările de ordin economic sau demografic 35.
Dispoziţiile art. 22 din Legea RM nr. 69/2016 au fost dezvoltate prin Ordinul ministrului justi-
ţiei nr. 813/2017 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind stabilirea numărului necesar de
notari şi actualizarea numărului de locuri de notar, precum şi a Metodologiei de planificare şi actua-
lizare a numărului de notari stagiari” 36. Potrivit pct. 4 din Regulament, numărul necesar de notari se
stabileşte separat, pentru fiecare teritoriu de activitate notarială. Mai mult, ministrul justiţiei vine cu
o menţiune potrivit căreia se stabileşte câte un loc de notar la fiecare 10 mii de locuitori pentru
municipiile Chişinău şi Bălţi şi câte un loc de notar la fiecare 15 mii de locuitori pentru fiecare raion
şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, dar nu mai puţin de 3 locuri de notar pentru fiecare terito-
riu de activitate notarială.
În conformitate cu pct. 6 din Regulament, la stabilirea numărului necesar de notari se ia în con-
siderare volumul mediu şi tipul actelor sau acţiunilor notariale care revine unui notar în fiecare teri-
toriu de activitate pentru ultimii 3 ani şi indicii pe termen mediu ai sporirii necesităţilor economice
ale ţării. Totodată, la stabilirea numărului necesar de notari se ţine cont de veniturile realizate din
activitatea notarială care asigură independenţa financiară a notarului.

34
Legea notarilor publici. Comentariu pe articole. Op. cit., p. 59.
35
Ibidem, p. 56.
36
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 371-382 din 27.10.2017.
16
 Numărul necesar de notari se calculează prin raportarea sumei numărului de notari calculat
pentru fiecare criteriu indicat la art. 22 alin. (2) din Legea RM nr. 69/2016 (4 criterii), conform
următoarei formule:
Nn = A + B + C + D,
4
unde:
Nn – numărul necesar de notari;
A – numărul necesar de notari calculat în funcţie de numărul de locuitori în teritoriul de activi-
tate notarială;
B – numărul necesar de notari calculat în funcţie de întinderea teritoriului de activitate nota-
rială;
C – numărul necesar de notari calculat în funcţie de necesităţile economice (volumul şi tipul de
acte sau acţiuni notariale);
D – numărul necesar de notari calculat în funcţie de plafonul veniturilor realizate din activi-
tatea notarială (independenţa financiară a notarului).
Abordând în continuare problematica teritoriului de activitate al notarului, se impune o preci-
zare că legislaţia în vigoare îi permite ministrului justiţiei să dispună, printr-un ordin, extinderea
competenţei teritoriale a unui notar în teritoriul învecinat, pe o durată de maximum 6 luni, în cazul
în care în teritoriul respectiv nu activează un alt notar. Totodată, cu acordul notarului, ministrul
justiţiei poate dispune prin ordin extinderea competenţei teritoriale a acestuia, în cazurile prevăzute
de lege, pentru o perioadă mai mare de 6 luni, care însă nu poate depăşi un an (art. 31 alin. (3)-(4)
din Legea RM nr. 69/2016).
Spre deosebire de legislaţia notarială din Republica Moldova, în dreptul comparat a fost supus
unei reglementări detaliate mecanismul substituţiei notarului public. Astfel, dreptul francez cunoaşte
mai multe variante ale intervenţiei unei alte persoane în gestiunea patrimonială a biroului notarial37.
De exemplu, printr-o simplă procedură administrativă, casa regională de garanţie a notarilor poate
desemna un curator pe lângă notarul public al cărui comportament pune în pericol securitatea clien-
telei şi fondurile acestora, chiar dacă nu a fost încă angajată răspunderea civilă sau disciplinară a
acestuia. Curatorul are puteri de control asupra activităţii notarului public în cauză şi poate înştiinţa
titularii acţiunii penale şi disciplinare cu privire la existenţa unor nereguli.

37
Legea notarilor publici. Comentariu pe articole. Op. cit., p. 107.
17
 O altă variantă a intervenţiei unei persoane în gestiunea biroului notarial rezidă în procedura
propriu-zisă a „substituţiei”, care este relativ informală, bazată pe o înţelegere între notarul înlo-
cuitor şi confratele său aflat într-o imposibilitate momentană de desfăşurare a activităţii şi presupune
o simplă intervenţie punctuală a notarului înlocuitor, care nu obţine de aici nemijlocit vreun drept
asupra veniturilor decurgând din intervenţia sa 38.
„Supleanţa” presupune o gestiune mai de durată a biroului, pentru absenţe care nu sunt totuşi
determinate de sancţiuni disciplinare sau penale aplicate notarului public înlocuit. Supleantul numit
de tribunal, care poate fi chiar unul dintre asistenţii biroului sau un notar public căruia i-a încetat
activitatea, asumă gestiunea patrimonială a biroului, îndeplineşte proceduri notariale şi are dreptul la
jumătate din veniturile decurgând din activitatea sa, aspect de la care se poate deroga prin convenţie
fără ca vreuna din părţile implicate să poată obţină mai puţin de o treime din încasările biroului39.
„Administrarea” biroului de către un terţ are un conţinut similar „supleanţei”, dar este instituită
în ipoteza interzicerii temporare a desfăşurării activităţii, a excluderii din profesie sau a suspendării
pe motive disciplinare a notarului înlocuit, iar administratorul primeşte integral onorariile corespun-
zătoare procedurilor îndeplinite. Bineînţeles, asemenea măsuri nu sunt necesare în cazul în care
conducerea biroului poate fi asigurată de vreun asociat 40.
Schimbarea teritoriului de activitate a notarului se face, de regulă, prin concurs pentru locul
declarat vacant, în condiţiile prevederilor art. 23 din Legea RM nr. 69/2016. Aşadar, la concurs se
pot înscrie notarii care au desfăşurat o activitate practică în profesia de notar de cel puţin 5 ani şi
doresc să-şi schimbe teritoriul de activitate.
Cu referire la aspectele procedurale ce ţin de desfăşurarea concursului pentru suplinirea locu-
rilor vacante de notar, menţionăm că respectivul concurs, potrivit art. 23 alin. (4) din Legea RM nr.
69/2016, se susţine în faţa Comisiei de licenţiere.
Concursul este promovat de persoana care a obţinut media cea mai mare. În cazul în care două
sau mai multe persoane au aceeaşi medie, locul vacant va fi suplinit de către persoana care are o
experienţă mai mare în domeniul notarial. Dacă două sau mai multe persoane au aceeaşi medie şi
aceeaşi experienţă în domeniul notarial, locul vacant va fi ocupat prin tragere la sorţi.
Persoanele care au promovat examenul de calificare în profesia de notar, însă nu au promovat
concursul pentru suplinirea locurilor vacante au dreptul să participe la concurs în mod repetat. Supli-
mentar, atenţionăm că persoana care a promovat examenul de calificare în profesia de notar poate

38
Legea notarilor publici. Comentariu pe articole. Op. cit., p. 108.
39
Idem.
40
Idem.
18
participa la concursuri pentru suplinirea locurilor vacante de notar pe parcursul a 3 ani de la data
susţinerii examenului de calificare. După expirarea acestui termen, persoana va susţine examenul în
mod repetat, cu excepţia cazurilor în care ea este angajată la un notar sau la Camera Notarială şi
activitatea acesteia ţine de domeniul notarial (art. 23 alin. (7) din Legea RM nr. 69/2016).
Rezultatele concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar se aprobă de Comisia de
licenţiere printr-o hotărâre, care se publică pe paginile web oficiale ale Camerei Notariale şi Ministe-
rului Justiţiei în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării. Hotărârea Comisiei de licenţiere se
transmite, în termen de 3 zile lucrătoare, Ministerului Justiţiei. Totodată, legislaţia în vigoare con-
sacră dreptul persoanei interesate de a contesta hotărârea Comisiei de licenţiere în instanţa de jude-
cată în condiţiile legii. Nu pot fi contestate în instanţă notele acordate de către Comisia de licenţiere
şi de către membrii Comisiei.
Reglementările legale, cuprinse în art. 23 din Legea RM nr. 69/2016, au fost instituite în vede-
rea organizării unei competiţii transparente în eventualitatea în care ar fi mai mulţi solicitanţi la tran-
sfer pentru un singur loc. În acelaşi timp, pentru ca notarul să poată prevala de situaţia descrisă în
art. 23 al Legii RM nr. 69/2016, este necesar să existe un loc de notar declarat vacant, potrivit preve-
derilor legislaţiei, adică să existe un loc de notar, care din diferite motive a rămas fără titular, neocu-
pat de nimeni.
Potrivit Avizului consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 16 decembrie 2013,
instanţele de judecată vor distinge între situaţia descrisă mai sus şi situaţiile când doi notari accep-
tă un schimb reciproc şi solicită autorităţilor schimbarea corespunzătoare a teritoriului de activi-
tate. Aşadar, în cazul aşa-numitei schimbări „post pe post” a notarilor, în lipsa unor prevederi exp-
rese în lege, instanţele de judecată vor examina de fiecare dată existenţa unui interes legitim pentru
solicitanţi, care să justifice schimbarea teritoriului de activitate. Schimbarea reciprocă cu teritoriul
de activitate nu afectează raţiunea instituirii competenţei teritoriale limitate, or: a) notarii deja în
funcţie se prezumă a avea calificare suficientă, indiferent de teritoriul în care activează; b) schimbul
reciproc nu influenţează asupra numărului total de notari în teritoriile respective; c) arhiva actelor
notariale rămâne în teritoriul respectiv; d) nu sunt afectate drepturile altor notari, ori drept rezultat al
refuzului schimbului reciproc, nu apar locuri vacante, la care ar putea pretinde alte persoane.
În acelaşi timp, instanţele de judecată nu vor admite abuzul de drept, verificând de fiecare dată
existenţa interesului legitim real, care să justifice transferul. Activitatea desfăşurată de notarii este
deosebit de importantă pentru exerciţiul şi ocrotirea drepturilor şi intereselor legitime ale persoa-
nelor fizice şi juridice. Din acest considerent, reglementarea modului de organizare a profesiei de
notar urmează să fie clară şi previzibilă. Totodată, lipsa unor reglementări legale privind schimbarea
19
reciprocă între doi notari a teritoriului de activitate nu poate servi motiv de refuz în satisfacerea
drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor.
Pe lângă acestea, prevederile art. 26 alin. (2) din Legea RM nr. 69/2016 indică exhaustiv ele-
mentele care le va conţine licenţa pentru desfăşurarea activităţii notariale, iar teritoriul de activitate
nu este indicat ca element ce se va conţine în licenţă. În contextul expus, luând în considerare faptul
că notarul public îşi execută obligaţiile sale în numele Republicii Moldova (el fiind, prin prisma
stipulaţiilor art. 8 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2016), exponentul puterii de stat) în baza licenţei
valabile pe tot teritoriul Republicii Moldova, transferul notarilor la un loc permanent de activitate
dintr-o unitate teritorială în alta este posibilă, deoarece textul Legilor RM nr. 69/2016 şi nr. 1453/
2002 nu prevede interdicţii în ceea ce priveşte schimbarea teritoriului de activitate permanentă al
notarului. În consecinţă, sub aspectul analizat, se deduce că prevederile art. 23 din Legea RM nr.
69/2016, sunt improprii cazurilor de schimbare reciprocă între doi notari a teritoriului de activitate,
deoarece sunt aplicabile doar situaţiilor declarării de către Ministerul Justiţiei vacanţei locurilor pen-
tru desfăşurarea activităţii de notar. De asemenea, se va ţine cont că prevederile art. 26 alin. (2) din
Legea RM nr. 69/2016 nu consacră expres interdicţia de a desfăşura activitatea notarială în alt teri-
toriu decât cel pentru care a fost promovat concursul. Astfel că cererea a doi notari, care solicită un
schimb benevol şi echitabil a teritoriului de activitate, potrivit necesităţilor ambelor părţi, nu are
interdicţii prevăzute de lege şi în acest caz se va aplica regula ceea ce nu este interzis este permis
Mai mult, Plenul Curţii Supreme de Justiţie a RM a relevat că raporturile juridice dintre notari şi
Ministerul Justiţiei privind schimbarea reciprocă între doi notari a teritoriului de activitate urmează a
fi reglementate în conformitate cu normele generale de drept.
Actuala organizare a activităţii notariale a fost dur criticată de către Centrul Naţional Antico-
rupţie al RM. Astfel, în anul 2016, a fost publicată Analiza strategică privind activitatea notarială41,
în al cărei text se regăsesc următoarele constatări:
a) accesul la practicarea profesiei de notar este limitat artificial, persoana licenţiată în drept
practic nu are şanse să devină notar din motivul limitării funcţiilor vacante sau dreptului la stagiare.
Sunt admise la practicarea profesiei de notar, în mare parte, rudele actualilor notari, judecătorilor şi
ale altor demnitari de stat;
b) limitarea numărului de notari în baza unor criterii cantitative are ca rezultat creşterea preţu-
rilor şi diminuarea calităţii serviciilor notariale;

41
[on-line]: https://cna.md/public/files/studiu_notari.pdf (accesat pe 14.01.2020).
20
 c) repartizarea teritorială a notarilor nu este proporţională numărului de populaţie, 50% din
notari activând în municipiul Chişinău, densitatea fiind de 3 ori mai mare decât media pe republică.
Din acest motiv în unele raioane nu se ajung notari, iar populaţia este nevoită să suporte conse-
cinţele.
În cele din urmă, considerăm că este important să subliniem că numărul limitat al posturilor de
notar public este subiect constant de discuţii la nivelul factorilor de decizie politică (fie în cadru
autohton, fie la nivel de ţări străine având sistem juridic de inspiraţie continentală), oferindu-se mul-
tiple argumente atât în favoarea, cât şi în defavoarea păstrării acestui numerus clausus. Considerăm,
în acest sens, că principala importanţă practică este dată de caracterul de autoritate publică delegată
pe care îl are profesia de notar. În ciuda criticilor aduse profesiei, înscrisurile notariale se bucură de
o imagine excelentă în practica încheierii actelor juridice, ceea ce trebuie încurajat şi pe viitor. În
plus, este semnificativă securitatea adusă subiectelor de drept de către forţa probantă şi executorie
deosebită a înscrisului autentificat, precum şi de către obligaţiile notarului de verificare a legalităţii
şi de consiliere sau de către răspunderea sa profesională 42. Chiar dacă Centrul Naţional Anticorupţie
al RM şi alte autorităţi vin cu unele critici – care în cea mai mare parte nu sunt justificate sau pro-
bate – pe segmentul organizării activităţii notariale, nu este încă demonstrat că liberalizarea accesu-
lui în profesie ar deveni mai benefică pentru subiectele de drept. În măsura în care numerus clausus
ar dispărea în Republica Moldova, iar cadrul normativ în materie de activitate notarială nu s-ar
modifica în mod corespunzător, notarii, în lupta pentru a supravieţui, din punct de vedere profe-
sional, s-ar putea recurge la anumite practici discutabile, în scopul atragerii clientelei 43.

3. Incompatibilităţi şi restricţii în activitatea de notar

O profesie care implică exerciţiul unui serviciu de interes public trebuie să implice anumite
restricţii. Pe lângă restricţiile care ţin de prestigiul profesiei şi de insuflarea respectului faţă de func-
ţia notarială, restricţii care implică o doză de apreciere a activităţii notarului, incompatibilităţile rep-
rezintă imposibilitatea legală absolută de a cumula două funcţii – regula fundamentală pe care o pro-
movează art. 9 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2916 fiind aceea conform căreia profesia de notar este
incompatibilă cu orice altă activitate sau funcţie remunerată –, pentru considerentul principal că
eventualul cumul ar afecta semnificativ calitatea serviciilor acoperite de profesia vizată sau protejată
(de exemplu, notarul nu poate fi în acelaşi timp judecător şi, astfel, în măsură să evalueze actele şi
procedurile efectuate de colegii săi notari). Aşadar, raţiunea de a fi a incompatibilităţilor este

42
Poenaru E., Murzea C. Op. cit., p. 268-269.
43
A se vedea pentru dezvoltări: Lorot P. Notariatul european în pericol. În: Buletinul notarilor publici, nr. 1/2013, p. 8.
21
salvgardarea obiectului profesiei, realizată prin impunerea unor restricţii obiective care preîntâmpină
orice discuţii legate de aprecierea concretă a situaţiei44.
Această incompatibilitate este explicitată de legiuitor prin indicarea limitativă a activităţilor
care pot fi desfăşurate – ca excepţie – de către notar, indiferent dacă acestea sunt sau nu remune-
rate45, cum este cazul activităţii şi funcţiei didactice şi de cercetare ştiinţifică, activităţii literar-
artistice, publicistice, de creaţie tehnico-ştiinţifică, de mediere ş.a.
Subliniem că profesia de notar este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de judecător, pro-
curor sau grefier, dar şi cu cele liberale (sau mai liberale) de avocat, executor judecătoresc, mediator
etc.
În ce priveşte restricţiile stabilite la desfăşurarea activităţii notariale, legiuitorul moldovean, în
art. 9 alin. (2) din Legea RM nr. 69/2016, prevede că notarul nu poate îndeplini actul notarial în
următoarele cazuri: a) pe numele şi în numele său, al soţului său, al rudelor sale până la gradul al II-
lea inclusiv, al afinilor săi până la gradul al II-lea inclusiv, al persoanelor aflate sub tutela/curatela sa
ori a soţului său, al angajatului său, al notarului stagiar în biroul său sau al notarului cu care este
asociat; b) pe numele şi în numele persoanei juridice în care el, soţul său ori rudele sale de gradul al
II-lea inclusiv deţin peste 10% din capitalul social. În aceste două situaţii legiuitorul moldovean
prezumă lipsa de obiectivitate a notarului.
Totodată, apreciem că pentru legiuitor a fost important ca notarul să nu desfăşoare, în afara
profesiei sale juridice, alte activităţi principale în care să aibă calitatea de profesionist. Dar s-ar
putea permite ca notarul să deţină participaţii în persoane juridice care au o astfel de calitate. Prin
urmare, notarii ar putea fi deţinători ai unor părţi sociale ori acţiuni la societăţi comerciale 46. În
astfel de situaţii, opinăm că nu ar putea fi vorba despre o „activitate remunerată” pentru a se activa
incompatibilitatea de la art. art. 9 alin. (1) din Legea RM nr. 69/2916. În plus, persoana juridică va fi
cea care desfăşoară direct activităţi de producţie, comerţ sau alte activităţi de prestări de servicii, iar
nu notarul, care este un simplu asociat (acţionar).
În dreptul francez, interdicţia vizează şi rudele colaterale până la gradul de unchi sau nepot. De
asemenea, în Spania interdicţia vizează încheierea unor acte notariale care să cuprindă stipulaţii în
favoarea notarului instrumentator ori în favoarea rudelor până la gradul patru inclusiv sau a afinilor
până la gardul doi inclusiv; interdicţia este prevăzută sub sancţiunea nulităţii actului notarial47.

44
Legea notarilor publici. Comentariu pe articole. Op. cit., p. 201-202.
45
Leş I. Concordanţe şi necorelări privitoare la statutul unor profesii juridice liberale. În: Studii de drept judiciar privat.
Bucureşti: Universul Juridic, 2012, p. 209.
46
Popa I., Moise A.-A. Op. cit., p. 122.
47
Leş I. Op. cit., 2014, p. 51.
22
 În conformitate cu art. 9 alin. (3) din Legea RM nr. 69/2016, notarul nu are dreptul să facă
publicitate activităţii sale, calităţilor sale profesionale ori biroului său notarial. Nu constituie publi-
citate comunicarea publică a numelui notarului, a orelor de program şi a sediului biroului notarial. În
conformitate cu Codul de etică al notarilor se permite difuzarea informaţiilor cu caracter general,
care au drept scop informarea cetăţenilor privind activitatea notarială.

23