Plan:

1. Notariatul: natura juridică, funcţiile şi sistemul organelor notariale.

2. Competenţa notarului.
3. Modalitatea de dobândire a calităţii de notar şi modul de organizare a activităţii
notarilor.
4. Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea notarilor.
5. Alte instituţii şi organizaţii ce îndeplinesc funcţii notariale.

1. Notariatul: natura juridică, funcţiile şi sistemul organelor

notariale.
Notariatul ocupă un loc destul de important în sistemul organelor de ocrotire a normelor
de drept, ce îşi desfăşoară activitatea în anumite forme şi potrivit unor metode specifice.
Activitatea notarială în Republica Moldova este desfăşurată în numele legii şi în strictă
conformitate cu legea de notari şi alte persoane strict stabilite de legislaţie, fiind menită să
asigure respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice, juridice şi ale
statului. În acest sens se pronunţă şi Legea cu privire la notariat în alin.1 art. 2, care stabileşte că:
“Notariatul este o instituţie publică de drept abilitată să asigure, în condiţiile legii, ocrotirea
drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor şi statului prin îndeplinirea de acte notariale în
numele Republicii Moldova”.
Faptul că notariatul este o instituţie publică nu limitează însă caracterul liberal al acestei
profesiuni, care a fost analizat în tema “Avocatura”. Acest caracter se explică prin următoarele
momente:
 notarul este autonom în activitatea sa;
 are calitatea de subiect fiscal;
 are dreptul la onorarii, care îi asigură independenţa materială, etc.
Literatura de specialitate enumeră două funcţii principale ale notariatului:
 Participă la exercitatrea suveranităţii statului;
 Ocrotirea intereselor private care îi sunt încredinţate.
Prima funcţie se explică prin aceea că notariatul este o instituţie publică, fapt consacrat în
alin.1 art.2 al Legii cu privire la notariat. Cu atât mai mult, potrivit alin.1 art.8 al aceleiaşi Legi,
notarul este persoana autorizată de stat să presteze în numele acestuia servicii publice prin
desfăşurarea activităţii notariale în baza licenţei eliberate de Ministerul Justiţiei, în condiţiile
prezentei legi, iar în virtutea alin.2 art.3 actul notarial, îndeplinit de notar, purtînd sigiliul şi
semnătura persoanei care desfăşoară activitate notarială, este de autoritate publică, se prezumă
legal şi veridic şi are forţă probantă.
Cea de-a doua funcţie rezultă din prevederile alin.1 art.2 al Legii menţionate, dar şi din
alin.2 al aceluiaşi articol, care stabileşte că ocrotirea intereselor legitime încredinţate trebuie
făcută în strictă conformitate cu Constituţia R. M., Legea cu privire la notariat şi tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte. Notarul este ţinut să vegheze să nu fie
încălcată legea. În acest sens el este obligat să refuze întocmirea actelor notariale care contravin
legislaţiei, ordinii publice şi bunelor moravuri.
Ocrotirea intereselor realizată de notar urmează a fi delimitată de asistenţa juridică
acordată de avocat. Spre deosebire de avocat, notarul nu participă la activitatea de repunere în
drepturile încălcate ale persoanelor, activitatea lui se rezumă la întocmirea actelor cu caracter
nelitigios. Ocrotirea intereselor persoanelor realizată de notar înseamnă mai întâi de toate
respectarea principiului libertăţii de voinţă, ceea ce înseamnă că persoanele sunt libere să dea
actului conţinutul pe care îl doresc, putând deroga de la prevederile normelor dispozitive, fără ca
notarul să poată aduce vreo atingere acestei libertăţi. El urmează doar să verifice respectarea
condiţiilor de fond şi de formă a actului, cerute de legislaţie. Totodată notarul, respectând voinţa
părţilor, are sarcina de a atribui actului îndeplinit un conţinut plat (clar), care să nu dea naştere la
interpretări nejustificate şi litigii între părţi.
Sistemul organelor notariale. Actele notariale pe teritoriul Republicii Moldova se
îndeplinesc de notari de stat, notari privaţi, de alte persoane abilitate prin lege (registratorul de
stat, secretarul consiliului local al unităţilor administrativ teritoriale de nivelul I – lit.r alin.1 art.
44 Legea privind administraţia publică locală), iar pe teritoriul statelor străine - de consulii
Republicii Moldova.

2. Competenţa notarului.
Articolul 35. Competenţa notarului
(1) Notarul îndeplineşte următoarele acte notariale:
a) autentificarea actelor juridice (testamente, procuri, contracte); (cap.VI – art.50-54)
b)procedura succesorală notarială şi eliberarea certificatului de moştenitor;(cap.VII–art.55 - 65)
c) eliberarea certificatelor de proprietate; (cap.VIII – art.66)
d) certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege; (cap.IX – art.70-72)
e) legalizarea semnăturilor de pe documente; (art.68)
f) actele de protest al cambiilor; (art.75)
g) prezentarea cecurilor spre plată şi certificarea neachitării lor; (art.76)
h) legalizarea copiilor de pe documente şi a extraselor din ele; (art.67)
i) efectuarea şi legalizarea traducerilor documentelor; (art. 69)
j) transmiterea cererilor persoanelor fizice şi juridice altor persoane fizice şi juridice; (art.73)
k) primirea în depozit a sumelor băneşti şi titlurilor de valoare; (art.74)
l) primirea documentelor la păstrare; (art.77)
m) întocmirea protestului de mare; (art.78)
n) asigurarea dovezilor; (art.79)
o) eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a întocmit; precum şi
p) alte operaţiuni care nu contravin legislaţiei.
(2) Notarii dau consultaţii în materie notarială, altele decît cele referitoare la conţinutul actelor
notariale pe care le îndeplinesc şi participă, în calitate de specialişti desemnaţi de părţi, la
pregătirea şi întocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale, notarul are competenţă generală, cu excepţia următoarelor
situaţii:
a) procedura succesorală notarială este de competenţa notarului care îşi desfăşoară activitatea
pe teritoriul unde defunctul a avut ultimul domiciliu;
b) în cazul moştenirilor succesive, moştenitorii pot alege pe oricare din notarii care desfăşoară
activitate pe teritoriul unde defunctul a avut ultimul domiciliu;
c) actele de protest al cambiilor se fac de notarul care desfăşoară activitate pe teritoriul unde se
face plata;
d) eliberarea duplicatului de pe actul notarial se face de notarul în a cărui arhivă se păstrează
originalul acestuia; precum şi
e) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.

2
 3. Modalitatea de dobândire a calităţii de notar şi modul de
organizare a activităţii notarilor.
Modalitatea de dobândire a calităţii de notar
Articolul 9. Dreptul la exercitarea activităţii de notar
Notar poate fi persoana care:
a) este cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliu pe teritoriul ei;
b) are capacitate deplină de exerciţiu;
c) este licenţiat în drept;
d) a îndeplinit, timp de pînă la un an, funcţia de notar stagiar şi a susţinut examenul de calificare;
e) posedă limba moldovenească;
f) nu are antecedente penale nestinse;
g) nu a fost condamnată anterior pentru o infracţiune gravă săvîrşită cu intenţie.
Articolul 10. Notarul stagiar
(1) Notar stagiar poate fi persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la lit.a), b), c), e), f) şi g) ale art.9.
(2) Condiţiile de efectuare a stagiului se stabilesc printr-un regulament aprobat de Ministerul Justiţiei.
(3) Notarul poate delega notarului stagiar următoarele atribuţii:
a) efectuarea lucrărilor de secretariat;
b) redactarea proiectelor de contracte care urmează a fi legalizate notarial şi de alte acte notariale;
c) totalizarea practicii notariale;
d) lucrări de arhivă.
Articolul 11. Comisia de licenţiere a activităţii notariale
(1) Comisia de licenţiere a activităţii notariale se formează, prin ordinul ministrului justiţiei, pe un termen de 4 ani şi este
compusă din 11 membri: 6 notari (delegaţi de adunarea generală a notarilor), cîte un reprezentant din partea Procuraturii Generale
şi Ministerului Afacerilor Interne, un lector universitar în materie de drept (ales de senat) şi 2 reprezentanţi ai Ministerului
Justiţiei. Persoanele care vor fi incluse în componenţa Comisiei se deleagă la solicitarea ministrului justiţiei.
(2) Comisia de licenţiere a activităţii notariale:
a) primeşte examenele de calificare;
b) adoptă hotărîrile cu privire la stabilirea numărului necesar de notari, numirea în funcţia de notar, eliberarea licenţei
pentru activitate notarială, suspendarea şi încetarea activităţii notariale, înregistrarea şi radierea din Registrul de Stat al
Notarilor;
c) înregistrează contractele privind efectuarea stagiului;
d) soluţionează conflictele şi litigiile apărute în legătură cu efectuarea stagiului.
(3) Comisia de licenţiere a activităţii notariale activează în baza unui regulament aprobat de Ministerul Justiţiei.

Articolul 12. Admiterea la activitatea notarială

(1) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.9 este în drept să înceapă activitatea notarială după:
a) depunerea la Ministerul Justiţiei a cererii prin care se solicită permisiunea de a activa în calitate de notar de stat sau de notar
privat;
b) învestirea, prin ordinul ministrului justiţiei, cu împuterniciri pentru exercitarea activităţii notariale;
c) depunerea jurămîntului;
d) înregistrarea în Registrul de Stat al Notarilor;
e) primirea licenţei pentru activitate notarială şi a legitimaţiei de notar;
f) depunerea la Ministerul Justiţiei a specimenului de semnătură şi a amprentelor sigiliilor.
(2) Notarul privat, în afară de condiţiile prevăzute la alin.(1), pentru a fi admis la activitate notarială trebuie să încheie
contractul asigurării de răspundere civilă şi să informeze Ministerul Justiţiei despre locul îndeplinirii de către el a actelor
notariale.
(3) Condiţiile prevăzute la alin.(1) lit.f) şi alin.(2) notarul privat le va îndeplini în decurs de 90 de zile după primirea
licenţei pentru activitate notarială.
(4) Informaţia cu privire la învestirea cu împuterniciri, la suspendarea şi încetarea împuternicirilor notarului se publică
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Modul de organizare a activităţii notarilor.

Articolul 27. Sediul notarului
(1) Activitatea notarului se desfăşoară în cadrul unui birou special amenanjat.
(2) Notarul privat este obligat să deschidă biroul notarial în raza teritoriului indicat în ordinul ministrului justiţiei în
termenul stabilit la art.12 alin.(3) (în decurs de 90 de zile după primirea licenţei pentru activitate notarială).
(3) Într-un birou notarial pot funcţiona unul sau mai mulţi notari.
(4) Despre schimbarea sediului său notarul privat este obligat să informeze Ministerul Justiţiei în termen de 10
zile.
Articolul 27/1. Remunerarea notarilor de stat
Remunerarea notarului de stat se efectuează lunar de la bugetul de stat într-un cuantum de 20 la sută din plata încasată de
acesta pentru prestarea serviciilor notariale şi nu poate fi mai mică decît salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru
anul respectiv.

Articolul 27/2. Asigurarea activităţii notarilor de stat

3
 (1) Activitatea notarilor de stat este asigurată de personalul tehnic.
(2) Salarizarea personalului tehnic al birourilor notariale de stat se realizează în baza Reţelei tarifare unice, în condiţiile
de salarizare stabilite pentru personalul tehnic ce asigură funcţionarea autorităţilor publice.

Articolul 27/3. Organizarea activităţii birourilor notariale de stat

(1) Guvernul stabileşte reţeaua birourilor notariale de stat, structura şi statele de personal ale acestora, la propunerea
Ministerului Justiţiei.
(2) Crearea şi organizarea activităţii birourilor notariale de stat se efectuează de Ministerul Justiţiei.

Articolul 27/4. Asigurarea tehnico-materială şi financiară

a birourilor notariale de stat
(1) Asigurarea tehnico-materială şi financiară a birourilor notariale de stat se efectuează din mijloacele bugetului de stat de
către Ministerul Justiţiei.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale asigură birourile notariale de stat cu spaţiile necesare exercitării funcţiilor
statutare.
(3) Spaţiile repartizate de către autorităţile administraţiei publice locale conform alin.(2) nu pot fi retrase fără
consimţămîntul Ministerului Justiţiei.

4. Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea notarilor.

Articolul 17. Drepturile notarului

(1) Notarul are dreptul:
a) să solicite de la persoane fizice şi juridice documente şi informaţii necesare pentru îndeplinirea actelor notariale;
b) să aibă acces la informaţiile şi documentele autorităţilor publice, inclusiv ale organelor cadastrale, necesare pentru
îndeplinirea actelor notariale;
c) să ia cuvîntul în judecată în nume propriu;
d) să încaseze plată pentru îndeplinirea actelor notariale;
e) să încheie contracte cu personalul tehnic şi cu alt personal pentru asigurarea activităţii sale (notarul privat);
f) la concediu anual plătit şi la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, în conformitate cu legislaţia;
g) la asigurare socială de stat şi la pensie pe baza contribuţiilor de asigurări sociale de stat;
h) să aibă concomitent cel mult doi notari stagiari;
i) să fie membru al asociaţiilor profesionale la nivel local, naţional şi internaţional şi să ocupe nu mai mult de o singură
funcţie electivă în aceste asociaţii;
j) să dispună de venitul obţinut (notarul privat);
k) să exercite alte operaţiuni ce nu contravin legislaţiei.
(2) Prevederile alin.(1) lit.h) se extind numai asupra notarilor a căror vechime în funcţia de notar este de cel puţin 5 ani.
Articolul 18. Asociaţiile notarilor
(1) Notarii sînt în drept să se asocieze, pe principii benevole, conform legislaţiei cu privire la organizaţiile necomerciale,
în asociaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale, în baza calităţii de membru individual sau colectiv, care se
înregistrează în modul stabilit.
(2) Asociaţiile naţionale şi internaţionale ale notarilor pot avea structuri regionale.

Articolul 20. Garanţiile activităţii

(1) Notarul îşi exercită personal profesia şi se bucură de stabilitate în funcţie; el nu poate fi transferat în altă
localitate şi nu-i poate fi schimbată, fără acordul lui, competenţa teritorială indicată în ordinul ministrului justiţiei.
(2) Percheziţia biroului notarial şi ridicarea documentelor notariale pot fi făcute numai cu autorizaţia Procurorului
General, adjuncţilor lui sau în temeiul hotărîrii instanţei de judecată.
(3) Notarul nu poate fi supus percheziţiei corporale sau controlului
personal în timpul exercitării atribuţiilor sale profesionale, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.
(4) În caz de reţinere sau de tragere la răspundere penală a notarului, organul care a aplicat aceste măsuri este obligat,
în timp de 6 ore din momentul reţinerii sau tragerii la răspundere penală, să informeze despre aceasta Ministerul Justiţiei.
(5) Organele de drept, autorităţile administraţiei publice locale, organele cadastrale, Departamentul Privatizării,
Departamentul Tehnologii Informaţionale, alte instituţii şi organizaţii acordă sprijin notarilor în exercitarea atribuţiilor lor
profesionale.

Articolul 19. Obligaţiile notarului

Notarul are obligaţia:
a) să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu prezenta lege şi cu jurămîntul depus;
b) să acorde persoanelor fizice şi juridice asistenţă în exerciţiul drepturilor şi în ocrotirea intereselor lor legitime, să
explice persoanelor menţionate conţinutul actului notarial, precum şi drepturile şi obligaţiile lor, să-i avertizeze despre
consecinţele actelor notariale îndeplinite;
c) să păstreze în taină informaţiile care i-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiunii. Instanţa de judecată poate să elibereze
notarul de această obligaţie dacă împotriva lui a fost intentat dosar penal în legătură cu îndeplinirea actului notarial;
d) să asigure executarea stagiului de către notari stagiari;
e) să-şi ridice continuu nivelul profesional;
f) să-şi onoreze obligaţiile financiare legate de activitatea personală;
g) să realizeze alte acţiuni prevăzute de lege.
4
 Notarul mai are obligaţia de a refuza îndeplinirea actului notarial dacă (art.41):
a) acesta este contrar legii sau nu corespunde cerinţelor legale;
b) actul notarial urmează a fi îndeplinit de un alt notar.

O altă obligaţie a notarului constă în respectarea eticii profesionale.

Articolul 21. Incompatibilităţi şi restricţii în activitate
(1) Activitatea notarului este incompatibilă cu orice altă activitate remunerată, cu excepţia celei ştiinţifice, didactice şi de
creaţie.
(2) Notarul nu are dreptul să îndeplinească acte notariale pe numele său şi în numele său, pe numele şi în numele soţului,
rudelor sale şi afinilor, precum şi pe numele şi în numele notarului stagiar şi ale rudelor şi afinilor lui.
(3) În cazurile prevăzute la alin.(2), dacă pe teritoriul unde notarul îşi desfăşoară activitatea nu este alt notar care
poate îndeplini actul notarial, ministrul justiţiei desemnează notarul care urmează să îndeplinească actul notarial respectiv.
(4) Actul notarial îndeplinit cu încălcarea restricţiilor prevăzute la alin.(1) şi (2) este nul.

Responsabilitatea notarului
Pentru neîndiplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a îndatoririlor sale, notarul
poate fi atras la răspundere civilă, disciplinară şi, după caz, penală.
Răspunderea civilă a notarului poate fi angajată atunci când prin acţiunile sale acesta a
cauzat un prejudiciu patrimonial sau moral. Notarul poate fi atras la răspundere civilă numai în
baza unei hotărâri a instanţei de judecată. Totodată menţionăm că notarul este asigurat de
răspundere civilă (art.12 al Legii: Notarul privat, pentru a fi admis la activitate notarială trebuie să încheie
contractul asigurării de răspundere civilă.). Asigurarea de răspundere civilă profesională a notarului se
realizează prin Casa da Asigurări
Răspunderea disciplinară a notarului:
Articolul 23. Răspunderea
(1) Notarul poartă răspundere pentru încălcarea obligaţiilor sale profesionale.

Articolul 24. Sancţiunile disciplinare

(1) Sancţiunile disciplinare se aplică notarului de către ministrul justiţiei.
(2) În funcţie de gravitatea faptei, pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertizare;
b) mustrare;
b1) suspendarea activităţii notariale;
c) retragerea licenţei pentru activitate notarială.
(3) Ordinul cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare poate fi
atacat în instanţa de judecată.

Articolul 15. Suspendarea activităţii notarului

(1) Activitatea notarului se suspendă în caz de:
a) incompatibilitate, conform art.21 alin.(1);
b) depunere de către notar a cererii conţinînd temeiul suspendării - pe un termen ce nu depăşeşte 3 ani ori pe perioada
exercitării unei funcţii publice sau elective;
c) incapacitate temporară de muncă;
d) neachitare a obligaţiilor financiare aferente activităţii sale profesionale, stabilită prin hotărîre judecătorească
definitivă, după 6 luni de la scadenţa acestora - pînă la achitarea debitului;
e) comitere, la efectuarea actelor notariale, de încălcări depistate în urma unor controale,
f) refuz repetat, nemotivat, de a permite membrilor comisiei de control, aprobate de către Ministerul Justiţiei, accesul în
biroul notarului pentru efectuarea controalelor şi/sau refuz repetat, nemotivat, de a prezenta actele solicitate de aceştia.
(2) În cazul suspendării activităţii în conformitate cu alin.(1) lit.b), pe parcursul perioadei respective notarul are
dreptul să practice oricare altă activitate remunerată.
(3) Suspendarea activităţii notarului se dispune prin ordinal ministrului justiţiei, fără retragerea licenţei. În ordin
vor fi indicate cauzele şi perioada pentru care se suspendă activitatea notarului.
(4) Pe perioada pentru care a fost suspendată activitatea sa, notarul este obligat, în termen de o lună de la data emiterii
ordinului, să transmită Ministerului Justiţiei sigiliile, iar registrele şi actele notariale să le depună în arhiva notarială.
(5) Ordinul cu privire la suspendarea activităţii notarului poate fi atacat în instanţa de judecată.
(6) Dacă, după suspendarea activităţii în conformitate cu alin.(1) lit.b), notarul doreşte să-şi reia activitatea, el va
informa în scris despre aceasta Ministerul Justiţiei, care, în termen de 2 săptămîni, va restitui notarului sigiliile.
(7) Orice act notarial îndeplinit în perioada pentru care a fost suspendată activitatea notarului este nul.

Articolul 16. Încetarea activităţii notarului

5
 (1) Activitatea notarului încetează în cazul:
a) depunerii cererii;
b) necorespunderii condiţiilor prevăzute la art.9;
c) decesului;
d) condamnării de către instanţa de judecată printr-o hotărîre definitivă pentru săvîrşirea cu intenţie a unei infracţiuni;
e) declarării lui dispărut fără veste sau declarării morţii lui;
f) retragerii licenţei.
(2) Încetarea activităţii notarului se dispune prin ordinul ministrului justiţiei cu retragerea ulterioară
a licenţei şi radierea acestuia din Registrul de Stat al Notarilor.
(3) Din momentul emiterii ordinului cu privire la încetarea activităţii, notarul nu este în drept să îndeplinească acte
notariale şi este obligat, în termen de o lună, să transmită Ministerului Justiţiei sigiliile, iar registrele şi actele notariale să le
depună în arhiva notarială.
(4) Ordinul cu privire la încetarea activităţii notarului poate fi atacat în instanţa de judecată.
(5) Orice act notarial îndeplinit de notar după încetarea activităţii lui este nul.

5. Alte instituţii şi organizaţii ce îndeplinesc funcţii notariale.

Articolul 36. Competenţa consulilor

(1) Activitatea notarială a consulilor Republicii Moldova se desfăşoară în conformitate cu legislaţia Republicii
Moldova şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, ţinîndu-se cont de uzanţele internaţionale.
(2) La cererea persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova, consulii
Republicii Moldova îndeplinesc următoarele acte notariale:
a) autentificarea actelor juridice (testamente, procuri, contracte), cu excepţia contractului de înstrăinare a bunurilor
imobile şi contractului de gaj;
b) luarea măsurilor de pază a bunurilor succesorale;
c) legalizarea semnăturilor de pe documente;
d) legalizarea copiilor de pe documente şi a extraselor din ele;
e) efectuarea şi legalizarea traducerilor documentelor şi a extraselor din ele;
f) certificarea unor fapte în cazurile prevăzute de lege;
g) primirea documentelor la păstrare;
h) asigurarea dovezilor.
(3) Legislaţia Republicii Moldova poate prevedea şi alte acte notariale care se îndeplinesc de consuli.

Articolul 37. Competenţa persoanelor cu funcţie de răspundere abilitate ale autorităţilor

administraţiei publice locale
Persoanele cu funcţie de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale îndeplinesc următoarele acte
notariale:
a) legalizarea semnăturilor de pe documente;
b) legalizarea copiilor de pe documente şi a extraselor din ele;
c) luarea măsurilor de pază a bunurilor succesorale;
d) autentificarea testamentelor;
e) autentificarea procurilor pentru primirea pensiilor şi a indemnizaţiilor, precum şi pentru primirea sumelor indexate
din depunerile băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii;
f) autentificarea contractelor de înstrăinare (vînzare-cumpărare, donaţie, schimb) a bunurilor imobile, inclusiv a
terenurilor cu destinaţie agricolă.

Articolul 37/1. Competenţa registratorilor de stat ai Camerei Înregistrării de Stat

Registratorii de stat ai Camerei Înregistrării de Stat îndeplinesc următoarele acte notariale:
a) autentificarea actelor de constituire a întreprinderilor şi organizaţiilor fondate pe teritoriul Republicii Moldova,
precum şi a modificărilor şi completărilor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat al
întreprinderilor şi Registrul de stat al organizaţiilor;
b) legalizarea copiilor de pe actele de constituire a întreprinderilor şi organizaţiilor, a extraselor din aceste acte şi a
copiilor de pe certificatele înregistrării de stat din arhiva Camerei Înregistrării de Stat.