Modul de orga

BANCA EUROPEAN CENTR

Organele de conducere ale Bãncii sunt:

- Consiliul Guvernatorilor;
- Comitetul Director.
Consiliul guvernatorilor se compune din membrii Comitetului director si guvernatorii bãncilor centrale
nationale. Reuniunile sunt confidentiale. Consiliul poate decide sã facã public rezultatul deliberãrilor
sale. Se întruneste de cel putin 10 ori pe an.
Comitetul director se compune din presedinte, vicepresedinte si alti patru membrii. Acestia sunt
numiti de comun acord de guvernele statelor membre la nivelul sefilor de stat si de guvern, la
recomandarea Consiliului si dupã consultarea Parlamentului European si a Consiliului guvernatorilor,
dintre persoane a cãror autoritate si experientã profesionalã în domeniul monetar sau bancar sunt
recunoscute. Mandatul lor are o duratã de 8 ani si nu poate fi reînnoit. Doar cetãtenii statelor
membre pot fi membrii ai Comitetului director. Comitetul director este responsabil pentru gestiunea
curentã a BCE.

Rolul Bãncii Centrale Europene este acela de a controla, prin instrumente si proceduri financiar-
bancare, politica monetarã unicã a UE, pentru a asigura stabilitatea preturilor, supravegherea
functionãrii Sistemului Monetar European si utilizarea euro.

Sistemul European al Bãncilor Centrale este compus din Banca Centralã Europeanã si bãncile
centrale ale statelor membre.
Sarcinile fundamentale ale SEBC sunt:
- definirea si implementarea politicii monetare a Comunitãtii;
- desfãsurarea operatiunilor de schimb;
- pãstrarea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;
- promovarea bunei functionãri a sistemelor de plãti.

BANCILE CENTRALE DIN U.E.

Austria Oesterreichische Nationalbank
Belgia Nationale Bank van België / Banque Nationale de Belgique
Danemarca Danmarks Nationalbank
Finlanda Suomen Pankki - Finlands Bank
Franta Banque de France
Germania Deutsche Bundesbank
Grecia Bank of Greece
Central Bank & Financial Services Authority of
Irlanda
Ireland
Italia Banca d´Italia
Luxemburg Banque centrale du Luxembourg
Olanda De Nederlandsche Bank
Portugalia Banco de Portugal
Spania Banco de España
Suedia Sveriges Riksbank
Marea Britanie Bank of England

CURRICULUM VITAE

NUME Trichet
 CURRICULUM VITAE

NUME Trichet
PRENUME Jean-Claude
DATA NASTERII 20 December 1942
LOCUL NASTERII Lyon, Franta
EDUCATIE
 

A absolvit "Ecole nationale supérieure des Mines de Nancy" cu diploma in

economie,Universitatea din Paris.

1969-1967 a absolvit "Ecole nationale d'administration"

CARIERA PROFESIONALA
1966 - 1968 inginer in sectorul concurentei
1971 "Inspecteur adjoint des Finances"
1974 numit la Inspectoratul General de Finante
1978 consilier la Ministerul Afacerilor economice
sef al departamentului de Trezorerie -afaceri
1985
internationale.
Director al departamentului Trezoreriei,cenzor al Bancii
1987
Frantei.
1995 Guvernator Inlocuitor al F.M.I.
1998 membru al consiliului guvernator al B.C.E.
2003 presedinte al B.C.E.

CAPITALUL SUBSCRIS BANCII CENTRALE EUROPENE

Bancile centrale nationale din zona euro

Capital key
B.C.N.Z.E.(N.C.B) euro
%
Nationale Bank van België/
2.8297 141,485,000
Banque Nationale de Belgique
Deutsche Bundesbank 23.4040 1,170,200,000
Bank of Greece 2.1614 108,070,000
Banco de España 8.7801 439,005,000
Banque de France 16.5175 825,875,000
Central Bank of Ireland 1.0254 51,270,000
Banca d'Italia 14.5726 728,630,000
Banque centrale du Luxembourg 0.1708 8,540,000
De Nederlandsche Bank 4.4323 221,615,000
Oesterreichische Nationalbank 2.3019 115,095,000
Banco de Portugal 2.0129 100,645,000
Suomen Pankki – Finlands Bank 1.4298 71,490,000
 Total 79.6384 3,981,920,000

BANCILE CENTRALE NATIONALE DIN ZONA NON-EURO

Capital key
B.C.N.Z.E.(N.C.B) euro
%
Danmarks Nationalbank 1.7216 4,304,000
Sveriges Riksbank 2.6636 6,659,000
Bank of England 15.9764 39,941,000
Total 20.3616 50,904,000

STRATEGIA POLITICII MONETARE A B.C.E.

Pentru a duce indeplini cu succes mandatul clar definit de stabilitate monetara,Tratatul de creare a
Comunitatii Europene racordeaza S.E.B.C. la un nivel de independenta institutionala si transparenta.

Pe 13 octombrie 1998 Consiliul guvernator al B.C.E.a proclamat strategia de stabilitate monetara

pentru ghidarea deciziilor politicii monetare in Stadiul al treilea al Uniunii economice si monetare.

Analiza economica se concentreaza pe dezvoltarea economica curenta si e asociata cu termene de

mici si medii de risc pana la stabilitatea preturilor.

Analiza monetara se focalizeaza pe aprecierea pe termen mediu si lung a inflatiei ,tendintele de

ansamblu privind relatia stransa intre bani din economie si preturi .

Cadrul operational consta intr-o serie de instrumente.Sistemul euro conduce operatiunile pe piata
deschisa,ofera facilitati de baza si implica folosirea institutiilor de creditare pentru a pastra rezerve
minime in acord cu Bacile Centrale Nationale din zona euro.

Sistemul euro se divide in urmatoarele 3 categorii:

-Operatiunile principale de refinantare.

-Operatiunile pe termen lung de refinantare.

-Operatiuni fine-tuning.

-Operatiuni structurale.

CONSILIUL GUVERNATOR

Jean-Claude Trichet Presedintele B.C.E.

Lucas D. Papademos, Vice-presedinte al B.C.E.
Eugenio Domingo
Membru al Biroului Executiv al B.C.E.
Solans,
Gertrude Tumpel-
Membru al Biroului Executiv al B.C.E.
Gugerell,
Otmar Issing, Membru al Biroului Executiv al B.C.E.
Tommaso Padoa-
Membru al Biroului Executiv al B.C.E.
Schioppa,
 Guy Quaden Guvernator,Nationale Bank van België
Ernst Welteke Presedinte,Deutsche Bundesbank
Nicholas C. Garganas Guvernator,Bank of Greece
Jaime Caruana Guvernator,Banco de España
Christian Noyer Guvernator,Banque de France
Guvernator,Central Bank and Financial Services
John Hurley,
Authority of Ireland
Antonio Fazio Guvernator,Banca d'Italia
Yves Mersch Guvernator,Banque centrale du Luxembourg
Nout Wellink Presedinte,De Nederlandsche Bank
Klaus Liebscher Guvernator,Oesterreichische Nationalbank
Vítor Manuel Ribeiro
Guvernator,Banco de Portugal
Constâncio
Matti Vanhala Guvernator,Suomen Pankki - Finlands Bank

BIROUL EXECUTIV

Jean-Claude Trichet, Presedinte B.C.E. din 1 noiembrie 2003

Lucas D. Papademos, Vice-presedintele B.C.E.
Eugenio Domingo Solans

Gertrude Tumpel-Gugerell
Otmar Issing
Tommaso Padoa-Schioppa

CONSILIUL GENERAL

Jean-Claude Trichet, Presedintele B.C.E.

Lucas D. Papademos, Vice-presedintele B.C.E.
Guvernator,Nationale Bank
Guy Quaden, van België/Banque
Nationale de Belgique
Guvernator,Danmarks
Bodil Nyboe Andersen
Nationalbank
Presedinte,Deutsche
Ernst Welteke
Bundesbank
Guvernator,Bank of
Nicholas C. Garganas
Greece
Guvernator,Banco de
Jaime Caruana
España
Guvernator,Banque de
Christian Noyer
France
Guvernator,Central Bank
John Hurley and Financial Services
Authority of Ireland
Antonio Fazio Guvernator,Banca d'Italia
Yves Mersch Director General.Banque
 centrale du Luxembourg
Presedinte,De
Nout Wellink
Nederlandsche Bank
Guvernator,Oesterreichisc
Klaus Liebscher
he Nationalbank
Guvernator,Banco de
Vítor Manuel Ribeiro Constâncio
Portugal
Guvernator,Suomen
Matti Vanhala
Pankki - Finlands Bank
Guvernator,Sveriges
Lars Heikensten
Riksbank
Mervyn King Guvernator,Bank of
England

Comit ECONOMIC SOCIAL

C.E.S.a fost creat prin Tratatele de la Roma din 1957 in asa fel incat sa implice grupuri de interese in
stabilirea unei piete comune si sa alimenteze masinaria institutionala pentru prezentarea Comisiei
europene si Consiliului de Ministri asupra problemelor U.E.

  Actul Unic European (1986),Tratatul de la Maastricht(1992),Tratatul de la Amsterdam(1997) si

Tratatul de la Nisa (2000) au consolidat rolul C.E.S.

Comitetul economic si social are 222 de membrii numiti pentru un mandat de 4 ani de cãtre Consiliul
Uniunii Europene prin vot unanim. Dupã terminarea mandatului, membrii Comitetului poat fi realesi.
Numãrul locurilor rezervate pentru fiecare tarã în Comitet este urmãtorul:
- Germania, Franta, Italia si Marea Britanie au câte 24 de membrii;
- Spania are 21 de membrii;
- Belgia, Grecia, Olanda, Austria, Portugalia si Suedia au câte 12 membrii;
- Danemarca, Irlanda si Finlanda au câte 9 membrii;
- Luxemburgul are 6 membrii.
În vederea numirii membrilor Comitetului, fiecare stat membru înainteazã o listã cuprinzând un numãr
de candidati dublu fatã de locurile atribuite cetãtenilor sãi.
Compunerea Comitetului trebuie sã ia în considerare necesitatea asigurãrii unei reprezentãri adecvate
a diferitelor categorii ale vietii economice si sociale.
Comitetul îsi desemneazã dintre membrii sãi presedintele si biroul, pentru o perioadã de doi ani.
Comitetul este convocat de presedintele sãu, la cererea Consiliului sau a Comisiei. De asemenea, se
poate întruni si din proprie initiativã.
Comitetul cuprinde sectii specializate. El contine, în special, o sectie de agriculturã si o sectie de
transporturi, care sunt reglementate de dispozitiile speciale privitoare la agriculturã si transporturi.
În cadrul Comitetului se pot constitui subcomitete, care sã elaboreze proiecte de avize asupra unor
probleme sau în domenii determinate, care urmeazã sã fie supuse deliberãrii Comitetului.

Comitetul este consultat în mod obligatoriu de Consiliu sau de Comisie în cazurile prevãzute de
Tratatul privind Uniunea Europeanã. Poate fi consultat de aceste institutii ori de câte ori ele considerã
oportunã o astfel de consultare. El poate lua initiativa de a emite un aviz în toate cazurile în care
considerã oportun.
Dacã considerã necesar, Consiliul sau Comisia fixeazã Comitetului un termen pentru a-si prezenta
avizul, care nu poate fi mai mic de o lunã, socotit de la data la care presedintele primeste comunicarea
care îi este adresatã în acest scop. Dupã expirarea termenului, lipsa avizului nu pune problema
continuãrii procedurilor.
Avizul Comitetului si avizul sectiei specializate, precum si continutul deliberãrilor sunt transmise
Consiliului si Comisiei.
  

LEGATURI

C.E.S.-o punte intre Europa si societatea civila organizata.

Comitetul economic si social in zece idei

ANGAJATORI

Union of Industrial and Employers' Confederations of Europe

Union des Confédérations de l'Industrie et des Employeurs d'Europe(UNICE / EUR)

Asociatia camerei comertului si a industriilor

Reteaua Angajatorilor

Nationale Federatie der Kamers voor Handel en Nijverheid van België

Det Danske Handelskammer (Handelskammer / DK)

Camera centrala de comert a Finlandei

Unione Italiana delle Camere di Commercio, Industria, Artigianato e Agricoltura

Camera de comert a Marelui Ducat de Luxemburg

Camera olandeza de comert

Consejo Superior de Camaras Oficiales de Comercio, Industria y Navegación de Espana

Svenska Handelskammarförbundet

Asociatia camerelor britanice a comertului

Assemblée des Chambres françaises de Commerce et d'Industrie

Confederazione generale dell'agricoltura italiana

Confederazione generale dell'industria italiana

Deutscher Industrie- und Handelstag

Fédération des Entreprises de Belgique - Verbond van Belgische Ondernemingen

Irish Business and Employers Confederation

Svenska Arbetsgivareföreningen

Verbond van Nederlandse Ondernemingen

Vereinigung Österreichischer Industrieller

Wirtschaftskammer Österreich

Mouvement des Entreprises de France

ANGAJATI

European Trade Union Confederation

Confédération européenne des Cadres

Conseil des Cadres européens

Neuvottelupäällikkö - AKAVA ry (AKAVA / FIN)

Algemene Centrale der Liberale Vakbonden van België

Comisiones Obreras

Confédération Française de l'encadrement

Confédération Française démocratique du Travail

Confédération des Syndicats Chrétiens

Confédération Générale du Travail

Confederazione Generale Italiana del Lavoro

Confederazione Italiana Sindacati Lavoratori

Deutscher Gewerkschaftsbund

Fcllesrldet for Tjenestemands- og Funktionërorganisationerne

Federatie Nederlandse Vakbeweging

Gewerkschaft Metall - Bergbau - Energie

Gewerkschaft Öffentliche Dienste Transport und Verkehr

Industriegewerkschaft Metall

Landsorganisationen i Danmark

Landsorganisationen i Sverige

Suomen Ammattiliittojen Keskusjärjestö SAK ry

Unione Italiana del Lavoro

 
 ALTE COMISII ECONOMICE SI SOCIALE

Consiliul Economic si Social din România (CES / Ro)

CESlink

ALTE LEGATURI

EUROMED

International Labour Organization

Institutul european de administratie

MERCOSUR

Comunidad Andina

Centro de Formación Para la Integración Regional

eurOsur Enlace documental Mercosur/Unión Europea - The European Union/Mercosur Documentary

Link

http://www.europeana.ro/comunitar/organe/comitetul%20economic%20si
%20social%20legaturi.htm

Comitetul economic si social

Comitetul economic si social este o grupare non-politica care ofera o platforma formala de exprimare a
punctelor de vedere despre problematicile U.E. Opiniile sale sunt inaintate unor institutii precum
Consiliul, Comisia si Parlamentul European.

Presedintie

Presedinte

Vice-presedinti

MEMBRII

Cei 222 de membrii ai C.E.S. sunt alesi dintre cei parte grupurilor de interese din Europa.Membrii sunt
nominalizati de guvernele nationale si numiti de Consiliul Uniunii Europene pentru un mandat de 4 ani
care poate fi reinnoit . Ei apartin unuia dintre cele trei grupuri:angajatori ,angajati si interese
variate.Germania ,Franta,Italia si Marea Britanie are 24 membri fiecare,Spania are 21,Belgia
,Grecia ,Olanda,Portugalia,Austria si Suedia 12,Danemarca,Irlanda si Finlanda 9 si Luxemburg 6.

MANDATUL MEMBRILOR

Sarcina membrilor este prezinte opiniile pentru interesul Europei Consiliului,Comisiei si Parlamentului
European.
 ROLUL DE CONSILIERE

Consultanta pentru C.E.S. a Comisiei sau Consiliului sunt obligatorii in anumite cazuri,in alte cazuri
sunt optionale.C.E.S. poate adopta opinii din propria inititativa.Actul Unic European si Tratatul de la
Maastricht a extins paleta de probleme la care trebuie sa se pronunte Comitetul, si ii asigura
posibilitatea de a fi consultata de Parlamentul European.In medie C.E.S. distribuie 170 de documente
consultative si opinii pe an(dintre care 15% sunt puse in vedere din proprie initiativa).Toate opiniile
sunt inaintate organelor de luare a deciziilor comunitare si publicate in Jurnalul Oficial al U.E.

ROLUL INFORMATIONAL SI DE INTEGRARE

In ultimii ani C.E.S.si- a sustinut rolul sau in U.E. si a indeplinit datoriile directe ce au decurs din
Tratate.El actioneaza ca un forum pentru piata unica si gazduieste,cu suportul organelor U.E.,o serie
de evenimente care ajuta U.E.sa se apropie de oameni.

ORGANIZARE INTERNA

1. Presedintie si Birou.

La fiecare doi ani C.E.S.alege un birou compus din 24 de membrii,si unpresedinte si doi vice-
presedinti alesi din cele trei grupuri prin rotatie.

Presedintele este responsabil pentru conducerea de zi cu zi a activitatii Comitetului.El este asistat de

vice-presedinti care il substituie in cazul absentei sale.

Presedintele reprezinta Comitetul in relatiile cu alte organele .

Adunarile comune ( in legatura cu tarile EFTA, CEEC, AMU, ACP,tarile din America Latina si alte tari
terte,si cetatenii Europei) sunt in sfera expediere a biroului C.E.S.si a presedintelui.

Sarcina principala a biroului este sa organizeze si sa ordoneze lucrarile diferitelor organe si sa

prezinte directiile politicii lucrarilor sale.

2. SECTIUNI

Comitetul are 6 sectii:

Agricultura, Dezvoltarea Rurala si Mediul Inconjurator (NAT).

Uniunea Economica si Monetara si Coeziune Sociala (ECO).

Angajarea de forte de munca,Afaceri sociale si Cetatenie(SOC),Relatii Externe (REX).

Piata Unica,Productie si Consum (INT)Transport,Energie,Infrastructura si Societatea informationala

(TEN).

Un nou Comitet consultativ pe Schimbul Industrial a fost incorporat in structura C.E.S.urmand dupa
expirarea Tratatului C.E.S. in iulie2002 (CCIC)

3. Grupuri de studiu
Opiniile sectiunii sunt analizate de grupuri de studiu.Acestea au, de obicei,12 membri,incluzand si un
raportorMembrii grupului de studiu pot fi asistati de experti (de obicei patru).

4. SUBCOMITETELE

C.E.S. are dreptul sa organizeze subcomitete ,pentru anumite probleme.Aceste sub-comisii opereaza
in aceleasi coordanate precum sectiunile.

5. SESIUNEA PLENARA

Ca regula,intreg Comitetul se intruneste in sesiune plenara de zece ori pe an.La o sesiune

plenara,opiniile sunt adoptate pe bazele opiniilor sectiunii de o majoritate simpla.Se inainteaza
institutiilor si publicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor europene.

RELATIILE CU CONSILIILE ECONOMICE SI SOCIALE

C.E.S. pastreaza legatura cu consiliile economice nationale si regionale de pe tot cuprinsul

U.E.Aceste legaturi implica schimb de informatii si discutii comune in fiecare an pe teme specifice.

C.E.S. creaza legaturi pe glob cu alte consilii economice si sociale si alte organizatii similare la
"Intrunirile Internationale" ce se tin la fiecare doi ani.

SECRETARIATUL - GENERAL

Comitetul este aservit secretariatului-general condus de catre un secretar - general care raporteaza
presedintelui, reprezentand biroul.

Din ianuarie 1995 ,C.E.S. si Comitetul regiunilor tin in gestiune comuna o serie de departamente de
baza.

Comitetul Regiunilor a fost creat prin Tratatul de la Maastricht.

Constituirea acestuio Comitet a venit ca urmare a cerintelor imperative din partea autoritãtilor
regionale pentru o reprezentare concretã în cadrul institutional si de decizie al UE.
Instituirea Comitetul Regiunilor a fost un pas semnificativ în "procesul creãrii unei Uniuni si mai
apropiate de cetãtenii Europei, în care deciziile sunt luate pe cât posibil de apropiat de cetãtean în
conformitate cu principiul subsidiaritãtii", asa cum se aratã în preambulul TUE. De altfel, încã de la
creare si de la prima sedintã, care a avut loc în martie 1994, Comitetul s-a evidentiat ca un puternic
gardian al principiului subsidiaritãtii

Comitetul regiunilor are 222 de membrii si un numãr egal de supleanti, care sunt numiti pentru un
mandat de 4 ani de cãtre Consiliul Uniunii Europene prin vot unanim la propunerea tãrilor membre UE.
Dupã terminarea mandatului, membrii Comitetului poat fi realesi. Numãrul locurilor rezervate pentru
fiecare tarã în Comitet este urmãtorul:
- Germania, Franta, Italia si Marea Britanie au câte 24 de membrii;
- Spania are 21 de membrii;
- Belgia, Grecia, Olanda, Austria, Portugalia si Suedia au câte 12 membrii;
- Danemarca, Irlanda si Finlanda au câte 9 membrii;
- Luxemburgul are 6 membrii.
Membrii Comitetului nu pot fi legati de un mandat imperativ, ei trebuind sã fie complet independenti.
Comitetul îsi alege Presedintele si Biroul din rândul membrilor sãi, pentru un mandat de 2 ani.
Comitetul are în subordine 7 Comisii principale:
- Politicã regionalã, fonduri structurale, coesiune economicã si socialã, cooperare transfrontarielã si
inter-regionalã;
- Agriculturã, dezvoltare ruralã si pescuit;
- Retelele transeuropene, transport si societatea informationalã;
- Planificarea spatialã, probleme urbanistice, energie si mediu;
- Politica socialã, sãnãtatea, protectia consumatorului, cercetare si turism;
- Forta de muncã, politica economicã, piata unicã, industrie si întreprinderile mici si mijlocii;
- Educatie, pregãtire vocationalã, culturã, tineret si drepturile cetãtenilor.
Comitetul a instituit si o Comisie Specialã asupra Afacerilor Institutionale, cu responsabilitate în aria
dezbaterilor privind reforma institutiilor UE.

Comitetul Regiunilor are o functie consultativã. El îsi exercitã functia de recomandare în arii de
importantã pentru autoritãtiile locale si regionale. Aceste arii sunt:
- politica transporturilor;
- politica fortei de muncã;
- stimularea coperãrii statelor membre UE în domeniul fortei de muncã;
- mãsurile sociale;
- implementarea deciziilor privind Fondul Social European;
- suport pentru mãsuriile din aria educatiei si a tineretului;
- educatia vocationalã;
- culturã;
- sectorul public de sãnãtate;
- sectorul cãilor trans-europene;
- politica structuralã în domenii specifice nelegate cu cele ale Fondului;
- Fondul de Coeziune;
- Fondul de Dezvoltare Regionalã European;
- politica mediului înconjurãtor.
În prezent Comitetul regiunilor dezvoltã legãturi puternice cu Parlamentul European.
Comitetul poate fi consultat de cãtre Parlament, Consiliu sau Comisie în cazurile în care aceste
institutii considerã necesarã consultarea

MEMBRII - Introducere

Membrii si succesorii sunt reprezentanti ai corpurilor regionale si locale conform articolului 263 al
Tratatului E.C.

Ei nu sunt legati de instructiuni mandatare si si pot indeplini independent atributiile in interesul general
al Comunitatii

Orice membru care este impiedicat sa ia parte la Sesiunea Plenara poate fi reprezentat de un
inlocuitor din delegatia sa nationala. Orice membru impiedicat a lua parte la o intrunire a a comisiei de
orice tip poate fi reprezentat de un alt membru sau un inlocuitor din delegatia nationala.

Un inlocuitor sau un membru cu calitate de inlocuitor poate inlocui doar un singur membru. Vor
exercita aceleasiputeri ca membri la respectiva intrunire. Secretarul General trebuie notificat inainte si
in scris despre delegare. Delegarea este limitata pe zile. La o Sesiune Plenara cheltuielile membrului
sau inlocuitorului vor fi rambursate. Masuri detaliate vor fi prezentate de Birou si implementate cu
privire la cheltuielile de transport si de subzistenta .
 Un inlocuitor care a fost desemnat raportor poate prezenta proiectul sau de pe agenda zilei pentru
care este responsabil in fata Sesiunii Plenare. Se va aplica aceeasi procedura chiar daca membru
care l-a delegat este prezent la sedinta. Membrul poate sa-si delege votul in timpul proiectului in
discutie. Secretarul General trebuie notificat de aceasta inainte de sedinta cand se va vota.

PRESEDINTE

Presedinte Peter Straub

Vice-presedinte Sir Albert Bore

UL PRESEDINTELUI
-Pierre Berg Tel: +32 (0) 2 282 2312
ul Willems Tél: +32 (0) 2 282 2167
s Nordmeyer Tél: +32 (0) 2 282 2309
anne Neeb Tél: +32 (0) 2 282 2314

Uniunea Europeana numara 25 state membre si

460 milioane locuitori. In UE nu exista o majoritate,
ci numai minoritati. In ciuda diferentelor dintre
acestea, la baza intregii constructii europene a stat
vointa de a lucra impreuna, pe baza unor interese
comune. Acestea au condus la convingerea ca in
unele domenii se pot obtine rezultate mult mai
bune la nivel european decat la nivel national. Asa
s-a ajuns la politici comune tuturor statelor
membre, elaborate si adoptate de institutiile
comunitare cu aplicabilitate pe intreg teritoriul
Uniunii. De multe ori, asfel de politici comune
raspund si unui principiu fundamental al
constructiei europene, acela al solidaritatii si
coeziunii. Existenta politicilor comune confera
unicitate Uniunii Europene, pentru ca
demonstreaza acceptarea cedarii unei parti a
suveranitatii statelor membre catre institutiile
europene.

etul
a

Ocuparea fortei de munca si politica sociala

BAZA LEGALA

- Tratatul CE: Articolele 2, 3, 13, 125-130, 136-148 (2, 3, 6a, 109n-109s, 117-125).
- Tratatul CECO: Articolul 56.

OBIECTIVE

Promovarea ocuparii fortei de munca, un nivel mai ridicat de viata si conditii de munca mai bune, protectie sociala adecvata,
asigurarea unui dialog intre conducerea intreprinderii si sindicat, dezvoltarea resurselor umane pentru obtinerea unei rate inalte
de ocupare si pastrare a fortei de munca si combaterea situatiilor de excludere.

Printre principiile, obiectivele si activitatile importante mentionate in Tratat se numara: promovarea in interiorul comunitatii a unui
inalt nivel de ocupare a fortei de munca prin elaborarea unei strategii concertate in acest sens si in special menita a promova
forta de munca bine pregatita, calificata si adaptabila si pietele de munca receptive la schimbarile economice. Desi Tratatul de
la Amsterdam a introdus actiuni coordonate in acest sens, trebuie subliniat ca responsabilitatea combaterii somajului revine
Statelor Membre.

http://www.infoeuropa.ro/jsp/default.jsp

...cu ocazia Consiliului European din 22-23 martie 2005.

Comisia Europeana a lansat o ambitioasa strategie privind Cresterea si locurile de

munca in UE

Comisia Europeana a prezentat miercuri 2 februarie o strategie menita sa revitalizeze asa numita
Agenda de la Lisabona - agenda de reforma economica a UE incepind cu anul 2000. Actiunile
propuse ar putea duce la cresterea PIB cu 3% pina in 2010 si la crearea a peste 6 milioane de
locuri de munca. Urgenta este evidenta - la cinci ani dupa lansare, Strategia de la Lisabona este
departe de a genera rezultatele asteptate. Documentul prezentat miercuri solocita statelor
membre UE lansarea unui nou parteneriat pentru crestere si locuri de munca la Consiliul European
din 22-23 martie.

Comisia a elaborat un program de actiune concret, care se focalizeaza pe:

Transformarea Europei intr-o locatie mai atractiva pentru investitii si si munca
* completarea Pietei Unice in domenii care pot furniza o crestere reala si au o relevanta imediata
pentru consumatori
* asigurarea de piete competitive ininteriorul si exteriorul Europei
* imbunatatirea reglementarilor nationale si europene pentru a reduce povara cheltuielilor
administrative
* extinderea si imbunatatirea infrastructurii europene
* continuarea eforturilor in directia unui patent Comunitar si a unei taxe corporatiste consolidate
Cunoastere si inovatie pentru crestere
* atingerea tintei de 3% din PIB pentru cheltuieli de cercetare si dezvoltare
* promovarea tehnologiilor informatiei si comunicarii (ICT)
* promovarea dezvoltarii de poli de inovare conectind centre regionale, universitati si agenti
economici
* dinamizarea Initiativelor Tehnologice Europene prin parteneriate public-privat
* promovarea unor eco-inovatii eficiente energetic si cu emisii scazute
* contribuirea la o puternica baza europeana prin mobilizarea parteneriatelor publice si private
* crearea unui Institut European pentru Tehnologie, care sa atraga in Europa cele mai stralucite
minti, idei si afaceri in Europa
Crearea de locuri de munca mai multe si mai bune
* atragerea mai multor persoane in cimpul muncii, in particular prin reducerea somajului in rindul
tinerilor (intiativa Tineretul European) si modernizarea sistemelor de protectie sociala
* imbunatatirea adaptabilitatii muncitorilor si agentilor economici, precum si flexibilitatea pietelor
muncii prin eliminarea obstacolelor in calea mobilitatii fortei de munca
* investirea sporita in capitalul uman prin educatie si in abilitati prin reformarea Fondului
Structural si Fondului de Coeziune

Working together for growth and jobs. A new start for the Lisbon Strategy - Communication to the
Spring European Council - COM (2005) 24

Lisbon Action Plan incorporating EU Lisbon Programme and recommendations for actions to
Member States for inclusion in their national Lisbon Programmes - SEC(2005)192
Delivering on growth and jobs: a new and integrated economic and Employment co-ordination
cycle in the EU - SEC(2005)193

cum 'a inceput' totul: Concluziile Presedintiei - Consiliul European de la Lisabona, 23-24 martie
2000