MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

AL REPUBLICII MOLDOVA
ACADEMIA ,,ȘTEFAN CEL MARE”

LUCRU INDIVIDUAL

A elaborat :
Studentul gr. DFRT-212
Cabancea Valentin

A verificat:
Master în drept, doctorand
Alexandru Savva

CHIŞINĂU – 2024
 Tema I: Notiunea si importanta notariatului.
Notariatul – este institutia publica de drept abilitata sa asigure in conditiile legii ocrotirea drepturilor si
intereselor legale ale persoanelor si statului prin indeplinirea de acte notariale in numele Republiciii
Moldova conform legii cu privire la notariat nr.1453 din 08.11.2002.
Natura juridica a notariatului reprezinta o importanta deosebita pentru existenta si perspectivele
profesiei liberale a notarului, statutul acestuia, caracterul actelor notariale, caile de atac impotriva
acestora si raspunderea juridca a notarului.
Stabilirea naturii juridice a notariatului trebuie efectuata prin prisma normelor legale care il
reglementeaza. Potrivit reglementarii legii, notariatul are o natura juridica dubla, functionind atit in
domeniul intereselor publice cit si private si apare ca o veriga intre stat si societatea civila.
Pe de o parte notarul este o persoana abilitata de stat sa exercite functii publice, asigurind ocrotirea
drepturilor si intereselor persoanelor prin indeplinirea actelor notariale, iar pe de alta parte - este
reprezentantul profesiei liberale avind functii de consultant independent al partilor.
Concluzionam ca notariatul nu poate fi atribuit la categoria organelor administrative, ci apare ca o
institutie de drept privat si ca un organ al administratiei de stat.
Procedura notariala are un caracter necontencios, care se caracterizeaza prin lipsa unui litigiu.
Examinind legea, putem concluziona ca notarul desfasoara o adevarata jurisdictie
necontencioasa, exercitindu-si rolul activ la stabilirea starii de fapt si a raporturilor civile si comerciale
reale dintre parti, pe care urmeaza sa le constate prin autentificarea actului notarial.
Functiile notariatului – sunt directiile de baza ale activitatii, reflectind totodata si particularitatile
notariatului in calitate de institutie juridica.
1. Functia preventiva - se manifesta prin caracter preventiv, care prin verificarea legalitatii actelor
juridice contribuie la diminuarea incalcarilor, atribuind in asa mod actelor notariale, un caracter
nelitigios. Notariatul aici demonstreaza si probatiunea in cadrul procesului civil, deoarece actele
notariale au calitate de probe si permite instatnei sa constate in caz de litigii.
2. Functia de realizare a dreptului - desemneaza locul notariatului in sistemul organelor ce
contribuie la realizarea drepturilor subiective si executarea obligatiilor.
Aceasta functie se manifesta prin mai multe cai:
a) prin asigurarea comportamentului licit al persoanelor care solicita indeplinirea actelor notariale
b) prin respectarea de catre notarul public a prevederilor legale.
3. Functia fiscala - se manifesta prin verificarea platii taxelor de stat.
4. Functia de constatare - care tine de stabilirea in cadrul procedurilor notariale a unor fapte juridice de
exemplu, in cazul constatarii incapacitatii sau lipsei descernamintului persoanei nu se poate de
autentificat testamentul.
5. Functia consultativa - se manifesta in cadrul procedurii notariale prin stabilirea unor fapte juridice si
rezulta din art.50 al legii cu privire la notariat, conform careia persoana care desfasoara activitate
notariala este obligata sa explice partilor sensul juridic, importanta proiectului actului juridic si
conformitatea continutului lui cu intentiile reale ale partilor si preverilor legale.
6. Functia de ocrotire - care decurge din obligatia notarului de a ocroti drepturile si interesele legale
ale persoanelor participante. Exemplu: luarea masurilor de paza a averii succesorale in cazul
deschiderii succesiunii pina nu se confirma dreptul de proprietate.
Dreptul notarial - reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de organizare a
activitatii notariale, statutul notarului si procedura de intocmire a actelor notariale. Obiectul
dreptului notarial – sunt raporturile juridice aparute in domeniul organizarii activitatii notariale.
Trasaturile activitatii notariale:
1. Se desfasoara in domeniul circuitului civil,
2. Se desfasoara de subiecti speciali (notarul public, secretarul consiliul local sau al primariei,
consulul, registratorul camerei registrarii de stat),
3. Se desfasoara potrivit unei proceduri stabilite de lege,
4. Se desfasoara sub raspunderea proprie a notarului,
5. Activitatea este necomerciala.
Metodele de reglementare – sunt o totalitate de procedee, mijloace a raporturilor aparute intre
subiectele ramurii date. Metoda este imperativ-dispozitiva.
Metoda imperativa - se manifesta prin pozitia juridica a notarului in numele statului care este
imputernicit sa presteze servicii publice. Astfel actul notarial, purtind sigiliul si semnatura notarului -
este de autoritate publica, se prezuma legal si veridic si are forta juridica probanta.
Metoda dispozitiva se manifesta in posibilitatea realizarii libere a drepturilor si obligaţiilor sale, de
catre solicitanti pentru a indeplini un act notarial, si egalitatea lor procesuala.

Tema II: Introducere în studiul procedurii notariale

Principiile dreptului notarial constituie dispozitii normative de baza ce determina structura si
trasaturile dreptului notarial. Ele pot fi desprinse chiar din prevederile legii.
1. Principiul legalitatii - implica constituirea birourilor notariale conform legii si
respectarea tuturor normelor de competenta.
2. Principiul egalitatii de tratament in fata organelor notariale - art. 2 - aceasta activitate se
infaptuieste in mod egal pentru totate persoanele.
3. Principiul desfasurarii activitatii notariale numai de persoanele abilitate prin lege,
art.3
 4. Principiul pastrarii secretului profesional - art 6.
5. Principiul realizarii unui serviciu de interes public - rezulta din darea de consultatii si
indeplinirea actelor materiale.
6. Principiul desfasurarii activitatii notariale numai la cererea persoanelor interesate,
7. Principiul impartialitatii in activitatea notariala – art.21, activitatea notariala se
infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele. Legea obliga notarul sa manifeste impartialitate fata
de persoanele care s-au adresat, sau care participa la intocmirea actelor. Notarul nu are dreptul sa
indeplineasca acte notariale pe numele sau sau si in numele, a sotului, a rudelor sale si a afinilor, pe
numele notarului stagiar. Procedura notariala sunt acei pasi de protectie a societatii civile care sint
reglementate de legislatia in vigoare si urmeaza a fi respectati in cadrul indeplinirii actelor notariale.
Etapele procedurii notariale:
Etapa de intentare a procedurii notariale - incepe din momentul cind o persoana interesata isi
exprima dorinta de a indeplini un act notarial. Practica notariala prin depunerea unei cereri, exprimarea
vointei persoanei care a solicitat inctocmirea actului. In cerere persoana expune ce fel de act notarial
solicita, indicind conditiile necesare, si stabileste consimtamintul. Aceasta etapa se sfirseste cu
adoptarea deciziei a notarului de emitere a actului notarial sau de refuz. Tot aici notarul verifica si
dreptul persoanei de a se adresa in vederea emiterii acestui act, dreptul reprezentantului de a savirsi
anumite actiuni prezentate in procura, regulile de competenta teritoriala, capacitatea civila a persoanei
juridice.
Etapa de pregatire - este necesara pentru crearea conditiilor necesare de intocmire corecta a
actelor notariale si consta in stabilirea registrului de fapte si probe care au importanta pentru cauza
data, notarul stabileste cercul de persoane care urmeaza sa participe la intocmirea actelor si explica
sensul, importanta si efectele. Aici notarul poate si suspenda indeplinirea actelor notarile pina la
expirarea unui termen sau pina la prezentarea tuturor documente. Tot aici notarul pregateste si
proiectul de act notarial, conform vointei partilor. Citeste in glas actul notarial - serveste controlul
calitatii si caracterul complet a actului si ofera ocazie pentru a explica partilor textul si sensul lui, si
daca este necesar sa faca careva modificari. Indeplinind toate actele necesare, notarul trece la
examinarea in fond a cauzei si la indeplinirea actului notarial propriu-zis.
Etapa examinarii in fond si indeplinirea actului notarial original - numai verificind si apreciind
corect materialele care sunt prezentate, notarul va aplica norma materiala corespunzatoare si va
indeplini actul notarial solicitat (ex. intocmirea unui testament, contract). Aplica si sigiliul si
semnaturile necesare.
Subiectii dreptului notarial
 Subiectii dreptului notarial sunt particiantii relatiilor sociale reglementate de normele dreptului
notarial, titulari ai drepturilor subiective si a obligatiilor prevazute de dreptul notarial.
Clasificarea in 4 grupe:
1. Persoana care au dreptul sa indeplineasca actele notariale - notarii, secretarii consiliilor
locale, consulii, registratorii Camerii Inregistrarii de Stat. Potrivit art.27 al legii, activitatea notarului se
desfasoara in cadrul unui birou special amenajat unde pot activa unul sau mai multi notari. Asocierea
notarilor intr-un birou se face in baza incheierii unui contract de societate civila. Notarii in cadrul uni
birou asociat, personal desfasoara activitatea notariala si raspund personal in raport cu tertele persoane.
in circumscriptia unei unitati administrativ teritoriale pot functiona unul sau mai multe birouri.
Numarul notarilor si a birourilor notariale se stabileste de comisia de licentiere, iar numarul necesar de
notari se stabileste in fiecare an, de regula in primul semestru in functie de cerintele dictate, de
extinderea teritoriului, de numarul locuitorilor si de volumul solicitarilor din partea publicului.
2. Persoana care contribuie la desfasurarea activitatii notariale - notarii stagiari, angajatii
notarilor, traducatorii, asiguratorii, cadrele etc.
3. Organele de stat - Ministerul Justitiei, oficiile fiscale si alte organe care exercita
supravegherea.
4. Persoana care solicita intocmirea – persoanele fizice si persoanle juridice.
Actele notariale pe teritoriul Republicii Moldova se îndeplinesc de notari publici (în continuare
– notari), de alte persoane abilitate prin lege, iar pe teritoriul statelor străine - de oficiile consulare şi
misiunile diplomatice ale Republicii Moldova. Actul notarial, purtînd sigiliul şi semnătura persoanei
care desfăşoară activitate notarială, este de autoritate publică, se prezumă legal şi veridic şi are forţă
probantă şi executorie. Actul notarial poate fi prevăzut de lege sau îndeplinit la cererea persoanei
interesate şi nu va cuprinde clauze contrare legii şi bunelor moravuri.
2. Notarul public. Numirea in functie.
Subiectii de baza ai activ notariale sunt notarii publici.
In prezent notarii publici se afla la autofinantare si sunt obigato sa-si asigure personal
raspunderea personala, raspund personal pt prejudiciul cauzat aflindu-se in exercitiul functiei, si conf
art 9 al legii, dr la exercit activ de notar public o are persoana care este cet al RM, cu domiciliu
permanent, cu capacit de exercitiu deplina, este licentiat in drept, poseda limba romina, nu are
anticidente penale nestinse, nu a fost condamnat anterior pt infr grave savirsite cu intentie si are o
reputatie ireprosabila, a indeplinit stagierea pina la un an.
Conf art. 17 al legii, notarul poate avea cel mult 2 notari stagiari. Conducator al stagiului poate
fi doar notarul care are o vechime in munca de cel putin 5 ani.
 Termenul de efectuare a stagiului il stabileste Ministerul de Justitie in baza hotar Comisiei de
Licentiere. Pt pers care au o vechime in munca pe specialitate, ca judecator, procuror, avocat de cel
putin 5 ani, sau pt pers care au grad stiintific ca doctor in drept sau doctor habilitat, termen de stagiere
poate fi instituit pe o durata de pina la 6 luni.
Pt a fi admis la stagiere solicitantul trebuie sa incheie contract de efectuare a stagiului cu
notarul, care il inregistaza Comisia de Licentiere in baza cererii soicitantului.
La cerere anexam: contractul, cazierul judiciar, certificat medical de la narcolog si psihiatru,
copiile legalizate a buletinului de indentitate, a diplomei de licenta si a carnetului de munca.
In perioada desfasurarii stagiului, notarul stagiar nu are dr sa desfas alta activitate, cu exceptia
celei didactice si stiintifice, dar poate fi incadrat la serviciu in calitate de secretar.
In decursul acestei perioada, notarul conducator poate delega notarul stagiar cu urmatoarele
atributii:
- efectuarea lucrarii de secretariat
- redactarea actelor notariale
- lucrarile de arhiva
- totalizarea practicii notariale
Si la expirarea termenului de stagiu conducatorul intocmeste referinte in care atesta gradul de
pregatire a notarului, calitatile si insusirea deprinderilor teoretice si practice si recomandarea lui pt
functie.
Pt determinarea nivelului de pregatire profesionala candidatul sustine examen calificativ, iar
selectarea canditatilor se efectueaza in baza de concurs.
Pers care indeplineste conditiile prev la art 9 a legii este in drept sa inceapa activitatea noriala
dupa depunerea la MJ a cererii prin care se solicita permisiunea de a activa in calitate de notar public,
depune juramintul. Dupa ce a fost investit prin ordinul ministrului cu imputerniciri ot exercit activitatii,
a fost inregistrat la registrul de stat al notarilor, dupa primirea licentei pt a activa, si a legitimatiei, dupa
depunerea specimentului de semnatura si amprenta a sigiliului, notarul public mai trebuie sa inch cintr
de asigurare pt raspundere civila profesioanala si sa informeze Ministerul de Justitie pe un termen prev
de 90 zile. Si sa informeze despre locul unde va activa.
Notarul este persoana autorizată de stat să presteze în numele acestuia servicii publice prin
desfăşurarea activităţii notariale în baza licenţei eliberate de Ministerul Justiţiei, în condiţiile prezentei
legi. Notarul se numeşte în funcţie prin ordinul ministrului justiţiei. Notarul suportă toate cheltuielile
pentru exercitarea activităţii sale conform prezentei legi. În activitatea sa notarul este independent şi se
supune numai legii. Orice imixtiune în activitatea notarului este interzisă. Notar poate fi persoana care:
a) este cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliu pe teritoriul ei;
 b) are capacitate deplină de exerciţiu;
c) este licenţiat în drept;
d) a efectuat stagiul de 1 an la notar şi a promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante
de notar anunţat de Ministerul Justiţiei;
e) posedă limba moldovenească;
f) nu are antecedente penale nestinse;
g) are o reputaţie ireproşabilă.
Suspendarea activităţii notarului
Activitatea notarului se suspendă în caz de: a)
incompatibilitate,
b) depunere de către notar a cererii conţinînd temeiul suspendării - pe un termen ce nu depăşeşte
3 ani ori pe perioada exercitării unei funcţii publice sau elective;
c) incapacitate temporară de muncă;
d) neachitare a obligaţiilor financiare aferente activităţii sale profesionale, stabilită prin hotărîre
judecătorească definitivă, după 6 luni de la scadenţa acestora - pînă la achitarea debitului;
e) comitere, la efectuarea actelor notariale, de încălcări depistate în urma unor controale.
f) refuz repetat, nemotivat, de a permite membrilor comisiei de control, aprobate de către Ministerul
Justiţiei, accesul în biroul notarului pentru efectuarea controalelor şi/sau refuz repetat, nemotivat, de
a prezenta actele solicitate de aceştia.
g) emitere a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile privind suspendarea provizorie din funcţie sau de
aplicare a unei măsuri preventive sub formă de arest preventiv sau arest la domiciliu;
h) lipsă a contractului de asigurare de răspundere civilă pînă în momentul încheierii contractului;
i) încălcare a obligaţiilor prevăzute de Codul deontologic al notarilor.
Suspendarea activităţii notarului se dispune prin ordinul ministrului justiţiei. În ordin vor fi
indicate temeiurile suspendării, perioada pentru care se suspendă activitatea notarului şi locul de
păstrare provizorie a arhivei activităţii notariale. În Registrul de stat al notarilor se va face menţiunea
despre suspendarea activităţii notarului. Suspendarea activităţii notarului în temeiurile stipulate la alin.
(1) lit.a), d)–f), h) şi i) se efectuează prin ordinul ministrului justiţiei, în baza deciziei colegiului
disciplinar. După comunicarea ordinului de suspendare a activităţii sale, notarul este obligat, în termen
de 3 zile, să-şi transmită sigiliul spre păstrare provizorie la Ministerul Justiţiei, iar arhiva activităţii
notariale, în termen de 1 lună, să o transmită spre păstrare provizorie unui notar din acelaşi teritoriu de
activitate. Nerespectarea termenelor de transmitere a sigiliului şi a arhivei activităţii notariale poate
servi drept temei pentru retragerea licenţei. Ministerul Justiţiei va ridica, în termen de 3 zile, sigiliul şi,
în termen de pînă la 1 lună – arhiva activităţii notariale în cazul în care notarul, din motive obiective,
nu are posibilitatea să le transmită personal spre păstrare provizorie. Reluarea activităţii suspendate a
notarului se face în baza unei cereri adresate ministrului justiţiei, cu excepţia situaţiei menţionate la
alin.(1) lit.g), unde suplimentar se va prezenta şi dovada privind lipsa antecedentelor penale. Ministrul
justiţiei, în termen de 2 săptămîni de la depunerea cererii, va emite un ordin privind reînvestirea
notarului cu împuterniciri şi va dispune restituirea sigiliului. După reluarea activităţii suspendate,
arhiva activităţii notariale transmisă spre păstrare provizorie se restituie notarului integral.
În Registrul de stat al notarilor se va face menţiunea despre reluarea activităţii notarului.
Îndeplinirea de către notar a actelor notariale pe perioada suspendării activităţii serveşte drept
temei pentru retragerea licenţei. Actul notarial nu poate fi declarat nul pe motivul că acesta a fost
îndeplinit de un notar a cărui activitate a fost suspendată. Ordinul cu privire la suspendarea activităţii
notarului se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Activitatea notarului încetează în cazul: a)
depunerii cererii;
b) necorespunderii condiţiilor prevăzute la art.9;
c) decesului;
d) condamnării de către instanţa de judecată printr-o hotărîre definitivă pentru săvîrşirea cu
intenţie a unei infracţiuni;
e) declarării lui dispărut fără veste sau declarării morţii lui;
f) retragerii licenţei;
g) atingerii vîrstei de 65 de ani. Încetarea activităţii notarului se dispune prin ordinul ministrului
justiţiei cu retragerea ulterioară a licenţei, radierea acestuia din Registrul de Stat al Notarilor
şi publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a ordinului respectiv.
Din momentul aducerii la cunoştinţă a ordinului cu privire la încetarea activităţii, notarul nu are
dreptul să îndeplinească acte notariale şi este obligat, în termen de 15 zile, să predea spre lichidare
sigiliul şi să prezinte la Ministerul Justiţiei dovada ce confirmă distrugerea acestuia, iar în termen de 1
lună – să predea arhiva activităţii notariale. Ministerul Justiţiei va ridica, în termen de 15 zile, sigiliul
şi, în termen de 1 lună – arhiva activităţii notariale în cazul în care notarul se află în imposibilitatea de
a le transmite personal. Ordinul cu privire la încetarea activităţii notarului poate fi atacat în instanţa de
judecată. Orice act notarial îndeplinit de notar după încetarea activităţii lui este nul.
 Notarul are dreptul:
a) să solicite de la persoane fizice şi juridice documente şi informaţii necesare pentru
îndeplinirea actelor notariale;
b) să aibă acces la informaţiile şi documentele autorităţilor publice, inclusiv ale
organelor
cadastrale, necesare pentru îndeplinirea actelor notariale;
c) să solicite, în numele persoanelor fizice şi juridice, la cererea scrisă a acestora,
înregistrarea drepturilor în registrul bunurilor imobile în cazul autentificării actului juridic sau al
eliberării certificatului de moştenitor;
c) să ia cuvîntul în judecată în nume propriu;
d) să încaseze plată pentru îndeplinirea actelor notariale;
e) să încheie contracte cu personalul tehnic şi cu alt personal pentru asigurarea activităţii sale;
f) la concediu anual plătit şi la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, în
conformitate cu legislaţia;
g) la asigurare socială de stat şi la pensie pe baza contribuţiilor de asigurări sociale de stat;
h) să aibă concomitent cel mult doi notari stagiari;
i) să fie membru al asociaţiilor profesionale la nivel local, naţional şi internaţional şi să ocupe nu
mai mult de o singură funcţie electivă în aceste asociaţii;
j) să dispună de venitul obţinut;
k) să exercite alte operaţiuni ce nu contravin legislaţiei.
Prevederile alin.(1) lit.h) se extind numai asupra notarilor a căror vechime în funcţia de notar este de
cel puţin 5 ani.
Notarul are obligaţia:
a) să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu prezenta lege şi cu jurămîntul
depus;
b) să acorde persoanelor fizice şi juridice asistenţă în exerciţiul drepturilor şi în
ocrotirea
intereselor lor legitime, să explice persoanelor menţionate conţinutul actului notarial, precum şi
drepturile şi obligaţiile lor, să-i avertizeze despre consecinţele actelor notariale îndeplinite;
c) să păstreze în taină informaţiile care i-au devenit cunoscute în exerciţiul
funcţiunii. Instanţa de judecată poate să elibereze notarul de această obligaţie dacă împotriva lui a
fost intentat dosar penal în legătură cu îndeplinirea actului notarial;
 d) să asigure executarea stagiului de către notari stagiari;
e) să-şi ridice continuu nivelul profesional;
f) să-şi onoreze obligaţiile financiare legate de activitatea personală;
g) să păstreze arhiva activităţii notariale în condiţiile prevăzute de lege;
h) să respecte alte obligaţii prevăzute de Codul deontologic al notarilor, aprobat de
adunarea
generală a notarilor la propunerea ministrului justiţiei.
Garantiile activitatii notariale - Constituie o totalitate de masuri si mijloace prevazute de normele
dr notarial chemate sa asigure subiectele raporturilor notariale la exercitarea drepturilor si executarea
obligatiilor.
Clasificarea:
1. Garantii juridice - se materializeaza prin recunoasterea normativa a
prevederilor legii ce asigura realizarea drepturilor de catre subiecti respectindu-se
impartialitatea, care presupune desfasurarea activitatii notariale fara a acorda prioritate
intereselor uneia dintre parti. Notarul isi exercita personal profesia, se bucura de
stabilitate in functie, nu poate fi transferat in alta localitate, nui poate fi schimbata fara
acordul lui competenta teritoriala indicata in ordinul ministrului.
2. Garantiile organizatorice - in aceasta calitate se poate numi organizarea
teritoriala a activitatii notariala, adica impartirea teritoriului statului in raioane, municipii
numite circumscriptii notariale. Organizarea teritoriala exclude suprasolicitarea notarilor
si contribuie la asigurarea deplina si la timp a solicitarilor si a pers in indeplinirea actelor
notariale.
3. Garantiile judiciare - posibilitatea de contestare in judecata de a indeplini
un act notarial. Perchezitia biroului notarial, ridicarea documentelor, pot fi facute doar cu
autorizarea judecatorului de instructie, in temeiul hotaririi instantei. Notarul nu poate fi
supuse perchezitiei corporale, cu exceptia cazurilor de infractiune flagranta.
Lgislatia notariala contine si preveri cu privire la raspunderea disciplinara si civila delictuala a
notarului. Avertizarea este o comunicare fixata in scris de catre ministerul justitiei, dar comunicata
verbal notarului prin care i se atrage atentia asupra abaterilor admise si i se pune in vedere ca daca nu
se va corecta si va comite noi abateri vor aplica sanctiuni si mai grave. Retragerea licentei la fel de
catre MJ.
Notarul îşi exercită personal profesia şi se bucură de stabilitate în funcţie. El este numit pentru o
durată nedeterminată şi nu poate fi destituit decît în temeiul legii.
 Percheziţia biroului notarului şi ridicarea documentelor notariale se pot face numai cu autorizaţia
judecătorului de instrucţie sau în temeiul unei încheieri a instanţei de judecată. Instanţele de judecată,
procuratura şi organele de urmărire penală pot dispune ridicarea registrului actelor notariale, a unui act
notarial în original şi a altor acte în baza cărora acesta s-a întocmit numai în legătură cu cauzele
penale, civile sau administrative aflate în curs de examinare şi în scopul efectuării unei expertize, dacă
actul respectiv este cercetat pentru fals în acte publice.
Notarul nu poate fi supus percheziţiei corporale sau controlului personal în timpul exercitării
atribuţiilor sale profesionale, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.
În caz de reţinere sau de tragere la răspundere penală a notarului, organul care a aplicat aceste
măsuri este obligat, în timp de 6 ore din momentul reţinerii sau tragerii la răspundere penală, să
informeze despre aceasta Ministerul Justiţiei.
Organele de drept, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, alte întreprinderi şi
organizaţii acordă sprijin notarilor în exercitarea atribuţiilor lor profesionale.
Activitatea notariala trebuie desfasurata in vederea satisfacerii unor interese a persoanelor dar in
stricta conformitate cu legea si procedura notariala. De aceea un control al activitatii notariale este
necesar, pt evitarea abuzurilor, pt restabilirea legalitatii, atunci cind se constata existenta unor abateri.
Controlul organizarii notariatului si activitatii notariale se clasifica:
1. Din punct de vedere a momentului efectuarii
- preventiv (petrecerea examenilor de calificare si a cursurilor de calificare profesioanala)
- controlul curent (pt verificarea conformitatii organizarii activitatii, depistarea abaterilor
admise)
- posterior - de organele judiciare si cele de urmarire penala - consta in aplicarea
sanctiunilor pt abaterile comise.
2. In functie de imputernicirile organelor care efectueaza controlul
- global - care se extinde asuora organizarii notariatului si poate si efectuat de procuratura.
- special - tine de verificarea unui domeniu, efectuat de oficiile fiscale
2. In functie de natura juridica a organelor care efectueaza controlul
- administrativ - efectuat de Ministerul Justitiei prin intermediul comisiei de control format
din colaboratori ai ministerului si alti specialisti numiti prin ordinul ministrului de justitie. Acest
control vizeaza modul de functionare si organizare a birourilor notariale, inclusiv tinerea
registrelor notariale, calitatea de indeplinire a actelor notariale, pastrarea documentelor si
utilizarea legaturii electronice cu registrele prin intermediul retelei computerizate etc. In baza
rezultatelor controlului comisia va redacta actul de control, in termen de 10 zile lucratoare. Acest
 act se intocmeste in baza constatarilor scrise a membrilor comisiei si va reflecta aspectele
verificate si abaterile daca sunt. Un exemplar al actului se inmineaza, care in termen de 5 zile
ucratoare este in drept sa-si formuleze obiectiile sale. Controlul exercitat de MJ se efectueaza
periodic, o data in 2 ani. Notarul nou numit este supus controlului la expurarea primului an de
activitate.
- judiciar - pers interesate pot ataca in instanta de judecata refuzul de a indeplini actul
notarial si se contesta in contencios administrativ. Actul notarial poate fi atacat in instanta de
drept comun si se examineaza in procedura litigioasa.
Biroul notarial reprezinta structura organizatorica de baza a activitatii notariale. Este locul unde se
presteaza activitatea notariala. La sediul biroului se va afisa numele notarului, sub care a fost
inregistrat biroul si programul de activitate. La solicitarea pers interesate, biroul poate functiona si
inafara orelor de program. Art 5 al legii - lucrarile notariale de secretariat se efectueaza in limba de
stat, de ele fiind responsabil notarul.
Toate actiunile notariale sunt inscrise in registrele notariale. Inscrierea o face notarul (de regula)
sau un angajat al acestuia, numai dupa ce girul de autentificare a fost semnat de catre notar.
Tipul, forma si continutul registrelor se elaboreaza si se aproba de catre MJ. Vezi ordinul MJ din
2 iulie 2003 prin care s-au aprobat registrele necesare. Potrivit lui, la biroul notarial se tin urmatoarele
registre:
1. Registrul actelor notariale
2. Ofisul alfabetic al testamentelor
3. Registrul de evidenta a dosarelor succesorale
4. Ofisul alfabetic al dosarelor siccesorale
5. Registrul de inregistrare, modificare si radiere a gajului bunurilor mobiliare
6. Registrul de corespondenta
7. Tinerea registrelor si a ofisurilor de catre notar - serveste la asig calit si transparentei
In registru actelor notariale se inregistreaza toate actele notariale cu exceptia celor privind
procedura succesorala. Fiecarea act va avea un numar distinct de inregistrare. In ofisuk alfabetic al
actelor notariale se inscriu in ordine alfabetica numele si prenumele tuturor pers care au figurat in acte
notariale. I ofisul alfabetic al testamentelor se inscrie testatorul, nr testamentelor si data intocmirii. In
registrul de evidenta a dosarelor succesorale se inregistreaza dosarele succesorale, cererile de acceptare
a mostenirii, de renuntare, cereri privind plata luarii masurilor de paza etc.
Regulile generale de indeplinire a actelor notariale
Examinind continutul legii putem defini actul notarial, ca fiind actiunea notarului sau a altei persoane
abilitate prin lege savirsita in numele RM si in stricta conformitate cu legea spre ocrotirea dr si
intereselor legale ale pers in domeniul jurisdictiei necontencioase. Continutul actului notarial trebuie sa
corespunda normelor dr notarial. Actele notariale se îndeplinesc în condiţiile legii şi în modul stabilit.
Ministerul Justiţiei elaborează şi aprobă regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a actelor
notariale, forma şi conţinutul registrelor actelor notariale, blanchetele speciale pe care se întocmesc
actele notariale Blanchetele speciale pe care se întocmesc actele notariale, în cazul în care acestea sînt
de evidenţă strictă, se înregistrează la Ministerul Justiţiei. Lucrările de secretariat notariale se
efectuează în limba moldovenească. În conformitate cu art.17 din Legea nr.3465-XI din 1 septembrie
1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova actele notariale se
îndeplinesc în limba moldovenească şi în limba rusă. Actul notarial poate fi tradus în limba solicitată.
Actele notariale se îndeplinesc de persoanele care desfăşoară activitate notarială în orele de program.
Actele notariale se îndeplinesc în biroul notarial sau, după caz, în instituţia respectivă. La solicitarea
persoanelor interesate, actele notariale pot fi îndeplinite şi în afara localului indicat la alin.(1), precum
şi în afara orelor de program. Actele notariale se îndeplinesc în ziua prezentării tuturor documentelor
necesare, dacă legea sau acordul părţilor nu prevede altfel. Îndeplinirea actului notarial poate fi
amînată în cazul:
a) necesităţii verificării unor date suplimentare cu privire la actele şi faptele juridice prin solicitarea
informaţiei respective;
b) expertizării documentelor prezentate. Termenul de amînare va fi rezonabil pentru fiecare caz în
parte şi va fi adus la cunoştinţa persoanei care solicită îndeplinirea actului notarial. Îndeplinirea actului
notarial se suspendă în baza hotărîrii instanţei de judecată pînă la judecarea cauzei.
Notarul refuză efectuarea actului notarial în cazul dacă:
a) acesta este contrar legii sau nu corespunde cerinţelor legale;
b) actul notarial urmează a fi îndeplinit de un alt notar. Îndeplinirea actului notarial
poate fi refuzată şi în cazul:
a) solicitării îndeplinirii lui în afara orelor de program, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea
actului notarial nu suferă amînare din motive obiective;
b) neachitării taxelor şi plăţilor stabilite. La cererea persoanei căreia i-a fost refuzată îndeplinirea
actului notarial, motivul refuzului se expune în scris. Refuzul se aduce la cunoştinţa persoanei
interesate, în termen de 10 zile din ziua adresării pentru îndeplinirea actului notarial, şi poate fi atacat
în instanţa de judecată.
Dacă documentul prezentat trezeşte îndoieli, iar îndeplinirea actului notarial nu poate fi refuzată,
persoana care îndeplineşte actul notarial va atrage atenţia părţilor asupra posibilelor consecinţe juridice
şi va face menţiune expresă în act. Dacă partea nu acceptă menţiunea, persoana abilitată să
îndeplinească actul notarial refuză îndeplinirea acestuia.
La îndeplinirea actului notarial se stabileşte identitatea persoanei care solicită îndeplinirea actului
notarial (a mandatarului ei). Stabilirea identităţii persoanei se face în baza actelor de identitate ale
sistemului naţional de paşapoarte. Identitatea cetăţenilor Republicii Moldova sosiţi cu domiciliu
temporar, care au domiciliu permanent peste hotare, se stabileşte după paşaportul lor, iar identitatea
cetăţenilor străini şi apatrizilor, care au domiciliu sau se află temporar în Republica Moldova, se
stabileşte după permisul de şedere sau după paşaportul naţional cu menţiunea de înregistrare la
organele respective conform legislaţiei. În lipsa actelor de identitate, misiunile diplomatice şi oficiile
consulare ale Republicii Moldova stabilesc identitatea persoanei pe baza informaţiei din Registrul de
stat al populaţiei. La autentificarea actelor juridice se verifică capacitatea de exerciţiu şi capacitatea
juridică a persoanelor participante la aceste acte. În cazul încheierii actului juridic de către mandatar,
se verifică şi împuternicirile acestuia. În cazul în care persoana care desfăşoară activitate notarială
pune la îndoială capacitatea de exerciţiu a persoanei care s-a adresat pentru îndeplinirea actului
notarial, ea poate amîna îndeplinirea actului notarial pentru a stabili faptul existenţei hotărîrii instanţei
de judecată cu privire la recunoaşterea acesteia ca incapabilă sau cu capacitatea de exerciţiu limitată şi
instituirea asupra ei a tutelei sau curatelei.
La autentificarea actelor juridice şi îndeplinirea altor acte notariale, în cazurile prevăzute de legislaţie,
se verifică autenticitatea semnăturilor părţilor şi altor persoane care s-au adresat pentru îndeplinirea
actului notarial. Actele juridice care se autentifică notarial, precum şi cererile şi alte documente se
semnează de către părţi în prezenţa persoanei care desfăşoară activitate notarială. Dacă actul juridic,
cererea sau un alt document sînt semnate în lipsa persoanei care desfăşoară activitate notarială,
semnatarul trebuie să confirme personal că documentul a fost semnat de el.
Dacă persoana care solicită îndeplinirea actului notarial, din cauza unui defect fizic, unei boli sau din
alte motive întemeiate nu poate semna personal actul juridic, cererea sau orice alt document, el poate
împuternici o altă persoană să le semneze în prezenţa sa şi a persoanei care desfăşoară activitate
notarială. Cauza va fi arătată în girul de autentificare. Actul juridic nu poate fi semnat de persoana în
folosul sau cu participarea căreia acesta se autentifică. Dacă solicitantul este analfabet sau nevăzător,
persoana care desfăşoară activitate notarială îi citeşte conţinutul documentului, aplicînd pe el girul de
autentificare. Dacă surdul, mutul sau surdomutul este analfabet, la îndeplinirea actelor notariale este
obligatorie prezenţa unui interpret special. Nu pot fi primite pentru îndeplinirea actelor notariale
documentele care au ştersături sau adăugiri, cuvinte suprimate sau alte corectări nespecificate,
documentele al căror text nu poate fi citit din cauza deteriorării, precum şi documente scrise în creion.
Textele documentelor notariale vor fi scrise citeţ; datele, termenele şi sumele care se referă la
conţinutul documentelor vor fi scrise cu litere, cel puţin o singură dată, iar denumirile persoanelor
juridice - fără prescurtări, indicîndu-se sediul lor, certificatul de înregistrare şi codul fiscal.
Numele, prenumele şi, după caz, patronimicul persoanelor fizice vor fi scrise deplin, indicîndu-se
domiciliul şi codul de identificare. Dacă documentul este expus pe două sau pe mai multe foi separate,
ele vor fi cusute, numerotate şi sigilate. Locurile goale din rîndurile care nu sînt completate pînă la
sfîrşit şi alte locuri albe pe documente vor fi tăiate cu o linie, сu excepţia documentelor destinate
pentru străinătate. Adăugirile şi corectările vor fi stipulate înaintea semnăturii persoanelor părţi ale
actului juridic şi a altor persoane care semnează actul juridic, declaraţia sau alt document şi vor fi
repetate la sfîrşitul girului de autentificare. Corectările făcute în textul documentului, care nu se
semnează de către părţi, vor fi specificate la sfîrşitul girului de autentificare şi stipulate numai de
persoana care desfăşoară activitate notarială. La autentificarea actelor juridice, legalizarea copiilor de
pe documente şi a extraselor din ele, semnăturilor de pe documente, traducerilor şi certificarea
neachitării cecurilor, precum şi la autentificarea timpului prezentării documentelor, pe documentele
respective se aplică girul de autentificare. La confirmarea dreptului de moştenire, certificarea faptului
aflării persoanei în viaţă, aflării persoanei într-un anumit loc, identităţii persoanei cu persoana
înfăţişată în fotografie şi la primirea documentelor la păstrare se eliberează certificatul respectiv.
Conţinutul girurilor de autentificare şi al certificatelor se elaborează şi se aprobă de Ministerul
Justiţiei. Actele de protest al cambiilor se întocmesc conform modelului prezentat în anexele nr.3 şi
nr.4 la Legea cambiei nr.1527-XII din 22 iunie 1993. Toate actele notariale îndeplinite de persoana
care desfăşoară activitate notarială se înregistrează în registrul actelor notariale. Fiecărui act notarial i
se atribuie un număr de ordine aparte, care, în mod obligatoriu, este indicat pe documentele eliberate
de persoana care desfăşoară activitate notarială. Arhiva activităţii notariale este proprietate a statului,
fiind parte integrantă a Fondului Arhivistic al Republicii Moldova. Persoanele care desfăşoară
activitate notarială acumulează, ţin evidenţa, utilizează, păstrează şi predau arhiva activităţii notariale
în condiţiile prevăzute de legislaţie, de asemenea, sînt obligate să asigure integritatea actelor notariale,
a documentelor şi registrelor actelor notariale care se păstrează în arhivă. Modul de evidenţă, pregătire,
păstrare şi predare la arhivă a actelor notariale se stabileşte printr-un regulament aprobat de Guvern.
Dreptul de a primi informaţii din arhiva notarială îl au persoanele în numele cărora au fost îndeplinite
actele notariale. Informaţiile cu privire la actul notarial, copia actului notarial, copiile documentelor în
baza cărora a fost îndeplinit actul notarial se eliberează din arhivă la solicitarea instanţei de judecată, a
procuraturii sau a organelor de urmărire penală în legătură cu cauzele penale, civile sau administrative
aflate în curs de examinare.

Procedura de legalizare notariala

Conf art 67, notarul va legaliza copii de pe documente, extrase din acestea. Documentul
constituie actul prin care se adevereste sau se constata un fapt, sau se confera un drept, sau se
recunoaste o obligatie. Copiile legalizate de pe documente pot fi necesare in mai multe situatii: atunci
cind legea prevede expres prezentarea acestora, cind acelasi document trebuie prezentat concomitent la
mai multe autoritati, sau titularul acestuia se teme de pierderea acestui document in caz de transmitere
la pastrare. Regula generala: notarul legalizeaza copii de pe documente si extrase din ele cu conditia ca
aceste documente nu sunt in contradictie cu legea si au putere juridica.
Copiile de pe documente intocmite de alt stat cu participarea autoritatilor competente din acel
stat se vor lagaliza la notarii din RM numai daca anterior au fost supralegalizate de serviciul consular a
MAE al RM din acel stat. Notarul legalizeaza copii de pe documente eliberate de un cetatean numai
atunci cind semnatura de pe document este legalizata notarial. Notarul legalizeaza copia numai dupa
confruntarea originalului cu copia. Daca va fi necesar, va invita un expert. In toate cazurile, o copie, se
pastreaza in arhiva, cu mentiunea in gir despre aceasta. Inscrisul de legalizare se scrie in continuare,
mai jos, sau pe versoul copiei. Notarul va legaliza copia si de pe copia legalizata a unui document, sau
copia eliberata de o autoritate publica. Copia documentul trebuie sa fie facuta pe formularul autoritatii
respective cu aplicarea stampilei si a semnaturii conducatorului pe care se va face si mentiunea ca
originalul se afla anume la acea autoritate respectiva. Notarul mai legalizeaza si semnaturile de pe
document al caror continut nu contravin legii si nu este o expunere a unui act juridic. Legalizeaza
semnaturii este confirmarea facuta de notar precum ca actul semnat este sau reprezinta pers ca este
indicata si in gir. Legalizarea semnaturii se aplica in situatia in care pers semnatara din anumite motive
nu se poate prezenta personal la un organ de stat sau o autoritate, in asemnea situatii documentul, poate
fi expediat prin posta sau intermediul altor pers, destinatarul fiind sigur ca a fost semnat de persoana
respectiva, sau de ex cind pers este cu deficiente fizice si nu poate semna. Inainte de legalizarea
semnaturii notarul, este obligat sa verifice continutul documentului. Notarul nu va legaliza semnaturile
de pe documentele care contin fapte ce urmeazaa fi confirmate de alte autoritati (de ex: certif de deces,
 casatorie, hotariri a IJ etc). Pt legaliz semnaturii pers trebuie sa se prezinte personal si sa semneze in
fata notarului. Dar daca actul a fost semnat in lipsa notarului, de asemenea, trebuie sa se prezinte in
fata notarului si sa confirme ca semnatura ii apartine.
Notarul poate sa nu ceara prezenta de fiecare data, la legalizare, pers oficiale, a conducatorilor
institutiilor, organizatiilor, daca exista specimentele semnaturilor lor si autenticitatea lor nu este pusa la
indoiala. Aceste momente de asemenea se indica in gir. Pers sunt nevoite uneori sa procedeze la
traducerea unor acte sau inscrisuri intocmite in RM in scopul de a le folosi intr-o alta tara sau pt a le
folosi pe teritoriul republicii. Daca notarul poseda limba limba straina, poate efectua traducerea
solicitata, raspunzind si pentru exactitatea traducerii. Daca notarul nu poseda limba straina, traducerea
poate fi efectuata de catre un traducator autorizat a carui semnatura este cunoscuta notarului.
Taducatorul poate fi titular sau angajat al unui birou de traduceri sau al biroului notarial, fiecare
traducator fiind obligat sa se inregistreze la notar prin depunerea unei cereri cu indicarea limbilor in
care va efectua traducerea, specimentul semnaturii sale, actul sau de identitate dar si diploma (actul de
efectuarea studiilor). In cerere traducatorul trebuie sa declare ca este prentimpinat pt efectuarea
traducerilor false insa raspunderea notarului in materie de traduceri se refera numai la procedura de la
legalizare a semnaturii traducatorului. Traducatorul care efectueaza traducerea va intocmi formula sa
de certificare cu urmatorul cuprins: "prezenta traducere din limba rommina in limba engleza a fost
efectuata de catre traducatorul X, .,,semnatura...". Aceasta formula va fi introdusa si in limba de stat si
in celelalte necesare.
In practica sunt frecvente situatii in care legalizarea traducerii insoteste intocmirea unui alt act
notarial, de ex: se autentifica contractul se traduce continutul lui. Astfel are loc intocmirea a doua acte
notariale.

Procedura de autentiface notariala

Persoana care desfăşoară activitate notarială autentifică actele juridice pentru care legislaţia
stabileşte o formă notarială obligatorie. La dorinţa părţilor pot fi autentificate şi alte acte juridice pentru
care nu este prevăzută autentificarea notarială obligatorie. Persoana care desfăşoară activitate notarială
are obligaţia de a explica părţilor sensul şi importanţa proiectului actului juridic şi de a verifica
conformitatea conţinutului lui cu intenţiile reale ale părţilor şi dacă nu este în contradicţie cu legislaţia.
Persoana care desfăşoară activitate notarială, va cere părţilor să prezinte toate documentele necesare
îndeplinirii actului notarial. Proprietarul bunului este obligat să comunice notarului şi celeilalte părţi
locul aflării bunului înstrăinat (gajat). Răspunderea pentru tăinuirea faptului aflării bunului înstrăinat
(gajat) sub interdicţie (sechestru, arest, gaj), comunicarea preţului nereal al bunului, altor date eronate
sau prezentarea de documente false (nevalabile) în procesul încheierii actului juridic o poartă partea
vinovată.
Contractul de înstrăinare şi contractul de gaj al bunurilor supuse înregistrării se autentifică cu
condiţia prezentării documentelor care confirmă dreptul de proprietate asupra acestor bunuri, a
certificatului organului fiscal teritorial privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget aferente
bunurilor respective, a extrasului din registrul gajului despre lipsa gajului acestor bunuri. În cazul
autentificării contractului de ipotecă în baza contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil
neînregistrat în Registrul bunurilor imobile, atunci cînd ipoteca este instituită în legătură cu procurarea
obiectului contractului de vînzare-cumpărare, în conformitate cu legislaţia cu privire la ipotecă, notarul
va verifica documentele care confirmă drepturile de proprietate asupra respectivului bun imobil al
vînzătorului şi care, împreună cu contractul de vînzare-cumpărare, vor servi ca documente care confirmă
dreptul de proprietate asupra bunului imobil ipotecat. Răspunderea pentru comunicarea informaţiei
false sau incomplete o poartă persoana care înstrăinează sau gajează bunurile. Autentificarea
contractelor privind investiţiile în construcţii şi a contractelor privind
cesiunea drepturilor care rezultă din acestea.
Contractele prin care una dintre părţi se obligă să asigure construcţia unuia sau mai multor
apartamente şi să le transmită persoanei fizice care se obligă să achite integral sau parţial preţul
imobilului anterior predării acestuia, precum şi contractele privind cesiunea drepturilor care rezultă din
acestea se autentifică notarial, cu condiţia prezentării autorizaţiilor necesare pentru construcţie şi a
proiectului construcţiei, aprobat în modul stabilit, precum şi a documentelor care confirmă dreptul de
proprietate sau de folosinţă asupra terenului (dacă notarul nu deţine aceste documente). Persoana care
desfăşoară activitate notarială autentifică testamentele persoanelor cu capacitatea de exerciţiu deplină.
Autentificarea testamentelor prin mandatari este interzisă. La autentificarea testamentelor nu se cere
testatorului să prezinte dovezi pentru confirmarea dreptului lui de proprietate asupra bunurilor testate.
Testamentul poate fi revocat sau modificat prin depunere de cerere de către testator sau prin întocmire a
unui testament nou. Semnătura de pe cererea de revocare sau modificare a testamentului va fi
autentificată notarial.
Persoana care desfăşoară activitate notarială autentifică procuri în numele unei sau mai multor
persoane, pe numele unei sau mai multor persoane. Termenul de valabilitate a procurii nu poate depăşi
termenul stabilit de legislaţia civilă. Procura de substituire se autentifică notarial la prezentarea procurii
de bază în care este menţionat dreptul de substituire sau după prezentarea dovezilor referitoare la faptul
că mandatarul procurii de bază a fost silit de împrejurări să facă aceasta pentru a apăra interesele
persoanei care a eliberat procura. Procura de substituire nu poate conţine mai multe împuterniciri decît
procura de bază. Termenul de valabilitate al procurii de substituire nu poate depăşi termenul de
valabilitate al procurii de bază. La autentificarea procurilor mandantul nu prezintă dovezi care să
confirme dreptul lui de proprietate asupra bunurilor. Valabilitatea procurii încetează în modul stabilit de
legislaţie.
Numărul de exemplare ale documentului în care se expune conţinutul actului juridic autentificat
notarial se stabileşte de persoanele care solicită îndeplinirea actului notarial, dar nu poate depăşi
numărul părţilor actului juridic.
Testamentele, procurile şi contractele de înstrăinare a bunurilor imobile şi contractelor de gaj al
bunurilor, se întocmesc în cel puţin două exemplare, unul dintre care se păstrează în arhiva persoanei
care desfăşoară activitate notarială.
Toate exemplarele se semnează de părţi şi au aceeaşi putere juridică. Procedura de învestire cu
formulă executorie a actului notarial poate fi aplicată, sub sancţiunea nulităţii, la solicitarea părţilor, doar
actelor juridice stabilite de lege care conţin clauza privind acceptarea de către părţi a învestirii cu
formulă executorie a actului respectiv. Învestirea cu formulă executorie se efectuează concomitent cu
autentificarea actului juridic. În girul de autentificare notarul va efectua următoarea menţiune: „La
solicitarea părţilor, prezentul act notarial a fost învestit cu formulă executorie.” Actele juridice
menţionate la alin. (1) care constată o creanţă certă şi lichidă şi care sînt învestite cu formulă executorie
au putere de document executoriu la data exigibilităţii creanţei.
Procedura de eliberare a certificatelor
Ordinea de eliberare a certificatului difera dupa cum eliberarea lui se solicita, adica in timpul
vietii tuturor proprietarilor sau in cazul decesului a unuia dintre ei sau a tuturor.
Eliberarea certificatului se face in baza cererii scrise a tuturor coproprietarilor. Astfel in cerere
urmeaza sa indice bunurile asupra carorara se solicita determinarea cotelor, data si temeiurile
dobindirii bunurilor, marimea cotei ce i se cuvine fiecarui coproprietar. Sotii trebuie sa declare in caz
ca exista contract matrimonial. Se prezuma ca cotele sunt egale daca coproprietarii nu prevad alfel.
Certificatul poate fi eliberat de orice notar cu exceptia bunurilor imobile care se elibereaza de notarul
in a carui competenta se afla bunul.
La primirea cererii notarul va verifica identitatea, capacitatea coproprietarilor,
autenticitatea semnaturilor, mentionind acest fapt direct pe cerere. Daca bunurile au fost inregistrate
notarul va verifica din oficiu daca sunt inregistrate.
In cazul decesului unuia sau a mai multor, certificatul dat se va elibera numai de notarul de la
locul deschiderii succesiunii, in baza cererii scrise a mostenitorilor sau a celorlalti coproprietari. Se va
elibera dupa 6 luni de la acceptare.
 Certificatul trebuie sa cuprinda: denumirea, data emiterii, notarul, sediul acestuia, pers la cererea
carora se elibereaza, cotele parti atribuite pt fiecare pers in parte, caracteristica bunului, actele de
proprietate asupra lui, dupa cine a fost inregistrat bunul, inregistrarea certificatului in registru si
numarul dosarului succesoral.

Procedura de îndeplinire a altor acte notariale

Persoana care desfăşoară activitate notarială transmite cererile persoanelor fizice şi juridice
către alte persoane fizice şi juridice cu recipisă sau le expediază prin poştă cu aviz poştal. Cheltuielile
legate de utilizarea pentru transmiterea cererilor a mijloacelor tehnice le compensează persoana a cărei
cerere se transmite. La rugămintea persoanei care a depus cererea ei i se eliberează un certificat de
transmitere a cererii. Persoana care desfăşoară activitate notarială de la locul de executare a obligaţiei,
în cazurile prevăzute de legislaţie, primeşte în depozit de la debitori sume de bani şi titluri de valoare
pentru a le transmite creditorului. Valuta străină poate fi primită de la debitori numai în cazul în care
Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară permite primirea/efectuarea
plăţilor şi transferurilor în valută străină pe teritoriul Republicii Moldova în privinţa obligaţiei în
cauză. Depunerea la păstrare se confirmă prin certificat. Persoana care desfăşoară activitate notarială
înştiinţează creditorul referitor la sumele de bani şi la titlurile de valoare primite pe care le transmite
creditorului la cererea acestuia. Restituirea sumelor de bani şi a titlurilor de valoare către persoana care
le-a depus se admite numai cu consimţămîntul scris al persoanei în al cărei folos s-a făcut depunerea
sau în baza hotărîrii instanţei de judecată.
Persoana care desfăşoară activitate notarială depune neîntîrziat suma de bani primită în
depozit într-un cont curent special deschis la o bancă comercială care îşi desfăşoară activitatea pe
teritoriul Republicii Moldova, în limitele teritoriului de activitate al notarului. Pentru fiecare sumă de
bani primită în depozit se deschide un cont curent separat. Suma de bani păstrată în contul curent
special nu constituie venitul persoanei care desfăşoară activitate notarială şi nu poate fi urmărită în
baza pretenţiilor creditorilor acesteia. De sumele de bani păstrate în conturile curente speciale este în
drept să dispună numai persoana care desfăşoară activitate notarială. Dispunerea de banii păstraţi în
contul curent special se efectuează numai în folosul creditorului, la cererea scrisă a acestuia, cu
excepţia cazurilor prevăzute de lege privind restituirea mijloacelor băneşti către debitor. Suma de
bani păstrată în contul curent special se transmite, la cererea scrisă, creditorului persoană juridică prin
virament în contul lui bancar, iar creditorului persoană fizică – prin virament în contul lui bancar sau în
numerar, dacă legea nu prevede altfel. În cazul calculării dobînzilor şi altor beneficii aferente sumei de
bani păstrate în contul curent special, acestea aparţin creditorului, iar în cazul restituirii sumei către
debitor, dobînzile şi beneficiile trec în proprietatea acestuia. În cazul încetării sau suspendării
activităţii notarului, Ministerul Justiţiei dispune prin ordin declinarea către altă persoana care
desfăşoară activitate notarială a competenţei de dispunere de sumele de banipăstrate în conturile
curente speciale. Persoana care desfăşoară activitate notarială efectuează acte de protest al cambiilor,
în caz de neacceptare, neachitare şi nedatare a acceptului în conformitate cu Legea cambiei. Persoana
care desfăşoară activitate notarială de la locul aflării debitorului primeşte, după expirarea a 10 zile de
la eliberarea lor, cecul emis pe teritoriul Republicii Moldova pentru a-l prezenta spre achitare, iar
cecul emis pe teritoriul unui stat străin - după expirarea a 6 luni, dar nu mai tîrziu de ora 12 a zilei care
urmează după acest termen. Persoana care desfăşoară activitate notarială prezintă în aceeaşi zi băncii
cecul spre achitare. În caz de neachitare a cecului, persoana care desfăşoară activitate notarială
certifică acest fapt, făcînd o menţiune pe cec după forma stabilită şi consemnînd acest fapt în registru.
Totodată, trimite emiţătorului de cec o înştiinţare despre neachitarea cecului de către bancă şi despre
menţiunea făcută pe cec. Persoana care desfăşoară activitate notarială primeşte la păstrare documente,
conform unui inventar întocmit în două exemplare, eliberînd persoanei care a depus documentele la
păstrare certificat şi un exemplar al inventarului.
Documentele primite la păstrare se restituie la prezentarea certificatului şi a inventarului sau
în baza unei hotărîri a instanţei de judecată. Persoana care desfăşoară activitate notarială primeşte
declaraţia scrisă a căpitanului navei cu privire la accidentul care a avut loc în timpul navigaţiei sau
staţionării navei, ce poate constitui temei pentru a prezenta proprietarului navei pretenţii patrimoniale.
Notarul, în baza declaraţiei căpitanului, a datelor din jurnalul de bord şi, dacă e posibil, a
depoziţiilor a cel puţin 2 martori din echipajul navei, alcătuieşte un act de protest de mare şi îl certifică.
Un exemplar al actului se eliberează căpitanului. La cererea persoanelor interesate, persoana care
desfăşoară activitate notarială asigură dovezile necesare, dacă sînt motive de a crede că ulterior
prezentarea dovezilor va deveni imposibilă sau dificilă. Persoana care desfăşoară activitate notarială nu
asigură dovezi asupra cauzelor care la momentul adresării persoanelor interesate către notar se află în
curs de examinare în instanţa de judecată sau sînt transmise spre examinare în autoritatea
administraţiei publice. La efectuarea actelor de asigurare a dovezilor, persoana care desfăşoară
activitate notarială se conduce de prevederile Codului de procedură civilă.
VII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
Comentarii:
a. Comentariul Codului civil al Republicii Moldova. Ediţia I,
volumul II. - Chişinău, Editura ARC, 2006.
b. Pistriuga V. „Comentariul Ştiinţific-practic al Legii
Republicii Moldova „Cu privire la notariat””// Бизнес-право, 2004, № 4, № 6, № 7, № 11, №
12.
c. Государственный нотариат. Комментарий к
законодательству/ Под ред. Осетрова Н.А. - Москва:
Юридическая литература, 1980.
d. Комментарий к Основам законодательства РФ о
нотариате / Под ред. В.Н. АРГУНОВ. - М., 1996.
e. Пиляева В.В. Комментарий к Гражданскому кодексу
Российской Федерации (постатейный). Часть третья. – Москва, ООО «ВИТРЭМ», 2002.
f. Репин В.С. Комментарий к законодательству о нотариате
(продолжение)// Нотариус, 2000, № 6.
g. Репин В.С. Комментарий к Основам законодательства
Российской Федерации о нотариате.- Москва. 1999.

Monografii, manuale, tratate, ediţii periodice:

1.Bănărescu Iulia. Coordonatele succesiunii testamentare în dreptul privat roman. Conferinţa
internaţională Ştiinţifico-practică „Reafirmarea drepturilor fundamentale la 60 de ani ai
declaraţiei Universale a drepturilor omului Chişinău 2008 p.44
2.Bănărescu Iulia. Substituirea succesorului Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică
„Educaţie şi cercetare într-un stat bazat pe drept 16.10.2009 Revista Naţională de Drept Ediţie
Specială nr.10-12-2009 Chişinău 2009 p.154
3.Bănărescu Iulia. Corelaţia dintre testament şi legat Conferinţa internaţională consacrată
aniversării a 65-a a USM „Cresterea impactului cercetării şi dezvoltarea capacităţii de
inovare”
21-22 septembrie 2011, Chişinău CEP USM Ştiinţe sociale Vol.1 p.163-166
4.Bănărescu Iulia. Transmisia succesorală Conferinţa internaţională consacrată aniversării a
65-a a USM „Cresterea impactului cercetării şi dezvoltarea capacităţii de inovare”
21-22 septembrie 2011, Chişinău CEP USM Ştiinţe sociale Vol.1 p.166-168
5.Bănărescu Iulia. Valenţele constituţionale asupra dreptului de moştenire şi incidente
terminologice. Conferinţa internaţională „Evoluţia constituţionalismului în Republica
Moldova” organizată de Catedra Drept constituţional şi drept administrativ,USM, Centrul de
Studii Constituţionale şi Educaţie a Drepturilor Omului,Curtea Constituţională a R.M. şi
Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională ( Fundaţia IRZ) 7-8 mai 2012,
Chişinău.
6.Bănărescu Iulia. Fundamentul dreptului de moştenire şi teoriile doctrinare. p.51/ Ediție
Specială Studii juridice în onoarea prof.univ. dr.Gheorghe Chibac /Univ. De Stat din Moldova,
Facultatea de Drept ; resp. ed. Serg Băieşu. – Chişinău: CEP USM, 2013 -413 p.
7.Bănărescu Iulia. Apariţia şi dezvoltarea moştenirii şi succesiunii testamentare în „obiceiul
pămăntului” Conferinţa internaţională Ştiinţifico-practică „Reafirmarea drepturilor
fundamentale la 60 de ani ai declaraţiei Universale a drepturilor omului Chişinău 2008 p.40
8.Chibac Gh., Constantinescu E., Bondarciuc O. Notariat. – Chişinău, 2001.
9.Codul civil şi legislaţie civilă (succesiuni). – Bucureşti, 1996.
10.Cojocari. E. Drept notarial. - Chişinău, 1998.
11.Dan Chirică. Drept Civil. Succesiuni. - Bucureşti: Lumina Lex, 1996.
12.Dumitru Macovei. Drept civil. Succesiuni. – Iaşi, Ankaram, 1998.
13.Eugenia Safta - Romano. Dreptul la mostenire. - Iaşi, 1995.
14.Francisc Deak. Tratat de drept succesoral. - Bucureşti, Editura “Actami”, 1999.
15.Gionea Vasile. Curs de drept civil. Proprietetea şi alte drepturi reale. Teoria generala a
obligatiilor. Contracte speciale. Succesiuni. - Bucureşti, Ed. Sealul, 1996.
16.Hamagiu C. Din opera legislativa a Ministerului de justitie. Proiecte si ante-proiecte de legi cu
expuneri de motive - Bucuresti: Imprimarea nationala, 1932.
17.Instrucţia cu privire la modul de îndeplinire a actelor notariale de către birourile notariale
de stat din Republica Moldova aprobată de Ministrul justiţiei al Republicii Moldova 24 aprilie
1975, Chişinău, 1976
18.Ionescu Mircea, Viorel Mănescu Dumitru. Interpretarea voinţei testatorului// Buletinul
notarilor publici, 2002, nr. 5.
19.Manoliu Julieta. Drept civil. Succesiuni - Iaşi: Chemarea, 1995.
20.Manualul judecătorului la examinarea pricinelor civile (colectiv de autori), Chişinău, 2006.
21.Pascari Anastasia, Robu Oxana. Aplicarea legislaţiei şi a practicii judiciare la examinarea
litigiilor succesorale. p.340/ Ediţie Specială Studii juridice în onoarea prof.univ. dr.Gheorghe
Chibac /Univ. De Stat din Moldova, Facultatea de Drept ; resp. ed. Serg Băieșu. – Chișinău: CEP
USM, 2013 -413 p.
22.Popa M arin. Drept civil. Succesiuni. – Bucureşti, Editura “Oscar print”, 1995.
23.Programul de colaborare între notariatul canadian şi notariatul român// Buletinul notarilor
publici, 2002, nr. 5.
24.Vidican Ioana. Testamentul olograf// Buletinul notarilor publici, 2000, nr. 2.
25.Volman I. Legea notarială. Îndrumare practică// Instituţia notariatului rusesc din Basarabia
vazuta prin prisma juristilor ruşi. - Chişinau, 1928.
26.Авдеенко Н., Кабакова М. Нотариат в СССР, Ленинград, 1984.
27.Агапова В.В. Теория и практика по спорам о праве собственности на наследственное
имущество// Нотариус, 2003, № 1.
28.Андронатий А. Воля и волеизъявление в системе нотариата. Практический аспект//
Нотариус, 2006, № 6.
29.Антощенко-Оленева О.И. Право наследования в свете конституционных гарантий прав
человека// Бюллетень нотариальной практики, 2004, № 1.
30.Аргунов В. Нотариальные услуги населению. - М, 1991.
31.Артемьева Н.В. Совместная собственность супругов: актуальные вопросы правового
регулирования и практика применения// Бюллетень нотариальной практики, 2003, № 6.
32.Артемьева Н.В. Совместная собственность супругов: в продолжение полемики//
Бюллетень нотариальной практики, 2003, № 2.
33.Бaрщевский М.Ю. Наследственное право. - Москва, 1996.
34.Блинков О.Е. Ответственность наследников по долгам наследодателя (практические
соображения)// Нотариус, 2004, № 1.
35.Блинков О.Е. Развитие наследственного права в бывших республиках СССР// Нотариус,
2004, № 4.
36.Блинков О.Е. Развитие наследственного права в бывших республиках СССР// Нотариус,
2006, № 2.
37.Блинков О.Е. Развитие наследственного права в бывших республиках СССР// Нотариус,
2004, № 5.
38.Блинков О.Е. Развитие наследственного права в бывших республиках СССР (Латвия)//
Нотариус, 2006, № 4.
39.Блинков О.Е. Развитие наследственного права в бывших республиках СССР// Нотариус,
2007, № 1.
40.Блинов А.Б., Чаплин Н.Ю. Очерк по истории законодательства о наследовании//
Нотариус, 2003, №1.
41.Вергасова Р.И. Нотариат в России: Учебное пособие. – 2-е изд., перераб. и доп. –
Москва, Юристъ, 2006.
42.Виноградовa Р. Нотариат. - Москва, Русская Литература, 1994.
43.Власов Ю.Н., Калинин В.В. Нотариат в Российской Федерации. - Москва, изд.
«Юрайт -М», 2002.
44.Демина Н.Б. Английская реформа завещательных распоряжений// Бюллетень
нотариальной практики, 2005, № 4.
45.Демина Н.Б. Гарантии прав родственников наследодателя при составлении закрытого
завещания и завещаний, составленных в чрезвычайных обстоятельствах// Бюллетень
нотариальной практики, 2005, № 5.
46.Диордиева О.Н. Имущество по наследству и налог// Нотариус, 2004, № 5.
47.Дружнев А.А. Институт наследования по праву представления в законодательстве стран
ближнего и дальнего зарубежья// Нотариус, 2003, № 5.
48.Дружнев А.А. Наследование по праву представления усыновленными и их потомством//
Нотариус, 2003, № 6.
49.Жаркова Г.И. Обязательная доля в наследстве в свете нового законодательства//
Нотариус, 2004, № 4.
50.Зайцева Т.И. Защита наследственных прав// Нотариус, 2003, № 4.
51.Залугин С.В. Гражданско-правовая защита права общей собственности// Бюллетень
нотариальной практики, 2007, № 1.
52.Качур Н.Ф., Баукина Е.А., Богданова И.С. Некоторые проблемы наследования
выморочного имущества// Бюллетень нотариальной практики, 2003, № 4.
53.Козлова М.Ю., Буркин С.В. Порядок удостоверения завещаний: некоторые проблемы//
Нотариус, 2006, № 3.
54.Козлова М.Ю., Буркин С.В. Соблюдение формы завещаний: некоторые проблемы//
Нотариус, 2006, № 4.
55.Комаров В., Баранкова В. Нотариат и нотариальный процесс. - Харьков. Консум, 2000.
56.Костычева А.И. Наследование по завещанию// Бюллетень нотариальной практики,
2003, № 2.
57.Кристиан Бик. Наследование во Франции// Нотариус, 2000, № 6.
58.Кудряшов О.М. Время приобретения отказополучателем правомочия требования
имущественного содержания по отношению к обремененному завещательным отказом
наследнику// Нотариус, 2006, № 4.
59.Курдиновский В.И. Договоры о праве наследования. – Одесса, Типография «Техник»,
1913.
60.Мананников О.В. Наследование по завещанию и недействительность завещания//
Нотариус, 2003, № 1.
61.Матинян К.А. Особенности процедуры совершения нотариально удостоверенного
завещания// Бюллетень нотариальной практики, 2007, № 1.
62.Миронов А.Н. Нотариат. - Москва, изд. «Форма-Инфра-М», 2005.
63.Наследственное право// Бюллетень нотариальной практики, 2003, № 3.
64.Настольная книга нотариуса, том II, под ред. проф. В. В. Яркого, Москва, изд.
«Волтерс Клувер», 2004.
65.Настольная книга нотариуса. - Москва, Издательство БЕК, 2000.
66.Никитюк П.С. «Наследственное право и наследственный процесс. Проблемы теории и
практики». - Кишинѐв, изд. «Штиинца», 1973.
67.Никольский С.Е. Преимущественные права в наследственном праве// Нотариус, 2004,
№ 1.
68.Нотариат в СССР под ред Авдюкова М. - Москва,1974.
69.Нотариат в СССР под ред Лесницкой Л. - Москва, 1990.
70.Нотаріальний процес в Україні: Навчальний посібник/ За ред. Ф.М. Медвідя., Київ,
Атіка, 2006.
71.Обобщение нотариальной практики удостоверения завещаний за 7 месяцев 2002 года
нотариусами Саратовской области...// Нотариус, 2003, № 3.
72.Паничкин В.Б. Открытие наследства в российском и американском праве// Нотариус,
2005, № 5.
73.Плетнев М.Ю. Нотариат: учебное пособие. Москва, Издательство «Экзамен», 2006.
74.Предложения о внесении поправок в часть 3 Гражданского кодекса РФ// Нотариус,
2003, № 2.
75.Пронин В.В. Наследование паев, акций, долей, дивидендов предприятий// Бюллетень
нотариальной практики, 2005, №4.
76.Разинкова М.Н. Закрытое завещание// Нотариус, 2002, № 4.
77.Рождественский С.Н. Завещание как сделка по гражданскому законодательству//
Бюллетень нотариальной практики, 2003, № 5.
78.Рождественский С.Н. О возможности включения в наследственную массу
«самовольных построек»// Бюллетень нотариальной практики, 2003, № 4.
79.Романовская О.В., Романовский Г.Б. Нотариат в Российской Федерации: Проблемы
развития. – СПб, Издательство «Юридический центр Пресс», 2004.
80.Сергеев В.И., Марданшина А.С. Правильное оформление при наследовании
авторских прав – залог отсутствия последующих судебных споров// Бюллетень
нотариальной практики, 2006, № 6.
81.Солодова А.А. О предмете завещательных возложений// Нотариус, 2006, № 4.
82.Сосна Н.В. Выморочное имущество: проблемы и возможные пути решения// Бюллетень
нотариальной практики, 2004, № 3.
83.Стешенко Л.А, Шамба Т.М. Нотариат в Российской Федерации. - Москва, изд.
«Норма», 2001.
84.Тарарышкина И.С. Институт завещательного отказа по российскому праву// Нотариус,
2004, № 5.
85.Фоков А.П. Судебные споры о наследстве в общем имуществе супругов// Нотариус,
2003, № 6.
86.Фурса С.Я. Нотаріальний процес: Теоретичні основи. Київ, Істина, 2002.
87.Шиян О. Форма составления завещания// Бизнес-право, 2004, № 10.