Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Eseu
Tema: Profesia de notar public

A elaborat: Stirbu Andreea Izabela

Grupa: 2002

Chisinau,2012
 1.Ce este un notar ?
Este un consilier…
Misiunea unui notar este aceea de a sfătui persoanele care doresc să încheie un acord în domenii
diferite ca cel imobiliar, familiar şi de afaceri. Îi informează pe clienţi de drepturile şi obligaţiile lor
precum şi de consecinţe – atât juridice, financiare cât şi fiscale – şi de angajament. Notarul ascultă,
sfătuieşte, îşi dă avizul în toate aceste materii.
… în domeniul drept
Notarul este un ofiţer public, numit de lege, care primeşte o delegare de la puterea statală. Competenţa
sa acoperă trei mari domenii din drept : dreptul imobiliar (cumpărare, vânzare de bunuri imobiliare,
împrumuturi ipotecare, …), dreptul familiar (contract de căsătorie, adopţie, donaţie, succesiune, divorţ,
…) precum şi dreptul afacerilor (constituirea unei societăţi, fuziune, …)
… care încheie acte
Notarul intervine des în aceste trei domenii pentru că legea impune unele forme scrise pentru a
constata acorduri între două sau mai multe părţi. Aceste documente scrise se numesc « acte autentice ».
Notarul şi colaboratorii săi efectuează cercetări pe lângă diferitele administraţii pentru ca actul să fie
inatacabil atât din punct de vedere al conţinutul cât şi al formei. Se ocupă, de asemenea, de urmare.
2.Caracteristicile funcţiei notariale
Notarul este independent faţă de clienţii săi, dar şi faţă de administraţiile publice. Pentru a garanta
această independenţă, el e supus unui tarif fix, determinat prin lege, şi de la care nu se poate abate.
Trebuie să rămână imparţial ; chiar dacă este desemnat de una din părţi, el trebuie să rămână întru
totul neutru.
Notarul este supus obligaţiei de a păstra secretul profesional şi nu poate dezvălui unei terţe persoane
ceea ce i s-a încredinţat.
3.Ce face notarul ?
Actele notariale
Principala activitate a notarilor este aceea de a redacta actele notariale : într-un act, notarul
identifică autenticitatea convenţiilor : aceasta înseamnă că le va da o forţă particulară : putere
probatorie şi putere executorie.
Elaborarea unui act notarial este complexă :
• Mai întâi notarul primeşte particularii care îl consultă, îşi dă avizul şi propune soluţii, orientează
părţile în alegerea lor, analizează împreună cu ele consecinţele civile şi fiscale ale diferitelor soluţii şi
estimează costurile inerente operaţiei.
• Când părţile au luat decizia, reuneşte informaţiile şi culege informaţile administrative necesare.
• Notarul redactează acte şi trimite părţilor proiectul
• Notarul primeşte actele pe care le explică părţilor, certifică declaraţiile complementare şi culege
semnătura acestora înainte de a le semna el însuşi. Primind actele, el îşi angajează responsabilitatea.
• Veghează la executarea formalităţilor ulterioare (transmiterea la registre, ...)
• Conservă actele la birou.
Realizarea unui act notarial este indispensabilă unor operaţiuni.
Convenţiile sub semnătură private
Actul notarial nu este întotdeauna necesar. Câteodată, la cererea părţilor, notarul redactează un
înscris pe care nu-l semnează el însuşi : de exemplu, un simplu contract de împrumut de bani între
particulari. Va fi vorba atunci de un act sub semnătură privată care nu oferă aceleaşi garanţii ca un act
notarial. În schimb, acesta nu va fi supus aceloraşi formalităţi şi nu va antrena aceleaşi cheltuieli.
Lichidările de succesiune
Lichidarea unei succesiuni este, în mod tradiţional, încredinţată notarilor. Este consultat des
pentru stabilirea testamentului. La moarte, contactează moştenitorii, dă informaţii privind acceptarea
sau renunţarea, veghează ca moştenitorii să poată intra în posesia bunurilor, procedează la împărţeala
succesiunii şi se ocupă de declaraţia fiscală. Câteodată, moştenitorii îi încredinţează alte sarcini, ca
plătirea diferitelor facturi, încasarea chiriilor, vinderea bunurilor mobiliare, expertiza bunurilor, etc.
Consultaţiile şi avizul
Notarii pot acorda consultaţii sau pot să-şi dea avizul fără să fie neapărat necesar să redacteze un
act sau o convenţie. În calitate de specialişti în dreptul familiei, notarii pot să-şi dea avize fondate care
necesită, eventual, cercetări şi o remuneraţie.
4.Ce aduce în plus notarul ?
Notarul acordă cetăţenilor securitatea juridică şi materială.
• Îi informează şi sfătuieşte pe cei care îl consultă. Supraveghează regularitatea actelor pe care le
redactează autentificându-le şi dându-le putere probatorie şi putere executorie.
• Supraveghează regularitatea actelor
• Conservă actele punându-le la adăpost de orice pierdere.
• Strânge impozitul la Stat atunci când documentele sunt gata, ceea ce îi permite controlarea sumelor
reclamate.
• Dă garanţii de solvabilitate
• Este întru totul responsabil de actele pe care le redactează şi de informaţiile pe care le dă.
5.Cine alege notarul ?
Alegerea notarului este întru totul liberă. Misiunea încredinţată notarului este o misiune de încredere şi
notarul este confidentul clienţilor săi.
Astfel, atunci când mai multe părţi intervin într-un act, fiecare îşi poate alege notarul. Pentru a respecta
această alegere, s-a decis ca atunci când mai mulţi notari intervin întrun act, acest lucru să nu antreneze
nicio creştere la nivelul cheltuielilor.
6.Cariera in profesia de Notar
Exercitarea profesiei de Notar
Activitatea notarilor publici se desfasoara in cadrul unui birou, in care pot functiona unul sau mai multi
notari publici asociati, cu personalul auxiliar corespunzator.
Notarul public indeplineste urmatoarele acte notariale:
 a) redactarea inscrisurilor cu continut juridic, la solicitarea partilor;
 b) autentificarea inscrisurilor redactate de notarul public, de parte personal sau de avocat;
 c) procedura succesorala notariala;
 d) certificarea unor fapte, in cazurile prevazute de lege;
 e) legalizarea semnaturilor de pe inscrisuri, a specimenelor de semnatura, precum si a sigiliilor;
 f) darea de data certa inscrisurilor prezentate de parti;
 g) primirea in depozit a inscrisurilor si documentelor prezentate de parti;
 h) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin si al cecurilor;
 i) legalizarea copiilor de pe inscrisuri;
 j) efectuarea si legalizarea traducerilor;
 k) eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a intocmit;
 l) orice alte operatiuni prevazute de lege.
In circumscriptia fiecarei Curti de apel functioneaza cate o Camera a Notarilor Publici, cu personalitate
juridica. Din Camera fac parte toti notarii publici care functioneaza in circumscriptia Curtii de apel.
7.Admiterea si stagiul in profesia de Notar
Conform legii, poate fi notar public doar cel care:
 a) are numai cetatenia romana si domiciliul in Romania si are capacitatea de exercitiu al drepturilor
civile;
 b) este licentiat in drept - stiinte juridice - sau doctor in drept;
 c) nu are antecedente penale;
 d) se bucura de o buna reputatie;
 e) cunoaste limba romana;
 f) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;
  g) a indeplinit timp de 2 ani functia de notar stagiar si a promovat examenul de notar public sau a
exercitat timp de 5 ani functia de notar, judecator, procuror, avocat sau o alta functie de specialitate
juridica si dovedeste cunostintele necesare functiei de notar public. Poate fi notar stagiar cel care
indeplineste conditiile a) - f) si care:
 este angajat intr-un birou de notar public
 se afla in perioada de stagiu pana la promovarea examenului de notar public. Dupa stagiatura de 2
ani, notarul stagiar poate sustine examenul de notar public.
In concluzie, in opinia mea, meseria de notar este o meserie cu o dimensiune umana puternică. Notarul
intervine în momentele cheie ale unei vieţi , trebuie să înţeleagă nevoile clienţilor săi, să-i asculte, să fie
aproape de ei. Notarul este un mediator, profesia de notar este profesia la care eu aspir.

1.Conditiile de accedere in profesia de avocat:

Problemele vis-a-vis de activitatea avocaţilor, inclusiv de accesul la profesie, sunt
acoperite în Legea cu privire la avocatură şi Statutul profesiei de avocat. Cerinţele
pentru exercitarea profesiei de avocat sunt prevăzute de art. 10 din Legea cu privire la
avocatură, şi anume: „Profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are
cetăţenia Republicii Moldova, are capacitate deplină de exerciţiu, are diplomă de
licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputaţie ireproşabilă şi a fost
admisă în profesia de avocat după susţinerea examenului de calificare”
a) admiterea la stagiul profesional
Una dintre principalele condiţii pentru accederea în profesie, pe lîngă faptul că persoana
trebuie să aibă diplomă de licenţiat în drept, este şi susţinerea cu succes de către
persoană a examenului de calificare. Alin. (1) al art. 20 din Legea statuează că „pentru a
fi admis în profesie, avocatul stagiar susţine examenul de calificare în faţa Comisiei de
licenţiere a profesiei de avocat”. Reieşind din textul articolului din Lege menţionat mai
sus, putem realiza că una din condiţiile pentru susţinerea examenului este efectuarea
stagiului profesional. De fapt, efectuarea stagiului profesional este condiţia admiterii în
profesie, chiar dacă acest moment nu este strict stipulat în lege. Poate fi admis la
examenul de stagiu profesional cetăţeanul Republicii Moldova, licenţiat în drept, cu
capacitate deplină de exerciţiu şi care nu se află în stare de incompatibilitate cu cerinţele
impuse profesiei. Examenele de admitere la stagiu profesional se organizează de
Comisia de licenţiere a profesiei de avocat în lunile martie-mai (sesiunea de primăvară)
şi în lunile septembrie-noiembrie (sesiunea de toamnă). În caz de necesitate, Comisia de
licenţiere poate organiza examene şi în alte perioade. Hotărîrea privind admiterea la
examenul de stagiu profesional se adoptă de Comisia de licenţiere şi se comunică
candidatului, invitîndu-l să susţină examenul de admitere la stagiu. Candidatul care a
susţinut examenul de admitere la stagiu, este admis la stagiul profesional în temeiul
Hotărîrii privind admiterea la stagiul profesional care se adoptă de Comisia de licenţiere
a profesiei de avocat şi se comunică 19 candidatului prin publicarea pe site-ul oficial al
Uniunii Avocaţilor în termen de 10 zile de la data promovării examenului de admitere la
stagiul profesional. Stagiul de pregătire profesională durează 18 luni, iar persoana care
efectuează stagiul, în acest timp, are statut de avocat stagiar şi activează sub
supravegherea avocatului îndrumător. Condiţiile efectuării stagiului profesional,
drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi a
baroului faţă de aceştia, sunt reglementate în Statutul profesiei de avocat. Stagiul
profesional se desfăşoară în baza contractului încheiat între avocatul stagiar şi avocatul
îndrumător, înregistrat la Consiliul Uniunii Avocaţilor.
b) admiterea în profesia de avocat
După efectuarea stagiului profesional, avocatul stagiar susţine examenul de calificare.
După expirarea a 3 ani de la data finalizării stagiului profesional, avocatul stagiar poate
participa la examenul de calificare doar cu condiţia executării repetate a stagiului
profesional cu o durată minimă de 3 luni. Pentru a fi admis în profesie, avocatul stagiar
susţine examenul de calificare în faţa Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat, care
se desfăşoară în două etape: I – proba scrisă şi II – proba orală. Modul de organizare a
examenului de calificare se stabileşte în statutul profesiei de avocat. În baza rezultatului
examenului, Comisia de licenţiere adoptă hotărîrea de admitere a persoanei în profesia
de avocat. Hotărîrea privind admiterea în profesia de avocat se publică pe site-ul Uniunii
Avocaţilor şi se comunică persoanei care a susţinut examenul de calificare în termen de
10 zile de la data susţinerii. Toate cazurile de admitere în profesie cu scutire de la
examen, în condiţiile Legii, sînt soluţionate individual de Comisia de licenţiere.
c) licenţierea profesiei de avocat
După susţinerea examenului de calificare, persoanele pot solicita în temeiul hotărîrii
Comisiei de licenţiere, eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat,
depunînd o cerere la Ministerul Justiţiei. Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat
este unicul act ce confirmă statutul avocatului şi se eliberează de Ministerul Justiţiei în
termen de 10 zile de la data depunerii cererii contra unei plăţi în mărime de 450 lei,
achitate în contul ministerului. Licenţa se eliberează pe un termen nelimitat şi este
valabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
d) dreptul de a desfăşura activitate de avocat
Potrivit prevederilor art. 12 din legea cu privire la vocatură, „pentru desfăşurarea
activităţii de avocat, solicitantul care a susţinut examenul de calificare adresează o
cerere scrisă ministrului justiţiei privind eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei
de avocat”. După primirea licenţei, avocatul este în drept să desfăşoare activitatea de
avocat doar după depunerea jurămîntului şi înregistrarea unei forme de organizare a
activităţii de avocat în condiţiile art. 32 din Legea cu privire la avocatură.
2.CRITERIILE DE ACCEDERE ÎN PROFESIA DE MEDIATOR:
În Republica Moldova, calitatea de mediator se dobândeşte în conformitate cu
prevederileLegii Republicii Moldova nr.134-XVI din 14.06.2007, prin atestarea de către
Ministerul Justiţiei apersoanelor care îndeplinesc condiţiile stabilite de Lege.
Activitatea de mediere poate fi desfăşurată atât ca activitate profesională, cât şi
neprofesională. Această concluzie se deduce din prevederile art.13 al Legii Republicii
Moldova nr.134-XVI din 14.06.2007, potrivit căruia, poate fi mediator atât persoana
atestată în condiţiile legii, cât şi orice altă persoană faţă de care legea menţionată
înaintează două condiţii minime:
 existenţa capacităţii depline de exerciţiu şi
 lipsa antecedentelor penale.
Persoanele care intenţionează să desfăşoare în mod profesionist activitatea de mediator
sunt obligate să absolve cursurile de pregătire iniţială a mediatorilor şi să fie atestate de
către Consiliul de mediere.
Din prevederile Regulamentului privind atestarea mediatorilor,aprobat prin Hotărârea
Consiliului de mediere Nr. 1 din 16 iunie 2008, deducem şi condiţia ca persoana care
intenţionează să devină mediator trebuie să fie aptă din punct de vedere medical.
Această condiţie rezultă din lista documentelor ce urmează a fi prezentate Consiliului de
Mediere pentru ca persoana să fie admisă la atestare.
Conform prevederilor Codului deontologic al mediatorului, mediatorul trebuie să posede
inter alia cunoştinţe esenţiale şi abilităţi în domeniul procedurii juridice.
Este salutabil faptul, că în Proiectul Legii cu privire la mediere, art.7 au fost incluse
suplimentar cerinţele ca persoana care doreşte să devină mediator să aibă studii
superioare şi vârsta de 25 de ani.
Pentru persoanele care au dobândit calitatea de mediator în străinătate, dar doresc să
desfăşoare activitate profesionistă de mediator în Republica Moldova, Legea medierii
recunoaşte aceste studii, absolvind persoanele respective de obligaţia de a trece cursurile
de pregătire iniţială, dar este necesar de a fi supuse procedurii atestării.
Medierea penală poate fi efectuată doar de mediatorii atestaţi. Este unicul domeniu în
care Legea medierii impune această condiţie. Astfel, în art.32 intitulat „Generalităţi
privind medierea în cauze penale”, este stipulat expres, că la medierea în cauzele penale
poate participa doar mediatorul atestat şi inclus în Tabelul mediatorilor.
Legea cu privire la mediere stabileşte unele incompatibilităţi ale mediatorului în
procesul de mediere în cauzele penale. Astfel, potrivit prevederilor art.34, nu poate fi
admis în calitate de mediator în cauzele penale:
 ofiţerul de urmărire penală;
 procurorul;
 judecătorul;
 avocatul uneia dintre părţi;
 persoana incompatibilă în baza unor legi speciale.
În opinia mea condiţiile stabilite de Legea medierii pentru obţinerea calităţii de mediator
sunt insuficiente, având în vedere atât importanţa mediatorului, cât şi a acţiunilor sale.
Este inexplicabil faptul, că Legea medierii nu impune persoanelor care vor să devină
mediator condiţia de a avea studii superioare şi să aibă o vechime în muncă de cel puţin
trei ani sau cinci ani.
3. Conditiile de accedere in profesia de executor judecatoresc:
În conformitate cu art. 4 din Legea nr. 113, din 17.06.2010, poate fi executor
judecătoresc cel care îndeplinește următoarele condiții: - este cetățean al Republicii
Moldova; - are capacitate deplină de exercițiu; - este licențiat în drept; - a efectuat
stagiul în condițiile Legii nr. 113, din 17.06.2010; - posedă limba de stat; - are o
reputație ireproșabilă; - a promovat concursul de admitere în profesia de executor
judecătoresc; - nu are antecedente penale: - nu a fost concediată din organele de drept
din motive compromițătoare; - are un comportament în limita normelor deontologice ale
profesiei de executor judecătoresc.
Actualmente, în Republica Moldova, activează în calitate de executor judecătoresc 165
de persoane. Dat fiind faptul că, în multe circumscripții ale judecătoriilor raionale,
activează câte un executor judecătoresc, demonstrează că există deficitul de executori
judecătorești și lipsește alternativa pentru creditorii din respectivele raioane. Această
stare de lucruri urmează a fi eliminată prin admiterea în profesia de executori
judecătorești. Atât Ministerul Justiției cât și Uniunea Națională a Executorilor
judecătorești urmează să întreprindă măsuri pentru pregătirea profesională în scopul
suplinirii funcțiilor de executor judecătoresc, astfel încât să fie asigurată executarea
prevederilor art. 16, Legea nr. 113, din 17.06.2010.
 Judecătoria:Chișinău,sediul centru
Reclamant: Tacu Pavel
IDNP: 2011036000056
Tel.: 078495679
Domiciliul:
Mereșeni, r -nul Hîncești
 Reprezentant:Șcerbatîi Adriana
Avocat
Sediul
Tel.: 060456782
Pîrît: S.A. Moldovagaz
Sediul:mun. Chișinău
 Str. Ștefan cel Mare 187
 IDNO:98973712847816
Tel.: 078356486
Intervenient accesoriu: Borta Victor
Valoarea acțiunii :37000 lei
Taxa de stat: 760 lei
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
privind repararea prejudiciului moral și material 
 În fapt , la data de 2 ianuarie 2016, deplasîndu-mă cu automobilul,proprietate privată,
de model Mazda 6, produs în anul 2015, cu numărulde înmatriculare HNAB122, în mun.
Chișinău, din direcția sect. Rîșcani,de pe str. Alecu Russo spre bd. Mircea cel Bătrîn, am
fost implicat într -unaccident rutier prin tamponare din dreapta, cu un camion de model
ZIL130, cu număr de înmatriculare LVAA101, în urma căruia ambele automobile au
fost deteriorate.
Autoturismul meu fiind avariat în partea dreaptă a acestuia, constînd în
defecțiunea ușilor.
 Conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017, unde a fost menținută
hotărîrea judecătoriei Chișinău din 15 iulie 2017, prin care s-a respins contestația lui
Borta Victor asupra procesului-verbal cu privire la contravenție din 2 ianuarie 2016, se
confirmă în mod incontestabil culpaș oferului camionului de model ZIL130, Borta
Victor, cu număr
de înmatriculare LVAA101, care aparține cu drept de proprietate S.A.Moldovagaz,filiala
Leova-Gaz. În vederea reparației autoturismului, conform facturii, am achitat suma de
22000 lei.
La momentul producerii accidentului, pârâtul nu avea încheiat un contract de asigurare
obligatorie de răspundere civilă auto cu Compania de Asigurări.
Totodată, pârâtul refuză să-mi reparare prejudiciul moral cauzat prin acţiunile sale
culpabile, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare ținând seama de
împrejurările în care s-a produs accidentul rutier, precum și prin consecinţele afective.
Or, prejudiciul afectiv constă în suferinţe psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de
afecţiune, care cuprind suferinţele psihice determinate de rănirea, mutilarea,
desfigurarea, delimitarea sau privarea temporară de anumite drepturi, cât și orice
altesuferinţe psihice similare.
Conform art. 1398 al. (1), Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu
vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar încazurile prevăzute de lege,
și prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau o misiune. Conform art. 1422 al. (1), Cod
civil În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de
lege,instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia
prejudiciului prin plata de despăgubiri.
În atare împrejur ări, deoarece repararea prejudiciului moral în acestcaz este prevăzută
de legislaţie, odată ce norma de drept enunţată reglementează expres dreptul la dauna
morală al persoanei prejudiciate în urma comiterii unei contravenţii administrative,
consider că pârâtul urmează a fi obligat la plata despăgubirilor morale.
In drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 8, 1398 al. (1) art.1410, art. 1422 al.
(1), Cod civil, art. 166, 167, Cod de procedură civilă.
Urmare celor expuse,
cer
Admiterea acţiunii.
 Obligarea pârâtului S.A Moldovagaz la repararea prejudiciului moralcauzat în urma
accidentului rutier prin încasarea în beneficiul meu a echivalentului bănesc în sumă de
15000 lei. Precum și reparareaprejudiciului material în valoare de 22000 lei.
De asemenea, solicit să fiu scutit de plata taxei de stat, deoarece nudispun de resurse
financiare, fiind invalid din copilărie, avînd activitatea de fermier, si in anul 2018 au fost
inundații care mi-au deteriorat roada și nu am obținut venit. Am la întreținere 3 copii
minori și soția nu lucrează. Cu teama de a nu putea executa hotărîrea, or persoana
vinovată se va eschiva de la repararea prejudiciului, implicîndu-mă în diverse dispute
judiciare, pledez pentru asigurarea acțiunii.
Acțiunea o întemeiez pe urmatoarele dovezi:
1.Hotărîrea primei instanțe
2.Decizia curții de Apel
3.Procesul verbal cu privire la contravenție
4.Raport de expertiza extrajudiciară
La cerere anexez:
⁻Copiile de pe cererea de chemare în judecată și de pe înscrisuri;
⁻Copia deciziei de sancționare;
⁻Copia buletinului de identitate;
⁻Dovada dreptului de proprietate asupra mașinii;
⁻Copia procesului-verbal cu privire la contravenție;
⁻Raport de expertiză;
⁻ Certificat de dizabilitate;
⁻Certificatele de nastere a copiilor minori;
⁻Confirmare că soția nu lucrează;
⁻ Confirmare ca aufost inundații și nu a fost roada;
⁻Procura sau un alt document ce legalizează împuternicirile reprezentantului.

Reclamant Tacu Pavel

Data 02.01.2019

Semnătura Tacu