UNIVERSITATEA "CONSTANTIN BRANCUSI "

FACULTATEA DE DREPT

CAIET DE PRACTICĂ

STUDENT : Ghebaur Constantin

Prof.
Coordonator : Raluca Davițoiu

2023
 I. FIŞA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI

Numele studentului: Ghebaur

Prenumele studentului: Constantin

Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA "CONSTANTIN

BRANCUSI

Facultatea: FACULTATEA DE DREPT

Specializarea: DREPT

Anii de studii universitare: IV

Forma de învăţământ: ZI

Anul IV de studii universitare (2022-2023)

 II. DESCRIEREA DE ANSAMBLU A ACTIVITĂŢII

Total de ore de practică: 28 ore.

Program de lucru: luni-vineri de la ora 09.00 pâna la ora 11.00
Instituţia în care s-a făcut practica de specialitate:
Cabinet Individual de Avocatură Belgiu Elvis Aristotel
Adresa Tg-Jiu, Str. Tudor Vladimirescu
Cadrul de desfăşurare a activităţii: Cabinet de Avocatură
Resurse materiale aflate la dispoziţie: materialele şi tehnica din dotarea
compartimentului.
Resurse informaţionale aflate la dispoziţie: legi, ordine şi instrucţiuni, regulamente,
baze de date electronice, aplicaţiile LEX EXPERT şi LEXMIL.
Programul orar al instituţiei:
Programul de lucru pentru personalul CIV Belgiu Elvis Aristotel este de 8 ore,
de la ora 09.00 la ora 17.00.

-Statutul avocatului-

            Secţiunea 1. Caracterizarea profesiei. Principii şi reguli

fundamentale de exercitare a profesiei.
            În art. 1 alin.1 din Legea 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat, republicata, se stipulează că profesia de avocat este
liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome.
Exercitarea profesiei de avocat se face în condiţiile şi limitele impuse
de Constituţie,  de Legea 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei
de avocat, de statutul profesiei, astfel cum a fost acesta adoptat de Uniunea
Naţională a Barourilor din România şi publicat în M.of. nr. 45/13 ianuarie
2005.
 Faţă de realităţile existente în domeniul organizării şi funcţionarii profesiei
de avocat, s-a impus modificarea legii în sensul că, această profesie se
exercita numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte,
barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România (U.N.B.R.),
constituirea şi funcţionarea de barouri în afară U.N.B.R. fiind interzise, iar
actele de constituire şi de înregistrare ale acestora fiind nule de drept.
             Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii
fundamentale:
    a) principiul legalităţii;
    b) principiul libertăţii;
    c) principiul independenţei;
    d) principiul autonomiei şi descentralizării;
    e) principiul păstrării secretului profesional.
            În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai
legii, statutului profesiei şi codului deontologic.
            Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi
apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice
şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat. În exercitarea
dreptului la apărare, care este recunoscut şi garantat de Constituţie, de lege,
de pactele şi de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul şi
obligaţia totodată, de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea
liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi soluţionat într-un
termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părţilor.
            Pentru a se asigura condiţiile necesare realizării efective a
activităţilor permise de lege, principiile de drept ce caracterizează profesia
de avocat, drepturile avocatului în exercitarea profesiei creează obligaţii
corelative pentru autorităţile şi instituţiile publice, persoanele fizice sau
juridice, în faţa cărora avocatul asista sau reprezintă persoanele fizice sau
juridice.  Acestea au obligaţia să permită şi să asigure avocatului
desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii. În exercitarea
profesiei şi în legătură cu această avocatul este protejat de lege.
            Avocatul poate fi ales în mod liber de către persoană ce solicita
serviciile acestuia.
            1.1.  Activitatea avocatului
            Activitatea avocatului se poate realiza prin una sau mai multe din
activităţile următoarele:
            1.1.1. Consultaţii şi cereri cu caracter juridic
            Consultaţiile şi cererile cu caracter juridic pot fi acordate în scris sau
verbal în funcţie de solicitările şi de domeniile de interes ale clientului. Prin
exprimarea generică, în această categorie pot fi cuprinse activităţi precum:
    a) redactarea şi/sau furnizarea către client, prin orice mijloace, după caz, a
opiniilor juridice şi informaţiilor cu privire la problematica solicitată a fi
analizată;
    b) elaborarea de opinii legale;
    c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenţii, statute etc.)
şi asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;
    d) elaborarea proiectelor de acte normative;
    e) participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative
ale unei persoane juridice, în condiţiile legii;
    f) orice alte consultaţii în domeniul juridic.
    Avocatul poate întocmi şi formula în numele şi/sau interesul clientului
cereri, notificări, memorii sau petiţii către autorităţi, instituţii şi alte
persoane, în scopul ocrotirii şi apărării drepturilor şi intereselor legitime ale
acestuia.
            1.1.2 Asistenta şi reprezentare juridică a clienţilor
Avocatul poate asigura asistarea şi reprezentarea clienţilor săi în fata
instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu
atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a
organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane
juridice.
În realizarea acestei activităţi, avocatul poate folosi toate actele,
mijloacele şi operaţiunile permise de lege şi necesare ocrotirii şi apărării
intereselor clientului.
1.1.3. Redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a
conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare
Un act juridic semnat în fata avocatului, care poartă o încheiere, o
rezoluţie, o ştampilă sau un alt mijloc verificabil de atestare a identităţii
părţilor, a consimţământului şi a datei actului poate fi prezentat notarului
spre autentificare.
           Avocatul este obligat să ţină evidenţa actelor întocmite cu atestarea
identităţii părţilor, a conţinutului, a consimţământului şi a datei şi să le
păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor.
            Atestarea consimţământului părţilor şi prezentarea actului astfel
redactat spre autentificare, notarului, este o nouă atribuite acordată
avocatului prin modificările legii de organizare şi funcţionare, precum şi ale
statutului.
 1.1.4 Asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice
interesate în faţa altor autorităţi publice cu posibilitatea atestării
identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate.
 1.1.5 Apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a
drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în
raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice
persoană romana sau străină.
1.1.6 Activităţi de mediere.
 Medierea este o modalitate de soluţionare a conflictelor, alternativa
procesului obişnuit sau arbitral. Această activitate este nou reglementată prin
modificările aduse legislaţiei în domeniu, reprezentând o armonizare atât
faţă de cerinţele pieţei, cât şi faţă de legislaţia europeană în domeniu.
             Medierea este o negociere asistată de un terţ (mediatorul), respectiv
o tehnică consensuală de rezolvare a conflictelor, constând într-o
comunicare permanent orientată către încheierea unei înţelegeri între părţi
care au atât interese comune, cât şi divergenţe. Mediatorul propune părţilor
în procedura de mediere o soluţie, fără a avea atribuţia de a o impune
acestora. Părţile în procedura de mediere pot accepta sau refuză, în scris,
propunerea finală de mediere (tranzacţia).
             Medierea are un caracter voluntar şi se bazează pe convenţia părţilor
(acord de mediere) de a rezolva o dispută sau o neînţelegere.
             Medierea este guvernată de principiul confidenţialităţii.
             Medierea este o procedură autonomă de reglementare a disputelor,
conflictelor sau diferendelor intervenite între persoanele fizice şi/sau
juridice.
 Acordul de mediere poate fi încheiat sub forma unei clauze
contractuale sau sub forma unei convenţii separate.
Părţile, prin acordul lor de mediere, pot alege un avocat pe care îl
împuternicesc cu atribuţii de mediere. În exerciţiul atribuţiei de mediere,
avocatul are următoarele îndatoriri:
    a) de a se informa în legătură cu conflictul şi cu poziţia fiecăreia dintre
părţi;
    b) de a informa părţile asupra drepturilor şi obligaţiilor acestora, fiindu-i
interzis să dea consultaţii juridice;
    c) de a facilita sau de a intermedia comunicarea între părţi; comunicarea
nu necesită prezenţa fizică a părţilor, avocatul putând comunica şi separat cu
fiecare dintre acestea, cu informarea lor prealabilă;
    d) de a redacta propunerea de soluţie sub forma unei tranzacţii, parţiale
sau totale, după caz.
  În procedura de mediere, părţile pot fi asistate de avocaţi, alţii decât
avocatul mediator.
Avocatul însărcinat cu medierea este imparţial şi neutru în activitatea
sa. El poate oferi informaţii juridice părţilor, dar îi este interzis să încheie
contracte de asistenta juridică cu acestea în legătură cu obiectul medierii,
distinct de contractul de asistenta juridică în baza căruia se realizează
medierea. Avocatul însărcinat cu medierea nu poate impune părţilor un
compromis şi nu are dreptul de a încerca, dincolo de voinţa concordanţă a
părţilor, un anume rezultat al medierii. Avocatul mediator trebuie să respecte
egalitatea părţilor şi punctele lor de vedere.
 Avocatul mediator trebuie să faciliteze comunicarea între părţi, în
acest scop fiind dator să se asigure de o bună cunoaştere a drepturilor şi
obligaţiilor părţilor. El este dator să se asigure că realizarea drepturilor şi
intereselor legitime nu vor fi tergiversate prin folosirea abuzivă a medierii.
Avocatul mediator însărcinat cu medierea trebuie să se asigure de
rapiditatea, flexibilitatea şi confidenţialitatea procedurii, precum şi de
rezonabilitatea rezultatului soluţionării conflictului.
 Avocatul mediator este obligat să păstreze confidenţialitatea asupra
dezbaterilor şi asupra informaţiilor obţinute în procesul de mediere, inclusiv
după semnarea acordului final de mediere (tranzacţie) sau, după caz, în
perioada ulterioară încetării medierii.
 În caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi desemnat avocat al nici
uneia dintre părţi. Între activitatea de mediator şi de arbitru nu există
incompatibilitate.
            Rezultatul medierii poate constă atât într-o reparaţie, cât şi într-o
recunoaştere reciprocă, prezentarea oficială de scuze, armonizarea
intereselor părţilor, în vederea ameliorării relaţiilor lor viitoare etc.
Rezultatul medierii se consemnează într-o tranzacţie, care are efectele
prevăzute de lege.
Medierea poate fi utilizată în toate cazurile în care, potrivit legii,
părţile pot încheia un compromis, cu respectarea dispoziţiilor de ordine
publică.
În litigiile comerciale avocatul mediator poate participa, în această
calitate, în procedura concilierii prealabile pentru rezolvarea parţială sau
totală a disputelor angajate între părţi.

1.1.7 Activităţi fiduciare.

 Noţiunea de activitate fiduciară este de asemenea nou introdusă prin
modificările la lege şi la statut. Avocatul poate efectua una sau mai multe
dintre următoarele activităţi fiduciare:
    a) primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri
financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii după
finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a
lichidării unui patrimoniu;
    b) plasarea şi valorificarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor
financiare şi a bunurilor încredinţate;
    c) administrarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor sau a
valorilor în care acestea au fost plasate.
            În virtutea mandatului dat de către client avocatului pentru
desfăşurarea de activităţi fiduciare, pot fi efectuate şi următoarele activităţi:
    a) activităţi de consultanţă;
    b) operaţiuni de conservare a substanţei şi valorii fondurilor financiare şi
bunurilor încredinţate;
    c) operaţiuni de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare,
valori mobiliare şi alte instrumente financiare, în condiţiile legii;
    d) administrarea şi valorificarea plasamentelor efectuate prin  contractarea
de operaţiuni  materiale şi efectuarea de operaţiuni juridice menite să
sporească valoarea şi lichiditatea plasamentelor;
    e) activităţi conexe cum ar fi completarea declaraţiilor de impozit şi plata
acestora şi a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor
asemenea proprietăţi; culegerea fructelor şi încasarea veniturilor sau a altor
rezultate ale investiţiilor; mijlocirea/medierea operaţiunilor financiare etc;
    f) orice operaţiuni în numerar privind plăti, încasări, efectuări de depozite
bancare, compensări, rambursări impuse de natura activităţii încredinţate.
            În exercitarea activităţilor fiduciare, avocatul are următoarele
obligaţii:
   a) să respecte întocmai limitele şi durata mandatului încredinţat, expres
prevăzut în contractul de asistenta juridică special încheiat. Când mandatul
comporta împuternicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a
înstrăina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor
operaţiuni, numai dacă acest lucru este în mod expres stipulat în mandat sau,
în lipsa unei astfel de clauze, numai după ce va fi autorizat în mod special şi
în scris de către client;
    b) să acţioneze cu bună-credinţă, profesionalism şi cu diligenţa unui bun
proprietar, fără să se abată de la regulile specifice activităţii profesionale;
    c) să administreze afacerile încredinţate în interesul exclusiv al clientului;
    d) să nu influenţeze clientul, direct sau indirect, în scopul de a obţine
beneficii proprii, în afară onorariului de avocat.
    e) să informeze corect şi cu promptitudine clientul cu privire la executarea
mandatului fiduciar şi a rezultatelor obţinute.
     Avocatul vă deschide, pentru fiecare client pentru care desfăşoară
activităţi fiduciare un cont la o bancă reputată (cont fiduciar) destinat
depozitarii de fonduri fiduciare.
Noţiunea de fonduri fiduciare este definită prin lege ca fiind orice
sumă primită de către avocat, cu titlu de fond iniţial sau rezultată din
valorificarea acestuia sau a bunurilor încredinţate.
În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri
fiduciare.
Toate plăţile legate de activităţile fiduciare efectuate pentru acelaşi
client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate încasările rezultate din
activităţile fiduciare vor fi colectate în contul fiduciar al clientului respectiv.
 Avocatul vă transmite clientului un extras al contului fiduciar cel
puţin o dată la trei luni, dacă în contractul de asistenta juridică nu se prevede
o perioadă mai scurtă.
             Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare
din contul fiduciar, precum şi instructa efectuarea de plăţi din acesta doar în
următoarele situaţii:
    a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli în condiţiile şi limitele
mandatului fiduciar;
    b) la instrucţiunea expresă a clientului, dar cu posibilitatea reţinerii
contravalorii onorariilor agreate pentru activităţile fiduciare;
    c) în baza unei hotărâri judecătoreşti;
    d) în baza contractului de asistenta juridică, pentru încasarea onorariilor
legate de activităţile fiduciare desfăşurate;
    e) în cazul în care este în curs o procedură execuţională privind bunurile
sau fondurile administrate.
              Avocatul nu are dreptul să retragă fonduri sau să efectueze plăti din
contul fiduciar atunci când clientul i-a adus la cunoştinţă în scris opoziţia sa.
             Este permisă încheierea unui contract de asistenta juridică care să
prevadă plată, în parte, a onorariului pentru activităţi fiduciare, condiţionate
de un eveniment care să aibă loc sau de un rezultat care să fie atins.
             Avocatul are obligaţia să păstreze evidente scrise ale tuturor
operaţiunilor efectuate în baza sau în legătură cu un mandat fiduciar
(contracte, corespondenţă, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc). În cazul
în care clientul solicita originalul acestor evidente, avocatul e îndreptăţit să
păstreze fotocopii pe format de hârtie sau electronic.
 Avocatul are obligaţia să păstreze cel puţin un registru sau un sistem
echivalent de înregistrare care să arate separat, pentru fiecare client pentru
care a desfăşurat activităţi fiduciare:
    a) identitatea clientului pe seama căruia fondurile şi/sau bunurile sunt
primite şi/sau administrate;
    b) un inventar al bunurilor primite respective rambursate şi valoarea
fondurilor primite şi rambursate precum şi data primirii şi sursa fondurilor şi
bunurilor şi data rambursării acestora sau al rezultatului administrării şi
valorificării acestora;
    c) operaţiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, părţilor, valorii şi
tipului operaţiunii.
 Avocatul este obligat să înregistreze fiecare tranzacţie fiduciară cel
mai târziu în 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor, aceste evidente legate de
activităţile fiduciare fiind obligatoriu a se păstra o perioadă de cel puţin 10
ani.
1.1.8 Stabilirea temporară a sediului pentru societăţi comerciale la
sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe
seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor
societăţilor astfel înregistrate.
            Stabilirea temporară a sediului unor societăţi comerciale la sediul
profesional al avocatului presupune utilizarea sediul profesional al
avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale şi autorizării
funcţionarii societăţii comerciale sau, după caz, pentru mutarea sediului ori
pentru stabilirea unui sediu secundar al societăţii în cauză.
În vederea stabilirii temporare a sediului societăţii comerciale în
cauză, avocatul vă întocmi şi semnă cu reprezentantul societăţii un contract
separat de asistenta juridică având acest obiect.
 Perioada pentru care sediul societăţii în cauză este stabilit la sediul
profesional al avocatului nu poate depăşi 1 an, iar dovada sediului se face cu
contractul de asistenta juridică.
            Avocatul poate îndeplini orice formalităţi legale necesare în vederea
înregistrării, în numele şi pe seama clientului, a societăţilor comerciale, a
părţilor de interes, a părţilor sociale şi a acţiunilor, în condiţiile legii.
            Avocatul vă întocmi şi păstra registre de părţi de interes, părţi sociale
sau de acţiuni, emise de societăţile înregistrate de acesta în numele şi pe
seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operaţiuni în
aceste registre, inclusiv cesiuni şi constituiri de garanţii şi poate emite, la
cererea persoanei îndreptăţite, extrase din aceste registre, în condiţiile legii.
Activităţile prevăzute paragrafele 1.1.7. si1.1.8. se pot desfăşura în
temeiul unui nou contract de asistenta juridică.
 1.1.9 Orice mijloace şi cai proprii exercitării dreptului de apărare, în
condiţiile legii.   
            
Secţiunea 2.    Formele de exercitare a profesiei de avocat.
Avocatul îşi poate exercita activitatea, la alegere, într-una dintre
formele de exercitare a profesiei: cabinete individuale, cabinete asociate,
societăţi civile profesionale sau societăţi civile profesionale cu răspundere
limitată.
.
2.1  . Cabinetul individual.
În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv,
singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori.
    Cabinetul individual se înfiinţează în baza actului de înfiinţare a
cabinetului individual de avocat, acesta înregistrându-se la barou.
           În cadrul unui cabinet individual, îşi pot exercita profesia şi avocaţi
colaboratori ai avocatului titular, relaţiile dintre aceştia stabilindu-se prin
contractul de colaborare, încheiat în formă scrisă.
            Cabinetul individual se individualizează că denumire prin numele
avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat.
  
2.2  . Cabinete asociate
Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a
profesiei, drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai cabinetelor asociate
păstrându-şi caracterul personal şi neputând fi cedate. În mod corespunzător,
cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale.
Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaţilor asociaţi şi nici nu
poate aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor aferente patrimoniului de
afectatiune profesională a fiecărui cabinet intrat în asociere.
Cabinetele asociate vor fi individualizate prin denumire cu numele
tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate.
      Avocaţii din cabinetele asociate intra în relaţii cu clienţii în numele
asocierii din care fac parte.
       Totodată, cabinetele asociate nu pot angaja clienţi cu interese contrare.
       Un cabinet asociat nu poate accepta o cauză sau un client, dacă unul
dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat.
    Convenţiile de asociere se încheie în formă scrisă şi cuprind, în mod
obligatoriu, menţiunile prevăzute în anexa aferenta din statut.
2.3 Cabinete grupate
Cabinetele individuale se pot grupa în vederea creării de facilităţi
tehnico-economice în vederea exercitării profesiei, însă, spre deosebire de
cabinetele asociate, în acest caz se păstrează individualitatea în relaţiile cu
clienţii. În acest caz nu se crează o formă de exercitare a profesiei deoarece
cabinetele grupate nu desfăşoară activitate avocaţială în comun, fiind în
prezenţa unei reuniri pe criterii exclusiv economice.
În cazul cabinetelor grupate, acestea se vor individualiza prin numele
fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.
2.4  Societatea civilă profesională
Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulţi avocaţi
definitivi. În societatea civilă profesională îşi pot exercita profesia şi avocaţi
colaboratori sau avocaţi salarizaţi.
Societatea civilă profesională şi avocaţii care profesează în cadrul ei nu
pot acorda asistenţă juridică persoanelor cu interese contrare.
Raportul civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, serviciile
profesionale urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi
de avocatul coordonator fără a se cere opţiunea clientului.
Denumirea acesteia trebuie să conţină numele a cel puţin unuia dintre
asociaţi, urmat de sintagma societate civilă de avocaţi.
     Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt
încheiate în formă scrisă între avocaţii asociaţi, respectându-se dispoziţiile
legii civile ce reglementează contractul de societate civilă, precum şi
dispoziţiile speciale prevăzute în statut.
     Societatea civilă profesională de avocaţi se poate reorganiza prin
absorbţie, fuziune, divizare totală sau divizare parţială (desprindere).
     Divizarea se realizează prin împărţirea patrimoniului de afectatiune
profesională între una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de
avocat, care există sau care iau, astfel, fiinţă.
     Societatea civilă profesională nu încetează în situaţia divizării parţiale
(desprindere) în cazul în care o parte din patrimoniul sau de afectatiune
profesională se desprinde şi se transmite către o altă formă de exercitare a
profesiei de avocat, care există sau care ia, astfel, fiinţă.
2.5 . Societatea civilă profesională cu răspundere limitată
Nou reglementată prin ultima modificare adusă legii nr. 51/1995 de
organizare şi funcţionare a profesiei de avocat, societatea civilă profesională
cu răspundere limitată se constituie prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi
definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei, are personalitate juridică şi
patrimoniu propriu.
Activitatea profesională se realizează de către avocaţii asociaţi,
avocaţi colaboratori şi avocaţi salarizaţi în interiorul profesiei.
Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea acestei forme de organizare a
profesiei, respectă regulile generale stipulate în legea nr. 31/1990, privind
societăţile cu răspundere limitată, derogând de la aceste prevederi în
condiţiile legii speciale 51/1995 şi fiind adaptate la specificul profesiei de
avocat.
Aporturile asociaţilor la capitalul social pot fi în industrie, în bani sau în
natură, reprezentat de activitatea profesională, inclusiv aportul de clientelă.
Capitalul social al societăţii este reprezentat de părţi sociale transmisibile şi
negociabile şi este de cel puţin echivalentul în lei al sumei de 10.000 EURO.
Societatea civilă profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect
unic de activitate exercitarea profesiei de avocat în condiţiile art. 3 din Legea
nr. 51/1995.
Transmiterea părţilor sociale se poate face numai către avocaţi aflaţi în
exerciţiul profesiei. Activitatea profesională se realizează de către avocaţii
asociaţi, avocaţi colaboratori şi avocaţi salarizaţi. Avocaţii care îşi exercita
profesia în cadrulsocietatii civile profesionale cu răspundere limitată îşi
angajează răspunderea profesională numai în limitele capitalului social
subscris şi vărsat.
Dobândirea personalităţii juridice a societăţii civile profesionale cu
răspundere limitată are loc la data înregistrării la barou a deciziei emise de
către consiliul baroului în a cărui raza teritorială se afla sediul ei principal.
Avocaţii asociaţi care îşi exercita profesia în cadrul societăţii civile
profesionale cu răspundere limitată îşi angajează răspunderea profesională
numai în limitele capitalului social subscris şi vărsat.
Societăţile civile profesionale cu răspundere limitată sunt supuse
regimului impozitării pe profit.
Individualizarea prin denumire va conţine numele a cel puţin unuia
dintre asociaţi, urmat de sintagma societate civilă de avocaţi cu răspundere
limitată.
Actul constitutiv şi statutul societăţii civile profesionale cu răspundere
limitată sunt încheiate în formă scrisă, cu respectarea anexelor din statut.
Forma autentică este necesară pentru actul constitutiv dacă printre bunurile
subscrise că aport la capitalul social se afla un bun imobil.
            Pot avea calitatea de asociaţi doi sau mai mulţi avocaţi definitivi şi
aflaţi în exerciţiul profesiei, înscrişi în acelaşi barou sau în barouri diferite.
În acest caz societatea îşi va stabili sediul principal în circumscripţia unuia
dintre barourile de apartenenţa al unuia dintre asociaţii fondatori.
 Actul constitutiv al unei asemenea societăţi se depune spre verificare
la consiliul baroului de la sediul principal al societăţii. Actul constitutiv se
va transmite, în scop de informare şi către toate barourile unde sunt înscrişi
asociaţi ai societăţii civile profesionale cu răspundere limitată.
În cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al
unei societăţi profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună
cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse că aport la capitalul societăţii
de către respectivul asociat rămân proprietatea societăţii, dacă prin lege,
actul constitutiv sau statutul societăţii nu se prevede altfel.
Activitatea societăţii civile profesionale cu răspundere limitată este condusă
de adunarea generală a asociaţilor. Din punct de vedere executiv, societatea
este condusă de un avocat coordonator ales de majoritatea avocaţilor
asociaţi.
Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociaţi prin
orice mijloace care să poată proba realizarea convocării.       
Hotărârile adunării generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând
majoritatea părţilor sociale, iar pentru hotărârile ce au ca obiect modificarea
actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.
Avocatul coordonator va avea competentele stabilite prin actul constitutiv şi
statutul societăţii.
Avocatul coordonator al societăţii civile profesionale cu răspundere limitată
trebuie să deţină calitatea de avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei
şi vor fi aleşi dintre asociaţii societăţii, pentru un mandat de 2 ani.
Puterile avocatului coordonator vor fi stabilite prin actul constitutiv al
societăţii.
De asemenea, asociaţii societăţii civile profesionale cu răspundere limitată
pot hotărî numirea unor cenzori sau a unui auditor.
Dacă un asociat intenţionează să transmită părţile sociale pe care le deţine
într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată, acesta este obligat
să îşi notifice intenţie cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, către toţi
ceilalţi asociaţi indicând persoană sau persoanele către care doreşte să
transmită respectivele părţi sociale şi preţul.
Transmiterea către terţi nu poate fi efectuată fără acordul unanim, exprimat
în scris, al celorlalţi asociaţi, sau dacă în termenul menţionat, nici un asociat
nu şi-a exercitat dreptul de preemţiune.
Asociaţii rămaşi în societate au un drept de preemţiune la dobândirea părţilor
sociale ale societăţii cu privire la care există intenţia de înstrăinare. Acest
drept de preemţiune urmează să fie exercitat proporţional cu cota de capital
deţinută de fiecare dintre asociaţii rămaşi şi care intenţionează să
dobândească respectivele părţi sociale.
Societatea va intra în lichidare şi pentru situaţia în care, din orice
motive, rămâne un singur asociat o perioadă mai mare de 3 luni de zile.
Asociatul are pentru aceasta şi opţiunea de a continua activitatea sub forma
cabinetului individual.
2.6 Principiile organizării şi funcţionarii formelor de exercitare a
profesiei de avocat
Formele de exercitare a profesiei de avocat au la baza organizării şi
funcţionarii acestora următoarele principii:
·           cabinetele grupate, cabinetele asociate, societăţile civile
profesionale şi societăţile civile profesionale cu răspundere limitată
pot avea şi proprietate comună.
·            avocatul poate schimba oricând formă de exercitare a
profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte.
·            avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai
multe forme de exercitare a acesteia.
·             formele de exercitare a profesiei pot fi înstrăinate prin acte
între vii numai între avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei
sau pot fi lichidate la încetarea calităţii, cu respectarea regimului
investiţiilor reglementat prin prezenta lege.
Barourile ţin evidenţa separată a avocaţilor pentru fiecare formă de
exercitare a profesiei.
·                               patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii
profesionale şi are regimul juridic al  patrimoniului de afectatiune
profesională;
·                               titularul cabinetului individual şi avocatul asociat
nu pot presta activităţi profesionale în afară formei de exercitare a
profesiei pentru care au optat;
·                               avocatul titular al cabinetului individual nu poate
avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul
profesiei;
·                               avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat
colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;
·                               avocatul salarizat în interiorul profesiei şi
avocatul colaborator nu pot activa, în aceeaşi calitate, în mai multe
forme de exercitare a profesiei;
 ·                               avocatul colaborator şi avocatul salarizat în
interiorul profesiei nu au drept la clientela proprie;
·                               obligaţia de a comunica de îndată baroului, în
scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine
atât avocatului cât şi titularului cabinetului individual
sau   coordonatorului cabinetelor asociate, societăţilor civile
profesionale sau al societăţilor civile profesionale cu răspundere
limitată;
·                               formele de exercitare a profesiei se
individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii şi ale
prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei
de către avocaţii străini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele
formei de exercitare a profesiei din ţara sau din străinătate.
 
            Secţiunea 3.  Organizarea profesiei de avocat.
   
            3.1 Baroul.
Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din
municipiul Bucureşti, iar sediul baroului este în oraşul de reşedinţă al
judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
            Baroul are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.  
            Organele de conducere ale baroului sunt:
    a) adunarea generală;
    b) consiliul;
    c) decanul.
   3.1.1 Adunarea generală.
Adunarea generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în tabloul
baroului cu drept de exercitare a profesiei.
            Competentele Adunării generale sunt următoarele:
    a) stabileşte măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în
limitele legii şi ale statutului;
    b) alege şi revocă decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de
cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este ales pentru un
mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre
avocaţii cu o vechime de minimum 8 ani în profesie;
    c) alege delegaţii baroului la Congresul avocaţilor;
    d) aprobă proiectul de buget al baroului şi da descărcare consiliului cu
privire la activitatea şi gestiunea să.
 Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, în primul trimestru, la
convocarea consiliului baroului.
Convocarea se face prin afişare la sediul baroului, la sediul serviciilor
de asistenta din judeţ şi prin publicare într-un ziar local cu cel puţin 15 zile
înainte de data stabilită.
Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau
de comisia de cenzori ale baroului.
La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul
este obligat să convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel
mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocării va fi
efectuată cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită.
Şedinţa adunării generale este condusă de decan împreună cu 5
membri aleşi prin vot deschis de cei prezenţi, dintre care unul va fi desemnat
secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor
consiliului nici unul dintre aceştia nu va face parte din prezidiu, iar şedinţa
va fi condusă de cel mai în vârstă membru prezent.
Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii
membrilor săi.
În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării
generale, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă adunare generală în
termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligaţia să îndeplinească
procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.
Adunarea generală convocată în aceste condiţii este legal constituită
cu participarea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor săi.
Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului
sunt legal constituite numai cu prezenţa majorităţii membrilor baroului.
Pentru Baroul Bucureşti alegerea organelor de conducere a baroului se face
prin desemnare de reprezentanţi - electori.
3.1.2 Consiliul baroului.
Consiliul Baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o
perioadă de 4 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr.
            Consiliul baroului are următoarele atribuţii:
    a) adoptă hotărâri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezenţei
legi şi ale statutului profesiei;
    b) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului U.N.B.R. şi ale adunării
generale a baroului;   
   c) întocmeşte, modifică şi da publicităţii tabloul anual al avocaţilor,
membri ai baroului, şi îl comunică celor în drept;
    d) adopta măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi
deontologic, pentru soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor, în condiţiile
prevăzute de lege şi de statutul profesiei;
    e) verifică şi constată îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de
primire în profesie şi aprobă primirea în profesie cu examen sau cu scutire
de examen;
    f) hotărăşte asupra stării de incompatibilitate şi asupra încetării acesteia;
    g) soluţionează cererile de transfer în conformitate cu prevederile legii şi
ale statutului profesiei;
    h) verifică şi constată dacă actele privind constituirea, modificarea şi
schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum şi convenţiile de
grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc condiţiile prevăzute de
lege şi de statutul profesiei; organizează şi ţine evidenţa acestora;
    i) coordonează activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurări a
Avocaţilor din raza de competenţă;
    j) organizează conferinţele de stagiu, cercurile de studii şi editează
publicaţiile baroului;
    k) organizează şi îndruma activitatea serviciilor de asistenta juridică din
judeţ, potrivit legii şi statutului profesiei;
    l) sesizează comisia de disciplină cu judecarea abaterilor disciplinare ale
avocaţilor;
    m) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor, avocatul
care nu achita taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei
timp de 3 luni de la scadenţă acestora, dacă a fost avertizat despre neplata şi
nu s-a conformat obligaţiei;
    n) soluţionează contestaţiile împotriva deciziei decanului privind
onorariile;
    o) stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la bugetul baroului;
    p) acceptă donaţiile şi legatele făcute baroului;
    q) aprobă statul de funcţii şi angajează personalul baroului;
    r) întocmeşte proiectul de buget anual, pe care îl supune adunării generale
şi administrează patrimoniul baroului;
    s) prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul de activitate a
consiliului şi a decanului, de gestiune curentă şi de gestionare a
patrimoniului baroului;
    t) alege prodecanul baroului;
    u) soluţionează plângerile şi contestaţiile împotriva deciziilor decanului
baroului;
    v) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau hotărâte de
Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.
Consiliul baroului lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul
membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
3.1.3 Decanul baroului.
Decanul baroului are următoarele competente:
    a) reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice
din ţară şi din străinătate;
    b) convoacă şi prezidează şedinţele consiliului baroului;
    c) aprobă cererile de asistenta juridică gratuită;
    d) exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplină şi
împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute căi de
atac;
    e) ordonanţează cheltuielile baroului;
    f) ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta
adunării generale sau a consiliului baroului.
    g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau hotărâte de
organele de conducere ale U.N.B.R. şi date în competenţa sa.
    Prodecanul îl înlocuieşte pe decan la cererea sau în absenţa acestuia.
    Dacă decanul şi prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-şi
exercita funcţiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a
îndeplini, în tot sau în parte, atribuţiile decanului.
    La Baroul Bucureşti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este
înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de către prodecanul pe care îl
desemnează în scris.
3.2 Uniunea Naţională a Barourilor din România - U.N.B.R.
Uniunea Naţională a Barourilor din România (U.N.B.R.) este formată
din toate barourile din România şi are sediul în municipiul Bucureşti.
U.N.B.R. este persoana juridică de interes public, cu patrimoniu şi
buget proprii, acestea formându-se din contribuţia barourilor în cote stabilite
de Congresul avocaţilor. Patrimoniul U.N.B.R. şi poate fi folosit şi în
activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
Baroul de avocaţi se constituie şi funcţionează numai în cadrul
U.N.B.R., potrivit prezenţei legi şi statutului profesiei.
Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
    a) Congresul avocaţilor;
    b) Consiliul U.N.B.R.;
    c) Comisia permanentă a U.N.B.R.;
    d) preşedintele U.N.B.R.
 În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează şi:
    a) Comisia centrală de cenzori;
    b) Comisia centrală de disciplină;
    c) aparatul tehnic-administrativ.
3.2.1  Congresul avocaţilor.
Congresul avocaţilor este constituit din delegaţi ai fiecărui barou,
potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, şi din membrii
Consiliului U.N.B.R.
Congresul avocaţilor se întruneşte anual în sesiune ordinară, la
convocarea Consiliului U.N.B.R., iar la cererea a cel puţin unei treimi din
numărul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat să convoace Congresul
avocaţilor în sesiune extraordinară.
Congresul avocaţilor are următoarele atribuţii:
    a) analizează şi aprobă raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
    b) alege Comisia centrală de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de
Asigurări a Avocaţilor;
    c) face propuneri autorităţilor cu drept de iniţiativă legislativă privind
profesia de avocat;
    d) adopta şi modifica statutul profesiei şi statutul Casei de Asigurări a
Avocaţilor, în conformitate cu prevederile prezenţei legi şi pe baza
proiectelor întocmite de Consiliul U.N.B.R.;
    e) adoptă hotărâri privitoare la relaţiile dintre barouri, perfecţionarea
pregătirii profesionale şi respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
    f) alege şi revocă membrii Comisiei centrale de disciplină. Fiecare barou
are dreptul de a propune câte un candidat pentru Comisia centrală de
disciplină. Competenţa şi procedura de judecată ale Comisiei centrale de
disciplina se stabilesc prin statut;
    g) aprobă bugetul anual al Casei de Asigurări a Avocaţilor şi execuţia
bugetară anuală;
    h) aprobă bugetul anual al U.N.B.R. şi execuţia bugetară anuală a acestuia
şi stabileşte cota de contribuţie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R..
Cheltuielile necesare organizării congreselor se suportă de către fiecare
barou în funcţie de numărul reprezentanţilor săi.
            Hotărârile congresului sunt definitive şi obligatorii pentru toate
organele profesiei.
3.2.2  Consiliul U.N.B.R.
Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi reprezentanţii
barourilor aleşi potrivit normei de reprezentare stabilite în statutul profesiei.
 Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. În cazul
încetării mandatului unuia dintre ei, înlocuitorul sau executa diferenţa de
mandat.
În caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl înlocuieşte
de drept pe predecesorul său. Celelalte vacanţe sunt completate la proximul
congres al avocaţilor.
Consiliul U.N.B.R. se întruneşte trimestrial la convocarea
preşedintelui U.N.B.R. Convocarea se face cu cel puţin 15 zile înainte de
data şedinţei.
Consiliul U.N.B.R. lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din
numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri valabile cu votul majorităţii
membrilor prezenţi.
           Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
    a) este organul reprezentativ şi deliberativ al barourilor din România şi
asigură activitatea permanentă a U.N.B.R.;
    b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor;
    c) rezolvă orice probleme interesând profesia de avocat între sesiunile
Congresului avocaţilor, cu excepţia acelora care sunt date în competenţa
exclusivă a Congresului avocaţilor;
    d) exercită controlul asupra activităţii şi asupra hotărârilor Comisiei
permanente a U.N.B.R.;
    e) organizează examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc
şi de limba romana ale avocaţilor străini;
    f) organizează şi conduce activitatea Institutului Naţional de Pregătire şi
Perfecţionare a Avocaţilor, constituit că persoană juridică de drept privat
nonprofit şi care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este
supus procedurilor de autorizare şi acreditare;
    g) adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea şi perfecţionarea
profesională a avocaţilor, precum şi recomandări privind relaţiile dintre
barouri;
    h) asigură caracterul unitar al examenelor de primire şi de definitivare în
profesie;
    i) organizează şi supraveghează serviciul statistic general al U.N.B.R.;
    j) organizează şi editează publicaţiile U.N.B.R. şi sprijină publicaţiile
barourilor;
    k) întocmeşte proiectul de buget al U.N.B.R. şi îl supune spre aprobare
Congresului avocaţilor, precum şi execuţia bugetară anuală a bugetului
U.N.B.R.;
    l) întocmeşte raportul anual de activitate şi de gestiune a patrimoniului
U.N.B.R. şi le supune spre aprobare Congresului avocaţilor;
    m) stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. şi executarea de către
barouri a hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul
U.N.B.R.;
    n) alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. şi membrii
Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avocaţi cu o vechime
mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani;
    o) verifică legalitatea şi temeinicia deciziilor de primire în profesie, date
de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;
    p) anulează hotărârile barourilor pentru cauze de neegalitate şi rezolva
plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor adoptate de consiliile
barourilor, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;
    q) înfiinţează Casa Centrală de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi controlează
activitatea acesteia;
    r) coordonează activitatea Casei de Asigurări a Avocaţilor şi adoptă
regulamentul acesteia;
    s) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi adoptă hotărâri în
interesul profesiei, cu respectarea legii;
    t) acordă, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de
membru de onoare, respectiv de preşedinte de onoare al U.N.B.R.
3.2.3  Comisia permanentă a U.N.B.R.
Comisia permanentă a U.N.B.R.se compune din 15 membri, dintre
care 5 membri sunt reprezentanţi ai Baroului Bucureşti, iar 10 membri sunt
reprezentanţi ai celorlalte barouri din ţară. Preşedintele şi vicepreşedinţii
U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. şi se
includ în cei 15 membri.
Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani.
 În caz de încetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente
a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe aceleaşi criterii şi
înlocuitorul executa diferenţa de mandat.
Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. îndeplineşte
funcţia de secretar al acesteia şi este desemnat prin vot de Comisia
permanentă a U.N.B.R.
Preşedintele U.N.B.R. este şi preşedintele Comisiei permanente a
U.N.B.R.
Comisia permanentă a U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
    a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanentă
şi de legătură cu barourile U.N.B.R.;
    b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor şi ale Consiliului
U.N.B.R. şi supraveghează executarea acestor hotărâri de către barouri,
adoptând decizii corespunzătoare;
    c) organizează serviciile Consiliului U.N.B.R. şi serviciile proprii şi
angajează personalul acestora;
    d) asigură execuţia bugetară şi urmăreşte realizarea resurselor bugetului
U.N.B.R.;
    e) acceptă donaţiile şi legatele făcute U.N.B.R.;
    f) în realizarea atribuţiilor sale, emite decizii executorii.
            Comisia permanentă a U.N.B.R. este condusă de preşedintele
U.N.B.R. şi lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor săi şi tot astfel
adopta deciziile.
3.2.4  Preşedintele U.N.B.R.
Preşedintele U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
    a) reprezintă U.N.B.R. în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară
şi din străinătate;
    b) încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele U.N.B.R., cu
autorizarea Consiliului U.N.B.R.;
    c) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului U.N.B.R. şi ale Comisiei
permanente a U.N.B.R.;
    d) ordonanţează cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale U.N.B.R.;
    e) semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;
    f) supraveghează relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi
barouri, precum şi relaţiile dintre barouri;
    g) acordă sprijin şi ajutor barourilor în relaţiile lor cu autorităţile centrale
şi locale;
    h) veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a
activităţii avocaţilor la instanţele judecătoreşti şi la organele de urmărire
penală.
Preşedintele este înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de către
vicepreşedintele pe care îl desemnează în acest scop.
           
 Secţiunea 4.    Primirea în profesie. Avocaţii stagiari.
 
            4.1 Dobândirea calităţii de avocat.
            4.1.1 Condiţiile de înscriere în avocatură.
            Pentru a fi membru al unui barou din România, o persoană trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie cetăţean roman şi să aibă exerciţiul drepturilor civile şi politice;
    b) să fie licenţiat al unei facultăţi de drept sau doctor în drept;
    c) să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute
de prezenţa lege;
    d) să fie apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
Îndeplinirea acestei condiţii trebuie dovedită cu certificat medical de
sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală
constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei.
            Este nedemn a fi avocat, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 din
Legea 51/1995, persoană care se găseşte în una dintre următoarele situaţii:
    a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsă cu
închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă
atingere prestigiului profesiei;
    b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi
fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească;
    c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe
durată stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
    d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.
             4.1.2 Avocatul străin.
            Membrul unui barou din altă ţara poate exercita profesia de avocat în
România dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cea cu
privire la cetăţenia romană.
            Pentru a acorda consultanţă juridică privind dreptul românesc,
avocatul străin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a
cunoştinţelor de drept românesc şi de limba romana, organizat de U.N.B.R.
            Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la
alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare ale profesiei prevăzute
în Legea 51/1995.
            Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fata
instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu
excepţia celor de arbitraj internaţional.
            Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti
integral în România.
            Avocatul străin care exercita profesia în România este obligat să se
înscrie în tabloul special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor
prezenţei legi, ale statutului profesiei şi codului deontologic.
4.1.3 Primirea în profesie.
            Primirea în profesie se obţine pe baza unui examen organizat de
barou, în condiţiile  legii 51/1995 şi ale statutului profesiei.
            De la regulă susţinerii examenului pentru intrarea în profesie, există
şi excepţii, acestea aprobându-se, la cerere, în următoarele situaţii:
    a) pentru titularul diplomei de doctor în drept;
    b) pentru cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit
funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult
timp de cel puţin 10 ani şi dacă nu i-a încetat activitatea din motive
disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat.
            De asemenea, o altă excepţie se referă la persoanele care au deţinut
funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, putând fi primite în
profesia de avocat fără susţinerea unui examen.
Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi
primită în profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel puţin 5 ani înainte
de împlinirea vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări
sociale din care face parte.
4.2 Avocaţii stagiari.
            La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod
obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în
care are calitatea de avocat stagiar.
După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susţine examenul de
definitivare.
            Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi
exclus din profesie.
            Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumata numai de avocaţi
definitivi cu o vechime de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucura
de o reputaţie profesională neştirbită.
            La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, în
cadru solemn, următorul jurământ:
    "Jur să respect şi să apăr Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile
omului şi să exercit profesia de avocat cu cinste şi demnitate. Aşa să-mi
ajute Dumnezeu!
    Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă. În acest caz,
jurământul va începe cu formula: Jur pe onoare şi conştiinţa!'
Stagiul se va suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrării,
în caz de lipsa motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării
profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior
efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului.    
            Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate
asista ori reprezenta partea la organele şi instituţiile prevăzute la art. 3 din
Legea 51/1995.
             În perioada stagiului, avocatul are titlul profesional de avocat stagiar
sub care este înscris în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
            În perioada de stagiu, avocatul beneficiază de pregătire şi formare
profesională iniţială aceasta realizându-se prin:
    a) îndrumare şi formare profesională continua în cadrul formei de
exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se afla în raporturi contractuale
de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei;
    b) conferinţe de stagiu organizate de consiliul baroului;
    c) formele de învăţământ organizate de Institutul Naţional pentru
Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor denumit în continuare I.N.P.P.A.;
.           Avocatul stagiar, supunându-se dispoziţiilor legale, statutare şi
deontologice, are următoarele îndatoriri suplimentare:
    a) să îşi perfecţioneze pregătirea profesională teoretică şi să-şi însuşească
tehnica de practică avocaţiala;
    b) să participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul
baroului, să pregătească în scris subiectele conferinţelor şi lucrările
avocaţiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu;
    c) să efectueze lucrările avocaţiale repartizate de avocatul îndrumător şi
de serviciul de asistenta judiciară al baroului;
    d) să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de
către organele de conducere ale profesiei;
    e) să desfăşoare o activitate efectivă în profesie şi să anunţe în scris orice
motiv de suspendare a stagiului.
Avocatul stagiar care urmează cursurile de pregătire şi perfecţionare
profesională organizate de I.N.P.P.A. este obligat să îndeplinească şi
îndatoririle ce decurg din această calitate şi să respecte contractul de formare
profesională încheiat cu I.N.P.P.A..
Nerespectarea acestor îndatoriri se sancţionează că abatere
disciplinară.
            Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în
Tabloul avocaţilor.
            Perioada în care avocatul stagiar urmează cursurile I.N.P.P.A. se
include în durata stagiului.
Pentru a fi înscris în tabloul avocaţilor stagiari cu drept de exercitare a
profesiei, avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare
profesională sau un contract de salarizare în interiorul profesiei. Contractul
se încheie cu una dintre formele de exercitare a profesiei, urmând ca
avocatul să efectueze perioada de stagiu sub îndrumarea unui avocat care
îndeplineşte condiţiile cerute de lege.
Contractul va menţiona obligaţia de a se asigura avocatului stagiar venitul
minim garantat pe economia naţională, distinct de veniturile ocazionale ale
avocatului stagiar asigurate din asistenta judiciară pentru care a fost
desemnat de serviciul de asistenta judiciară al baroului.
4.3 Definitivarea în profesie.
Dobândeşte calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a
promovat examenul de definitivare, precum şi avocatul care a promovat
examenul de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi
Perfecţionarea Avocaţilor.
             Dobândeşte calitatea de avocat definitiv cel înscris în profesie
beneficiind de scutirea de examen, dacă a fost definitivat în funcţia juridică
pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură sau a promovat examen
de definitivare în această funcţie.
            Cei care nu îndeplinesc condiţiile de vechime în profesiile anterioare
vor fi obligaţi să susţină examenul de definitivare în avocatură.
Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu
excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va
putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin
5 ani de la definitivare.
4.3.1 Examenul de definitivare în profesia de avocat.
Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează de către
fiecare barou, Consiliul U.N.B.R. urmând a  asigura caracterul unitar al
acestuia.
Regulamentul de examen va fi comunicat barourilor inclusiv prin afişare pe
internet cu minimum 60 de zile anterior datei examenului şi va fi adus la
cunostiinta candidaţilor prin grija consiliilor barourilor.
 Rezultatele examenului vor fi validate de consiliul baroului şi vor fi
comunicate U.N.B.R.. I.N.P.P.A. va comunica, în mod corespunzător,
rezultatele examenului de absolvire.
După promovarea examenului, candidatul dobândeşte titlul profesional de
avocat definitiv şi va fi înscris în Tabloul avocaţilor definitivi.
Acelaşi titlu profesional îl dobândeşte şi avocatul stagiar care a promovat
examenul de absolvire a I.N.P.P.A. , pe baza diplomei de absolvire a
I.N.P.P.A., Consiliul Baroului urmând a emite decizia de constatare a
calităţii de avocat definitiv şi a efectua, în consecinţă, înscrierea pe Tabloul
avocaţilor definitivi.
 
            Secţiunea 5. Incompatibilităţi şi interdicţii.
         5.1 Incompatibilităţi
            Cazurile de incompatibilitate prevăzute de Legea 51/1995 reprezintă
modalităţi de asigurare pentru avocat a independenţei specifice profesiei, dar
şi de păstrare a demnităţii şi prestigiului corpului profesional.
Cazurile de incompatibilitate vizează întreaga perioadă în care o
persoană are calitatea de avocat, începând de la primirea în profesie cât şi,
ulterior, în timpul exercitării acesteia.
            Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi
speciale nu prevăd altfel:
    a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;
    b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de
comanditar într-o societate comercială în comandita simplă sau în comandita
pe acţiuni;
    c) calitatea de administrator într-o societate comercială în comandita pe
acţiuni;
    d) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie, administrator
unic, sau membru în comitetul de direcţie al unei societăţi comerciale pe
acţiuni sau cu răspundere limitată.
Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile comerciale cu răspundere
limitată sau la cele pe acţiuni.
Avocatul poate îndeplini funcţia de membru în consiliul de administraţie al
unei societăţi comerciale pe acţiuni sau cu răspundere limitată, cu obligaţia
de a aduce acest fapt la cunoştinţă decanului baroului în care îşi exercita
profesia. Avocatul vă furniza toate explicaţiile asupra condiţiilor în care el
exercita funcţia de membru al consiliului de administraţie şi va prezenta
toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor
confidenţialităţii.
            Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcţiei de membru
al consiliului de administraţie este sau devine incompatibilă cu demnitatea şi
cu regulile de conduită impuse avocaţilor poate, în orice moment, să solicite
celui interesat să părăsească funcţia pe care o ocupa. Decizia consiliului
baroului va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauză, încălcarea de către
avocat a acestor prevederilor constituind abatere disciplinară gravă.
Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de
avocat.
Incompatibilităţile prevăzute de lege se verifică şi se constată de către
consiliul baroului, chiar şi din oficiu.
            Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să încunoştinţeze în scris
consiliul baroului, solicitând trecerea sa de pe Tabloul avocaţilor cu drept de
exercitare a profesiei pe Tabloul avocaţilor incompatibili.
            Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de
incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu
consecinţele prevăzute de lege.
Consiliul baroului poate emite din oficiu decizie de trecere pe Tabloul
avocaţilor incompatibili, însă este obligatorie ascultarea avocatului.
Avocatul vă fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în
convocare nu împiedica luarea măsurii.
            

5.2 Interdicţii.
Legea de organizare şi funcţionare a profesiei reglementează interdicţii
pentru avocaţi. Aceste interdicţii sunt edictate în considerarea funcţiilor
anterior deţinute şi care ar putea impieta asupra obiectivităţii actului de
justiţie sau care ar putea crea premisele unei subiectivităţi în aprecierea
activităţii avocatului.
Avocaţii - foşti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au
funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instante în
înţelesul Legii se înţeleg: judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate,
curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională,
inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecători,
indiferent de secţia la care au funcţionat.
            În cazul în care, avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe
instante, interdicţia operează pentru fiecare instanţa şi se calculează distinct
de la data încetării activităţii la instanţă respectivă.
Aceeaşi interdicţie se aplică şi magistratilor-asistenti de la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, executorilor
judecătoreşti, grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi
al Curţii Constituţionale.
            Avocaţii - foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă
juridică la organul de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea
timp de 2 ani de la încetarea funcţiei respective.
În cazul în care avocatul - fost procuror sau cadru de poliţie a
funcţionat şi în calitate de judecător, interdicţia priveşte atât instanţele, cât şi
organele de urmărire penală, pentru fiecare dintre acestea durata fiind
calculată în mod corespunzător.
Aceeaşi interdicţie se aplică avocaţilor - foşti procurori cu privire la
dreptul de a pune concluzii la instanţele corespunzătoare parchetului în care
au funcţionat.
Dispoziţiile referitoare la interdicţii se aplică şi personalului auxiliar al
organelor de urmărire penală.
            Interdictiiile vizează de asemenea şi calitatea de rudă sau afin al
avocatului până la gradul al treilea inclusiv, în acest caz fiind interzisă
avocatului exercitarea profesiei în ceea ce priveşte instanţele, parchetele de
pe lângă acestea, şi organele de cercetare penală la care lucrează rudă, soţul
său afinul avocatului.
            Avocatul care se afla în exercitarea unui mandat de deputat sau
de senator nu poate să pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii
sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţă juridică la parchetele de pe
lângă aceste instante.
Avocatul aflat în situaţia arătată nu poate acorda asistenţă juridică
învinuiţilor sau inculpaţilor şi nici nu îi poate asista în instante în cauzele
penale privind:
    a) infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate infracţiunilor de
corupţie, infracţiunile în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, precum
şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene,
prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi
sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea
traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările
ulterioare;
    c) infracţiunile privind traficul de persoane şi infracţiunile în legătură cu
traficul de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi
combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr.
656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cu modificările
ulterioare;
    e) infracţiunile contra siguranţei statului, prevăzute în art. 155-173 din
Codul penal;
    f) infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei, prevăzute în art. 259-
272 din Codul penal;
    g) infracţiunile contra păcii şi omenirii, prevăzute în art. 356-361 din
Codul penal.
Avocatul având calităţile menţionate anterior nu poate să pledeze în
cauzele civile sau comerciale împotriva statului, autorităţilor sau instituţiilor
publice, companiilor naţionale ori societăţilor naţionale, în care acestea sunt
părţi. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român,
în fata instanţelor internaţionale.
 Aceste interdicţii nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în
proces sau acorda asistenţă ori reprezentare soţului ori rudelor până la gradul
IV inclusiv.
Încălcarea de către avocaţi a altor restricţii sau interdicţii la care sunt
supuşi conform legilor speciale, constituie abatere disciplinară gravă.
          Nerespectarea dispoziţiilor legale privitoare la interdicţii, în mod
direct sau folosindu-se de formă de organizare profesională ori de raporturile
de conlucrare profesională în scopul eludării acestora, săvârşeşte abatere
disciplinară gravă. Consiliul baroului se poate sesiza şi din oficiu.
 
            Secţiunea 6.    Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat.
Transferul avocatului.
  
6.1 Încetarea calităţii de avocat.
      Calitatea de avocat încetează:
    a) prin renunţare scrisă la exerciţiul profesiei;
    b) prin deces;
    c) prin excluderea din profesie, că sancţiune disciplinară;
    d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă
prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.
            Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului
baroului şi are drept consecinţă radierea celui în cauză din Tabloul
avocaţilor.
          Avocatul care renunţă la exerciţiul profesiei va formula o cerere în
scris. Renunţarea la exercitarea profesiei este însoţită de obligaţia avocatului
că, cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea
activităţii, să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea.
Lista cuprinzând cauzele nefinalizate, numele avocaţilor care le vor prelua,
va fi prezentată de către avocat baroului.
           În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către
colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar în lipsa lor, consiliul baroului va
desemna avocaţii ce le vor prelua.
            În cazul în care avocatul îndeplineşte condiţiile de pensionare
prevăzute de lege, are dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei.
Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluţionează de consiliul
baroului.
           Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz
medical privind menţinerea capacităţii fizice şi psihice necesare exercitării
profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru înscrierea în
tablou.
            Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este
menţinut în profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului
sistemului propriu de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de legislaţia
pensiilor şi asigurărilor sociale pentru avocaţi.
În cazul în care consiliul baroului da decizie de respingere a menţinerii în
activitate, aceasta poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare,
la Consiliul U.N.B.R.

6.2 Suspendarea calităţii de avocat.

            Calitatea de avocat este suspendată:
    a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;
    b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre
judecătorească sau disciplinară;
    c) în caz de neplata totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor
profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de
asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţă acestora şi până la lichidarea
integrală a datoriilor;
    d) la cererea scrisă a avocatului.
Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în
care împotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus
trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă
atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti
definitive.
Avocatul este dator să încunoştinţeze de îndată consiliul baroului
despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea exerciţiului dreptului
de a profesa. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară.
Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la
aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la existenţa unor situaţii ce ar duce la
suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa a avocatului.
Pentru situaţiile ce ar putea duce la suspendarea exerciţiului profesiei,
decizia se va emite de către consiliul baroului  după ascultarea avocatului în
cauză.
Decizia consiliului baroului este executorie. Decizia se va mentona, în
mod corespunzător, în Tabloul avocaţilor şi în Tabloul avocaţilor
incompatibili.
 Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R.
în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia nu suspendă
executarea.
            Pentru situaţia în care măsura suspendării a fost luată pentru neplata
totală sau parţială a taxelor şi contribuţiilor profesionale, la cererea
avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii
sau a dovezii achitării taxelor şi contribuţiilor, poate dispune încetarea
măsurii suspendării şi ştergerea menţiunilor din tablou.
            Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a
profesiei este suspendat, în perioada măsurii suspendării, constituie abatere
disciplinară gravă.   
Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsură suspendării este obligat
că în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să îşi asigure
substituirea.
6.3 Transferul într-un alt barou.
Avocatul poate să solicite, pentru motive justificate, transferul în alt
barou. În acest scop se va adresa în scris decanului baroului de la care
doreşte să se transfere.
Cererea de transfer va fi însoţită de acte doveditoare şi de un certificat
eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica
datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului şi va atestă că
solicitantul a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către barou,
U.N.B.R. şi sistemul propriu de asigurări sociale.
Consiliul baroului de la care se solicita transferul va elibera
certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreună cu
dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicita transferul.
            Cererea de transfer se soluţionează pe baza unui raport întocmit de
un consilier delegat, acesta verificând dosarul de înscriere în profesie al celui
care solicită transferul, precum şi  certificatului emis de către baroul la care
se solicita transferul.
            La soluţionarea cererii, consiliul baroului va avea în vedere şi
respectarea de către petent a dispoziţiilor privind modul de organizare şi
funcţionare a formelor de exercitare a profesiei, precum şi a condiţiilor de
primire în profesie.
            Decizia se comunică solicitantului şi baroului din care acesta face
parte, urmând a se face menţiuni corespunzătoare în Tabloul avocaţilor.
            Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată şi
poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul
U.N.B.R.
 
            Secţiunea 7.    Drepturile şi obligaţiile avocatului. Reguli de
deontologie profesională.
 
7.1 Drepturile avocaţilor.
Exercitarea profesiei de avocat conform principiilor înscrise în legea
de organizare şi funcţionare nr. 51/1995 presupune asigurarea unor drepturi
şi obligaţii pentru avocaţi.
Drepturile avocaţilor sunt prevăzute în art. 28-37 din legea de
organizare şi funcţionare nr. 51/1995. Acestea sunt următoarele:
7.1.1 Dreptul avocatului de a asista sau reprezenta orice persoană
fizică sau juridică.
Acest drept de a asista şi de a reprezenta orice persoană fizică sau
juridică poate există doar în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă,
care dobândeşte dată certa prin înregistrarea în registrul oficial de evidentă.
            Avocatul, precum şi clientul au dreptul să renunţe la contractul de
asistenta juridică sau să îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute
de statutul profesiei. Renunţarea unilaterală a clientului nu constituie cauza
de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaţiale
prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în
interesul procesual al clientului.
7.1.2 Dreptul avocatului de a alege şi de a fi ales în organele de
conducere ale profesiei.
7.1.3 Dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor
făcute în interesul procesual al clientului său.
În acest scop, avocatul poate să îşi deschidă un cont bancar pentru
încasarea onorariilor şi altul pentru depunerea sumelor primite de la client
pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de administrare a
sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul
sau, va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, în condiţiile
prevăzute de statutul profesiei.
Acestui drept i se conferă eficacitate şi prin dispoziţia legală ce
prevede că este titlu executoriu contractul de asistenta juridică, legal
încheiat. Investirea cu formula executorie este de competenta judecătoriei în
a cărei raza teritorială se afla sediul profesional al avocatului. Restantele din
onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al
clientului sau se recuperează conform statutului profesiei.
7.1.4 Dreptul avocatului  la asigurări sociale, în propriul sistem, în
condiţiile legii
            Sistemul de asigurări sociale al avocaţilor este reglementat prin lege
şi se bazează pe contribuţia acestora, precum şi pe alte surse prevăzute de
lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.
Timpul servit în avocatură este considerat vechime în muncă.
           

7.1.5 Dreptul avocatului la asigurarea secretului profesional.

În vederea asigurării secretului, este decretata de lege inviolabilitatea
cu privire la actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra
avocatului său în cabinetul său. Ca o consecinţă, percheziţionarea
avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri şi
bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui mandat emis în
condiţiile legii.
            Este interzisă ascultarea şi înregistrarea, cu orice fel de mijloace
tehnice, convorbirilor telefonice ale avocatului, precum şi interceptarea şi
înregistrarea corespondentei sale cu caracter profesional, fiind permisă
excepţional, în condiţiile şi cu procedura speciale prevăzute de lege.
            Contactul dintre avocat şi clientul sau nu poate fi stânjenit sau
controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.
            În cazul în care clientul se afla în stare de arest sau detenţie,
administraţia locului de arest ori detenţie are obligaţia de a lua măsurile
necesare pentru respectarea acestor drepturi.
           7.1.6 Dreptul avocatului la sediu profesional şi la sedii secundare.
Oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de lege are dreptul
la sediu profesional în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi şi la sedii
secundare în alt barou din ţara sau din străinătate unde sunt luate în evidenţă.
            Ministerul Justiţiei asigura spaţiile necesare în vederea desfăşurării
activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti.
7.1.7 Dreptul avocatului de a fi ocrotit, conform legii, în
exercitarea profesiei.
În exercitarea profesiei avocaţii sunt ocrotiţi de lege, fără a putea fi
asimilaţi funcţionarului public sau altui salariat.
O serie de infracţiuni săvârşite împotriva avocatului în timpul
exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta reprezintă variante agravate ale
infracţiunilor prevăzute de codul penal. Astfel, insultă, calomnia ori
ameninţarea săvârşite împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei şi
în legătură cu aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă, iar lovirea sau alte acte de violenţă săvârşite împotriva avocatului
se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, pentru acest ultim caz,
acţiunea penală punându-se în mişcare şi din oficiu. Retragerea plângerii
prealabile sau împăcarea părţilor înlătura răspunderea penală.
            Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată,
să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere autorităţii,
demnităţii şi onoarei completului de judecată, procurorului, celorlalţi avocaţi
şi părţilor ori reprezentanţilor acestora din proces.
            Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris,
în formă adecvată şi cu respectarea enunţate, în fata instanţelor de judecată,
a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de
jurisdicţie şi numai dacă aceste susţineri sunt în legătură cu apărarea în acea
cauză şi sunt necesare stabilirii adevărului.
            Nerespectarea de către avocat a prevederilor legale mai sus
menţionate constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară
nu exclude răspunderea juridică penală sau civilă.
Urmărirea penală şi trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte
penale săvârşite în exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta se pot face
numai cu aprobarea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de
apel în a cărei raza de competenta s-au săvârşit faptele.
            7.2 Îndatoririle avocaţilor.
Îndatoririle avocatului pot fi împărţite după cum se raportează la relaţia sa cu
clientul, cu organele profesiei sau cu instanţă de judecată.
7.2.1. În raporturile cu clientul.
Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate,
angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanţele de
judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, conform
mandatului încredinţat, să manifeste conştiinciozitate şi probitate
profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din
proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţa ori de câte ori natură
sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţă de judecată dispune în acest
sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie
abatere disciplinară.
Avocatul este obligat să restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la
care le-a primit.
            Avocatul este obligat să acorde asistenta juridică în cauzele în care a
fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.
            Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională,
în condiţiile stabilite prin statutul profesiei.
            Avocatul este obligat să păstreze secretul profesional. În acest sens se
prevede că avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare
în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care
l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale
pricinii.
Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii nici
unei autorităţi sau persoane cu privire la cauză care i-a fost încredinţată,
decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea tuturor
clienţilor săi interesaţi în cauză.
Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de avocat cu privire
la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit
apărător sau reprezentant al vreunei părţi în cauză.
Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăşura nici o
activitate profesională în acea cauză.
            Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducător
în cauză în care este angajat apărător.
             7.2.2. În raport cu organele profesiei.
Avocatul este obligat să participe la toate şedinţele convocate de
consiliul baroului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de
conducere din care face parte. Absentarea repetată şi în mod nejustificat
constituie abatere disciplinară.
Avocatul este obligat să ţină evidenţele cerute de lege şi de statut cu
privire la cauzele în care s-a angajat şi să achite cu regularitate şi la timp
taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului şi a
fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor.
Bugetul U.N.B.R. este format din contribuţiile barourilor, stabilite conform
legii şi statutului profesiei.
Este interzis avocatului că, în mod nemijlocit sau prin persoane
interpuse, să folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în
scopul dobândirii clientelei.
De asemenea, este interzis avocatului să folosească mijloace de
reclamă sau de publicitate în acelaşi scop. Statutul stabileşte cazurile şi
măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea
profesiei sale.
7.2.3.În raporturile cu instanţele de judecată.
Avocatul este obligat să poarte roba în fata instanţelor judecătoreşti.
Purtarea robei în afară incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu
excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de către organele profesiei să
reprezinte baroul sau U.N.B.R. într-o ocazie care impune aceasta ţinută.
            În raporturile cu magistraţii, avocatul trebuie să aibă o atitudine care
să dovedească respect, cinste şi corectitudine, dar tratând în acelaşi timp
cauza cu constiincioazitate şi fermitate, în raport de interesele clientului său.
            Codul deontologic al avocatului roman interzice acestuia să
procedeze la inducerea în eroare a magistratului sau să furnizeze date ori
acte false în legătură cu pricina. Aceste obligaţii sunt valabile şi în
raporturile pe care avocaţii le au cu arbitrii, experţii sau alte persoane care
participă la înfăptuirea actului de justiţie.
7.3 Reguli de deontologie profesională.
    §1. Principiile şi regulile de bază ale relaţiei dintre avocat şi client
Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte
activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenta juridică,
încheiat în formă scrisă, între avocat şi client ori mandatarul acestuia.
 Formă, conţinutul şi efectele contractului de asistenta juridică sunt
stabilite prin prezentul Stătut.
Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul
sau, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
În exercitarea profesiei sale avocatul este independent.
Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul
clientului, apreciat în limitele legii, ale prezentului stătut şi ale codului
deontologic.
Constituie atingere a independenţei avocatului şi, ca atare, trebuie
evitate şi înlăturate de către avocat, prin orice mijloace legale:
a) existenţa unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauză care
i-a fost încredinţată;
b) prestarea de activităţi avocaţiale în scopul de a se face plăcut clienţilor,
magistraţilor sau publicului;
c) prestarea de activităţi avocaţiale din simplă complezenţă;
d) existenţa oricăror presiuni în scopul nerespectării secretului profesional.
Avocatul trebuie să depună toată diligenta pentru apărarea libertăţilor,
drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
Avocatul este dator să îşi sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod
conştiincios, corect şi cu diligenţa. Avocatul îşi informează clientul cu
privire la evoluţia cazului ce i-a fost încredinţat.
Probitatea, spiritul de dreptate şi onestitatea avocatului sunt condiţii
ale credibilităţii avocatului şi profesiei.
Avocatul este confidentul clientului în legătură cu cazul încredinţat.
Confidenţialitatea şi secretul profesional garantează încrederea în avocat şi
constituie obligaţii fundamentale ale avocatului.
            Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul său
apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când
interesele clienţilor sunt conflictuale sau când există, în mod real, riscul de a
apărea un astfel de conflict de interese.
            Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor
clienţilor implicaţi, atunci când intervine un conflict între interesele acestora,
când secretul profesional risca să fie violat sau când independenta să risca să
fie ştirbită.
Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul
informaţiilor încredinţate de un client anterior risca să fie afectat sau atunci
când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl
favorizează nejustificat pe noul client.
 În cazul în care avocaţii practică profesia într-o formă asociativa, în
colaborare sau în conlucrare cu alţi avocaţi, dispoziţiile alin. (1) - (3) se
aplică tuturor avocaţilor.
            Există conflict de interese, în situaţiile în care:
    a) în activitatea de consultanţă, când la data solicitării sale, avocatul care
are obligaţia de a da clientului sau o informaţie completă, loială şi fără
rezerve, nu-şi poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia
sau a mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea
mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmărit;
    b) în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când la data sesizării sale,
asistarea mai multor părţi ar determina avocatul să prezinte o altă apărare,
diferită de aceea pentru care ar fi optat, dacă i-ar fi fost încredinţată apărarea
intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi
mijloacele profesionale ale apărării.
    c) prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentată iniţial,
avocatul descoperă una dintre dificultăţile arătate la lit. a) şi b).
    Nu există conflict de interese:
    a) atunci când, după ce şi-a informat clienţii şi a primit acordul acestora,
avocatul, în exercitarea diferitelor sale activităţi va încerca să concilieze
contrarietatea de interese;
    b) atunci când, în acord deplin cu clienţii, avocatul îi consiliază că,
plecând de la situaţia ce i-a fost prezentată, să adopte o strategie comună, sau
dacă, în cadrul unei negocieri, avocaţii care sunt membri ai aceleiaşi forme
de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienţi diferiţi care sunt însă
informaţi cu privire la această apartenenţă comună;
    c) atunci când, după ce avocatul aduce la cunoştinţă fiecăruia dintre
clienţii potenţial afectaţi de asistenta juridică acordată, existenţa sau
posibilitatea creării unui conflict de interese, precum şi eventualele
consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi îşi dau
acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activităţii de asistenta
juridică.
        Cu excepţia unui acord între părţi, avocatul trebuie să se abţină de la a
se ocupa de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un
conflict de interese, când avocatul apreciază că nu poate asigura apărarea
drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui client în parte, când secretul
profesional risca să fie violat sau când independenta să risca să fie lezată.
          Avocatul vă încerca în momentele oportune să-şi consilieze clientul cu
privire la posibilitatea soluţionării unui conflict pe cale amiabilă sau printr-o
cale legală alternativă, aptă a protegui drepturile şi interesele legitime ale
acestuia.
Avocatul este obligat să se asigure de răspundere profesională.
Secretul profesional este de ordine publică.
            Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice
aspect al cauzei care i-a fost încredinţată.
Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstanţă şi de către nici o
persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de
secretul profesional nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate
său persoana. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal,
disciplinar, sau atunci când există o contestaţie în privinţa onorariilor
convenite, exclusiv pentru necesităţi stricte pentru apărarea să.
            Obligaţia de a păstra secretul profesional nu împiedica avocatul să
folosească informaţiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit
publice.
          Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere
disciplinară gravă.
         Obligaţia de a păstra secretul profesional, este absolută şi nelimitată în
timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activităţile avocatului, ale
asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul
formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi.
Secţiunea 8.    Răspunderea disciplinară a avocatului.
   
            8.1 Noţiune.
Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii
de organizare şi funcţionare a profesiei sau ale statutului, pentru
nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale
baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu
profesia sau în afara acesteia, de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul
profesiei sau ale instituţiei.
Abaterea disciplinară, în sensul Legii 51/1995, este reprezentată de
fapta săvârşită de un avocat, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale
statutului profesiei, hotărârile obligatorii ale organelor profesiei, ale
consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care îşi are sediul
secundar şi care este de natură să prejudicieze onoarea sau prestigiul
profesiei.
 Abaterea disciplinară gravă este reprezentată încălcarea dispoziţiilor
din Legea nr. 51/1995 şi din statut ce prevăd expres o astfel de calificare.
 Săvârşirea de abateri disciplinare atrage răspunderea disciplinară a
avocatului.
 Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea civilă, penală sau
administrativă.
             Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an
de la data săvârşirii abaterii.
            Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă
agravantă, luată în considerare la aplicarea sancţiunii.
            8.2 Instanţele disciplinare.
            Sesizările cu privire la săvârşirea de fapte ce pot constitui abateri
discilpinare revin în atribuţiile avocatului care conduce asistenta judiciară de
pe lângă fiecare instanţă, acesta fiind  obligat să anunţe în scris consiliului
baroului despre faptele comise de orice avocat.
            De asemenea, instanţele judecătoreşti şi parchetele Ministerului
Public sunt obligate să înainteze consiliului baroului orice plângere făcută
împotriva unui avocat şi să îl înştiinţeze despre orice acţiune de urmărire
penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat.
Consiliul baroului se poate sesiza şi din oficiu prin hotărâre
consemnată în procesul-verbal de şedinţă.
Consiliul baroului are compententa anchetării abaterii şi exercitării
acţiunii disciplinare, iar pentru decanii barourilor şi membrii Consiliului
U.N.B.R., organul competent este Consiliul U.N.B.R.
            Persoană anchetată sau trimisă în judecată disciplinară nu poate
participa la dezbateri sau la  luarea hotărârii.
        Instanţele disciplinare sunt:
  a) Comisia de disciplină a baroului care judecă în prima instanţă, în
complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii din baroul
respectiv.
 b) Comisia centrală de disciplină este organizată şi funcţionează în
cadrul U.N.B.R. Aceasta judeca:
    1) că instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile săvârşite de
membrii Consiliului U.N.B.R. şi de decanii barourilor;
    2) în contestaţie, în complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului
profesiei.
            

c) Consiliul U.N.B.R., în plenul sau, constituit că instanţa

discilpinara.
            Acesta are competenta de a judeca recursul declarat împotriva
deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplină, că instanţă de fond,
fiind constituit că instanţa disciplinară în plenul sau, în afară de persoană
implicată în cauză.
             Împotriva hotărârilor pronunţate de către Comisia Centrală de
Disciplină, precum şi de către Consiliul U.N.B.R., constituit că instanţa
disciplinară în plenul sau, partea interesată poate declara recurs la secţia de
contencios a Curţii de Apel Bucureşti, hotărârea acesteia fiind definitivă şi
irevocabilă.
            Consiliile barourilor ţin evidenţa sancţiunilor disciplinare aplicate
fiecărui avocat, fiind obligate să comunice situaţia disciplinară a avocatului
la cererea organelor profesiei.
            8.3 Procedura anchetei disciplinare
            Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului
baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a
profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continua activitatea în
profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează
baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tablou.
            Consiliul baroului va ancheta abaterea indicată în plângere sau în
sesizare. Pentru abaterile disciplinare săvârşite de decanii barourilor şi de
către membrii consiliului U.N.B.R., plângerea sau sesizarea se înaintează
Consiliului U.N.B.R.
            Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului.
În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării
disciplinare prealabile.
            Dacă abaterea disciplinară s-a săvârşit pe raza unui alt barou,
consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie
rogatorie, de consiliul baroului pe raza căruia s-a săvârşit fapta.
            Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului
U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către Consiliului U.N.B.R. În
acest scop, consiliul va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea
cercetării disciplinare prealabile.
            Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate
abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se
formulează în scris şi se judecă de către consiliul baroului, respectiv de
Consiliul U.N.B.R., în absenţa consilierului recuzat.
            Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.
            Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la
sediul sau profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris
printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la
care s-a făcut înştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţă prin semnătura.
            Cercetarea se efectuează numai după încunoştinţarea avocatului cu
privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştinţă a
conţinutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicaţii
scrise.
            Refuzul de a da curs convocării constituie o încălcare a îndatoririlor
profesionale şi nu împiedica desfăşurarea anchetei disciplinare.
             În cursul cercetărilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul
delegat va convoca în vederea ascultării persoană care a formulat plângerea,
precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face
verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de
lege.
             După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmeşte un
referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui
cercetat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizării.
            Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului
baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea
însărcinării.
             În şedinţă imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat,
Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului procedează la
anchetarea abaterii pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza
întocmirii acestuia.
            Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca
avocatul anchetat, în vederea audierii sale.
            După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv
consiliul baroului, vor decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare,
clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.
            Soluţia se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de
primire sau direct prin semnătură pe copie, avocatului cercetat, persoanei
care a făcut plângerea şi preşedintelui U.N.B.R., în termen de cel mult 15
zile de la luarea deciziei prevăzută la alin. 1.
           
 8.4 Exercitarea acţiunii disciplinare.
              În situaţia în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea
acţiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor
desemna consilierul însărcinat cu susţinerea acesteia la instanţă disciplinară.
             Acţiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt şi în
drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în faţa instanţei
disciplinare, şi se semnează de către decanul baroului sau, după caz, de
preşedintele U.N.B.R.
            În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de
consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul
baroului, preşedintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita comisiei de
disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în
condiţiile art. 581 din Codul de procedura civilă.
        Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere
disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după
soluţionarea cauzei.
       Pe perioada suspendării procedurii de anchetare şi judecată pentru
săvârşirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 71 alin.
(4) din lege este oprit. Cursul termenului se reia după soluţionarea definitivă
a cauzei.
       Preşedintele comisiei de disciplină va fixa, de îndată, termen de judecată
cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a
celorlalte persoane indicate în acţiune.
        Procedura de citare în fata instanţelor disciplinare se face prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire.
       În faţa instanţei disciplinare avocatul se va înfăţişa personal. În cursul
şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
       Şedinţa instanţei disciplinare nu este publică, iar lucrările şedinţei se
consemnează într-o încheiere.
        Lipsa părţilor regulat citate nu împiedica judecată, instanţă disciplinară
putându-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză.
        Instanţă disciplinară hotărăşte, cu majoritate de voturi, şi pronunţă o
decizie disciplinară.
        Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat
faţă de părţi şi de organele profesiei.
        Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica
avocatului în cauză, baroului în care avocatul este înscris, precum şi
preşedintelui U.N.B.R.
        Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica
avocatului în cauză, baroului în care avocatul este înscris, precum şi
preşedintelui U.N.B.R.
       Decizia privind aplicarea celorlalte sancţiuni disciplinare prevăzute de
lege ori încetarea acţiunii disciplinare se comunică, de asemenea, în
condiţiile alin. (2).
       Recursul declarat împotriva măsurilor luate prin încheiere în condiţiile
art. 74 alin. (2) din Lege şi împotriva deciziei disciplinare se depune şi se
înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R.
După expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se
înregistrează la comisia de disciplina care a pronunţat hotărârea, care, îl va
înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare
competente.
        Recursul prevăzut la art. 72 alin. (3) din Lege este distinct de recursul
prevăzut la art. 72 alin. (4) din Lege.
        Dispoziţiile privind procedura judecării acţiunilor disciplinare
prevăzute în prezentul stătut se completează cu prevederile Codului de
procedura civilă.
        Căile de atac exercitate împotriva hotărârilor instanţelor disciplinare de
fond se judecă şi au regimul caii de atac a recursului prevăzut de Codul de
procedura civilă în cazurile în care hotărârile nu se ataca cu apel.
8.5 Sancţiunile disciplinare.
În cazul săvârşirii de abateri disciplinare, avocatului i se pot aplica
următoarele sancţiuni disciplinare:
    a) mustrarea;
    b) avertismentul;
    c) amendă de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul
baroului.
Plata amenzii se face în termen de 30 de zile de la data rămânerii
definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage
suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei.
    d) interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an;
    e) excluderea din profesie.
            În 8perioada interdicţiei avocatul nu poate presta sub nici o formă
asistenta juridică, nu poate face uz de calitatea de avocat şi nu poate
participa la activitatea organelor profesiei.
            Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoană interesată,
decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la
comunicare.
În caz de abatere evidentă şi gravă, instanţă disciplinară poate lua
măsură suspendării avocatului din exerciţiul profesiei până la judecarea
definitivă a cauzei.
           Împotriva încheierii prin care s-a luat această măsură se poate declara
recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
           Recursul este suspensiv de executare şi va fi soluţionat de urgenţă.

SPEȚĂ

1.PARCARE NEREGULAMENTARA – EXONERARE AMENDA IN

CUANTUM DE 3000 LEI.
LIPSA VINOVATIEI.

Admiterea plangerii contraventionale fata de imprejurarea ca nu se poate

stabili cu certitudine autorul faptei contraventionale. In dubio pro reo.
Sanctiunea contraventionala pentru parcare neregulamentara nu poate fi
aplicata proprietarului unui vehicul daca nu se poate dovedi cu certitudine ca
acesta este autorul faptei, fiind incident principiul in dubio pro reo, in
conditiile in care acesta nu a fost surprins in momentul savarsirii
contraventiei de catre organul de politie, pentru a putea conferi actului
sanctionator o prezumtie de legalitate si temeinicie bazata pe constatari
personale.

SEMNAREA PROCESULUI VERBAL DE CONTRAVENTIE DE CATRE

PETENT, DESI NU CUNOSTEA LIMBA ROMANA

In raport de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului,

contraventiile intra in sfera acuzatiilor in, materie penala, astfel ca
faptuitorului ii sunt recunoscute si garantiile prevazute la art. 6 din
Conventie, care face parte din dreptul intern si are prioritate, in baza art. 11
alin 2 si art. 20 alin 2 din Constitutia Romaniei, atunci cand exista
neconcordante. Conform paragrafului 3 al art. 6 din Conventie, - orice
acuzat are, in special, dreptul sa fie informat in termenul cel mai scurt, intr-o
limba pe care o intelege si in mod amanuntit asupra naturii si cauzei
acuzatiei aduse impotriva sa. Nu este legala sanctionarea petentului, mai ales
ca acesta nu a fost informat intr-o limba pe care sa o inteleaga, asupra naturii
si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa. In aceste conditii, procesul verbal
incheiat, este lovit de nulitate absoluta.
Hotarare care stabileste/cuantifica munca depusa de fosta sotie, dupa
pronuntarea divortului. Partaj. Fosta sotie primeste suma de 54.131 lei.
Cerere ajutor judiciar. Aprecierea bunei credinte a formularii unei astfel de
cereri vs. reaua credinta. Oportunitatea reducerii onorariului de avocat.

2.Pe rol solutionarea cererii de recurs formulata de recurentii

reclamanti C.A. si B.N., impotriva sentintei civile nr. 1425/01.09.2007
pronuntata de Judecatoria Tg. Jiu in dosarul nr.4715/29972007, in
contradictoriu cu intimatii parati M.I. si M.G..
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns intimatii parati
M.I. si M.G. prin avocat, lipsind recurentii reclamanti C.A. si B.N..
Procedura de citare a partilor este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta dupa care: se
invedereaza tribunalului ca
s-au depus la dosarul cauzei relatiile solicitate de la Judecatoria Tg. Jiu.
Tribunalul, avand in vedere dovezile de comunicare inaintate de
Judecatoria Tg. Jiu, constata ca recursul este formulat in termenul legal
prevazut de lege.
Intimatii parati, prin avocat, invoca exceptia nulitatii recursului,
intrucat motivele invocate de recurenti nu se incadreaza in dispoz. Art.
304 pct. 7 si 9 Cod proc. Civila.
Tribunalul deliberand asupra exceptiei nulitatii recursului, urmeaza sa
o respinga, ca neintemeiata, constatand ca partea a aratat in
considerentele motivelor de recurs care sunt motivele de nelegalitate
pentru care critica hotararea primei instante. Acorda cuvantul partii
asupra probelor.
Intimatii parati, prin avocat, solicita proba cu inscrisuri si acordarea
unui termen pentru a depunde la dosarul cauzei o hotararea
judecatoreasca, avand in vedere ca acea hotarare este o copie fidela a
prezentei cauze.
Tribunalul apreciaza ca nu se impune amanarea judecatii cauzei pentru
acest motiv.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul
constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul partilor pe
cererea de recurs.
Intimatii parati, prin vocat, solicita respingerea recursului, mentinerea
sentintei civile recurate, cu cheltuieli de judecata.
Tribunalul retine cauza in pronuntare.

Tribunalul in numele legii hotareste:

- Respinge recursul formulat de recurentii – reclamanti C.A. si B.N.,

impotriva sentintei civile nr.1425/01.09.2007 pronuntata de Judecatoria
Tg. Jiu in dosarul nr. 4715/299/2007, in contradictoriu cu intimatii
parati M.I. si M.G., ca nefondat.
- Obliga Intimatii la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de
judecata catre intimati.
- Irevocabila.
- Pronuntata in sedinta publica azi, 9.08.2007.