SUBIECTE EXAMEN

1. Deschiderea succesiunii

Prin deschiderea mostenirii se întelege faptul care dă

nastere transmisiunii succesorale.
Mostenirea se trasmite catre mostenitori numai din momentul
deschiderii sale. Pana la aceasta data, mostenitorii nu pot dobandi
niciun drept asupra bunurilor mostenirii.
Potrivit art 953 cod civil, mostenirea este transmiterea
patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai
multe persoane in fiinta.
In conformitate cu dispozitiile art 954 alin, 1 cod civil, mostenirea
unei persoane se deschide in momentul decesului acestuia.
Disparitia unei persoane, chiar constatata judecatoreste, nu poate
avea un asemenea effect, deoarece cel disparut este socotit in viata
daca nu a intervenit o hotarare judecatoreasca declarativa de
moarte ramasa definitiva – art. 53 cod civil.

2. Data deschiderii succesiunii

Data deschiderii mostenirii coincide cu momentul decesului celui care

lasa mostenirea.
Dovada datei mortii unei persoane fizice se face, dupa caz, cu
certificatul de deces sau cu hotararea judecatoreasca de declarare a
mortii.
Data mortii cuprinsa in certificatul de deces sau in hotararea
judecatoreasca declarativa de moarte face dovada pana la proba contrara.
Prin urmare, cel interest poate dovedi cu orice mijloc de proba, admis de
lege, adevarata data a mortii.
In situatia in care mai multe persoane decedeaza in aceeasi imprejurare
( accident acvatic, accident auto, incendiu etc ) si nu se poate stabili cu
exactitate momentul mortii fiecareia, legea ( art. 50 cod civil, p.14)
instituie prezumtia ca au murit in aceeasi clipa.
Stabilirea datei deschiderii mostenirii prezinta interes practic, deoarece,
din acest moment, se determina o serie de elemente importante pentru
institutia mostenirii, ca de exemplu:
- Persoanele chemate a mosteni ( in temeiul legii sau al
testamentului), capacitatea lor succesorala si drepturile ce li se
cuvin din mostenire;
- Data de la care curge termenul de un an de la data deschiderii
mostenirii art.1103 cod civil
- Compunerea si valoarea masei succesorale
- Legea care va carmui devolutiunea mostenirii in cazul conflictului
in timp al unor legi succesorale.

3. Care sunt conditiile ce trebuiesc indeplinite de o persoana

pentru a putea mosteni?

Codul civil , in capitolul 2 “ despre conditiile generale ale dreptului de a

mosteni “ , art. 957 prevede ca o persoana poate mosteni daca exista in
momentul deschiderii mostenirii. Astfel rezulta ca trebuie sa existe doua
conditii pe care trebuie o persoana sa le indeplineasca pentru a putea
mosteni: sa aiba capacitate succesorala si sa fie chemata la mostenire.

SAU

Conform Codului civil, pentru a putea mosteni o persoană trebuie să

întrunească două conditii: una pozitivă, aceea de a „exista” la data
deschiderii mostenirii, adică de a avea capacitate succesorală (Sectiunea
I), si una negativă, aceea de a nu fi nedemnă (Sectiunea II).
La aceste conditii expres cerute de lege, doctrina a mai adăugat una, si
anume aceea a existentei vocatiei (chemării) la mostenire (Sectiunea III).
 4. Ce reprezinta capacitatea succesorala?

Orice persoană care există la momentul deschiderii mostenirii are

capacitatea de a mosteni, deci de a dobândi succesiunea, iar orice
persoană care nu există la data deschiderii mostenirii nu are capacitatea
de a mosteni. Această cerintă este o ilustrare a conceptiei potrivit căreia
nu poate exista nici un moment un patrimoniu fără titular, specifică si
dreptului român.

5. Care sunt persoanele care au capacitate succesorala?

Au capacitate succesorală următoarele categorii de persoane:

- Persoanele care s-au nascut inainte de deschiderea succesiunii si
sunt in viata la acea data
- Copii conceputi inainte de deschiderea mostenirii , nascuti vii, cu
conditia de a se face dovada ca faptul conceptiei se situeaza intre a
300-a zi si a 180-a zi dinaintea deschiderii succeciunii ( art.412 cod
civil)
- Persoanele disparate, atat timp cat nu a intervenit o hotarare
judecatoreasca de declarare a mortii , ramasa definitiva – art. 53
cod civil
- Persoanele care au predecedat celui care lasa mostenirea
- Persoanele care au chemare reciproca la mostenire si au decedat in
aceeasi imprejurare fara a se putea stabili momentul mortii
fiecaruia- art. 50 cod civil
- Persoanele neconcepute la data deschiderii succesiunii
- Persoanele declarate disparute prin hotarare judecatoreasca, carora
ulterior le-a fost declarata judecatoreste moartea, daca data mortii,
asa cum a fost stabilita prin hotararea judecatoreasca declarativa de
moarte, este anterioara deschiderii succesiunii.
 6. Nedemnitatea. Tipuri.

Nedemnitatea succesorala este o pedeapsa civil ace consta in

decaderea mostenitorului, vinovat de o fapta grava fata de cel care
lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia, din dreptul de a-l
mosteni. Nedemnitatea imbraca doua forme:
a. Nedemnitatea de drept – poate fi constatata oricand, la cererea
oricarei persoane interesate sau din oficiu, de catre instanta de
judecata ori de catre notarul public, pe baza hotararii
judecatoresti din care rezulta nedemnitatea
b. Nedemnitatea judiciara

7. Cine poate invoca nedemnitatea succesorala?

Orice succesibil poate cere instantei judecatoresti sa declare

nedemnitatea in termen de un an de la data deschiderii mostenirii.

8. Cum opereaza nedemnitatea?

Nedemnitatea opereaza de drept, de cujus nu poate ierta pe nedemn

de faptele grav culpabile.

9. Ce efecte are nedemnitatea succesorala?

Art. 960 alin. 1 cod civil – nedemnul este inlaturat atat de la mostenirea
lagala, cat si de la cea testamentara.
Art. 960 alin 2 cod civil – posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor
este considerate posesie de rea-credinta.
Art. 960 alin 3 cod civil – actele de conservare, precum si cele de
administrare, in masura in care profita mostenitorilor, incheiate intre
nedemn si terti, sunt valabile. De asemenea, se mentin si actele de
dispozitie cu titlu oneros incheiate intre nedemn si tertii dobanditori de
buna-credinta, regulile din material cartii funciare fiind insa aplicabile.

10. Nedemnitatea de drept

Art. 958 alin. 1 cod civil – este de drept nedemna de a mosteni :

a. Persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu
intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea;
b. Persoana condamnata penal pentru savarsirea, inainte de
deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide
pe un alt succesibil, care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la
data savarsirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la
mostenire a faptuitorului
Art. 958 alin. 2 cod civil prevede ca in cazul in care
condamnarea pentru faptele mentionate mai sus este impiedicata
prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia
raspunderii penale, nedemnitatea opereaza daca acele fapte au
fost constatate printr-o hotarare judecatoreasca civila definitiva.
Art 958 alin. 3 cod civil – nedemnitatea de drept poate fi
constatata oricand, la cererea oricarei persoane interesate sau
din oficiu, de catre instanta de judecata ori de catre notarul
public, pe baza hotararii judecatoresti din care rezulta
nedemnitatea.

11. Nedemnitatea judiciara

Art. 959 alin. 1 cod civil – poate fi declarata nedemna de a

mosteni:
a. Persoana condamnata penal pentru savarsirea, cu intentie,
impotriva celui care lasa mostenirea, a unor fapte grave de violent
 fizica sau morala ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare
moartea victimei.
b. Persoana care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a
falsificat testamentul defunctului.
c. Persoana care, prin dol sau violent, l-a impiedicat pe cel care lasa
mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul.
Atunci cand condamnarea pentru faptele mentionate mai sus este
impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin
prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea se poate declara daca
acele fapte au fost constatate printr-o hotarare judecatoreasca civila
definitiva.

12. Principiile generale ale devolutiunii legale

Art. 964 alin.1 cod civil – rudele defunctului vin la mostenire in

urmatoarea ordine:
a. Clasa intai: descendentii
b. Clasa a doua: ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati
c. Clasa a treia: ascendentii ordinari
d. Clasa a patra: colateralii ordinari
Daca in urma dezmostenirii rudele defunctului din clasa cea mai
apropiata nu pot culege intreaga mostenire, atunci partea ramasa
se atribuie rudelor din clasa subsecventa care indeplinesc
conditiile pentru a mosteni.
Inauntrul fiecarei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu
defunctul inlatura de la mostenire rudele de grad mai idepartat,
cu exceptia cazurilor pentru care legea dispune altfel.
Intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad, mostenirea se
imparte in mod egal, daca legea nu prevede altfel.
13. Efectele reprezentarii succesorale

Reprezentarea succesorala produce urmatoarele efecte:

a. Efectul general al reprezentarii succesorale – art.968 cod civil
In cazurile in care opereaza reprezentarea succesorala,
mostenirea se imparte pe tulpini.
Astfel, in cazul reprezentarii succesorale, mostenirea lasata de
defunct se imparte nu pe capete, adica dupa numarul
mostenitorilor care vin la mostenire, ci pe tulpini, prin tulpina
intelegandu-se faptul ca autorul precedat este reprezentat de
ascendentii sai.

b. Efectul particular al reprezentarii succesorale – art. 969 alin, 1

cod civil
Copiii nedemnului conceputi inainte de deschiderea mostenirii
de la care nedemnul a fost exclus vor raporta la mostenirea
acstuia din urma bunurile pe care le-au mostenit prin
reprezentarea nedemnului, daca vin la mostenirea lui in concurs
cu alti copii, conceputi dupa deschiderea mostenirii de la care a
fost inlaturat nedemnul. Raportul se face numai in cazul si in
masura in care valoarea bunurilor primate prin reprezentarea
nedemnului a depasit valoarea pasivului succesoral pe care
reprezentantul a trebuit sa-l suporte ca urmare a reprezentarii.

14. Clasa I de mostenitori

In conformitate cu dispozitiile art.975 alin 1 cod civil, descendentii

sunt copii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit.
Fac parte de asemenea din aceasta clasa, atat copii din casatorie,
cat si copii din afara casatoriei a caror filiatie a fost stabilita in
conditiile legii ( copii adoptati de defunct si urmasii acestora) .
 Descendentii defunctului inlatura mostenitorii din celelalte clase si
vin la mostenire in ordinea proximitatii gradului de rudenie.
Daca vin singuri la mostenire, descendentii culeg intreaga
mostenire aceasta impartindu-se in mod egal tuturor descendentilor
daca acestia vin la mostenire in nume propriu sau pe tulpini prin
reprezentare, iar daca vin in concurs cu sotul supravietuitor al
defunctului vor primi ¾ din mostenire.
Descendentii beneficiaza de rezerva succesorala si se bucura de
sezina, fiind obligati sa raporteze donatiile primate de la cel care
lasa mostenirea.

15. Clasa II de mostenitori

Daca defunctul nu a lasat descendenti sau daca acestia au renuntat

la mostenire ori au fost indepartati de la aceasta ca nedemni,
succesiunea se cuvine clasei mixte a ascendentilor privilegiati si a
colateralilor privilegiati, alcatuita din tatal si mama defunctului,
fratii si surorile lui si descendentii acestora din urma. Ei se numesc
ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati, deoarece inlatura de
la mostenire pe ceilalti ascendenti si colaterali, denumiti ordinari.
- Ascendentii privilegiati
In categoria adcendentilor privilegiati, asa cum rezulta din
dispozitiile art.976 cod civil, se include parintii defunctului,
respective, tatal si mama acestuia.
Parintii defunctului sunt chemati la mostenirea acestuia indiferent
daca de cujus s-a nascut din casatorie sau din afara casatoriei.
- Colateralii privilegiati
Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile defunctului precum si
descendentii acestora- art. 976 alin 2 cod civil.
 Ascendentii privilegiati si colaterali privilegiati vin la mostenire
daca descendentii nu indeplinesc conditiile necesare pentru a putea
mosteni.

16. Clasa III de mostenitori

Clasa ascendentilor ordinari cuprinde bunicii si strabunicii

defunctului, din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptia cu
efecte depline a parintilor care lasa mostenirea.
Ascendentii ordinari culeg mostenirea in ordinea proximitatii
gradului de rudenie cu defunctul, respective, bunicii inlatura pe
strabunici etc.
In conformitate cu dispozitiile art 982 cod civil, ascendentii
ordinari sunt rudele in linie dreapta ascendenta ale defunctului, cu
exceptia parintilor acestuia.
Ascendentii ordinari ai defunctului, in concurs cu sotul
supravietuitor, indiferent de numarul lor, culeg impreuna un sfert
din mostenire. Mostenirea sa partea din mostenire cuvenita
ascendentilor ordinari de acelasi grad se imparte intre acestia in
mod egal- art 982 alin 2 cod civil.

17. Clasa IV de mostenitori

Potrivit art. 983 cod civil, clasa colateralilor ordinari sunt rudele
colaterale ale defunctului pana la gradul al IV lea inclusiv, adica:
matusi si unchi, gradul III si verii primari- gradul IV , din
casatorie, din afara casatoriei si din adoptia cu efecte depline.
Colateralii ordinari vin la mostenire daca nu exista mostenitori din
primele trei clase de mostenitori legali. In situatia in care vin la
succesiune singuri, ei culeg intreaga mostenire, iar daca vin la
mostenire in concurs cu sotul supravietuitor, vor culege ¼ din
 mostenire. De asemenea , colateralii ordinari pot veni la mostenire
numai in num propriu pentru ca nu sunt rezervatari si nici sezinari.

18. Cum functioneaza reprezentarea?

Art. 967 alin. 1 cod civil – poate fi reprezentata persoana lipsita de

capacitatea de a mosteni, precum si nedemnul, chiar aflat in viata
la data deschiderii mostenirii.
Pentru a veni prin reprezentare succesorala la mostenirea
defunctului, reprezentantul trebuie sa indeplineasca toate conditiile
generale pentru a-l putea mosteni pe acesta.
Reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata
de reprezentat sau a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a
fost dezmostenit de catre el.

19. Care sunt mostenitorii rezervatari, potrivit dispozitiilor

art. 1126 cod civil?

Sunt mostenitori rezervatari potrivit art.1126 cod civil : sotul

supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati ai
defunctului.

20. Dreptul special al sotului supravietuitor asupra bunurilor

mobile

Potrivit art. 974 cod civil atunci cand nu vine in concurs cu descendentii
defunctului, sotul supravietuitor mosteneste, pe langa cota stabilita
potrivit art. 972, mobilierul si obiectele de uz casnic, care au fost
afectate folosintei comune a sotilor.
21. Raportul donatiilor

Potrivit art. 1146 cod civil raportul donatiilor este obligatia pe care
o au intre ei sotul supravietuitor si descendentii defunctului care
vin efectiv si impreuna la mostenirea legala de a readuce la
mostenire bunurile care le-au fost donate fara scutire de raport de
catre cel ce lasa mostenirea.
In lipsa de stipulatie contrara din partea donatorului, cei mentionati
mai sus sunt obligati la raport numai daca ar fi avut vocatie
concreta la mostenirea defunctului in cazul in care aceasta s-ar fi
deschis la data donatiei.

22. Sotul supravietuitor

Sotul supravietuitor il mosteneste pe sotul decedat daca, la data

deschiderii mostenirii, nu exista o hotarare de divort definitiva.
Sotul supravietuitor este chemat la mostenire in concurs cu oricare
dintre clasele de mostenitori legali.
Sotul supravietuitor culege intreaga mostenire in cazul in care
niciuna dintre persoanele participante la mostenire nu poate sa
vina la mostenire , nu vrea , ori este absenta.

23. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor, atunci

cand vine in concurs cu ceilalti mostenitori

potrivit art. 972 cod civil cota sotului supravietuitor este :

- Un sfert din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii
defunctului
- O treime din mostenire, daca vine in concurs atat cu ascendentii
privilegiati cat si cu colaterali privilegiati ai defunctului
- O jumatate din mostenire, daca vine in concurs fie numai cu
ascendentii privilegiati, fie numai cu colateralii privilegiati ai
defunctului
- Trei sferturi din mostenire, daca vine in concurs cu fie cu
ascendentii ordinari, fie cu colateralii ordinari ai defunctului
24. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor

Potrivit art. 973 cod civil sotul supravietuitor care nu este titular al
niciunui drept real de a folosi o alta locuinta corespunzatoare
nevoilor sale beneficiaza de un drept de abitatie asupra casei in
care a locuit pana la data deschiderii mostenirii , daca aceasta casa
face parte din bunurile mostenirii.
Dreptul de abitatie este gratuit, inalienabil si insesizabil.
Oricare dintre mostenitori poate cere fie restrangerea dreptului de
abitatie, daca locuinta nu este necesara in intregime sotului
supravietuitor, fie schimbarea obiectului abitatiei , daca pune la
dispozitia sotului supravietuitor o alta locuinta corespunzatoare.
Dreptul de abitatie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an
de la data deschiderii mostenirii. Acest drept inceteaza, chiar
inainte de implinirea termenului de un an, in caz de recasatorire a
sotului supravietuitor.
Toate litigiile cu privire la dreptul de abitatie reglementat prin
prezentul articol se solutioneaza de catre instanta competenta sa
judece partajul mostenirii, care va hotara de urgent, in camera de
consiliu.

25. Cine sunt prezumate a fi persoanele interpuse in privinta

incapacitatii de a primi prin testament?

Persoanele interpuse in privinta incapacitatii de a primi prin

testament sunt in mod absolut parintii, descendentii si sotul
 persoanei incapabile si in mod relativ ascendentii, descendentii si
sotul persoanei incapabile.

26. Testamentele conjunctive

Testament conjunctiv sau conjunct este acela prin care doua sau
mai multe persoane, utilizand acelasi inscris, testeaza reciproc una
in favoarea celeilalte sau a unei terte persoane.

Testamentul conjunctiv este interzis de lege si sanctionat cu

nulitatea relativa, deoarece prin el se aduce atingere caracterului
unilateral, personal si esentialmente revocabil al legatelor.

Testamentul nu va fi conjunctiv dacă două sau mai multe persoane

testează pe aceeaşi coală de hârtie, dacă actele de dispoziţie sunt
distincte, valabile în sine şi semnate separat, exprimand fiecare
vointa unei singure persoane.

27. Cand este posibila acoperirea nulitatii testamentului

pentru vicii de forma prin confirmare, ratificare sau executare
voluntara, dupa moartea testatorului?

Sanctiunea nulitatii absolute este atenuata sau devine inaplicabila in

urmatoarele situatii:

a) moştenitorii legali sau alţi reprezentanţ ai testatorului pot acoperi,

după moartea testatorului, nulitatea pentru vicii de formă prin
confirmarea, ratificarea sau executarea voluntară a actului, daca o fac in
mod benevol si in cunoştinţă de cauză;
b) ramane valabila orice dispoziţe testamentara care, conform legii,
poate fi facuta şi în altă formă decât cea testamentara, dar care a fost
inclusa intr-un testamentul nul absolut;.
c) testamentul autentic, mistic sau privilegiat care este nul pentru vicii de
formă, ramane valabil ca testament olograf dacă testatorul l-a scris, datat
şi semnat cu mâna sa;
d) dacă testamentul s-a făcut sub incidenţa altor legi ori în străinătate sau
de către străini, regulile de formă se apreciază diferit, aplicându-se sub
aspectul formei regula tempus regit actum, în plan spaţial aplicându-se
principiul locus regit actum;
e) interzicerea testamentului conjunctiv nu este o reglementare de ordine
publică.

28. Testamentul olograf

Testamentul olograf este testamentul pentru a carui valabilitate

legea cere ca el sa fie in intregime scris, datat, semnat de mana
testatorului.
Din cuprinsul definitiei testamentului olograf rezulta ca, pentru
valabilitatea lui, se cer intrunite 3 conditii:
- Sa fie scris in intregime de mana testatorului
- Sa fie data de testator
- Sa fie semnat de testator
Scrierea trebuie sa apartina in intregime testatorului, deoarece
numai in acest fel actul poate fi considerat ca exprima vointa libera
si constienta a testatorului.
Testamentul poate fi scris pe orice, in orice limba cunoscuta de
testator; el nu poate fi dactilografiat , neexistand posibilitatea uni
verificari in caz de litigiu.
In situatia in care testamentul este scris de o alta persoana, acesta
va fi lovit de nulitate chiar daca este datat si semnat de testator.
Testamentul olograf scris in intregime de mana testatorului dupa
model intocmit de o terta persoana este valabil numai daca
testatorul este constient de importanta actului.
 Data intocmirii testamentului trebuie scrisa de catre testator. Ea
permite sa se stabileasca , in caz de litigiu, daca testatorul a fost in
stare de capacitate in momentul intocmirii testamentului. Lipsa
datei se sanctioneaza cu nulitatea testamentului. Daca data este
falsa, adica in mod intentionat testatorul a trecut o alta data decat
cea reala, testamentul este nul.
Semnatura aplicata pe testament atesta ca acesta cuprinde ultima
vointa a testatorului. Testamentul se semneaza asa cum se
semneaza orice act: cu numele si prenumele, cu initialele, cu
pseudonimul etc insa trebuie indeplinita conditia ca testatorul sa
foloseasca semnatura obisnuita care ii permite identificarea.
Lipsa semnaturii atrage nulitatea testamentului.

29. Testamentul autentic

Testamentul este autentic daca a fost autentificat de un notar public

sau de o alta persoana investita cu autoritate publica de catre stat,
potrivit legii. Cu ocazia autentificarii, testatorul poate fi asistat de
unul sau doi martori.
Cu privire la intocmirea testamentului authentic, este de retinut
faptul ca testatorul isi dicteaza dispozitiile in fata notarului, care se
ingrijeste de scrierea actului si apoi i-l citeste sau, dupa caz, i-l da
sa-l citeasca, mntionandu-se expres indeplinirea acestor formalitati.
Daca dispunatorul isi redactase déjà actul de ultima vointa,
testamentul autentic ii va fi citit de catre notar.
Dupa citire, dispunatorul trebuie sa declare ca actul exprima ultima
sa vointa. Testamentul este apoi semnat de catre testator, iar
incheierea de autentificare, de catre notar.
30. Testamentul militarilor

Testamentul militarilor. Potrivit art. 870 C. civ., pot testa în

această formă militarii şi cei asimilaţi lor, cât timp aceştia se află
pe teritoriu străin, în misiune ori prizonieri la inamic, sau pe
teritoriul românesc, într-o localitate asediată, ori ale cărei
comunicaţii au fost întrerupte din cauza războiului. Agentul
instrumentator poate fi ofiţerul comandant al unităţii sau un
ofiţer superior, asistat de doi martori (art. 868 C. civ.). În cazul în
care testatorul este bolnav sau rănit, agentul instrumentator este
fi medicul militar şef al spitalului, asistat de doi martori (art. 869
C. civ.).

31. Testamentul sumelor si valorilor depozitate

Dispozitiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau

titlurile de valoare depuse la institutii specializate sunt valabile cu
respectarea conditiilor de forma prevazute de legile special
aplicabile acestor institutii.
Institutiile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului
avand ca obiect sume de bani, valori sau titluri de valoare decat in
baza hotararii judecatoresti ori a certificatului de mostenitor care
constata valabilitatea dispozitiei testamentare si calitatea de
legatar, prevederile referitoare la raport si reductiune find
aplicabile.
Institutiile de credit au obligatia ca, la instituirea de catre clientii
acestora a unei dispozitii testamentare, sa comunice de indata
mentiunea acesteia in registrul prevazut de art. 1046 cod civil.
Un testament nul din cauza unui viciu de forma produce efecte
daca indeplineste conditiile prevazute de lege pentru o alta forma
testamentara – art. 1050 cod civil.
 32. Testamentul in caz de epidemii si alte situatii speciale

Se poate intocmi in mod valabil un testament in urmatoarele

situatii special:
- In fata unui functionar competent al autoritatii civile locale, in caz
de epidemii, catastrofe, razboaie sau alte asemenea imprejurari
exceptionale
- In fata comandantului vasului sau a celui care il inlocuieste, daca
testatorul se afla la bordul unui vas sub pavilionul Romaniei, in
cursul unei calatorii maritime sau fluvial sau a unei aeronave
- In fata comandantului unitatii militare ori a celui care il
inlocuieste, daca testatorul este military sau, fara a avea aceasta
calitate, este salariat ori presteaza servicii in cadrul fortelor armate
ale Romaniei si nu se poate adresa unui notar public
- In fata directorului, medicului-sef al institutiei sanitare sau a
mdicului-sef al serviciului ori, in lipsa acestora, in fata medicului
de garda, cat timp dispunatorul este internat intr-o institutie
sanitara in care notarul public nu are acces.

33. Lipsa capacitatii de exercitiu a dispunatorului

Cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu

restrânsă nu poate dispune de bunurile sale prin liberalităţi, cu excepţia
cazurilor prevăzute de lege.

Sub sancţiunea nulităţii relative, nici chiar după dobândirea capacităţii

depline de exerciţiu persoana nu poate dispune prin liberalităţi în folosul
celui care a avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al său,
înainte ca acesta să fi primit de la instanţa de tutelă descărcare pentru
gestiunea sa. Se exceptează situaţia în care reprezentantul ori, după caz,
ocrotitorul legal este ascendentul dispunătorului.
 34. Legatul bunului altuia

Potrivit art. 1064 cod civil atunci când bunul individual determinat care
a făcut obiectul unui legat cu titlu particular aparţine unei alte persoane
decât testatorul şi nu este cuprins în patrimoniul acestuia la data
deschiderii moştenirii, atunci se aplică dispoziţiile prezentului articol.

Dacă, la data întocmirii testamentului, testatorul nu a ştiut că bunul nu

este al său, legatul este anulabil.

În cazul în care testatorul a ştiut că bunul nu este al său, cel însărcinat cu

executarea legatului este obligat, la alegerea sa, să dea fie bunul în
natură, fie valoarea acestuia de la data deschiderii moştenirii.

35. Ce se intampla cu legatul sub conditie suspensiva, cu

caracter pur personal?

Conditia suspensiva suspenda, pana la indeplinirea ei , nasterea

dreptului legat.

36. Ce determina revocarea tacita a legatului?

Orice instrainare a bunului ce constituie obiectul unui legat cu titlu

particular, consimtit de catre un testator, chiar daca este afectata de
modalitati , revoca implicit legatul pentru tot ceea ce s-a instrainat.

37. Incapacitati speciale de a dispune prin testament

• Minorul sub 16 ani nu poate dispune în nici un fel prin testament.

 • Minorii între 16-18 ani nu pot dispune decât de jumătate din ceea
ce ar putea dispune ca majori.
• Minorii între 16-18 ani nu pot dispune prin testament în favoarea
tutorelui lor; incapacitatea se menţine şi după vârsta majoratului
până la predarea-primirea socotelilor tutelei.
• Incapacitatea interzişilor judecătoreşti şi a persoanelor care, fără a
fi puse sub interdicţie, sunt lipsite de discernământ la momentul
încheierii actului de dispoziţie testamentară.

38. Incapacitate speciale de a primi legate

Incapacitatile speciale de a primi legate sunt:

a) incapacitatea tutorelui de a primi legate de la pupilul său atâta
timp cât socotelile definitive ale tutelei nu au fost date şi
primite;
b) medicii şi farmaciştii nu pot primi legate de la persoanele pe
care le-au îngrijit în ultima boală de care acestea au decedat,
dacă liberalitatea a fost făcută în cursul acelei boli;
c) preoţii nu pot primi legate de la cei pe care i-au asistat
religios în cursul ultimei boli;
d) ofiţerii de marină nu pot primi legate de la călătorii aflaţi la
bordul navelor în cursul călătoriilor maritime.

39. Substitutiile fideicomisare

Substitutia fideicomisara este dispozitia prin care o persoana ,

denumita instituit, este insarcinata sa administreze bunul sau
bunurile care constituie obiectul liberalitatii si sa le transmita unui
tert, denumit substituit, desemnat de dispunator.
 40. Liberalitatile reziduale

Dispunatorul poate stipula ca substituitul sa fie gratificat cu ceea

ce ramane, la data decesului instituitului, din donatiile sau
legatele facute in favoarea acestuia din urma.

41. Testamentul

Testamentul este acordul unilateral, personal si revocabil, prin care

o persoana, numita testator, dispune intr-una din formele cerute de
lege pentru timpul cand nu va mai fi in viata – art. 1034 cod civil.
Testamentul este:
- un act unilateral si personal intrucat ia nastere exclusive din vointa
testatorului
-un act solemn întrucât manifestarea de vointă a testatorului trebuie să
îmbrace ad validitatem una din formele anume prevăzute de lege
- un act de dispozitie cu titlu gratuit
- un act mortis causa
- un act revocabil

42. Testamentul. Continut. Proba

Testamentul contine dispozitii referitoare la patrimoniului

succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum si la
desemnarea directa sau indirecta a legatului. Alaturi de aceste
dispozitii sau chiar si in lipsa lor, testamentul poate sa contina
dispozitii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor testamentare
 anterioare, dezmostenire, numirea de executor testamentary,
sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali si alte dispozitii
care produc efecte dupa decesul testatorului- art. 1035 cod civil.

Orice persoana care pretinde un drept ce se intemeiaza pe un

testament trebuie sa dovedeasca existent si continutul lui intr-una
din formele prevazute de lege. Daca testamentul a disparut printr-
un caz fortuit sau de forta majora ori prin fapta unui tert, fie dupa
moartea testatorului, fie in timpul vietii sale, insa fara ca acesta sa
ii fi cunoscut disparitia, valabilitatea formei si cuprinsul
testamentului vor putea fi dovedite prin orice mijloc de proba – art.
1037 cod civil.

43. Formle testamentului

O persoana isi poate manifesta ultima vointa alegand intre diferite

forme testamentare.
Potrivit art. 1040 cod civil testamentul are doua forme:
-olograf – este testamentul pentru a carui valabilitate legea cere ca
el sa fie in intregime scris, datat si semnat de mana testatorului
- autentic daca a fost autentificat de un notar public sau de o alta
persoana investita cu autoritate publica de catre stat, potrivit legii.

44. Ce semnifica, in materie succesorala, instrainarea de

catre testator a bunului ce constituie obiectul unui legat cu titlu
particular?

Orice instrainare a bunului ce constituie obiectul unui legat cu titlu

particular , consimtit de catre un testator, chiar daca este afectata
de modalitati, revoca implicit legatul pentru tot ceea ce s-a
instrainat.
45. Cum se numeste dispozitia testamentara prin care
testatorul inlatura de la mostenire pe unul sau mai multi dintre
mostenitorii legali?

Dispozitia testamentara prin care testatorul inlatura de la mostenire

pe unul sau mai multi dintre mostenitorii legali se numeste
dezmostenire sau exheredare.

46. Rezerva succesorala

Rezerva succesorala este partea din bunurile mostenirii la care

mostenitorii rezervatari au dreptul in virtutea legii, chiar impotriva
vointei defunctului, manifestata prin liberalitati ori dezmosteniri.

47. Care este intinderea rezervei succesorale, pentru fiecare

mostenitor rezervatar?

Rezerva succesorala a fiecarui mostenitor rezervatar este jumatate

din cota succesorala care, in absenta liberalitatilor sau
dezmostenirilor, i s-ar cuveni ca mostenitor legal- art. 1088 cod
civil

48. Cotitatea disponibila

Cotitatea disponibila este partea din bunurile mostenirii care nu

este rezervata prin lege si de care defunctul putea dispune in mos
neingradit prin liberalitati- art. 1089 cod civil.
49. Cine poate cere reductiunea liberalitatilor?

Reductiunea liberalitatilor excesive poate fi ceruta numai de catre

mostenitorii rezervatari, de catre succesorii lor, precum si de catre
creditorii chirografari ai mostenitorilor rezervatari- art.1093 cod
civil.

50. Care este regula dupa care se reduc legatele?

Reductiunea liberalitatilor excesive se poate realize prin buna-

invoiala a celor interesati. In lipsa unei asemenea invoieli,
reductiunea poate fi invocate in fata instantei de judecata pe cale
de exceptie sau pe cale de actiune, dupa caz.
In cazul pluralitatii de mostenitori rezervatari, reductiunea
opereaza numai in limita cotei de rezerva cuvenite celui care a
cerut-o si profita numai acestuia.

51. Termenul de optiune succesorala

Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de

la data deschiderii moştenirii.
Termenul de opţiune curge:
a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a
produs după deschiderea moştenirii;
b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă
înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de
declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă
succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a
morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la
această din urmă dată;
 c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască
legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este
descoperit după deschiderea moştenirii;
d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să
cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la
moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii
moştenirii.

52. Ce se intelege prin mostenire legala?

Prin devolutiune succesorala legala se inteleg atribuirea,

transmiterea in temeiul legii a drepturilor si obligatiilor
patrimoniale ale unei persoane decedate catre una sau mai multe
persoane fizice aflate in viata.

53. Ce se intelege prin mostenire testamentara?

Mostenirea este denumita mostenire testamentara atunci cand

transmiterea patrimoniului are loc in temeiul vointei lui de cujus,
manifestata prin testament de ultima vointa. In acest caz,
mostenitorii sunt desemnati de catre cel care lasa mostenirea.

54. Cand se aplica raspunderea ultra vires hereditatis?

Raspunderea ultra vires hereditatis se aplica atunci cand

moştenitorul a acceptat pur şi simplu moştenirea. El va plăti
datoriile şi sarcinile acesteia nu numai din activul său succesoral,
ci şi din bunurile sale proprii, atunci când pasivul succesoral
depăşeşte activul. Moştenitorul care a acceptat succesiunea sub
 beneficiu de inventar nu este ţinut de această obligaţie. Ea revine
numai moştenitorului care a acceptat pur şi simplu succesiunea.

55. Ce este sezina?

Pe langa stapanirea de fapt exercitata asupra patrimoniului

succesoral, sezina le confera mostenitorilor sezinari si dreptul de a
administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si actiunile
defunctului.
Sunt mostenitori sezinari: sotul supravietuitor, descendentii si
ascendentii privilegiati.

56. Cine nu contribuie la plata datoriilor si sarcinilor?

La plata datoriilor si sarcinilor nu contribuie legatarul cu titlu

particular.

57. Revocarea voluntara a testamentului

Testatorul poate revoca testamentul olograf şi prin distrugerea, ruperea

sau ştergerea sa. Ştergerea unei dispoziţii a testamentului olograf de
către testator implică revocarea acelei dispoziţii. Modificările realizate
prin ştergere se semnează de către testator.

Distrugerea, ruperea sau ştergerea testamentului olograf, cunoscută de

testator, atrage de asemenea revocarea, cu condiţia ca acesta să fi fost în
măsură să îl refacă.

Testamentul ulterior nu îl revocă pe cel anterior decât în măsura în care

conţine dispoziţii contrare sau incompatibile cu acesta. Efectele revocării
nu sunt înlăturate în caz de caducitate sau revocare a testamentului
ulterior.
58. Legatul

Legatul este actul juridic cuprins intr-un testament prin care

testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care, la decesul
sau, vor primi intregul patrimoniu, o fractiune din patrimoniu sau
anumite bunuri lasate de defunct.
De vreme ce legatul produce efecte numai daca este cuprins in
testament, inseamna ca, pentru a dobandi ceea ce i-a lasat
testatorul, legatarul trebuie sa fie desemnat chiar prin testament si
personal de catre testator. Nu este necesar ca beneficiarul sa fie
desemnat pe de-a intregul, ci este suficient ca testamentul sa
cuprinda, cel putin in parte, elemente cu ajutorul carora legatarul sa
poata fi determinat ulterior.
Legatul este nul daca persoana beneficiara este incerta si
nedeterminabila.

59. Legatul cu titlu particular

Orice legat care nu este universal sau cu titlu universal este un

legat cu titlu particular. Acest legat are ca obiect unul sau mai
multe bunuri succesorale. Prin urmare, el confera vocatie
succesorala nu asupra intregii sau unei fractiuni din mostenire, ci
asupra unui bun sau a mai multor bunuri succesorale care au
apartinut testatorului.
Pot constitui obiectul unui astfel de legat:
- Legatul unui bun cert sau individual determinat: o casa, un
automobile etc
- Legatul unui bun generic: o suma oarecare de bani , o cantitate de
cereal etc
- Legatul unui drept oarecare sau al unei creante
 - Legatul mai multor lucruri sau al tuturor bunurilor situate intr-o
anumita localitate
- Legatul liberator, prin care testatorul absolva de datoria pe care
legatarul o avea fata de el.

60. Legatul cu titlu universal

Legatul cu titlu universal este dispozitia testamentara care confera

uneia sau mai multor persoane vocatia la o fractiune a mostenirii.
Art. 894 alin.1 C. civ. prevede că legatul cu titlu universal „poate avea
de obiect o fractiune a mostenirii, precum jumătate, a treia parte sau
toate imobilele sau toate mobilele, sau o fractiune din mobile sau
imobile”. Având în vedere că această enumerare este limitativă (art. 894
alin.2 C. civ. precizând că „orice alt legat este singular”), rezultă că sunt
cu titlu universal cinci categorii de legate:
- legatul unei fractiuni din mostenire (din întreg sau din cotitatea
disponibilă, în dreptul nostru fiind considerat ca atare si legatul întregii
mosteniri făcute de minorul între 16-18 ani, care, conform dispozitiilor
art. 807 C. civ., nu poate dispune prin legat decât de jumătate din ceea ce
ar putea dispune ca major);
- legatul tuturor bunurilor imobile;
- legatul tuturor bunurilor mobile;
- legatul unei fractiuni din totalitatea bunurilor imobile;
- legatul unei fractiuni din totalitatea bunurilor mobile.

61. Efectele legatului

- legatarul are dreptul la fructele bunurilor mostenirii care i se
cuvin din ziua deschiderii mostenirii sau din ziua în care legatul
produce efecte în privinţa sa, cu excepţia cazului în care cel care
a posedat
bunurile ce constituie obiectul legatului a fost de bună-credinţă
- Legatarul cu titlu particular al unui bun individual determinat
dobandeste proprietatea acestuia de la data deschiderii mostenirii
- Legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul
unei creante asupra mostenirii
- Daca legatarul nu poate indeplini sarcina cu care este grevat
legatul sau fara a depasi valoarea bunurilor primite in temeiul
acestuia, se va putea libera predand beneficiarului sarcinii
bunurile ce i-au fost lasate prin legat sau valoarea lor.
- Valoarea bunurilor lasate prin legat si a sarcinilor va fi aceea de
la data deschiderii mostenirii
- Bunul care constituie obiectul unui legat cu titlu particular se
preda, cu accesoriile sale, in starea in care se gaseste la data
deschiderii mostenirii
- Legatul cuprinde si dreptul la retinere in despagubire pentru
prejudicial adus bunului de ctre un tert dupa intocmirea
testamentului
- Legatul unui bun care, dupa intocmirea testamentului, a cunoscut
cresteri cantitative, calitative sau valorice prin alipire, lucrari
autonome, lucrari adaugate sau achizitionarea altor bunuri in
cadrul unei universalitati se prezuma, pana la proba contrara, a
viza intreg bunul ori universalitatea rezultata.
- Dacă legatele cu titlu particular depasesc activul net al
mostenirii, ele vor fi reduse în masura depasirii; în ipoteza în care
un legat a fost executat fara a se cunoaste anumite datorii ori
sarcini ale mostenirii, mostenitorul, creditorii sau orice persoana
interesata poate solicita restituirea de la legatarul platit, în
măsura în care legatul urmează a fi redus.

62. Ineficacitatea legatelor

In anumite situatii, legatele sunt lipsite de eficacitate, fiind

desfiintate retroactive. Ineficacitatea poate fi urmarea nulitatii,
revocarii sau caducitatii.
 Ineficacitatea legatului din cauza nulitatii, revocarii, caducitatii sau
desfiintarii pentru nerealizarea conditiei suspensive ori pentru
indeplinirea conditiei rezolutorii, profita mostenitorilor ale caror
drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau, dupa caz, inlaturate
prin exigenta legatului sau care au obligatia sa execute legatul –
art. 1072 alin. 1 cod civil.

63. Executia testamentara

Testatorul poate numi una sau mai multe persoane, conferindu-le

imputernicirea necesara executarii dispozitiilor testamentare.
Executorul testamentului poate fi desemnat si de catre un tert
desemnat prin testament.
Daca au fost desemnati mai multi executor testamentari, oricare
dintre ei poate actiona fara concursul celorlalti, cu exceptia cazului
in care testatorul a dispus altfel sau le-a impartit atributiile.
Puterile executorului testamentar pot fi exercitate de la data
acceptarii misiunii prin declaratie autentica notariala.
Persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de
exercitiu restransa nu poate fi executor testamentar. Executorul
testamentar are dreptul sa administreze patrimonial testamentar pe
o perioada de cel mult 2 ani de la data deschiderii mostenirii, chiar
daca testatorul nu i-a conferit in mod expres acest drept.
Prin testament, dreptul de administrare poate fi restrans doar la o
parte din patrimoniul succesoral sau la un termen mai scurt.
Termenul de doi ani poate fi prelungit de catre instanta de judecata
, pentru motive temeinice, prin acordarea unor termene succesive
de un an.
64. Reductiunea liberalitatilor excesive

Valoarea masei succesorale, in functie de care se determina rezerva

succesorala si cotitatea disponibila, se stabileste in felul urmator:
- Determinarea activului brut al mostenirii, prin insumarea valorii
bunurilor existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii
mostenirii
- Determinarea activului net al mostenirii, prin scaderea pasivului
succesoral din activul brut
- Reunirea fictiva, doar pentru calcul, la activul net, a valorii
donatiilor facute de cel care lasa mostenirea
In vederea aplicarii celor mentionate mai sus, se ia in considerare
valoarea, la data deschiderii mostenirii, a bunurilor donate,
tinandu-se insa cont de starea lor in momentul donatiei, din care se
scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de donatie.
Nu se va tine seama in stabilirea rezervei de darurile obisnuite, de
donatiile remuneratorii si, in masura in care nu sunt excessive, nici
de sumele cheltuite pentru intretinerea sau, daca ste cazul, pentru
formarea profesionala a descendentilor , a parintilor sau a sotului si
nici de cheltuielile de nunta.

65. Acceptarea mostenirii

Nimeni nu poate fi obligat sa accepte o mostenire ce i se cuvine.

Creditorii succesibilului pot accepta mostenirea pe cale oblica in
limita indestularii creantei lor – art. 1106 cod civil.
Acceptarea este expresa cand succesibilul isi insuseste explicit
titlul sau calitatea de mostenitor printr-un inscris autentic sau sub
semnatura privata.
Acceptarea este tacita cand succesibilul face un act sau fapt pe care
nu ar putea sa il faca decat in calitate de mostenitor.
 In situatia in care acceptarea este facuta printr-un inscris autentic,
declaratia de acceptare se va inscribe in registrul national notarial,
tinut in format e lectronic, potrivit legii.
Actele de dispozitie juridica privind o parte sau totalitatea
drepturilor asupra mostenirii atrag acceptarea tacita a acesteia.

66. Acceptarea fortata a mostenirii

Succesibilul care, cu rea- credinta, a sustras ori a ascuns bunuri din

patrimonial succesoral sau a ascuns o donatie supusa raportului ori
reductiunii este considerat ca a acceptat mostenirea, chiar daca
anterior renuntase la ea. El nu va avea insa niciun drept cu privire
la bunurile sustrase sau ascunse si, dupa caz, va fi obligat sa
raporteze ori sa readuca donatia ascunsa fara a participa la
distribuirea bunului donat.
Mostenitorul aflat in situatia prevazuta mai sus este tinut sa
plateasca datoriile si sarcinile mostenirii proportional cu cota sa
din mostenire, inclusiv cu propriile sale bunuri.

67. Renuntarea la mostenire

Renuntarea la mostenire reprezinta o manifestare de vointa a

mostenitorului prin care acesta declara ca nu doreste sa uzeze de
drepturile sale succesorale.
Prin urmare, renuntarea la succesiune este un act unilateral, expres
si solemn, care trebuie sa respecte anumite conditii.
Renuntarea la mostenire nu se presupune, cu exceptia cazutilor
prevazute de art. 1112 si 1113 alin 2. Cod civil.
Declaratia de renuntare se face in forma autentica, la orice norat
public, sau, dupa caz, la misiunile diplomatice si orificiile
consulare ale Romaniei in conditiile si limitele prevazute de lege.
 In ceea ce priveste efectele renuntarii, succesibilul care renunta
este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor.

68. Petitia de ereditate

Petitia de ereditate este actiunea prin care o persoana pretinde sa I

se recunoasca titlu de mostenitori si obligarea celui ce detine
bunurile mostenirii la restituirea lor.
Prin petitia de ereditate se reclama mostenirea, beneficiaza de
aceasta actiune numai mostenitorii legali, legatarii universali si
legatarii cu titlu universal ( tribunalul suprem, sectia civila, decizia
civila nr 1051/1969, CD.1969, p 160 ).
Petitia de ereditate are caractere juridice proprii, care o diferentiaza
de alte actiuni:
- Este o actiune reala, intrucat mostenitorul apare ca un adevarat
proprietar al mostenirii deschise si are ca scop deposedarea
mostenitorului aparent de la mostenirea pe care o detine
- Este o actiune divizibila, intre mostenitorii reclamanti, care au
dreptul sa o introduca, fiecare, proportional cu partea sa
succesorala, si mostenitorii parati, fiind pornita impotriva fiecaruia.

69. Raportul donatiilor

Raportul donatiilor este obligatia pe care o au intre ei sotul

supravietuitor si descendentii defunctului, care vin efectiv si
impreuna la mostenirea legala, de a readuce la mostenire bunurile
care le-au fost donate fara scutire de raport de catre cel care lasa
mostenirea- art. 1146 cod civil.
In lipsa de stipulatie contrara din partea donatorului, cei mentionati
mai sus sunt obligati la raport numai daca ar fi avut covatie
concreta la mostenirea defunctului in cazul in care aceasta s-ar fi
deschis la data donatiei.
70. Mostenirea vacanta

Daca nu sunt mostenitori legali sau testamentari, mostenirea este

vacanta. Daca prin legat s-a atribuit numai o parte a mostenirii si
nu exista mostenitori legali ori vocatia acestora a fost restransa ca
efect al testamentului lasat de defunct, partea din mostenire ramasa
neatribuita este vacant- art. 1135 cod civil.