1. Definiia doctrinar a contractului de vnzare. Regula alienabilitii.

Def: Cotractul de vanzare reprezinta coventia prin care o parte, numita vanzator se
obliga sa transmita atributele sau o parte din atributele conferite legal unui drept
patrimonial, real sau de creanta, ale drepturilor care apartin unei universalitatii juridice
ori unei universalitati de fapt catre cealalta persoana numita cumparator, in schimbul
unui pret
Regula alienabilitatii : orice drept subiectiv care este disponibil, poate fi instrainat de
catre titularul sau catre o alta persoana in schimbul unei sume de bani
Exceptii de la regula anielabilitatii : drepturile strans legate de persoana titularului .
drepturile de autor, dreptul la nume, dreptul la intretinere, dreptul de uz si dreptul de
abitatie

2. Caracterele juridice ale contractului de vanzare

A) Caracter bilateral : da nastere la drepturi si obligatii reiproe si interdependente ale
partilor. Vanzatorul are principala obligatie de a transfera dreptul cu scopul de a primi
pretul , iar cumparatorul se obliga sa plateasca pretul , in scopul dobandirii dreptului .
B) Caracter oneros : ambele parti urmaresc la incheierea cotractului interese patrimoniale,
dobandirea unui interes material in schimbul obligatiei la care se obliga
C) Caracter comutativ : intinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de catre parti de la
momentul incheierii contractului , fara sa depinda de un eveniment viitor si nesigur
D) Caracter transaltiv de drepturi : transmiterea unui drept din patrimoniul unei persoane in
patrimoniul unei alte persoane

3. Incapacitatea mandatarilor de a cumpara, ratiunea reglementarii, sanctiune,

exceptii
Mandatarii au incapacitatea de a cumpara bunurile pe care sunt insarcinati sa la
vanda.
Ratiunea acestei reglementari consta in conflictul de interese, acestia fiind pusi sa
aleaga intre interesul propiu ( de a cumpara cat mai ieftin) si interesul celui care i-a
mandatat ( de a vinde cat mai scump)
Sanctiunea contractului de vanzare care nu respecta aceasta incapacitate este :
nulitatea relativa.
Exceptia de la aceasta regula reprezinta posibilitatea mandatarilor de a cumpara ei
insusi bunurile pentru care au fost mandatati sa le vanda , in cazul in care au fost special
mandatati in acest sens sau daca in cuprinsul contractelor exista o clauza care exclude
conflictul de interese.

4. Incapacitatii de a cumpara, enumerare si reglemetari

Incapacitatea parintilor, tutorelui, curartorului si administratorului provizoriu de a
cumpara bunurile persoanelor pe care le reprezinta li se aplica aceeasi regula ca si in
cazul incapacitatii mandatarilor

5. Incapacitatea functionarilor publici, judecatorilor sindici, practicienilor in

insolventa, executorilor judecatoresti
Incapacitatea functionarilor publici, judecatorilor sindici, practicienilor in insolventa,
executorilor judecatoresti, precum si a altor persoane care ar putea influenta conditiile
vanzarii facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunuri pe care le administreaza
ori a caror administrare o supravegheaza. Sanctiunea pentru nerespectarea acestei
incapacitatii este nulitatea absoluta .

6. Incapacitatea de a cumpara a persoanelor care participa la infapruirea justitiei

Incapacitatea de a cumpara drepturi litigioase care sunt de competenta instantei
judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea, instituita in sarcina
judecatorilor, procurorilor, grefierilor, executorilor, avocatilor, notarilor publici,
consilierilor juridici si practicienilor in insolventa. Ratiunea acestei incapacitatii recurge
din apararea prestigiului justitiei. Va fi inlaturata astfel banuiala ca daca ar putea dobandi
bunurile litigioase, persoanele care participa la infaptuirea justitiei ar avea interes sa
solutioneze litigiile respective intr-un anumit mod . Sanctiunea pentru incalcarea acestei
incapacitati este nulitatea absoluta.

7. Condiia ca bunul vndut s se afle n circuitul civil: scoaterea definitiv i tem

porar din
circuitul civil; regimul special de circulaie.
 Numai bunurile care se afla in circuitul civil pot face obiectul unei prestatii
contractuale .
Sunt scoase definitiv din circuitul civil bunurile proprietate publica apartinand
domeniului public al statului sau unitatilor sale teritoriale.
Bunurile scoase temporar din circuitul civil se realizeaza prin legi speciale , exemplu
, terenurile pentru care se constituit dreptul de proprietate in baza legii nr 18/1991 si
locuintele cumparate de chiriasi conform legii nr 112/1995, nu puteau fi vandute pe o
perioada de 10 ani de la data dobandirii.
Bunuri cu regim special de circulatie reprezinta bunurile care constituie monopol de
stat , exemplu: armamentul, munitiile, materilalele explozive, medicamentele care cotin
stupefiante, produsele si substantele toxice, metalele pretioase, obiectele de cult,
bunurile din patrimoniul cultural national.
Documentele din Fondul Arhivistic National al Romaiei, au un regim special pot fi
instrainate, dar legea instituie un drept de preemptiune in favoarea Arhivelor Nationale
ori a directiilor sale judetene. Organul arhivistic trebuie sa isi pronunte intentia de
cumparare in termen de 60 de zile de la data la care a fost comunicata intentia de
vanzare. Sanctiunea pentru nerespectarea dreptului de preemptiune este amenda
contraventionala. Actul de instrainare incheiat fara respectarea dreptului de preemptiune
este lovit de nulitate absoluta.

8. Condiia ca bunul vndut s poat exista n viitor: pieirea bunului individual de

terminat;
bunurile viitoare; bunurile de gen limitat; motenirea nedeschis; sanciuni.
Bunul vanzari trebuie sa existe in materialitatea sa la momentul incheierii
contractului, in patrimoniul vanzatorului ori al altei persoane ori sa poata fi materializat
in viitor.
In cazul in care bunul avut in vedere de parti a pierit in intregime inainte de
incheierea vanzarii, cotractul nu mai poate produce efecte juridice si devine caduc
In situatia in care un bun individual determinat sau bunurile dintr-un gen limitat au
pierit in asa masura incat cantitatea ramasa nu mai poate acoperi cantitatea pe care au
avut-o in vedere partile, cumparatorul, in raport cu informatiile pe care le avea cu privire
la situatia bunului, poate cere :
- Anularea contractului sau reducerea proportional a pretului
- Despagubiri : daca vanzatorul cunostea pieirea partiala a bunului si nu a comunicat-o
cumparatorului
Bunurile viitoare in aceasta ipoteza proprietatea se dobandeste in momentul in care
se realizeaza bunul si nu la mometul incheierii contractului .
Daca bunurile viitoare sunt bunuri de gen limitat (care nu exista in momentul
incheierii vazarii) , cumparatorul va devenii proprietar la momentul individualizarii lor de
catre vanzator.
Daca bunul de gen limitat nu se realizeaza, contractual devine caduc si nu mai
produce nici un effect. Daca nerelizarea bunului tine de culpa vanzatorului , cumparatorul
poate cere daune interese. Daca bunul se realizeaza partial , cumparatorul poate cere, la
alegere, desfintarea contractului sau metinerea contractului cu reducerea
corespunzatoare a pretului.
Actele juridice care au ca obiect o mostenire nedeschisa sunt lovite de nulitate
absoluta, aceeasi soarta o urmeaza si contractual de vanzare de transmitere a unei
succesiuni nedeschise.

9. Condiia ca bunul vndut s fie determinat sau determinabil.

Bunul determinat : cel care pe baza prevederilor contractului poate fi identificat cu
precizie, chiar si daca are caracter de bun viitor .
Bunul determinat poate fi :
- Individual determinat : este stabilit in individualitatea sa, numai el poate sa faca obiectul
contractului de vanzare ( teren intravilan situat in localitatea a la adresa B)
- Determinat generic sau bunul de gen : este cel pe care partile il stabilesc sub forma
categoriei de bunuri din care face parte (3kg de mere, 1000 mp teren arabil, fara
precizarea amplasamentului)
- Determinabil : nu poate fi determinat in mometul incheierii vanzarii, prin intermediul
prevederilor contractuale poate fi dentificat la data cand se va executa obligatia de
transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului. Nerespectarea acestei cerinte
atrage nulitatea absoluta a contractului de vanzare.
10. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc bunul vndut: enumerare; s
anciuni
Bunul vandut trebuie sa fie :
- Posibil : aceasta cerinta deriva din principiul ca nimeni nu poate fi obligat la imposibil.
Imposibilitatea imbraca 2 forme una absoluta si alta relativa. Sanctiunea pentru
nerespectarea imposibilitatii absolute a contractului este nulitatea absoluta
- Sa aiba valoare economica : bunul trebuie sa aiba o valoare evaluabila in bani . Daca
bunul care face obiectul vanzarii nu are valoare economica, contractul este lovit de
nulitate absoluta
- Licit si moral : in cazul in care bunul nu este licit si moral contractul este lovit de nulitate
absoluta.
- Al vanzatorului : nimei nu poate transmite altuia mai multe drepturi decat are el insusi

11. Condiia ca preul vnzrii s fie stabilit n bani: natura juridic a contrac
tului
Pretul constituie obiectul obligatiei cumparatorului si reprezinta suma de bani pe care
acesta o datoreaza vanzatorului pentru lucrul vandut.
Niciun contract de vanzare nu se poate incheia fara sa prevada un pret. In lipsa
pretului afacerea nu poate avea natura juridica a vanzari, aplicandu-se principiul ca nu
poate exista nici o vanzare fara pret.
Pretul trebuie stabilit in bani ceea ce tine de esenta vanzari. Daca transmiterea
bunului se face in schimbul unei alte prestatii si nu al unei sume de bani, natura juridica
a contractului nu este cea a vanzari.

12. Condiia ca preul vnzrii s fie determinat sau determinabil: moduri de

determinare a
preului; termene
Pretul determinat este cel stabilit intre parti in mod neechivoc, la incheierea
contractului, fie in suma totala, fie pe unitatea de masura ( in cazul bunurilor de gen)
Pretul determinabil este cel care va fi stabilit in viitor, dar nu mai tarziu de data
scadentei obligatiei de plata, pe baza unor modalitati pe care partile le-au stipulat in
continutul contractului.
Pretul poate fi determinat si prin raportare la un factor de referinta, cand factorul de
referinta nu exista, a incetat a mai exista sau nu mai exista sau nu mai este accesibil, se
inlocuieste cu factorul de referinta cel mai apropriat, in absenta unei conventii contrare.
Daca pretul nu a fost determinat in termen de un an de la incheierea contractului,
vanzarea este nula, exceptie cand partile au convenit un alt mod de determinare al
pretului.
In cazul in care tertul nu poate sau nu doreste sa determine pretul ori aprecierea sa
asupra pretului vanzarii este nerezonabila, instanta printr-un expert stabileste pretul.
Daca expertul judiciar va finaliza expertiza dupa implinirea termenului de un an de la
incheierea contractului, acesta va fi nul.

13. Condiia ca preul vnzrii s fie sincer i serios: sanctiuni; valoare venal
, vilitate.
Pentru ca pretul sa fie sincer acesta trebuie sa fie real, nu fictiv, ci stabilit in realitate.
Pretul este fictiv sau simulat cand nu este stabilit cu intentia de a fi platit. Incalcarea
conditiei ca pretul sa fie sincer atrage dupa sine sanctiunea nulitatii relative a
contractului.
Pretul este serios cand exista o proportie intre cunatumul acestuia si valoarea reala a
bunului, dar si o doza rezonabila de subiectivitate a partilor.
Valoarea venala a bunului reprezinta valoarea la care acesta se vinde. Inferioritatea
sau superioritatea pretului fata de valorea venala a bunului nu sunt sinonime cu
calificarea pretului ca fiind neserios, deoarece preturile sunt libere sa determine atat
valoarea bunului cat si pretul vanzarii.
In caz de neseriozitate a pretului contractul este lovit de nulitate absoluta.
Vilitatea pretului reprezinta un pret mai mic decat valoarea lucrului vandut. In caz de
vilitate a pretului , vanzarea este valabila.

14. Clauza de inalienabilitate: definiie; condii; caducitate.

 Clauza de inalienabilitate a contractului de vanzare poate fi reglementata numai prin
conventie sau testament . (Clauza de inalienabilitatea inseamna interzicerea instrainarii
bunului).
Conditii :
- De a fi justificata de un interes serios si legitim . interesul are acest caracter in situatia in
care fie pentru parti, fie pentru terti este in masura de a fi privit ca o valoare ce justifica
indisponibilizarea temporara a bunului
- Sa aiba o durata de cel mult 49 de ani.
Caducitatea clauzei de inlienabilitate: in cazul in care clauza de inalienabilitate
devine caduca, proprietarul bunului inlienabil il poate instraina, cu autorizarea justitiei
(caducitate - Situaia unui act juridic pe care un fapt posterior l face ineficace )
Caducitatea inalienabilitatii devine aplicabila cand :
- Interesul legitim inceteaza sa mai justifice inalienbilitatea inainte de scurgerea
termenului pentru care a fost prevazuta
- Interesul legitim si serios petru care a fost instituita este dublat de un alt interes serios si
legitim, superior primului, care poate fi protejat numai prin instrainarea bunului ci nu prin
imobilizarea lui

15. Cauza vnzrii: condii; sanciuni

Cauza contractului de vanzare este definita ca motivul care determina fiecare parte
sa incheie contractul.
In conceptia moderna opereaza distinctia intre scopul si motivul in materia vanzarii.
Scopul pentru o persoana care instraineaza un bun este acela de a obtine un pretul,
in timp ce motivul poate fi pentru a achita o datorie ori pentru a-si procura un alt bun.
Scopul este un element obiectiv in timp ce motivul difera de la o persoana la alta.
Conditii de existenta a cauzei vanzarii:
- Sa existe : pentru ca vanzarea sa fie valabila cauza trebuie sa existe. Inexistenta cauzei
atrage nulitatea relativa a contractului de vanzare, exceptie cazul in care contractul a
fost gresit calificat si poate produce alte efecte juridice.
- Sa fie licita : sa nu fie contrara legii si ordini publice. Sanctiunea pentru nerespectarea
acestei conditii este nulitatea absoluta a contractului .
- Sa fie morala : sa nu incalce bunele moravuri. Sanctiunea este nulitatea absoluta a
contractului de vanzare.

16. Forma contractului de vnzare: consens, form autentic, form scris, f

orm electronic, aprobri
In principiu contractul de vanzare se incheie in mod valabil daca partile si-au
exprimat acordul de vointa, fara a fi nevoie ca acest acord sa imbrace o forma anume.
Vanzarea este consensuala chiar daca indeplinirea obligatiei ( de a da, de remitere a
lucrului vandut ori de achitare a pretului) este ulterioara momentului incheierii
conventiei.
Caracter solemn ( exceptia de la caracterul consensual) : in cazul vanzarii drepturilor
reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara, care trebuie sa imbrace forma
autentica.
Forma autentica: vanzare bunurilor imobiliare inscrise in cartea funciara care se
incheie prin scris autentic notarial.
Forma scrisa : importanta sub aspectul probarii existentei actului.
Forma electronica : este asimilat inscrisului sub semnatura privata , daca este
recunoscut de cel caruia i se opune, duce la aceleasi efecte intre parti ca si cel sub
semnatura privata.

17. Pactul de opiune de vnzare: definiie, declaraie de promisiune, dreptul

de opiune,
consimmntul prilor, obligaiile prilor.
Pactul de optiune : intelegerea partilor prin care una dintre ele ramane legata de de
propria declaratie de vointa , i ar cealalta o poate accepta sau refuza, iar aceea
declaratie se considera o oferta irevocabila si produce efectele prevazute de lege.
Pactul de optiune de vanzare : este un contract prin care o persoana numita
promitent, se obliga sa vanda (sau sa cumpere) un bun individual determinat sau
determinabil pentru un pret anume, unei alte persoane numita beneficiar, daca aceasta
se va decide sa cumpere (sau sa vanda) intr-un anumit termen .
Pactul de optiune poate fi un contract unilateral sau sinalagmatic. Contract unilateral
in conditiile in care beneficiarul nu isi asuma nici o obligatie patrimoniala fata de
 promitent si sinalagmatic in conditiile in care beneficiarul se obliga sa efectueze o
contraprestatie in schimbul in schimbul dreptului de optiune. .
Dreptul de optiune : poate sa apartina atat beneficiarului cumparator cat si
buneficiarului vanzator, in functie de persoana care si-a asumat calitatea de promitent.
Consimtamantul exprimat de promitent la momentul incheierii pactului de optiune
ramane valabil si pentru incheierea contractului de vanzare.
Consimtamantul beneficiarului necesar pentru valabilitatea contractului de vanzare
preconizat se exprima odata cu acceptarea de catre acesta a propunerii promitentului.
Obligatiile partilor :
- promitentul ca va vinde sau ca va cumpara un bun la un anumit pret , acordand
beneficiarului un anumit termen pentru a opta in legatura cu promisiunea ce i se
adreseaza
- beneficiarul ca va opta sau nu petru optiunea facuta
Declaratia de promisiune privind cumpararea sau vanzarea unui bun facuta de
promitent se considera oferta irevocabila, prin acordul partilor, pana la termenul stabilit
de parti.
Prin pactul de optiune se instituie o inalienabilitate conventionala a bunului ce va
face obiectul contractului de vanzare schitat in cuprinsul pactului. Inalienabilitatea
dureaza de la data incheierii pactului de optiune si pana la stingerea dreptului de optiune
ca urmare a exercitarii, renuntarii ori caducitatii termenului de optiune.
Sanctiunea pentru incalcarea inalienabilitatii conventionale de catre promitent este
fie obligarea acestuia la plata de daune interese catre beneficiar, fie rezolutiunea
pactului de optiunecu daune interese.

18. Promisiunea unilateral de vnzare: definiie, form, obligaiile prilor, c

onsimmntul.
Promisiunea unilaterala de vanzare reprezinta contractul prin care o parte , numita
promitent , se obliga, sa ii vanda un bun la un anumit pret, unui beneficiar daca acesta
va dori sa cumpere.
Trasaturi :
- Este un contract : se incheie in mod valabil prin acordul de vointa al partilor.
- Oferta de a contracta : este un act juridic unilateral , fiind o manifestare unilaterala de
vointa, supusa comunicarii si care devine contract in momentul in care se intersecteaza
cu acceptarea.
- Promisiunea unilaterala : este un act unilateral prin care autorul isi exprima vointa de a
se obliga independent de acceptare.
Forma contractului de promisiune unilaterala de vanzare nu trebuie sa fie aceeasi ca
forma specifica pentru contractul de vanzare. In cadrul; promisiuni unilaterale de vanzare
se obliga numai promitentul vanzator. Promisiunea unilaterala de vanzare trebuie sa
contina atat bunul cat si pretul promis, in lipsa acestora promisiunea ar fi lovita de
nulitate absoluta.
Obligatiile partilor :obligatia promitentului este de a incheia un contract de vanzare
daca beneficiarul va dori sa cumpere bunul.
Consimtamantul reprezinta din punctul de vedere al beneficiarului acordul sau cu
privire la incheierea contractului de vanzare, iar din punctul de vedere la promitentului
este exprimat prin incheierea contractului de vanzare promis .

19. Promisiunea sinalagmatic de vnzare: definiie, denumiri, form, termen

ul.
Promisiunea sinalagmatica de vanzare reprezinta conventia prin care ambele parti se
obliga sa incheie, in viitor un contract de vanzare privind un anumit bun , la un pret
determinat sau determinabil.
Promisiunea sinlagmatica de vanzare se mai numeste si antecontract de vanzare sau
cotract provizoriu de vanzare.
Promisiunea sinalagmatica de vanzare nu trebuie sa respecte conditiile de forma
prevazute pentru vanzare.
Promisiunea sinalagmatica de vanzare da nastere la un drept de creanta sinalagmatic
obligatiei de a face a celeilate parti, incheierea contractului de vanzare.
Creanta nascuta din promisiunea sinalagmatica de vanzare este afectata de un
termen suspensiv, in beneficul ambelor parti, ceea ce inseamna ca nici una nu poate fi
obligata la incheierea contractului de vanzare pana la implinirea termenului, exceptie
cazul cand partile de comun acord renunta la beneficiul termenului.
In situatia in care la indeplinirea termenului, una din parti refuza incheierea
contractului promis, cealalta parte poate cere : rezolutiunea promisiunii cu daune
 interese, executarea silita a obligatiei prin echivalent, fie pronuntarea unei hotarari
judecatoresti.
Dreptul promitentului de buna credinta se prescrie in termen de 6 luni de la data la
care contractul de vanzare trebuia incheiat.
Daca promitentul vanzator nu si-a respectat obligatia asumata in promisiunea
sinalagmatica de vanzare, si a incheiat un contract de vanzare cu o alta persoana decat
promitentul cumparator, contractul este valabil, dar promitentul vanzator poate fi obligat
la plata de daune interese de catre promitentul cumparator.
Daca promisiunea sinalagmatica vizeaza un bun imobil si daca promitentul
cumparator a platit un avans, o data cu rezolutiunea promisiuni acesta are dreptul la
restituirea avansului.

20. Promisiunea faptei altuia n cazul vnzrii: natura obligaiei, refuzul teru
lui efecte, ratificarea efecte
Promisiunea faptei altuia reprezinta contractul prin care o persoana numita promitent
se obliga fata de o alta persoana numita beneficiar, sa determine un tert sa incheie un
act juridic promis sau sa ratifice actul incheiat in contul lui de catre promitent fara
imputernicirea sa prealabila.
Intentia promitentului de a se angaja trebuie sa rezulte indubitabil din contractul de
promisiune a faptei altuia sau din imprejurarile in care acesta s-a incheiat. Obligatia pe
care si-o asuma promitentul este obligatie de rezultat.
Daca tertul refuza sa ratifice contractul sau daca ratificarea devine imposibila,
promisiunea incheierii vanzarii de catre tert nu va mai produce efecte.
Daca tertul refuza sa indeplineasca obligatia stipulata in contractul de porte-fort,
promitentul si beneficiarul acesteia trebuie sa isi restituie ceea ce au executat in baza
conventiei, iar promitentul va raspunde cu daune interese pentru neideplinirea obligatiei
asumate.
Contractul de vanzare ratificat echivaleaza cu valabilitatea sa in mod retroactiv, din
momentul initial al incheierii sale.

21. Definiia dreptului de preempiune i caracterele sale juridice: indivizibil,

incesibil,
temporar
Dreptul de preemptiune este dreptul civil ce confera titularului sau, numit preemptor
atributul de a avea intaietate la cumpararea unui bun la pret egal in raport terte
persoane.
Caractere juridice:
- Indivizibil : preemptorul il exercita in mod unitar neavand posibilitatea de a-l fractiona
- Incesibil : nu poate fi transmis decat impreuna cu calitatea preemptorului
- Temporar : partile pot sa prevada un termen de maxim 5 ani inlauntrul caruia se poate
exercita dreptul de preemptiune

22. Exercitarea dreptului de preempiune: ncheierea vnzrii, notificare, exe

rcitare,
comunicare acord i consemnare pre.
Dreptul de preemptiune legala se poate exercita numai in limita prevederilor legale
Dreptul de preemptiune conventionala se poate stabili de catre parti prin derogare
de la dispozitiile codului civil
Exercitarea dreptului de preemptiune de catre preemptor se face in termen de cel
mult 10 zile pentru bunurile mobile si in termen de cel mult 30 de zile pentru bunurile
imobile.
Acordul preemptorului de a incheia contractul prevazut in notificare se comunica
vanzatorului insotit de consemnarea pretului.
Dreptul de preemptiune se considera neexercitat daca in termenul legal nu se
comunica acordul si nu se efectueaza plata. Neexercitarea dreptului atrage decaderea
din drept prin expirarea termenului, iar contractul cu tertul se consolideaza retroactiv.
Daca preemptorul isi exercita dreptul de preemptiune in termen, contractul dintre
tert si vanzator se desfinteaza retraoactiv prin neindeplinirea conditiei suspensive.

23. Pluralitatea de preemptori i pluralitatea de bunuri supuse preempiunii:

concurs ntre preemptori legali, convenionali; bunuri desprite.
Conform legii in concursul dintre preemptorul legal si cel conventional, primul are
prioritate.
 Daca exista mai multi preemptori legali care si-au exercitat dreptul de preemptiune ,
vanzatorul are dreptul sa opteze pentru unul dintre acestia.
Daca exista mai multi preemptori conventionali iar bunul este imobil, are prioritate
preemptorul care si-a inscris primul dreptul de preemptiune in cartea funciara.
In cazul pluralitatii de bunuri :
- daca preemptorul isi exercita dreptul de preemptiune numai asupra unuia din
bunuri, vanzatorul ii poate pretinde numai o parte proportionala din pretul cu care ar fi
vandut toate bunurile ( bunuri care pot fi despartite)
- daca preemptorul isi exercita dreptul de preemptiune asupra unui bun care nu
poate fi despartit de celelalte bunuri, dreptul de preemptiune este consemnat doar daca
preemptorul consemneaza pretul pentru toate bunurile vandute, in acest caz
preemptiunea se extinde asupra tuturor bunurilor vandute.

24. Stingerea dreptului de preempiune: acceptare, decdere, deces preemp

tor
Dreptul de preemptiune se stinge :
- Prin exercitarea contractului notificat
- Prin plata pretului catre vanzator ( in termenul dreptului de preemptiune)
- Prin decadere cand preemptiunea nu a fost acceptata in termen
- Prin stingere cand preemptorul nu accepta contractul de vanzare , in termen
- Prin decesul preemptorului.

25. Obligaia vnztorului de transmitere a dreptului vndut: momentul transferul

ui; excepii.
Proprietatea se stramuta de drept cuparatorului din momentul semnarii contractului ,
chiar daca bunul nu a fost predat si pretul nu a fost platit
Exceptii
- Termenul fixat de parti prin care acestea convin ca obligatia de transfer de proprietate sa
se faca ulterior acordului de vointa
- Conditia suspensiva prin care dreptul vandut apartine vanzatorului sunb conditie
rezolutorie si cumparatorului sub conditie suspensiva
- Vanzarea alternativa afecteaza momentul transmiterii dreptului vandut, aceasta fiind
data cand are loc optiunea, aceasta apartinand vanzatorului daca partile nu au prevazut
altfel
- Vanzarea drepturilor tabulare are loc transferul la data la inscrieri drepturilor
patrimoniale in cartea funciara in numele cumparatorului
- Vanzarea bunurilor de gen obligatia de transmitere are loc la momentul individualizarii
bunurilor prin cantarire, masurare, numarare sau predare
- Vanzarea dupa mostra sau model stramutarea proprietati are loc la momentul predarii
bunului
- Vanzare bunului altuia proprietatea se transfera la cumparator din momentul dobandirii
de catre vanzator sau a notificarii vanzarii de catre tertul proprietar
- Rezerva proprietatii transmiterea dreptului de proprietate la data cand are loc plata
integrala a pretului, chiar daca bunul a fost predat
- Vanzarea in regim de autoservire mometul transmiteri dreptului de proprietate este cel in
care se achita pretul la casa
- Vanzarea unui bun individual determinat transmiterea dreptului de proprietate se face la
momentul realizarii lui

26. Obligaia vnztorului de a preda lucrul vndut: definiie, locul, momentu

l, starea bunului.
Predarea este punerea bunului vandut la dispozitia cumparatorului, cu tot ceea ce
este necesar pentru exercitarea libera si neingradita a posesiei.
Locul predarii :
- in cazul bunurilor individual determinate sau de gen limitat , predarea trebuie indeplinita
la locul unde se afla bunul in momentul incheierii contractului
- in cazul contractelor incheiate prin telefon locul predarii este cel in care se afla
solicitantul
- in cazul bunurilor de gen obisnuit predarea se face la domiciliul sau sediul debitorului
Momentul predarii : este stabilit de catre parti la momentul incheierii contractului
Starea bunului vandut :
- bunul individual determinat trebuie sa fie predat in starea in care se afla la momentul
incheierii contractului
- bunurile de gen trebuie sa aiba o calitate cel putin medie
27. Obligaia vnztorului de a preda lucrul vndut: dezacordul privind stare
a bunului predat,
refuzul de a preda bunul, sanciuni.
In situatia in care cumparatorul contesta calitatea sau starea lucrului pus la
dispozitie, se poate adresa judecatoriei de la locul prevazut pentru executarea obligatiei
de predare.
Instanta pronunta o hotarare prin care constata starea lucrului vandut si prin care
poate dispune sechestrarea sau depozitarea bunului.
Daca pastrarea bunului ar aduce mari pagube sau ar ocaziona cheltuieli insemnate,
se va putea dispune vanzarea lui pe cheltuiala proprietarului.
Refuzul de a preda bunul : daca dupa incheierea vanzarii, obligatia de plata a pretului
este afectata de un termen, cumparatorul devine insolvabil sau garantiile acordate
vanzatorului s-au diminuat, vanzatorul poate sa suspende indeplinirea obligatiei de
predare.
Sactiunea neindeplinirii obligatiei de predare:
- Neexecutarea obligatiei de predare : in acest caz cumparatorul poate refuza plata
pretului sau poate cere executarea silita, in natura sau prin echivalent sau rezolutiunea
contractului, in cazul in care vanzatorul nu poate justifica neexecutarea
- n cazul executrii cu ntrziere a obligaiei de predare, cumprtorul poate cere daune
interese moratorii pentru repararea prejudiciului cauzat prin ntrzierea executrii, sau
rezoluiunea contractului cu daune interese, dac dovedete c din cauza ntrzierii
executrii obligaiei de predare, scopul pentru care a ncheiat vnzarea nu mai poate fi
atins
- In cazul in care executarea obligaiei de predare este necorespunztoare, vnztorul
poate solicita fie remedierea viciilor, fie nlocuirea bunului cu un altul, neviciat, n cazul
bunurilor de gen. La alegere, cumprtorul poate cere daune compensatorii pentru
prejudiciul produs de viciile constatate sau rezoluiunea contractului, cu restituirea
preului i daune interese, dac viciile sunt att de grave nct bunul nu mai poate fi
folosit potrivit destinaiei avute n vedere la ncheierea contractului ori poate fi folosit
ntr-o asemenea msur nct nu justific preul pltit.

28. Obligaia vnztorului de garanie contra eviciunii: noiune, tulburri de

fapt i de drept,
excepia de garanie
Obligaia de garanie a vnztorului se prezint sub dou aspecte: pe de o parte,
garania contra eviciunii, adic acea garanie ce incumb vnztorului privind
asigurarea folosirii linitite a lucrului de ctre cumprtor, iar pe de alt parte, garania
contra viciilor, prin care vnztorul asigur utila folosin a lucrului vndut.
Garania contra eviciunii se aplic n urmtoarele condiii:
preteniile terului s fie ntemeiate pe un drept nscut anterior ncheierii vnzrii
i care nu a fost adus la cunotina cumprtorului;
- eviciunea s provin dintr-o fapt imputabil vnztorului, chiar dac aceasta s-a ivit
ulterior ncheierii vnzrii.
Obligaia de a garanta contra eviciunii vizeaz eviciunea provenit din fapta proprie
a vnztorului i eviciunea provenit din partea terilor.
Eviciunea provenit de la vnztor. Aceast obligaie este de esena oricrui transfer
de drept, faptul personal al vnztorului care tulbur pe cumprtor fiind anterior sau
ulterior vnzrii.
Tulburrile de fapt, vnztorul nu trebuie s fac nimic de natur s tulbure
exercitarea de ctre cumprtor a dreptului vndut. Aceast obligaie negativa general
aparine oricrei alte persoane creia dreptul transmis cumprtorului i este opozabil.
Tulburrile de drept, acestea ar putea fi produse de actele juridice sau de aciunile
formulate de vnztor, de natur s-l tulbure pe cumprtor n ceea ce privete
exercitarea dreptului dobndit. Tulburrile de drept au n vedere att acte anterioare, ct
i ulterioare momentului ncheierii contractului de vnzare
Excepia de garanie. Vnztorul obligat s garanteze contra eviciunii nu poate s
eving, adic nu poate s introduc nici aciuni care s tind la mpiedicarea ori la
limitarea dreptului vndut

29. Obligaia vnztorului de garanie contra eviciunii: provenind de la un te

r, condiii, mijloace juridice de aprare.
 Eviciunea provenit de la un ter. n cazul n care tulburarea cumprtorului provine
de la fapta unui ter, vnztorul are obligaia de a garanta contra eviciunii provenind din
fapta acelui ter.
Obligaia de garanie contra eviciunii exist n aceast situaie dac sunt ndeplinite,
n mod cumulativ, curmtoarele trei condiii:
- s fie vorba despre o tulburare de drept, iar nu de fapt.
- cauza eviciunii s fie anterioar vnzrii.
- cauza eviciunii s nu fi fost cunoscut de cumprtor la data ncheierii vnzrii
Mijloacele juridice de aprare
- cnd terul a promovat o aciune n justiie, vnztorul poate fi chemat n garanie de
ctre cumprtor.
- vnztorul poate interveni n proces din iniiativa sa, pe calea unei intervenii accesorii n
interesul cumprtorului.
- Dac hotrrea pronunat este n defavoarea cumprtorului, iar la proces a participat
i vnztorul, acesta va rspunde fa de cumprtor pentru eviciune. Dac hotrrea
nefavorabil cumprtorului s-a pronunat printr-un proces la care nu a luat parte
vnztorul, dar cumprtorul introduce ulterior aciunea de angajare a rspunderii
vnztorului pentru eviciunea cunoscut, atunci vnztorul poate invoca excepia
procesului ru condus (exceptio mali processus) n acest ultim proces.

30. Obligaia vnztorului de garanie contra viciilor bunului vndut: definiia

viciilor, condiii, eroare
asupra substanei obiectului, prescripia dreptului la aciune
Viciul ascuns este acel viciu care, la data predarii, nu putea fi descoperit fara
asistenta de specialitate, de catre un cumparator prudent si diligent.Viciile ascunse fac
bunul vandut impropriu ntrebuinarii la care este destinat sau care ii micsoreaza in
asemenea masura ntrebuinarea sau valoarea nct, daca le-ar fi cunoscut,
cumprtorul nu ar fi cumprat bunul sau ar fi dat un pre mai mic.
Conditii.Raspunderea viciilor este atrasa doar de acele vicii care indeplinesc
urmatoarele conditii
- viciul s fie intrinsec bunului asupra cruia poart dreptul vndut.
- viciul s fie ascuns.
- viciul s fi existat n momentul predrii bunului vndut
- viciul s fie grav.
- viciul s apar n perioada de garanie a bunului.
Eroare asupra substantei obiectului contractului constituie viciu de consimtamant
numai cand se refera la calitatile substantiale ale obiectului ori altei imprejurari
considerate esentiale de catre parti, in absenta careia actul juridic nu s-ar fi incheiat
Prescripia. Dreptul la aciune pentru atragerea rspunderii vnztorului ca urmare a
nendeplinirii obligaiei de garanie pentru vicii se prescrie n termen de 3 ani. n cazul
vnzrilor silite nu se datoreaz garania contra viciilor ascunse.

31. Efectele garaniei contra viciilor bunului vndut

Inlturarea viciilor de ctre vnztor sau pe cheltuiala acestuia. ( modalitate de
executare n natur a obligaiei de a garanta contra viciilor);
Inlocuirea bunului vndut cu un bun de acelai fel, dar lipsit de viciu. ( form de
executare n natur a obligaiei, care se poate aplica numai n situaia bunurilor de gen
care sunt fungibile prin natura lor);
Reducerea corespunztoare a preului n raport cu pierderea de ctre bunul vndut a
folosinei, valorii i a altor caliti ale acestuia;
Rezoluiunea vnzrii, nsoit de restituirea integral a preului i, la cererea
vnztorului, cu restituirea lucrului vndut.
Obligarea vnztorului la plata de daune-interese. Aceast msur se poate dispune
pe lng una din celelalte msuri evocate i numai dac la data ncheierii contractului
vnztorul cunotea viciile bunului vndut

32. Obligaia vnztorului de garanie pentru buna funcionare a lucrului vn

dut: caracter
supletiv, reguli de remediere viciului
Garania pentru buna funcionare a lucrului vndut se aplic numai dac a fost
prevzut n mod expres de ctre pri ori de o lege special i numai pentru perioada
stabilit de prevederile respective
Reguli de remediere a viciului
 - vanzatorul care a garantat pentru un timp determinat buna functionare a bunului
vandut este obligat sa repare bunul pe cheltuiala sa, pentru orice defectiune ivit
inauntrul termenului de garantie.
- daca reparatia este imposibila sau daca durata acesteia depaseste timpul stabilit
prin contract sau prin legea speciala, vanzatorul este obligat sa inlocuiasca bunul
vandut.Durata maxima a reparatiei este de 15 zile de la comunicarea defectiunii, daca
nu se prevede un alt termen prin contract sau prin legea speciala.
- sub sanciunea decderii din dreptul de garanie, cumprtorul trebuie s
comunice vnztorului defeciunea n interiorul termenului de garanie. Dac din motive
obiective, cumprtorul nu a comunicat defeciunea n acest termen, atunci el are
obligaia de a o face ntr-un termen rezonabil, calculat de la data expirrii termenului de
garanie.La fel se procedeaza si in cazul in care vanzatorul a garantat ca bunul vandut
va pastra un timp determinat anumite calitati.
- garantia nu va fi datorata daca vanzatorul dovedeste ca defectiunea s-a
produs din pricina modului nepotrivit in care cumparatorul a folosit sau a pastrat bunul

33. Obligaia cumprtorului de plat a preului: locul i data, dobnzi, sus

pendarea plii
preului, garania de plat, sanciuni
Locul plii.
a) regula pentru vnzarea bunurilor individual determinate i a celor de gen limitat
prin localizare. Dac prile nu au stipulat nimic n legtur cu locul i data plii preului,
cumprtorul trebuie s plteasc preul la locul n care se afla bunul n momentul
ncheierii contractului i de ndat ce proprietatea este transmis.
b) regula pentru bunurile de gen. Plata se efectueaz la locul unde i are domiciliul
sau sediul vnztorul la data plii. Dac la data ncheierii vnzrii bunurile se afl n
tranzit, plata preului se face, n lipsa unei stipulaii contrare, la locul care rezult din
uzane, sau, n lipsa lor, la locul de destinaie.
Data plii. Legea stabilete regula dup care preul se pltete de ndat ce
proprietatea a fost transmis.
Dobnzile asupra preului. n lips de stipulaie contrar, cumprtorul este inut s
plteasc dobnzi asupra preului pn la efectiva achitare a acestuia. Dobnzile ncep
s curg din ziua dobndirii proprietii, dac bunul produce fructe civile sau naturale,
sau din ziua predrii, dac bunul nu produce fructe, dar procur alte foloase.
Suspendarea plii preului. n situaia n care cumprtorul afl de existena unei
cauze de eviciune are posibilitatea s suspende plata preului pn la ncetarea
tulburrii sau pn cnd vnztorul ofer o garanie corespunztoare.
Garantarea obligaiei de plat a preului. Pentru garantarea obligatiei de plata a
pretului, in cazurile prevazute de lege, vnztorul beneficiaza de un privilegiu, sau dupa
caz, de o ipoteca legal asupra bunului vndut.
Sanciunea neplii preului.Daca cumparatorul nu plateste pretul la scadenta,
vanzatorul poate sa procedeze :
- la executarea silita in natura a obligatiei
- la rezolutiunea contractului, pe cale judiciar sau prin declaraie unilateral, cu
restituirea bunului i eventuale daune-interese.
Sanciunile evocate, trebuie s fie precedate de punerea n ntrziere a
cumprtorului pentru neplata preului.

34. Vnzarea bunurilor de gen i vnzarea n bloc

Cnd vnzarea are ca obiect bunuri de gen, inclusiv bunuri dintr-un gen limitat,
proprietatea se transfer cumprtorului la data individualizrii acestora prin predare,
numrare, cntrire, msurare sau prin orice alt mod convenit sau impus de natura
bunului.
Dac mai multe bunuri sunt vndute n bloc i pentru un pre unic i global,
proprietatea se strmut cumprtorului ndat ce contractul s-a ncheiat, chiar dac
bunurile nu au fost individualizate. (de pild se vinde tot grul dintr-un hambar la un
anumit pre global).

35. Vnzarea pe ncercate i vnzarea pe gustate

Vnzarea este pe ncercate atunci cand se incheie sub condiia suspensiv ca , n
urma incercarii , bunul sa corespunda criteriilor stabilite la incheierea contractului ori, in
lipsa acestora, destinatiei bunului, potrivit naturii sale.
Termenul pentru ncercare este cel convenit intre prilor, sau va fi cel statornicit
prin uzane sau in lipsa acestora este de 30 de zile de la predarea bunului.
 Conditia se considera indeplinita in cazul in care cumparatorul nu a declarat ca bunul
este nesatisfacator in interiorul termenului.
Proprietatea si riscurile lucrului vandut apartin vanzatorului pana in momentul
indeplinirii conditiei suspensive.
Vnzarea pe ncercate are ca obiect numai mobile corporale, cum ar fi: aparatur,
maini, haine, animale etc. care pot fi supuse ncercrii.
Vnzarea pe gustate .Vnzarea sub rezerva ca bunul s corespund gusturilor
cumprtorului se ncheie numai dac acesta a fcut cunoscut acordul su n termenul
convenit ori statornicit prin uzane.
In cazul in care un asemenea termen nu exista, se considera termenul de 30 de zile.
Momentul transmiterii proprietatii si al riscului pieirii acestora este cand bunurile de
gen au fost individualizate.
Vanzarea pe gustate se incheie pentru anumite categorii de bunuri: vin, tuica, fructe
etc.

36. Vnzarea bunurilor altuia: data ncheierii vnzrii,

data transmiterii, sanciune
Daca , la data incheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se
afla in proprietatea unui tert, contractul este valabil, iar vanzatorul este obligat sa
asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul sau catre cumparator.
Data transmiterii de catre vanzator a dreptului de proprietate de la titularul sau catre
cumparator.
Obligaia vnztorului se consider ca fiind executat fie prin dobndirea de ctre
acesta a bunului, fie prin ratificarea vnzrii de ctre proprietar, fie prin orice alt mijloc,
direct sau indirect, care procur cumprtorului proprietatea asupra bunului.
Daca din lege sau din vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stamuta de
drept cumparatorului din momentul dobndirii bunului de ctre vnztor sau al
ratificrii contractului de vanzare de ctre proprietar.
Sanctiune pentru netransmiterea de ctre vnztor a dreptului de proprietate ctre
cumprtor este rezoluiunea contractului, restituirea preului, precum i, dac este
cazul, plata de daune-interese.
Atunci cand un coproprietar a vandut bunul proprietate comun, iar ulterior
vnztorul nu asigur transferul proprietii ctre cumprtor, acesta din urm poate
cere daune-interese i, la alegere, fie reducerea preului proporional cu cota parte pe
care nu a dobndit-o, fie rezoluiunea contractului n cazul n care nu l-ar fi ncheiat dac
ar fi tiut c nu va deveni proprietarul ntregului bun.

37. Reguli speciale aplicabile n cazul vnzrii bunurilor imobile

Vanzarea imobilelor fara indicarea suprafetei.
Atunci cand se vinde un imobil determinat, fara indicarea suprafetei, pentru un pret
total, nici cumparatorul si nici vanzatorul nu pot cere nu pot cere rezoluiunea
contractului ori modificarea preului pe motiv c suprafaa este mai mic sau mai mare
dect au crezut.
Vnzarea unei suprafee dintr-un teren mai mare.Atunci cand se vinde cu un anumit
pret pe unitatea de masura, o anumita suprafata dintr-un teren mai mare, a carei
intindere sau amplasare nu este determinata, cumparatorul poate cere stramutarea
proprietatii numai dupa masurarea si delimitarea suprafetei vandute.
Vnzarea unui imobil determinat cu indicarea suprafeei.
- Dac se constat c suprafaa real este mai mic dect cea indicata n contract,
cumprtorul poate cere vnztorului s i dea suprafaa convenita.
- Daca cumparatorul nu cere sau vanzatorul nu poate sa transmita aceasta
suprafata, cumparatorul poate obtine fie reducerea corespunzatoare a pretului, ,, fie
rezolutiunea contractului daca, din cauza diferentei de suprafata, , bunul nu mai poate fi
folosit in scopul pentru care a fost cumparat.
- Daca insa suprafata reala este mai mare, iar excedentul depaseste a 12-a parte
din suprafata convenita, cumparatorul va plati suplimentul de pret corespunzator sau va
putea obtine rezolutiunea contractului.Atunci cand excedentul nu depaseste a 12-a parte
din suprafata convenita, cumparatorul nu poate obtine rezolutiunea, dar nici nu este
dator sa plateasca pretul excedentului.
Aciunea vnztorului pentru suplimentul de pre i aciunea cumprtorului pentru
reducerea preului sau pentru rezoluiunea contractului trebuie exercitate n termen de
un an de la data ncheierii contractului, sub sanciunea decderii din drept. Dac ns
 prile au prevzut n contract o dat pentru msurarea imobilului, termenul de un an
curge de la acea dat.
Vnzarea a dou fonduri cu precizarea ntinderii fiecruia.Cnd prin acelai contract
s-au vndut dou fonduri cu precizarea ntinderii fiecruia i pentru un singur pre, dac
ntinderea unuia este mai mare, iar a celuilalt mai mic, se va face compensaia dintre
valoarea surplusului i valoarea lipsei.

38. Vnzarea motenirii: motenire nedeschis, forma, bunuri individuale i d

e familie
Prin mostenire se intelege dreptul de a culege o mostenire deschisa sau o cota din
aceasta. Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.
Motenirea nedeschis nu poate fi nstrinat, sub sanciunea nulitii absolute.
Sunt lovite de nulitatea absoluta actele juridice avand ca obiect drepturi eventuale
asupra unei mosteniri nedeschise inca, precum actele prin care se accepta mostenirea
sau se renunta la aceasta, inainte de deschiderea ei, ori actele prin care se instraineaza
sau se promite instrainarea unor drepturi care s-ar putea dobandi la deschiderea
mostenirii.
Forma.Vanzarea unei mosteniri se incheie in forma autentica, sub sanciunea nulitii
absolute.
Bunuri individuale. Daca se vand bunuri individuale din mostenire, atunci nu mai
avem de-a face cu o vnzare a motenirii, ci cu o vnzare pur i simpl, creia i se vor
aplica regulile generale ale vnzrii.
Bunurile de familie (nscrisurile sau portretele de familie, decoraiile sau alte
asemenea bunuri) care nu prezint valoare patrimonial nsemnat, dar care au pentru
vnztor o valoare afectiv, se prezum c nu sunt cuprinse n motenirea vndut.
Dac bunurile de familie au valoare patrimonial nsemnat i vnztorul nu i le-a
rezervat expres, atunci el datoreaz cumprtorului preul lor la data vnzrii.

39. Vnzarea cu plata preului n rate i rezerva proprietii:

data transmiterii, contract cu executare succesiv, riscul
Data transmiterii.Aceasta vanzare presupune plata preului de ctre cumprtor n
dou sau mai multe rate lunare, trimestriale, semestriale, anuale etc., egale sau nu ca
valoare, iar transmiterea dreptului de proprietate catre cumparator are loc la momentul
plii ultimei rate, dei pn atunci bunul vndut se poate afla n detenia
cumprtorului.
Contract cu executare sucesiva.Dei plata preului are loc n rate, aceast vnzare nu
este un contract cu executare succesiv, deoarece nu este ndeplinit cerina ca
prestaiile ambelor pri s fie succesive.
Riscul. Dei cumprtorul dobndete dreptul de proprietate la data achitrii ultimei
rate din pre, totui, riscul bunului i se transfer la data predrii bunului.
n cazul n care cumprtorul nu pltete preul datorat la scaden, vnztorul este
ndreptit s cear rezoluiunea contractului de vnzare cu plata n rate i cu rezerva
dreptului de proprietate. Dac aciunea se admite, vnztorul este obligat s restituie
toate sumele primite, dar este ndreptit s rein, pe lng daune-interese, o
compensaie echitabil pentru folosirea bunului de ctre cumprtor.

40. Vnzarea cu opiune de rscumprare: definiie, condiie rezolutori

e, termen, efecte,
sanciune specific
Vnzarea cu opiune de rscumprare este o vnzare afectat de condiie
rezolutorie, prin care vnztorul i rezerv dreptul de a rscumpra bunul sau dreptul
transmis cumprtorului. Opiunea de rscumprare nu poate fi stipulata pentru un
termen mai mare de 5 ani.
Exercitarea optiunii de rascumparare de catre vanzator se poate face numai daca
acesta restituie cumparatorului pretul primit si cheltuielile pentru incheierea contractului
de vanzare si realizarea formalitatilor de publicitate.
Efectele pe care le produce exercitarea optiunii de rascumparare

- efectele se stabilesc potrivit dispoziiilor privitoare la condiia rezolutorie, care se aplic

n mod corespunztor;
- vnztorul este obligat s respecte locaiunile ncheiate de ctre cumparator naintea
exercitrii opiunii, dac au fost supuse formalitilor de publicitate, dar nu mai mult de
3 ani din momentul exercitrii;
- vnztorul trebuie s-l notifice pe cumprtor sau chiar pe subdobnditor dac este
cazul n legtur cu intenia de exercitare a opiunii;
- n termen de o lun de la data notificrii, vnztorul este obligat s consemneze sumele
pe care este dator s le restituie, potrivit legii, la dispoziia cumprtorului, sub
sanciunea decderii din dreptul de a exercita opiunea de rscumprare;
- in cazul vnzrii cu opiunea de rscumprare ce are ca obiect o cota dintr-un bun,
partajul trebuie cerut i n raport cu vnztorul dac acesta nu i-a exercitat nc
opiunea;
- vnztorul care nu i-a exercitat opiunea de rscumprare in cadrul partajului, decade
din dreptul de opiune chiar i atunci cnd bunul este atribuit, n tot sau n parte
cumprtorului.
Sanciune specific: dac diferena dintre preul rscumprrii i preul pltit pentru
vnzare depete nivelul maxim stabilit de lege pentru dobnzi, preul rscumprrii va
fi redus la preul pltit pentru vnzare. Aceast sanciune se aplic i n cazul n care
vnztorul se oblig s rscumpere bunul vndut.

41. Vnzarea cu arvun (definiie, acont)

Arvuna confirmatorie este suma de bani sau alte bunuri mobile avansate de
cumprtor ctre vnztor, drept manifestare a ncheierii contractului. Arvuna are functie
de garantie.
Daca partea care a dat arvuna se razgandeste ulterior si nu mai doreste sa incheie
contractul final, pierde arvuna. -Daca partea care a primit arvuna nu vrea sa mai incheie
contractul final, va achita celeilalte parti cu titlu de despagubire dublul arvunei primite.
Arvuna este de doua feluri:
a.Arvuna confirmatorie sau de dovada a incheierii contractului;
b.Arvuna penalizatoare sau de dezicere, adica de denuntare unilaterala a contractului
Acontul este o suma de bani achitata in avans si reprezinta o parte din pret.Acontul
se restituie n situaia de nerealizare a vnzrii.

42. Vnzarea de drepturi litigioase: avantaje, condiii.

Dreptul este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire cu privire
la existenta sau intinderea sa.
Spre deosebire de o vanzare-cumparare obisnuita, vanzarea dreptului litigios este un
contract aleatoriu, in care partile nu cunosc existenta dreptului lor din momentul
realizarii acordului de vointa, cci vanzatorul nu poate garanta cumparatorului ca va
castiga procesul.
Avantaje.Vnzarea de drepturi litigioase poate fi avantajoas pentru vnztor
(reclamant sau prt) pentru c i asigur o parte din ctig, indiferent de hotrrea
pronunat n litigiul care are ca obiect drepturile litigioase vndute. Totodat, vnztorul
va economisi timp i va fi scutit de plata cheltuielilor de judecat. La rndul su, i
cumprtorul drepturilor litigioase are interesul de a dobndi drepturile aflate n litigiu,
ntruct, dac va ctiga procesul, dobndete drepturile pe un pre mai mic dect
valoarea real.
Conditii. Sub sanciunea nulitii absolute, judectorii, procurorii, grefierii, executorii,
avocaii, notarii publici, consilierii juridici i practicienii n insolven nu pot cumpara
direct sau prin persoane interpuse drepturi litigioase care sunt de competena instanei
judectoreti n a crei circumscripie i desfoar activitatea.
Pentru vnzarea de drepturi litigioase se cer a fi ntrunite urmtoarele condiii :
- s existe un proces nceput si neterminat care s aib ca obiect drepturile ce se vor
vinde.
- procesul trebuie s poarte asupra fondului, adic asupra existenei sau ntinderii
dreptului.
- vnztorul s nu garanteze existena dreptului litigios, ntruct n sens contrar, nu am
mai avea de-a face cu vnzarea de drepturi litigioase, ci cu cesiunea din dreptul comun.

43. Noiunea i caracterele juridice ale contractului de locaiune

Locaiunea este contractul prin care o parte, numit locator, se oblig s asigure
celeilalte pri, numit locatar, folosina unui bun pentru o anumit perioad, n schimbul
unui pre, denumit chirie.
Caracterele juridice ale contractului de locaiune
Locaiunea prezint urmtoarele caractere juridice:
a) este n principiu un contract consensual, ntruct se ncheie n mod valabil prin
simplul acord de voin al prilor, forma scris fiind cerut doar ca o condiie ad
probationem i nicidecum ad validitatem
 b) este un contract sinalagmatic (bilateral), adica d natere la obligaii reciproce
ntre pri. Locatorul are obligaia de a asigura folosina vremelnic a lucrului dat n
locaiune, iar locatarul se oblig s plteasc preul locaiunii;
c) este un contract cu titlu oneros, pentru c ambele pri contractante urmresc
obinerea unui avantaj patrimonial echivalent celui aferent celeilalte pri.
d) este un contract n principiu comutativ, pentru c prile i cunosc existena i
ntinderea obligaiilor asumate nc de la data ncheierii contractului .
e) este un contract cu executare succesiv
f) este un contract translativ de folosin temporar, spre deosebire de vnzare, care
transfer proprietatea

44. Capacitatea prilor contractului de locaiune (act de administrare,

bun comun, locaiune mai mare de 3 ani, locaiuni succesive)
ntruct contractul de locaiune este n principiu un act de administrare, prile
contractante trebuie s aib capacitatea de a ncheia astfel de acte. Este motivul pentru
care oricare dintre soi poate folosi, deci i nchiria un bun comun, fr a avea
consimmntul expres al celuilalt so.
n acelai timp, dreptul real al locatorului nu trebuie s fie personal, pentru a putea fi
exercitat i prin altul. Calitatea de locator o poate avea, aadar, proprietarul,
coproprietarul, uzufructuarul, locatarul principal, n cazul sublocaiunii etc. Nu pot avea
calitatea de locator uzuarul, titularul dreptului de abitaie, i fr acordul comodantului,
comodatarul, deoarece aceste persoane cu toate c au dreptul de a folosi bunul, nu l pot
folosi prin alt persoan.
Locatarul poate fi o persoan fizic sau juridic titular a unui drept real care-i
confer dreptul de folosin asupra bunului ce se va da n locaiune.
Bun comun.Locaiunea care are ca obiect un bun comun, trebuie ncheiat cu acordul
coproprietarilor ale cror cote nsumate depesc jumtate din dreptul de proprietate.
Locatiunea mai mare de 3 ani.Dac locaiunea se ncheie pe o perioad mai mare de
3 ani, atunci pentru ncheierea sa valabil este nevoie de acordul tuturor coproprietarilor.
Evacuarea poate fi cerut numai dup expirarea unui termen de 3 ani de la predarea
bunului ctre locatar, care la rndu-i poate angaja rspunderea locatorului n temeiul
obligaiei de garanie contra eviciunii provenite din fapta unui ter.
n situatia unor locaiuni succesive ale cror perioade se suprapun fie si parial , cu
durata primului contract de locaiune, conflictul dintre locatari se rezolv astfel:
- n cazul imobilelor nscrise n cartea funciar va avea ctig de cauz locatarul care
i-a notat dreptul n cartea funciar
- n cazul mobilelor supuse unor formaliti de publicitate, in favoarea locatarului
care a ndeplinit mai nti aceste formaliti.
- n cazul celorlalte bunuri conflictul se rezolv n favoarea locatarului care a intrat
cel dinti n folosina bunului, dac a fost de bun credin, adic nu a cunoscut i nici nu
putea s cunoasc existena locaiunii preexistente, la data intrrii sale n posesie.

45. Obiectul i forma contractului de locaiune: lucrul, chiria, motenire ned

eschis, titlu executoriu.
Obiectul contractului de locaiune este format din lucrul transmis spre folosin i
chiria pltit de locatar.
Forma. Fiind, de principiu, un contract consensual, locaiunea se ncheie n mod
valabil prin simplul acord de voin al prilor.Potrivit legii, contractele de locaiune
ncheiate prin nscris sub semntur privat nregistrate la organele fiscale, precum i
cele ncheiate sub form autentic constituie titluri executorii pentru plata chiriei la
termenele i n modalitile stabilite n contract.
Lucrul a crui folosin a fost dat n locaiune poate fi unul mobil sau imobil,
corporal sau incorporal (de pild, un drept patrimonial de proprietate intelectual), cu
condiia ca bunurile mobile respective s fie individual determinate i
neconsumptibile.Locaiunea poate purta i asupra bunurilor viitoare, cu excepia
bunurilor dintr-o motenire nedeschis.
Bunurile din domeniul public al statului sau al unitilor administrativ teritoriale pot fi
nchiriate, potrivit unor reguli speciale, constnd n respectarea unor formaliti ori
emiterea unor autorizaii speciale, dup caz.
Chiria, pe care locatarul o pltete n schimbul folosirii lucrului, se stabilete de
comun acord, de ctre pri, i poate fi reprezentat fie printr-o sum de bani, fie prin
orice alte bunuri sau prestaii.Lipsa chiriei din coninutul contractului de locaiune
atrage dup sine nulitatea acestuia, o astfel de convenie putnd fi calificat ca fiind
mprumut de folosin.
 46. Obligaia locatorului de a preda bunul dat n locaiune i de a men
ine bunul n stare
corespunztoare de folosin (reparaii, notificare, dobnzi)
Obligaiile locatorului. Locatorul are urmtoarele obligaii principale:
obligaia de predare a lucrului;
obligaia de a menine lucrul n stare corespunztoare de folosin;
obligaia de garanie contra viciilor i
obligaia de garanie contra eviciunii.
1.Obligaia de a preda locatarului bunul dat n locaiune
Locatorul este obligat s predea bunul mpreun cu toate accesoriile sale n starea
corespunztoare utilizrii acestuia, potrivit destinaiei.
Predarea bunului devine exigibil dup plata primei trane a chiriei sau a ntregii
chirii, dac prile au convenit ca aceasta s fie pltit ntr-o singur tran.
Locul unde se pred bunul este cel unde se afl acesta la momentul ncheierii
locaiunii, n lips de stipulaie contrar. Starea bunului la momentul predrii trebuie s
fie corespunztoare ntrebuinrii sale conform destinaiei, standard al conformitii
formulat destul de general.
Predarea bunului dat n locaiune se efectueaz pe cheltuiala locatorului.
Dac locatorul refuz predarea bunului, atunci locatarul poate:
s cear predarea silit a lucrului;
s solicite rezoluiunea locaiunii pentru neexecutare, plus daune-interese;
s invoce excepia de neexecutare a contractului i s refuze, la rndu-i, plata
chiriei dac trebuie pltit cu anticipaie.
Obligaia de a menine bunul n stare corespunztoare de folosin, adica locatorul
trebuie s efectueze toate reparaiile necesare n acest scop. Locatorul trebuie s
efectueze numai reparaiile importante i necesare meninerii unei folosine normale a
lucrului, reparaiile locative cznd n sarcina locatarului.

47. Obligaiile locatorului de a garanta contra eviciunii (eviciunea din

fapta proprie excepii,
din fapta unui ter, introducerea n proces a locatorului)
Locatorul are obligaia de a nu face nimic de natur s-l tulbure pe locatar n folosirea
bunului dat n locaiune n conformitate cu destinaia stabilit.
De la aceast regul exist dou excepii:
a.reparaiile urgente care conduc la restrngerea folosinei bunului de ctre locatar.
Este vorba de reparaiile care nu pot fi amnate pn la sfritul locaiunii ori cele a
cror amnare ar expune bunul pericolului de a fi distrus. Cnd reparaia dureaz mai
mult de 10 zile, preul locaiunii va fi sczut proporional cu timpul i cu partea bunului
nefolosite de locatar.
b.Dreptul locatorului de a examina bunul la intervale de timp
Eviciunea provenit din partea unui ter, este de reinut c garania locatorului nu
acoper tulburrile cauzate de fapta unui ter care nu pretinde vreun drept asupra
bunului.

48. . Obligaia locatarului de aplti chiria (termene, locul, probe

prezumia chitana liberatorie, impreviziunea, titlu executoriu)
Plata chiriei este obligaia principal a locatarului care trebuie platita la termenele
stabilite potrivit uzanelor. Daca nu exista uzante si in lipsa unei stipulaii contrare, chiria
se pltete astfel:
- n avans pentru toat durata contractului, dac aceasta nu depete o lun;
- n prima zi lucrtoare a fiecrei luni, dac durata locaiunii este mai mare de o lun, dar
mai mic de un an;
- n prima zi lucrtoare a fiecrui trimestru, dac durata locaiunii este de cel puin un an.
Locul plii chiriei este legat de natura acesteia i urmeaz a fi stabilit potrivit
dreptului comun aplicabil locului executrii obligaiilor.
 Proba plii chiriei este, guvernat de dispoziiile dreptului comun relative la chitana
liberatorie. Astfel, chitana dat pentru achitarea chiriei pentru una din prestaiile
periodice face s se prezume, pn la proba contrarie, executarea prestaiilor de plat a
chiriei anterior scadente.
Caracterul executoriu: potrivit legii, contractele de locaiune ncheiate prin nscris sub
semntur privat nregistrate la organele fiscale, precum i cele ncheiate sub form
autentic constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele i n modalitile
stabilite n contract.

49. Obligaia locatarului de folosi bunul cu pruden i diligen

Locatarul este obligat s foloseasc bunul luat n locaiune cu pruden i diligen,
potrivit destinaiei stabilite prin contract sau, n lips, potrivit celei prezumate dup
anumite mprejurri, cum ar fi natura bunului, destinaia sa anterioar ori destinaia
dup care locatarul l folosete.
Daca locatarul modifica forma bunului ori ii schimba destinatia sau daca il
intrebuinteaza astfel incat il prejudiciaza pe locator, locatorul poate cere daune-interese
i, dup caz,rezilierea contractului
Referior la imbunatatirile facute de locatar:
- locatorul are dreptul de a pastra lucrarile adaugate si autonome efectuate asupra
bunului pe durata locatiunii si nu poate fi obligat la despagubiri decat daca locatarul a
efectuat lucrarile cu acordul prealabil al locatorului
- daca lucrarile au fost efectuate fara acordul prealabil al al locatorului, acesta poate
alege sa ceara locatarului aducerea bunului in starea initiala, precum si plata de
despagubiri pentru orice paguba ar fi cauzata bunului de catre locatar
- In cazul in care nu a avut acordul prealabil al locatorului, locatarul nu poate invoca, in
niciun caz, dreptul de retentie.

50. Obligaia locatarului de a restitui bunul.

La incetarea locatiunii, locatarul este obligat sa restituie bunul luat in locatiune in
starea in care l-a primit, in afara de ceea ce a pierit sau s-a deteriorat din cauza
vechimii.
Restituirea bunurilor mobile luate in locatiune se face in locul in care au fost predate.
Cnd locatarul refuz s restituie bunul, locatorul se adreseaz instanei fie prin
aciune personal, prescriptibil n termen de trei ani de la scadena obligaiei de
restituire, fie exercit o aciune real care poate avea, n raport cu dreptul real protejat,
caracter imprescriptibil sau prescriptibil.

51. Sublocaiunea: definiie, relaia locator sublocatar, excepii, aciune oblic

, drept de retenie.
Sublocaiunea este un contract prin care locatarul iniial, numit sublocator (sau
locatar principal), transmite unui ter, numit sublocatar (sau locatar secundar), n tot sau
n parte, dreptul de folosin dobndit asupra bunului dat n locaiune prin contractul
anterior ncheiat cu locatorul iniial. Cu toate acestea, dac bunul este mobil, sublocaiunea nu este
permis dect cu acordul scris al locatorului Sublocaiunea trebuie s respecte clauzele i
condiiile prevzute n contractul de locaiune iniial.
Sublocaiunea nu poate fi mai lung dect locaiunea iniial, nu poate prevedea alt
destinaie a bunului i nu poate ngdui sublocatarului s modifice bunul dac
sublocatorul nu avea aceste drepturi.
Relatia locator initial sublocatar
in caz de neplata a chiriei cuvenite in temeiul locatiunii (adica atunci cand locatarul
principal nu plateste chiria locatorului initial), locatorul initial il poate urmari pe
sublocatar pana la concurenta sumei pe care acesta o datoreaza locatarului principal.
Aceasta operatiune juridica este una asemanatoare cu actiunea oblica. Plata anticipat a
chiriei ctre locatarul principal nu poate fi opus locatorului.(este exceptie????)
locatorul poate, de asemenea, sa se indrepte direct impotriva sublocatarului pentru
a-l constrange la executarea celorlalte obligatii asumate prin contractul de sublocatiune.
Exceptii. Plata anticipat a chiriei ctre locatarul principal nu poate fi opus locatorului.
 Drept de retentie. Locatorul principal are un drept de retentie asupra imobilelor
sublocatarului, insa in limitele chiriei datorate de acesta locatarului.

52. Cesiunea locaiunii: definiie, notificare, form

Cesiunea locaiunii este operaiunea juridic prin care locatarul, numit cedent,
transfer drepturile i obligaiile sale din contractul de locaiune ctre un ter, numit
cesionar.
Locatorul va intra n raporturi juridice directe cu cesionarul, locatarul cedent fiind
liberat de obligaiile sale fa de locator din momentul n care substituirea i produce
efecte fa de acesta din urm. Insa locatarul cedent va rspunde pentru nclcarea
obligaiilor svrite anterior producerii efectelor cesiunii.
Notificare.Dup data notificrii cesiunii ori acceptrii ei de ctre locatorul, acesta se
afl n raporturi juridice directe cu cesionarul.
Forma. Cesiunea locaiunii i acceptarea acesteia de ctre locatorul cedat trebuie
ncheiate n forma cerut de lege pentru validitatea contractului cedat.

53. Durata contractului de locaiune: durat neprevzut, emfiteoz

Durata maxima a locatiunii este de 49 de ani.Daca partile stipuleaza un termen mai
lung, aceasta se reduce de drept la 49 de ani.
Locatiunea fara durata determinata.Dac prin contract prile nu au aratat durata
locatiunii, fara a-si fi dorit s contracteze pe o durat nedeterminat, n lipsa uzanelor,
locatiunea se consider ncheiata:
a) pentru un an, n cazul locuinelor nemobilate sau spaiilor pentru exercitarea
activitii unui profesionist;
b) pe durata corespunztoare unitii de timp pentru care s-a calculat chiria, n cazul
bunurilor mobile ori in acela al camerelor sau apartamentelor mobilate;
c) pe durata locaiunii imobilului, n cazul bunurilor mobile puse la dispoziia
locatarului pentru folosina unui imobil.

54. ncetarea locaiunii prin denunare: pe durat determinat/nedetermina

t, drept
potestativ, notificare, termen rezonabil de preaviz, reziliere.
ncetarea locaiunii prin denunare este specifica locatiunii pe durata nedeterminata,
oricare parte avand dreptul de a denunta unilateral contractual prin notificare.
Notificarea facuta cu nerespectarea termenului de preaviz stabilit de lege sau in lipsa de
uzante, nu produce efecte decat de la implinirea acelui termen.
La implinirea termenului de preaviz, obligatia de restituire a bunului devine exigibila
iar contractul de locatiune incheiat constituie in conditiile legii, titlu executoriu cu privire
la aceasta obligatie.
Locatiunea pe durata determinata poate inceta prin denuntare unilaterala daca
contractul prevede clauza potrivit careia una dintre parti ori ambele parti sa aiba dreptul
de a face declaratia de denuntare.
Potestativ= dupa cum doreste una dintre partile contractante
Notificare.Locatiunea inceteaza de drept la expirarea termenului convenit de parti
sau dupa caz prevazut de lege, fara a fi necesara o instiintare prealabila.
Rezilierea locatiunii. Atunci cand, fara justificare, una dintre prile contractului de
locaiune nu i execut obligaiile nscute din contract, cealalt parte are dreptul de a
rezilia locaiunea, cu daune-interese, dac este cazul, potrivit legii.

55. ncetarea locaiunii prin expirarea termenului. Tacita relocaiune: regul

, excepii
Locatiunea inceteaza de drept la expirarea termenului convenit de parti sau dupa
caz prevazut de lege, fara a fi necesara o instiintare prealabila.
La expirarea termenului, ncetnd locaiunea, locatarul este obligat s restituie bunul
locaiunii.
Dac, dup mplinirea termenului, locatarul continu s dein bunul i s i
ndeplineasc obligaiile decurgnd din contract, iar locatorul nu se mpotrivete
conduitei locatarului, se consider ncheiat o nou locaiune prin exprimarea tacit a
acordului prilor.
Acest contract de rennoire tacit a contractului de locaiune, poart denumirea de
tacita relocaiune (reconduciune).

56. ncetarea locaiunii prin desfiinarea titlului locatorului (de drept, efect
e ex nunc, excepie, buna-credin i teoria proprietarului aparent)
Desfiintarea dreptului care permitea locatorului s asigure folosina bunului inchiriat
determina ncetarea de drept a contractului de locaiune.
Locatiunea va continua sa produca efecte si dupa desfiintarea titlului locatorului pe
durata stipulata de parti, fara a se depasi un an de la data desfiintarii titlului locatorului,
insa numai daca locatarul a fost de buna-credinta la incheierea locatiunii.
Desfiinarea titlului locatorului poate avea loc prin multiple modaliti: anulare,
nulitate, evingere de ctre un ter printr-o aciune n revendicare.
Teoria propietarului aparent : locatarul a fost de buna credinta caz in care locatiunea
isi mentine efectele.

57. Drepturile chiriaului (subnchiriere, cesiune, spaiile comune,de prefer

in de a angaja
rspunderea locatorului).
Subinchirierea si cesiunea contractului de inchiriere : chiriasul poate subinchiria sau
ceda contractul de inchiriere a locuintei numai cu acordul scris al locatorului, caz in care
in lipsa unei stipulatii contrare, cesionarul raspunde solidar cu chiriasul pentru obligatiile
asumatate fata de locator prin contractul de inchiriere.
Drept de folosire a partilor si instalatiilor comune ale cladirii
In cladirile cu mai multe apartamente, chiriasii au dreptul de a intrebuinta partile si
instalatiile de folosinta comuna ale cladirii potrivit cu destinatia fiecareia. in conditiile
prevazute la art. 1809 alin 2 sau 3 constituie in conditiile legii, titlu executoriu cu privire
la aceasta obligatie.
Dreptul de preferinta al chiriasului la inchiriere.
La incheierea unui nou contract de inchiriere a locuintei, chiriasul are la conditii
egale, drept de preferinta.eu nu are insa acest drept atunci cand nu si-a executat
obligatiile nascute in baza inchirierii anterioare
Dreptul de a denunta unilateral contractul prin notificare, cu respectarea unui
termen de preaviz de cel putin 60 de zile, dac nchirierea este pe durat determinat ;
Atunci cnd contractul de nchiriere s-a ncheiat fr determinarea duratei i nu s-a
convenit altfel, dreptul de a denuna actul prin notificare, cu respectarea unui termen de
preaviz care nu poate fi mai mic dect sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit
plata chiriei;
Dreptul de a fi despgubit pentru orice reparaie efectuat n numele proprietarului
i care cdea n sarcina acestuia.

58.ncetarea contractului de nchiriere prin denunare unilateral (notificar

e, termen de preaviz).
Locatiunea pe durata determinata poate inceta prin denuntare unilaterala daca
contractul prevede clauza potrivit careia una dintre parti ori ambele parti sa aiba dreptul
de a face declaratia de denuntare.
Notificare.Locatiunea inceteaza de drept la expirarea termenului convenit de parti
sau dupa caz prevazut de lege, fara a fi necesara o instiintare prealabila. La expirarea
termenului, ncetnd locaiunea, locatarul este obligat s restituie bunul locaiunii.
Dac, dup mplinirea termenului, locatarul continu s dein bunul i s i
ndeplineasc obligaiile decurgnd din contract, iar locatorul nu se mpotrivete
conduitei locatarului, se consider ncheiat o nou locaiune prin exprimarea tacit a
acordului prilor.
 Acest contract de rennoire tacit a contractului de locaiune, poart denumirea de
tacita relocaiune (reconduciune).
Rezilierea locatiunii : atunci cand, fara justificare, una dintre prile contractului de
locaiune nu i execut obligaiile nscute din contract, cealalt parte are dreptul de a
rezilia locaiunea, cu daune-interese, dac este cazul, potrivit legii
De asemenea, rezilierea poate fi declarat i unilateral de ctre creditor, prin
notificare scris adresat debitorului, cnd prile au convenit n acest sens, cnd
debitorul se afl de drept n ntrziere sau cnd acesta nu i-a exercitat obligaia n
termenul fixat prin punerea n ntrziere. Declaraia de reziliere trebuie fcut n
termenul de prescripie prevzut de lege pentru aciunea care are ca obiect rezilierea
respectiv.

59. ncetarea contractului de nchiriere prin decesul chiriaului .

Contractul de inchiriere a locuintei inceteaza in termen de 30 de zile de la data
inregistrarii decesului chiriasului.
Descendentii si ascendentii chiriasului au dreptul ca in termen de 30 de zile sa
opteze pentru continuarea contractului de inchiriere pana la expirarea duratei acestuia ,
daca sunt mentionati in contract si daca au locuit impreuna cu chiriasul.
Descendentii si ascendentii care au cerut continuarea contractului, desemneaza de
comun acord persoana sau persoanele care semneaza contactul de inchiriere in locul
chiriasului decedat. Daca acestia nu ajung la un acord in termen de 30 de zile de la data
inregistrarii decesului chiriasului, desemnarea se face de catre locator.
Subinchirierea consimtita de chirias inceteaza la expirarea termenului de 30 de zile,
daca locatiunea nu continua in conditiile existentei ascendentilor si descendentilor care
au locuit cu chiriasul

60. Contractul de arendare: noiune, domeniu de aplicare, condiii de form

Arendarea este un contract prin care una dintre pri, numit arendator, transmite
bunuri agricole celeilalte pri, numit arenda, pentru a fi exploatate o perioad de
timp, n schimbul unui pre, numit arend.
Pot fi arendate orice bunuri agricole cum ar fi terenurile cu destinatie agricola sau
animale, constructii de orice fel, masini, utilaje si alte asemenea bunuri destinate
exploatarii agricole.
Arendarea facuta pe durata nedeterminata, se considera a fi facuta pe toata
perioada necesara recoltarii fructelor pe care bunul agricol urmeaza sa le produca in anul
agricol in care se incheie contractul
Conditii de forma.
- Contractul de arendare trebuie incheiat in forma scrisa sub sanctiunea nulitatii
absolute.
- Sub sanctiunea unei amenzi civile stabilite de instanta de judecata pentru fiecare
zi de intarziere, arendasul trebuie sa depuna un exemplar al contractului la consiliul local
in a carui raza teritoriala se afla bunurile agricole arendate, pentru a putea fi
inregistratintr-un registru special tinut de secretarul consiliului local.
- Cand bunurile arendate se afla in raza teritoriala a mai multor consilii locate, cate
un exemplar al contractului se depune la fiecare consiliul local in a carui raza teritoriala
sunt situate bunurile arendate.
- Dispozitiile in materie de carte funciara sunt aplicabile.
- Toate cheltuielile legate de incheierea, inregistrarea si publicitatea contractului de
arendare revin arendasului.

61. Drepturile arendaului.

S primeasc bunul agricol arendat la termen si n conditiile stabilite de contract
Arendaul are drept de preempiune la vnzarea bunurile agricole arendate
 Cu acordul scris al arendatorului, arendaul poate s cesioneze contractul de
arendare soului care particip la exploatarea bunurilor arendate sau descendenilor si
majori .
Atunci cand pe durata arendarii, intreaga recolta a unui an sau cel putin o jumatate
din ea a pierit fortuit, arendasul poate cere reducerea proportionala a arendei daca
aceasta a fost stabilita intr-o cantitate determinata de produse agricole, intr-o suma de
bani determinata sau intr-o suma de bani determinabila in functie de valoarea unei
cantitati determinate de produse agricole.Daca arendarea este facuta pe mai multi ani,
reducerea nu se va stabili decat la sfarsitul arendarii, cand se va face o compensare a
recoltelor tuturor anilor de folosinta

62. Obligaiile arendaului (asigurarea bunului, cheltuieli, suportarea riscul

ui pieirii fructelor,
predarea fructelor, a comunica refuzul de a rennoi arendarea).
Obligaia de plat a arendei la termenele si in conditiile fixate prin contract
Obligaia de a folosi bunurile arendate ca un bun proprietar.Aceasta obligatie const
n cultivarea terenului cu grija i srguina pe care le-ar fi depus nsui proprietarul
bunului agricol.
S nu schimbe categoria de folosint a terenului arendat fr acordul prealabil, dat in
scris de ctre proprietar
Obligaia de a asigura bunurile arendate pentru riscul pierderii recoltei ori al pieirii
animalelor din cauza unor calamiti naturale.
Obligaia de restituire a lucrului la ncetarea contractului n starea n care l-a primit
de la arendator;
Suportarea cheltuielilor legate de ncheierea, nregistrarea
i publicitatea contractului de arendare.
In principiu, arendaul nu poate cesiona arendarea i nici subarenda
Ca excepie, cu acordul scris al arendatorului, arendaul poate s cesioneze
contractul de arendare soului care particip la exploatarea bunurilor arendate sau
descendenilor si majori
Cand arenda se plateste in fructe, in lipsa altui termen prevazut in contract,
arendasul este de drept in intarziere pentru predarea lor de la data culegerii, iar
arendatorul este de drept in intarziere pentru receptie de la data la care a fost notificat in
scris de catre arendas.
Obligatia de a comunica in scris refuzul de a reinnoi arendarea, cu cel putin 6 luni
inainte de expirarea termenului, iar in cazul terenurilor cu destinatie agricola, ce cel putin
un an.

63. Contractul de mandat: noiune i clasificare (folos, efecte, sfera actelor

juridice, mod exprimare voin, autocontracte)
Mandatul este contractul prin care o parte, numit mandatar, se oblig s ncheie
unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte pri, numit mandant.
Clasificarea contractelor de mandat.
In raport cu folosul pe care il urmareste mandatarul n schimbul serviciului pe care
i-l asum fa de mandant:
Mandat cu titlu gratuit cnd mandatarul se oblig s ncheie acte juridice pe seama
mandantului, iar acesta nu-i asum nicio contraprestaie n schimbul a ceea ce face
mandatarul pentru el.
Mandatul dintre 2 persoane fizice se prezuma a fi cu titlu gratuit.
Mandat cu titlu oneros cnd n schimbul obligaiei asumate de mandatar, mandantul
se oblig s ofere o contraprestaie.
Dup efectele pe care le produce actul prin care se acord mandatul, contractul
poate fi mandat cu reprezentare sau mandat fr reprezentare.
Imputernicirea pentru reprezentare sau, daca este cazul, inscrisul care o constata se
numeste procura.
 Atunci cand imputernicirea rezulta din contractul de mandat, mandatul este cu
reprezentare.
n raport cu criteriul sferei actelor juridice pe care urmeaz s le ncheie mandatarul,
mandatul poate fi general sau special.
Mandatul general, l autorizeaz pe mandatar s efectueze doar acte de conservare
i de administrare.
Mandatul special este acela n care mandatarul este mputernicit expres pentru a
ncheia o singur operaie juridic.
Din punctul de vedere al modului n care este exprimat voina mandantului de a-l
mputernici pe mandatar, avem de-a face cu mandat expres i mandat tacit.
Mandatul expres este cel care se d sub form scris.
Mandatul tacit nu se concretizeaz ntr-un nscris, fiind acordat sub form verbal,
fr ns s fie pus la ndoial voina indubitabil a mandantului de A mputernici pe
mandatar s ncheie acte juridice.
Contractul cu sine nsui i de dubla reprezentare.
Mandatul cu sine nsui este mandatul ncheiat ntre mandatar, ca reprezentant al
mandantului, pe de o parte, i persoana sa, n nume propriu, pe de alt parte. Este un act
ncheiat de una i aceeai persoan, care are dubl calitate, n sensul c reprezint o alt
persoan n calitate de mandatar i pe sine nsi, n nume propriu.
Dubla reprezentare este ipoteza n care o persoan ncheie un act n calitate de
mandatar care reprezint simultan dou persoane diferite.

64. Delimitarea contractului de mandat cu reprezentare de alte tipuri de co

ntracte: contract de munca, de antrepriz, de vnzare, de depozit
Fa de contractul de munc, mandatul oneros se difereniaz n principal prin aceea
c primul are ca obiect operaiuni materiale sau intelectuale prestate pentru cealalt
parte contractant (angajator), n timp ce obiectul mandatului const n ncheierea de
acte juridice cu terii.
Contractul de mandat se deosebete i de contractul de antrepriz, la fel ca i n
cazul contractului de munc, prin obiectul acestora: obiectul mandatului este ncheierea
de acte juridice de ctre mandatar, n vreme ce obiectul antreprizei este reprezentat de
efectuarea unor operaiuni tehnico-materiale cu materialul clientului i pe riscul su
pentru a realiza lucrarea ori a presta serviciul promis beneficiarului.
Contractul de mandat se deosebete i de contractul de vnzare, pentru c
mandatarul vinde pentru mandant, trebuind s restituie acestuia preul primit, iar
vnztorul este proprietarul bunului vndut. Totodat, n cazul mandatului transferul
dreptului de proprietate are loc direct n patrimoniul mandantului, reprezentat de
mandatar la ncheierea actului cu tera persoan, pe cnd cumprtorul particip
personal la ncheierea vnzrii i devine el nsui proprietarul bunului vndut.
Fa de contractul de depozit, mandatul de deosebete prin aceea c primul
presupune efectuarea unor servicii deponentului, n vreme ce mandatul nseamn
efectuarea unor acte juridice n numele i pe socoteala mandantului.
n sfrit, mandatul trebuie deosebit i fa de contractul de comodat. Diferena
const n mprejurarea c mandatarul nu are dreptul s utilizeze bunurile
neconsumptibile n interesul su, acestea fiind ale mandantului, pe cnd comodatarul are
acest drept.

65. Condiiile de valabilitate a contractului de mandat

Cu privire la capacitatea de a ncheia contractul de mandat, legea dispune c n cazul
reprezentrii convenionale, att reprezentatul, ct i reprezentantul trebuie s aib
capacitatea de a ncheia actul pentru care reprezentarea a fost dat.
Consimmntul prilor trebuie s ndeplineasc condiiile legale prevzute pentru
validitatea oricrei convenii. Dup cum am artat, Codul civil prevede o regul special
relativ la viciile de consimmnt. Astfel, dac este viciat consimmntul
mandatarului, mandatul este anulabil. Dac viciul de consimmnt privete elemente
stabilite de mandant, contractul este anulabil numai dac voina acestuia a fost viciat.
 Obiectul mandatului l constituie, ntotdeauna ncheierea unui act juridic, nu i
efectuarea de fapte materiale. Acestea din urm pot acea ns caracter accesoriu actelor
juridice ncheiate de mandatar.
Sub aspectul formei contractului de mandat, ntruct acesta este un contract
consensual, nu trebuie ndeplinit vreo form special. Fiind supus principiului
consensualismului, mandatul poate fi ncheiat n form scris, autentic ori sub
semntur privat, sau verbal.
Dac actul pentru care s-a dat mandat privete ncheierea sa ntr-o anumit form
autentic ad validitatem, atunci i contractul de mandat trebuie ncheiat cu respectarea
acelei forme. Este vorba de regula unitii formale dintre contractul de mandat i actul
juridic pentru ncheierea cruia s-a dat mandat.

66. Drepturile mandatarului.

Principalele drepturi ale mandatarului sunt:
- dreptul de a se abate de la instruciunile primite de la mandant, n anumite
mprejurri justificate;
- dreptul de a substitui o alt persoan n executarea mandatului;
- dreptul de a exercita drepturile mandantului, fa de teri;
- dreptul de a proceda la vnzarea bunurilor, n caz de urgen;
- dreptul de retenie asupra bunurilor primite.
Dreptul mandatarului de a se abate de la instruciunile primite de la mandant poate
fi exercitat cnd se afl n imposibilitatea de a-l ntiina n prealabil pe mandant i se
poate prezuma c acesta ar fi aprobat abaterea dac ar fi cunoscut mprejurrile care au
determinat-o.
Dreptul mandatarului de a substitui o alt persoan pentru executarea mandatului se
poate exercita, chiar n absena unei autorizri exprese n condiiile n care:
- mprejurri neprevzute l mpiedic s aduc la ndeplinire mandatul;
- i este imposibil s l ntiineze n prealabil pe mandant asupra acestor mprejurri;
- se poate prezuma c mandantul ar fi aprobat substituirea dac ar fi cunoscut
mprejurrile ce o justific.
n situaia n care bunurile primite de la teri de ctre mandatar pentru mandant
prezint semne de deteriorare sau au ajuns cu ntrziere, mandatarul are dreptul de a
exercita drepturile mandantului fa de teri, n scopul conservrii bunurilor respective.
Mandatarul are dreptul de a proceda la vnzarea bunurilor, n caz de urgen, cu
diligena unui proprietar. Cnd mandatarul se afl n situaia exercitrii ultimelor dou
drepturi evocate, are obligaia de a-l anuna, de ndat, pe mandant n legtur cu
aceste aspecte.
n sfrit, mandatarul are i un drept de retenie asupra bunurilor primite de la
mandant cu ocazia executrii mandatului ori pe seama acestuia. Scopul atribuirii acestui
drept este pentru garantarea tuturor creanelor mandatarului izvorte din mandat, pe
care le are mpotriva mandantului.

67. Obligaiile mandatarului

Obligaia de a executa mandatul . Mandatarul nu poate s depeasc limitele prin
mandat. Totui, aa cum am artat la drepturile mandatarului, aceasta se poate abate de
la instruciunile primite, dac se afl n imposibilitatea de a-l ntiina n prealabil pe
mandant si se poate prezuma ca acesta ar fi aprobat abaterea daca ar fi cunoscut
imprejurarile ce o justifica.
Diligenta mandatarului. Dac mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este tinut sa
execute mandatul cu diligenta unui bun proprietar.Daca mandatul este cu titlu gratuit,
mandatarul este obligat sa il indeplineasca
Obligaie de a da socoteal . Orice mandatar este tinut sa dea socoteala despre
gestiunea sa si sa remita mandantului tot ceea ce a primit in temeiul imputernicirii sale,
chiard aca ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului. ndeplinirea obligaiei de a
da socoteal include i obligaia mandatarului de a conserva bunurile pe care le deine
de la mandant, ori n numele lui.
 Obligaia de a-l ntiina pe mandant incumb mandatarului n legtur cu:
- schimbrile aduse executrii mandatului, n sensul depirii limitelor stabilite prin
mandat;
- mprejurrile care au aprut ulterior ncheierii contractului de mandat i care pot
determina revocarea sau modificarea acestuia.
Obligaii determinate de regimul pluralitii de mandatari. Prin pluraliti de
mandatari se nelege situaia n care doi sau mai muli mandatari au fost mputernicii
de ctre acelai mandant s ncheie aceleai acte juridice cu o ter persoan. Trebuie ca
la semnarea actului juridic cu terul s participe toi mandatarii, dac s-a stipulat astfel n
mandat, altfel actul juridic respectiv nu este valabil.
Obligatia de a raspunde pentru terti.n sfrit, mandatarul rspunde, n mod
excepional i pentru nendeplinirea obligaiilor de ctre terele persoane cu care a
ncheiat actul juridic pentru care a fost mputernicit. Aceast rspundere este ns
angajat doar dac mandatarul a cunoscut sau trebuia s cunoasc insolvabilitatea
terelor persoane la data cnd a ncheiat cu acestea actele juridice pentru care a primit
mandatul.

68. Obligaiile mandantului

- obligaia de a pune la dispoziia mandatarului mijloacele necesare executrii
mandatului;
- obligaia de a restitui mandatarului cheltuielile de executare a mandatului;
- obligaia de a-l despgubi pe mandatar;
- obligaia de a plti remuneraia mandatarului;
- obligaia de a rspunde n solidar cu ali mandani fa de mandatar

69. Raporturile dintre mandant i ter.

- intre mandant si tert se creeaza raporturi juridice directe
- mandatarul are doar rol de intermediar
- mandantul nu poate fi obligat in niciun fel prin actele incheiate de mandatar cu
depasirea puterilor primite, daca mandantul nu a ratificat in mod expres sau tacit actele
respective
- contractul incheiat de mandatar in lipsa imputernicirii ori cu depasirea limitelor
acesteia, poat produce efecte in patrimoniul mandantului daca sunt indeplinite conditiile
mandatului aparent.

70. ncetarea contractului de mandat prin revocare (pluralitate de mandan

i, form)
Cauzele de incetare ale mandatului sunt
- generale (executarea, expirarea termenului, realizarea conditiei rezolutorii et )
- speciale (revocarea de catre mandant, renuntarea mandatarului si moartea ,
incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului)
Revocarea mandatului de ctre mandant se poate face :
- oricand, expres sau tacit, indiferent de forma contractului de mandat si chiard
aca a fost declarat irevocabil
- un mandat autentic poate fi revocat prin inscris sub semnatura privat
- in cazul pluralitatii de mandanti, mandatul se revoca doar cu acordul tuturor
mandantilor
- imputernicirea data unui nou mandatar pentru aceeasi afacere, revoca
mandatul initial
Efectele revocarii mandatului de catre mandant:
- mandantul este tinut sa isi execute obligatiile fata de mandata
- mandantul este tinut sa repare prejudiciile suferite de mandatar din cauza
revocarii nejustificate ori intempestive

71. ncetarea contractului de mandat prin renunarea mandatarului

- oricand, prin notificarea mandantului
- prin renuntare, mandatarul nu pierde dreptul de remuneratie pentru actele pe care
le-a incheiat pe seama mandantului, pana la data renuntarii
 - mandatarul este obligat sa il despagubeasca pe mandant pentru prejudiciile
suferite prin efectul renuntarii, cu exceptia cazului cand continuarea executarii
mandatului i-ar fi cauzat mandatarului insusi o paguba insemnata

72. Noiunea i caracterele juridice ale contractului de ntreinere

Prin contractul de intretinere o parte se obliga sa efectueze in folosul celeilalte parti sau
al unui anumit tert prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii pentru o anumita durata.
Daca prin contract nu s-a prevzut durata ntreinerii ori s-a prevzut numai caracterul
viager al acesteia, atunci ntreinerea se va datora pentru toat durata vieii creditorului
ntreinerii.
Caractere juridice
- contract solem -numai n form autentic, sub sanciunea nulitii absolute;
- contract aleatoriu - ntinderea prestaiilor depinde de un eveniment viitor si
incert , i anume data morii ntreinutului;
- contract comutativ.
- contract sinalagmatic, n cazul cnd ntreinutul transmite un capital n
patrimoniul ntreintorului;
- contract n principiu translativ de proprietate, deoarece prestaiile de ntreinere
se efectueaz de ctre ntreintor n schimbul dobndirii unor bunuri sau a unei sume de
bani, efectul translativ producndu-se la fel ca n cazul contractului de vnzare;
- contract cu executare succesiv atipic, pentru c obligaia de a presta
ntreinerea se execut n timp, pe durata stabilit n contract. Caracterul de contract
atipic este definit de faptul c prestaia are caracter succesiv doar din punctul de vedere
al ntreintorului obligaiei de ntreinere, n vreme ce prestaia ntreinutului se
efectueaz, de regul, uno ictu. Iat de ce, muli autori sunt de prere c n cazul
contractului de ntreinere desfiinarea se poate face prin rezoluiune i nu prin reziliere,
care se folosete n cazul contractelor cu executare succesiv tipice;
- revocabil n anumite situaii. Contractul de ntreinere prin care ntreinutul se
lipsete de mijloacele necesare ndeplinirii obligaiei legale de a asigura alimente
anumitor persoane, poate fi revocat. Aciunea revocatorie (paulian) poate fi exercitat
de persoanele fa de care ntreinutul avea obligaia legal de ntreinere. Titularul
aciunii trebuie s dovedeasc faptul c prin contractul de ntreinere ncheiat cu titlu
oneros de ctre debitorul lor legal, acesta a rmas, cu bun tiin, fr mijloacele care i-
ar fi ngduit s asigure ntreinerea celor ndreptii.
- contract intuitu-personae, ntruct se ncheie n considerarea calitilor
personale ale prilor.

73. Obligaiile ntreintorului i nlocuirea ntreinerii prin rent

Obligatiile intretinatorului
- de a presta ntreinerea, obligaie de a face, pe care trebuie s o execute zilnic.
- obligatia de inmormantare a ntreinutului atunci cand ntreinerea arecaracter viager sau atunci
cand ntreinutului (creditorul) decedeaza in cursul duratei contractului.
- intretinerea continua a fi datorata in aceeasi masura chiar daca in cursul executarii contractului, bunul
care a constituit capitalul a pierit total sau partial ori si-a dimuniat valoarea, dintr-o cauza pentru care creditorul
intretinerii nu este tinut sa raspunda.
nlocuirea ntreinerii prin rent
Daca prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din motive
obiective sau daca debitorul intretinerii decedeaza si nu intervine o intelegere intre parti,
instanta judecatoreasca poate sa inlocuiasca, la cererea oricareia dintre parti, fie si
numai temporar, intretinerea in natura cu o suma de bani corespunzatoare.
Atunci cand prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din
culpa uneia dintre parti, instanta va majora sau dupa caz va diminua cuantumul sumei
de bani care inlocuiesste prestatia de intretinere.

74. Cauze de ncetare a contractului de ntreinere.

La expirarea duratei pentru care a fost incheiat.Exceptie la data decesului creditorului,
daca acesta decedeaza mai devreme.In acest caz debitoul trebuie sa il inmormanteze
Rezolutiunea pronuntata de instanta de judecata:
- cand comportamentul unei parti face imposibila executarea contractului in
conditii conforme bunelor moravuri.
- datorata neexecutarii fara justificare a obligatiei de intretinere.
In aceste cazuri, debitorul in culpa nu poate obtine restituirea prestatiilor de
intretinere deja executate

75. Contractul de tranzacie: noiune, feluri, condiii de valabilitate

Tranzactia este contractul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza
executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin transferul unor
drepturi de la una la cealalta.
Nu se poate tranzactiona asupra capacitatii sau starii civile a persoanelor si nici cu
privire la drepturi de care partile nu pot sa dispuna potrivit legii. Se poate insa
tranzactiona asupra actiunii civile derivand din savarsirea unei infractiuni.
Pentru a putea fi dovedita, tranzactia trebuie sa fie incheiata in scris.
Caractere juridice :
1.contract consensual dar pentru a putea fi dovedit trebuie sa fie incheiat in forma
scrisa
2.contract bilateral
3.contract cu titlu oneros
4.contract comutativ (partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor ce le revin
chiar de la momentul incheierii tranzactiei)
5.Contract intuitu-personae, deoarece un rol determinant la perfectarea tranzactiei il
au calitatile persoanei cu care se incheie contractul
6.contract declarativ de drepturi (deoarece recunoaste drepturile preexistente ale
partilor)
7.prin exceptie, tranzactia poate produce si efecte constitutive, si anume in cazul
cand o parte efectueaza sau promite ca va efectua anumite prestatii prin care constituie
un drept in favoarea celeilalte parti, in schimbul renuntarilor facute de aceasta.
Conditii de valabilitate
Capacitatea, ntruct renunrile pe care le fac prile au natura unor acte de
dispoziie, i prile contractante trebuie s aib capacitatea de a ncheia astfel de acte.
Consimmntul prilor la ncheierea tranzaciei, subliniem c acestea trebuie s
ndeplineasc cerinele generale de validitate din dreptul comun. Tranzacia poate fi
afectat de aceleai cauze de nulitate ca orice alt contract, dar nu poate fi anulat
pentru eroare de drept referitoare la chestiunile ce constituie obiectul nenelegerii
prilor i nici pentru leziune. Dac tranzacia este judiciar, judectorul este cel care va
verifica existena consimmntului prilor contractante.
Obiectul tranzaciei trebuie s priveasc operaiuni n legtur cu care prile pot s
i fac concesiuni reciproce sau s i transfere drepturi. De asemenea, tranzacia nu
poate avea ca obiect bunuri scoase din circuitul civil sau chestiuni de stare civil, de
capacitate civil a persoanelor i nici cu privire la drepturi asupra crora prile nu pot s
dispun conform legii. Tranzacia este indivizibil, iar n lipsa unei stipulaii contrare, ea
nu poate fi desfiinat n parte. Ca atare, nulitatea clauzelor, cu excepia celor
considerate nescrise, conduce la nulitatea ntregului contract. n doctrin s-a menionat
c nu pot fi asimilate efectele tranzaciei cu cele ale unei hotrri judectoreti
definitive.
Cauza sa existe, s fie licit i moral.

76. Efectele contractului de tranzacie

1.Efectele extinctive impiedica prile sa formuleze din nou aciune n justiie cu privire
la drepturile stinse sau recunoscute prin tranzacie.
2.Efecte declarative
De regul, se recunosc drepturi preexisente ale partilor. (Tranzactia nu da nastere la
efecte constitutive sau translative, deoarece scopul contractului nu este de a conferi
partilor drepturi noi).
Consecinte :
- Tranzactia va opera retroactiv de la nasterea drepturilor recunoascute reciproc ;
- Partile nu sunt obligate sa-si garanteze reciproc drepturile recunoscute.
- Numai actele constitutive ori translative de drepturi imobiliare se afla sub
incidenta normelor de carte funciara
Efecte relative : tranzactia produce efecte numai fata de parti, nu si fata de terti

77. Cauzele de anulare a contractului de tranzacie.

Tranzacia poate fi afectat de aceleai cauze de nulitate ca orice alt contract.
Tranzactia nu poate fi anulata pentru eroare de drept referitoare la chestiunile ce
constituie obiectul neintelegerii prilor i nici pentru leziune.
Este anulabil, tranzacia pentru existena viciilor de consimmnt.

Este nul tranzacia incheiata pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate
absoluta, in afara de cazul in care partile au tranzactionat expres asupra nulitatii.

In cazul in care tranzactia s-a incheiat pentru executarea unui act anulabil, anularea
tranzactiei poate fi ceruta numai de partea care la data inchiderii tranzactiei nu cunostea
cauza de anulabilitate Inscrisuri false. Este de asemenea nula tranzactia incheiata pe
baza unor inscrisuri dovedite ulterior ca fiind false.

Inscrisurile necunoscute.

Descoperirea ulterioara de inscrisuri necunoscute partilor si care ar fi putut influenta

continutul tranzactiei nu reprezinta o cauza de nulitate a acesteia, cu exceptia cazului in
care inscrisurile au fost ascunse de catre una dintre parti sau, cu stiinta ei, de catre un
tert.

Tranzactia este nula daca din inscrisurile descoperite rezulta ca partile sau numai una
dintre ele nu aveau niciun drept asupra caruia sa poata tranzactiona.

Tranzactia asupra unui proces terminat. Tranzactia asupra unui proces este anulabila
la cererea partii care nu a cunoscut ca litigiul fusese solutionat printr-o hotarare
judecatoreasca intrata in puterea lucrului judecat.

Tranzacia constatata prin hotarare judecatoreasca.

Tranzactia care punand capt unui proces nceput este constatat printr-o hotrre
judectoreasc, poate fi desfiinat prin aciune n nulitate sau aciune n rezoluiune ori
reziliere, precum orice alt contract.Ea poate fi de asemenea atacata cu aciune
revocatorie sau cu aciune n declararea simulaiei.

Hotararea prin care s-a desfiintat tranzactia in cazurile prevazute la alin.1 face ca
hotararea judecatoreasca prin care tranzactia fusese constatata sa fie lipsita de orice
efect

78. Definiia i caracterele juridice ale donaie.

Donaia este contractul prin care, cu intenia de a gratifica, o parte, numit donator,
dispune n mod irevocabil de un bun n favoarea celeilalte pri, numit donatar.
Caractere juridice
a) este un contract unilateral. Caracterul unilateral al donaiei este conferit de
mprejurarea c, de regul, numai una dintre prile contractului, i anume donatorul i
asum obligaii contractuale.
 b) este un contract cu titlu gratuit, deoarece transmiterea unui drept din patrimoniul
donatorului n cel al donatarului are loc fr ca transmitorul s urmreasc obinerea
unei contraprestaii echivalente.
Pe cale de excepie, donaia cu sarcini este un contract cu titlu oneros, dar numai n
limitele valorii sarcinii impuse donatarului. Dac sarcina impus donatarului este
echivalent sau mai mare dect valoarea dreptului transmis de ctre donator, contractul
nu mai are natura juridic a unei donaii, deoarece dispare elementul de gratuitate.
c) este un contract cu caracter comutativ. Acest caracter este valabil pentru donaia
cu sarcini, caz n care existena i ntinderea obligaiilor sunt cunoscute de ctre pri
chiar din momentul ncheierii contractului.
d) este un contract solemn, caracter consacrat de art. 1011 alin. (1) C. civ. potrivit
cruia acest contract se ncheie prin nscris autentic, sub sanciunea nulitii absolute.
e) este un contract n principiu irevocabil.
f) este un contract translativ de proprietate.

79. Incapaciti de a dispune prin donaie: minorul, interzisul judectoresc

Minorii i persoanele puse sub interdicie nu pot face liberaliti, nici prin
reprezentare, nici cu ncuviinarea ocrotitorului legal.
Sub sanctiunea nulitatii relative, nici chiar dupa dobandirea capacitii depline de
exerciiu persoana nu poate dispune prin liberalitati in folosul celui care a avut calitatea
de reprezentant sau ocrotitor legal al sau , inainte ca acesta sa fi primit de la instanta de
tutela descarcare pentru gestiunea sa. Se excepteaza situaia n care reprezentantul
legal ori, dup caz, ocrotitorul legal al donatorului este ascendentul acestuia din urm.

80. Incapaciti de a primi prin donaie: lipsa capacitii de folosin; perso

nalul medical;personalul care acorda asistenta religioasa
Lipsa capacitatii de folosinta - Inexistena fizic a donatarului persoan fizic, n
sensul c nu a fost conceput, i lipsa personalitii juridice a entitilor persoane
juridice.
Persoana care nu exist la data ntocmirii liberalitii poate benefi cia de ea, dac
liberalitatea este fcut n favoarea unei persoane capabile, cu sarcina pentru aceasta
din urma de a transmite beneficiarului obiectul liberalitii indata ce va fi posibil.
Incapacitile speciale n materie instituite prin dispoziiile
Sunt anulabile liberalitatile facute medicilor, farmacitilor sau altor persoane, in
perioada in care, in mod direct sau indirect, ii acordau ingrijiri de specialitate
dispunatorului pentru boala care este cauza a decesului.
A doua situaie special n materie se refer la incapacitatea preoilor ori a altor
persoane care acordau asisten religioas n timpul bolii care a determinat decesul
dispuntorului, s primeasc donaii de la acesta.
Sanctiune: Nerespectarea incapacitilor speciale de a primi donaii privind pe
medici, farmaciti i preoi se sancioneaz cu nulitatea relativ a donaiei
Exceptii de incapacitati
- liberalitile fcute soului, rudelor n linie dreapt sau colateralilor privilegiai,
precum i liberalitile fcute altor rude pn la gradul al patrulea inclusiv, dac, la data
liberalitii, dispuntorul nu are so i nici rude n linie dreapt sau colaterali privilegiai.
- daca dispunatorul a decedat din cauza bolii, termenul de prescriptie a dreptului la
actiune in anulare curge de la data la care mostenitorii au luat cunostinta de existenta
liberalitatii.
- in cazul in care dispunatorul s-a restabilit, legatul devine valabil iar actiunea in
anularea donatiei poate fi introdusa in termen de 3 ani de la data la care dispunatorul s-a
restabilit.

81. Incapaciti privind donaiile de organe: aspecte juridice, cazul donator

ului minor, cazul donaiei de organe de la persoanele decedate.
Nicio persoan nu poate fi supus experienelor, testelor, prelevrilor, tratamentelor
sau altor intervenii n scop terapeutic ori n scop de cercetare tiinific, dect n cazurile
i n condiiile expres i limitativ prevzute de lege.
Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine uman de la
donatori n via se fac exclusiv n cazurile i condiiile prevzute de lege, cu acordul
scris, liber, prealabil i expres al persoanelor donatoare, i numai dup ce au fost
informati, n prealabil, asupra riscurilor interveniei.In toate cazurile, donatorii pot reveni
asupra consimmntului dat pn la momentul prelevarii.
Se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana de la minori,
precum si de la persoanele aflate in viata, lipsite de discernamant din cauza unui
handicap mintal, unei tulburari mintale grave sau dintr-un alt motiv similar, in afara
cazurilor expres prevazute de lege.
Aspecte juridice desprinse din examinarea reglementarilor evocate din codul civil, i
anume:
consacrarea caracterului legal al prelevrii i al transplantului;
consacrarea caracterului liber consimit al prelevrii i transplantului;
consacrarea dreptului de retractare a consimmntului avnd ca titular pe donatorul
potenial.
reglementarea condiiilor pe care trebuie s le ndeplineasc consimmntul dat de
donator si primitor.
Aceste condiii sunt:
a) s fie liber, adic neafectat de vicii;
b) s fie prealabil;
c) s fie expres;
d) s fie exprimat n scris i n cunotin de cauz.

Prelevarea de organe, esuturi i celule de origine uman, n scop terapeutic, se

poate efectua de la persoane majore n via, avnd capacitate de exerciiu deplin,
dup obinerea consimmntului informat, scris, liber, prealabil i expres al acestora.Se
interzice prelevarea de organe, esuturi i celule de la persoane fr discernmnt.
Donatorul poate reveni asupra consimmntului dat, pn n momentul prelevrii.
Se interzice prelevarea de organe, esuturi i celule de la poteniali donatori minori n
via, cu excepia cazurilor prevzute n prezenta lege.
Prin excepie n cazul n care donatorul este minor i este rud de pn la gradul al
IV-lea cu primitorul, prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice se
face n urmtoarele condiii:
a) cu consimmntul minorului, dac acesta a mplinit vrsta de 10 ani, i cu acordul
scris al ocrotitorului legal, respectiv al prinilor, tutorelui sau al curatorului.Dac minorul
nu a mplinit vrsta de 10 ani, prelevarea se poate face cu acordul ocrotitorului legal;
b) n cazul donatorului care are cel puin 10 ani, consimmntul acestuia, scris sau
verbal, se exprim n faa preedintelui tribunalului n a crui circumscripie teritorial se
afl sediul centrului unde se efectueaz transplantul sau al tribunalului n a crui
circumscripie teritorial locuiete donatorul, dup efectuarea obligatorie a unei anchete
psihosociale de ctre direcia general de asisten social i protecia copilului.
(3) Refuzul scris sau verbal al minorului mpiedic orice prelevare.
Prelevarea de organe, esuturi i celule de la donatorul decedat se face n
urmtoarele condiii:
1. se definete ca donator decedat fr activitate cardiac persoana la care s-a
constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabil i ireversibil, confirmat n spital de 2
medici primari.
2. se definete ca donator decedat cu activitate cardiac persoana la care s-a
constatat ncetarea ireversibil a tuturor funciilor creierului, conform protocolului de
declarare a morii cerebrale
3. declararea morii cerebrale se face de ctre medici care nu fac parte din echipele
de coordonare, prelevare, transplant de organe, esuturi i celule de origine uman;
4. prelevarea de organe, esuturi i/sau celule de la persoanele decedate se face
numai cu consimmntul scris al cel puin unuia dintre membrii majori ai familiei sau al
rudelor, n urmtoarea ordine: so supravieuitor, prini, descendeni, frate/sor, alt
rud n linie colateral pn la gradul al IV-lea inclusiv,
5. prelevarea se poate face fr consimmntul membrilor familiei dac, n timpul
vieii, persoana decedat i-a exprimat deja opiunea n favoarea donrii, printr-un act
 notarial de consimmnt pentru prelevare i nscrierea n Registrul naional al
donatorilor de organe, esuturi i celule
6. prelevarea nu se poate face sub nicio form dac, n timpul vieii, persoana
decedat i-a exprimat deja opiunea mpotriva donrii, prin act de refuz al donrii. Actul
de refuz al donrii va fi prezentat de ctre aparintori coordonatorului de transplant.
Prelevarea de organe, esuturi i celule de la donatori vii i decedai se efectueaz
numai dup un control clinic i de laborator care s stabileasc compatibilitatea
donatorului cu primitorul i s exclud orice boal infecioas, o posibil contaminare sau
alte afeciuni care reprezint un risc pentru primitor.

82. Incapaciti privind donaiile fcute partidelor politice

Sunt incapabile de a face donaii:
- autoritile i instituiile publice, regiile autonome, companiile naionale, societile
comerciale sau bancare cu capital integral ori majoritar de stat, art. 10 alin. (2);
- sindicatele sau cultele religioase, indiferent de natura acestora, art. 10 alin. (3);
- alte state ori organizaii din strintate, precum i persoanele fizice sau juridice strine.
Pe cale de excepie legea ngduie donaiile fcute de organizaiile politice
internaionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de partidele ori
formaiunile politice aflate n relaii de colaborare politic, dac obiectul donaiilor const
n bunuri materiale necesare activitii politice, dar care nu sunt materiale de
propagand electoral.
Sanciunea pentru nclcarea prevederilor legale privind donaiile fcute ctre i
acceptate de partidele politice este nulitatea absolut, ntruct dispoziiile n materie
sunt de ordine public, iar veniturile astfel obinute sunt confiscate i fcute venit la
bugetul de stat.

83. Donaiile exceptate de la regula formei autentice; donaiile indirecte

Regula este ca donatia se incheie sub inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii
absolute.Exceptie fac donaiile indirecte, cele deghizate i darurile manuale.
a.Donaiile indirecte
Donaiile indirecte sunt acte juridice diferite de contractul de donatie, ncheiate cu
intenia de a gratifica, ca i donaia propriu-zis, dar care nu sunt supuse regulilor de
form cerute pentru validitatea donaiei.
Donaia indirect fiind un contract, pentru a fi valabil ncheiat este necesar acordul
donatarului.
Donaiile indirecte se realizeaz n cele mai multe cazuri prin intermediul renunrii la
un drept, remiterii de datorie i stipulaiei n favoarea unei tere persoane.
a) Renunarea la un drept constituie o liberalitate dac nu este cu titlu oneros i dac
se realizeaz prin intentia animus donandi (adica de a gratifica). Operaia juridic
principal este renunarea (la o motenire, de pild), donaia fiind un accesoriu al
acesteia.
Donaia indirect realizat prin renunarea la un drept poate fi universal (cnd se
renun la o succesiune), cu titlu universal (cnd se renun la o cot-parte din
motenire) i cu titlu particular.
b) Remiterea de datorie numit i iertarea de datorie, este un contract sau un act
juridic cu titlu gratuit, prin care creditorul renun la valorificarea creanei pe care o are
fa de debitor, cu intenia de a-l gratifica, efectul principal al iertrii fiind stingerea
raportului de obligaie.
Remiterea de datorie este de dou feluri: total sau parial, n raport cu valoarea
obligaiei la care se renun.
Iertarea de datorie nu este n aceast situaie un act unilateral al creditorului, ci
dimpotriv, pentru a reprezenta o donaie indirect, presupune acordul debitorului.
Remiterea de datorie poate fi probat prin orice mijloc de prob, n condiiile legii.
c) Stipulaia n favoarea unei tere persoane sau stipulaia pentru altul este un
contract prin care o parte, numit stipulant, dispune ca cealalt parte, numit promitent,
s dea, s fac sau s nu fac ceva n folosul unei tere persoane, numit beneficiar,
promitentul obligndu-se fa de stipulant s duc la ndeplinire obligaia n favoarea
beneficiarului.
Pentru a avea de-a face cu o donaie indirect, trebuie ca stipulaia n favoarea
terului beneficiar s fie fcut cu intenia de a gratifica (donandi causa).
Donaia indirect realizat prin intermediul stipulaiei n favoarea unei tere
persoane, prezint o serie de particulariti, cum ar fi:
s conin o stipulaie cert i nendoielnic din care s rezulte c terul beneficiar
devine titularul dreptului subiectiv de sine stttor de a pretinde promitentului s
execute prestaia la care s-a obligat;
s rezulte c terul beneficiar este o persoan determinat sau cel puin
determinabil. donatarul (terul beneficiar) dobndete direct i nemijlocit dreptul de
sine stttor, indiferent de acceptarea acestuia din partea sa ori de notificarea acceptrii
comunicat donatorului stipulant;
terul beneficiar nu este obligat s primeasc dreptul nscut direct n patrimoniul
su odat cu ncheierea contractului dintre stipulant i promitent. El l poate accepta ori
poate s renune la acest drept. Acceptarea nu are ns caracter constitutiv, ci are ca
efect consolidarea dreptului, cu efect retroactiv, de la data ncheierii stipulaiei;
stipulaia poate fi revocat ct timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la
stipulant sau la promitent. Stipulaia pentru altul se poate realiza prin: donaia cu
sarcin, contractul de asigurare sau contractul de rent viager.

84. Clauze incompatibilie cu principiul irevocabilitii donaiei: condiia pot

estativ, plata
datoriilor viitoare nedeterminate ale donatorului, dreptul de denunare unilate
ral.
Condiia potestativ const ntr-un eveniment viitor, a crui realizare depinde de
voina uneia sau a celeilalte pri semnatare a contractului.
Condiiile potestative sunt de dou feluri:
a)condiii potestative simple care constau ntr-un eveniment viitor a crui realizare
depinde att de voina uneia dintre pri, ct i de un fapt obiectiv, un element exterior
acestei voine (de exemplu, i donez autoturismul meu dac voi pleca din ar);
b)condiii pur potestative, a cror ndeplinire depinde exclusiv de voina uneia dintre
pri.
Spre deosebire de celelalte contracte, n care este interzis numai condiia pur
potestativ, n cazul donaiilor se interzice i condiia potestativ simpl, deoarece nu
este permis ca eficacitatea transmisiunii gratuite s depind de un eveniment a crui
ndeplinire s stea sub semnul voinei donatorului.
Plata datoriilor viitoare nedeterminate ale donatorului
De asemenea, legea declar ca fiind nule donaiile care conin clauza prin care se
impune donatarului s plteasc datoriile pe care le-ar contracta donatorul n viitor, dac
valoarea maxim a acestora nu este determinat n contractul de donaie.
Donaia este nul n totalitate dac donatorul i rezerv dreptul de a dispune de
ntreaga donaie. n ipoteza n care dreptul donatorului vizeaz o parte din bunurile
donate, avem de-a face cu nulitatea parial a contractului, i anume a clauzei ce
prevede rezervarea dreptului de a dispune de bunurile respective.
Bunurile pentru care donatorul i-a rezervat dreptul de a dispune nu aparin
donatarului. Dac ulterior ncheierii unei astfel de donaii, donatorul se rzgndete i
dorete s-l gratifice pe donatar i cu bunurile asupra crora i-a rezervat dreptul de a
dispune, atunci este nevoie de ncheierea unei alte donaii.

85. Clauze carenu afecteaz valabilitatea donaiei:substitutia fideicomisara

; substitutia
vulgara; fideicomisul simplu
Substitutia fideicomisara este dispozitia prin care dispunatorul insarcineaza o
persoana denumita instituit (donatar sau legatar) sa administreze bunul sau bunurile
 care constituie obiectul liberalitatii si sa le transmita la decesul sau (al instituitului)
substituitului desemnat de dispunator
Substituia vulgar const n faptul c donatorul l oblig pe instituit s administreze
bunurile primite i s le transmit la moartea sa substituitului, iar dac acesta din urm
nu vrea sau nu poate s beneficieze de liberalitate, donatorul indic o alt persoan, un
al doilea gratificat care s beneficieze de donaie. Acest al doilea substituit poate fi
motenitorul substituitului sau o ter persoan.
Fideicomisul simplu reprezint o singur liberalitate. Prin fideicomisul simplu
dispuntorul constituie o liberalitate ce urmeaz s fie culeas de o persoan care nu
poate primi la momentul actului de dispoziie, i, din acest motiv, liberalitatea va fi
fcut n favoarea unei persoane de ncredere capabile, care, n calitate de mandatar, se
oblig s o remit adevratului gratificat.
De asemenea, dac n cazul substituiei fideicomisare instituitul are sarcina de a
administra bunul, n situaia fideicomisului simplu, mandatarul are i sarcina de a remite
bunul care face obiectul liberalitii.

86. Revocabilitatea i nulitatea donaiilor ntre soi.

Revocabilitatea donatiei intre soti.Orice donatie ncheiata ntre soi este revocabila
numai n timpul cstoriei.
Nulitatea donatiei intre soti.Nulitatea casatoriei atrage nulitatea relativa a donatiei
facute sotului de rea-credinta

87. Obligaiile donatarului

Obligaia de recunotin:
- s nu atenteze la viaa donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia;
- s ntiineze donatorul n legtur cu inteniile unor persoane de a atenta la viaa
donatorului ori a unei persoane apropiate acestuia;
- s nu comit fapte penale, cruzimi sau injurii grave fa de donator;
- s nu refuze, n mod nejustificat, s asigure alimente donatorului ajuns n nevoie,
n limita valorii actuale a bunului donat.
Obligaia de a executa sarcina asumat n contract incumb donatarului ca oricrui alt
debitor, parte ntr-un contract sinalagmatic, cum este donaia cu sarcin

88. Obligaiile donatorului.

Obligaiile donatorului sunt:
- obligaia de a transmite dreptul donat;
- obligaia de a preda bunul donat;
- obligaia de garanie contra eviciunii;
- obligaia de garanie contra viciilor ascunse.

89. Revocarea donaiei pentru ingratitudine.

Donatia se revoca pentru ingratitudine in urmatoarele cazuri:
- daca donatarul a atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca
altii intentioneaza sa atenteze , nu l-a instiintat
- daca donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fa de donator;
- daca donatarul refuza in mod nejustificat s asigure alimente donatorului ajuns n nevoie,
n limita valorii actuale a bunului donat.
Dreptul la actiunea prin care se solicita revocarea pentru ingratitudine se prescrie in
termen de un an din ziua in care donatorul a stiut ca donatarul a savarsit fapta de
ingratitudine.

90. Revocarea donaiei pentru nendeplinirea sarcinii: aciunea n revocare:

efecte.
Dac donatarul nu ndeplinete sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii si n
drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donaiei.
- In cazul n care sarcina a fost stipulat n favoarea unui ter, acesta poate cere
numai executarea sarcinii.
 - Dreptul la actiunea prin care se solicita executarea sarcinii sau revocarea
donatiei se prescrie in termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata.
- Donatarul este inut s ndeplineasc sarcina numai n limita valorii bunului
donat, actualizat la data la care sarcina trebuia ndeplinit.
Efecte.Cnd donaia este revocat pentru nendeplinirea sarcinilor, bunul reintr n
patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite ntre timp asupra lui