UNIVERSITATEA DANUBIUS GALAȚI

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA DREPT
FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT: DISTANȚĂ
ANUL III
STUDENT ȚĂRANU CLAUDIU-ANDREI

TEMA NR. 1

     1. În ce constă obiectul urmăririi penale?

            a) strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea
persoanelor care au săvârșit o infracțiune și la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se
constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată;
            b) strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor și la stabilirea
răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea
în judecată;
            c) strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor și la identificarea
persoanelor care au săvârșit o infracțiune, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se
dispună trimiterea în judecată.
            2. Care este documentul prin care organele judiciare abilitate dispun asupra actelor
sau măsurilor procesuale?
            a) proces-verbal;
            b) dovadă;
            c) ordonanță.
            3. Modurile de sesizare sunt:
            a) plângerea, actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege și sesizarea
din oficiu;
            b) plângerea, denunțul și sesizarea din oficiu;
            c) plângerea, denunțul, actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege și
sesizarea din oficiu.
            4. Plângerea este:
            a) încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a
cauzat o infracțiune;
            b) încunoștințarea făcută de o persoană fizică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat o
infracțiune;
            c) încunoștințarea făcută de o persoană juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat o
infracțiune.
            5. Denunțul este:
            a) încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a
cauzat o infracțiune;
            b)  încunoștințarea făcută de o persoană juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat
o infracțiune;
            c) încunoștințarea făcută de o persoană fizică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat o
infracțiune.
            6. Este flagrantă:
            a) infracțiunea descoperită în momentul săvârșirii;
            b) infracțiunea descoperită imediat după săvârșire;
            c) infracțiunea descoperită în momentul săvârșirii sau imediat după săvârșire.
            7. termenul de introducere a plângerii prealabile:
            a) 2 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei;
            b) 6 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei;
            c) 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei.
            8. Cine pune în mișcare acțiunea penală și prin ce act procedural?
            a) organul de cercetare penală al poliției judiciare prin ordonanță;
            b) procurorul prin ordonanță;
            c) instanța de judecată prin încheiere.
            9. Cine dispune începerea urmăririi penale?
            a) numai procurorul;
            b) organul de urmărire penală;
            c) judecătorul de drepturi și libertăți.
            10. Procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu,
soluționează cauza prin ordonanță, dispunând:
            a) clasarea, când nu exercită acțiunea penală, întrucât există unul dintre cazurile prevăzute
la art. 16 alin. (1) C. proc. pen.;
            b) clasarea, când nu exercită acțiunea penală, ori, după caz, stinge acțiunea penală
exercitată, întrucât există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) C. proc. pen.;
            c) renunțarea la urmărirea penală, când nu exercită acțiunea penală, ori, după caz, stinge
acțiunea penală exercitată, întrucât există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) C.
proc. pen.
            11. Procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu,
soluționează cauza prin ordonanță, dispunând:
            a) renunțarea la urmărirea penală, când nu există interes public pentru continuarea
urmăririi penale;
            b) renunțarea la urmărirea penală, când nu inculpat în cauză;
            c)  clasarea, când nu exercită acțiunea penală, întrucât există unul dintre cazurile
prevăzute la art. 16 alin. (1) C. proc. pen.
            12. Clasarea se dispune:
            a) când nu poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și
formă esențiale ale sesizării sau când există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) C.
proc. pen.;
            b) când nu poate începe urmărirea penală deoarece există unul dintre cazurile prevăzute
la art. 16 alin. (1) C. proc. pen.;
            c) când nu poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și
formă esențiale ale sesizării.
            13. Pentru a se putea dispune renunțarea la urmărirea urmăririi penale:
            a) pedeapsa pentru infracțiunea în cauză trebuie să fie prevăzută cu amendă sau închisoare
de cel mult 9 ani;
            b) pedeapsa pentru infracțiunea în cauză trebuie să fie prevăzută cu amendă sau
închisoare de cel mult 7 ani;
            c) pedeapsa pentru infracțiunea în cauză trebuie să fie prevăzută cu amendă sau
închisoare de cel mult 10 ani.
            14. Reluarea urmăririi penale se poate dispune în caz de:
            a) încetare a cauzei de suspendare; restituire a cauzei de către judecătorul de cameră
preliminară;
            b) încetare a cauzei de suspendare; redeschidere a urmăririi penale;
            c) încetare a cauzei de suspendare; restituire a cauzei de către judecătorul de cameră
preliminară; redeschidere a urmăririi penale.
            15. Cine poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală?
            a) orice persoană, dacă prin actul respectiv s-a adus o vătămare a intereselor sale legitime;
            b) numai suspectul sau inculpatul;
            c) numai martorul și avocatul suspectului sau inculpatului.
Data,
04.04.2023