GRILE ACȚIUNEA PENALĂ

1. Acţiunea penală se poate pune în mişcare prin următoarele acte:

a) încheierea instanţei de judecată, în cazul infracțiunilor de audiență;
b) ordonanța procurorului;
c) declarația orală a procurorului atunci când se extinde procesul penal cu privire la alte persoane.
2. Este trăsătură a acțiunii penale
a) obligativitatea exercitării acțiunii penale, fără excepție;
b) indisponibilitatea acțiunii penale, fără excepție;
c) indivizibilitatea;
3. Acțiunea penală
a) pentru a putea fi pusă în mișcare, presupune existența unor informații privind săvârșirea unei infracțiuni;
b) nu poate fi pusă în mișcare decât în personam;
c) implică dobândirea de către făptuitor a calității de inculpat;
4. Soluțiile care pot duce la stingerea acțiunii penale în urma judecării unei cauze:
a) condamnarea sau achitarea;
b) clasarea sau încetarea procesului penal;
c) încetarea urmăririi penale sau încetarea procesului penal;
5. Obiectul acțiunii penale îl constituie:
a) întocmirea actului de inculpare;
b) întocmirea rechizitoriului;
c) tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni;
6. Acțiunea penală nu mai poate fi exercitată când:
a) procurorul a dispus renunțarea la urmărire penală;
b) instanța a dispus înlocuirea răspunderii penale;
c) procurorul a dispus, referitor la aceeași cauză, într-un alt dosar penal, clasarea;
7. Poate fi necesară autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție pentru:
a) punerea în mișcare a acțiunii penale față de un cetățean român cu domiciliul în străinătate, care a săvârșit o
infracțiune în afara teritoriului țării;
b) punerea în mișcare a acțiunii penale față de un cetățean străin fără domiciliu în România, care a săvârșit o infracțiune
în străinătate împotriva statului român;
c) punerea în mișcare a acțiunii penale față de un apatrid cu domiciliul în România care a săvârșit o infracțiune în
străinătate;
8. Punerea în mişcare a acţiunii penale în faza de judecată se poate face prin
a) rechizitoriul procurorului;
b) declaraţia verbală a procurorului, în cazul infracțiunilor de audiență;
c) încheierea instanţei;
9. Dacă în cursul urmăririi penale intervine prescripţia (art.16 lit.f NCPP), se dispune
a) clasarea;
b) încetarea urmăririi penale, când există suspect sau inculpat în cauză;
c) achitarea, când există inculpat în cauză;
10. Punerea sub acuzare a membrilor guvernului, ca excepţie de la principiul enunțat în art. 7 NCPP,
a) se realizează la cererea Camerei Deputaţilor, Senatului sau Preşedintelui României, pentru faptele săvârşite în
exerciţiul funcţiei lor;
b) se realizează de către Guvernul României, Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, pentru înaltă trădare, cu
votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor;
c) presupune existenţa unei cereri anterioare a Preşedintelui României, pentru faptele penale săvârşite în timpul
mandatului.
11. Ce soluţie se impune în ipoteza în care nu există suspect în cauză şi s-a împlinit termenul de prescripţie a
răspunderii penale:
a) renunțarea la u. pen.;
b) clasarea;
c) cercetările se continuă în vederea descoperirii făptuitorului;
12. Cazurile în care suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, în ipoteza dispunerii
clasării ori încetării proc. pen.:
1
a) în caz de amnistie, prescripţie ori retragere a plângerii prealabile;
b) în caz de retragere a plângerii prealabile, împăcarea părţilor ori înlocuirea răspunderii penale;
c) în cazul în care a intervenit amnistia, prescripţia ori s-a dispus înlocuirea răspunderii penale;
13. Temeiul acținii penale îl constituie:
a) încălcarea dispoziției normei de incriminare;
b) fapta concretă săvârșită;
c) tragerea la răspundere penală a infractorului;
d) aplicarea unei sancțiuni penale prevăzute de lege.
14. S-a reținut că M.N., funcționar public, a primit de la B.D. o sumă de bani, dar nu pentru a face un act contrar
atribuțiilor de serviciu, ci într-un scop licit. Ce va hotărî instanța sesizată cu judecarea infracțiunii de mită?
a) achitarea în baza art. 16 alin. 1 lit. a) NCPP;
b) achitarea în baza art. 16 alin. 1 lit. b) NCPP;
c) achitarea în baza art. 16 alin. 1 lit. d) NCPP;
15. Soluţiile prin care acţiunea penală se stinge în cursul u. pen. sunt:
a) achitarea, în cazurile prevăzute în art. 16 lit. a-e;
b) clasarea, în cazurile prevăzute în art. 16 lit. a-e, şi renunțarea la urmărire penală, în cazurile prevăzute de art. 16 lit. f-
j, şi există inculpat în cauză;
c) clasarea sau renunțarea la urmărire penală.
16. Acţiunea penală:
a) se pune în mişcare prin ordonanţa procurorului;
b) are drept obiect tragerea la răspundere civilă a persoanei care a săvârşit o infracţiune;
c) aparţine persoanei vătămate, în ipoteza în care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă;
17. Dacă în cauză se dovedește a exista o cauză de nepedepsire, se va dispune:
a) clasarea în timpul u.pen.;
b) încetarea procesului penal, în cursul judecății;
c) renunțarea la u.pen.;
18. Dacă inculpatul și persoana vătămată se împacă în cursul cercetării judecătorești:
a) instanta va dispune încetarea procesului penal;
b) procurorul va dispune încetarea procesului penal;
c) cauza se claseaza;
19. Dacă instanței i se prezintă un acord de mediere încheiat între inculpat și persoana vătămată, va dispune:
a) achitarea;
b) încetarea procesului penal;
c) clasarea.
20. Neînceperea urmării penale
a) poate fi dispusă doar de către procuror, în urma propunerii făcute de către organul de cercetare penală, atunci când
din verificări rezultă un caz de la art. 16 NCPP;
b) nu este o soluție întâlnită în cadrul procesului penal;
c) poate fi dispusă doar în cazul art. 16 lit. a) NCPP
21. Acțiunea penală
a) poate fi pusă în mișcare și după luarea măsurii arestării preventive;
b) nu poate fi pusă în mișcare după întocmirea rechizitoriului;
c) nu mai poate fi exercitată în cazul retragerii sesizării organului competent.