Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Punerea in miscare a AP
1.
2.
1.
2.
3.
Solutii
date
in
cazurile
prevazute
de
art.10
1. In cursul urmaririi penale procurorul, la propunerea organului de cercetare penala sau din oficiu, dispune: clasarea, cand nu exista invinuit in cauza; scoaterea de sub urmarire cazurile art. 10 lit. a) - e), daca exista invinuit sau inculpat in cauza; incetarea urmaririi penale cazurile art. 10 lit. f)-h), i1) si j), daca exista invinuit sau inculpat in cauza; 2. In cursul judecatii instanta pronunta: achitarea cazurile art. 10 lit. a) - e); incetarea procesului penal cazurile art. 10 lit. f) - j).
1. a) b) c) d)
2. a) b)
1. a) b) 2. a) b) 3.
a) b)
c) 4.
lit. i1 exist o cauz de nepedepsire prevzut de lege lit. j exist autoritate de lucru judecat 4. Continuarea procesului penal (art.13,CPP) invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal in caz de : amnistie antecondamnatorie prescriptie a raspunderii penale retragere a plangerii prealabile in cazul existentei unei cauze de nepedepsire este inadmisibila cererea de continuare a procesului penal formulat de succesorii inculpatului decedat, fa de care s-a dispus ncetarea procesului penal (art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) ntruct : succesorii inculpatului decedat nu au calitatea cerut de lege pentru a solicita continuarea procesului penal decesul inculpatului nu se ncadreaz n cazurile n care se poate solicita continuarea procesului penal. 5. Participantii la pp (p. 23, Sinteze, Neagu) 1. in sens larg include toti subiectii oficiali si particulari care participa la pp: organele judiciare partile aparatorul martori experti interpreti agenti procedurali, etc. 2. in sens restrans organele judiciare partile aparatorul. 6. Partile in pp (p. 23, Sinteze, Neagu) inculpatul persoana fizica sau juridica impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala partea vatamata persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala, daca participa in procesul penal partea civila persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal partea responsabila civilmente persoana chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului Constituirea ca parte civila (art.15,CPP) persoana vatamata se poate constitui parte civila in contra : invinuitului (inculpatului ) persoanei responsabile civilmente. constituirea ca parte civila se poate face : in cursul urmaririi penale in fata primei instante de judecata termen limita pana la citirea actului de sesizare dup citirea actului de sesizare a instanei de judecat, numai n cazul n care inculpatul i partea responsabil civilmente sunt de acord (ICCJ, decizie din 2009) constituirea ca parte civil nu se poate face n faa instanei de apel Calitatea de parte civila nu inlatura dreptul persoanei de a participa in calitate de parte vatamata
in aceeasi cauza. 5. Actiunea civila este scutita de taxa de timbru. Partea responsabila civilmente (art.16,CPP) constituirea PRC se poate face in doua modalitati: 1. introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc la cerere sau din oficiu in cursul urmaririi penale sau in fata instantei de judecata termen limita o REGULA pana la citirea actului de sesizare o EXCEPTIA se poate depasi momentul citirii actului de sesizare doar in circumstantele existentei unui accept al persoanei in cauza 2. interventia in procesul penal a persoanei responsabile civilmente Termen limita pana la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta, luand procedura din stadiul in care se afla in momentul interventiei. 3. Partea responsabila civilmente are, in ce priveste actiunea civila, toate drepturile pe care legea le prevede pentru invinuit sau inculpat. Exercitarea din oficiu a actiunii civile (art.17,CPP) 1. Actiunea civila se porneste si se exercita si din oficiu, cand cel vatamat este : persoana lipsita de capacitate de exercitiu persoana cu capacitate de exercitiu restransa. 2. Instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei si a daunelor morale, chiar daca persoana vatamata nu este constituita parte civila. Sustinerea actiunii civile de catre procuror (art.18,CPP) procurorul : poate sustine actiunea civila pornita de persoana vatamata este obligat sa sustina actiunea civila, daca cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, atunci cand participa la judecata, chiar daca persoana respectiva nu este constituita ca parte civila. Actiunea adresata instantei civile (art.19,CPP) 1. poate porni actiune civila la instanta civila : persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in procesul penal judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale persoana vatamata care s-a constituit parte civila (persoana pentru care s-a pornit din oficiu actiunea civila) in procesul penal, cand procesul penal a fost suspendat in caz de reluare a procesului penal, actiunea introdusa la instanta civila se suspenda. 2. Persoana vatamata care a pornit actiunea in fata instantei civile poate sa paraseasca aceasta instanta si sa se adreseze organului de urmarire penala sau instantei de judecata, daca : punerea in miscare a actiunii penale a avut loc ulterior procesul penal a fost reluat dupa suspendare. 3. Parasirea instantei civile nu poate avea loc daca aceasta a pronuntat o hotarare chiar nedefinitiva. Dreptul de optiune in exercitarea actiunii civile (p.47,Neagu) = posibilitatea pe care o are persoana vatamata de a-si valorifica pretentiile civile pe doua cai : calea penala sau calea civila Dreptul de optiune nu functioneaza in cazurile in care actiunea civila se exercita din oficiu REGULA odata ce persoana prejudiciata a ales una din cele doua cai, nu mai poate parasi calea respectiva. EXCEPTII
Competenta
1. Competenta teritoriala
1. daca infractiunea s-a savarsit in tara (art.30) : in situatia sesizarii simultane se aplica criteriul preferintei legale art.30,Cproc.pen locul unde a fost savarsita infractiunea; locul unde a fost prins faptuitorul; locul unde locuieste faptuitorul; locul unde locuieste persoana vatamata. in situatia in care mai multe organe judiciare au sost sesizate in momente diferite se aplica criteriul ordinii cronologice competenta apartine organului mai intai sesizat
1. 2. 3. 4.
2. daca infractiunea s-a savarsit in strainatate (art.31) : instantele civile sau militare in a caror circumscriptie isi are domiciliul sau locuieste faptuitorul (alin.1) Judecatoria Sectorului 2 sau celalte instante din Bucuresti competente dupa materie si calitatea persoanei, din Bucuresti, daca faptuitorul nu are domiciliul si nici nu locuieste in Romania (alin.1) instanta in a carei circumscriptie se afla primul port roman in care ancoreaza nava, in cazul unei infractiunei savarsite pe o nava instanta in a carei circumscriptie se afla primul loc de aterizare pe teritoriul roman, in cazul unei infractiuni savarsite pe o aeronava daca nava nu ancoreaza intr-un port roman sau daca aeronava nu aterizeaza pe teritoriul roman, competenta este cea prevazuta in alin. 1 Art. 30 prin locul savarsirii infractiunii se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia.
1. Instanta sesizata cu judecarea unei infractiuni ramane competenta a o judeca chiar daca
1. Instanta de judecata care isi declina competenta trimite dosarul instantei de judecata aratata ca
fiind competenta prin hotararea de declinare. 2. Daca declinarea a fost determinata de competenta materiala sau dupa calitatea persoanei, instanta careia i s-a trimis cauza poate folosi actele indeplinite si poate mentine masurile dispuse de instanta desesizata. 3. In cazul declinarii pentru necompetenta teritoriala, actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin. 4. Hotararea de declinare a competentei nu este supusa apelului si nici recursului.
3. 4. 5. 6. 7. 8.
OBS ICCJ, decizie din 2008 1. prevederile art. 42 care reglementeaz declinarea de competen se refer la instana de judecat i la organele de urmrire penal si prevederile art. 43 care reglementeaz conflictul de competent ntre instanele de judecat nu sunt aplicabile n cazul judectorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate 2. noiunea de judector delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate nu poate fi asimilat noiunii de instan de judecat sau celei de organ de urmrire penal
participatia penala o coautorat o complicitate o instigare concursul ideal sau formal de infractiuni infractiunea continuata, infractiunea complexa, infractiunea de obicei
a) cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite, de una sau de mai multe
persoane impreuna, in acelasi timp si in acelasi loc; b) cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite in timp ori in loc diferit, dupa o prealabila intelegere intre infractori; c) cand o infractiune este savarsita pentru a pregati, a inlesni sau a ascunde comiterea altei infractiuni, ori este savarsita pentru a inlesni sau a asigura sustragerea de la raspundere penala a faptuitorului altei infractiuni; d) cand intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura si reunirea cauzelor se impune pentru o buna infaptuire a justitiei.
3. Instanta penala este competenta sa judece orice chestiune prealabila de care depinde 4. 5. 1. 2. 3.
solutionarea cauzei, chiar daca prin natura ei acea chestiune este de competenta altei instante. Chestiunea prealabila se judeca de catre instanta penala, potrivit regulilor si mijloacelor de proba privitoare la materia careia ii apartine acea chestiune. Hotararea definitiva a instantei civile, asupra unei imprejurari ce constituie o chestiune prealabila in procesul penal, are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale. p.68,Neagu chestiunile prealabile sunt probleme de natura extrapenala, care trebuie rezolvate inainte de solutionarea cauzei penale si care pot influienta solutia in cauza respectiva. Exemple : stabilirea dreptului de proprietate, in vederea solutionarii unei infractiuni de tulburare de posesie stabilirea valabilitatii unei casatorii, in vederea solutionarii unei infractiuni de bigamie determinarea calitatii de cetatean roman ori de persoana dfara cetatenie, domiciliata in Romania este o prorogare de competenta care nu presupune in mod neaparat stabilirea competentei in favoarea unui organ judiciar superior, fiind posibila si investirea cu solutionarea chestiunii prealabile a unei instante inferioare celei competente in mod normal cu solutionarea cauzei de rezolvarea chestiunilor prealabile depinde solutionarea fondului cauzei penale. De ex, in cazul infractiunii de bigamie, cand invinuitul contesta validitatea uneia dintre cele doua casatorii. Opereaza in acest caz prorogarea de competenta judecatoria poate, de ex, sa solutioneze si actiunea de anulare a casatoriei, cu toate ca, potrivit regulilor de competenta, nu are aceasta posibilitate. problemele extrapenale solutionate in mod definitiv de o instanta civila inainte de rezolvarea cauzei penale = chestiuni prejudicioase
4.
1. Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea
aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. 2. De asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei judecatorul care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data in acea cauza.
Alte cauze de incompatibilitate (art.48,CPP) 1. Judecatorul este de asemenea incompatibil de a judeca, daca in cauza respectiva: a) a pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in
calitate de procuror la instanta de judecata, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale; b) a fost reprezentant sau aparator al vreuneia din parti; c) a fost expert sau martor; d) exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, el, sotul sau vreo ruda apropiata. e) sotul, ruda sau afinul sau, pana la gradul patru inclusiv, a efectuat acte de urmarire penala, a supravegheat urmarirea penala, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive, in cursul urmaririi penale; f) este sot, ruda sau afin, pana la gradul patru inclusiv, cu una din parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia; g) exista dusmanie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la gradul patru inclusiv, si una din parti, sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv; h) este tutore sau curator al uneia dintre parti; i) a primit liberalitati de la una din parti, avocatul sau mandatarul acesteia. 2. Judecatorul este incompatibil de a participa la judecarea unei cauze in caile de atac, atunci cand sotul, ruda ori afinul sau pana la gradul patru inclusiv a participat, ca judecator sau procuror, la judecarea aceleiasi cauze.
3. Participarea ca expert sau ca interpret de mai multe ori in aceeasi cauza nu constituie un motiv
de recuzare. p.69,Neagu incompatibilitatea ii vizeaza pe : judecatori procurori magistratii asistenti organele de cercetare penala grefieri
10
4. Recuzarea (art.51,CPP)
1. 2. 3.
in cazul in care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere : poate fi recuzata atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii de oricare dintre parti, de indata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate. cererea de recuzarea se formuleaza : oral sau scris cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul recuzarii. cererea de recuzare se respinge ca inadmisibila pentru : nerespectarea conditiilor prevazute in alin. 2 recuzarea aceleiasi persoane pentru acelasi caz de incompatibilitate si pentru temeiuri de fapt
11
cunoscute la data formularii unei cereri anterioare de recuzare care a fost respinsa
procedura la instanta in fata careia s-a ivit cazul de abtinere sau recuzare
3. Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face : a. de indata b. de un alt complet c. in sedinta secreta d. ascultandu-se procurorul daca acesta este prezent in instanta e. daca se gaseste necesar, ascultandu-se si partile precum si persoana care se abtine sau
care este recuzata f. fara participarea celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat 4. Cand abtinerea sau recuzarea priveste cazul de rudenie (art. 46, 49 alin.1), instanta, admitand recuzarea, stabileste care dintre persoanele aratate in aceste articole nu va lua parte la judecarea cauzei. 5. In caz de admitere a abtinerii sau a recuzarii, se va stabili in ce masura actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin.
procedura la instanta ierarhic superioara 6. in cazul in care se admite abtinerea sau recuzarea, instanta ierarhic superioara desemneaza
pentru judecarea cauzei o instanta egala in grad cu instanta in fata careia s-a formulat abtinerea sau recuzarea. 7. In cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv, cand se recuza intreaga instanta, instanta ierarhic superioara competenta sa solutioneze cererea de recuzare, inainte de a se pronunta asupra recuzarii, dispune cu privire la arestarea preventiva in conditiile prevazute de lege. 8. Este inadmisibila recuzarea judecatorului chemat sa decida asupra recuzarii 9. calea de atac (art.52,alin.6) a. nu sunt supuse niciunei cai de atac : i.incheierea prin care s-a admis sau respins abtinerea ii.incheierea prin care s-a admis recuzarea b. incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai cu recurs odata cu fondul, daca acesta este supus unei cai de atac. OBS art.7 care prevedea judecarea separata cu recurs a incheierii prin care s-a respins recuzarea, in termen de 48 de ore de la pronuntare, a fost abrogat
Stramutarea
1. Temeiul stramutarii (art.55,CPP)
1. 2. 3. 1. 2.
impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita : imprejurarilor cauzei dusmaniilor locale calitatii partilor cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul patru inclusiv printre judecatori sau procurori, asistentii judiciari sau grefierii instantei.
13
4. a)
b)
c)
14
15
utila.
2. mai intai este lasat sa declare tot ce stie in cauza. 3. ascultarea invinuitului sau inculpatului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe
care acesta le-a dat anterior in cauza.
4. invinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai inainte, dar se poate
servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut.
Daca in timpul ascultarii invinuitului sau inculpatului, acesta acuza simptomele unei boli care i-ar putea pune viata in pericol, ascultarea se intrerupe, iar organul judiciar ia masuri pentru ca acesta sa fie consultat de un medic. Ascultarea se reia imediat ce medicul decide ca viata invinuitului sau inculpatului nu este in pericol
16
4. Declaratia scrisa mai este semnata, dupa caz, si de : a. organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea invinuitului sau inculpatului b. presedintele completului de judecata si de grefier c. de interpret cand declaratia a fost luata printr-un interpret. 5. Daca invinuitul sau inculpatul revine asupra vreuneia din declaratiile sale sau are de facut
completari, rectificari sau precizari, acestea se consemneaza si se semneaza in conditiile aratate in prezentul articol. 7. Ascultarea invinuitului sau inculpatului la locul unde se afla Ori de cate ori invinuitul sau inculpatul se gaseste in imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmarire penala sau instanta de judecata procedeaza la ascultarea acestuia la locul unde se afla, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
3. Modalitati speciale de ascultare a partii vatamate si a partii civile (art. 771 ,CPP)
1. partea vatamata si partea civila pot fi ascultate prin intermediul unei retele video si audio, in
cazul in care poate fi periclitata viata, integritatea corporala sau libertatea lor sau a rudelor lor apropiate 2. poate cere acest mod de ascultare : organul judiciar partea vatamata
17
3. 4.
partea civila incuviintarea acestui mod de ascultare o da, dupa caz : procurorul instanta de judecata cand ascultarea prin mijloace video audio se face in cursul judecatii, partii vatamate si partii civile I se pot adresa intrebari, in mod nemijlocit, in ordinea prevazuta in art. 323 al. 2. 5. Presedintele completului respinge intrebarile care nu sunt utile si concludente judecarii cauzei. 6. Declaratia astfel data se reda integral in forma scrisa, fiind semnata de organul judiciar, de partea vatamata sau partea civila ascultata, precum si de consilierul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor prezent la ascultarea acesteia, depunandu-se la dosarul cauzei. 7. Suportul pe care a fost inregistrata declaratia se pastreaza in original, sigilat cu sigiliul parchetului ori, dupa caz, al instantei de judecata, la sediul acestora.
Declaratiile martorilor
1. Ascultarea (art.79,CPP) persoanei obligate a pastra secretul profesional
2. Clasificari p.91,Neagu
1. persoane care nu pot fi audiate ca martor (REGULA ): persoana obligata a pastra secretul profesional cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat
cunostinta in exercitiul profesiei medici, notari, avocati, preoti EXCEPTIA aceste persoane pot depune ca martori cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, cu incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care sunt obligate a pastra secretul persoana vatamata care se constituie parte civila sau participa in proces ca parte vatamata persoana vatamata poate fi ascultata ca martor, daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata persoane care nu pot fi obligate sa depuna ca martor (REGULA ): sotul invinuitului sau inculpatului rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului EXCEPTIE aceste persoane pot depune ca martor daca sunt de acord persoane care pot fi ascultate ca martor : minorul Minorul poate fi ascultat ca martor. martorul minor sub 14 ani va fi ascultat in prezenta unuia dintre parinti (tutore, persoa careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare) martorul minor sub 16 ani in cazul infractiunilor de violenta intre membrii aceleiasi familii, instanta poate dispune ca acesta sa nu fie audiat in sedinta de judecata, admitandu-se prezentarea unei audieri efectuate in prealabil, prin inregistrari audio-video persoana vatamata daca s-a constituit ca parte civila sau nu participa ca parte vatamata in proces.
2.
3.
4. 5.
2. martorul de alta religie depune juramant conform aceleiasi formule, dar schimba referirea la 3. 4. 5.
6. 7. divinitatea in care crede martorul fara confesiune depune un juramant laic potrivit formulei Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu". martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramant, rostesc in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu". minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant, dar i se atrage atentia sa spuna adevarul alte personae care depun juramant ca i martorul, interpretul depune jurmntul conform art.128, alin.3 CPP, care spune ca art.85 referitor la juramantul martorului se va aplica corespunzator si interpretului expertul depune juramant in ipoteza in care se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. spre deosebire de martor, nvinuitul sau inculpatul nu este supus jurmntului
3. 4. 5. 6.
1. atunci cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor 2. Nu pot fi martori asistenti :
19
minorii sub 14 ani persoanele interesate in cauza cei ce fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural.
2.
3.
4. 5.
6.
20
21
procurorul este obligat sa instiinteze despre aceasta persoana ale carei convorbiri sau comunicari au fost interceptate si inregistrate suportul cu inregistrarea se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii si se pastreaza pana la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei dupa arhivare, in cazul reluarii cercetarilor, suportul poate fi consultat sau copiat numai de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza UP, iar in alte cazuri numai cu autorizarea judecatorului. la implinirea TPRP, suportul este distrus si se incheie un proces-verbal in acest sens. 14. daca s- a pronuntat o H de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, ramasa definitive suportul original si copia acestuia se arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii dupa arhivare, suportul poate fi consultat sau copiat numai cu incuviintarea prealabila a presedintelui instantei.
2. Inregistrarile efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc
propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.
2. De asemenea, sunt mijloace de proba procesele-verbale si actele de constatare, incheiate de alte organe, daca legea prevede aceasta. 2. Mijloace materiale de proba Corpurile delicte (art.95,CPP) cuprind : obiectele care au fost folosite la savarsirea unei infractiuni obiectele care au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni obiectele care sunt produsul infractiunii.
1. Orice persoana fizica sau persoana juridica, in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce
poate servi ca mijloc de proba, este obligata sa-l prezinte si sa-l predea, sub luare de dovada, organului de urmarire penala sau instantei de judecata, la cererea acestora. 2. Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata apreciaza ca si o copie de pe un inscris poate servi ca mijloc de proba, retine numai copia. 3. Daca obiectul sau inscrisul are caracter secret ori confidential, prezentarea sau predarea se face in conditii care sa asigure pastrarea secretului ori a confidentialitatii.
22
Perchezitia
1. Formele perchezitiei (art.100,CPP)
1. Perchezitia poate fi : domiciliara poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivate. Nu poate fi dispusa
inainte de inceperea urmaririi penale corporala poate fi dispusa, dupa caz, de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator. asupra vehiculelor poate fi dispusa, dupa caz, de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator. 2. perchezitia domiciliara in cursul urmaririi penale se efectueaza de procuror sau de organul de cercetare penala, insotit, dupa caz, de lucratori operativi se dispune la cererea procurorului, de catre judecatorul de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala participarea procurorului este obligatorie se dispune in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin incheiere motivata in baza incheierii, judecatorul emite de indata autorizatia de perchezitie, care nu poate fi folosita decat o singura data si care trebuie sa cuprinda: a) denumirea instantei; b) data, ora si locul emiterii; c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis autorizatia de perchezitie;
23
d) perioada pentru care s-a emis autorizatia; e) locul unde urmeaza a se efectua perchezitia; f) numele persoanei la domiciliul sau resedinta careia se efectueaza perchezitia; g) numele invinuitului sau inculpatului 6. perchezitia domiciliara in cursul judecatii instanta poate proceda la efectuarea perchezitiei cu ocazia unei cercetari locale in celelalte cazuri, dispozitia instantei de judecata de a se efectua o perchezitie se comunica procurorului, in vederea efectuarii acesteia 7. perchezitia domiciliara se dispune daca sunt intrunite conditiile aratate in art. 911 alin. 1
3. 4.
5.
24
2. Obiectele si inscrisurile ridicate, care nu sunt atasate la dosar, pot fi fotografiate. In acest caz
fotografiile se vizeaza si se ataseaza la dosar.
3. Raportul de (art.115,CPP)
constatare
tehnico-stiintifica
sau
medico-legala
25
parti, daca apreciaza ca raportul tehnico-stiintific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu sunt precise, dispune : refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale, sau efectuarea unei expertize. 3. Cand refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale este dispusa de instanta de judecata, raportul se trimite procurorului, pentru ca acesta sa ia masuri in vederea completarii sau refacerii lui.
Expertiza
1. Ordonarea expertizei si numirea expertului
1. 2.
organele care ordona expertiza organul de urmarire penala instanta de judecata dispune la cerere sau din oficiu organul care numeste expertul REGULA instituita de art.118,alin.2 Expertul este numit de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, cu exceptia expertizei prevazute in art. 119, al. 2. Organul judiciar care dispune efectuarea expertizei numeste si expertul. EXCEPTIA 119, al. 2. Cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medicolegal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmarire penala ori instanta de judecata se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei. 2. Cazuri in care expertiza este obligatorie (p.101,Neagu) : 1. expertiza psihiatrica obligatorie : in cazul infractiunii de omor deosebit de grav atunci cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoiala asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului 2. expertiza medico-legala obligatorie pentru a se stabili cauzele mortii, daca nu s-a intocmit un raport medico-legal 3. alte cazuri in cazul infractiunii de pruncucidere in cazul unei cereri de suspendara a a urmaririi penale sau a procesului penal, pentru a se putea dispune in acest sens
26
2. 3.
Procedee probatorii
1. Confruntarea (art. 87, 88,CPP)
1. atunci cand exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza, se
27
procedeaza la confruntarea acestor persoane, daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei 2. obiectul confruntarii faptele si imprejurarile in privinta carora declaratiile date anterior se contrazic. 3. organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate incuviinta ca persoanele confruntate sa-si puna reciproc intrebari. 4. declaratiile date de persoanele confruntate se consemneaza in proces-verbal.
2.
3.
5.
6. 7.
3. Reconstituirea art.130
1. organele care pot dispune si efectua reconstituirea : organul de urmarire penala instanta de judecata
2. Efectuarea reconstituirii se face in prezenta : invinuitului sau inculpatului martorilor asistenti, atunci cand aceasta este posibil partilor, atunci cand este necesar neprezentarea partilor incunostintate nu impiedica efectuarea cercetarii
28
1. a) b) c) d) 2. a) b) 3. a) b) c) d) e)
29
3. 4. 5.
1. a) b) c) 2. a) b) 3. a) b) 4. a) b) c)
31
d) e) f) g) 5. a) b)
pedepsei, cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau cu executare la locul de munca cand instanta pronunta o pedeapsa cu amenda cand instanta dispune aplicarea unei masuri educative in caz de condamnare la pedeapsa inchisorii care este in intregime gratiata cand se pronunta o hotarare definitive de condamnare ca urmare a incetarii de drept a masurii preventive se dispune punerea de indata in libertate a celui retinut sau arestat de catre instanta de judecata in cazul arestarii preventive din oficiu la sesizarea procurorului procurorul in cazul retinerii din oficiu in urma informarii organului de cercetare penala
Cai de atac impotriva actelor prin care s-au dispus masuri preventive
1. Plangerea impotriva ordonantei organului de cercetare penala sau a procurorului privind masura retinerii (art. 1401)
1. 2. 3.
calea de atac = plangerea termenul in care trebuie introdusa inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii organul competent sa o judece procurorul care supravegheaza cercetarea penala pentru plangerea impotriva ordonantei organului de cercetare penala prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, la procurorul ierarhic superior impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat aceasta masura 4. termenul in care se pronunta procurorul se pronunta prin ordonanta inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii retinerii. 5. daca considera ca masura retinerii este ilegala sau nu este justificata procurorul dispune revocarea ei.
2. Plangerea impotriva ordonantei procurorului privind interdictia de a parasi localitatea sau tara (art. 1402)
1. calea de atac = plangerea 2. termenul in care trebuie introdusa in termen de 3 zile de la luarea masurii 3. instanta competenta sa judece instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in 4. a) b) c) d) e) f) 5. 6.
prima instanta termenul si procedura judecarii cererii dosarul va fi inaintat instantei in termen de 24 de ore plangerea se va solutiona in camera de consiliu plangerea se solutioneaza in termen de 3 zile instanta se pronunta in aceeasi zi, prin incheiere citarea invinuitului sau inculpatului este obligatorie neprezentarea acestuia nu impiedica judecarea plangerii. participarea procurorului la judecarea plangerii este obligatorie plangerea nu este suspensiva de executare dosarul se restituie procurorului in termen de 24 de ore de la solutionarea plangerii.
32
Curs Procedura Penala - Teorie 3. Recursul impotriva incheierii pronuntate de judecator in cursul urmaririi penale privind masurile preventive (art. 1403)
1. 2. a) b) 3. a) b) c) 4. a) b) c) 5. a) b) c) 6. a) b) 7. a) b) 8. a) b) c) 9. a) b)
calea de atac = recursul declarat la instanta superioara incheieri supuse recursului : incheierile prin care judecatorul a dispus in timpul urmaririi penale : luarea unei masuri preventive revocarea inlocuirea incetarea de drept prelungirea masurii preventive incheierea de respingere a propunerii de arestare preventive nu sunt supuse niciunei cai de atac incheierile prin care judecatorul respinge, in timpul urmaririi penale: revocarea inlocuirea incetarea de drept a masurii preventive. persoanele care pot face recurs invinuitul inculpatul procurorul persoanele care participa obligatoriu la recurs invinuitul sau inculpatul arestat va fi adus in fata instantei de recurs si va fi ascultat in prezenta aparatorului sau aparatorul invinuitului sau inculpatului recursul va fi examinat in lipsa acestuia, dar numai in prezenta aparatorului sau, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii in cazul in care : invinuitul sau inculpatul se afla internat in spital si, din cauza starii sanatatii, nu poate fi adus in fata judecatorului din cauza de forta majora sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila procurorul termenul de recurs 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti 24 de ore de la comunicare, pentru cei lipsa termenul in care se judeca recursul 48 de ore in cazul arestarii invinuitului 3 zile in cazul arestarii inculpatului. procedura judecarii recursului : dosarul este inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore instanta se pronunta in aceeasi zi, prin incheiere dosarul cauzei se restituie organului de UP in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului. nu este suspensiv de executare recursul declarat impotriva incheierilor prin care s-a dispus luarea masurii preventive s-a constatat incetarea de drept a arestarii preventive
4. Recursul impotriva incheierii pronuntate de instanta de judecata in cursul judecatii privind masurile preventive (art. 141)
1. calea de atac = recursul declarat la instanta superioara 2. incheieri care pot fi atacate separate cu recurs incheieri date in prima instanta si in apel,
prin care s-a dispus :
33
a) b) c) d) e) 3. a) b) c) 4. a) b) 5. a) b) 6. 7. a) b) 8. c) d) e)
luarea unei masuri preventive revocarea inlocuirea incetarea de drept a masurii preventive mentinerea arestarii preventive nu sunt supuse niciunei cai de atac incheierile prin care prima instanta sau instanta de apel respinge cererea de: revocarea inlocuirea incetarea de drept a masurii preventive. persoanele care pot face recurs procurorul inculpatul termenul in care se introduce recursul 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti 24 de ore de la comunicare, pentru cei lipsa termenul in care se judeca recursul 3 zile procedura judecarii recursului dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore instanta de recurs va restitui dosarul primei instante in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului nu este suspensiv de executare recursul declarat impotriva incheierilor prin care s-a dispus luarea masurii preventive s-a dispus mentinerea masurii preventive s-a constatat incetarea de drept a arestarii preventive
Retinerea
1. Conditiile retinerii (p.118,Neagu) 1. Masura retinerii poate fi luata de procuror ori de organul de cercetare penala fata de invinuit sau
2. 3. 4. 5. a)
inculpat, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala (art.143,alin.1) Organul de cercetare penala este obligat sa incunostinteze, de indata, pe procuror cu privire la luarea masurii retinerii. pentru fapta savarsita, legea penala sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii conditia este indeplinita si in cazul in care legea prevede pedeapsa inchisorii alternative cu pedeapsa amenzii ascultarea invinuitului sau inculpatului in prezenta aparatorului Masura retinerii se ia in cazurile prevazute in art. 148, precum si in caz de infractiune flagranta, oricare ar fi limitele de pedeapsa prevazute de lege: inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei; a1) inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara ori obligatiile . care ii revin pe durata acestor masuri exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba; exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;
b) c)
34
f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau
pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica
2. pe durata masurii, invinuitul sau inculpatul este obligat sa respecte urmatoarele obligatii: a) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate
ori este chemat;
35
e) sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate; f) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit
fapta 4. in cuprinsul ordonantei sau incheierii se atrage atentia invinuitului sau inculpatului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor impuse de organul judiciar, se poate lua fata de acesta masura arestarii preventive in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii aplicate sau a obligatiilor, masura va fi inlocuita cu masura arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege. 5. organul de politie desemnat de organul judiciar care a dispus masura verifica periodic respectarea masurii si a obligatiilor de catre invinuit sau inculpat, iar in cazul in care constata incalcari ale acestora, sesizeaza de indata procurorul, in cursul urmaririi penale, sau instanta, in cursul judecatii." 6. durata MP in cursul urmaririi penale a) nu poate depasi 30 de zile, afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii b) poate fi prelungita in cursul urmaririi penale, in caz de necesitate si numai motivat c) prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala d) fiecare prelungire nu poate depasi 30 de zile. e) durata maxima a masurii prevazute este de un an f) in mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare, durata maxima este de 2 ani. 7. OBS n timpul judecii, msura preventiv privind obligarea de a nu prsi ara nu este condiionat de respectarea unui termen, ci dureaz pe tot parcursul judecii, dac nu a intervenit o cauz de revocare sau nlocuire (ICCJ, decizie din 2008) 8. o copie dupa ordonanta sau incheierea prin care s-a dispus masura se comunica, in aceeasi zi, invinuitului sau inculpatului, sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste acesta, jandarmeriei, politiei comunitare, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de frontiera, precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor impuse de organul judiciar 9. organele in drept refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata masurii. 10. Copia ordonantei procurorului sau, dupa caz, a incheierii judecatorului ori a instantei de judecata se comunica, in aceeasi zi, invinuitului sau inculpatului, sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste acesta, jandarmeriei, politiei comunitare, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de frontiera, precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor care ii revin. Organele in drept refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata masurii.
36
Arestarea preventiva
1. Conditiile arestarii preventive a invinuitului (p.121,Neagu) idem si pentru
inculpat 1. sa existe probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala 2. pentru fapta savarsita, legea penala sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa 3. a)
inchisorii in cazul in care legea prevede pedeapsa inchisorii alternative cu pedeapsa amenzii, masura nu se mai poate dispune sa existe unul din cazurile prevazute la art 148,Cproc.pen inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei; a1) inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara ori obligatiile . care ii revin pe durata acestor masuri exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba; exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni; inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune; exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta; inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica. inainte de a se dispune masura sa se procedeze la ascultarea invinuitului in prezenta aparatorului Se va dispune arestarea preventiva in lipsa invinuitului in urmatoarele cazuri : invinuitul nu poate fi adus in fata judecatorului din cauze care tin de : de sanatate, de forta majora, starea de necessitate invinuitul este disparut invinuitul se afla in strainatate invinuitul se sustrage de la urmarirea penala sa fie necesara privarea de libertate a invinuitului in interesul procesului penal 2. Modalitatile arestarii preventive (p.120, Neagu) arestarea preventiva a invinuitului arestarea invinuitului in faza urmaririi penale arestarea invinuitului in faza de judecata : in cazul infractiunilor de audienta in cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane arestarea preventiva a inculpatului arestarea inculpatului in faza urmaririi penale arestarea inculpatului in faza de judecata P.122,Neagu Daca in cauza sunt mai multi invinuiti, arestarea acestora se dispune prin aceeasi incheiere, dar in vederea executarii masurii se vor emite mandate de arestare pentru fiecare invinuit in parte
b) c) d) e) f) 4.
a) b) c) d)
5. 1. a) b) 2. a) b)
37
b) la sesizarea organului de cercetare penala 2. instanta competenta sa judece propunerea de arestare preventiva dosarul, impreuna cu
propunerea de luare a masurii arestarii preventive intocmita de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la : instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla : locul de detinere locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. fixarea zilei si orei la care se solutioneaza propunerea de arestare preventive termen limita pana la expirarea celor 24 de ore de retineredaca invinuitul este retinut. ziua si ora se comunica : aparatorului ales sau numit din oficiu procurorului este obligat sa asigure prezenta in fata judecatorului a invinuitului retinut. procedura judecarii propunerii de arestare preventive propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii. invinuitul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator propunerea de arestare va fi examinata in lipsa inculpatului, in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a formula concluzii in cazul in care : inculpatul aflat in stare de retinere sau arestat nu poate fi adus in fata judecatorului din cauze care tin de : starea de sanatate, forta majora, stare de necessitate inculpatul este disparut inculpatul se afla in strainatate inculpatul se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata participarea procurorului este obligatorie. solutia admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata. daca admite propunerea de arestare preventiva : arestarea preventiva a invinuitului o durata ce nu poate depasi 10 zile. judecatorul emite, de urgenta, mandatul de arestare a invinuitului. daca respinge propunerea de arestare preventiva, judecatorul poate dispune masura obligarii de a nu parasi localitatea sau aceea de a nu parasi tara. calea de atac impotriva incheierii judecatorului recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Arestarea invinuitului la instanta de judecata (art.147) Instanta de judecata poate dispune arestarea invinuitului: i.in cazul infractiunilor de audienta ii.in cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane Cand s-a dispus arestarea, presedintele completului de judecata emite mandatul de arestare a invinuitului. Invinuitul arestat este trimis de indata procurorului impreuna cu mandatul de arestare.
a) b) 3. a) b) 4. a) b) c)
d) 5. a) b) 6.
1.
38
a) b) 3. a) b) 4. a) b) c) d)
e) f) g)
h) 5. a)
b) c) 6. 7. 8. a) b)
1. Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa in cursul judecatii, prin incheiere motivata, 2. a) b) c) d)
daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre cazurile prevazute de art. 148. calea de atac recurs termenul de recurs 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore recursul se judeca in 3 zile daca s-a dispus arestarea, recursul nu este suspensiv de executare.
4. Prelungirea arestarii preventive prelungirea arestarii inculpatului in cursul urmaririi penale (art. 155, 156)
1. a) b) 2.
in cursul UP, arestarea inculpatului poate fi prelungita, motivat, daca : temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate. propunerea de prelungire a arestarii preventive procurorul care efectueaza UP sau supravegheaza UP. In cazul in care procurorul supravegheaza urmarirea penala, organul de cercetare penala il va sesiza motivat pe procuror, in vederea formularii propunerii de prelungire, cu cel putin 8 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive. termenul depunerii dosarului la instanta competenta cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive. daca in aceeasi cauza se gasesc mai multi inculpati arestati pentru care durata arestarii preventive expira la date diferite, procurorul care sesizeaza instanta pentru unul dintre inculpati va sesiza, totodata, instanta si cu privire la ceilalti inculpati. instanta competenta instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala daca arestarea a fost dispusa de o instanta inferioara celei competente sa acorde prelungirea, propunerea se inainteaza instantei competente
3. 4. 5. a) b) c)
d) 2. 3. 4. 5. a) b) c) d) 6. 7. 8.
41
2. daca masura arestarii a fost dispusa in lipsa inculpatului, mandatul emis se inainteaza in dublu
exemplar organului de politie, pentru executare.
a) daca persoana aratata in mandate este gasita organul de politie procedeaza la arestarea
acesteia, ii preda un exemplar al mandatului si o conduce in fata organului judiciar care a emis mandatul b) daca persoana mentionata in mandat nu a fost gasita organul de politie incheie un procesverbal prin care constata aceasta si instiinteaza organul judiciar care a emis mandatul, precum si organele competente pentru darea in urmarire si in consemn la punctele de trecere a frontierei 3. In vederea executarii mandatului de arestare preventiva, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia. 4. Judecatorul procedeaza la ascultarea inculpatului, iar daca acesta ridica obiectii care necesita o rezolvare urgenta, fixeaza de indata termen de judecata.
Regimul special pentru minori in cazul retinerii si arestarii preventive 1. stabilirea varstei la stabilirea dispozitiilor aplicabile cu privire la masura retinerii si
arestarii preventive se are in vedere varsta invinuitului sau inculpatului de la data la care se dispune asupra luarii, prelungirii sau mentinerii masurii preventive (art. 160 e ).
42
caracter accesoriu fata de masura arestarii preventive a invinuitului sau inculpatului caracter provizoriu poate fi revocata caracter facultativ acordarea ei este lasata la aprecierea instantei este un beneficiu recunoscut de lege invinuitului sau inculpatului care executa o arestare legala in executare e) caracter subiectiv in considerarea persoanei invinuitului sau inculpatului f) este o garantie presupune indeplinirea unor conditii
43
2. cuantumul cautiunii este de cel putin 1000 lei (RON) 3. consemnarea cautiunii se face pe numele invinuitului sau inculpatului si la dispozitia instantei a) b) 4. a) b) c)
care a stabilit cuantumul cautiunii, intr-una din urmatpoarele forme : depunerea sumei de bani stabilita de catre instanta constituirea unei garantii reale imobiliare la dispozitia instantei care a stabilit cautiunea cazuri in care se restituie cautiunea se revoca liberarea provizorie din cauza ca se descopera fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie si care justifica arestarea invinuitului sau inculpatului (art. 16010 alin. 1 lit. b) instanta constata ca nu mai exista temeiurile care au justificat masura arestarii preventive se dispune SUP, IUP, achitarea sau incetarea procesului penal
44
1. persoanele care pot formula cererea de liberare provizorie legea le considera titulare ale a) b) c) d) 2. 3. a) b) c) 4. a) b) 5. a) b) c) 6.
45
2. a) b) c)
daca instanta admite cererea : dispune punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului stabileste si obligatiile ce urmeaza a fi respectate de invinuit sau inculpate trimite o copie dupa dispozitivul incheierii ramase definitive (un extras al acesteia) catre administratia locului de detinere si organul de politie in a carui raza teritoriala locuieste invinuitul sau inculpatul d) incunostiinteaza persoanele interesate 3. Administratia locului de detinere este obligata sa ia masuri pentru punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului.
a) b)
Curs Procedura Penala - Teorie 1. Masuri de ocrotire in caz de retinere sau de arestare preventiva (art. 161)
1. Cand masura retinerii sau a arestarii preventive a fost luata fata de un invinuit sau inculpat in a
carui ocrotire se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a instituit curatela, ori o persoana care datorita varstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, trebuie sa fie instiintata autoritatea competenta in vederea luarii masurilor de ocrotire. 2. Obligatia de incunostintare revine organului judiciar care a luat masura retinerii ori a arestarii preventive.
47
c) repararea pagubei produse prin infractiune se instituie asupra bunurilor : a. invinuitului sau inculpatului b. persoanei responsabile civilmente, pana la concurenta valorii probabile a pagubei la cererea partii civile sau din oficiu 2. bunuri care nu pot fi sechestrate : a) bunuri care apartin unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal b) bunuri exceptate de lege 3. Luarea masurilor asiguratorii este obligatorie in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita 4. a) b) 5. a) b) c) d) 6.
de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. organele judiciare competente sa instituie masurile asiguratorii : procuror prin ordonanta instanta de judecata prin incheiere organele care aduc la indeplinire MA organul de urmarire penala care a luat masura cand MA a fost dispusa de procuror executorul judecatoresc cand MA a fost dispusa de instanta organele proprii de executare ale unitatii pagubite cand unitatea pagubita este una dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal indiferent de organul care a dispus masura. secretarul parchetului cand urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si daca acesta dispune in acest sens competenta in judecarea caii de atac impotriva MA si a modului in care aceasta a fost adusa la indeplinire revine procurorului n cursul urmririi penale i, respectiv, instanei de judecat n cursul judecii (ICCJ, decizie din 2009). Caile de atac se pot introduce in orice faza a procesului penal (art.168): plangerea poate fi adresata : procurorului care a dispus masura in cursul UP si pana la sesizarea instantei de judecata instantei de judecata in cursul judecatii, pana la solutionarea definitiva a cauzei, cu conditia ca masura sa fi fost instituita in faza de UP instantelor civile dupa solutionarea definitiva a cauzei recursul daca MA a fost instituita de instanta, in faza de judecata hotararea instantei de judecata poate fi atacata separat cu recurs recursul nu suspenda executarea. in cursul urmririi penale, plngerea mpotriva msurii asigurtorii adresat instanei de judecat este inadmisibil, ntruct prevederile art. 168 C. proc. pen. nu instituie o competen alternativ de soluionare a plngerii, ci competena procurorului de soluionare a plngerii n cursul urmririi penale i competena instanei de judecat de soluionare a plngerii n cursul judecii. Dup respingerea de ctre procurorul ierarhic superior a plngerii mpotriva msurii asigurtorii luate de procuror, n cursul urmririi penale, nu se poate formula plngere n faa instanei de judecat, nici n temeiul art.168,Cproc.pen., ntruct acest text de lege stabilete competena exclusiv a procurorului de a soluiona plngerea n cursul urmririi penale, i nici n temeiul dispoziiilor art. 2781 C. proc. pen., deoarece plngerea ntemeiat pe aceste dispoziii poate fi formulat numai mpotriva rezoluiilor sau ordonanelor procurorului de netrimitere n judecat. persoanele care pot introduce calea de atac impotriva MA : invinuitul sau inculpatul partea responsabila civilmente orice alta persoana interesata
a)
b) 7.
8. a) b) c)
48
Curs Procedura Penala - Teorie 4. Restituirea lucrurilor si restabilirea situatiei anterioare (art. 169, 170)
1. Daca procurorul sau instanta de judecata constata ca lucrurile ridicate de la invinuit ori inculpat,
sau de la orice persoana care le-a primit spre a le pastra, sunt proprietatea persoanei vatamate ori au fost luate pe nedrept din posesia sau detinerea sa, dispune restituirea acestor lucruri persoanei vatamate. Orice alta persoana care pretinde un drept asupra lucrurilor ridicate poate cere, potrivit dispozitiilor art. 168, stabilirea acestui drept si restituirea. 2. Restituirea lucrurilor ridicate are loc numai daca prin aceasta nu se stinghereste aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei si cu obligatia pentru cel caruia ii sunt restituite sa le pastreze pana la ramanerea definitiva a hotararii. 3. Procurorul sau instanta de judecata poate lua masuri de restabilire a situatiei anterioare savarsirii infractiunii, cand schimbarea acelei situatii a rezultat in mod vadit din comiterea infractiunii, iar restabilirea este posibila.
1. actele procesuale manifestari de vointa ale organelor judiciare si ale partilor, de care depinde desfasurarea procesului penal, pana la punerea in executare a hotararii penale definitive. Exemple : a) inceperea UP b) punerea in miscare a actiunii penale c) trimiterea in judecata d) dispozitia de citare a unor anumite personae e) luarea masurilor preventive sau a masurilor asiguratorii f) introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata g) impacarea partrilor 2. actele procedurale mijloacele juridice prin care se aduc la indeplinire sarcinile ce decurg din actele procesuale. Exemple : a) inmanarea citatiei b) executarea unui mandate de aducere sau de arestare c) ascultarea unui martor d) cercetarea la fata locului e) efectuarea unei perchezitii 3. acte de documentare procedurala inscrisurile in care se consemneaza indeplinirea actelor procesuale si procedurale. Exemple rezolutia de IUP, ordonanta de SUP, rechizitoriul, incheierile instantei
Asistenta juridica
1. Asistenta invinuitului sau inculpatului (art. 171)
judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept. cazuri de asistenta juridica obligatorie in cursul procesului penal cand invinuitul (inculpatul)este : minor internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ retinut sau arestat chiar in alta cauza cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical, chiar in alta cauza cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea precum si in alte cazuri prevazute de lege. cazuri de asistenta juridica obligatorie in cursul judecatii cauzele in care legea prevede
1. Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator, in tot cursul urmaririi penale si al 2. a) b) c) d) e) f) 3.
49
a) b) 4. a) b)
c)
5. 6.
1. 2. 3.
pentru infractiunea savarsita : pedeapsa detentiunii pe viata pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare. Cand asistenta juridica este obligatorie daca invinuitul (inculpatul) nu si-a ales un aparator se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu daca aparatorul ales nu se prezinta nejustificat la data stabilita pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la termenul de judecata fixat si nici nu asigura substituirea, pleaca sau refuza sa efectueze apararea organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul necesar pentru pregatirea apararii in cursul judecatii, dupa inceperea dezbaterilor, daca aparatorul ales lipseste, nejustificat, la termenul de judecata si nu asigura substituirea instanta ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordand un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales. in cursul UP, aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de UP, poate formula cereri si depune memorii asistena juridic nu este obligatorie pentru peteni sau intimai, n cauzele ce au ca obiect plngeri formulate n condiiile art. 2781 C. proc. pen., ntruct asistena juridic este obligatorie, n temeiul art. 171 alin.(3), pentru persoanele care au calitatea de nvinuii sau inculpai. Numai n cazul n care instanta apreciaz c petentul sau intimatul nu i-ar putea face singur aprarea, instana dispune desemnarea unui aprtor din oficiu (ICCJ, decizie din 2009). 2. Asistenta celorlalte parti (art. 173) partea vatamata, p. civila, p. responsabila civilmente aparatorul acestor parti are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta partii respective. in cursul judecatii, aparatorul exercita drepturile partii pe care o asista. daca organul judiciar apreciaza ca aceste parti nu si-ar putea face singure apararea, dispune luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator, din oficiu sau la cerere
Reprezentarea juridica
1. Reprezentarea conventionala
1. in faza de UP toate partile pot fi reprezentate. Numai cu privire la reprezentarea invinuitului sau inculpatului se impun anumite distinctii : a) reprezentarea lui nu este posibila in cazul actelor cu caracter personal ex ascultarea, confruntarea. b) in anumite cazuri poate fi reprezentat numai pe baza unui mandat special de ex, retragerea plangerii prealabile poate fi facuta de reprezentant numai pe baza unui mandat special c) poate fi reprezentat la ridicarea de obiecte sau inscrisuri, atunci cand acestea se ridica de la invinuit sau inculpat, la perchezitia domiciliara, daca aceasta se efectueaza la domiciliul lui. 2. in faza de judecata toate partile pot fi reprezentate a) EXCEPTIE cazurile in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. Ex prezenta si aducerea inculpatului sunt obligatorii cand se afla in stare de detinere. b) in toate cazurile cand legea permite reprezentarea inculpatului, instanta de judecata are dreptul, cand gaseste necesara prezenta acestuia, sa dispuna aducerea lui ( art.174, alin.2 ) 3. Reprezentarea legala ( necesara )
Citarea
50
2. modul de citare (art.175) chemarea unei persoane in fata organului de urmarire penala sau a a) b)
3. a) b) instantei de judecata se face prin citatie scrisa nota telefonica sau telegrafica. citarea si incunostintarea nu se confunda (p.146, Neagu). incunostintarea exemple incunostiintarea despre efectuarea unei cercetari la fata locului in faza de UP, incunostintarea despre introducerea si termenul fixat pentru solutionarea unei cereri de stramutare neprezentarea in cazul incunostintarii nu este sanctionata de lege citarea neprezentarea in cazul citarii este sanctionata de lege cu : aducerea silita amenda Citatiile se inmaneaza de agenti anume insarcinati cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal.
4.
b)
51
infatisare.
3. citarea persoanei juridice a) la sediul acestora b) la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea in cazul
neidentificarii sediului.
4. citarea altor persoane decat invinuitul sau inculpatul se face potrivit dispozitiilor din prezentul
articol.
52
b) 5.
1. a) b)
Termenele
1. Modul de calcul al termenelor substantiale p.151,Neagu T pe ore sau pe zile sistemul pe unitati pline de timp se iau in calculul termenului : ora sau ziua la care incepe termenul ora sau ziua la care se sfarseste termenul acest sistem se foloseste in cazurile urmatoare (art.188): luarea unei masuri preventive mentinerea unei masuri preventive revocarea masurilor preventive 2. T pe luni si pe ani luna si anul se socotesc implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care a inceput sa curga termenul 2. Modul de calcul al termenelor procedurale p.151,Neagu 2 sisteme de calcul 1. REGULA la calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna sau anul mentionat in actul care a provocat curgerea termenului, afara de cazul cand legea dispune altfel. Ex de EXCEPTIE de la aceasta regula curgerea termenului de arestare preventive a inculpatului a) Termenul de arestare curge de la data emiterii mandatului de arestare cand arestarea a fost
53
b) Termenul curge de la prezentarea inculpatului la organul judiciar care a emis mandatul cand 2. 3. a) b) c)
arestarea a fost dispusa in lipsa inculpatului T pe ore sau pe zile sistemul pe unitati libere de timp nu se socoteste ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul si nici ora sau ziua in care acesta se implineste. T pe luni sau pe ani sistemul calendaristic in durata termenului intra ziua de la care termenul incepe sa curga, dar nu intra in durata termenului ziua in care se implineste: termenele expira, dupa caz, la sfarsitul zilei corespunzatoare a ultimei luni ori la sfarsitul zilei si lunii corespunzatoare din ultimul an. daca aceasta zi cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare, termenul expira in ultima zi a acelei luni. cand ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira la sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza. OBS Prorogarea termenelor procedurale potrivit crora atunci cnd ultima zi a unui termen cade ntr-o zi nelucrtoare, termenul expir la sfritul primei zile lucrtoare care urmeaz, nu este aplicabil termenelor procedurale pe ore, ci numai termenelor procedurale a cror durat este fixat pe zile, luni sau ani (ICCJ, decizie din 2009).
2. Clasificarea termenelor
1. dupa natura drepturilor si intereselor ocrotite : a) termene substantiale intervale de timp determinate de lege pentru ocrotirea unor drepturi si interese extraprocesuale. Exemple : termenele care privesc durata masurilor preventive termenele aplicate in domeniul liberarii conditionate termenele de prescriptie a raspunderii penale b) termene procedurale intervale de timp fixate pentru a ocroti drepturi si interese ale persoanei conferite in cadrul procesului penal. Exemple : T de apel T de recurs T de rezolvare de catre procuror a plangerilor indreptate impotriva masurilor si actelor de UP 2. dupa efectele pe care le produc : a) termene peremptorii (imperative) T in interiorul carora trebuie indeplinite anumite acte, neindeplinirea lor conducand la decaderea din exercitiul dreptului respectiv. Exemple : termenul de 10 zile pentru declararea apelului termenul de 20 de zile in care se poate face plangere impotriva rezolutiei de NUP b) termene dilatorii dupa implinirea lor pot fi indeplinite anumite acte. Exemplu termenul care curge de la data pronuntarii hotararii judecatoresti si pana la ramanerea definitive a hotararii c) termene de recomandare T inauntrul carora este recomandat a se efectua un anumit act procesual sau procedural. Exemplu propunerea organului de cercetare penala de prelungire a arestarii preventive este avizata de procurorul care exercita supravegherea si inaintata de acesta, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive instantei competente 3. dupa unitatea de timp in care se calculeaza termene pe ore, T pe zile, T pe luni, T pe ani 4. dupa factorul care le stabileste durata : a) termene legale stabilite de lege b) termene judiciare stabilite de organelle de UP sau de instanta. Exemple : termenul de judecata fixat de instanta data efectuarii unei expertiza data efectuarii unei cercetari la fata locului 5. dupa modul de calcul : a) termene de succesiune se calculeaza in sensul normal al curgerii timpului
54
1. Incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea 2.
a) b) 3.
a)
b)
55
pot fi invocate numai in anumite momente ale procesului penal numai in cursul efectuarii actului cand partea este prezenta la primul termen de judecata cu procedura completa cand partea a lipsit la efectuarea actului pot fi invocate: REGULA numai de partea care a suferit vatamarea prin incalcarea legii EXCEPTIA si de instanta din oficiu, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei. 4. incidenta sanctiunii nulitatii determina a) anularea actului b) refacerea actului anulabil daca refacerea actului se poate face in fata instantei care a constatat, prin incheiere, incalcarea dispozitiilor legale, aceasta acorda un termen scurt pentru refacerea imediata a actului.
Cheltuielile judiciare
1. Sumele cuvenite martorului, expertului si interpretului (art.190)
1. Martorul, expertul si interpretul chemati de organul de urmarire penala ori de instanta de
judecata au dreptul la :
a) instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare b) la stabilirea acestei parti se tine seama, pentru fiecare dintre inculpati, de masura in care a 2.
provocat cheltuielile judiciare obligatia inculpatului de a plati aceste cheltuieli judiciare este personala si intemeiata pe culpa procesuala. partea responsabila civilmente este obligata si la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat numai in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la repararea pagubei. Daca partea vatamata nu s-a constituit parte civila, urmeaza ca inculpatul este obligat singur la plata cheltuielilor judiciare catre stat. Hotararea prin care inculpatul este obligat singur la plata cheltuielilor judiciare catre stat, desi era obligat in solidar cu partea responsabila civilmente la repararea pagubei, este nelegala. raman in sarcina statului urmatoarele cheltuieli judiciare avansate de stat : cheltuielilor privind interpretii desemnati de organele judiciare asistenta gratuita a partilor.
3. a) b)
56
6. 1. a) b) c) d) 4.
57
este legal.
5. raman in sarcina statului urmatoarele cheltuieli judiciare avansate de stat : a) cheltuielilor privind interpretii desemnati de organele judiciare b) asistenta gratuita a partilor
b) daca actiunea civila este admisa numai in parte instanta poate obliga pe inculpat la plata c) d) e) 2. a) b) 3. 1. a) b) 2.
totala sau partiala a cheltuielilor judiciare. daca s-a renuntat la actiunea civila instanta se pronunta asupra cheltuielilor la cererea partilor daca sunt mai multi inculpati condamnati instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare la stabilirea acestei parti se tine seama, pentru fiecare dintre inculpati, de masura in care a provocat cheltuielile judiciare. partea responsabila civilmente este obligata la plata cheltuielilor judiciare avansate de partea civila, numai in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la repararea pagubei in caz de achitare partea vatamata este obligata sa plateasca cheltuielile judiciare in masura in care au fost provocate de ea, avansate de inculpat partea responsabila civilmente. in celelalte cazuri instanta stabileste obligatia de restituire potrivit legii civile.
Amenda judiciara
amenda judiciara se aplica : de organul de urmarire penala prin ordonanta de instanta de judecata prin incheiere. in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare, persoana amendata poate cere scutirea de amenda sau reducerea amenzii se dispun de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata
a) organul de urmarire aduna probele atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau
inculpatului
b) aceasta indatorire se indeplineste chiar daca invinuitul sau inculpatul recunoaste fapta. 2. sa explice invinuitului sau inculpatului, precum si celorlalte parti drepturile lor procesuale.
58
2. a) b) 1. 2. 3. 4.
1. 2.
1. organul de urmarire penala sesizat prin plangere sau denunt este dator sa-si verifice competenta 2. daca organul de cercetare penala constata ca nu este competent a efectua cercetarea trimite
59
de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent. 3. daca in urma verificarii lucrarilor de urmarire penala, procurorul constata ca urmarirea penala a fost efectuata de un organ necompetent a) procurorul ia masuri ca urmarirea sa fie facuta de organul competent b) din lucrarile deja efectuate raman valabile masurile asiguratorii luate actele sau masurile procesuale confirmate sau incuviintate de procuror actele procesuale care nu pot fi refacute.
1. actele de cercetare penala efectuate in afara razei teritoriale in care se face cercetarea a) organul de cercetare penala are obligatia sa instiinteze in prealabil despre aceasta organul b) 2. a) b) 3. a) b)
corespunzator din raza teritoriala in care va efectua aceste acte organul de cercetare penala are posibilitatea sa efectueze el insusi aceste acte sau sa apeleze la comisie rogatorie sau delegare actele de cercetare efectuate in cuprinsul aceleiasi localitati in cuprinsul aceleiasi localitati, organul de cercetare penala efectueaza toate actele de cercetare, chiar daca unele dintre acestea trebuie indeplinite in afara razei sale teritoriale organul de cercetare penala are obligatia sa instiinteze in prealabil despre aceasta organul corespunzator din raza teritoriala in care va efectua aceste acte in cazurile urgente organul de cercetare penala este obligat sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera amanare, chiar daca acestea privesc o cauza care nu este de competenta lui lucrarile astfel efectuate se trimit procurorului competent, de indata, prin procurorul care exercita supravegherea activitatii organului ce le-a efectuat
6.
1. investigatorii sub acoperire a) sunt lucratori operativi din cadrul politiei judiciare, a caror identitate reala nu poate fi dezvaluita
nici in timpul si nici dupa terminarea actiunii lor
b) procurorul competent sa autorizeze folosirea lor are dreptul sa le cunoasca adevarata identitate, c) d) 2. a) b) c) d) e) 3. 4.
cu respectarea secretului profesional culeg date si informatii in baza autorizatiei motivate emise de procuror, pe care le pun, in totalitate, la dispozitia procurorului pot fi folositi numai pe o perioada determinata autorizarea : este data prin ordonanta motivata pentru o perioada de cel mult 60 de zile poate fi prelungita pentru motive temeinic justificate fiecare prelungire nu poate depasi 30 de zile durata totala a autorizarii, in aceeasi cauza si cu privire la aceeasi persoana, nu poate depasi un an identitatea reala a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvaluita in timpul ori dupa terminarea actiunii acestora. Procurorul competent sa autorizeze folosirea unui investigator sub acoperire are dreptul sa-i cunoasca adevarata identitate, cu respectarea secretului profesional
2. Actele premergatoare efectuate de investigatorii sub acoperire si folosirea datelor obtinute (art. 2241,3)
1. investigatorii sub acoperire pot fi folositi pentru efectuarea AP in cazul in care exista indicii
temeinice si concrete ca s-a savarsit sau ca se pregateste savarsirea urmatoarelor infractiuni: a) infractiuni contra sigurantei nationale
61
b) c) d) e) f) g) h) 2. a) b)
infractiunilor de trafic de stupefiante si de arme infractiuni trafic de personae acte de terrorism spalare a banilor falsificare de monede ori alte valori infractiuni prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie infractiuni grave care nu pot fi descoperite sau ai caror faptuitori nu pot fi identificati prin alte mijloace folosirea datelor obtinute de investigatorii sub acoperire : REGULA pot fi folosite numai in cauza penala si in legatura cu persoanele la care se refera autorizatia emisa de procuror. EXCEPTIA pot fi folosite si in alte cauze sau in legatura cu alte persoane, daca sunt concludente si utile.
1. organele de constatare prevazute la art.214 a) organele inspectiilor de stat, alte organe de stat, precum si ale unitatilor la care se refera art. 145 b) c) 2. a) b) c) d) 3. a) b) c) 4.
din Codul penal, pentru infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza potrivit legii organele de control si cele de conducere ale administratiei publice, ale altor unitati la care se refera art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordine ori sub controlul lor ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane pentru infractiunile constatate pe timpul executarii misiunilor specifice. OBLIGATIILE acestor organe : sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si de la martorii care au fost de fata la savarsirea unei infractiuni sa intocmeasca proces-verbal despre imprejurarile concrete ale savarsirii acesteia proceseleverbale incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba in caz de infractiune flagranta sa inainteze de indata procurorului pe faptuitor impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba in celelalte cazuri actele incheiate se inainteaza procurorului in cel mult 3 zile de la descoperirea faptei ce constituie infractiune DREPTURILE acestor organe : sa retina corpurile delicate sa procedeze la evaluarea pagubelor sa efectueze orice alte acte, cand legea prevede aceasta. Actele incheiate se inainteaza procurorului in cel mult 3 zile de la descoperirea faptei ce constituie infractiune, afara de cazul cand legea dispune altfel.
b) agentii de politie de frontiera, pentru infractiunile de frontiera. 2. OBLIGATIILE acestor organe : a) sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si de la martorii care au fost de fata la
62
Plangerea si Denuntul
1. Plangerea (art.222)
63
b)
c)
d) 4. 5. 6.
1. 2. a) b)
3. a)
b)
64
Plangerea prealabila
continutul plangerii prealabile (art.283) descrierea faptei indicarea autorului aratarea mijloacelor de proba indicarea adresei partilor si a martorilor precizarea daca persoana vatamata se constituie parte civila indicarea persoanei responsabile civilmente acolo unde este cazul plangerea prealabila poate fi facuta p.174, Sinteze, Neagu personal persoana vatamata cu capacitate de exercitiu deplina persoana vatamata cu capacitate de exercitiu restransa, dar cu incuviintarea reprezentantului legal prin mandatar mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii prin reprezentantii legali, pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu parintii, tutore, curator principiul indivizibilitatii : daca printr-o infractiune au fost vatamate mai multe persoane si numai una dintre acestea a facut plangere prealabila, aceasta este suficienta pentru a subzista raspunderea penala fapta atrage raspunderea penala a tuturor participantilor la savarsirea ei, chiar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine cu privire numai la unul dintre ei. organele carora se adreseaza plangerea prealabila (art.279) : organul de cercetare penala procurorul plangerea gresit indreptata (art.285) se trimite organului competent se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul necompetent termenul in care trebuie introdusa plangerea prealabila (art.284) 2 luni calculate : din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul in cazul persoanei vatamate cu capacitate de exercitiu de la data cand persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul in cazul in care persoana vatamata este o persoana fara capacitate de exercitiu sau un incapabil procedura in cazul schimbarii incadrarii juridice (art.286) p. 175, Sinteze, Neagu daca intr-o cauza in care s-au facut acte de cercetare penala se considera ulterior ca fapta urmeaza a primi o incadrare juridica pentru care este necesara plangerea prealabila, organul de cercetare penala cheama partea vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plangere daca persoana vatamata face plangere organul de cercetare penala continua cercetarea daca persoana vatamata nu face plangere organul de cercetare penala transmite actele procurorului in vederea incetarii UP procedura in cazul infractiunii flagrante (art.280) p. 175, Sinteze, Neagu in cazul infractiunii flagrante, organul de urmarire penala este obligat : sa constate savarsirea acesteia, chiar daca nu s-a facut plangere prealabila s cheme partea vtmat pentru a o ntreba dac formuleaz plngere prealabil daca persoana vatamata face plangere continua cercetarile daca persoana vatamata nu face plangere procurorul dispune incetarea UP procedura in caz de conexitate sau indivizibilitate intre o infractiune pentru care AP se pune in miscare la plangerea prealabila si o alta infractiune pentru care punerea in miscare a AP nu este necesara plangerea prealabila (art.281) se aplica disjungerea daca aceasta este posibila
b) c)
3. a) b) 4.
a) b)
5.
a) b)
6. a) b) 7. a) b) c)
8. a)
b) 9. a)
65
b) se aplica procedura prevazuta in art.35 daca disjungerea nu este posibila daca competenta in raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte apartine, potrivit legii, mai multor instante de grad egal, competenta de a judeca toate faptele si pe toti faptuitorii revine instantei mai intai sesizate daca competenta dupa natura faptelor sau dupa calitatea persoanelor apartine unor instante de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare in grad
1. au o natura extraprocesuala 2. procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba 3. organele care pot efectua acte premergatoare p. 176, Sinteze, Neagu a) organele de UP procuror si organe de cercetare penala b) lucratorii operativi anume desemnati din MAI, altii decat cei cu atributii de cercetare penala c) lucratorii operativi din celelalte organe de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop, pentru fapte care constituie , potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale d) investigatorii sub acoperire anume desemnati din cadrul politiei judiciare.
1. Organul de urmarire penala sesizat dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale, cand din
2. a) b) 3. a) b) 4. a) b) c) d) e)
1. se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, 2. organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul,
pentru a dispune suspendarea urmaririi penale 3. procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta
1. a) b) 2. 3.
a)
b) 4. a) b)
67
de la comunicarea IUP, daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile
c) confiscarea speciala d) restituirea celorlalte lucruri e) pastrarea de catre organul de cercetare penala a corpurilor delicte si a celorlalte obiecte care au f) g) h) i) 5. 6. a) b) 7. a) b) c) d) 1. a) b) 2.
a) b) c) servit ca mijloace materiale de proba, pana la hotararea instantei civile, in cazul in care proprietatea acestora este contestata sesizarea instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris cheltuielile judiciare cuantumul acestora, persoana care trebuie sa le suporte, ordonarea incasarii lor restituirea cautiunii in cazurile prevazute de lege daca in cursul urmaririi penale s-a luat vreuna din masurile de siguranta aratate in art. 162, se va face mentiune despre aceasta OBS dintre aspectele de mai sus, numai asupra punctului f) se poate dispune si printr-o rezolutie de NUP Instiintarea despre incetarea urmaririi penale (art.246) : in cazul cand UP s-a efectuat cu invinuitul sau inculpatul in stare de libertate se comunica o copie de pe ordonanta sau rezolutia prin care procurorul dispune incetarea urmaririi penale: invinuitului sau inculpatului persoanei care a facut sesizarea altor persoane interesate in cazul cand UP s-a efectuat cu invinuitul sau inculpatul arestat preventiv instanta instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispozitia de a-l pune de indata in libertate pe invinuit sau inculpat daca IUP priveste un invinuit sau inculpat arestat procurorul trebuie sa se pronunte asupra IUP in ziua in care a primit propunerea de de la organul de cercetare penala daca a dispus IUP trebuie sa intocmeasca un referat in care sa mentioneze cazul (cazurile) de IUP constatate sa ceara de indata instantei revocarea masurii arestarii preventive instanta dispune, prin incheiere, revocarea masurii si punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului in termen de 24 de ore de la primirea de la procuror a dosarului impreuna cu referatul in termen de 24 de ore, instanta restituie dosarul la procuror, impreuna cu o copie dupa incheiere
3. a) b)
68
Prezentarea materialului de UP
1. Organele competente sa prezinte materialul de UP (art.250,257)
1. procurorul in doua cazuri : a) PMU catre invinuit AP nu a fost pusa in miscare pe parcursul UP b) PMU catre invinuit sau inculpat infractiunea respectiva este de competenta exclusiva a
procurorului, indiferent daca actiunea penala a fost sau nu a fost pusa in miscare
catre
organele
de
cercetare
1. organul de cercetare penala cheama pe inculpat in fata sa si: a) ii pune in vedere ca are dreptul sa ia cunostinta de materialul de urmarire penala, aratandu-i si b) c) d) e) 2. a) b) 3. a) b) 1. a) b) 2.
incadrarea juridica a faptei savarsite ii asigura posibilitatea sa ia de indata cunostinta de material daca inculpatul nu poate sa citeasca, organul de cercetare penala ii citeste materialul dupa ce a luat cunostinta de materialul de urmarire penala, il intreaba daca are de formulat cereri noi sau daca voieste sa faca declaratii suplimentare daca inculpatul a formulat cereri noi in legatura cu urmarirea penala, organul de cercetare penala le examineaza de indata si dispune prin ordonanta : admiterea sau respingerea lor. completarea cercetarii penale atunci cand din declaratiile suplimentare sau din raspunsurile inculpatului rezulta necesitatea completarii organul de cercetare penala intocmeste proces-verbal in care consemneaza : aducerea la indeplinire a PMU declaratiile, cererile si raspunsurile inculpatului prezentarea din nou a materialului de urmarire penala catre inculpat organul de cercetare penala este obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului, daca : a efectuat noi acte de cercetare penala constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica a faptei.
Terminarea UP
1. inaintarea dosarului inculpatului catre procuror (art.258) a) cercetarea penala se considera terminate dupa completarea cercetarii si dupa indeplinirea dispozitiilor privitoare la prezentarea materialului de urmarire penala
69
b) dupa aceasta etapa, organul de cercetare penala inainteaza de indata procurorului dosarul
cauzei insotit de referatul de terminare a UP
c) in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului, procurorul este obligat sa procedeze la
verificarea lucrarilor de UP si sa se pronunte asupra acestora.
d) rezolvarea cauzelor in care sunt arestati se face de urgenta si cu precadere 2. cuprinsul referatului de terminare a UP intocmit de organul de cercetare penala
(art.260,261) referatul trebuie sa se limiteze la : fapta care a format obiectul punerii in miscare a actiunii penale persoana inculpatului ultima incadrare juridica data faptei. referatul trebuie sa cuprinda : fapta retinuta in sarcina inculpatului probele administrate incadrarea juridica. daca UP priveste mai multe fapte sau mai multi inculpati, referatul trebuie sa cuprinda mentiunile de mai sus cu privire la toate faptele si la toti inculpatii si, daca este cazul, trebuie sa se arate pentru care fapte ori faptuitori s-a dispus IUP, SUP ori s-a suspendat urmarirea penala d) referatul trebuie sa cuprinda date suplimentare privitoare la: mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la ele in cursul cercetarii penale, precum si locul unde se afla masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii, luate in cursul cercetarii penale cheltuielile judiciare 3. in cauzele in care UP este efectuata personal de catre procuror, nu exista obligatia intocmirii referatului de terminare a UP. In acest caz, actul prin care procurorul finalizeaza UP rechizitoriul sau ordonanta va suplini referatul, cuprinzand inclusiv datele suplimentare prevazute de art.260 CPP
a) b) c)
Reluarea UP
1. Cazuri de reluare a UP (art.270)
1. reluarea dupa suspendarea UP incetare a cauzei de suspendare (art.271) a) are loc cand se constata ca a incetat cauza care a determinat suspendarea b) organul de cercetare penala care constata incetarea cauzei de suspendare inainteaza dosarul c) 2. 3. a)
procurorului procurorul dispune asupra reluarii prin ordonanta reluarea in caz de restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii UP (art.272) UP se reia pe baza hotararii prin care instanta a dispus restituirea reluarea in caz de redeschidere a UP (art.273) cazuri de redeschiderea urmaririi penale cazuri de redeschiderea urmaririi penale cand s-a dispus IUP sau SUP, dar ulterior se constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat luarea acestor masuri sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeiau aceste masuri cand judecatorul a admis plangerea impotriva ordonantei (rezolutiei) prin care procurorul a dispus SUP, IUP, clasarea si a trimis cauza procurorului in vederea redeschiderii urmaririi penale potrivit art. 2781.
70
cand instanta a admis plangerea impotriva rezolutiei de NUP si a trimis cauza procurorului in vederea inceperii urmaririi penale procurorul dispune inceperea urmaririi penale. b) Dispozitiile instantei sunt obligatorii pentru organul de urmarire penala, sub aspectul faptelor si imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba indicate. c) Redeschiderea urmaririi penale se dispune de procuror prin ordonanta. 4. Reluarea urmaririi penale nu poate avea loc daca se constata ca intre timp a intervenit vreunul din cazurile prevazute in art. 10
1. persoana care poate poate face plangere orice persoana poate face plangere impotriva
masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime 2. introducerea plangerii nu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau a actului care formeaza obiectul plangerii 3. plangerea gresit indreptata se trimite organului judiciar competent
2. organul la care se depune plangerea 2 variante : a) plangerea se depune direct la procuror b) plangerea se depune la organul de cercetare penala organul de cercetare penala este obligat
ca in termen de 48 de ore de la primirea ei sa o inainteze procurorului impreuna cu explicatiile sale, atunci cand acestea sunt necesare (art.276) 3. obligatiile procurorului cu privire la plangerea formulate (art.277) : a) sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primirea ei b) sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata
71
3. 4. a) b) 5. a) b)
impreuna cu explicatiile sale, atunci cand acestea sunt necesare (art.276 aplicat corespunzator) termenul in care se face plangerea in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutia prin care s-a dispus NUP, SUP, IUP, clasarea actele prin care este solutionata plangerea : rezolutii ordonante obligatiile procurorului competent sa solutioneze plangerea (art.277 aplicat corespunzator) : sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primirea ei sa comunice de indata modul in care a fost rezolvata, catre : persoana care a facut plangerea celelalte persoane interesate
4. Plangerea in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata (2781)
ea a fost formulate mai intai conform art. 275-278 si a fost respinsa
1. conditia introducerii plangerii la instanta plangerea poate fi introdusa la instanta numai daca 2. instanta competenta sa judece plangerea judecatorul de la instanta careia i-ar reveni
competenta sa judece cauza in prima instanta. Competena material a acestei instante se stabilete n raport cu ncadrarea juridic dat de ctre procuror faptelor pentru care s-a dispus NUP, iar nu n raport cu ncadrarea juridic dat acestora de ctre petent, prin actul de sesizare a organelor de urmrire penal (ICCJ, decizie din 2006). actele de UP care pot fi atacate in fata instantei de judecata enumerare limitativ prevazuta de art.2781: rezolutia de NUP rezolutia ori ordonanta de SUP rezolutia ori ordonanta de IUP ordonanta de clasare dispozitia de SUP cuprinsa in rechizitoriu dispozitia de IUP cuprinsa in rechizitoriu prin urmare, este inadmisibila plngerea formulat impotriva rezolutiilor sau ordonantelor prin care s-a dispus : nceperea urmririi penale instituirea sechestrului asigurtor n cursul urmririi penale aducerea la ndeplinire a acestei msuri asigurtorii disjungere dac prin aceeai rezoluie procurorul dispune att NUP fa de o persoan, ct i disjungerea cauzei cu privire la o alta, numai soluia de NUP poate fi atacat cu plngere n temeiul art. 2781 C. proc. pen., deoarece obiectul plngerii l constituie soluiile de NUP, de clasare, de SUP sau de IUP, iar nu i alte soluii adoptate de procuror, cum este cea de disjungere a cauzei i de trimitere a acesteia la parchetul competent. La judecarea plngerii se citeaz numai persoana fa de care s-a dispus NUP i cea care a fcut plngerea, iar nu i persoana cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei (ICCJ, decizie din 2006) plngerea adresat instanei, mpotriva rezoluiei prin care procurorul ierarhic superior a infirmat soluia de netrimitere n judecat dat de procuror persoanele care pot introduce plangerea la instanta : persoana vatamata orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate termenul in care trebuie introdusa plangerea : in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare
3. a) b) c) d) e) f) 4. a) b) c) d)
e)
5. a) b) 6. a)
72
5. Obiectul plangerii in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata (2781) decizii ICCJ (2007)
1. obiectul plngerii ntemeiate art. 2781 alin.(1) l constituie rezoluia sau ordonana procurorului de netrimitere n judecat, iar nu actul (rezolutia) prin care conductorul parchetului ori procurorul ierarhic superior a soluionat plngerea formulat potrivit art. 275 - art. 278. 2. etapa premergatoare la procurorul ierarhic superior reprezint o etap obligatorie ce trebuie parcurs de petiionar, nainte de a se adresa instanei dac se constat ndeplinit aceast obligaie, instana este obligata sa supun examinrii ordonanta sau rezolutia de netrimitere in judecata, intrucat acestea sunt actele vizate de legiuitor prin exerciiul democratic al instituiei plngerii prevzute n art. 2781 C. proc. pen., iar nu actul procurorului ierarhic. 3. art. 2781 C. proc. pen. nu face nicio distincie ntre modalitile respingerii plngerii de ctre procurorul ierarhic - ca nefondat ori ca tardiv. Consecinte a) instanta trebuie s verifice mai nti dac persoana vtmat a parcurs etapa premergtoare la procurorul ierarhic, indiferent daca plangerea a fost respinsa de procuror ca fiind nefondata sau tardiva b) este nelegal hotrrea prin care, n rejudecare dup casarea cu trimitere, judectorul s-a pronunat numai asupra actului prin care conductorul parchetului ori procurorul ierarhic superior a soluionat plngerea, considerndu-se nvestit numai n aceste limite prin decizia instanei de recurs. c) imprejurarea c prin decizia instanei de recurs s-au dispus verificri numai cu privire la actul respectiv, nu modific limitele n care judectorul este nvestit s soluioneze plngerea formulat n temeiul art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., restrngndu-le la actul conductorului parchetului sau al procurorului ierarhic superior, i nici obiectul plngerii, care rmne rezoluia sau ordonana procurorului de netrimitere n judecat d) instituia reglementat n dispoziiile art. 2781 C. proc. pen. nu prevede atacarea la instan a rezoluiilor sau ordonanelor prin care procurorul ierarhic a rezolvat plngerile mpotriva actelor de netrimitere n judecat, aceste acte fiind atacate i ele numai prin intermediul actelor mpotriva crora se poate face plngere i pe care legiuitorul a neles s le enumere explicit n alin. (1) al art. 2781 .
6. Plangerea in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata (2781) procedura judecarii
1. parchetul trimite judecatorului dosarul cauzei, in termen de 5 zile de la primirea adresei prin care
instanta solicita acest dosar.
2. termenul in care instanta este obligara sa solutioneze plangerea cel mult 30 de zile de la 3. a) b) 4. a) b)
primirea plangerii persoanele care participa la judecarea plangerii persoanele citate : persoana fata de care s-a dispus NUP,SUP,IUP persoana care a facut plangerea procurorul prezenta procurorului este obligatorie Neprezentarea acestor persoane nu impiedica solutionarea cauzei, daca au fost legal citate cand judecatorul considera ca este absolut necesara prezenta persoanei lipsa, poate lua masuri
73
5. daca petitionarul isi retrage plngerea, instana este obligat s ia act de aceasta
manifestare de vointa (ICCJ, decizie din 2007) 6. ordinea in care se da cuvantul la judecarea plangerii a) persoana care a facut plangerea b) persoana fata de care s-a dispus NUP, SUP, IUP c) si apoi procurorul. 7. Judecatorul verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate 8. solutiile care pot fi date: a) respingerea plangerii ca tardiva, inadmisibila, nefondata prin sentinta consecinte se mentine rezolutia sau ordonanta atacata persoana in privinta careia judecatorul, prin hotarare definitiva, a decis ca nu este cazul sa se inceapa ori sa se redeschida urmarirea penala nu mai poate fi urmarita pentru aceeasi fapta, afara de cazul cand s-au descoperit fapte sau imprejurari noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmarire penala si nu a intervenit unul dintre cazurile prevazute in art.10 b) admiterea plangerii prin sentinta consecinte : se desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata trimite cauza procurorului, in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale judecatorul este obligat sa arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicand totodata faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi constatate si prin care anume mijloace de proba c) admiterea plangerii prin incheiere consecinte : se desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata se retine cauza spre judecare, daca probele existente la dosar sunt suficiente in acest caz, actul de sesizare a instantei il constituie plangerea persoanei aceasta solutie poate fi dispus numai n cazul soluiilor de SUP sau de IUP, iar nu i n cazul celor de NUP, ntruct referirea la suficiena probelor existente la dosar, din cuprinsul art. 2781 alin. (8), presupune c urmrirea penal a fost nceput 9. OBS ICCJ, decizie din 2009 nvinuitul fa de care s-a dispus SUP prin rechizitoriu poate solicita, pe calea plngerii n faa judectorului mpotriva dispoziiei de netrimitere n judecat cuprins n rechizitoriu, schimbarea temeiului de drept al dispoziiei de scoatere de sub urmrire penal. n caz de admitere a plngerii, judectorul nu poate pronuna dect soluia prevzut n art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., iar nu i soluia prevzut n art. 2781 alin. (8) lit. c) C. proc. pen., ntruct reinerea cauzei spre judecare prevzut n acest din urma text de lege implic dobndirea calitii de inculpat de ctre nvinuitul care a formulat plngerea i, n consecin, agravarea situaiei acestuia n propria cale de atac, cu nclcarea principiului procesual non reformatio in pejus. Idem in cazul in care solutia atacata este clasarea. 10. calea de atac impotriva hotararii pronuntate de judecator (numai in cazurile a,b) recursul poate fi introdus de : a) procuror b) persoana care a facut plangerea c) persoana fata de care s-a dispus NUP, SUP, IUP d) orice alta persoana ale carei interese legitime sunt vatamate
Trimiterea in judecata
74
Curs Procedura Penala - Teorie 1. Notiunea rezolvarea cauzelor semnifica art.262, p.185,Neagu
1. 2. 3. 4. 5. trimiterea in judecata netrimiterea in judecata suspendarea UP restituirea si trimiterea cauzei in vederea completarii sau refacerii UP trimiterea dosarului la organul competent sa efectueze UP
75
1. REGULA Sedinta de judecata este publica. Minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de 2. a) b) c) 3. a) b) 4. a) b) c) d)
judecata. EXCEPTIA Instanta poate declara sedinta secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei : daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere : unor interese de stat, moralei, demnitatii, vietii intime a unei personae la cererea procurorului sau a partilor din oficiu Declararea sedintei secrete se face : in sedinta publica dupa ascultarea partilor prezente si a procurorului, cand acesta participa la judecata. In timpul cat sedinta este secreta, sunt admise in sala de sedinta numai urmatoarele persoane : partile reprezentantii acestora aparatorii celelalte persoane chemate de instanta in interesul cauzei
Judecata in cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv se face de urgenta si cu precadere. Judecata se face cu precadere si atunci cand unii dintre inculpati sunt detinuti in alta cauza. Cand instanta gaseste necesar si aceasta este posibil, face in cauza aplicatia dispozitiilor cu privire la disjungere
b) Inculpatul, celelalte parti si aparatorii au dreptul sa ia cunostinta de dosar in tot cursul judecatii c) Cand inculpatul se afla in stare de detinere, judecatorul cauzei ia masuri ca acesta sa-si poata
exercita dreptul prevazut in alineatul precedent si sa poata lua contact cu aparatorul sau.
3. lista cauzelor fixate pentru judecata sa fie intocmita si afisata la instanta, spre vedere, cu 24 de
ore inaintea termenului de judecata la intocmirea listei se tine seama de data intrarii cauzelor la instanta, dandu-se intaietate cauzelor in care sunt detinuti si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta.
4. poate respinge intrebarile formulate de parti si de procuror, daca acestea nu sunt concludente si
utile judecarii cauzei.
5. asigura ordinea si solemnitatea sedintei de judecata si ia masurile necesare in acest sens : a) poate limita accesul publicului la sedinta de judecata, tinand seama de marimea salii de sedinta. b) cand o parte sau oricare alta persoana tulbura sedinta sau nesocoteste masurile luate,
presedintele ii atrage atentia sa respecte disciplina, iar in caz de repetare ori de abateri grave, dispune indepartarea ei din sala c) drepturile partii indepartate din sala : este chemata in sala inainte de inceperea dezbaterilor presedintele ii aduce la cunostinta actele esentiale efectuate in lipsa presedintele ii citeste declaratiile celor ascultati
1. a) b) c)
presedintele completului striga cauza anunta cauza a carei judecare este la rand, potrivit ordinii de pe lista de sedinta dispune sa se efectueze apelul partilor si al celorlalte persoane citate constata care din ele s-au prezentat partile se pot prezenta si participa la judecata chiar daca nu au fost citate sau nu au primit citatia d) stabileaste identitatea acestora. 2. grefierul de sedinta efectueaza apelul partilor si al celorlalte persoane citate
77
un mandat de arestare a acestuia. Despre luarea acestei masuri se face mentiune in incheierea de sedinta. 3. Cel invinuit este trimis de indata procurorului impreuna cu procesul-verbal si cu mandatul de arestare.
1. a) b) c) 2. a) b) c) 3. a) b) 4. a) b) c) d) e)
persoanele care participa la judecata : inculpatul va fi adus in fata judecatorului si va fi asistat de judecator aparatorul inculpatului procurorul participa obligatoriu solutia 1 REVOCAREA AP se dispune daca constata ca : temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate se dispune prin incheiere consecinta inculpatul este pus de indata in libertate solutia 2 MENTINEREA AP daca constata ca: temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate calea de atac impotriva incheierii recurs se aplica corespunzator dispozitiile art. 160a alin. 2. incheierea poate fi atacata separat cu recurs termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore recursul se judeca in 3 zile daca s-a dispus mentinerea arestarii preventive recursul nu este suspensiv de executare
78
3. partea civila poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii in masura in care acestea
au legatura cu pretentiile sale civile.
1. 2. 3. a) b) c) d) e) 4. 5.
1. 2. 1. 2. 3. 4. a)
79
24 de ore de la comunicare pentru cei lipsa. b) termenul in care se judeca recursul in termen de 3 zile
1. Citatia trebuie sa fie inmanata inculpatului cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat (art.313) a) b) c) 2. a) b) c) d) 3. 4. a)
necomunicarea citatiei impreuna cu o copie dupa actul de sesizare a instantei catre inculpatul arestat nu este sanctionata cu nulitate absoluta poate avea drept consecinta amanarea judecatii, la cererea inculpatului judecata se amana la cererea inculpatului, cand comunicarea s-a facut cu mai putin de 3 zile inaintea termenului de judecata (art.318) in acest caz, presedintele ii inmaneaza o copie dupa actul de sesizare, facandu-se mentiune in incheierea de sedinta daca inculpatul este trimis in judecata in stare de arest (art.314) : presedintele sau unul din judectorii completului de judecat, la primirea dosarului fixeaza un termen care nu poate fi mai mare de 48 de ore, inauntrul caruia se comunica citatia impreuna cu o copie a actului de sesizare a instantei. judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului arestat aducerea inculpatului arestat la judecata este obligatorie sanctiunea = NA aceste prevederi legale sunt imperative si se aduc la indeplinire, daca este cazul, inclusive prin aducerea silita a inculpatului arestat obiectul judecatii (art.317) judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal, si la fapta si persoana la care se refera extinderea Cazurile in care participarea procurorului este obligatorie (art.315) la sedintele de judecata ale judecatoriilor procurorul este obligat sa participe la cauzele in care: instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare unul dintre inculpati se afla in stare de detentie unul dintre inculpati se afla in in vreuna dintre situatiile de asistenta juridica obligatorie a. minor b. internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ c. retinut sau arestat chiar in alta cauza d. cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical, chiar in alta cauza e. cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu siar putea face singur apararea se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. la restul sedintelor de judecata de la judecatorie, procurorul participa cand considera necesar. la sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile rolul procurorului (art.316)
b) c) 5.
80
e) f) g)
2. 3. 4. a) b) c) d) 5. 6.
Cercetarea judecatoreasca
1. Ordinea in care se desfasoara cercetarea judecatoresti art.321
1. inceperea cercetarii judecatoresti (art.322) a) instanta incepe efectuarea cercetarii judecatoresti cand cauza se afla in stare de judecata b) inceperea cercetarii judecatoresti este marcata de citirea actului de sesizare a instantei presedintele dispune ca grefierul sa dea citire sau sa faca o prezentare succinta a actului de sesizare a instantei c) dupa citirea actului de sesizare a instantei, presedintele : ii explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce il instiinteaza pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa
81
2.
a) b) c) d) e)
3. 4. a) b) c) d) e) f) g)
il instiinteaza pe inculpat cu privire la dreptul de a pune intrebari coinculpatilor, celorlalte parti, martorilor, expertilor si de a da explicatii in tot cursul cercetarii judecatoresti, cand socoteste ca este necesar . ascultarea inculpatului si a coinculpatilor (art.323,324,325) ascultarea inculpatului art.323 inculpatul este lasat mai intai sa arate tot ce stie despre fapta pentru care a fost trimis in judecata apoi i se pot pune intrebari de catre presedinte si in mod nemijlocit de ceilalti membri ai completului, de catre procuror, de partea vatamata, de partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalti inculpati si de aparatorul inculpatului a carui ascultare se face. instanta poate respinge intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei inculpatul poate fi reascultat ori de cate ori este necesar. ascultarea coinculpatilor (art.324,325) REGULA ascultarea fiecarui coinculpat se face in prezenta celorlalti inculpati. EXCEPTIA cand interesul aflarii adevarului cere, instanta poate dispune ascultarea vreunuia dintre inculpati, fara ca ceilalti sa fie de fata. Declaratiile luate separat sunt citite in mod obligatoriu celorlalti inculpati, dupa ascultarea lor. inculpatul poate fi din nou ascultat in prezenta celorlalti inculpati sau a unora dintre ei instanta poate dispune citirea declaratiilor date de inculpat in cursul UP daca : inculpatul nu-si mai aminteste anumite fapte sau imprejurari exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele date anterior instanta dispune obligatoriu citirea declaratiilor date de inculpat in cursul UP daca inculpatul refuza sa dea declaratii OBS ICCJ, decizie din 2006 inculpatul are dreptul de a nu face nici o declaraie si in cursul cercetrii judectoreti, chiar dac acest drept este prevazut expres numai in cazul ascultrii nvinuitului sau inculpatului n cursul urmririi penale. Nerespectarea dispoziiilor privind dreptul nvinuitului sau al inculpatului de a nu face nici o declaraie este prevzut sub sanciunea nulitii relative (art. 197,alin.1) ascultarea celorlalte parti (art.326) se aplica corespunzator dispozitiile art. 322 - 324 si 325 alin. 1 ascultarea martorilor, expertilor si interpretilor (art.327) se aplica corespunzator art.323 si 325 ordinea in care este intrebat martorul dupa ce martorului i s-au pus intrebari de instanta si de procuror, el este intrebat de partea care l-a propus si apoi de celelalte parti martorul care poseda un inscris in legatura cu depozitia facuta poate sa-l citeasca in instanta. Procurorul si partile au dreptul sa examineze inscrisul, iar instanta poate dispune retinerea inscrisului la dosar, in original sau in copie instanta poate dispune citirea declaratiilor date de martor in cursul UP daca : martorul nu isi mai aminteste anumite fapte sau imprejurari martorul face declaratii care sunt in contrazicere cu cele date anterior instanta dispune obligatoriu citirea declaratiilor date de martor in cursul UP daca ascultarea acestuia nu mai este posibila si in cadrul cercetarii judecatoresti daca unul sau mai multi martori lipsesc, instanta poate dispune motivat fie continuarea judecatii, fie amanarea cauzei. Martorul a carui lipsa nu este justificata poate fi adus silit dispozitiile prevazute in alineatele precedente se aplica in mod corespunzator si in cazul ascultarii expertului si interpretului. renuntarea la martori (art.329) procurorul si partile pot renunta la martorii pe care i-au propus dupa punerea in discutie a renuntarii, instanta poate dispune ca martorii sa nu fie ascultati, daca
82
6. 7.
b) 2. a) b) 3. a) b) 4. a) b) c) 5. a) b) c) 6. a) b)
83
c) d) 7. a) b) 8.
9.
separat, ci numai odat cu fondul (art. 3851 alin.2) persoane care pot introduce recursul : procuror orice persoana ale carei interese au fost vatamate prin hotarare termen de recurs in 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti in 3 zile de la comunicare, pentru cei lipsa. dosarul este trimis procurorului imediat dupa ramanerea definitiva a hotararii la prima instanta in cel mult 3 zile de la pronuntarea hotararii de catre instanta de recurs in cazul restituirii dosarului la procurer pentru refacerea UP, durata maxima a arestarii preventive nu poate depasi 180 de zile, calculate prin aditionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul UP si a celor ulterioare restituirii cauzei la procurer (ICCJ, decizie din 2007) OBS aceeasi cale de atac se aplica si in cazul restituirii dosarului in vederea refacerii actului de sesizare a instantei
a) b) 2.
84
3. Daca cu privire la unele din actele care intra in continutul aceleiasi infractiuni s-a pronuntat a) b) c) 4.
anterior o hotarare definitiva, instanta : reuneste cauza cu aceea in care s-a dat hotararea definitiva pronunta o noua hotarare in raport cu toate actele care intra in continutul infractiunii desfiinteaza hotararea anterioara. Instanta este obligata :
b) cand se descopera date cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o
alta persoana, dar in legatura cu fapta inculpatului 2. se aplica idem punctele 2,3,4 de mai sus
Dezbaterile
1. Ordinea in care se da cuvantul in cazul dezbaterilor art.340
a) b) c) d) e) 2. 3.
85
1. REGULA Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa incheierea dezbaterilor. 2. EXCEPTIA Pentru motive temeinice, deliberarea si pronuntarea pot fi amanate cel mult 15
zile. 3. La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea. 4. Completul de judecata delibereaza in secret.
a) repune cauza pe rol daca este necesara reluarea cercetarii judecatoresti b) dispune reluarea dezbaterilor si pune in discutie imprejurarea respectiva, in aceeasi sedinta,
daca este posibil, sau in alta sedinta in continuare
86
5. Minuta art.309
1. Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, care trebuie sa aiba continutul prevazut
pentru dispozitivul hotararii. Minuta se semneaza de membrii completului de judecata. 2. Intocmirea minutei este obligatorie si in cazurile in care judecatorul sau instanta dispune asupra masurilor preventive. 3. Minuta se intocmeste in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instantei.
2. La pronuntarea hotararii partile nu se citeaza. 3. Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare dispozitivul hotararii trebuie sa
cuprinda mentiunea ca pronuntarea hotararii s-a facut in sedinta publica. Nerespectarea acestei conditii nu atrage nulitatea absoluta, ci nulitatea in conditiile art.197,alin.1 si 4 (se dovedeste ca s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act, iar anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si pentru justa solutionare a cauzei).
87
Hotararea in prima instanta AP, AC, M asiguratorii, M preventive 1. H. in prima instanta Rezolvarea actiunii penale art.345
1. a) b)
Instanta hotaraste prin sentinta asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntand, dupa caz : condamnarea se pronunta daca instanta constata ca: fapta exista constituie infractiune a fost savarsita de inculpate achitarea se pronunta daca instanta constata ca: exista vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. a)-e) exista cazul prevazut in art. 10 lit. b1 odata cu achitarea instanta aplica si o sanctiune cu caracter administrative c) incetarea procesului penal se pronunta daca instanta constata ca: exista vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. f)-j) exista cazul prevazut in art. 10 lit. i) odata cu incetarea procesului penal instanta aplica si o sanctiune cu caracter administrativ. 2. In caz de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii civile (art.346)
2. H. in prima instanta Rezolvarea AC impreuna cu AP art.346 prin aceeasi sentinta, instanta se pronunta si asupra despagubirilor civile,
1. a) b) c) 2. a) b) 3. a)
astfel : instanta penala poate obliga la despagubiri civile in cazul achitarii pentru : art. 10 alin. 1 lit. b1 fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni art. 10 alin. 1 lit. d) faptei ii lipseste vreunul dintre elementele constitutive ale infractiunii art. 10 alin. 1 lit. e) exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei instanta penala nu acorda despagubiri civile respinge actiunea civila in cazul achitarii pentru : art. 10 alin. 1 lit. a) fapta imputata nu exista art. 10 alin. 1 lit. c) fapta nu a fost savarsita de inculpat instanta penala nu solutioneaza actiunea civila lasa nerezolvata actiunea civila, in cazurile : in caz de achitare art. 10 lit. b) fapta nu este prevazuta de legea penala instanta este obligata sa lase actiunea civila nesolutionata, iar nu sa o solutioneze in sensul respingerii ei
88
a) cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu b) cel vatamat este o persoana sau cu capacitate de exercitiu restransa. 2. cazul 2 in celelalte cazuri, chiar daca nu exista constituire de parte civila, instanta se pronunta
din oficiu cu privire la urmatoarele trei aspecte :
a) restituirea lucrului b) desfiintarea totala sau partiala a unui inscris c) restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii
89
inculpatului sau la obligarea acestuia de a nu parasi localitatea ori tara este executorie.
4. Cand inculpatul este pus in libertate, instanta comunica aceasta administratiei locului de
detinere. 5. Inculpatul condamnat de prima instanta si aflat in stare de detinere este liberat de indata ce durata retinerii si a arestarii devin egale cu durata pedepsei pronuntate, desi hotararea nu este definitiva. Liberarea se dispune de administratia locului de detinere. In acest scop i se comunica, indata dupa pronuntarea hotararii, o copie dupa dispozitivul hotararii sau un extras. 6. Cand in cursul urmaririi penale sau al judecatii, invinuitul sau inculpatul a fost liberat provizoriu pe cautiune, instanta va dispune restituirea sumei depuse drept cautiune, in cazurile prevazute de lege
1. Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri: a) cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de
recurs nu a fost indeplinita conform legii exemplu nainte de termenul la care s-a judecat cauza, inculpata recurent a ncunotinat instana de recurs cu privire la imposibilitatea de a se prezenta, ntruct este internat n spital, iar instana de recurs a judecat cauza fr a o prin administraia spitalului (ICCJ, decizie din 2008). cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare; cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art. 10 alin. 1 lit. f) - i1 ), cu privire la care existau probe in dosar; cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta. cand, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de catre instanta de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. 11 ori art. 3851 6 al.1 sintetizarea celor 5 cazuri : nelegala citare facuta de instanta de recurs imposibilitatea de prezentare a inculpatului si de incunostiintare a instantei de recurs nepronuntarea instantei de recurs cu privire la un caz de incetare a procesului penal, cu privire la care existau dovezi la dosar autoritatea de lucru judecat omisiunea audierii inculpatului de catre instanta de recurs potrivit art. 38514 alin. 11 ori art. 3851 6 al.1, instana de recurs este obligat s procedeze la ascultarea inculpatului prezent, atunci cnd : inculpatul nu a fost ascultat la instanele de fond i apel aceste instane nu au pronunat mpotriva inculpatului o hotrre de condamnare din interpretarea dispozitiilor legale mai sus mentionate reiese ca, n cazul n care fie prima instanta, fie instanta de apel, fie ambele instante au pronuntat o hotarre de achitare a inculpatului, instanta de recurs este obligata sa procedeze la audierea acestuia OBS Dispoziiile art. 386 lit. e) C. proc. pen. privesc numai judecarea recursului, ca
b) c) d) e)
90
ultim grad de jurisdicie, dup parcurgerea judecii n prim instan i, dup caz, n apel, iar nu judecarea recursului n calea extraordinar de ata c a revizuirii (ICCJ, decizie 2007)
de
contestatie
in
anulare
1. Contestaia n anulare poate fi exercitat mpotriva hotrrilor penale definitive, inclusiv a celor prin care s-a dispus transferarea persoanelor condamnate, ntruct legiuitorul nu a fcut nicio distincie dup cum prin hotrrea penal definitiv supus contestaiei n anulare a fost rezolvat sau nu fondul cauzei, spre deosebire de revizuire, care poate fi exercitat numai mpotriva hotrrilor penale definitive prin care a fost rezolvat fondul cauzei 2. Contestatia in anulare nu poate fi exercitata decat impotriva unei hotarari definitive, dar nu orice hotarare definitiva poate fi susceptibila de a fi atacata cu contestatie in anulare 3. Tinand cont de cele 5 cazuri care pot fi invocate in cererea de CA, distingem : a) cazul 1 hotararile care pot fi atacate cu CA in cazul art.386,lit.a),b),c),e) numai hotararea penala definitiva pronuntata de o instanta de recurs 2 specii pentru ca judecata in recurs poate sa includa doua titpuri de decizii: decizia prin care se solutioneaza recursul 2 specii : a. decizia penala prin care a fost respins recursul b. decizia penala prin care a fost admis recursul numai in parte, mentinandu-se unele dispozitii ale hotararii atacate decizia prin care se solutioneaza cauza la rejudecarea dupa casare b) cazul 2 hotararile care pot fi atacate cu CA in cazul art.386,lit.d) numai ultima hotarare penala ramasa definitiva 3 specii : o sentinta a primei instante ramasa definitiva o decizie a instantei de apel ramasa definitiva o decizie a instantei de recurs
1. partile din proces partile din recurs a) recurent sau intimat inculpat, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente b) OBS cand o parte nu a declarat recurs si recursul declarat nu se refera la acea parte, ea nu este indreptatita sa introduca CA, nefiind nici recurent si nici intimat c) OBS distinctii in privinta partilor partile titulare ale exercitiului contestatiei in anulare art.386, lit. a) numai partea nelegal citata la judecata in recurs art.386, lit. b) numai partea care a fost in imposibilitatea de a se prezenta si de a instiinta instanta de impiedicarea pe care a avut-o art.386, lit. e) numai partea care a fost prezenta in recurs dar nu a fost ascultata, desi instanta era obligata in acest sens art.386, lit. c) numai inculpatul condamnat, caci numai el beneficiaza de incetarea procesului penal art.386, lit. d) numai inculpatul condamnat 2. daca a fost recurent, poate declara CA si : a) martorul b) expertul c) interpretul d) aparatorul e) persoana vatamata in interesele sale legitime prin hotararea atacata 3. procurorul in cazurile care privesc aplicarea corecta a legii penale: a) art.386, lit. c) b) art.386, lit. d)
91
a. data cand a inceput efectiv executarea data cand s-au intocmit actele de executare
de exemplu, in cazul unei pedepse privative de libertate, nceperea executrii = data efectiv a ncarcerrii persoanei condamnate. Prin urmare, CA mpotriva hotrrii penale definitive prin care s-a dispus transferarea unei persoane condamnate n vederea executrii pedepsei ntr-un penitenciar din Romnia poate fi exercitat cel mai trziu n 10 zile de la data efectiv a ncarcerrii persoanei condamnate pe teritoriul Romniei.
b. data cand s-au intocmit actele de executare punerea in executare b) de catre celelalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare
se cere (decizia instantei de recurs) : persoanele care intra in aceasta categorie : a. partile impotriva carora nu se face executarea b. procurorul 2. pentru cazul prevazut in art. 386 lit. d) poate fi introdusa oricand.
forma
contestatiei
in
anulare
3. forma CA a) cerere scrisa a partii interesate b) adresa a parchetului corespunzator 4. CA intemeiata pe art. 386 lit. a),c),e) trebuie sa indice toate motivele pentru care se ataca decizia instantei de recurs aceasta impiedica partea sa faca cereri successive cu privire la aceeasi decizie atacata. De ex in cazul neindeplinirii procedurii de citare, trebuie aratate toate dispozitiile legale care au fost incalcate 5. CA intemeiata pe art. 386 lit. c) trebuie sa indice : a) cauza de inlaturare a raspunderii penale care a operat in cauza b) probele din dosar care stabilesc existenta ei si care nu au fost avute in atentie de catre instanta de recurs 6. o cerere intemeiata pe vreunul din cazurile prevazute la art. 386 lit. a) - e) va fi considerata CA indiferent de denunirea data acesteia de contestatar
92
2. a) b) c) d)
93
a) b) 5.
a) b) c)
6. a) b)
7. a)
judecarea cererii nu intra in judecarea fondului cauzei in ansamblul sau persoanele care participa la judecata: partile interesate sunt citate sunt parti interesate : de regula, partile din recurs partile care au participat la judecarea hotararii care a ramas ultima definitive in cazul prevazut de art. 386 lit. d) procurorul participa obligatoriu, indiferent de cazul invocat judecarea cererii se face : sedinta publica orala nemijlocita contradictorie compunerea instantei in cazul cererii de CA art. 386 lit. a), b), c) si e) numai compunerea pentru judecata in recurs art. 386 lit. d) dupa caz, compunerea pentru : judecata in prima instanta cand hotararea atacata a ramas definitiv in prima instanta judecata in apel cand hotararea atacata a ramas definitiv in apel judecata in recurs cand hotararea atacata a ramas definitiv in recurs in cazurile art. 386 lit. a), b), c) si e) cererea poate fi admisa in intregime sau partial consecinte : desfiintarea sau anularea hotararii de recurs atacate cauza este repusa in stadiul de judecata imediat anterior pronuntarii instantei de recurs atacate exemple : daca s-a respins sau s-a admis recursul, cauza este repusa in stadiul de dezbatere a recursului daca s-a judecat fondul dupa casare cauza este repusa in stadiul in care se afla inainte de pronuntarea hotararii care a fost desfiintata recursul sau rejudecarea cauzei pe fond poate avea loc in aceeasi sedinta sau la un alt termen fixat in acest scop in cazul art. 386 lit. d) cererea daca cererea a fost admisa in intregime desfiintarea in intregime a ultimei hotarari, in cazul in care se refera la o singura fapta daca cererea a fost admisa in parte desfiintarea in parte a ultimei hotarari, in cazul in care ea se refera la mai multe fapte si persoane respingerea cererii inadmisibila cand : se ataca o hotarare care nu este susceptibila de a fi atacata cu CA pe un motiv neprevazut de lege de catre o persoana neadmisa de lege prin care se repeta o cerere respinsa anterior prin hotarare definitiva exemple de motive pentru care CA a fost respinsa ca inadmisibila CA impotriva hotararii prin care instanta a respins recursul declarat impotriva sentintei de respingere a a plangerii impotriva rezolutiei de NUP, formulate in temeiul art.2781, intrucat niciuna dintre parti nu are calitatea de inculpat si, prin urmare, instanta nu are obligatia de a aplica art. 38514 alin. 11 ori art. 3851 6 al.1. n cazul n care inculpatul a invocat n faa instanei de recurs dreptul la tcere (art.70,alin.2), ntruct n acest caz instana de recurs nu poate proceda la
94
b) c)
d)
8.
a) b)
ascultarea inculpatului, ci este obligat s constate incidena prevederilor art.70,alin.2 (ICCJ, decizie din 2008) neindeplinirea de catre instanta de recurs a procedurii de citare a mamei minorului care are calitatea de parte vatamata si care a implinit 14 ani (mama nu il mai reprezinta pe minor, ci il asista in procesul penal) imposibilitatea de prezentare a aparatorului ales al partii care avea calitatea de recurent inculpat, la termenul la care s-a judecat cauza la instanta de recurs contestatorul a introdus contestaie n anulare mpotriva unei hotrri penale definitive (decizia pronunat de instana de recurs), dar a formulat critici referitoare la o ncheiere de amnare a pronunrii hotararii. Pronunarea hotrrii este o etap ulterioar desfurrii judecrii cauzei, la care prile nu se citeaz. Aceasta nu face obiectul examinrii prin prisma cazului de contestaie n anulare prevzut n art.386lit.a), care se refer n mod explicit numai la nendeplinirea procedurii de citare a prii pentru termenul la care s-a judecat cauza de ctre instana de recurs i, prin urmare, privete numai faza n care au fost formulate cereri, au fost administrate probe n limitele prevzute de lege i au fost susinute concluzii asupra recursului neintemeiata sau nefondata cand nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru cazul invocat. Exemple de motive pentru care CA a fost respinsa ca neintemeiata inculpatul reprezentat de catre un aparator ales la judecarea recursului, cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii nelegala citare in cadrul judecarii cauzei in apel inculpatul face dovada imposibilitatii de prezentare la termenul de recurs si de instiintare a instantei despre aceasta impiedicare, dar a fost reprezentat la recurs de aparator contestaia n anulare introdus mpotriva deciziei prin care, n procedura revizuirii, instana de recurs a respins recursul declarat de revizuient (ICCJ, decizie din 2006). tardiva consecintele respingerii : hotararea atacata isi pastreaza puterea executorie daca a fost anterior suspendata, suspendarea inceteaza de drept hotararea prin care se pronunta solutia : art. 386 lit. a), b), c) si e) numai decizie art. 386 lit. d) dupa caz: sentinta cand CA este judecata de prima instanta decizie cand CA este judecata de instanta de apel sau de instanta de recurs
1. REGULA o hotarare data intr-o cale extraordinara de atac poate fi atacata printr-o cale ordinara de atac numai daca si hotararea supusa contestatiei era susceptibila de o cale de atac ordinara 2. Aplicatia regulii a) art. 386 lit. a), b),c) si e) sunt supuse CA numai decizii pronuntate in recurs decizia pronuntata in recurs nu este susceptibila de un recurs prin urmare, decizia data in solutionarea CA nu mai poate fi atacata b) art. 386 lit. d) daca hotararea atacata este o sentinta se ataca dupa caz cu apel sau cu recurs daca hotararea atacata este o decizie data in apel se ataca cu recurs daca hotararea atacata este o decizie data in recurs nu este supusa niciunei cai de atac
95
1. Revizuirea poate fi ceruta cand: a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei; b) un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a c) d) e) 2. 3. 4.
carei revizuire se cere; un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals; un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere; cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia. Cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare. Cazurile de la lit. b), c) si d) constituie motive de revizuire, daca au dus la darea unei hotarari nelegale sau netemeinice. In cazul prevazut de lit. e), toate hotararile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii. OBS cererea de revizuire intemeiata pe alte motive decat cazurile specificate mai sus se respinge ca inadmisibila (ICCJ, decizie din 2007).
art.394,lit.a s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei p.894,Teodoru
1. a) b) c) d) 2. a) b) c) d) 3. 4. conditiile pentru art.394,lit.a) : s-au descoperit fapte sau imprejurari noi a nu se confunda cu mijloace de proba noi faptele si imprejurarile sunt noi pentru instanta nu au fost cunoscute de instanta care a pronuntat hotararea definitive elementul de noutate trebuie sa fie pentru instanta, nu si pentru partile din proces faptele si imprejurarile noi dovedesc netemeinicia hotararii anterioare invocarea faptelor si imprejurarilor noi sa conduca la o solutie diametral opusa celei atacate consecinte REGULA revizuirea este totala atat in latura penala, cat si in latura civila solutia atacata trebuie schimbata si nu modificata : in latura penala daca solutia atacata = condamnarea in revizuire se va putea pronunta : achitarea incetarea procesului penal daca solutia atacata = achitarea in revizuire nu se va putea pronunta decat condamnarea in latura civila daca solutia atacata = s-au acordat despagubiri in revizuire se va putea pronunta acestea nu erau justificate daca solutia atacata = nu s-au acordat despagubiri in revizuire se va putea pronunta acestea nu trebuiau acordate REGULA este inechitabila si s-a propus ca si pentru acest caz sa se acorde revizuirea partiala dac nscrisurile pe care se bazeaz cererea de revizuire ntemeiat pe prevederile art. 394 alin. (1) lit. a) au fost obinute dup efectuarea cercetrilor de ctre procuror, instana are obligaia s examineze cererea de revizuire innd cont si de aceste nscrisuri, fara a putea sa dispuna reluarea cercetrilor, intrucat o astfel de soluie nu este prevzut de lege intelesul notiunii fapte care nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei 2 categorii de fapte : fapte sau imprejurari care au fost aduse la cunostinta instantei pentru prima data prin cererea de revizuire
5. a)
96
art.394,lit.b un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere p.894,Teodoru;
1. conditiile pentru art.394,lit.b) a) un martor, expert sau interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa nu are relevanta daca hotararea prin care se retine ca s-a produs o fapta de marturie mincinoasa este de condamnare, de achitare sau de incetare a procesului penal in acest caz de revizuire, trebuie sa se dovedeasca denaturarea probelor, indiferent daca cel care a savarsit fapta a fost sau nu a fost tras la raspundere b) marturia mincinoasa sa fie savarsita in cauza a carei revizuire se cere c) fapta sa fi condus la darea unei hotarari nelegale sau netemeinice 2. revizuirea poate fi totala sau partiala hotararea de condamnare atacata poate fi schimbata sau modificata in ceea ce priveste incadrarea juridica si individualizarea pedepsei 3. exemple a) marturia mincinoasa care a condus la neluarea in consideratie a unei circumstante atenuante b) marturia mincinoasa care a condus la schimbarea incadrarii juridice a faptei intr-o forma agravanta
art.394,lit.c un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals p.897,Teodoru;
1. conditiile pentru art.394,lit.c) a) inscrisul a fost folosit ca mijloc de proba b) inscrisul respectiv a fost declarat fals dupa ramanerea definitiva a hotararii prin care se cere revizuirea: in cadrul procedurii de revizuie in cadrul unui alt proces penal printr-o hotarare judecatoresca a. nu conteaza solutia data in cadrul procesului ea poate fi condamnarea celui care l-a falsificat, achitare pentru vreo cauza care a inlaturat caracterul penal al faptei, incetare a procesului penal pentru existenta unei cause care inlatura raspunderea penala b. nu intereseaza natura infractiunii de fals, natura inscrisului, etc. prin ordonanta procurorului c) inscrisul declarat fals sa fi condus la darea unei hotarari netemeinice sau nelegale 2. revizuirea poate fi totala sau partiala hotararea de condamnare atacata poate fi schimbata sau modificata in ceea ce priveste incadrarea juridica si individualizarea pedepsei
art.394,lit.d un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere p.897,Teodoru; 97
1. revizuirea poate fi totala sau partiala hotararea de condamnare atacata poate fi schimbata sau modificata in ceea ce priveste incadrarea juridica si individualizarea pedepsei
art.394,lit.e cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia p.897,Teodoru;
1. a) b) c) 2. a) b) c) 3. 4. a) b) 5. a) b) 6. conditii : sa existe doua sau mai multe hotarari penale definitive care nu se pot concilia prin respectivele hotarari sa se fi solutionat fondul cauzei inconciliabilitatea sa rezulte din hotararea penala, deci din dispozitiv starea de inconciliabilitate poate exista n urmtoarele ipoteze (ICCJ,decizie din 2007): hotrrile se refer la aceeai fapt i la fptuitori diferii hotrrile se refer la acelai fptuitor i la fapte diferite hotrrile se refer la fapte i fptuitori diferii OBS cand o hotarare penala definitiva se refera la aceeasi persoana si fapta, chiar sub o incadrare juridica diferita, nu este caz de revizuire, ci de contestatie in anulare nu sunt inconciliabile : o hotarare civila care se refera la o chestiune prealabila si o hotarare penala care se refera la aceeasi chestiune prealabila daca a ramas mai intai definitiva hotararea civila, ea se impune cu autoritate de lucru judecat instantei penale daca a ramas mai intai definitiva hotararea penala cu privire la chestiunea civila prealabila, ea se impune cu autoritate de lucru judecat instantei civile o hotarare prin care instanta s-a desesizat si a restituit cauza la procurer pentru refacerea UP si o hotarare prin care s-a solutionat fondul cauzei (ICCJ, decizie din 2007) exemple de inconciliabilitate : inconciliabilitate intre hotarari pronuntate in cauze distincte : H1 stabileste ca X a savarsit o infractiune H2 stabileste ca inculpatul este complicele descoperit ulterior inconciliabilitate dintre hotarari penale definitive date in aceeasi cauza, dar in instante de grad diferit : in prima instanta X si Y = condamnati ca si coautori doar X declara recurs recursul este admis, se statueaza ca fapta pentru care a fost condamnat nu exista, fara a se extinde efectele recursului si la Y, care ramane condamnat Nu este incident cazul de revizuire prevzut n art. 394 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., n situaia pronunrii unei hotrri judectoreti definitive de achitare i a unei hotrri judectoreti definitive de condamnare, pentru infraciuni de luare de mit, svrite de aceeai persoan, la aceeai dat, dar n exercitarea atribuiilor de control la persoane juridice diferite, ntruct hotrrile judectoreti definitive - de achitare i de condamnare - nu se exclud, nereferindu-se la aceeai fapt, ci la fapte diferite (ICCJ, decizie din 2009).
98
2.
a) b)
3.
4.
99
a) oricare parte din proces, in limitele calitatii sale procesuale b) procurorul poate initia procedura din oficiu in favoarea uneia din parti sau in defavoarea uneia din parti poate initia procedura din oficiu ca urmare a propriilor sale investigatii sau a informarii facute de unitatile prevazute de art.145,Cpen organele de conducere ale unitatilor la care se refera art. 145 din Codul penal care au cunostinta despre vreo fapta sau imprejurare care ar motiva revizuirea sunt obligate sa sesizeze pe procuror c) substituitii procesuali ai condamnatului sotul condamnatului rudele apropiate ale condamnatului, prevazute in art.149,Cpen 2. substituitii procesuali pot cere revizuirea : a) daca sunt interesate in cauza in legatura cu situatia condamnatului si daca manifesta un interes propriu b) in timpul vietii condamnatului c) dupa moartea condamnatului prin derogare de la regula potrivit careia decesul inculpatului stinge actiunea penala, sotul si rudele apropiate ale inculpatului pot cere revizuirea si dupa moartea inculpatului
5. Termenul in p.904,Teodoru
care
poate
fi
introdusa
revizuirea
1. revizuirea in favoarea condamnatului termenul se poate face oricand, ceea ce inseamna ca se poate face : a) in timpul vietii condamnatului b) dupa moartea condamnatului c) inainte de inceperea executarii condamnarii penale sau a celei civile d) in cursul executarii ei e) dupa executarea ei, daca este in termen 2. revizuire in defavoarea condamnatului, a celui achitat sau pentru care s-a incetat procesul penal termenul 1 an, care curge astfel a) de la data cand revizuentul a cunoscut faptele sau imprejurarile noi in cazuril prevazut de art. 394 lit. a) b) de la data cand revizuentul a cunoscut faptul ca s-a pronuntat o hotarare definitiva cu privire la frauda procesuala respectiva in cazurile art. 394 lit. b), c) si d) c) de la data cand revizuentul a cunoscut frauda procesuala, in cazul in care frauda procesuala nu este constatata printr-o hotarare definitiva in cazurile in cazurile art. 394 lit. b), c) si d) d) de la data cand revizuentul a cunoscut existenta ultimei hotarari care nu se poate concilia cu cea anterioara in cazuril prevazut de art. 394 lit. e) 3. aceleasi termene se aplica si atunci cand procurorul se sesizeaza din oficiu intr-o revizuire impotriva inculpatului. 4. daca in termenul de 1 an a intervenit o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale (amnistie, prescriptie, dezincriminare,etc), revizuirea impotriva inculpatului nu mai poate fi introdusa, chiar daca se afla in termenul de 1 an, pentru ca : a) actiunea penala este stinsa b) nu s-ar mai putea ajunge la condamnarea inculpatului
100
101
3. a) b) c) d) 4. 5. 6. a) b) c)
compunerea instantei : judecatorie 1 judecator tribunal 1 judecator curte de apel 1 judecator ICCJ 3 judecatori in cazul retragerii cererii de revizuire, instanta investita sa solutioneze cererea de revizuire ia act de aceasta manifestare de vointa (ICCJ, decizie din 2007) judecatorul care a solutionat cauza in fond a carei revizuire se cere nu este incompatibil a judeca cererea de revizuire, pentru ca rejudecarea se intemeiaza pe elemente noi care nu i-au fost cunoscute judecatorului confuzii de evitat rezultate din faptul ca faptul ca instanta competenta sa judece o cerere de revizuire este intotdeauna instanta care a judecat cauza in prima instanta : revizuirea nu implica un control judiciar al unei instante inferioare in grad cu privire la o eroare judiciara revizuirea implica o reexaminare a cauzei pe baza unor elemente noi s-a dorit competenta acestei instante pt ca revizuirea sa fie supusa cailor ordinare de atac procedura de judecata a revizuirii poate parcurge toate cele trei grade de jurisdictie prima instanta, apel, recurs
102
103
b) c) d) e) f) g) 7.
daca a fost introdusa in termenul legal daca a fost introdusa la procurorul competent daca a ajuns la instanta competenta daca se intemeiaza pe vreunul din cazurile prevazute de art.394,CPP daca este intemeiat cazul de revizuire invocat daca este dovedit cu mijloace de proba admise de lege daca sunt indeplinite conditiile legale se deschide procedura judecarii cererii pe fond examinarea in principiu este premergatoare si eliminatorire 8. solutia data de instanta : a) admiterea in principiu a cererii de revizuire se dispune prin incheiere nu poate fi atacata decat odata cu fondul b) prin sentinta respingerea in principiu a cererii nu poate fi respinsa decat ca inadmisibila 9. odata cu admiterea in principiu a cererii a) instanta poate dispune cu privire la : suspendarea executarii hotararii atacate, in total sau in parte, in raport cu limitele cererii de revizuire se poate lua oricare dintre masurile preventive in cazul in care cererea este impotriva celui achitat sau a celui pentru care s-a dispus incetarea procesului penal b) instanta dispune cu privire la reunirea cauzelor in care s-au pronuntat hotararile care nu se pot concilia in cazul in care motivul de revizuire este inconciliabilitatea a doua sau mai multe hotarari penale 10. Cand cererea de revizuire a fost facuta pentru un condamnat decedat, sau cand condamnatul care a facut cererea ori in favoarea caruia s-a facut revizuirea a decedat dupa introducerea cererii, prin derogare de la dispozitiile art. 10,alin.1,lit.g), procedura de revizuire isi va urma cursul, iar in cazul admiterii in principiu, dupa rejudecarea cauzei, instanta va hotari potrivit dispozitiilor din art. 13 alin. 2 si 3 care se aplica in mod corespunzator (continuarea procesului penal). 11. In cazul admiterii in principiu a cererii de revizuire pentru existenta unor hotarari ce nu se pot concilia, cauzele in care aceste hotarari au fost pronuntate se reunesc in vederea rejudecarii (art.404)
104
105
106
107
Tribunalul Municipiului Bucuresti tribunalul militar teritorial cu sediul in Bucuresti b) Hotararile nedefinitive, dar executorii, privind masurile preventive instanta de executare
este instanta care le-a dispus.
3. Cand hotararea ramane definitiva in fata instantei ierarhic superioare: a) instanta ierarhic superioara trimite instantei de executare un extras din acea hotarare, cu datele
necesare punerii in executare
1. 2. a) b) 3. a) b)
108
4. Daca persoana impotriva careia s-a emis mandatul nu este gasita, organul de politie constata
aceasta printr-un proces-verbal si ia masuri pentru darea in urmarire, precum si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar de pe procesul-verbal, impreuna cu un exemplar al mandatului de executare se trimit instantei care a emis mandatul. 5. Daca condamnatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga, va fi constrans la aceasta (dispozitiile art. 184 alin. 31 aplicate corespunzator). 6. Comandantul unitatii militare, primind mandatul de executare, inmaneaza un exemplar condamnatului si ia masuri pentru trimiterea acestuia la locul de executare a pedepsei. 7. Cand condamnatul se afla arestat, un exemplar al mandatului de executare i se inmaneaza de catre comandantul locului de detinere. 8. Comandantul locului de detinere consemneaza intr-un proces-verbal data de la care condamnatul a inceput executarea pedepsei. 9. Pe baza ordinului de interzicere a parasirii tarii, organele in drept : a) refuza celui condamnat eliberarea pasaportului sau, dupa caz, procedeaza la ridicarea acestuia b) iau masuri pentru darea condamnatului in consemn la punctele de trecere a frontierei. 10. O copie de pe procesul-verbal se trimite instantei de executare.
Punerea in executare a pedepsei inchisorii cu ex. la locul de munca 1. Punerea in executare art.4221
1. punerea in executare a PI cu ex. la locul de munca = emiterea mandatului de executare a pedepsei 4. Mandatul de executare a pedepsei a) se emite de judecatorul delegat al instantei de executare b) se intocmeste in patru exemplare
1. Persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata integrala a 2. Cand cel condamnat se gaseste in imposibilitate de a achita integral amenda in termenul
prevazut in alineatul precedent, instanta de executare, la cererea condamnatului, poate dispune esalonarea platii amenzii, pe cel mult 2 ani in rate lunare. 3. In caz de neindeplinire a obligatiei in termenul de 3 luni sau de neplata a unei rate, instanta de executare comunica un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii organelor competente, in vederea executarii amenzii potrivit dispozitiilor legale privind
109
1. interzicerea unor drepturi se pune in executare prin trimiterea de catre instanta de executare a a) b) 2. a) b)
Punerea in executare a M. de siguranta obligarea la tratament medical 1. Punerea in executare art.429, 435
1. cand MS s-a luat provizoriu, in cursul UP sau in cursul judecatii punerea in executare se
face de catre instanta de judecata care a luat aceasta masura
2. cand MS s-a luat prin H definitiva punerea in executare se face de catre instanta de a) b) 3. 4.
executare punerea in executare = comunicarea copiei dupa dispozitivul hotararii si a copiei dupa raportul medico-legal catre : directia sanitara din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura cand persoana fata de care s-a dispus masura este in stare de libertate administratia locului de detinere cand obligarea la tratament medical insoteste pedeapsa inchisorii ori a detentiunii pe viata sau priveste o persoana aflata in stare de detinere DSJ va comunica de indata persoanei fata de care s-a luat masura obligarii la tratament medical, unitatea sanitara la care urmeaza sa i se faca tratament. La luarea masurii obligarii la tratament medical, persoana la care se refera masura are dreptul de a cere sa fie examinata si de un medic specialist desemnat de aceasta, ale carui concluzii sunt inaintate instantei de judecata iar, la data ramanerii definitive a hotararii, si directiei sanitare judetene.
110
b) c) 2. a)
1. cand MS s-a luat provizoriu, in cursul UP sau in cursul judecatii punerea in executare se
face de catre instanta de judecata care a luat aceasta masura
2. cand MS s-a luat prin H definitiva punerea in executare se face de catre instanta de
executare punerea in executare = comunicarea copiei dupa dispozitivul hotararii si a copiei dupa raportul medico-legal catre directia sanitara din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura cand persoana fata de care s-a dispus masura este in stare de libertate 3. La luarea masurii internarii medicale, persoana la care se refera masura are dreptul de a cere sa fie examinata si de un medic specialist desemnat de aceasta, ale carui concluzii sunt inaintate instantei de judecata iar, la data ramanerii definitive a hotararii, si directiei sanitare judetene. 4. Judecatorul delegat de la instanta de executare comunica judecatoriei in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara la care s-a facut internarea data la care s-a efectuat internarea, in vederea luarii in supraveghere. 4. Dupa primirea comunicarii, judecatorul delegat al judecatoriei respective verifica periodic, dar nu mai tarziu de 6 luni, daca internarea medicala mai este necesara. In acest scop, el dispune efectuarea unui raport medico-legal cu privire la starea de sanatate a persoanei fata de care s-a luat masura internarii medicale si, dupa primirea acestuia, sesizeaza judecatoria in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara pentru a dispune asupra mentinerii, inlocuirii sau incetarii masurii.
111
Punerea in executare a M. de siguranta interzicerea unei functii sau profesii si interzicerea de a se afla in anumite localitati 1. Punerea in executare art.436
= comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotararii catre organul in drept sa aduca la indeplinire aceste masuri si sa supravegheze respectarea lor
112
2.
3. a) b) 4. 5. a) b) Punerea in executare a M. de siguranta expulzarea art.438 1. comunicarea in vederea expulzarii se face catre organul de politie : a) daca masura expulzarii nu insoteste pedeapsa inchisorii comunicarea in vederea expulzarii se b)
2. a) b) 3. a) b) c)
face imediat ce hotararea a ramas definitiva daca masura expulzarii insoteste pedeapsa inchisorii (prin hotararea de condamnare la pedeapsa inchisorii s-a luat masura de siguranta a expulzarii) in mandatul de executare a pedepsei inchisorii se face mentiune ca, ca la data liberarii, condamnatul trebuie sa fie predat organului de politie, care trebuie sa procedeze la efectuarea expulzarii. In vederea punerii in executare a masurii expulzarii, organul de politie poate patrunde : in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia. Daca persoana fata de care s-a luat masura expulzarii nu este gasita, organul de politie : constata aceasta printr-un proces-verbal ia masuri pentru darea in urmarire si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei trimite catre instanta de executare un exemplar al procesului-verbal incheiat
1. punerea in executare = a) lucrurile confiscate se predau organelor in drept pentru a le prelua sau valorifica cf. dispozitiilor legii; b) cand s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate, aceasta se face in prezenta, dupa caz, a procurorului sau judecatorului, intocmindu-se proces-verbal care se depune la dosarul cauzei 2. confiscarea speciala se dispune, dupa caz, prin ordonanta sau hotarare
Punerea in executare a M.de siguranta interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata art.4391 1. Punerea in executare
1. punerea in executare = comunicarea catre organul de politie, in a carui raza teritoriala se afla
locuinta familiei, a unei copii dupa dispozitivul hotararii 2. daca pedeapsa inchisorii se executa intr-un loc de detentie in mandatul de executare a
113
pedepsei inchisorii se face mentiune despre faptul ca, la data liberarii, trebuie sa i se puna in vedere condamnatului, faptul ca trebuie sa se prezinte la organul de politie insarcinat cu executarea masurii.
1. mustrarea si mustrarea cu avertisment se executa potrivit art.487,CPP a) In cazul cand s-a luat fata de minor masura educativa a mustrarii, aceasta se executa de indata, in sedinta in care s-a pronuntat hotararea. b) cand din orice imprejurari masura mustrarii nu poate fi executata indata dupa pronuntare, se fixeaza un termen pentru cand se dispune aducerea minorului, citandu-se totodata parintii, ori daca este cazul, tutorele sau curatorul ori persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul 2. amenda se executa potrivit art.442,443
Punerea in executare a amenzii judiciare si cheltuielilor avansate de stat 1. Punerea in executare a amenzii judiciare art.442
1. punerea in executare = trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste
aplicarea amenzii judiciare catre organul care, potrivit legii, executa amenda penala 2. punerea in executare a amenzii judiciare se face de catre organul judiciar care a aplicat-o 3. executarea amenzii judiciare se face de organul care, potrivit legii, executa amenda penala
2. a) b) 3.
Punerea in executare a dispozitiilor civile din hotarare 1. Restituirea lucrurilor si valorificarea celor neridicate art.444
1. restituirea lucrurilor poate fi dispusa, dupa caz, de catre : a) judecatorul insarcinat cu executarea 114
3. Despagubirile civile si cheltuielile judiciare cuvenite partilor art.446 se executa potrivit legii civile
Cazuri de schimbari in executarea unor hotarari 1. Revocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei art.447
ce ar putea atrage revocarea
1. revocarea pentru o infractiune savarsita in termenul de incercare a) instanta competenta sa dispuna revocarea instanta care judeca in prima instanta infractiunea b) instanta competenta se sesizeaza din oficiu sau la sesizarea procurorului 2. anularea se dispune cand descopera ca cel condamnat mai savrsise o infractiune, pentru
care s-a pronuntat o hotarare de condamnare la pedeapsa inchisorii, nainte de pronuntarea hotarrii prin care s-a dispus suspendarea sau pna la ramnerea definitiva a acesteia
115
1. instanta competenta sa dispuna revocarea sau anularea este, dupa caz : a) instanta de executare b) instanta corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie se afla unitatea
unde se executa pedeapsa
c) instanta care judeca sau a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea 2. a) b) 3. a) b) c) d) e)
sau anularea instanta competenta in caz de revocare aceasta competenta este diferita in functie de doua imprejurari sustragerea de la indeplinirea obligatiilor care revin condamnatului pe perioada executarii pedepsei la locul de munca competenta instanta de executare, daca cel condamnat nu s-a prezentat la locul de munca instantei corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa pedeapsa, daca cel condamnat s-a prezentat la locul de munca savarsirea unei noi infractiuni instanta care judeca sau a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea Sesizarea instantei se face : din oficiu de catre procuror de unitate de organul de politie. de catre cel condamnat in cazul prevazut in art. 869 alin. 4 (pierderea capacitatii de munca).
2. 3. a) b)
Cazuri de modificare a pedepsei 1. Modificari de pedepse in caz de concurs de infractiuni, recidiva, alte acte care intra in continutul aceleiasi infractiuni art.449
1. pedeapsa pronuntata poate fi modificata, daca la punerea in executare a hotararii sau in cursul a) b) c) 2. 3. a) b)
executarii pedepsei se constata, pe baza unei alte hotarari definitive, existenta vreuneia dintre urmatoarele situatii: concursul de infractiuni in cazul infractiunilor concurente, cu ocazia contopirii pedepselor, instanta trebuie sa se pronunte si cu privire la masurile de siguranta (CSJ, decizie din 2000) recidiva; acte care intra in continutul aceleiasi infractiuni. OBS modificarea nu poate sa intervina decat in baza unor hotarari definitive. Instanta competenta sa dispuna asupra modificarii pedepsei este : daca condamnatul se afla in stare de libertate instanta de executare a ultimei hotarari daca condamnatul se afla in stare de detinere instanta corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere unde petitionarul condamnat se gasea in momentul introducerii cererii, indiferent daca pana la momentul solutionarii acestei cereri a fost transferat la alt penitenciar. Pentru condamnatul detinut nu exista alternativa alegerii uneia dintre celelalte instante mentionate in textul legal (CSJ, decizie din 1998). daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei la locul de munca instanta corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa pedeapsa
c)
117
4. a) b) c)
Sesizarea instantei se face : din oficiu la cererea procurorului la cererea condamnatului daca condamnatul isi retrage cererea de contopire a pedepselor pentru infractiuni concurente, instanta nu nu poate lua act de acest act, ci este obligate sa se pronunte asupra cererii respective (ICCJ, decizie din 2007)
b) legea penala mai favorabila lege care prevede o pedeapsa mai usoara decat cea care se 2. a) b) c) 3. a) b) c)
executa ori urmeaza a se executa consercinte legea noua se aplica, dupa caz, obligatoriu sau facultativ instanta competenta sa aduca la indeplinire aceste masuri instanta de executare daca condamnatul se afla in stare de libertate instanta corespunzatoare in grad instantei de executare, in a carei circumscriptie se afla locul de detinere daca condamnatul se afla in stare de detinere instanta corespunzatoare in grad instantei de executare, in a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca daca condamnatul se afla in executarea pedepsei la locul de munca sesizarea instantei se face din oficiu la sesizarea condamnatului la sesizarea procurorului
1. instanta competenta sa aplice amnistia postcondamnatorie si gratierea a) instanta de executare cand condamnatul se afla in stare de libertate b) instanta corespunzatoare in grad instantei de executare, in a carei circumscriptie se afla locul de
detinere daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei c) instanta corespunzatoare in grad instantei de executare, in a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei la locul de munca.
1. instanta competenta a) judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere b) tribunalul militar in a carui circumscriptie se afla inchisoarea militara executarea pedepsei ntro nchisoare militara daca n timpul executarii pedepsei militarul condamnat devine inapt serviciului, este liberat conditionat. 2. aceste instante se pronunta si asupra revocarii liberarii conditionate, in cazul cand instanta care
118
6. a) b) 7. a) b)
1. instanta competenta judecatoria in a carei circumscriptie se afla unitatea unde condamnatul 2. aceasta instanta se pronunta si asupra revocarii incetarii executarii pedepsei la locul de munca, 3. a) b) c) 4. a) b) 5.
in cazul cand instanta care a judecat pe condamnat pentru o alta infractiune nu s-a pronuntat in aceasta privinta. Cand instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea incetarii executarii pedepsei la locul de munca: prin hotararea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita termenul nu poate fi mai mare de un an termenul curge de la ramanerea definitiva a hotararii. calea de atac impotriva hotararii prin care s-a dispus asupra incetarii executarii pedepsei la locul de munca recursul termenul in care poate fi introdus recursul 3 zile recursul declarat de procuror este suspensiv de executare. cand s-a dispus incetarea executarii pedepsei, instanta in fata careia hotararea a ramas definitiva este obligata sa comunice unitatii unde se executa pedeapsa, precum si organului
119
de politie din localitatea in care isi are sediul unitatea, o copie dupa dispozitivul hotararii
1. a) b) c) d) e) f) 2. 3.
cererea de amanare poate fi facuta de catre: procuror condamnat reprezentantul legal al condamnatului aparatorul condamnatului sotul condamnatului conducerea unitatii la care lucreaza condamnatul cererea poate fi retrasa de cel care a formulat-o amanarea (intreruperea) executarii pedepsei se aplica numai daca exista o hotarare definitiva de condamnare la : a) pedeapsa inchisorii b) pedeapsa detentiunii pe viata c) executarea pedepsei la locul de munca.
e)
f)
cu cererea de amanare (intrerupere) instanta apreciaza ca amanarea executarii si lasarea in libertate nu prezinta un pericol concret pentru ordinea publica nepronuntarea instantei asupra vreunuia dintre cele doua aspecte echivaleaza cu nerezolvarea fondului cauzei si impune casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare desi in principiu instanta de judecata nu poate contesta rezultatul continut intr-un raport de expertiza medico-legala, acordarea amanarii (intreruperii) executarii pedepsei este o facultate pentru instanta, iar nu o obligatie nu se poate acorda amanarea (intreruperea) executarii pedepsei in baza unei adeverinte medicale in baza rolului sau active, instanta este obligate sa dispuna efectuarea expertizei medico-legale, chiar daca condamnatul nu a cerut efectuarea acesteia. Procedura instantei de judecata de a respinge cererea de amanare (intrerupere) a executarii pedepsei in lipsa unui raport de expertiza medico-legala, intrucat condamnatul nu a solicitat efectuarea expertizei, este nelegala, intrucat este incalcat principiul rolului active al instantei de judecata. In ipoteza in care condamnatul se sustrage cu rea credinta de la efectuarea expertizei, pentru a tergiversa punerea in executare a hotararii de condamnare, instanta este in drept sa dispuna respingerea cererii de amanare (intrerupere) ca neintemeiata. termenul pentru care se da amanarea pana cand starea de sanatate a condamnatului se va ameliora, astfel incat pedeapsa sa poata fi pusa in executare. Aceasta prevedere nu interzice stabilirea unui termen de amanare (ntrerupere) a executrii pedepsei nchisorii. n acest caz, la expirarea termenului de ntrerupere a executrii pedepsei nchisorii, condamnatul poate s formuleze o nou cerere de amanare (ntrerupere) ntemeiat pe art. 453,alin.(1),lit.a), dac starea sntii nu s-a ameliorat (ICCJ, decizie din 2009) impediment la acordarea amanarii cererea de amanare a executarii pedepsei nu poate fi admisa daca se constata ca tratamentul condamnatului se poate efectua sub paza permanenta, in conditiile prevazute de art. 1391 in cazul in care, pe baza actelor medicale, se constata ca cel condamnat sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala
120
g) 2. a) b) c) 3. a) b) c)
d) e)
121
f) circumstante pentru care se impune amanarea (intreruperea) executarii pedepsei in baza acestui
caz condamnatul urmeaza sa intreprinda lucrari de remediere a imobilului in care locuieste familia sa compusa din 4 copii minori si o sotie bolnava, in conditiile instalarii anotimpului rece, a starii avansate de degradare a imobilului si faptului ca familia sa este sprijinita insufficient de parintii condamnatului, personae in varsta si suferinde tatal condamnatului a decedat si mama sa este in varsta si bolnava, iar familia nu detine teren agricol, nu realizeaza venituri din activitati autorizate, locuinta este formata din doua camere care necesita lucrari de reparatii urgente. De asemenea, in gospodaria petentului mai locuiesc concubina acestuia, care nu realizeaza venituri, si fiica sa, iar fratele este decedat, petentul fiind cel care se ocupa de cresterea si ingrijirea celor 7 copii ai acestuia
122
1. a) b) c) d) e) f) 2. 3. a) b) c)
2. Cazuri de intrerupere art.455 idem cazuri de amanare 3. Instanta competenta sa dispuna intreruperea art.456
1. Instanta competenta sa dispuna asupra intreruperii executarii pedepsei este : a) instanta de executare cand locul de detinere se afla in raza sa teritoriala b) instanta corespunzatoare in grad instantei de executare, in a carei circumscriptie se afla locul de
detinere
123
b) unitatea unde condamnatul executa pedeapsa c) organul de politie 3. daca intreruperea a fost acordata de instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detinere
sau unitatea, aceasta comunica masura luata si instantei de executare
4. obligatiile instantei care a dispus intreruperea a) in ziua in care hotararea prin care s-a dispus intreruperea executarii pedepsei a devenit b) 5. a) b) c) 6. a) b) 7. 8.
definitiva, o comunica sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste condamnatul si jandarmeriei daca nu s-a stabilit un termen determinat al intreruperii judecatorul delegat al instantei de executare este obligat : sa verifice periodic daca mai subzista cauza care a determinat intreruperea executarii pedepsei sa ia masuri pentru emiterea mandatului de executare sau pentru aducerea lui la indeplinire cand constata ca aceasta cauza a incetat evidenta intreruperilor acordate este tinuta de catre instanta de executare administratia locului de detinere unitatea unde condamnatul executa pedeapsa Daca la expirarea termenului de intrerupere cel condamnat nu se prezinta : daca condamnatul la pedeapsa inchisorii nu se prezinta la locul de detinere administratia locului de detinere trimite de indata o copie de pe mandatul de executare catre organul de politie, in vederea executarii pe copia respectiva se mentioneaza si cat a mai ramas de executat din durata pedepsei. daca condamnatul la pedeapsa inchisorii cu executare la locul de munca nu se prezinta la unitate unitatea instiinteaza de indata instanta de executare. Administratia locului de detinere sau unitatea comunica instantei de executare data la care a reinceput executarea pedepsei. Timpul cat executarea a fost intrerupta nu se socoteste in executarea pedepsei.
4. Obligatiile condamnatului in cazul intreruperii art.455 idem amanare 5. Revocarea intreruperii art.455 idem amanare OBS p.955,Teodoru termene de recurs
1. liberarea conditionata 3 zile 2. incetarea executarii pedepsei la locul de munca 3 zile 3. restul incidentelor privind executarea 10 zile a. schimbari si modificari de pedepse b. amanare si intrerupere a executarii pedepsei
1. Compunerea instantei de executare este cea prevazuta pentru judecata in prima instanta un singur judecator 2. Sedinta de judecata publica, orala, nemijlocita, contradictorie a) se administreaza probe, daca sunt necesare de ex, in cazul revocarii sau anularii suspendarii executarii pedepsei b) se da cuvantul, in ordine, dupa caz astfel : cazul 1 procurorul a sesizat instanta sau instanta s-a sesizat din oficiu ordinea in care se da cuvantul : 1) procurorul
124
3. a) b) c) d) e) 4.
1. Cazuri de contestatie la executare: a) cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva; b) cand executarea este indreptata impotriva altei persoane decat cea prevazuta in hotararea de
condamnare;
c) cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la
executare;
d) cand se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare 2.
a) a pedepsei, precum si orice alt incident ivit in cursul executarii. OBS ICCJ, decizii din 2006 nu constituie temei pentru exercitarea contestaiei la executare deciziile de admitere a cererilor de recurs n interesul legii nu constituie temei pentru exercitarea contestaiei la executare modificrile legislative prin care s-a introdus art. 44 alin. (21) referitor la legitima aprare asimilata legitimei aparari propriu-zise nu constituie este o cauza care nltur caracterul penal al faptei, iar art.461,lit.d nu se refera la astfel de cauze. instanta competenta In cazurile prevazute la lit. a), b) si d) instanta competenta : instanta de executare cand condamnatul se afla in stare de libertate instanta corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla locul de detinere daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei, instanta corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla unitatea unde condamnatul executa pedeapsa la locul de munca daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei la locul de munca instanta care a pronuntat hotararea ce se executa in cazul prevazut la lit. c) Contestatia impotriva actelor de executare privind confiscarea averii se solutioneaza de instanta civila, potrivit legii civile. exemple pentru cazul c) in hotarare se dispune computarea detentiei preventive, dar nu se indica durata de timp computata
b) 3. a) b) 4. 5. a)
125
b) in hotarare se dispune confiscarea speciala a mai multor bunuri, fara ca in dispozitivul hotararii
sa se precizeze datele necesare pentru identificarea acestora
c) in hotarare se dispune desfiintarea unor date dintr-un inscris, fara a se preciza care sunt aceste
date
8. 9.
Contestatia la executare impotriva actelor de executare care izvorasc din dispozitiile civile ale H.penale art.463
instanta competenta se solutioneaza de catre instanta civila, potrivit legii civile Cazuri de contestatie la executare: cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva; cand executarea este indreptata impotriva altei persoane decat cea prevazuta in hotararea de condamnare cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare; instanta competenta : in cazurile prevazut la lit. a) si b) instanta de executare cand condamnatul se afla in stare de libertate instanta corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla locul de detinere daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei, instanta corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla unitatea unde condamnatul executa pedeapsa la locul de munca daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei la locul de munca in cazul prevazut la lit. c) instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Procedura de rezolvare a acestei contestatii idem
1. 2. a) b) c) 3. a) b) 4.
se
126
Este flagranta : infractiunea descoperita in momentul savarsirii infractiunea flagranta tipica infractiunea descoperita imediat dupa savarsire infractiunea flagranta tipica infractiunea al carei faptuitor, imediat dupa savarsire infractiunea cvasiflagranta este urmarit de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la infractiune. 2. In cazurile de mai sus, orice persoana are dreptul sa prinda pe faptuitor si sa-l conduca inaintea autoritatii actele de imobilizare nu vor fi considerate acte de provocare si nici acte de atac material, imediat si injust
Urmarirea penala
127
1. Retinerea art.468,469,470
1. invinuitul este retinut obligatoriu 24 de ore, interval in care
a) i se citeste invinuitului procesul verbal de constatare b) organul de cercetare penala considera cercetarea penala incheiata cercetarea penala se incheie deci in interiorul acestor 24 de ore c) organul de cercetare penala inainteaza dosarul la procuror d) procurorul verifica dosarul si il asculta pe invinuit
b)
c)
d) e) 4. a) b) c) d)
5.
6.
1. Competenta de judecata in cauzele privitoare la infractiunile flagrante este cea obisnuita. 2. Pentru municipiile impartite in sectoare, ministrul justitiei poate desemna una sau mai multe
128
3. a) b) c) 1. a) b) c)
a) b) c) 2.
129
1. In caz de concurs de infractiuni daca aceasta procedura se aplica numai unora dintre a) se aplica disjungerea b) urmarirea si judecarea infractiunilor se efectueaza separat. 2. In caz de indivizibilitate sau conexitate daca aceasta procedura se aplica numai unora
dintre fapte ori unora dintre infractori : a) daca disjungerea este posibila se aplica disjungerea urmarirea si judecarea infractiunilor se efectueaza separat b) daca disjungerea nu este posibila urmarirea si judecata se fac potrivit procedurii obisnuite
1. infractiunile savarsite de minori 2. infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea
prealabila a persoanei vatamate, cand aceasta nu a fost introdusa in termen
3. daca acestea sunt flagrante si savarsite in conditiile prevazute in art. 466 a) constatarea savarsirii lor este obligatorie si se face potrivit art. 467 b) procedura speciala se aplica numai daca persoana vatamata a introdus in termen de 24 de ore
de la savarsirea infractiunii flagrante plangerea prealabila la organul de urmarire penala
c) in acest scop, persoana vatamata este chemata si intrebata de organul de urmarire penala daca
intelege sa faca plangere in termenul mai sus aratat.
130
4. OBS A.Crisu a) In cursul UP conditia prevazuta de lege pentru ca persoanele de mai sus sa poata fi chemate
de organul de UP la ascultarea sau confruntarea minorului este ca invinuitul sau inculpatul sa nu fi implinit varsta de 16 ani. b) In cursul UP daca minorul a implinit 16 ani pana la data prezentarii materialului de UP, nu mai este necesara citarea persoanelor de mai sus nici in cazul prezentarii materialului de UP c) In cursul judecatii persoanele de mai sus sunt citate obligatoriu, citarea nemaifiind conditionata de varsta inculpatului (de pana la 16 ani)
2. La judecarea cauzei se citeaza obligatoriu, indifferent daca minorul a implinit sau nu 16 ani, in a) b) c) d) e)
f) afara de parti, : Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de la domiciliul minorului parintii minorului tutorele curatorul persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul precum si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara de catre instanta aceste persoane au dreptul si indatorirea sa dea lamuriri, sa formuleze cereri si sa prezinte propuneri in privinta masurilor ce ar urma sa fie luate. Neprezentarea persoanelor legal citate nu impiedica judecarea cauzei OBS A.Crisu sfera persoanelor prevazute pentru citare in faza de judecata este mai larga decat a celor prevazute pentru faza de UP
3. 4. 5.
c) sedinta de judecata se desfasoara separat de celelalte sedinte d) sedinta nu este publica (este secreta) nepublicitatea sedintei de judecata este aplicabila pe tot e) f) 2. a)
parcursul judecatii, inclusiv in ipoteza in care inculpatul, minor la data savarsirii faptei, a devenit ulterior major la desfasurarea judecatii pot asista : persoanele aratate in articolul 484 aparatorii partilor alte persoane cu incuviintarea instantei. cand inculpatul este minor sub 16 ani, instanta dupa ce il asculta poate dispune indepartarea lui din sedinta, daca apreciaza ca cercetarea judecatoreasca si dezbaterile ar putea avea o influenta negativa asupra minorului cauza in care inculpatul minor la data savarsirii faptei a devenit major in cursul cercetarii penale sau in cursul judecatii, se judeca potrivit procedurii speciale art.483,alin.2,3 in urma modificarii art.483,alin.3, precizeaza ca inculpatul care a savarsit infractiunea in timpul cat era minor este judecat potrivit dispozitiilor procedurale speciale privitoare la minori, spre deosebire de vechea reglementare care preciza ca inculpatul care a savarsit infractiunea in timpul cand era minor este judecat potrivit procedurii obisnuite, daca la data sesizarii instantei implinise varsta de 18 ani singura conditie ce trebuie indeplinita pentru a fi incidente prevederile cu privire la procedura speciala o reprezinta minoritatea inculpatului la data savarsirii faptei, nemaiavand relevanta varsta dobandita la momentele procesuale ale cauzei in cazurile in care inculpatul, minor la data savarsirii faptei, a devenit ulterior major, indiferent de momentul interventiei majoratului, judecata trebuie sa se faca in sedinta nepublica (decizie ICCJ,2009) cauza in care sunt mai multi inculpati, dintre care unii minori si altii majori instanta judeca: in compunerea prevazuta in art. 483 (judecatori anume desemnati potrivit legii) dupa procedura obisnuita in conditii de publicitate aplica cu privire la inculpatii minori dispozitiile privitoare la procedura speciala din cauzele cu minori prin urmare, daca intr-o cauza sunt mai multi inculpati, dintre care unii minori si altii majori, iar in partea introductiva a hotararii exista mentiunea sedinta secreta, se va retine incalcarea de catre instanta de judecata a principiului publicitatii sedintei de judecata trebuie delimitate doua ipoteze : daca sedinta de judecata a unei cauze cu inculpat major se desfasoara nepublic (in afara exceptiilor prevazute de art.290), sanctiunea incidenta este nulitatea absoluta (conform art.197,alin.2,3) daca sedinta de judecata a unei cauze cu inculpat minor se desfasoara public, sanctiunea ce ar putea sa intervina este este nulitatea relativa(conform art.197,alin.1,4)
b) c) 3. a) b) c) d) 4. 5. a) b)
Punerea in executare a masurilor educative aplicate minorilor 1. Punerea in executare a mustrarii art.487
instanta care pune in executare ME instanta care a dispus masura se executa REGULA de indata indata dupa pronuntare, in sedinta in care s-a pronuntat hotararea EXCEPTIA se fixeaza un termen cand din orice imprejurari masura mustrarii nu poate fi executata indata dupa pronuntare:
1. 2. a) b)
132
4. Schimbari care pot opera in privinta internarii intr-un centru de reeducare art.491
1. schimbari care pot opera in privinta masurii internarii intr-un centru de reeducare : a) amanarea sau intreruperea executarii masurii (in aceleasi cazuri si conditii ca si condamnatul
133
b) c) d) e) 2. a) b) 3. 4.
major) liberarea minorului inainte de a deveni major revocarea liberarii inainte de a deveni major ridicarea masurii prelungirea masurii instanta competente se dispuna aceste schimbari judecatoria sau tribunalul care a judecat in prima instanta pe minor. schimbarile se dispun din oficiu sau la sesizare aceeasi instanta este competenta sa dispuna ridicarea, prelungirea sau inlocuirea masurii internarii intr-un institut medical-educativ.
5. Solutii asupra ME in cazul savarsirii unei noi infractiuni de catre minor art.492
1. a) b) c) d) e) f) 2.
solutii care pot fi date in acest caz : revocarea masurii educative mentinerea masurii educative revocarea masurii liberarii minorului dintr-un centru de reducare inainte de a deveni major mentinerea masurii liberarii minorului dintr-un centru de reducare inainte de a deveni major revocarea masurii liberarii minorului dintr-un institut medical-educativ inainte de a deveni major mentinerea masurii liberarii minorului dintr-un institut medical-educativ inainte de a deveni major instanta competenta sa dispuna aceste solutii instanta competenta sa judece noua infractiune
Instanta competenta sa se pronunte asupra reabilitarii OBS instanta de la domiciliul condamnatului instanta in a carei circumscriptie locuieste condamnatul instanta in a carei circumscriptie isi are resedinta condamnatul 1. Instanta competenta art.494
care se cere reabilitarea
1. Competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti este : a) fie instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru b) fie instanta corespunzatoare in grad instantei care judecat in prima instanta cauza, in a carei
circumscriptie domiciliaza condamnatul aceasta este instanta care, la data introducerii cererii de reabilitare, este competenta sa judece in prima instanta infractiunea pentru care inculpatul a fost condamnat (decizie ICCJ,2007) 2. in caz de modificare a normelor de competen, cerere de reabilitare va fi soluionat de instana competent s judece cauza n prim instan conform legii n vigoare la momentul introducerii cererii 3. daca condamnatul nu are calitatea de militar iar instana care a judecat n prim instan cauza n care s-a pronunat condamnarea este o instan militar , instana competent s soluioneze cererea de reabilitare este instana civil n a crei raz teritorial domiciliaz condamnatul, competent s judece n prim instan cauza la momentul introducerii cererii 4. exemplu daca a judecat in prima instanta o judecatorie cererea de reabilitare este de competenta unei judecatorii. Judecatoria ramane competenta sa judece cererea de reabilitare si in cazul in catrre hotararea de condamnare a fost data in apel sau in recurs, cand s-a schimbat solutia de achitare a primei instante
134
2. a) b) c) d) e)
1. Cererea de reabilitare se respinge pentru neindeplinirea conditiilor de forma in urmatoarele a) cand a fost introdusa inainte de termenul legal b) cand lipseste mentiunea referitoare la adresa petitionarului si acesta nu s-a prezentat la termenul
de infatisare
c) cand lipseste vreuna dintre celelalte mentiuni si petitionarul nu a completat cererea la prima
infatisare si nici la termenul ce i s-a acordat in vederea completarii. 2. repetarea cererii poate fi facuta a) dupa implinirea termenului legal in cazul prevazut la lit. a) b) oricand in cazurile prevazute la lit. b) si c).
135
2. Drepturile acordate partii civile prin hotararea de condamnare nu se modifica prin hotararea data
asupra reabilitarii.
6. Calea de atac impotriva H prin care s-a dispus as. reabilitarii art.501
1. hotararile pronuntate anterior intrarii in vigoare a Legii 356/2006 sunt supuse atat apelului cat si
recursului
2. hotararile pronuntate ulterior intrarii in vigoare a Legii 356/2006 sunt supuse numai recursului
2. termenul pana la care se suspenda examinarea cererii pana la solutionarea definitiva a cauzei
privitoare la noua invinuire
Repararea pagubei materiale sau a daunei morale in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori restrangerii de libertate in mod nelegal 1. Cazuri care dau dreptul la repararea de catre stat a pagubei art.504
1. Persoane care au dreptul la repararea pagubei a) persoana condamnata definitiv, cand, in urma rejudecarii cauzei s-a pronuntat o hotarare
definitiva de achitare
b) persoana privata de libertate in mod nelegal in cursul procesului penal c) persoana careia, in cursul procesului penal, i s-a restrans libertatea in mod nelegal. d) persoana care a fost privata de libertate dupa ce a intervenit prescriptia, amnistia sau 2. a) b) 3. a)
dezincriminarea faptei p.1008,Teodoru OBS dintre cazurile prevazute de art.10,CPP, intra in cazurile care dau dreptul la repararea de catre stat a pagubei : toate cazurile de achitare, indiferent de cazul prevazut de art.10,CPP a) e) numai un singur caz de incetare a procesului penal incetare a procesului penal pentru cauza prevazuta in art. 10 alin. 1 lit. j) exista autoritate de lucru judecat stabilirea cazurilor care dau loc la reparatii condamnarea pe nedrept se stabileste prin copia dupa hotararea definitiva de achitare
136
1. la stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de : a) durata privarii de libertate sau a restrangerii de libertate suportate b) consecintele produse asupra persoanei ori asupra familiei celui privat de libertate sau a carui 2. a) b) c) 3. 4. 1. 2. a)
libertate a fost restransa. Reparatia consta in : plata unei sume de bani sau, tinandu-se seama de conditiile celui indreptatit la repararea pagubei si de natura daunei produse constituirea unei rente viagere obligatia ca, pe cheltuiala statului, cel privat de libertate sau a carui libertate a fost restransa sa fie incredintat unui institut de asistenta sociala si medicala. Persoanelor indreptatite la repararea pagubei, care inainte de privarea de libertate erau incadrate in munca, li se calculeaza, la vechimea in munca stabilita potrivit legii, si timpul cat au fost private de libertate. Reparatia este, in toate cazurile, suportata de stat, prin Ministerul Finantelor Publice
137
138