Sunteți pe pagina 1din 110

Drept Procesual Penal – Partea Generala 1

• Actiunea penala si actiunea civila


1. Sunt acte prin care se poate pune în miscare actiunea penală:
a. numai ordonanta, rechizitoriul, declaratia orală a procurorului
b. ordonanta, rechizitoriul,
c. declaratia orală a procurorului sau încheierea instantei

2. In procesul penal, actiunea penala se pune in miscare prin:


a. rezolutie
b. proces-verbal
c. ordonanta

3. Indisponibilitatea, ca trasatura a actiunii penale este determinata de :


a. imposibilitatea de a fi stinsa de catre cel care a declansat-o
b. imposibilitatea de a fi pornita in anumite cazuri expres prevazute de lege
c. imposibilitatea de a fi continuata de catre cel care a declansat-o

4. Actiunea penală:
a. pentru a fi pusa în miscare este suficientă existenta unor informatii privind
săvârsirea unei infractiuni
b. nu poate fi pusă în miscare decât in personam
c. implică dobândirea de către făptuitor a calitătii de învinuit

5. Indivizibilitatea, ca trasatura a actiunii penale este determinata de :


a. unitatea cauzei penale
b. unitatea de participatie penala
c. unitatea infractiunii ca fapt juridic

6. Sunt solutii prin care actiunea penala se stinge in urma judecarii cauzei:
a. condamnarea, achitarea, incetarea procesului penal
b. achitarea, condamnarea, clasarea cauzei
c. numai condamnarea inculpatului

7. Punerea in miscare a actiunii penale :


a. poate fi facuta in personam sau in rem
b. presupune cunoasterea faptuitorului
c. implica dobandirea de catre faptuitor a calitatii de invinuit

8. Punerea in miscare a actiunii penale :


a. nu poate fi facuta decat in personam
b. nu poate fi facuta de presedintele completului de judecata
c. se identifica cu inceperea urmaririi penale

9. Punerea in miscare a actiunii penale in rem:


a. se poate dispune prin ordonanta sau prin rechizitoriu
b. nu presupune cunoasterea faptuitorului
c. nu se poate dispune

1
10. Inceperea urmaririi penale :
a. nu poate fi facuta decat in rem
b. poate fi declansata si numai in rem, in considerarea numai a faptei comise
c. implica dobandirea de catre faptuitor a calitatii de invinuit sau inculpat

11. Sarcina exercitarii actiunii penale revine :


a. numai procurorului
b. numai procurorului si organelor de cercetare penala
c. partii vatamate, in ipoteza in care procurorul nu participa la sedinta de judecata

12. Daca instanta dispune incetarea procesului penal ca urmare a impacarii partilor:
a. nu solutioneaza actiunea civila
b. constata stinsa actiunea civila
c. solutioneaza actiunea civila, potrivit legii civile

13. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale în urma judecării unei cauze:
a. condamnarea sau achitarea
b. clasarea sau încetarea procesului penal;
c. încetarea urmăririi penale sau încetarea procesului penal

14. In cazurile prevazute la art.10,lit.a – e, Cproc.pen, actiunea penala :


a. s-a prescris
b. este lipsita de obiect
c. este lipsita de temei

15. Sunt cazuri in care actiunea penala este lipsita de obiect :


a. fapta nu exista (art.10,lit.a,Cproc.pen)
b. fapta nu este prevazuta de legea penala (art.10,lit.b,Cproc.pen)
c. exista autoritate de lucru judecat (art.10,lit.j,Cproc.pen)

16. Se va dispune scoaterea de sub urmărire penală în următoarele ipoteze:


a. fapta nu a fost săvârsită de învinuit sau de inculpat
b. fapta nu întruneste elementele constitutive ale infractiunii
c. persoana vătămată si-a retras plângerea prealabilă

17. Dacă nu există învinuit sau inculpat în cauză si s-a împlinit termenul de
prescriptie a răspunderii penale, se va dispune:
a. încetarea urmăririi penale
b. scoaterea de sub urmărire penală
c. clasarea;

18. Dacă inculpatul si partea vatamata se impaca in cursul cercetarii judecatoresti, instanta :
a. dispune incetarea procesul penal
b. obliga atât inculpatul cat si partea vatamata la plata cheltuielilor judicare avansate de stat
c. obliga partea vatamata la la plata integrala a cheltuielilor judicare avansate de stat

19. Dacă instanta constata existenta unei cauze de nepedepsire, va dispune :


a. achitarea
b. incetarea procesului penal
c. clasarea
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
20. Dacă existenta vreunuia dintre impedimentele prevazute la art.10, lit.a – e, Cproc.pen, cu
exceptia cazului prevazut la lit.b1, se constata inainte de inceperea urmaririi penale, se
dispune :
a. achitarea
b. neinceperea urmaririi penale
c. clasarea

21. Dacă existenta vreunuia dintre impedimentele prevazute la art.10,Cproc.pen se


constata pe parcursul urmaririi penale, dar mai inainte de punerea in miscare a actiunii
penale, procurorul :
a. poate dispune scoaterea de sub urmarirea penala
b. poate dispune numai incetarea urmaririi penale
c. poate dispune clasarea

22. Dacă existenta vreunuia dintre impedimentele prevazute la art.10,Cproc.pen se constata


pe parcursul urmaririi penale, dar dupa ce actiunea penala a fost pusa in miscare, se poate
dispune :
a. scoaterea de sub urmarirea
b. achitarea
c. clasarea

23. In cazurile aratate in art. 10 lit. b), d) si e), procurorul care dispune clasarea sau
scoaterea de sub urmarire :
a. sesizeaza organul competent, daca apreciaza ca fapta ar putea atrage masuri ori
sanctiuni altele decat cele prevazute de legea penala
b. sesizeaza instanta civila, daca apreciaza ca fapta ar putea atrage masuri ori
sanctiuni altele decat cele prevazute de legea penala
c. nu este competent sa sesizeze alte organe competente, daca apreciaza ca fapta ar
putea atrage masuri ori sanctiuni altele decat cele prevazute de legea penala

24. Învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal dacă:
a. s-a constat că faptei îi lipseste unul din elementele constitutive ale
infractiunii
b. a intervenit amnistia antecondamnatorie
c. părtile s-au împăcat

25. Învinuitul poate cere continuarea procesului penal dacă:


a. există o cauză de încetare a procesului penal
b. a intervenit amnistia
c. s-a împăcat cu partea vătămată

26. Nu este parte in procesul penal :


a. inculpatul
b. persoana vatamata
c. partea responsabila civilmente

27. Este parte in procesul penal :


a. invinuitul
b. persoana vatamata
c. partea responsabila civilmente

3
28. Inculpatul poate solicita continuarea procesului penal in cazul in care a intervenit :
a. impacarea partilor
b. retragerea plangerii
c. prescriptia raspunderii penale

29. Daca instanta pronunta achitarea pentru cazul prevazut la art.10,lit.a,Cproc.pen, atunci
instanta :
a. nu acorda despagubiri civile
b. constata stinsa actiunea civila
c. lasa nesolutionata actiunea civila

30. Inainte de declansarea procesului penal, cel care a savarsit fapta are calitatea de :
a. inculpat
b. invinuit
c. faptuitor

31. Odata cu inceperea urmaririi penale, faptuitorul capata calitatea procesuala de :


a. inculpat
b. invinuit
c. suspect

32. Odata cu punerea in miscare a actiunii penale, cel care a savarsit fapta are calitatea de :
a. inculpat
b. invinuit
c. autor al infractiunii

33. In procesul penal, succesorii au calitatea de :


a. substituiti procesuali
b. reprezentanti
c. parti

34. Atunci cand se constata, in cursul urmaririi penale, existenta cazului prevazut la art.10,lit.
b1,Cproc,pen, procurorul dispune scoaterea de sub urmarirea penala :
a. numai prin ordonanta
b. numai prin rezolutie
c. prin ordonanta sau prin rezolutie, dupa cum actiunea penala a fost sau nu a fost pusa in
miscare

35. Daca intr-o cauza privitoare la savarsirea unei infractiuni de calomnie inculpatul face
proba veritatii celor afirmate sau imputate, instanta pronunta solutia :
a. achitarii, in temeiul art.10,lit.e,Cproc.pen (exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul
penal al faptei)
b. incetarii procesului penal, in temeiul art.10,lit. i1,Cproc.pen (exista o cauza de nepedepsire)
c. achitarii, in temeiul art.10,lit.d,Cproc.pen (lipseste unul din elementele constitutive ale
infractiunii)

OBS → calomnia nu mai constituie infractiune → este inlaturat caracterul penal al faptei, ca
urmare a neprevederii faptei ca infractiune in legea penala
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
36. Intr-o cauza penala in care nu exista invinuit si se constata, dupa efectuarea actelor de
urmarire penala, ca urmarea rezultata nu se datoreaza faptelor unei persoane, solutia ce
trebuie dispusa este :
a. scoaterea de sub urmarirea penala
b. incetarea urmaririi penale
c. clasarea

37. Fazele procesului penal în formã tipica sunt:


a. punerea în miscare a actiunii penale, judecata, punerea în executare a hotãrârii
judecãtoresti definitive;
b. urmarirea penala, exercitarea actiunii penale, punerea în executare a hotãrârii
judecãtoresti definitive;
c. urmarirea penala, judecata, punerea în executare a hotarârii judecatoresti definitive;

38. Partea vatamata :


a. este persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala
b. poate fi reprezentata in procesul penal numai in situatia in care este lipsita de
capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa de exercitiu
c. beneficiaza de asistenta juridica obligatorie in ipoteza in care organul judiciar apreciaza
ca nu si-ar putea face singura apararea

OBS → este persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau
materiala, daca participa in procesul penal
39. Daca în cursul urmaririi penale intervine cazul prevãzut în art.10,lit.e,Cpp. se dispune:
a. scoaterea de sub urmarirea penala sau clasarea
b. încetarea urmaririi penale;
c. numai scoaterea de sub urmãrirea penalã;

OBS → art.10,lit.e,Cpp → exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al
faptei → aceste cauze se analizeaza in persoana faptuitorului → prin urmare, faptuitporul
este cunosacut → faptuitorul fiind cunoscut, nu se poate dispune clasarea

40. Daca în cursul judecatii intervine cazul prevazut în art. 10,lit.i, Cpp se dispune:
a. achitarea
b. numai încetarea procesului penal;
c. clasarea;

OBS → art.10,lit.i,Cpp → s-a dispus inlocuirea raspunderii penale → aceasta se dispune


doar de instanta si raportat la un inculpat - condamnat → nu se poate dispune clasarea, se
poate dispune doar incetarea procesului penal

41. Daca în cursul judecatii intervine cazul prevazut în art. 10 lit.b1 C.pr.pen. se dispune:
a. achitarea;
b. clasarea;
c. încetarea procesului penal;

42. Actiunea civilă se exercită în procesul penal:


a. impotriva inculpatului si părtii responsabile civilmente
b. impotriva mostenitorilor inculpatului
c. impotriva părtii responsabile civilmente, cand inculpatul se sustrage de la

5
judecată

43. Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal:


a. in cazul existentei unei cauze de nepedepsire
b. in caz de prescriptie a executarii pedepsei
c. in caz de impacare a partilor

OBS → in caz de prescriptie a raspunderii penale. Daca este cazul unei prescriptii a
executarii pedepsei, urmeaza ca a fost deja condamnat, astfel ca nu mai putem vorbi de o
continuare a procesului penal.

44. Pot fi substituiti procesuali:


a. sotul care introduce cerere de reabilitare pentru sotul - condamnat, in timpul vietii
acestuia
b. sotul persoanei vatamate care solicita procurorului punerea in miscare a actiunii penale
impotriva inculpatului
c. copilul major care face plangere penala pentru parinti

OBS → in timpul vietii condamnatului, cererea de reabilitare se introduce numai personal

45. Daca în urma efectuarii actelor premergatoare se constata ca exista vreunul din cazurile
prevãzute la art.10,Cpp (cu exceptia celor de la literele b1, i si i1):
a. organul de cercetare penala propune neînceperea urmãririi penale
b. procurorul dispune scoaterea de sub urmarirea penala
c. organul de cercetare penala dispune începerea urmaririi penale si înainteaza
dosarul procurorului cu propunerea de scoatere de sub urmarire penalã

46. Clasarea se poate dispune cand:


a. nu exista invinuit in cauza si se constata ca fapta nu prezinta gradul de pericol
social al unei infractiuni
b. nu exista invinuit in cauza si se constata ca partile s-au impacat
c. nu exista invinuit in cauza si a intervenit prescriptia raspunderii penale

47. Inculpatul acuzat de savarsirea infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale decedeaza
in cursul urmaririi penale. In speta :
a. procurorul va dispune scoaterea de sub urmarirea penala si va sesiza instanta penala in
vederea desfiintarii totale sau partiale a inscrisului falsificat
b. procurorul va dispune incetarea urmaririi penale si va sesiza instanta penala in vederea
desfiintarii totale sau partiale a inscrisului falsificat
c. procurorul va exercita in fata instantei civile actiunea pentru desfiintarea totala sau partiala
a inscrisului falsificat, daca persoana vatamata prin savarsirea infractiunii este un minor

48. In cazul in care se constata, in cursul urmaririi penale, ca faptei invinuitului sau
inculpatului ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, procurorul dispune:
a. incetarea urmaririi penale
b. scoaterea de sub urmarirea penala
c. incetarea procesului penal

OBS → art.10,Cproc.pen, lit.d

49. Persoana cercetata dobândeste calitatea de inculpat în procesul penal în momentul:


Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
a. începerii urmaririi penale;
b. introducerii plângerii prealabile direct la instanta de judecata
c. punerii în miscare a actiunii penale.
50. Daca în urma efectuarii actelor premergatoare se constata ca exista cazul prevazut la
art. 10,lit.b1,C.pr.pen:
a. procurorul dispune incetarea urmaririi penale
b. organul de cercetare penala dispune începerea urmaririi penale si înainteaza dosarul
procurorului cu propunerea de scoatere de sub urmarire penala;
c. organul de cercetare penalã dispune neinceperea urmaririi penale

51. Repararea pagubei în cazul în care actiunea civilă a fost exercitată în procesul penal:
a. se face numai în natură
b. se face numai prin echivalent, cu exceptia situatiei în care bunul a fost găsit la inculpat;
c. se face în natură sau prin plata unei despăgubiri bănesti, în măsura în care
repararea în natură nu este posibilă;

52. Persoana vătămată prin infractiune, constituită parte vătămată, poate


participa în aceeasi cauză:
a. în calitate de parte vătămată;
b. numai în calitate de parte civilă, dacă solicită această calitate prin
constituirea ca parte civilă
c. în calitate de parte civilă, dacă solicită această calitate prin constituirea ca
parte civilă;

53. Constituirea ca parte civila :


a. se realizeaza numai in forma scrisa, cu indicarea intinderii pagubei sau a cuantumului
despagubirilor solicitate
b. manifestarea de vointa se poate exprima oral, se poate consemna intr-un act procedural
sau se poate formula intr-un document scris
c. forma pe care o imbraca manifestarea de vointa este neimportanta, dar trebuie ca partea
sa indice cuantumul despagubirilor pe care le solicita

54. Dupa citirea actului de sesizare, partea vatamata se poate constitui ca parte civila daca :
a. inculpatul se opune acestei solicitari
b. partea vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu
c. nu a solicitat aceasta in cursul urmaririi penale

55. Constituirea ca parte civila are ca efect :


a. punerea in miscare a actiunii penale
b. punerea in miscare a actiunii civile
c. obligarea inculpatului condamnat la plata despagubirilor solicitate de partea civila

56. Partea responsabilă civilmente:


a. poate fi introdusă în cauză oricând în cursul procesului penal;
b. poate interveni în procesul penal numai până la citirea actului de
sesizare
c. poate interveni în procesul penal numai până la terminarea cercetării
judecătoresti

57. Introducerea în procesul penal a părtii responsabile civilmente:


a. nu se poate face în cursul urmăririi penale
b. se poate face la cererea partii civile

7
c. se poate face la cererea părtii vătămate sau a părtii civile

58. Instanta penala poate dispune disjungerea actiunii civile:


a. la primul termen de judecata, daca partea nu a fost legal citata
b. la oricare termen de judecata, daca partea civila nu se prezinta, desi a fost legal citata
c. cand rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intarzierea solutionarii actiunii penale
59. Procurorul:
a. este obligat să sustină actiunea civilă pornită de partea civilă înainte de citirea
actului de sesizare
b. poate să sustină actiunea civilă, dacă partea civilă este lipsită de capacitate de
exercitiu
c. este obligat să sustină interesele persoanei vătămate prin infractiune, dacă
aceasta este lipsită de capacitate de exercitiu sau are o capacitate de exercitiu
restrânsă;

60. Se poate introduce la instanta civila actiune pentru repararea pagubei materiale si a
daunelor morale pricinuite prin infractiune :
a. numai daca persoana vatamata nu s-a constituit ca parte civila in procesul penal
b. daca instanta penala a solutionat actiunea civila prin respingerea acesteia
c. daca persoana vatamata s-a constituit parte civila in procesul penal, dar ca urmare a bolii
grave a inculpatului, procesul s-a suspendat

61. Daca instanta dispune achitarea ca urmare a constatarii iresponsabilitatii inculpatului:


a. poate obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale
b. nu solutioneaza actiunea civila
c. nu pot fi acordate despagubiri civile

62. Persoana vătămată prin infractiune se poate adresa instantei civile:


a. oricând, chiar dacă s-a constituit parte civilă în procesul penal;
b. în caz de suspendare a procesului penal, cand s-a constituit parte civilă în procesul
penal
c. oricând, chiar dacă instanta penală a rezolvat actiunea civilă;

63. Mostenitorii persoanei vătămate:


a. pot exercita actiunea civilă în nume propriu, dacă persoana vătămată a decedat
înainte de a se constitui parte civilă
b. pot exercita actiunea civilă numai în calitate de mostenitori ai victimei infractiunii,
dacă aceasta a decedat ca urmare a săvârsirii infractiunii
c. pot continua actiunea civilă, dacă persoana vătămată a decedat după constituirea
ca parte civilă, chiar dacă nu au acceptat mostenirea

64. Daca instanta dispune incetarea procesului penal, ca urmare a retragerii plangerii
prealabile :
a. poate obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale
b. solutioneaza actiunea civila, potrivit legii
c. nu solutioneaza actiunea civila

65. Favorizatorul răspunde civil solidar cu inculpatul:


a. dacă a dat ajutor pentru asigurarea folosului infractiunii, dar numai în limitele acestuia
b. dacă a săvârsit acte de favorizare a persoanei inculpatului
c. da, în toate cazurile în care inculpatul este obligat la plata despăgubirilor civile;
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
66. Vor răspunde civil în solidar cu inculpatul, dacă sunt trasi la răspundere penală
în fata instantei de judecată:
a. coautorii, instigatorii si complicii
b. tăinuitorul si favorizatorul pentru întregul prejudiciu produs de inculpat
c. partea responsabilă civilmente

67. Partea civila solicita repararea prejudiciului moral prin actiunea civila exercitata in cadrul
procesului penal :
a. instanta trebuie sa oblige inculpatul la plata daunelor morale
b. instanta poate obliga inculpatul sa repare prejudiciul moral
c. actiunea civila este inadmisibila in aceasta situatie

68. Este parte vătămată :


a. persoana fizică, dacă a suferit o vătămare fizică, morală sau materială prin
săvârsirea infractiunii;
b. subiectul pasiv al infractiunii
c. persoana fizică, dacă a suferit o vătămare fizică, morală sau materială prin
săvârsirea infractiunii si dacă participă în procesul penal;

69. Inculpatul:
a. este numai persoana fizică împotriva căreia s-a pus în miscare actiunea
penală;
b. trebuie să fie o persoană, fizică sau juridică, determinată;
c. poate fi o persoană căreia legea îi recunoaste imunitatea penală

70. Partea vătămată participă în procesul penal:


a. în ceea ce priveste latura penală
b. în ceea ce priveste latura civilă
c. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă, concomitent, dar numai dacă s-
a constituit parte civilă;

71. Persoana vătămată:


a. dobândeste în mod automat calitatea de parte vătămată dacă a sesizat săvârsirea
infractiunii
b. dobândeste în mod automat calitatea de parte civilă dacă a indicat cuantumul
prejudiciului pe care l-a suferit
c. trebuie chemată de organele judiciare pentru a fi întrebată dacă se constituie
parte vătămată sau parte civilă, după caz;

72. Este parte în faza de judecată a procesului penal:


a. partea responsabilă civilmente;
b. învinuitul;
c. procurorul

73. Are calitatea de inculpat:


a. numai persoana fată de care s-a pus în miscare actiunea penală;
b. numai persoana citată în această calitate de instanta penală
c. persoana fată de care s-a dispus începerea urmăririi penale

9
74. Parte vătămată în procesul penal poate fi:
a. numai victima infractiunii;
b. numai o persoană fizică
c. o persoană fizică sau o persoană juridică

75. Calitatea de parte vătămată :


a. se confunda cu calitatea de persoana vatamata
b. se dobandeste automat de catre persoana vatamata
c. nu se dobandeste automat de catre persoana vatamata, ci numai in urma unei manifestari
de vointa in acest sens
76. Declaratia de participare in proces in calitate de parte vătămată, se poate face :
a. numai in cursul urmaririi penale
b. numai in fata primei instante, pana la citirea actului de sesizare
c. atat in cursul urmaririi penale, cat si in fata primei instante, pana la citirea actului de
sesizare

77. Partea vatamata exercita un drept personal :


a. exclusiv in latura penala a cauzei
b. exclusiv in latura civila a cauzei
c. atat in latura penala a cauzei, cat si in latura civila a cauzei

78. Persoana vatamata se poate constitui parte civila :


a. numai printr-o cerere scrisa
b. printr-o cerere formulata oral, indiferent daca aceasta este sau nu este consemnata in
procesul verbal, de catre organul de urmarire penala
c. printr-o cerere formulata oral, cu obligatia consemnarii ei in in procesul verbal, de catre
organul de urmarire penala, sau in incheierea de sedinta, de catre instanta de judecata

79 In cadrul dezbaterilor care au loc in fata primei instante :


a. partea civila poate lua cuvantul numai dupa partea vatamata
b. partea vatamata poate lua cuvantul numai dupa partea civila
c. partea civila poate lua cuvantul numai dupa persoana vatamata

OBS → art.340,Cproc.pen → ordinea in care se da cuvantul la dezbateri → procurorul,


partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, inculpatul. Se poate da
cuvantul si in replica, dar respectandu-se aceeasi ordine. Nu se admite deloc schimbarea
acestei ordini in cazul dezbaterilor. Instanta poate dispune anumite schimbari ale ordinii in
care se desfasoara actele de cercetare judecatoreasca. Cand inculpatul este prezent,
schimbarea acestei ordini nu poate fi dispusa decat dupa ascultarea inculpatului.

80. Ca exceptie, dupa citirea actului de sesizare, partea vatamata se poate constitui ca parte
civila daca :
a. inculpatul nu se opune acestei solicitari
b. anterior, a solicitat aceasta in cursul urmaririi penale
c. nu a solicitat aceasta in cursul urmaririi penale

81. Ca exceptie, dupa citirea actului de sesizare, introducerea in cauza a partii civilmente
responsabile este posibila daca :
a. exista acceptul in acest sens al persoanei in cauza
b. anterior, s-a solicitat aceasta in cursul urmaririi penale
c. nu s-a solicitat aceasta in cursul urmaririi penale
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
82. Persoana poate interveni in procesul penal in calitate de parte responsabila civilmente :
a. numai printr-o cerere scrisa
b. printr-o cerere formulata scris sau oral
c. printr-o cerere formulata oral, consemnata de organul judiciar

83. In cazul in care mituitorul a denuntat fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi
fost sesizat pentru acea actiune, instanta dispune :
a. achitarea
b. condamnarea prin retinerea circumstantei atenuante prevazute de art.74,alin.1,lit.c,Cpen
c. incetarea procesului penal
OBS → este o cauza de nepedepsire → art.10,lit.i,Cproc.pen → incetarea procesului penal
art.74,lit.c → circumstanta atenuanta judiciara → conduita infractorului dupa savarsirea
infractiunii

84. In cazul in care inculpatul a declarat in fata instantei ca este de acord cu plata integrala a
despagubirilor civile catre victima, iar dupa administrarea probelor si in cursul deliberarii
instanta retine culpa comuna a inculpatului si a victimei :
a. reduce obligatoriu despagubirile acordate victimei, proportional cu gradul mculpei acesteia
b. poate reduce despagubirile acordate victimei, proportional cu gradul mculpei acesteia
c. nu poate reduce despagubirile acordate victimei, proportional cu gradul culpei acesteia

OBS → principiul disponibilitatii

85. Inculpatul condamnat pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa datoreaza o
prestatie baneasca lunara copiilor minori ai victimei de la data :
a. ramanerii definitive a hotararii
b. pronuntarii hotararii de condamnare
c. decesului victimei

85. Manifestarea de vointa a persoanei vatamate de a participa în procesul penal ca parte


vatamata, daca nu a fost ascultata ca martor, este un fapt juridic:
a. constitutiv
b. modificator
c. imperativ

86. Mostenitorii inculpatului pot fi introdusi în procesul penal ca subiecti pasivi ai actiunii
civile daca decesul inculpatului a intervenit:
a. înainte de sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale;
b. dupa sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale;
c. dupa începerea urmaririi penale;

87. In cazul decesului persoanei vatamate material prin savarsirea unei infractiuni de furt,
deces survenit inainte de inceperea urmaririi penale, eventuala actiune civila izvorata din
savarsirea infractiunii poate fi exercitata de catre succesorii decedatului :
a. numai in fata instantei civile
b. numai in fata instantei penale
c. atat in fata instantei civile, cat si in fata instantei penale

OBS → persoana vatamata nu a apucat sa se constituie parte vatamata


Grila A.Crisu → exercitarea actiunii civile in fata instantei penale de catre succesori in cazul
decesului persoanei prejudiciate material prin infractiune, potrivit art.21,alin.1,Cproc.pen, este

11
posibila doar daca aceasta persoana dobandeste calitatea de parte in procesul penal anterior
decesului. Singura exceptie de la aceasta regula functioneaza in situatia in care decesul a
fost provocat prin chiar acea infractiune, caz in care succesorii se pot constitui parti civile in
procesul penal viitor.

88. Persoana responsabila civilmente poate interveni ca parte în procesul penal:


a. în tot cursul urmãririi penale, iar în fata primei instante pânã la citirea actului de sesizare;
b. în tot cursul urmãririi penale, iar în fata primei instante pânã la sesizarea acesteia;
c. în tot cursul urmãririi penale, iar în fata primei instante pânã la terminarea cercetãrii
judecãtoresti.

89. Invinuitul este:


a. persoana fatã de care s-a dispus începerea urmãririi penale si punerea în miscare a
actiunii penale;
b. persoana fatã de care se efectueazã urmãrirea penalã, cât timp nu a fost pusã în miscare
actiunea penalã împotriva sa;
c. persoana fatã de care nu s-a dispus începerea urmãririi penale, dar se presupune cã a
sãvârsit o faptã prevãzutã de legea penalã;

90. Succesorii pot înlocui în procesul penal :


a. învinuitul
b. inculpatul
c. toate partile.

91. Partea civila poate renunta la actiunea civila introdusa în procesul penal, adresându-se
unei instante civile:
a. oricând, înainte de solutionarea actiunii civile în procesul penal;
b. când procesul penal a fost suspendat;
c. când punerea în miscare a actiunii penale a avut loc ulterior pornirii actiunii civile;

92. Succesorii in procesul penal:


a. pot interveni numai in latura civila a cauzei, fiind simpli participanti, iar nu parti in procesul
penal
b. pot interveni atat in latura penala a cauzei, cat si in latura civila a cauzei
c. pot interveni numai in latura civila a cauzei, ei devenind parti in procesul penal

93. Instanta poate pune in miscare actiunea penala:


a. cand este sesizata prin plangerea prealabila a persoanei vatamate
b. cand extinde din oficiu procesul penal pentru alte fapte
c. doar cand este sesizata prin rechizitoriul procurorului

94. Momentele desfãsurarii actiunii penale sunt:


a. începerea urmãririi penale, punerea în miscare a actiunii penale, exercitarea actiunii penale
si stingerea actiunii penale;
b. punerea în miscare a actiunii penale, exercitarea actiunii penale si stingerea actiunii penale
c. exercitarea actiunii penale si stingerea actiunii penale;

95. In cazul in care solutia de achitare a fost dispusa ca urmare a retinerii starii de
iresponsabilitate a inculpatului, iar partea vatamata s-a constituit ca parte civila in procesul
penal, instanta :
a. are facultatea de a solutiona si actiunea civila
b. este obligata sa solutioneze si actiunea civila
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
c. lasa nesolutionata actiunea civila

96. In situatia in care in declaratia data in fata instantei, inculpatul consimte la repararea
integrala a prejudiciului pretins de partea civila, iar din probele administrate se retine
existenta provocarii, instanta va dispune in privinta laturii civile:
a. obligarea inculpatului la repararea integrala a prejudiciului
b. reducerea despagubirilor pretinse de partea civila, ca urmare a culpei commune
in producerea prejudiciului, proportional cu culpa partii civile
c. reducerea despagubirilor dovedite de partea civila, proportional cu gradul de
vinovatie a inculpatului

97. Persoana responsabila civilmente poate interveni ca parte in procesul penal:


a. numai in cursul urmaririi penale
b. in tot cursul judecatii
c. in fata primei instante pana la terminarea cercetarii judecatoresti

98. Partea civila:


a. poate fi reprezentata numai in cursul urmaririi penale
b. poate fi reprezentata intotdeauna, in cursul judecatii
c. nu poate fi reprezentata

99. Partea vatamata:


a. este persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, materiala sau morala,
daca participa in procesul penal
b. beneficiaza de asistenta juridica obligatorie in ipoteza in care se afla in stare de arest intr-o
alta cauza
c. are dreptul la ultimul cuvant in cauzele in care actiunea penala a fost pusa in miscare la
plangerea penala

100. Actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu :


a. cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de
exercitiu restransa
b. cand persoana vatamata este o unitate dintre cele la care se refera art.145,Cpen
c. chiar daca nu exista constituire de parte civila, cand instanta se pronunta cu privire la
desfiintarea totala a unui inscris

OBS → (b) →doar in cazul procedurii speciale prevazute in caz de infractiune flagranta

101. Rezolvand actiunea civila exercitata in procesul penal, instanta nu acorda despagubirile
civile solicitate, cand pronunta solutia achitarii pentru motivul ca:
a. fapta nu exista
b. exista o cauza care inlatura caracterul penal al faptei
c. fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni

OBS → instanta nu acorda despagubiri civile in cazurile :


 art.10,lit.a
 art.10,lit.c

102. In caz de deces al partii vatamate :


a. instanta dispune incetarea procesului penal
b. dreptul partii vatamate se stinge odata cu titularul ei
c. partea vatamata va fi inlocuita in cauza de mostenitorii sai

13
103. ***Extras → speta → Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Agnita. nr.
266/P/2008 din 23.06.2008 înregistrat pe rolul acestei instante sub dosar nr.416/174/2008 s-
a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului L.O.
pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala, prev. si ped. de art.181,alin.1,C.pen., cu
aplicarea art.73,lit.b,C.pen
În cursul cercetarii judecatoresti, dupa ce i-au fost aduse la cunostinta dispozitiile
art.70,alin.2,C.pr.pen., inculpatul nu a fost de acord sa dea declaratie în instanta. A fost
audiat martorul C.I. si s-a dat citire declaratiilor date de martorii H.V. si C.T. în cursul
urmaririi penale, nefiind posibila audierea acestora în instanta întrucât sunt plecati din
tara.
În drept, fapta inculpatului L.O. care, în noaptea de 21/22.04.2008 pe fondul unei altercatii
spontane avute cu numitul C.A.F. în barul SC M. SRL din satul N., jud. S. si ca urmare a unei
provocari din partea acestuia, l-a agresat fizic, aplicându-i o lovitura puternica cu pumnul în
zona fetei, cauzându-i astfel o fractura de mandibula si alte leziuni ce au necesitat pentru
vindecare un numar de 50-55 zile de îngrijiri medicale, întruneste elementele constitutive
ale infractiunii de vatamare corporala, prev. si ped. de art.181,alin.1,C.pen. cu aplicarea
circumstantei atenuante a provocarii, prev. de art.73,lit.b,C.pen.
Pentru infractiunea retinuta în sarcina sa instanta va aplica inculpatului
pedeapsa de 5 luni închisoare, la individualizarea acestei pedepse avându-se în vedere,
potrivit art.72 C.pen., gradul de pericol social concret al faptei, atitudinea inculpatului pe
parcursul întregului proces penal (cu referire la prezentarea sa în fata autoritatilor si
comportamentul sincer al acestuia), circumstantele comiterii faptei, dar si faptul ca acesta are
antecedente penale, din fisa de cazier judiciar rezultând ca a mai fost condamnat
anterior la o pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare cu privire la care însa a
intervenit reabilitarea de drept, astfel ca nu atrage starea de recidiva. De asemenea, s-a
tinut seama ca fapta a fost savârsita ca urmare a unei provocari din partea persoanei
vatamate, împrejurare ce constituie circumstanta atenuanta prevazuta de art.73 lit.b C.pen.,
motiv pentru care pedeapsa a fost coborâta sub minimul special prevazut de lege, în
acord cu dispozitiile art.76 lit.e C.pen
În ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, instanta apreciaza ca sunt întrunite
conditiile prevazute de art.81 C.pen., astfel încât va dispune suspendarea conditionata a
executarii pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani si 5 luni, stabilit conform
art.82 C.pen
În conformitate cu prevederile art.359 C.pr.pen. instanta va atrage atentia inculpatului asupra
dispozitiilor art.83 si 84 C.pen., a caror nerespectare poate atrage revocarea suspendarii
conditionate si executarea pedepsei în regim de detentie.
Alaturi de pedeapsa închisorii se vor aplica inculpatului, potrivit dispozitiilor art.71 alin.2 si 5
C.pen., pedepsele accesorii prevazute de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a (dreptul de a fi ales în
autoritatile publice sau în functii elective publice) si lit.b C.pen. (dreptul de a ocupa o functie
implicând exercitiul autoritatii de stat), pe durata suspendarii conditionate a executarii
pedepsei închisorii urmând a fi suspendata si executarea acestor pedepse accesorii.

De retinut din speta :


 punerea in miscare a actiunii penale s-a facut prin rechizitoriu
 din incadrarea juridica data faptei → instanta competenta sa judece in prima instanta este
o judecatorie
 instanta era obligata sa dispuna citirea depozitiei celor doi martori plecati din tara
(art.327,alin.3,Cproc.pen)
 pentru condamnarea cu suspendare conditionata suferita anterior de inculpate s-a
implinit termenul de incercare si, prin urmare, a intervenit reabilitatea de drept → instanta
nu va mai retine o stare de recidiva postexecutorie
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
 suspendarea executarii pedepsei principale atrage dupa sine suspendarea pedepsei
accesorii

*** Instanta a retinut ca între inculpatul P.I. si partea vatamata B.S. exista o stare conflictuala
care dureaza de mai multi ani, acestia fiind vecini. În seara zilei de 3.09.2007 partea
vatamata se afla în gradina, inculpatul a mers si el în gradina si vazându-l pe B. S. s-a
deplasat la acesta adresându-i injurii, dupa care l-a lovit cu pumnii în zona fetei. Ulterior
producerii agresiunii, partea vatamata a iesit în strada, fiind plina de sânge pe fata si
spunându-le martorilor B. S. si S. M. ca a fost lovit de inculpat si fiul acestuia
Initial, prin certificatul medico-legal nr… din .. i s-au acordat partii vatamate B.S. pentru
leziunile corporale suferite un numar de 8-9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, iar
ulterior prin certificatul medico-legal nr… din .. numarul zilelor de îngrijiri medicale au fost
prelungite la un total de 14-16 zile, partea vatamata fiind diagnosticata cu fractura
cominutiva a oaselor piramidei nazale. În cursul cercetarii judecatoresti a fost audiata
partea vatamata B.S. si martorii S.M., M.V. si S.S., inculpatul P.I. refuzând sa dea declaratie
în instanta. Tot în aceasta faza instanta a încuviintat efectuarea unei cercetari la fata
locului pentru a se face verificari cu privire la locul savârsirii infractiunii, respectiv sa se
constate daca martorele audiate în cauza aveau posibilitatea sa vada sau nu din locul
unde se aflau incidentul dintre parti, cu ocazia cercetarii la fata locului fiind încheiat
procesul verbal din 2.03.2010.

103.** In speta :
a. instanta dispune citarea partilor pentru efectuarea cercetarii la fata locului
b. infractiunea savarsita este de competenta tribunalului
c. actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila

OBS → incadrarea juridica a faptei → În drept, fapta inculpatului P.I. care în data de
3.09.2007 a lovit-o pe partea vatamata B.S.cu pumnul în zona capului provocându-i leziuni
traumatice ce au necesitat pentru vindecare un numar de 14-16 zile de îngrijiri medicale,
întruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de
art.180,alin.2,C.pen →
 infractiunea este de competenta judecatoriei
 actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate
(art.180,alin.3,Cpen)

104. *** In drept, s-a retinut prin actul de sesizare ca fapta inculpatilor P.B. si P.A. de a
pricinui in noaptea de 13/14.08.2005 prin lovituri repetate aplicate cu pumnii si cu picioarele
indeosebi in zona fetei partii vatamate B.E. leziuni traumatice care au necesitat pentru
vindecare 45-50 de zile de ingrijiri medicale , intruneste elementele constitutive ale infractiunii
de vatamare corporala prev. de art.181,al.1,C.pen.
Din intreg materialul probator administrat in cauza atat in cursul urmaririi penale cat si in
timpul judecatii a rezultat ca starea de fapt retinuta prin actul de inculpare nu se
confirma , declaratia partii vatamate si certificatul medico legal eliberat pe numele
acesteia necoroborandu-se cu nici o alta proba, neexistand probe directe, respectiv
martori care sa vada cu certitudine ca partea vatamata a fost lovita de catre cei doi inculpati .
Singurele martore care in cursul urmaririi penale au declarat ca i-au vazut pe cei doi inculpati
lovind pe partea vatamata , respectiv V. I. si M. V. au aratat in cursul judecatii ca au declarat
asa pentru ca au fost amenintate direct de catre prietatenii partii vatamate. In cauza , in
temeiul art.129 C.p.p. instanta a procedat la efectuarea unei cercetari la fata locului si cu
aceasta ocazie s-a putut observa ca martora nu avea cum sa vada de la 50 m cu o lanterna
de la o bricheta cine a fost persoana care a lovit partea vatamata. Astfel fiind, apar dubii cu
privire la vinovatia inculpatilor, neexistand probe certe de vinovatie care sa rastoarne

15
prezumtia de nevinovatie a celor doi inculpati.
In speta, instanta:
a. nu acorda despagubiri civile
b. va pronunta achitarea inculpatilor, in temeiul art.10,alin.1,lit.c,Cproc.pen
c. obliga pe inculpati la plata cheltuielilor judiciare catre stat

Extras din motivare → prezumtia de nevinovatie neputand fi rasturnata de probele de la


dosar, orice indoiala fiind in favoarea celor doi inculpati (in dubio pro reo ), instanta
urmeaza sa dispuna achitarea celor doi inculpati, in temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10
lit.c C.p.p. , fapta nefiind savarsita de catre cei doi inculpate. Tinand seama de faptul ca
partea vatamata a suferit niste leziuni vindecabile in 45-50 de zile, dar neputandu-se proba
ca acestea ar fi fost provocate de catre inculpati, existan un dubiu care profita acestora.
105.*** Prin sentinta penala nr.161 din 28.12.2008 pronuntata de Judecatoria Rupea in
dosarul nr. 338/293/2006 s-a dispus, in baza art.11,pct.2,lit.a rap. la art.10,lit.e, C.proc.pen.
achitarea inculpatului V.I. pe motivul existentei legitimei aparari, pentru savarsirea infractiunii
de lovire sau alte violente prev. de art.180,alin.2,Cpen. la data de 13.03.2006 fata de partea
civila A. C.
In speta, instanta :
a. lasa nesolutionata actiunea civila
b. respinge ca neintemeiata actiunea civila
c. respinge ca inadmisibila actiunea civila

Extras din motivarea instantei → Fata de solutia de achitare a inculpatului pe motivul


existentei legitimei aparari, instanta, in conformitate cu art. 346 alin. 2 C.p.p., urmeaza sa
respinga ca nefondata actiunea civila a partilor civile avand in vedere ca fapta savarsita in
legitima aparare nu este infractiune si mai mult decat atat nu are caracter ilicit, pe cale de
consecinta o astfel de fapta neputand atrage nici raspunderea penala a faptuitorului si nici o
alta raspundere juridica a acestuia.
OBS → instanta nu o poate respinge ca inadmisibila de vreme ce art.346,alin.2,Cproc.pen
prevede ca instanta poate obliga la despagubiri civile in cazul prevazut de
art.10,lit.e,Cproc.pen

106.*** Prin rechizitoriul nr.3366/P/04.01.2010 al Parchetului de pe lânga Judecatoria M.,


inculpata P.N. a fost trimisa în judecata pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte
violente, prevazuta de art.180 alin.2,C.pen. Partea vatamata nu s-a constituit parte civila în
procesul penal, iar la termenul din data de 04.03.2010 partea vatamata a declarat personal în
fata instantei ca îsi retrage plângerea prealabila.
In speta, instanta :
a. va pronunta încetarea procesului penal
b. va obliga partea vatamata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat
c. va obliga partile la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat

107. ***Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Slatina înregistrat pe rolul


Judecatoriei Slatina sub nr. 1801/311/2009 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de
libertate a inculpatilor PR., E.I. si B.F., pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte
violente prev. de art.180 alin. 2 C.pen. În continutul actului de sesizare s-a retinut ca în seara
de 25.04.2009, în jurul orelor 23.00, pe strada Independentei din Slatina, inculpatii l-au lovit
pe partea vatamata V.I. cu pumnii si picioarele, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat
pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale. În cursul cercetarii judecatoresti au fost
audiati inculpatii P.R. si E.I., cat si partea vatamata care au declarat ca s-au împacat, iar
inculpatul B.F.a recunoscut savârsirea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata,
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
precizând ca în noaptea de 25.04.2008 într-adevar a lovit cu picioarele pe partea vatamata,
în timp ce era cu ceilalti inculpati.
In speta, instanta :
a. nu poate lua act de impacarea partilor, data fiind recunoasterea faptei de catre unul dintre
inculpati
b. obliga la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat atat pe cei trei inculpati, cat si partea
vatamata
c. dispune încetarea procesului penal numai in ceea ce priveste infractiunile retinute în
sarcina inculpatilor P.R. si E.I.

OBS → procesul penal va continua numai in privinta inculpatului B.F. Data fiind
impacarea partii vatamate cu inculpatii P.R. si E,I., in privinta lor, procesul penal inceteaza in
temeiul art.10,lit.h,Cproc.pen. Impacarea produce efecte personale, doar intre cei care s-
au impacat. Toti vor fi insa obligati la plata cheltuielilor judiciare catre stat : B.F. intrucat va fi
condamnat, dat fiind ca si-a recunoscut fapta, ceilalti ca efect al impacarii (culpa procesuala).

108.*** Prin rechizitoriul nr.843//P/2009, al Parchetului de pe lânga Judecatoria Moinesti,


înregistrat pe rolul acestei instante la data de 22.07.2009, sub nr.3371/260/2009, s-a dispus
punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata in stare de libertate a
inculpatului S.C., pentru infractiunea de lovire sau alte violente, prevazuta de art.180
alin.2,Cpen. Partea vatamata si inculpatul au declarat în sedinta publica din 02.10.2009 ca s-
au împacat.
Având în vedere pozitia partilor,instanta :
a. nu solutioneaza actiunea civila
b. dispune încetarea procesului penal
c. va constata stingerea actiunii civile

OBS →
 art.10,lit.h, teza I → retragerea plangerii prealabile → instanta nu solutioneaza actiunea
civila
 art.10,lit.h, teza II → impacarea partilor → instanta constata stinsa actiunea civila

109.***La data de 16.12.2008 partea vatamata F F a reclamat faptul ca in seara de


14.12.2008 a fost lovit de catre inculpatul V.F. In urma cercetarilor efectuate a rezultat faptul
ca in seara respectiva, partile au fost la discoteca din com. Brusturoasa, iar in jurul orei
23,30, intre cei doi a avut loc o altercatie in urma careia C.V. l-a lovit pe F.F. cu pumnul in
fata apoi l-a izbit de gard. In urma agresiunii victima a suferit un traumatism facial obiectivat
prin plagi zdrobite faciale si a avut nevoie de 11-12 zile ingrijiri medicale.
La termenul de judecata din data de 14.05.2009, în sedinta publica partea vatamata F.F. si
inculpatul au declarat ca s-au împacat, manifestarea lor de vointa fiind consemnata în
procese verbale de consemnare a declaratiilor atasate la dosarul cauzei.
Având în vedere pozitia partilor,instanta :
a. va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului
b. va constata stinsa actiunea civila
c. va obliga inculpatul la plata integrala a cheltuielilor judiciare avansate de stat

OBS → impacarea partilor → art.10,lit.h,teza II,Cproc.pen →


 pe latura penala a cauzei → incetarea procesului penal
 pe latura civila a cauzei → instanta constata stinsa actiunea civila pentru ca împacarea
partilor este totala si neconditionata si priveste atât latura penala cat si latura civila

17
110. In privinta pedepselor accesorii, este adevarat ca:
a. pot însoti si o pedeapsa suspendata conditionat
b. executarea lor este suspendata pe toata durata suspendarii conditionate a executarii
pedepsei principale
c. se aplica în mod automat, ope legis

OBS → raspunsul c) → infirmat de CEDO

111.***Prin rechizitoriul înregistrat la Judecatoria Tg. Neamt s-a dispus punerea în miscare a
actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatilor V.A. si D.G.(minor), pentru
savârsirea infractiunii de vatamare corporala, prev. de art.181,alin.1,Cpen, intrucat în cursul
noptii de 28 spre 29 iunie 2009, orele 1,00, în incinta discotecii X. din com. Y., jud. Neamt, au
lovit pe partea vatamata minora U.S. cu pumnii si picioarele, cauzându-i leziuni vindecabile în
24-26 zile de îngrijiri medicale. Instanta a retinut ca partea vatamata, cu ocazia aceluiasi
conflict, a fost agresata si de D.C., însa în cursul urmaririi penale cei doi s-au împacat.
Din speta se deduce ca:
a. s-a dispus încetarea urmaririi penale fata de învinuitul D.C. prin actul de sesizare a
instantei
b. instanta va dispune încetarea procesului penal fata de inculpatul D.C.
c. cauza se judeca in sedinta secreta, potrivit procedurii din cauzele cu minori

OBS →
 cauza se va judeca potrivit procedurii obisnuite, in sedinta publica, intrucat V.A. se
subintelege ca este major.
 D.C. este doar invinuit → fata de el nu s-a mai dispus trimiterea in judecata, cata vreme
impacarea a intervenit in cursul UP.

112.***Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut faptul ca, în data de 23-12.2005,
inculpatul V.C., în calitate de comandant al ambarcatiunii AR I 83, ca urmare a
nerespectarii din culpa a regulilor de navigatie si a masurilor de prevedere pentru exercitiul
functiei pe care o avea la bordul navei si a nerespectarii normelor de protectie a muncii a
cauzat moartea numitului C.M. si avarierea navei, producând pagube materiale.
Reanalizând materialul probator administrat în cauza, instanta a stabilit ca accidentul s-a
produs din culpa comuna a inculpatului (70%) si a victimei (30%). S-a mai stabilit ca
inculpatul a actionat în calitate de prepus angajat al partii responsabile civilmente I.J.P.F.N.
Tulcea. Instanta a obligat inculpatul sa plateasca suma de 540 lei lunar cu titlu de pensie de
întretinere în favoarea minorului C.N. (fiul victimei) si suma de 21.000 lei daune morale
partii civile C.P.

***In speta :
a. inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabila civilmente la plata daunelor
morale
b. cuantumul daunelor morale a fost stabilit proportional cu gradul de culpa retinut în sarcina
inculpatului
c. infractiunea savarsita este de competenta judecatoriei

OBS → este o infractiune de ucidere din culpa, dar este incident un caz de competenta
personala care atrage competenta tribunalului → lege speciala privind statutul politistului

***In speta, suma de 540 lei cu titlu de pensie de intretinere se va plati:


a. de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
b. în solidar cu partea responsabila civilmente
c. începând cu data de 23.12.2005

113.*** Prin rechizitoriul Parchetului, a fost trimis in judecata inculpatul L.Gh pentru
savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prev.de art.176,lit.c,Cpen (omor
savarsit de o persoana care a mai savarsit un omor). In fapt, s-a retinuta ca, inculpatul in
varsta de 68 de ani, care in anul l983 a mai fost cercetat pentru savârsirea infractiunii de
omor a aplicat victimei V.S. 3 lovituri de cutit în zona pieptului, dupa care a parasit în graba
curtea având cutitul în mâna, cu intentia de a se preda organelor de politie. Victima a
decedat la scurt timp înainte de a fi transportata la spital.
Fata de mentiunile din cazierul judiciar al inculpatului , instanta a solicitat ordonanta
nr.178 /P/ 1983/ 9.08.1983 a Procuraturii judetului Ialomita din care reiese ca, în legatura cu
fapta de omor savârsita de inculpat la data de 27 mai l983, s-a dispus scoaterea de sub
urmarire penala în baza art.11 pct.1 lit.b rap. la art.10,lit.e,Cproc.pen, inculpatul neavând
discernamânt, astfel ca a fost internat la Spitalul Sapunari.

***In speta, instanta :


a. constata savarsirea infractiunii in stare de recidiva postexecutorie
b. dispune schimbarea încadrarii juridice data faptei prin rechizitoriu
c. nu poate retine circumstanta prevazuta de art.176,lit.c,Cpen

OBS → extras din sentinta penala


 din oficiu , în baza art.334,Cproc.pen, s-a pus în discutie schimbarea încadrarii juridice
data faptei prin rechizitoriu, din infr.prev.de art.174 cod penal rap.la art.176 lit.c cod penal
( fapta de omor savârsita de o persoana care a mai savârsit un omor) în infractiunea de
omor prev.de art.174 cod penal.
 pentru aceasta s-a avut în vedere literatura de specialitate si jurisprudenta constanta în
sensul ca aplicarea agravantei prev.de art.176 lit.c,Cpen presupune un omor
anterior care sa nu fi fost savârsit într-o împrejurare care înlatura caracterul penal
al faptei ( ca de exemplu în legitima aparare, în stare de iresponsabilitate ).

114.*** Prin sentinta penala nr. 159 din 21 aprilie 2005 a Tribunalului Botosani, inculpatul
G.T. a fost condamnat la 4 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a
si b Cpen, pentru infractiunea de omor prev. de art.174, alin.1, cu aplicarea art.73 lit. b si 76
al.2,Cpen. S-a retinut ca la data de 19.09.2004, fiind provocat de catre victima S.C., var
primar al inculpatului, inculpatul a luat de jos o bara de fier si i-a aplicat acesteia doua
lovituri in cap, ucigand-o. Sentinta a fost apelata de catre procuror care a criticat incadrarea
juridica data faptei.
In speta, :
a. instanta de apel va dispune schimbarea incadrarii juridice data faptei de prima instanta
b. incadrarea corecta a faptei este omor calificat (art.175,lit.c,Cpen)
c. victima nu este ruda apropiata a inculpatului in sensul art.149,Cpen

OBS → sunt veri primari → conform art.149,Cpen, sunt rude apropiate

115.*** Prin actul de sesizare s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului S.Z. pentru
savârsirea infractiunii prev. de art.174,Cpen, cu aplicarea art.37,lit.a,Cpen, retinându-se în
sarcina sa ca, pe timp de noapte, sub influenta bauturilor alcoolice, în timp ce se afla în
trenul ce circula pe o anumita ruta i-a aplicat victimei F.S. o lovitura de cutit în abdomen
provocându-i moartea.
In speta, :
a. instanta va schimba incadrarea data faptei prin actul de sesizare

19
b. incadrarea corecta a faptei este omor calificat (art.175,lit.i,Cpen)
c. instanta nu este obligata sa puna in discutie schimbarea incadrarii juridice a faptei

OBS → întrucât fapta s-a petrecut într-un vagon CFR, deci într-un loc care prin natura si
destinatia sa este accesibil publicului, instantele de control judiciar au constatat ca în mod
corect instanta a dispus schimbarea încadrarii juridice condamnand inculpatul pentru
savârsirea infractiunii de omor calificat prevazut de art.175,lit.i,Cpen.

116.*** Inculpatul D.S. a fost trimis in judecata pentru savarsirea urmatoarelor infractiuni :
viol (art.197,alin.1,Cpen), distrugere (art.217,alin.1,Cpen) si violare de domiciliu
(art.192,alin.2,Cpen). In plângerea prealabila formulata, partea vatamata a facut trimitere
numai la infractiunea de viol (art.197,alin.1,Cpen). Dupa ce a redat în câteva cuvinte
actiunile inculpatului – „prin escaladarea gardului si prin fortarea usilor de acces a patruns în
imobilul meu si prin constrângere, violenta si fara voia mea a întretinut raporturi sexuale (…)”
– partea vatamata a solicitat organelor judiciare „sa dispuna masurile legale”
corespunzatoare.
In speta, instanta :
a. lipseste plangerea prealabila pentru infractiunea de distrugere (art.217,alin.1,Cpen)
b. este îndeplinita conditia referitoare la formularea plângerii prealabile si pentru infractiunea
de distrugere (art.217,alin.1,Cpen)
c. instanta dispune încetarea procesului penal pentru infractiunea de distrugere
(art.217,alin.1,Cpen)

OBS → A dispune încetarea procesului penal pentru infractiunea de distrugere prevazuta de


art.217,alin.1,Cpen pentru simplul fapt ca partea vatamata, în stare de soc în urma violului
savârsit, nu si-a dat seama sa încadreze distinct fapta inculpatului de a-i sparge geamul,
solicitând expres tragerea la raspundere penala a acestuia si pentru infractiunea-mijloc – cea
de distrugere, ar fi formal, absurd si inechitabil.

117.***În data de 26 octombrie 2008, în jurul orelor 1400, inculpatul B.I., în timp ce se afla pe
terasa localului societăţii comerciale S., enervat de faptul că partea vătămată
B.F. a lovit cu piciorul câinele pe care inculpatul îl legase de gardul terasei
barului, i-a aplicat cu un cuţit mai multe lovituri. Din raportul medico-legal,
întocmit la 27 octombrie 2008, a rezultat că partea vătămată B.F. a suferit cinci
plăgi înjunghiate (una penetrantă toracală cu hemopneumotorax), ce au putut fi
produse prin lovire cu un corp ascuţit tăietor-înţepător (cuţit). Leziunile au
necesitat 15 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicaţii, plăgile
produse punându-i viaţa în primejdie. In speta, Spitalul Judetean Brasov s-a
constituit parte civila cu suma de 2.000 lei, reprezentand cheltuielile efective
ocazionate de asistenţa medicală acordată victimei.
In speta, instanta :
a. dispune obligarea inculpatului la repararea integrală a sumei de 2000 lei
b. este obligata sa stabileasca proporţia culpelor inculpatului si victimei
c. dispune obligarea inculpatului la despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, în
raport cu întinderea culpei sale

 OBS → incadrarea juridica → tentative la omor calificat (art.20 rap la art.175,lit.i,Cpen),


cu retinerea provocarii (art.73,lit.b,Cpen) →
 Reţinerea circumstanţei legale atenuante a provocării are consecinţe directe
asupra rezolvării acţiunii civile alăturate acţiunii penale → despăgubirile civile,
pe care trebuie să le suporte autorul, nu vor reprezenta, în astfel de
situaţii, repararea integrală a pagubei, ci numai a unei părţi a acesteia,
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
întinderea ei determinându-se în raport cu gravitatea culpelor autorului şi
victimei, stabilită pe baza probelor administrate de autorităţile judiciare.
 instanţa care reţine existenţa circumstanţei atenuante legale a
provocării prevăzută în art. 73 lit. b) C. pen., în aplicarea dispoziţiilor art. 14
C. proc. pen. şi ale art. 998 - 999 C. civ., stabileşte proporţia culpelor
autorului şi a victimei şi dispune obligarea autorului la despăgubiri pentru
prejudiciul cauzat, inclusiv la despăgubiri pentru prejudiciul reprezentând
cheltuielile ocazionate de asistenţa medicală, în raport cu întinderea culpei
autorului

118.*** Inculpatul a pătruns fără drept în curtea locuinţei, după care a mers în
bucătăria în care victima locuia de obicei şi, negăsind-o, a luat un cuţit de
bucătărie, a tăiat cablul de la telefon, după care, având cuţitul asupra lui, a tăiat
firele telefonice din faţa casei şi a spart becul ce ilumina în faţa casei. Apoi,
inculpatul a intrat în camera unde se afla victima, după care a încercat să o
violeze, dezbrăcând-o şi cauzându-i leziuni în zona coapselor şi a
vaginului. Victima s-a apărat cu mâinile, fiind lovită de inculpat, atât cu cuţitul
pe care îl avea în mână, cât şi cu pumnii şi palmele. Inculpatul i-a mai aplicat
victimei o lovitură puternică cu cuţitul în zona abdomenului, cauzându-i leziuni
care au început să sângereze masiv. La spital victima a fost văzută de fiica sa
M.L. căreia i-a spus că inculpatul a încercat să o violeze, însă nu a reuşit întrucât
s-a luptat cu el, precizând că l-a găsit pe inculpat în casă răscolind prin lucruri şi
căutând bani. Victima a decedat inainte de a fi apucat sa depuna plangere prealabila
pentru tentativa de viol.
In speta :
a. lipsa plângerii prealabile impiedica punerea in miscare a actiunii penale pentru tentativa
de viol
b. acţiunea penală se exercită din oficiu si pentru tentativa de viol
c. instanta dispune incetarea procesului penal pentru de tentativa de viol

OBS → extras din decizia ICCJ →


 dispoziţia legală a art. 197,alin.4,Cpen. se referă la exercitarea în condiţii
normale a acţiunii penale în cauze condiţionate de preexistenţa plângerii
prealabile, textul neavând în vedere ipoteza în care persoana vătămată
a decedat.
 Or, în cauză persoana vătămată a decedat, fiind victimă a activităţii
infracţionale comise de inculpat, respectiv fiind victima infracţiunii de omor
deosebit de grav comisă de inculpat în acelaşi împrejurări ca şi tentativa la
viol. Imposibilitatea părţii vătămate de a formula plângere prealabilă
s-a datorat acţiunii infracţionale comisă de acelaşi inculpat, cu aceeaşi
ocazie, de a o ucide pe victimă. Săvârşirea unei infracţiuni mai grave,
infracţiunea de omor, nu-i poate crea inculpatului un motiv de
impunitate penală referitor la o altă infracţiune gravă comisă de el în acelaşi
context.
 Aşa fiind, acţiunea penală se exercită din oficiu, iar inculpatul a fost legal
trimis în judecată prin rechizitoriu şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute în
art.20, raportat la art.197,alin.1,Cpen.

119. Daca persoana vatamata este un minor de 13 ani, instanta este obligata sa se pronunte
din oficiu asupra repararii pagubei si a daunelor morale :

21
a. numai daca persoana vatamata s-a constituit parte civila
b. chiar daca reprezentantul legal al persoanei vatamate declara ca nu se constituie parte
civila
c. chiar daca persoana vatamata nu s-a constituit parte civila

OBS → art.17,Cproc.pen → exercitarea si solutionarea din oficiu a actiunii civile

120. Daca instanta de judecata a disjuns actiunea civila intrucat conducea la intarzierea
solutionarii actiunii penale, actiunea civila va fi judecata si rezolvata :
a. concomitent cu solutionarea actiunii penale, dar in afara procesului penal
b. tot in cadrul procesului penal, dupa normele de procedura penala
c. dupa solutionarea actiunii penale, dupa normele de procedura civila

OBS → Mateut,p.759 → actiunea civila va fi judecata si rezolvata dupa solutionarea


actiunii penale, insa tot in cadrul procesului penal, dupa normele de procedura penala

• Competenta
1. Competenta după materie este determinata de :
a. natura si gravitatea infractiunii supuse judecatii
b. sfera de cauze date in mod obisnuit in caderea instantelor judecatoresti de drept comun
c. infractiune sau calitatea faptuitorului

2. Competenta după calitatea persoanei:


a. stabileste numai instanta judecătorească împuternicită să judece în prima instantă
b. stabileste instanta judecătorească împuternicită să judece în primă instantă si,
implicit, instantele care judecă în apel si în recurs
c. stabileste numai parchetul competent să efectueze urmărirea penală

3. Sectii maritime si fluviale functionează:


a. numai la tribunale si curti de apel;
b. la judecătorii, tribunale, curti de apel, dar si la Înalta Curte de Casatie si
Justitie
c. la unele judecătorii, tribunale si curti de apel;

4. In cazul dublei determinari a competentei, atat dupa materie, cat si dupa calitatea
persoanei :
a. competenta de judecata revine instantei superioare in grad ierarhic, dintre cele doua
competente
b. competenta de judecata revine instantei prim sesizate
c. competenta de judecata revine instantei dupa materie

5. Hotararile de declinare de competenta dispuse de instantele penale:


a. sunt supuse recursului
b. nu sunt supuse nici apelului si nici recursului
c. sunt supuse apelului si recursului

6. Sunt considerate forme subsidiare ale competentei în materie penală:


Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
a. competenta după calitatea persoanei, competenta materială, competenta
teritorială;
b. competenta specială si competenta personală;
c. competenta functională si competenta materială

7.***Prin rechizitoriul Parchetului nr.266/P/2008 din 23.06.2008, s-a dispus punerea în


miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului L.O., pentru savârsirea
infractiunii de vatamare corporala, prev. si ped. de art.181,alin.1,Cpen, cu aplicarea
art.73,lit.b,C.pen.
In speta, instanta sesizata de Parchet este :
a. un tribunal
b. o judecatorie
c. o Curte de Apel

8. Tribunalul judeca in prima instanta :


a. violul prevazut de art.197,alin.3
b. uciderea din culpa prevazuta de art.178,Cpen
c. lipsirea de libertate in mod illegal, art.3 – 5,Cpen

9. Inculpatul D.I., aflat sub influenta bauturilor alcoolice, i-a aplicat concubinei N.S. mai multe
lovituri cu pumnii, în zona toracelui si a îmbrâncit-o pe scarile dintre hol si camera din
fata a imobilului, în cadere victima izbindu-se de cimentul scarii. Actele de violenta
exercitate de învinuit asupra victimei au avut ca urmare fractura coastei 3 dreapta, a coastei
2 stânga, cu deplasare si patrundere în cavitatea pleurala precum si o ruptura splenica,
leziuni traumatice în urma carora victima a decedat, în noaptea de 04/05 iulie 2006.
In speta, instanta competenta sa judece cauza in prima instanta este :
a. un tribunal
b. o judecatorie
c. o Curte de Apel

OBS → incadrare juridica = lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte (art.183,Cpen) →


instanta competenta sa judece in prima instanta este tribunalul → potrivit
art.27,lit.b,Cproc.pen, care stabileste competenta tribunalului → infractiuni savarsite cu
intentie care au avut ca urmare moartea victimei

10. Infractiunea de omor savarsita de militari pana la gradul de colonel este judecata:
a. in prima instanta de tribunalul militar teritorial, daca este savarsita in legatura cu serviciul
b. in apel de curtea de apel, daca nu a fost savarsita in legatura cu atributiile de serviciu
c. in prima instanta de tribunalul militar, daca a fost savarsita in legatura cu serviciul

OBS → art.28,Cproc.pen → competenta tribunalului militar teritorial (omologul tribunalului)


→ pana la gradul de colonel inclusiv, pentru exact aceleasi infractiuni precizate la art.27
(analogia cu tribunalul), dar sa fie savarsite in legatura cu serviciul

11. Instantele militare judecă:


a. orice infractiune săvârsita de militari, prevazuta in Codul penal si in legi speciale;
b. numai anumite infractiuni prevăzute de Codul penal si de legi speciale
c. infractiuni săvârsite de militari, dacă au legătură cu îndeplinirea atributiilor de
serviciu;

23
12. Tribunalul militar judeca:
a. in prima instanta, infractiunile prevazute in art. 331 - 352 din Codul penal, savarsite de militari
pana la gradul de colonel inclusiv
b. in apel, infractiunile savarsite cu intentie de militari, pana la gradul de colonel inclusiv, care au
avut ca urmare moartea persoanei
c. in recurs, infractiunile pedepsite la plangerea prealabila

OBS → tribunalul militar este omologul judecatoriei. Judecatoria nu judeca in apel sau
in recurs

13. Infractiunea de omor săvârsită asupra unui magistrat de la tribunal va fi judecată


de:
a. Înalta Curte de Casatie si Justitie;
b. curtea de apel;
c. tribunal;

OBS → competenta obisnuita, magistratul fiind victima, nu autor al infractiunii → se


judeca ca orice alta infractiune de omor → tribunalul

12. Infractiunea de omor săvârsită de un magistrat de la tribunal va fi judecată in prima


instanta de:
a. Înalta Curte de Casatie si Justitie
b. curtea de apel;
c. tribunal;

OBS → competenta dupa calitatea persoanei → la Curtea de Apel → judecatori de la


judecatorii si tribunale, procurori de pe langa Parchetele de pe langa judecatorii si tribunale,
avocati, notari publici, executori judecatoresti, controlori financiari de la Curtea de Conturi

13.*** Aflati intr-un bar, intre partea vatamata S.D. si inculpatul C.C. a avut loc o disputa
verbala, adresându-si reciproc injurii. In vederea aplanarii conflictului, martorul B.N. a
încercat sa-l tempereze pe S.D., luându-l la brat si conducându-l pâna în strada la masina,
de unde partea vatamata a scos un pistol cu care l-a amenintat cu moartea, atât pe
martor, cât si pe inculpatul C.C., dupa care a plecat. Partea vatamata a revenit insa în
jurul orelor 20,00, a coborât din masina având asupra sa un pistol cu care, dupa ce a
amenintat consumatorii aflati pe terasa barului, a intrat în incinta barului unde se afla
inculpatul C.C. si martorul R.A. Inculpatul C.C. avea în brate pe fiul sau de 4 ani, care s-a
speriat si a început sa tipe cand tatal sau a fost amenintat cu arma de partea vatamata
ca o sa-l împuste. Inculpatul a smuls pistolul din mâna partii vatamate, pe care a lovit-o cu
tocul armei peste cap si fata, cu pumnii si picioarele, atât în incinta barului, cât si în afara
acestuia, pâna în strada, la autoturismul victimei, inculpatul ajutându-l pe partea vatamata sa
urce în masina, dupa care i-a aruncat pistolul pe bancheta din fata, pe geamul deschis al
portierei, partea vatamata S.D. deplasându-se singur pâna la locuinta sa. Partea vatamata a
suferit leziuni ce au necesitat 15 - 16 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului
medico-legal.
Din speta se deduce cu certitudine ca:
a. infractiunea va fi judecata in prima instanta de o judecatorie
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
b. inculpatul va fi trimis in judecata pentru savârsirea infractiunii de lovire sau alte violente
(art.180,alin.2,Cpen), cu aplicarea art.73, lit. "b" Cpen
c. actiunea penala se pune in miscare din oficiu

OBS → incadrarea juridica → loviri sau alte violente → art.180,alin.2 (ingrijiri medicale de cel
mult 20 de zile) → competenta judecatoriei. Se va retine si circumstanta legala atenuanta a
provocarii (art.73,lit.b,Cpen) → inculpatul era cu fiul sau de 4 ani care …

14. Infractiunile săvârsite de executorii judecatoresti sunt judecate :


a. in prima instanta de ICCJ
b. in prima instanta de tribunal, in apel de curtea de apel, in recurs de ICCJ
c. in prima instanta de curtea de apel si in recurs de ICCJ

15. Recursurile solutionate de curtile de apel pot fi declarate impotriva :


a. unei decizii a tribunalului, prin care, in apel, s-a dispus luarea unei masuri preventive
b. impotriva deciziilor tribunalului pronuntate in apel
c. impotriva deciziilor pronuntate de tribunal in prima instanta

OBS →
 tribunal → masuri preventive → incheieri
 tribunal → decizie + arestare preventiva → recurs impotriva dispozitiei de arestare
preventive cuprinsa in decizie
 (c) → in prima instanta, tribunalul pronunta sentinte, iar nu decizii

***La 24.06.2009, pe timp de zi, inculpatul a fost anuntat de un vecin ca pe cultura sa se afla
calul partii vatamate, urmare careia s-a deplasat la cultura respectiva, a prins calul si s-a dus
la locuinta acestuia din urma, cerându-i socoteala pentru faptul ca în repetate rânduri calul i-a
facut stricaciuni în cultura de lucerna. Discutia dintre cei doi a avut loc în drum, dar a
degenerat atunci când partea vatamata i-a oferit numai 10 lei inculpatului pentru
pagubele produse de cal. Dupa ce partea vatamata a intrat în curtea sa, inculpatul, enervat,
a escaladat gardul, având în mâna o furca cu care a aplicat partii vatamate o lovitura.
Aceasta a cazut la pamânt, dupa care inculpatul l-a lovit cu piciorul - suferind leziuni pentru a
caror vindecare au fost necesare 6-7 zile îngrijiri medicale.

16. ***In speta, instanta competenta este :


a. judecatoria
b. tribunalul
c. Curtea de Apel

17. ***In speta, incadrarea juridica corecta va fi :


a. concurs real de infractiuni intre violare de domiciliu (art.192,alin.1) si lovire sau alte
violente (art.180,alin.2 )
b. concurs real de infractiuni intre violare de domiciliu (art.192,alin.2) si lovire sau alte
violente (art.180,alin.2 )
c. concurs real de infractiuni intre violare de domiciliu (art.192,alin.1) si lovire sau alte
violente (art.180,alin.1 )

OBS →
 a escaladat gardul, având în mâna o furca → art.192,alin.2 → violare de domiciliu de
catre o persoana inarmata
 6-7 zile îngrijiri medicale → art.180,alin.2 → art.180,alin.1 nu presupune nicio zi de

25
ingrijiri medicale
 incadrarea juridica a faptelor a fost art.192,alin.2 si art.180,alin.2,Cpen, cu aplicarea
art.33 lit.a,Cpen, cu retinerea circumstantei legale atenuante prevazute de
art.73,lit.b,Cpen (provocarea)
 pe întreg cursul procesului penal, inculpatul si-a recunoscut faptele si le-a regretat,
motivând ca gestul partii vatamate de a-l despagubi cu 10 lei a fost provocator fata
de stricaciunile anterioare ale calului pe lucerna sa - având reprezentarea ca partea
vatamata dinadins nu asigura priponul calului pe pajistea alaturata
 ambele infractiuni sunt de competenta judecatoriei, cu observatia ca actiunea penala
pentru art.192,alin.2 se pune in miscare din oficiu

18. Daca un militar cu gradul de colonel savarseste o infractiune de luare de mita, cauza
va fi judecata de :
a. Tribunalul militar
b. Tribunalul Militar Teritorial
c. tribunalul, fapta nefiind data in competenta instantelor militare

OBS → pana la gradul de colonel inclusiv → omologul tribunalului → Tribunalul Militar


Teritorial. Fiind vorba despre luare de mita, este indeplinita conditia ca infractiunea
savarsita sa fie in legatura cu indatoririle de serviciu.

19. Înalta Curte de Casatie si Justitie nu judecă:


a. în fond;
b. în apel;
c. în recurs;
20. Conflictele de competentă între doua tribunale militare:
a. se solutionează de Curtea Militară de Apel;
b. pot interveni numai cu privire la cauzele în care se judecă infractiuni contra
ordinii si disciplinei militare;
c. sunt date în competenta tribunalului militar teritorial;

21. Curtea Militară de Apel:


a. judecă numai în primă instantă si în recurs;
b. judecă în fond, în apel si în recurs;
c. judecă în primă instantă infractiunile săvârsite de judecătorii militari si de
procurorii militari;

OBS → atentie la punctual (c) → CMA judeca in prima instanta judecatorii militari de la
tribunalele militare si de la tribunalele militare teritoriale, procurorii de la parchetele de
pe langa aceste doua instante. Deci nu orice judecator sa procuror militar.

22. Infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale săvârsită de un avocat:


a. presupune, în vederea începerii urmăririi penale, avizul ministrului justitiei;
b. este de competenta curtii de apel;
c. implică o judecată care se poate desfăsura pe trei grade de jurisdictie: fond,
apel, recurs;

OBS → competenta dupa calitatea persoanei → inculpatul fiind avocat → Curtea de Apel →
prima instanta + recurs la ICCJ

***Prin plângerea inregistrata pe rolul Judecatoriei Hârlau sub nr. 1744/239/2007 din data de
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
16.10.2007, partea vatamata M.F. a depus la instanta o plângere prin care solicita sa se
efectueze cercetari fata de S.P., deoarece acesta l-a agresat si amenintat la un concert in
incinta Penitenciarului Iasi în data de 14.10.2007. Plângerea partii vatamate a fost
introdusa pe rolul instantei la data de 16.10.2007.

23.***In speta :
a. instanta constata ca nu este competenta teritorial sa solutioneze plangerea
b. plângerea este gresit introdusa
c. cheltuielile judiciare ramân în sarcina statului

OBS → nu se pune problema competentei teritoriale

24. ***In speta, instanta :


a. pronunta o hotarare susceptibila numai drept de recurs
b. isi declina competenta printr-o sentinta definitiva
c. va trimite plingerea la Parchetul de pe linga Judecatoria Iasi in vederea efectuarii de cercetari
sub aspectul infractiunilor sesizate de catre petent

OBS → nu este caz de declinare de competenta, ci de introducere gresita a unei cereri

OBS → Extras din sentinta penala → Instanta a pus in discutie nelegala sesizare a
acesteia. Fata de acest aspect, avind in vedere manifestatea de vointa expresa a partii
vatamate de a a formula plângere penala pentru savârsirea infractiunii de lovire si
amenintare, instanta constata ca nu are competenta solutionarii acesteia, fiind o
plângere gresit introdusa si, in baza art.285,Cproc.pen, va trimite plingerea la Parchetul
de pe linga Judecatoria Iasi in vederea efectuarii de cercetari sub aspectul infractiunilor
sesizate de catre petent, urmind ca in urma cercetarilor care se vor efectua sa se stabileasca
faptuitorii iar daca aspectele sesizate se confirma sa fie sesizata instanta prin rechizitoriu
In baza art.192,alin.3,Cproc.pena, cheltuielile judiciare ramân în sarcina statului.
Cu drept de recurs in 10 zile de la pronuntare pentru partile prezente si de la comuncare
pentru cele lipsa.

25. În cazul în care un avocat a săvârsit o infractiune, competenta de solutionare a cauzei


apartine:
a. curtii de apel, dacă infractiunea are legătură cu atributiile de serviciu ale
inculpatului;
b. instantei competente după gravitatea infractiunii săvârsite;
c. curtii de apel;

OBS → este caz de competenta dupa calitatea persoanei → inculpatul fiind avocat → Curtea
de Apel → legea nu mai impune si o conditionare in functie de natura infractiunii

26. Completul de 9 judecători al Înaltei Curti de Casatie si Justitie judecă:


a. apelurile declarate împotriva hotărârilor pronuntate în primă instantă de Sectia
penală;
b. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronuntate în primă instantă de
Sectia penală;
c. recursurile în interesul legii

OBS → ICCJ nu judeca in apel. Recursul in interesul legii se judeca in sectii unite.

27
27. Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie:
a. sesizează Curtea Constitutională pentru a se pronunta asupra constitutionalitătii
legilor înainte de promulgarea acestora
b. judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronuntate în prima instantă de
Sectia penală;
c. judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronuntate în primă instantă de
Completul de 9 judecători;

28. Sunt calităti si functii care atrag competenta de judecată a Înaltei Curti de Casatie si
Justitie ca instantă de fond:
a. judecătorii de la tribunale si cei de la curtile de apel;
b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;

OBS →
 judecătorii de la tribunale → Curtea de Apel
 controlorii financiari de la Curtea de Conturi → Curtea de Apel

29. În situatia infractiunilor continuate, este competentă să judece cauza:


a. instanta de la locul unde s-a produs rezultatul
b. numai instanta de la locul unde s-a comis primul act material
c. oricare dintre instantele de la locul unde s-au comis oricare din actele materiale sau instanta
de la locul unde s-a produs rezultatul

30. In situatia in care un ministru este condamnat pentru savarsirea infractiunii de vatamare
corporala, prevazuta in art.181,Cpen, hotararea de condamnare pronuntata in timpul
mandatului :
a. poate fi atacata cu apel
b. poate fi atacata numai cu recurs
c. este definitiva
OBS → caz de competenta dupa calitatea persoanei → competenta apartine ICCJ →
hotararea data in prima instanta de ICCJ se ataca numai cu recurs

31. Infractiunea săvârsită de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judecă în primă


instantă de:
a. curtea de apel;
b. Înalta Curte de Casatie si Justitie;
c. instanta corespunzătoare din punct de vedere teritorial după calitatea
persoanei

OBS → caz de competenta dupa calitatea persoanei → competenta apartine ICCJ

32.***In seara zilei de 19.04.2008, pe fondul consumului de alcool si datorita faptului ca o


banuia pe concubina sa D.E. ca ar întretine raporturi sexuale cu alti barbati, inculpatul a lovit-
o cu pumnii si picioarele în zona capului si toracelui cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru
vindecare un nr. de 25-30 zile îngrijiri medicale, leziuni ce au fost de natura sa-i puna viata
în primejdie.
În speta:
a. fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii vatamare corporala grava
(art.182,alin.2,Cpen)
b. instanta competenta sa judece cauza in prima instanta este un tribunal
c. actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
OBS → art.182,Cpen →
 competenta judecatoriei
 actiunea penala se pune in miscare din oficiu

33. Regulile de stabilire a competentei teritoriale:


a. se aplică în ordinea în care acestea sunt prevăzute în art.30,Cproc.pen
b. se aplică în ordinea în care acestea sunt prevăzute în art. 30,Cproc.pen. numai in
cazul unor sesizări simultane
c. nu există o ordine de prioritate între criteriile prevăzute în art.30,Cproc.pen.,
indiferent de data sesizării

OBS → art.30,Cproc.pen → competenta teritoriala → ordinea prevazuta in art.30,Cproc.pen


se aplica daca avem sesizari simultane

34. Când urmărirea penală s-a efectuat de un organ central căruia îi corespund mai
multe instante competente potrivit criteriilor prevăzute în art.30,Cproc.pen, judecarea
cauzei revine:
a. instantei în circumscriptia căreia s-a săvârsit infractiunea
b. instantei în circumscriptia căreia îsi are sediul organul de cercetare penală;
c. instantei stabilite de procuror

35. Prin locul săvârsirii infractiunii se poate întelege:


a. locul unde a fost prins făptuitorul
b. locul unde s-a desfăsurat activitatea infractională, în tot sau în parte
c. locul unde au fost desfăsurate actele premergătoare săvârsirii
infractiunii

36.***Inculpatul a intrat în curtea sa si a luat o sapa, dupa care a pornit dupa partea
vatamata, ajungand-o în dreptul locuintei acesteia. Inculpatul s-a apropiat de partea
vatamata si, fara nicio explicatie a lovit cu sapa în directia capului acesteia. Partea vatamata
a ridicat bratul pentru a se apara si a fost lovit la mâna, suferind o amputatie traumatica a
unui deget.
In speta :
a. inculpatul va fi trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala
grava (art.182,alin.2,Cpen)
b. instanta competenta sa judece cauza in prima instanta este un tribunal
c. sapa folosita de inculpat va fi confiscata în favoarea statului

OBS → Sapa folosita de inculpat si care-i apartine va fi confiscata în favoarea statului, în


temeiul art.118,alin.1,lit.b,Cpen → bunuri care au fost folosite, in orice mod, la savarsirea
unei infractiuni, daca sunt ale infractorului sau daca, apartinand altei personae, aceasta a
cunoscut scopul folosirii lor

36. In situatia in care, intr-o aeronava care nu aterizeaza in Romania, o persoana, care nu
este cetatean roman, a decedat, posibil ca urmare a unei infractiuni savarsite de un
cetatean strain fara domiciliu in Romania, iar pilotul cere ajutor umanitar Romaniei, astfel
ca i se permite sa aterizeze la Bucuresti, competenta de solutionare apartine :
a. Tribunalului Bucuresti
b. Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti
c. Judecatoriei in a carei circumscriptie se afla aeroportul

29
OBS → caz de competenta teritoriala pentru infractiuni savarsite in strainatate →
 fiind vorba despre moartea unei persoane si nefacandu-se referire la culpa → instanta
competenta este un tribunal
 autorul fiind cetatean strain si neavand domiciliu in Romania → instanta din Bucuresti,
competenta material sa judece infractiunea → Tribunalul Bucuresti

37. Omorul savarsit in strainatate de un cetatean roman care nu are domiciliul in


Romania si nici nu locuieste in tara :
a. va fi judecat de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti
b. poate fi judecat de Tribunalul Bucuresti
c. nu se poate judeca in Romania, se va judeca la locul savarsirii infractiunii

OBS →
 infractiunea fiind un omor → tribunal
 autorul neavand domiciliul si nici resedinta in Romania → va fi judecat de instanta din
Bucuresti competenta material sa judece acea infractiune → Tribunalul Bucuresti

38. In aeronava care se deplaseaza pe ruta Tel Aviv – Paris, fara escala in Romania, o
persoana, cetatean roman, savarseste o infractiune de omor. In aceasta situatie,
competenta de solutionare a cauzei :
a. poate apartine tribunalului in a carui raza teritoriala locuieste faptuitorul
b. poate apartine Tribunalului Bucuresti, daca faptuitorul locuieste in Romania, in afara
Municipiului Bucuresti
c. nu apartine instantelor romane

OBS →
 daca faptuitorul isi are domiciliul sau locuieste in Romania → instantele in a caror
circumscriptie isi are domiciliul sau locuinta faptuitorul
 daca faptuitorul nu isi are domiciliul sau locuieste in Romania → in functie de competenta
materiala sau dupa calitatea persoanei → instante din Bucuresti → Judecatoria Sector 2,
Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti, ICCJ.

39. Prin rechizitoriu, in sarcina inculpatului D.C. s-a retinut ca, in data de 11.07.2008, in jurul
orelor 17,00, pe fondul unui conflict spontan, a aruncat cu un obiect contondent (furca) in
directia victimei I.L. si a lovit-o in zona capului, ceea ce a provocat caderea acesteia pe un
plan dur, creandu-i astfel leziuni care au avut ca urmare moartea sa.
In speta , :
a. inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte (art.183,Cpen)
b. Parchetul va sesiza tribunalul
c. Parchetul va sesiza judecatoria

OBS → art.183,Cpen → loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art.183,Cpen) → tribunal


(art.27,alin.2 → infractiuni savarsite cu intentie care au avut drept urmare moartea victimei)
40. În cazul normelor de competentă teritorială:
a. exceptiile pot fi invocate numai până la citirea actului de sesizare;
b. exceptiile pot fi invocate oricând, în orice stadiu al procesului, de către oricare
dintre părti;
c. exceptiile pot fi invocate de către oricare dintre părti, numai până la începerea
dezbaterilor;
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
OBS → este o exceptie relativa → se invoca numai intr-un termen determinat

41. Exceptiile privind competenta instantei pot fi ridicate:


a. până la citirea actului de sesizare, în cazul competentei teritoriale
b. numai până la citirea actului de sesizare, în cazul competentei materiale
c. dupa citirea actului de sesizare, în cazul competentei după calitatea
persoanei

OBS → exceptiile privind competenta materiala si dupa calitatea persoanei sunt exceptii
absolute

42. În situatia în care, după săvârsirea unei infractiuni, o persoană dobândeste


calitatea de senator, cauza va fi judecată:
a. de Înalta Curte de Casatie si Justitie;
b. de curtea de apel
c. de instanta competentă material

OBS → aici opereaza o exceptie → calitatea de senator → competenta ICCJ


 REGULA → daca persoana dobandeste calitatea dupa savarsirea infractiunii → aceasta
nu atrage dupa sine schimbarea competentei → se aplica competenta obisnuita, iar nu
cea dupa calitatea persoanei
 EXCEPTIA → doar in cazul calitatilor care atrag competenta ICCJ

43. În situatia în care, după săvârsirea unei infractiuni, o persoană dobândeste calitatea
de magistrat la o judecatorie, cauza va fi judecată:
a. de Înalta Curte de Casatie si Justitie;
b. de curtea de apel
c. de instanta competentă material

OBS → calitatea de magistrat la judecatorie → REGULA → nu se schimba competenta → se


aplica competenta obisnuita, iar nu cea dupa calitatea persoanei

44. În situatia în care un amiral săvârseste o infractiune, iar ulterior nu mai detine
această calitate:
a. cauza va fi judecată de Înalta Curte de Casatie si Justitie în orice situatie;
b. cauza poate fi judecată de Înalta Curte de Casatie si Justitie, in recurs
c. cauza poate fi judecată de instanta competentă material

OBS → la data savarsirii faptei avea calitatea de amiral (competenta dupa calitatea
persoanei → ICCJ), dar pentru ca nu mai detine aceasta calitate →
 REGULA → nu se mai aplica competenta dupa calitatea persoanei
 EXCEPTIA → se aplica competenta dupa calitatea persoanei daca fapta are legatura cu
atributiile de serviciu ale faptuitorului sau daca instanta competenta dupa calitate a dat o
hotarare in prima instanta

45. Dobandirea unei anumite calitati de catre inculpat, dupa savarsirea faptei, determina
intotdeauna schimbarea competentei atunci cand calitatea dobandita este :
a. controlor financiar al Curtii de Conturi

31
b. judecator al Curtii de Apel
c. membru al Inaltului Cler cu rang de arhiereu

46. In situatia in care tribunalul schimba incadrarea juridica a faptei deduse judecatii intr-o
infractiune care atrage competenta Curtii de Apel :
a. cauza ramane spre solutionare la tribunal
b. cauza va fi trimisa la Curtea de Apel
c. cauza va fi trimisa la instanta superioara, chiar daca schimbarea incadrarii juridice s-a facut
dupa terminarea cercetarii judecatoresti

47. În situatia declinării de competentă determinate de competenta teritorială:


a. actele îndeplinite ori măsurile dispuse se mentin
b. actele îndeplinite ori măsurile dispuse pot fi mentinute;
c. actele îndeplinite ori măsurile dispuse nu pot fi mentinute

48. Conflictul de competentă între o instanta militara si o instanta civila este solutionat de :
a. ICCJ, Completul de 9 judecatori
b. ICCJ, Sectia penala
c. instanta civila ierarhic superioara

49. În cazul in care ICCJ a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea


judecatoriei, ca urmare a modificarii normelor privind competenta dupa calitatea persoanei,
judecatoria :
a. trebuie sa mentina actele efectuate de instanta desesizata
b. poate folosi actele indeplinite si poate mentine masurile dispuse de instanta desesizata
c. trebuie sa reia cercetarea judecatoreasca si sa refaca toate actele

OBS → in caz de declinare de competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei →
instanta la care se trimite cauza poate folosi actele indeplinite si poate mentine masurile
dispuse de instanta desesizata

50. În situatia declinarii de competenta determinate de competenta materiala :


a. actele îndeplinite ori măsurile dispuse pot fi mentinute;
b. actele îndeplinite ori măsurile dispuse se mentin
c. actele îndeplinite ori măsurile dispuse nu pot fi mentinute

51.*** Inculpatul si fratele acestuia au cumparat de la partea vatamata doi cai si au convenit
sa-i duca la domiciliu caruta partii vatamate, ramasa fara cai. Deoarece, cei doi cumparatori
întârziau sa transporte caruta, între inculpat si partea vatamata a izbucnit un conflict în care
inculpatul a aplicat partii vatamate mai multe lovituri cu pumnii si picioarele. In acest
timp partea vatamata a cazut între picioarele cailor de unde a fost scoasa de un martor. In
urma loviturilor primite, potrivit certificatului medico legal, partea vatamata a suferit un
traumatism prin agresiune obiectivat prin echimoze, escoriatii, plaga contuza si fractura la
coastele VIII si IX dreapta, pentru vindecarea carora au fost necesare 21-22 zile îngrijiri
medicale.
In speta :
a. instanta competenta sa judece cauza in prima instanta este tribunalul
b. fapta savârsita de inculpat întruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare
corporala (art.181,alin.1,Cpen)
c. fapta savârsita de inculpat întruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare
corporala grava (art.182,alin.2,Cpen), prin punerea in pericol a vietii persoanei
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
OBS → art.181,alin.1,Cpen → vatamare corporala → judecatorie. De regula, in certificatul
medico legal se precizeaza daca, urmare a vatamarilor, a fost pusa in pericol viata persoanei
– ceea ce nu e cazul in speta data.

52. Conflictele de competenta sunt solutionate :


a. numai de ICCJ
b. de Curtea de Apel, daca s-au ivit intre instante inferioare, indiferent de gradul lor, situate in
circumscriptia acesteia
c. de tribunal, daca s-au ivit intre judecatorii, chiar cand una dintre acestea se afla in
circumscriptia altui tribunal

53. Exceptiile privind normele de competentă materiala pot fi invocate :


a. numai până la citirea actului de sesizare;
b. de oricare dintre părti;
c. oricând, în orice stadiu al procesului, pana la pronuntarea hotararii definitive

OBS → este o exceptie absoluta

54. Instanta ierarhic superioara comuna hotaraste asupra conflictului de competenta,:


a. cu citarea partilor
b. fara citarea partilor
c. cu incunostiintarea partilor

55. În cazul unui conflict de competentă pozitiv:


a. solutionarea acestuia are ca efect suspendarea judecătii, cu exceptia actelor si
măsurilor care reclamă urgentă;
b. sesizarea instantei ierarhic superioare se face de instanta care si-a declarat prima
competenta;
c. sesizarea instantei ierarhic superioare se face de instanta care si-a declinat ultima
competenta;

OBS → raspunsul c se refera la un conflict negative de competenta

56.*** Tibunalului Brasov a dispus schimbarea incadrarii juridice a infractiunii retinute in


sarcina inculpatului D.C. prin actul de inculpare si de sesizare a instantei de judecata, din
infractiunea de loviri cauzatoare de moarte (art.183,CPen), in infractiunea de vatamare
corporala grava (art.182,alin.2,teza finala,CPen).
In speta :
a. Tribunalul Brasov isi va declina competenta in favoarea Judecatoriei Brasov
b. cauza va fi judecata in prima instanta de Tribunalul Brasov
c. schimbarea incadrarii juridice nu determina schimbarea competentei

OBS → noua incadrare juridica atrage competenta unei instante inferioare (judecatoria) →
prin urmare, tribunalul va retine cauza si o va judeca pe fond

57. Conflictul de competentă între două organe de cercetare penală va fi solutionat de:
a. procurorul care supraveghează activitatea de cercetare penală a celor doua
organe;
b. conducătorul parchetului căruia i-ar reveni competenta să instrumenteze
dosarul;

33
c. seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor două organe

58. Conflictul de competentă între intre doi sau mai multi procurori va fi solutionat de:
a. instanta superioara comuna acestora
b. conducătorul parchetului căruia i-ar reveni competenta să instrumenteze dosarul;
c. procurorul superior comun acestora

59. Daca organele judiciare nu au fost sesizate simultan cu privire la savarsirea unei
infractiuni pe teritoriul tarii, competenta se stabileste in functie de :
a. locul savarsirii infractiunii
b. momentul sesizarii
c. locul unde a fost prins faptuitorul

OBS → (a) si (c) se incadreaza in art.30, competenta teritoriala in caz de sesizare simultana

60. In situatia schimbarii calificarii faptei printr-o lege noua, intervenita in cursul judecatii,
instanta sesizata cu judecarea unei infractiuni :
a. ramane competenta sa judece, exceptand cazul in care prin noua lege s-ar dispune altfel
b. nu ramane competenta sa judece, daca schimbarea intervine inainte de inceperea
dezbaterilor
c. isi declina competenta

61. In caz de sesizare simultana a mai multor organe judiciare, competenta teritoriala revine
cu prioritate organului aflat la locul unde :
a. locuieste faptuitorul
b. locuieste persoana vatamata
c. a fost prins faptuitorul

62. Instanta ierarhic superioara comuna chemata sa rezolve un conflict negativ de


competenta este sesizata de :
a. instanta care s-a declarat prima competenta
b. instanta care si-a declinat cea din urma competenta
c. instanta care s-a declarat cea din urma competenta

63. O cauza privitoare la savarsirea infractiunii de furt in strainatate, de catre o persoana


care nu are domiciliul si nici nu locuieste in Romania, fata de o persoana cetatean
roman, este judecata de catre :
a. Judecatoria sectorului 1
b. Judecatoria sectorului 2
c. Judecatoria sectorului 3

OBS →
 fiind o infractiune de furt → competenta judecatoriei
 faptuitorul nu are domiciliul si nici nu locuieste in Romania → o instanta competenta
material din Bucuresti
 Judecatoria Sector 2 Bucuresti

64. Curtea Militara de Apel solutioneaza conflictele de competenta intre :


a. tribunale si judecatorii
b. tribunale militare teritoriale si tribunale civile
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
c. un tribunal militar si un tribunal militar teritorial

65. Sub aspectul competentei functionale, tribunalul militar judeca:


a. în prima instanta,
b. în prima instanta, în apel si în recurs,
c. în primã instanta si în apel

66. Instanta ierarhic superioara comuna chemata sa rezolve un conflict pozitiv de


competenta este sesizata de :
a. instanta care s-a declarat prima competenta
b. instanta care si-a declinat cea din urma competenta
c. instanta care s-a declarat cea din urma competenta

67. Actiunea pentru repararea pagubei materiale sau a daunelor morale produse in cazul
condamnarii pe nedrept se rezolva de :
a. sectia penala a tribunalului
b. sectia civila a tribunalului
c. sectia penala a tribunalului, dar potrivit legii civile

68. Competenta personala este acea forma de competenta prin intermediul careia se
stabilesc organele judiciare care pot solutiona anumite cauze penale în functie de:
a. functia învinuitului sau inculpatului în momentul judecatii;
b. calitatea faptuitorului si calitatea persoanei vatamate la momentul savârsirii infractiunii;
c. calitatea faptuitorului la momentul savârsirii infractiunii;

OBS → atentie si la denumirea data acestui tip de competenta → competenta dupa


calitatea persoanei → persoana fiind numai faptuitorul

69. ICCJ solutioneaza, in prima instanta, o cauza privitoare la savarsirea de catre un


senator a infractiunii de luare de mita, in complet format din :
a. 1 judecator
b. 2 judecatori
c. 3 judecatori

***În actul de sesizare a instantei s-a retinut ca în noaptea de 18/19.09.2004, în jurul orei
2:00, inculpatul a patruns în locuinta partii vatamate C.M., fara consimtamântul
acesteia, a lovit-o cu pumnul în fata provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare
30 zile de îngrijiri medicale, a distrus tastatura unui calculator apartinând aceleiasi parti
vatamate si apoi a spart geamurile imobilului în care aceasta locuia, proprietatea mamei sale,
partea vatamata T.A. In fata instantei, partile vatamate au aratat ca îsi retrag plângerea
formulata împotriva inculpatului.

70. ***In speta, instanta competenta sa judece cauza in prima instanta este :
a. tribunalul
b. judecatoria
c. Curtea de Apel

71. ***In speta :


a. este incident concursul de infractiuni, dar procesul penal inceteaza ca urmare a retragerii
plangerii prealabile
b. instanta va judeca pe fond o infractiune in forma agravanta

35
c. pentru una dintre infractiuni, actiunea penala s-a pus in miscare din oficiu

OBS → incadrarea faptei → concurs de infractiuni intre :


 doua infractiuni pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea
prealabila a persoanei vatamate :
o 181,alin.2,C.pen.
o 217, alin.1,Cpen
 infractiunea de violare de domiciliu în forma agravata, prev. de art.192,alin.2,Cpen. →
actiunea penala se pune în miscare din oficiu → elementul de agravare fiind dat de
savârsirea ei în timpul noptii
 din cele trei, instanta se va pronunta pe fond doar asupra violarii de domiciliu in forma
agravanta, intrucat pentru celelalte doua infractiuni va dispune incetarea procesului penal
(art.10,lit.h,Cproc.pen), ca urmare a retragerii plangerii prealabile

72. In cazul sesizarii simultane a mai multor organe de urmarire penala deopotriva
competente, cu privire la o infractiune savarsita in tara, competenta teritoriala este
determinate de urmatoarea ordine de preferinta legala:
a. locul unde a fost savarsita infractiunea, locul unde locuieste persoana vatamata, locul
unde locuieste faptuitorul, locul unde a fost prins faptuitorul
b. locul unde a fost savarsita infractiunea, locul unde a fost prins faptuitorul, locul unde
locuieste persoana vatamata, locul unde locuieste faptuitorul
c. locul unde a fost savarsita infractiunea, locul unde a fost prins faptuitorul, locul unde
locuieste faptuitorul, locul unde locuieste persoana vatamata

OBS → este ordinea prevazuta de art.30,Cproc.pen

73. Exceptia de necompetenta teritoriala poate fi ridicata:


a. numai pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata
b. pana la pronuntarea hotararii de catre prima instanta
c. in tot cursul procesului penal, pana la pronuntarea hotararii definitive

OBS → este o exceptie relativa

74.***Din ansamblul materialului probator instanta a retinut ca, in data de 12.09.2008, partea
vatamata se afla in curtea sa si la un moment dat l-a vazut pe inculpat care se intorcea de la
serviciu. Din cauza unui conflict anterior dintre copii, partea vamata a iesit în drum pentru a
discuta cu acesta si discutia lor a generat in agresiune când inculpatul a lovit de mai multe ori
partea vatamata cu un obiect intepator cauzându-i leziuni in zona membrelor superioare,
ce au necesitat ingrijiri medicale de 15-17 zile asa cum rezulta din certificatul medico
legal. Inculpatul a recunosut ca a agresat partea vatamta, dar a facut-o pe fondul starii de
provocare, respectiv faptul ca a fost initial amenintat si înjurat de catre partea vatamata
din cauza conflictelor dintre copii si ca in alta zi a fost lovit cu furca de catre partea
vatamata.
In speta:
a. instanta va retine circumstanta atenuanta legala a provocarii (art.73,lit.b,Cpen)
b. cauza va fi judecata in prima instanta de o judecatorie
c. inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de loviri si alte violente
(art.180,alin.2,Cpen)

OBS → nu se va retine circumstanta provocarii → Faptul ca inculpatul a fost el initial cel


amenintat si înjurat de catre partea vatamata din cauza conflictelor dintre copii → instanta
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
retine ca aceasta atitudine a partii vatamate nu este de natura a provoca inculpatul
situatia conflicuala anteroara (din alta zi) prin care inculpatul a fost lovit cu furca de catre
parta vatamata nu are aracterul unei stari de provocare, ci eventual acesta putea formula
plângere, putând sa se efectueze cercetari distincte.

75. Exceptia de necompetenta materiala poate fi ridicata:


a. pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata
b. pana la inceputul cercetarii judecatoresti
c. in tot cursul procesului penal, pana la pronuntarea hotararii definitive

76.*** Din cuprinsul rechizitoriului cu care a ost sesizat Tribunalul Prahova, s-a retinut ca
inculpatul B.C. a fost trimis in judecata intrucat, în vara anului 2006, în baza unei rezolutii
infractionale unice, a contrafacut cel putin 20 bancnote de 50 lei cu ajutorul unei
imprimante, pe care le-a dat inculpatului I.G. si altor persoane ramase neidentificate pentru a
fi plasate, urmarind obtinerea de foloase materiale.
In speta, tribunalul:
a. nu este competent material sa judece cauza in prima instanta
b. pronunta o sentinta recurabila
c. declina competenta solutionarii cauzei în favoarea Judecatoriei Ploiesti

OBS → incadrarea juridica a faptei → falsificare de moneda prev. de art.282,alin.1, cu


aplic. art.41,alin.2,Cpena (infractiunea continuata) → competenta judecatoriei

77. Prin acelasi rechizitoriu, inculpatul I.T. a fost trimis in judecata pentru savarsirea
infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals, prevăzute în art. 215 alin. (1), (2)
şi (3) şi art. 291 C. pen.
In speta, instanta competenta sa judece cauza in prima instanta este:
a. tribunalul
b. judecatoria
c. Curtea de Apel

OBS →
 inselaciunea → art. 215 alin. (5) → este de competenta tribunalului
 infractiunile de fals → judecatoria
78. Prin rechizitoriul Parchetului s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatilor P.P. pentru
savârsirea infractiunii de viol, prev. de art.197,alin.2,lit.a, alin.3 ,teza I,Cpen, cu aplicarea
art.99 si urm. Cpen, C.A. pentru savârsirea infractiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal si
viol, prev. de art. 189,alin.1,2,Cpen, art.197,alin.2,lit.a, alin.3 teza I,Cpen, cu aplicarea art.99
si urm. Cpen., art. 33 lit.a,Cpen.
Din speta se deduce ca:
a. ambii faptuitori erau minori la data savarsirii infractiunii
b. inculpatii vor fi judecati in sedinta publica
c. instanta competenta sa judece cauza in prima instanta este tribunalul

OBS →
 lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189,alin.1,2,Cpen → judecatorie
 violul prevazut de art.197, alin.3 → tribunalul
 fiind infractiuni aflate in concurs real (art.33,lit.a,Cpen) → caz de conexitate → se aplica
regulile prevazute la art.35,Cproc.pen pentru a stabili competenta → fiind infractiuni de
competenta judecatoriei dar si de competenta tribunalului, competenta se stabileste in
favoarea instantei superioare in grad
 art.99,Cpen → faptuitorii erau minori la data savarsirii faptei → se aplica procedura

37
specifica in cauzele cu minori → sedinta secreta

79. Cauzele sunt reunite:


a. numai în fata primei instante de judecată
b. si în fata instantelor de apel sau de recurs, dacă acestea se află în acelasi stadiu
de judecată;
c. în fata instantelor de apel sau de recurs, dar numai prin prorogare de competentă

80. Există indivizibilitate cand:


a. la săvârsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;
b. două sau mai multe infractiuni au fost săvârsite în timp si loc diferit, dar după
o prealabilă întelegere între infractori;
c. între două sau mai multe infractiuni există legătură, iar reunirea cauzelor se
impune pentru o mai bună înfăptuire a justitiei

81 Nedenuntarea unor infractiuni este de competenta:


a. instantei mai intai sesizate
b. instantei in circumscriptia careia s-a desfasurat urmarirea penala
c. instantei care judeca infractiunea la care aceasta se refera

82. Cauzele trebuie reunite întotdeauna:


a. în cazurile de conexitate în care o infractiune a fost săvârsită pentru a ascunde
sau a înlesni săvârsirea unei alte infractiuni
b. în toate cazurile de conexitate în care la săvârsirea unei infractiuni au participat
mai multe persoane;
c. în cazul infractiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai
multe acte materiale alcătuiesc o singură infractiune;

83. Există conexitate:


a. în cazul infractiunii continue sau continuate;
b. în cazul în care la săvârsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;
c. când două sau mai multe infractiuni au fost săvârsite în timp si loc diferit, dar
după o prealabilă întelegere între infractori;

84.***Dupa ce a consumat bauturi alcoolice la un cafe bar, inculpatul a platit un taximetrist cu


100 lei pentru a-l asigura ca va efectua o cursa în com Lanurile, unde intentiona sa o duca
pe partea vatamata I.L., sa o violeze. În acest scop i-a spus taximetristului sa-l astepte în
apropierea magazinului unde victma lucra si în jurul orelor 21,30, dupa ce acesta a închis
magazinul, inculpatul a urmarit-o pe partea vatamata si a urcat-o cu forta în taxi, desi
victima a opus rezistenta. Taximetristul nu a interevenit initial, deoarece inculpatul, în mod
preventiv i-a spus martorului ca tînara este sotia sa. Taximetristul întelegînd în cele din
urma ca a fost indus în eroare de catre inculpat si ca victima nu este sotia acestuia, a oprit
taxiul, si la semafor, victima a reusit în cele din urma sa fuga din masina, dar a fost urmarita
de catre inculpat si trîntita la pamînt. În cele din urma, victima si-a asigurat scaparea reusind
sa se urce într-un autoturism în care se aflau niste tinere, care întelegînd pericolul, au
condus victima la politie. Potrivit actului medico-legal existent la dosar, victima a suferit
leziunui pentru a caror videcare au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale.

Din speta se deduce ca:


a. instanta competenta sa judece cauza in prima instanta este judecatoria
b. infractiunea de lipsire de libertate s-a facut prin simularea de calitati mincinoase
c. una dintre infractiunile concurente este tentativa de viol
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
OBS → infractiunile concurente → lipsire de libertate (art.189,al.1,2,Cpen) + lovire sau alte
violente (art.180,al.2,Cpen) → ambele sunt de competenta judecatoriei
85. Prin rechizitoriul nr.159/P/2006 din 09.11.2006 al D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Pitesti,
s-a dispus trimiterea în judecata în stare de libertate a inculpatei P.C. pentru savârsirea
infractiunilor prev.de art.290 cu aplic.art.41,alin.2,Cpen si art.26 rap.la art.215,alin.1, 2, 3 si
5,Cpen, cu aplic.art.41,alin.2.
Instanta competenta sa judece cauza in prima instanta este:
a. Curtea de Apel
b. judecatoria
c. tribunalul
OBS →
 art.290 → fals in inscrisuri sub semnatura private → judecatorie
 art.215,alin.1 – 3 → inselaciune → judecatorie
 art.215,alin.5 → inselaciune → tribunalul
 fiind infractiuni aflate in concurs real (art.33,lit.a,Cpen) → caz de conexitate → se aplica
regulile prevazute la art.35,Cproc.pen pentru a stabili competenta → fiind infractiuni de
competenta judecatoriei dar si de competenta tribunalului, competenta se stabileste in
favoarea instantei superioare in grad

86. In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca competenta in raport cu diferitii faptuitori ori
diferitele fapte apartine, potrivit legii, mai multor instante de grad egal, competenta de a
judeca toate faptele si pe toti faptuitorii revine :
a. ultimei instante sesizate
b. instantei mai intai sesizate
c. instantei militare, daca una dintre instante este civila, iar alta militara

87. In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca una dintre instante este civila, iar cealta
militara, competenta judecarii cauzelor reunite revine:
a. instantei militare
b. instantei mai intai sesizate
c. instantei civile

88. Participatia penala este o situatie de:


a. conexitate;
b. indivizibilitate;
c. prorogare de competenta

89. In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca una dintre instante este civila, iar cealalta
este instanta militara superioara in grad, competenta judecarii cauzelor reunite revine :
a. instantei civile
b. instantei militare superioara in grad
c. instantei civile echivalente in grad cu instanta militara

90. In caz de indivizibilitate sau conexitate, reunirea cauzelor se hotaraste de :


a. instanta mai intai sesizata
b. instanta superioara in grad
c. instanta careia ii revine competenta de a judeca cauzele reunite

39
91. In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca dintre instante una este civila, iar alta
militara si daca instanta militara este superioara in grad, reunirea cauzelor se hotaraste de:
a. instanta civila
b. instanta civila echivalenta in grad cu instanta militara
c. instanta militara

92. Exista indivizibilitate cand:


a. doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite, in acelasi timp si in
acelesi loc
b. doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin acelasi act
c. doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite in locuri diferite, dupa o prealabila
intelegere intre infractori

93. Concursul ideal de infractiuni este o situatie de:


a. indivizibilitate;
b. conexitate;
c. schimbare a încadrãrii juridice;

94. Atunci cand exista conexitate intre o infractiune de sustragere de la serviciul militar
savarsita de un student si o sustragere de la serviciul militar savarsita de un judecator de la
o judecatorie, competenta de a judeca cele doua cauze reunite revine :
a. Curtii militare de Apel
b. Curtii de Apel
c. Tribunalului militar teritorial

95. In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca competenta dupa natura faptelor sau dupa
calitatea persoanelor apartine unor instante civile de grad diferit, competenta de a judeca
toate cauzele reunite revine :
a. instantei mai intai sesizate, indiferent de gradul acesteia
b. instantei competente sa judece ultima infractiune
c. instantei superioare in grad

96. Disjungerea se poate aplica:


a. in toate cazurile de indivizibilitate
b. numai in cazul de indivizibilitate prevazut de art.33, lit.b) si lit.c),Cproc.pen
c. in toate cazurile de conexitate
97. Disjungerea :
a. nu se poate aplica in cazul de indivizibilitate prevazut de art.33, lit.a,Cproc.pen
b. nu se poate aplica in cazul de indivizibilitate prevazut de art.33, lit.c,Cproc.pen
c. se poate aplica in toate cazurile de indivizibilitate sau conexitate

OBS → disjungerea se poate aplica →


 in cazul art.33, lit.a,Cproc.pen → participatia penala
 in toate cazurile de conexitate
OBS → disjungerea nu se poate aplica →
 in cazul art.33, lit.b,Cproc.pen → concursul ideal
 in cazul art.33, lit.c,Cproc.pen → infractiunea continuata, infractiunea progresiva,
infractiunea de obicei
OBS → a nu se confunda cu cazurile de reunire a cauzelor → cauzele se reunesc
intotdeauna in cazul de indivizibilitate prevazut art.33, lit.c,Cproc.pen

98.***Prin sentinta penala nr. 14/21.01.2010, instanta a condamnat pe inculpatul D.S. la 8


Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
ani inchisoare si a revocat totodata suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 3
luni închisoare, aplicata prin sentinta penala nr.130 sin 12.03.2009, retinand ca : În dupa
amiaza de 04.10.2009, inculpatul D.S., aflat în fata unui magazin din comuna Z., a observat-
o pe W., de 29 de ani, mergând singura, spre câmp, pentru a lua vaca de la pasune, aceasta
fiind cunoscuta în comunitate, inclusiv de catre inculpat, ca fiind o persoana cu handicap
psihic în îngrijirea familiei. Acesta s-a luat dupa tânara, mergând în urma ei. Într-o zona
izolata, sub amenintarea cu moartea, a dezbracat-o pe partea vatamata în partea inferioara a
corpului si a întretinut cu aceasta un raport sexual normal circa 10 minute. Dupa finalizarea
raportului sexual, inculpatul a urmat victima pâna în apropiere de intrarea în sat, punându-i în
vedere sa nu relateze nimanui despre fapta, sub amenintarea cu moartea. Învinuitul a iesit
iarasi în calea partii vatamate, în punctul numit „L.”, amenintând-o din nou, sa nu spuna
nimanui despre fapta.
In speta:
a. instanta competenta sa judece cauza in prima instanta este judecatoria
b. se va retine agravanta prevazuta la art.75,lit.c^1,Cpen (savarsirea faptei pe temei de
dizabilitate )
c. este incident concursul real de infractiuni intre viol (art.197,alin.1,Cpen) si amenintare
(art.193,Cpen)

OBS →
 incadrare juridica → viol (art.197,alin.1,Cpen)
 nu se retine agravanta art.75,lit.c^1, fapta nefiind determinate de un astfel de temei
 nu se retine amenintarea → partea vatamata prezenta un handicap psihic,
amenintarea nefiind de natura sa o alarmeze

99. Disjungerea nu este posibila :


a. in niciun caz de indivizibilitate;
b. in cazul infractiunilor continuate, complexe sau de obicei
c. in cazul de indivizibilitate determinat de concursul ideal de infractiuni

100. Instanta in favoarea careia ICCJ isi declina competenta :


a. isi poate declina la randu-i competenta, creindu-se astfel un conflict negativ de competenta
b. este obligata sa solutioneze cauza
c. poate sa isi decline competenta sau poate sa solutioneze cauza

OBS → hotararea respectiva este si declinator, dar si regulator de competenta


101. Declinarea de competenta poate opera:
a. numai între instantele judecatoresti;
b. si între organele de urmarire penala;
c. între toate categoriile de organe judiciare

OBS → spre deosebire de stramutare, care opereaza numai intre instante judecatoresti. In
art.45,Cproc.pen, se face trimitere la :
 conflictul de competenta dintre doi sau mai multi procurori
 conflictul de competenta dintre doua sau mai multe organe de cercetare penala
 un astfel de conflict se solutioneaza prin ordonanta

102. Declinarea de competenta se poate dispune prin:


a. incheiere
b. sentinta
c. ordonanta

41
103. Prorogarea de competenta opereaza :
a. numai in favoarea organelor judiciare inferioare in grad
b. in unele cazuri de indivizibilitate si conexitate
c. dupa caz, in favoarea organelor judiciare inferioare in grad sau in favoarea organelor judiciare
superioare in grad

104. In materie de competenta, intervine sanctiunea nulitatii absolute pentru incalcarea


normelor privind :
a. competenta materiala
b. competenta prin prorogare
c. competenta teritoriala

104. Cazurile de indivizibilitate se intemeiaza pe :


a. unitatea de timp si loc in savarsirea infractiunii
b. unitatea legala de infractiune
c. unitatea infractionala cu pluralitate de infractori

OBS → Cazurile de indivizibilitate:


 participatia penala → pluralitate de infractori
 concursul ideal → pluralitate de fapte penale
 infractiunea continuata, infractiunea complexa si infractiunea de obicei → pluralitate de
acte materiale unificate prin vointa legii → unitate legala de infractiune

105. Se produce intotdeauna o prorogare de competenta :


a. in cauzele indivizibile
b. in cauzele conexe
c. cand instanta penala judeca o chestiune prealabila

OBS → 6 cazuri de prorogare a competentei:


 indivizibilitatea si conexitatea → nu intotdeauna, ci numai in situatia in care cauzele
conexe sau indivizibile sunt de competenta unor instante diferite dupa materie, calitatea
persoanei sau dupa teritoriu
 schimbarea incadrarii juridice a faptei cu care a fost sesizata o instanta → nu
intotdeauna, ci numai in cazul in care schimbarea incadrarii juridice ar atrage dupa sine
competenta unei instante inferioare in grad, dar de aceeasi categorie (civil – civil, militar –
militar).
 schimbarea calificarii juridice date faptei → nu intotdeauna, ci numai in cazul in care
schimbarea calificarii juridice printr-o lege noua intervine in cursul judecatii. Instanta
sesizata deja va judeca in continuare cauza, chiar daca, intre timp, o lege noua a dat
faptei o calificare juridical ce atrage competenta altei instante judecatoresti
 chestiunile prealabile → intotdeauna, intrucat instantei penale I se recunoaste dreptul
de a judeca o chestiune dintr-o alta materie, de regula din civil. Prin definitie, chestiunea
prealabila trebuie sa fie din alta materie decat cea penala sis a fie esentiala pentru
solutionarea fondului cauzei penale
 stramutare → intotdeauna, intrucat ratiunea stramutarii consta tocmai in extinderea
competentei teritoriale

106. Problemele care trebuie rezolvate inainte de solutionarea fondului cauzei, dar care nu
influienteaza solutia de fond, se numesc :
a. chestiuni prealabile
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
b. chestiuni preliminarii
c. chestiuni prejudicioase

107. Hotararea definitiva a instantei civile asupra unei imprejurari care constituie o chestiune
prealabila in procesul penal:
a. are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale
b. nu are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale
c. are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale doar in ceea ce priveste existenta
faptuitorului si vinovatiei acestuia

108. Problemele extrapenale solutionate in mod definitiv de o instanta civila, inainte de


rezolvarea cauzei penale, se numesc :
a. chestiuni prealabile
b. chestiuni preliminarii
c. chestiuni prejudicioase

109. Reunirea unor cauze conexe:


a. nu este obligatorie in niciun caz
b. este obligatorie daca toate aceste cauze se afla in curs de judecata, la prima instanta, pe
rolul aceleiasi instante
c. se face in anumite cazuri la instanta competenta prin prorogare

OBS → cazuri in care reunirea cauzelor este obligatorie in caz de conexitate sau de
indivizibilitate :
 daca aceste cauze se afla toate in curs de judecata, la prima instanta, pe rolul aceleiasi
instante
 daca toate aceste cauze se afla in fata unor instante de apel sau de recurs de acelasi
grad si in acelasi stadiu de judecata → cauzele reunite sunt judecate de instanta
competenta prin prorogare
 in caz de infractiune continuata, complexa si de obicei → daca pentru unele acte
materiale ce compun astfel de infractiuni s-a pronuntat deja o hotarare definitiva, iar
ulterior a inceput un nou proces cu privire la alte acte materiale componente necuprinse
in hotararea respectiva, noul proces se reuneste cu cel definitiv solutionat, vechea
hotarare este anulata, cauza se judeca reunit pentru toate actele materiale componente
ale infractiunii

110. Prin rechizitoriul nr.123/decembrie 2008, Parchetul Brasov a retinut in sarcina


inculpatului o tentative de omor. Parchetul a sesizat instanta competenta, dar dupa
administrarea probatoriului, instanta a ajuns la concluzia ca, in realitate, fapta constituie
infractiunea de vatamare corporala grava (art.182,alin.2,Cpen).
In speta, instanta sesizata de Parchet :
a. este obligata sa isi decline competenta, ca urmare a schimbarii incadrarii juridice
b. este obligata sa judece infractiunea retinuta potrivit noii incadrari, prorogandu-si competenta
c. este un tribunal

43
• Stramutarea.
1. Strămutarea judecării unei cauze penale poate fi cerută:
a. de procuror
b. de Ministrul Justitiei
c. numai de partea interesata

2. Poate fi solicitată strămutarea judecării unei cauze penale:


a. dacă impartialitatea judecătorilor ar putea fi stirbită din cauza
dusmăniilor locale;
b. cand nu a fost citit actul de sesizare a instantei
c. numai dacă nu s-a incheiat cercetarea judecătorească

3. Strămutarea unei cauze se poate cere numai dacă aceasta:


a. se află pe rolul instantei de fond;
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
b. se află pe rolul unei instante judecatoresti
c. nu se află în apel;

4. Cererea de strămutare, se adreseaza:


a. instantei de la care se solicita stramutarea
b. instantei ierarhic superioare celei de la care se solicita stramutarea
c. Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

5. Cererea de strămutare:
a. trebuie motivata
b. se examineaza in sedinta publica
c. se examineaza in sedinta secreta

6. Cu privire la cererea de strămutare, legea prevede ca :


a. in cerere trebuie sa se faca mentiune daca in cauza se gasesc arestati
b. inscrisurile pe care se sprijina cererea cererea de strămutare se alatura la aceasta, cand
sunt detinute de partea care cere stramutarea
c. se adresează instantei ierarhic superioare celei de la care se solicita stramutarea, dar se
judeca de ICCJ

7. Suspendarea judecarii cauzei ca urmare a introducerii unei cereri de strămutare, poate fi


dispusa :
a. de instanta ierarhic superioara, atunci cand nu se poate constitui completul de judecata la
instanta competenta
b. de instanta ierarhic superioara celei care a primit cauza spre judecare
c. numai de completul de judecata investit cu judecarea cererii de stramutare

8. Suspendarea de drept a judecarii unei cauze penale cu privire la care s-a formulat o cerere
de stramutare intervine :
a. numai daca a fost formulata de Procurorul General al Parchetului de pe langa ICCJ
b. numai daca a fost formulata de catre Ministrul Justitiei
c. nu este reglementata o asemenea situatie

9. Cererea de strămutare:
a. trebuie sa contina mentiunea daca in cauza sunt arestati
b. suspenda judecarea cauzei
c. trebuie motivata

10. Cererea de strămutare:


a. se examineaza in sedinta publica si partile prezente pot pune concluzii
b. se examineaza in sedinta publica si partile citate pot pune concluzii
c. se examineaza in sedinta secreta, fara citarea partilor

11. Cererea de informatii în cazul strămutării:


a. este obligatorie în toate cazurile;
b. este facultativă în toate cazurile;
c. este facultativă cand, în aceeasi cauză, se formulează o nouă cerere de
strămutare;

12. Cererea de informatii în cazul strămutării:


a. se adreseaza de Presedintele ICCJ, presedintelui instantei ierarhic superioare celei la care
se afla cauza a carei stramutare se cere

45
b. se adreseaza intotdeauna Ministerului Justitiei
c. se adreseaza de Ministrul Justitiei, presedintelui instantei ierarhic superioare celei la care se
afla cauza a carei stramutare se cere

13. Părtile sunt anuntate despre formularea cererii de strămutare de către:


a. Înalta Curte de Casatie si Justitie, prin citare;
b. instanta în fata căreia se află cauza pe rol, prin comunicarea cererii;
c. instanta superioară celei la care se află cauza pe rol;

14. Cand Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta ierarhic superioara, cererea de
informatii :
a. nu se mai formuleaza
b. se adreseaza presedintelui ICCJ
c. se adreseaza Ministerului Justitiei

15. In cazul formularii unei cereri de strămutare, Presedintele instantei ierarhic superioare
celei la care se afla cauza, ia masuri pentru incunostintarea partilor cu privire la:
a. introducerea cererii de stramutare
b. suspendarea judecatii
c. termenul fixat pentru solutionarea cererii de stramutare

16. Strămutarea se dispune prin :


a. încheiere motivată, împotriva căreia se poate declara recurs
b. decizie, care nu este supusa niciunei cai de atac
c. încheiere motivată, care nu este supusa niciunei cai de atac

17. Incheierea prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins cererea de stramutare a
unei cauze:
a. este supusa numai recursului
b. este supusa contestatiei in anulare
c. se motiveaza

OBS → nu este supusa niciunei cai de atac, nici ordinare, nici extraordinare (dec.ICCJ, 2006)

18. Daca ICCJ dispune stramutarea judecarii cauzei, iar instanta la care se afla cauza a carei
stramutare se cere a procedat intre timp la judecarea cauzei, hotararea pronuntata :
a. se mentine numai daca era definitiva la data cand s-a dispus stramutarea
b. se mentine, partea nemultumita avand la dispozitie exercitarea cailor de atac
c. este desfiintata prin efectul admiterii cererii de stramutare

19. Repetarea cererii de stramutare :


a. nu mai este posibila in nicio situatie
b. este posibila, ca unele exceptie
c. este oricand posibila

20.***Prin sentinţa penală nr.833 din 5 octombrie 2005 a Judecătoriei


Strehaia, pronunţată în dosarul nr. 2395/2005, a fost respinsă plângerea
formulată de petentul A.C. în contradictoriu cu intimaţii A.E. şi V.P., menţinându-
se soluţiile dispuse prin rezoluţia nr. 262/P/2005 a procurorului de la Parchetul de
pe lângă Judecătoria Strehaia. Împotriva acestei sentinţe petentul a declarat
recurs, ce a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Mehedinţi, fiind stabilit prim
termen de judecată la 6 decembrie 2005, iar ulterior judecarea recursului a fost
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
amânată la 9 decembrie şi, respectiv, 17 ianuarie 2006. Prin încheierea nr.6893 din 7
decembrie 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea formulată de
petent pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.
2395/2005 al Judecătoriei Strehaia, strămutând judecarea cauzei la
Judecătoria Caransebeş şi menţinând actele îndeplinite la instanţa de la care s-
a strămutat judecarea cauzei.

***In speta, ca efect al admiterii cererii de stramutare :


a. actele îndeplinite de Judecatoria Strehaia se mentin, potrivit incheierii ICCJ
b. Tribunalului Mehedinţi nu mai poate soluţiona recursul
c. este desfiinţată sentinţa penală pronuntata de Judecătoria Strehaia

OBS → Extras Decizie a ICCJ → Prin admiterea cererii de strămutare a fost


desfiinţată sentinţa penală nr. 833 din 5 octombrie 2005 a Judecătoriei
Strehaia, iar recursul împotriva acestei sentinţe aflat pe rolul Tribunalului
Mehedinţi nu mai putea fi soluţionat, deoarece exista o imposibilitate de
verificare a criticilor recurentului în raport cu o sentinţă desfiinţată, ca urmare a
efectului soluţiei pronunţate în cererea de strămutare.
 Tribunalul Mehedinti s-a dezinvestit şi a trimis cauza la Judecătoria Caransebeş,
conformandu-se soluţiei dispuse de ICCJ prin admiterea cererii de strămutare
 efectul soluţiei de admitere a cererii de strămutare (desfiinţarea hotărârii
pronunţate de instanţa de la care s-a cerut strămutarea) prevalează asupra
dispoziţiei de menţinere a actelor îndeplinite
 menţinerea actelor are loc numai atunci când judecarea cauzei nu a
fost finalizată prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti → în caz
contrar s-ar anula efectul instituţiei strămutării
 în situaţia în care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească, cele două
dispoziţii (admiterea cererii de strămutare şi menţinerea actelor
îndeplinite) sunt contradictorii

21. Strămutarea poate fi cerută din nou:


a. oricând;
b. după trecerea termenului fixat prin incheierea de respingerea cererii anterioare
c. dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări noi, necunoscute ICCJ la data
solutionării cererii anterioare

22. Incheierea prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie admite cererea de stramutare:
a. este supusa recursului
b. are efect suspensiv
c. nu este supusa nici unei cai de atac

23. Prin incheierea de admitere a unei cereri de stramutare, ICCJ va stabili :


a. in ce masura actele indeplinite in fata instantei de la care s-a stramutat cauza se mentin
b. care din actele indeplinite in fata instantei de la care s-a stramutat cauza urmeaza sa fie
desfiintate
c. sentinta penala care va fi desfiintata ca efect al admiterii stramutarii

OBS → (c) → in mod normal, nu ar trebui sa se mai ajunga la pronuntarea unei sentinte, dar,
daca totusi instanta continua sa judece, sentinta se va desfiinta ca efect al admiterii

47
stramutarii. Prin incheierea de admitere a stramutarii, ICCJ nu caseaza o hotarare a unei
instante inferioare.

24. Desemnarea altei instante pentru judecarea unei cauze in prima instanta, poate fi
ceruta de catre:
a. partea interesata
b. procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala
c. Ministrul Justitiei

25. Incheierea prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie admite cererea prin care procurorul
solicita desemnarea altei instante pentru judecarea cauzei:
a. se solutioneaza in termen de 15 zile
b. nu este supusa niciunei cai de atac
c. poate fi atacata separat cu recurs

26. Desemnarea altei instante pentru judecarea cauzei in prima instanta poate fi ceruta :
a. numai in cursul urmaririi penale
b. in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii
c. pentru motivele care constituie temei al stramutarii

OBS → motivele pe care le poate invoca procurorul sunt cele prevazute pentru stramutare
(art.55,alin.1,Cproc.pen) →
 impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei, dusmaniilor
locale sau calitatii partilor
 exista pericol de tulburare a ordinii publice
 una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul al patrulea inclusiv printre judecatori
sau procurori, asistentii judiciari sau grefierii instantei

OBS → atentie →
 cazul de incompatibilitate privea pe grefierul de sedinta
 cazul de stramutare → grefierii instantei, deci nu doar cei de sedinta

27. Cererea prin care procurorul solicita ICCJ desemnarea altei instante pentru judecarea
cauzei in prima instanta se solutioneaza:
a. in sedinta publica
b. in termen de 15 zile
c. in camera de consiliu

28. Cu privire la termenul in care se solutioneaza cererea de stramutare, Codul de


Procedura penala :
a. prevede un termen de 15 zile
b. prevede ca se solutioneaza de indata
c. nu prevede niciun termen

29. Potrivit competentei sale functionale exclusive, ICCJ solutioneaza :


a. conflicte de competenta
b. cererile de stramutare
c. recursurile

30. Desemnarea de catre ICCJ a unei alte instante pentru judecarea cauzei in prima
instanta, la cererea procurorului:
a. nu este un efect al admiterii cererii de stramutare
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
b. este un efect al admiterii cererii de recuzare
c. este un efect al admiterii cererii de stramutare

31. Care din masurile dispuse de ICCJ in solutionarea unei cereri de stramutare este legala :
a. citarea partilor
b. audierea martorilor
c. solicitarea eventuala de informatii de la Ministerul Justitiei

32. Nu sunt supuse niciunei cai de atac hotararile prin care :


a. se solutioneaza conflictele de competenta
b. se dispune, in prima instanta, suspendarea judecarii cauzei
c. o instanta isi declina competenta

33. Stramutarea poate opera:


a. numai între instantele judecatoresti;
b. si între organele de urmarire penala;
c. între toate categoriile de organe judiciare.

34. Stramutarea judecarii unei cause, de la instanta competenta la o alta instanta egala in
grad, se dispune daca impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita:
a. datorita calitatii partilor
b. datorita faptului ca procurorul care a dispus trimiterea in judecata are o ruda de gradul
IV printre judecatorii instantei sesizate
c. datorita faptului ca partea vatamata are un afin de gradul IV printre grefierii instantei
sesizate

OBS → (b) → incorect → temeiul de stramutare → daca una dintre parti are …

35. In cazul admiterii cererii de stramutare, ICCJ stramuta judecarea cauzei:


a. la instanta superioara celei de la care s-a stramutat cauza
b. la aceeasi instanta de la care s-a solicitat stramutarea, dar la un alt complet de judecata
c. la o alta instanta egala in grad cu cea de la care s-a stramutat cauza

36. Strămutarea produce efecte:


a. numai între instanţe de acelaşi grad
b. între instanţă şi parchet
c. numai în faza judecăţii

37. Strămutarea :
a. poate viza si faza urmăririi penale
b. este o prorogare de competenţă teritorială între instanţe de acelaşi grad
c. vizeaza exclusiv faza judecăţii

38.***Prin sentinţa penală nr.123 din 12 decembrie 2006, Tribunalul Alba Iulia a
scos cauza de pe rol şi a trimis dosarul la Tribunalul Suceava, spre competentă
soluţionare, intrucat prin încheierea nr.6872 din 23 noiembrie 2006 pronunţată de
ICCJ, s-a admis strămutarea cauzei la Tribunalul Suceava. In cauza respectiva,
petentul a formulat plângere în temeiul art. 2781,Cproc.pen., impotriva rezoluţiei de
neincepere a urmaririi penale nr.187/P/2005 din 26 august 2005 a Parchetului
de pe lângă Tribunalul Alba Iulia. Investit cu solutionarea cererii ca efect al stramutarii,
Tribunalul Suceava a constatat că plângerea este întemeiată si a admis-o,

49
în conformitate cu dispoziţiile art.2781,alin.(8),lit.b),Cproc.pen.
In speta, Tribunalul Suceava va dispune:
a. trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava în vederea începerii
urmăririi penale
b. desfiinţarea rezoluţiei atacate
c. trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba Iulia, în vederea
începerii urmăririi penale

OBS → stramutarea opereaza numai intre instante judecatoresti, fara a produce efecte
asupra fazei de UP. → dacă judecătorul de la instanţa învestită urmare a admiterii
unei cereri de strămutare dispune, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc.
pen., admiterea plângerii şi desfiinţarea rezoluţiei sau a ordonanţei atacate, va
trimite cauza, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale,
parchetului iniţial sesizat, şi nu parchetului de pe lângă instanţa la care s-a
strămutat cauza.

39.***În situaţia în care în cadrul urmăririi penale impartialitatea procurorului care


supravegheaza urmarirea penala ar putea fi stirbita de dusmaniile locale :
a. se poate formula cererea de stramutare
b. ICCJ poate dispune stramutarea cauzei
c. masura ce se poate dispune este de competenta exclusivă a parchetului

OBS → grila speculeaza o confuzie usor de realizat. Prin urmare, atentie la faptul ca :
 nu discutam de stramutare in faza de UP
 cele trei temeiuri ale stramutarii sunt prevazute exact in aceeasi formulare drept cauze
care impun o masura administrativa ce se dispune numai de catre parchete
 este vorba despre faptul ca procurorii din parchetele ierarhic superioare pot prelua,
in vederea efectuarii UP, cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare, prin
dispozitia parchetului ierarhic inferior → aceasta nu are insa nimic in comun cu
stramutarea.

40.***Petiţionarul G.B. a solicitat, în baza art. 55 alin.(1),Cproc.pen., strămutarea


judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.14242/1/2006 al Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală.
In speta, cererea :
a. este neintemeiata
b. este de competenta exclusiva a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
c. este inadmisibilă

OBS → Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe rolul căreia se află dosarul nr.
14242/1/2006, fiind instanţă superioară tuturor instanţelor, nu sunt aplicabile
dispoziţiile art. 55 C. proc. pen., în sensul că nicio altă instanţă din ţară nu
este egală în grad acestei instanţe, motiv pentru care cererea formulată de
petiţionar a fost respinsă ca inadmisibilă.

41. Admiterea unei cereri de stramutare produce efecte :


a. asupra lucrărilor procesuale efectuate în cursul fazei de urmărire penală
b. in rem şi erga omnes
c. asupra actelor îndeplinite în faţa instanţei
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
OBS → Admiterea cererii de strămutare produce efecte in rem şi erga omnes,
cauza penală fiind strămutată în întregul ei şi pentru toate părţile.
Strămutarea nu modifică, însă, obiectul cauzei strămutate şi nici poziţia
procesuală a diferitelor părţi.

42.*** Prin acelasi rechizitoriu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Valcea a dispus


trimiterea in judecata a inculpatului C.V. si scoaterea de sub urmarirea penala a invinuitului
D.G. Rechizitoriul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Valcea. Ca urmare a cererii de
stramutare facuta de inculpatul C.V., prin încheierea nr.3249 din 11 iunie 2004,
pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus strămutarea
dosarului la Tribunalul Dâmboviţa. Dupa stramutare, in temeiul art.2781,C
proc.pen., persoana vătămată O.M. a formulat plangere impotriva dispozitiei din
rechizitoriu privind scoaterea de sub urmarirea penala a invinuitului D.G., la Tribunalul
Dambovita.
Prin sentinţa penală nr.443/2 noiembrie 2004 pronunţată de Tribunalul
Dâmboviţa a fost declinată competenţa de soluţionare a plângerii formulate în
temeiul art.2781,C proc.pen., in favoarea Tribunalului Vâlcea.
Prin sentinţa penală nr.62 din 10 decembrie 2004, Tribunalul Vâlcea şi-a declinat, la
rândul său, competenţa în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, cu motivatia ca, urmare
a strămutarii dosarului privind pe inculpatul C.V. la Tribunalul Dâmboviţa,
competenţa de soluţionare a plângerii petiţionarei O.M., întemeiată pe dispoziţiile
art.2781,Cproc.pen., aparţine tot Tribunalului Dâmboviţa.
In speta :
a. Tribunalul Dambovita sesizeaza nasterea conflictului de competenta
b. conflictul de competenta va fi solutionat de o curte de apel
c. competenţa de soluţionare a cererii petentei aparţine Tribunalului Vâlcea

OBS → dacă prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus atât SUP (IUP) a unui învinuit, cât şi
trimiterea în judecată a unui inculpat :
 stramutarea cauzei penale priveste numai pe inculpatul trimis în
judecată si nu produce efecte asupra soluţiei de SUP sau IUP →
efectele strămutării nu pot fi extinse şi asupra persoanelor în privinţa cărora,
prin acelaşi act de inculpare, s-a dispus SUP sau IUP
 o eventuala plangere facuta în temeiul art.2781,Cproc.pen., este de competenţa
instanţei sesizate iniţial prin rechizitoriu, iar nu instanţei la care s-a
strămutat judecarea cauzei privind pe inculpatul trimis în judecată

51
• Incompatibilitatea. Abtinerea si recuzarea
1. Judecătorul nu este incompatibil să judece o cauză în apel dacă:
a. într-o discutie între prieteni a afirmat că apelul declarat de un inculpat în cauza
respectivă va fi admis;
b. a schimbat încadrarea juridică prin încheiere, înainte de solutionarea cauzei;
c. a participat la judecarea unui recurs împotriva unei încheieri privind o măsură
preventivă, pronuntându-se asupra vinovătiei inculpatului;

2. Judecătorul este incompatibil să judece o cauză dacă este sot, rudă sau afin
până la gradul 4 inclusiv cu:
a. procurorul care a dispus retinerea învinuitului;
b. procurorul general adjunct al parchetului care a întocmit rechizitoriul
c. un grefier care a întocmit citatiile în dosarul de urmărire penală

OBS → cazul de incompatibilitate trimite la grefierul de sedinta

3.***Judecătorul D.C. a participat la judecarea apelului declarat impotriva s.p. nr.54/T/2008,


facand parte din completul de judecată care a dispus desfiinţarea acestei
sentinţe penale cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă, pentru motive
de nulitate relativă, respectiv pentru necitarea şi neintroducerea în cauză
a autorităţii tutelare şi respectiv nerezolvarea din oficiu a acţiunii civile
cu privire la partea civilă minoră, fiica din căsătorie a victimei şi inculpatului.
In rejudecare, prima instanta l-a condamnat pe inculpatul V.I. pentru săvârşirea
infracţiunii de omor calificat prevăzută în art.174 şi art. 175 alin.,(1),lit.c),Cpen.
(„asupra soţului”) la pedeapsa principală de 15 ani închisoare şi interzicerea
drepturilor prevăzute în art.64,alin.(1),lit.a),teza a II-a şi b),C. pen., pe durata de 3 ani
(pedeapsa complementară). Impotriva acestei sentinte inculpatul a declarat apel, prin
decizia nr.105 din 14 mai 2009 a Curţii de Apel Craiova, menţinandu-se insa
sentinţa atacata. Împotriva deciziei Curtii de Apel, a declarat în termen recurs
inculpatul, cu motivarea că magistratul-judecător D.C. a participat la
soluţionarea cauzei în apel în ambele cicluri procesuale.
In speta :
a. recursul declarat este de competenta ICCJ
b. recursul va fi admis, dat fiind cazul de incompatibilitate in care s-a aflat judecatorul
c. nu este incident un caz de incompatibilitate

OBS → in primul apel judecătorul s-a pronuntat pe exceptie, iar nu pe fondul


acţiunii penale şi civile → nu este caz de incompatibilitate

4. Institutia incompatibilitatii ii vizeaza :


a. pe grefieri, experti si interpreti
b. numai pe judecatori
c. pe procurori, pe magistratii asistenti si organele de cercetare penala

5. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate în următoarea situatie:


a. judecătorul a fost reprezentant sau apărător al interpretului
b. judecătorul este sot, rudă sau afin cu un avocat
c. judecătorul a primit liberalităti de la mandatarul unei părti;
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
OBS → a fost reprezentant sau apărător al vreuneia din parti, este sot, rudă sau afin
pana la gradul IV inclusiv cu vreuna din parti, cu avocatul sau mandatarul acesteia
6. Judecătorul nu este incompatibil să judece o cauză dacă:
a. s-a pronuntat asupra apelului pe care l-a admis pentru lipsa de procedura, iar ulterior judeca
apelul declarat impotriva hotararii pronuntate dupa rejudecare
b. s-a pronuntat asupra fondului cauzei, iar ulterior judeca aceeasi cauza dupa casarea cu
trimitere
c. a pus in discutie din oficiu schimbarea incadrarii juridice

OBS → in cazul (a), la primul apel, judecatorul s-a ponuntat pe exceptie, iar nu pe fond →
este compatibil sa judece pe fond al doilea apel

7. Este incompatibil judecatorul care :


a. a ascultat martorii in calitate de procuror in cauza pe care o judeca in fond
b. disjungand actiunea civila si pronuntandu-se asupra laturii penale a cauzei, judeca apoi
actiunea civila
c. a solutionat fondul cauzei, iar ulterior analizeaza admisibilitatea unei cereri de revizuire

OBS →
 (a) incorect intrucat, ca fost procuror, judecatorul trebuie sa fi executat vreuna dintre
activitatile :
o sa fi pus in miscare actiunea penala impotriva inculpatului din acea cauza
o sa-l fi trimis in judecata pe inculpatul din acea cauza
 (b) → este incompatibil pentru antepronuntare (art.47,alin.2,Cproc.pen)

8. Este un caz de incompatibilitate urmatoarea situatie :


a. procurorul reface urmarirea penala dispusa de instanta prin restituire, desi anterior
supraveghease cercetarile penale efectuate in acea cauza de politie
b. grefierul arhivar este ruda sau afin pana la gradul IV inclusiv cu una dintre parti
c. procurorul participa la judecarea apelului intr-o cauza in care, in cursul urmaririi penale, a
avut calitatea de avocat al partii vatamate

OBS →
 (a) nu este caz de incompatibilitate intrucat art.49,Cproc.pen se refera la persoana care
a efectuat urmarirea penala care nu mai poate proceda la rafacerea UP dispuse de
instanta
 (b) → art.49,Cproc.pen se refera la grefierul de sedinta
 (c) → este o aplicatie a art.48,alin.1,lit.b – i → se aplica si procurorului, magistratului
asistent, persoanei care a efectuat cercetarea penala si grefierului de sedinta

9. Punerea in discutie, din oficiu, de catre judecator a schimbarii incadrarii juridice :


a. atrage incompatibilitatea acestuia
b. nu atrage incompatibilitatea acestuia
c. atrage incompatibilitatea acestuia numai in cazul in care noua incadrare juridica este o
infractiune mai grava

10. Punerea in discutie a schimbarii incadrarii juridice :


a. este obligatorie numai daca se face schimbarea incadrarii juridice intr-o infractiune mai grava
b. este facultativa daca se face schimbarea incadrarii juridice intr-o infractiune mai usoara
c. este obligatorie in toate cazurile

53
11. Daca se afla intr-unul din cazurile de incompatibilitate prevazute de art.48,Cproc.pen, se
poate solicita recuzarea:
a. expertului
b. interpretului
c. martorului

12. Judecatorul care a solutionat in cursul urmaririi penale propunerea de luare a masurii
arestarii preventive, nu este incompatibil:
a. sa judece aceeasi cauza dupa sesizarea instantei
b. sa solutioneze ulterior, in aceeasi cauza, cereri care au ca obiect prelungirea arestarii
preventive
c. sa verifice legalitatea actului de sesizare a instantei potrivit art.300,Cproc.pen

OBS → nu este incompatibil = este compatibil


 (a) → incompatibil
 (c) → daca se pune problema verificarii legalitatii actului de sesizare a instantei, urmeaza
ca acelasi judecator care in cursul UP a dispus arestarea preventiva, tot el sa il judece si
dupa sesizarea instantei → incompatibil

13. Persoana care a efectuat urmarirea penala este incompatibila sa procedeze la:
a. refacerea urmaririi penale, cand refacerea a fost dispusa de instanta
b. efectuarea urmaririi penale, in ipoteza redeschiderii urmaririi penale, ca urmare a
admiterii plangerii impotriva actelor procurorului de netrimitere in judecata
c. refacerea actului de sesizare a instantei, dispusa de instanta

14. Este incompatibil judecatorul care:


a. judeca apelul intr-o cauza in care, in prima instanta, luase parte la trei termene,
cauza nefiind soluţionată în fond la niciunul dintre aceste termene
b. judecand apelul declarat de inculpatul arestat preventiv, s-a pronunţat mai intai
asupra legalităţii şi temeiniciei arestarii preventive
c. şi-a exprimat părerea cu privire la achitarea inculpatului, la cel de-al doilea
termen de judecata

OBS →
 judecător care şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţia ce ar
putea fi dată în cauză → judecătorul care şi-a exprimat anterior părerea cu
privire la condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal,
admiterea ori respingerea căilor de atac → prin urmare, nu se poate
reţine incidenţa dispoziţiilor art.47,alin.(2),Cproc.pen., atunci când judecătorul se
pronunţă asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive în cursul
judecăţii în apel, deoarece analiza priveşte exclusiv arestarea
preventivă, iar nu soluţionarea cauzei în apel, în sensul admiterii sau
respingerii căii de atac
 potrivit art.47,alin.1,Cproc.pen., judecătorul care a luat parte la soluţionarea unei
cauze nu poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale de atac.
Pentru existenţa acestui caz de incompatibilitate este necesar ca
judecătorul să fi luat parte la soluţionarea cauzei, în sensul stabilirii
existenţei faptei şi vinovăţiei inculpatului, finalizată prin una dintre soluţiile
prevăzută în art.345,alin.(1),Cproc.pen, de condamnare, achitare sau încetare a
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
procesului penal. În consecinţă, nu există cazul de incompatibilitate prevăzut
în art.47,alin.(1),Cproc.pen., dacă judecătorul care a luat parte la judecata în
primă instanţă la trei termene în cadrul cărora au fost admise probe şi s-a
procedat la administrarea unor probe, cauza nefiind soluţionată în fond la
niciunul dintre aceste termene, participă la judecarea aceleiaşi cauze în calea
de atac a apelului.

15. Cererea de recuzare :


a. trebuie sa indice cazul de incompatibilitate invocat
b. poate fi formulata fata de toti judecatorii unei instante, chiar si fata de cei de la alte sectii,
daca se arata cazul concret de incompatibilitate pentru fiecare
c. poate fi formulata imediat ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate

OBS →
 cererea de recuzare poate privi numai pe aceia dintre judecatori care compun completul
de judecata in cauza respective
 a fost abrogate articolul care permitea recuzarea unei intregi instante

16. Cererea de recuzare :


a. se poate face atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, de catre oricare
dintre parti si de catre procuror
b. este admisibila daca este formulata in mod repetat fata de acelasi judecator, invocandu-se
cauze diferite de incompatibilitate
c. poate fi respinsa printr-o incheiere, care se poate ataca separat, cu recurs

OBS → a fost abrogat art. care prevedea recursul drept cale de atac separata impotriva
incheierii de respingere a recuzarii. Incheierea respectiva nu poate fi atacata decat odata
cu fondul – ca si in procedura civila.

17. Cererea de recuzare se solutioneaza in cursul judecatii :


a. de un alt complet,
b. printr-o incheiere
c. in sedinta publica

18. Cererea de recuzare se formuleaza :


a. oral sau in scris
b. numai cu privire la judecatorii care compun completul de judecata
c. cu aratarea motivului de incompatibilitate invocat

OBS → atentie la exprimare → art.51,alin.2,Cproc.pen → cu aratarea pentru fiecare


persoana in parte a cazului de incompatibilitate invocat si a tuturor temeiurilor de fapt
cunoscute in momentul recuzarii.

19. Recuzarea judecatorului chemat sa decida asupra recuzarii este :


a. inadmisibila
b. neintemeiata
c. admisibila, dar cererea urmeaza sa fie judecata de un alt complet din care nu face parte
respectivul judecator recuzat

20. În cazul în care partea află cazul de incompatibilitate in care s-a aflat judecatorul
de la prima instanta după pronuntarea hotărârii:

55
a. nu poate formula cererea de recuzare direct în apel;
b. poate declara apel pentru acest motiv;
c. poate formula oricand cererea de recuzare in caile de atac

21. Cererea de recuzare poate fi formulată:


a. numai de părti
b. de procuror
c. de orice persoană interesată
22. Intr-o cauza in care s-a formulat o cerere de recuzare a judecătorului, asupra
masurilor preventive se pronunta :
a. un alt complet
b. completul în fata căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea
judecătorului recuzat
c. completul care va solutiona si cererea de recuzare

23. Incheierea prin care s-a admis recuzarea:


a. poate fi atacata numai cu recurs, in termen de 48 de ore din momentul pronuntarii
b. nu este supusa niciunei cai de atac
c. poate fi atacata numai odata cu fondul

OBS → doua aspecte distincte :


 nu sunt supuse niciunei cai de atac → incheierea prin care s-a admis recuzarea,
incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea
 nu este susceptibila de recurs separat, dar poate fi atacata odata cu fondul →
incheierea prin care s-a respins recuzarea

24. Incheierea prin care s-a respins recuzarea:


a. nu este supusa niciunei cai de atac
b. poate fi atacata numai cu recurs, in termen de 48 de ore din momentul pronuntarii
c. poate fi atacata numai odata cu fondul

25. Abtinerea sau recuzarea grefierului de sedinta se solutioneaza:


a. de completul în fata căruia s-a formulat cererea de recuzare
b. de un alt complet
c. in sedinta publica

26. Incheierea prin care instanta de recurs respinge cererea de recuzare :


a. poate fi atacata cu apel sau cu recurs
b. nu poate fi atacata separat de fond
c. poate fi atacata doar cu recurs

27. Incheierea prin care s-a respins recuzarea,:


a. se ataca separat cu recurs
b. se ataca odata cu fondul
c. nu este susceptibila de nicio cale separate de atac

28. In cursul judecatii, abtinerea sau recuzarea procurorului se solutioneaza :


a. in sedinta secreta
b. cu participarea celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat
c. in camera de consiliu, cu participarea partilor

29. Abtinerea sau recuzarea grefierului se solutioneaza de indata :


Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
a. cu ascultarea obligatorie a persoanei care declara ca se abtine sau care este recuzat
b. ascultandu-se procurorul, cand acesta este prezent in instanta
c. fara participarea celui care declara ca se abtine sau care este recuzat

30. In cazul respingerii cererii de abtinere :


a. incheierea poate fi atacata impreuna cu fondul
b. incheierea poate fi atacata cu recurs in termen de 3 zile
c. incheierea este definitiva
31. In cursul urmaririi penale, se pot abtine sau pot fi recuzati :
a. numai persoana care efectueaza cercetarea penala
b. procurorul
c. expertul

OBS → in cursul urmaririi penale, se pot abtine sau pot fi recuzati :


 persoana care efectueaza cercetarea penala
 procurorul
 expertul
 interpretul
OBS → in cursul judecatii, se pot abtine sau pot fi recuzati :
 judecatorul
 procurorul de sedinta
 magistratul asistent
 grefierul de sedinta

32. Cererea de abtinere formulată de procurorul de sedintă:


a. este inadmisibilă, întrucât acesta nu solutionează cauza si nici nu efectuează
acte necesare desfăsurării procesului penal;
b. se depune la conducătorul parchetului, care o solutioneaza prin rezolutie
c. se solutionează de instantă

33. Constituie motiv de recuzare:


a. participarea expertului de mai multe ori în aceeasi cauză;
b. audierea martorului de mai multe ori în aceeasi cauză
c. judecătorul a fost expert sau martor în cauză

OBS → Cproc.pen nu se refera si la cazul in care judecatorul ar fi putut sa fie interpret in


cauza respectiva

34. Daca intr-o cauza aflata pe rolul unui tribunal s-a formulat o cerere de recuzare, pentru a
carei solutionare nu s-a putut alcatui completul de judecata, recuzare se solutioneaza :
a. de ICCJ
b. de instanta ierarhic superioara
c. de Curtea de Apel

35. Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea penala se


solutioneaza in termen de :
a. 24 de ore
b. cel mult 3 zile
c. 48 de ore

36. Nu constituie motiv de recuzare a judecatorului :

57
a. faptul ca fratele judecatorului a pus in miscare actiunea penala in aceeasi cauza, in calitate de
procuror
b. faptul ca judecatorul a primit o donatie de la una dintre partile in cauza
c. faptul ca avocatul care il reprezinta pe inculpat i-a fost profesor judecatorului in timpul studiilor
universitare

37. In cazul solutionarii unei cereri de recuzare in timpul urmaririi penale, procurorul care
supravegheaza activitatea de cercetare penala solutioneaza cererea de recuzare a:
a. grefierului
b. interpretului
c. expertului

OBS → nu si grefierul. In cursul urmaririi penale, se pot abtine sau pot fi recuzati :
 persoana care efectueaza cercetarea penala
 procurorul
 expertul
 interpretul

38. In faza de urmarire penala, cererea de recuzare care priveste pe procuror se


solutioneaza:
a. in 24 de ore, de instanta de judecata
b. in cel mult 3 zile, de procurorul ierarhic superior
c. prin ordonanta

39. Cererea de abtinere se poate solutiona prin :


a. incheiere
b. ordonanta
c. sentinta

OBS →
 in cursul judecatii → incheiere
 in cursul UP → ordonanta

40. Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea penala :


a. suspenda cercetarea penala
b. se adreseaza numai procurorului
c. se poate adresa fie persoanei care efectueaza cercetarea penala, fie procurorului

41. Cererea de recuzare a unui membru al completului de judecata poate fi facuta de :


a. procuror
b. partea civila
c. persoana vatamata

42. Remediile procesuale ale incompatibilitãtii sunt:


a. stramutarea si recuzarea;
b. declinarea de competenta si recuzarea;
c. abtinerea si recuzarea;

43. Incheierea prin care instanta de fond a respins o cerere de recuzare :


Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
a. poate fi atacata separat cu recurs
b. nu poate fi atacata niciodata cu apel
c. poate fi atacata, dupa caz, cu apel sau cu recurs odata cu fondul

44. In cazul in care cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea
penala este adresata direct acesteia, aceasta este obligata:
a. sa o inainteze impreuna cu lamuririle necesare, in termen de 24 de ore, procurorului
b. sa suspende cercetarea penala
c. sa o inainteze, spre solutionare, in termen de 24 de ore, instantei de judecata
45. La 19 februarie 2007, petentul C.B. a inaintat prin registratura instantei o cerere de
recuzare a tuturor judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Alba - Iulia, formulata in dosarul
nr. 15435/1/2006, invocand drept temei dispozitiile art. 48 alin.(1),lit. d) si art.51,Cproc.pen.
In speta:
a. cererea de recuzare este inadmisibila
b. inadmisibilitatea cererii se constata de completul in fata caruia s-a formulat recuzarea
c. cererea de recuzare se solutioneaza in camera de consiliu

OBS →
 din 2006 nu mai pot fi recuzati judecatorii unei intregi instante, art. respectiv fiind
abrogate
 fiind vorba de o cerere inadmisibila, nu se mai pune problema solutionarii ei in camera de
consiliu, inadmisibilitatea constatandu-se chiar de completul in fata caruia s-a formulat
recuzarea

46. Este incompatibil judecatorul care:


a. admitand plângerea formulata in temeiul art. 2781,Cproc.pen şi reţinand cauza spre
judecare, soluţioneaza fondul acesteia
b. a emis mandatul de arestare a inculpatului în cursul urmăririi penale si
participa la judecarea cauzei privind pe inculpat în apel
c. a schimbat incadrarea juridica data faptei prin rechizitoriul Parchetului

47. Inculpatul M.T. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de
mită şi de favorizare a infractorului. Inculpatul a ridicat excepţia de nelegalitate
a sesizării instanţei şi a formulat si o cerere de restituire a cauzei la procuror,
ambele fiind respinse de instanta. Prin considerentele avute în vedere la soluţionarea
prin respingere a excepţiei de nelegalitate a sesizării instanţei precum şi a cererii
de restituire a cauzei la procuror, judecătorul a precizat ca denunţătorul faptelor
imputate inculpatului a fost sincer când a denunţat autorităţii fapta
inculpatului. Inculpatul a apreciat ca aceasta sustinere facuta de judecator in
considerente constituie antepronuntare, motiv pentru care a formulat apoi o cerere de
recuzare a judecatorului respectiv (art.47,alin.2,Cproc.pen).
In speta :
a. nu este incidenta antepronuntarea judecatorului
b. judecătorul şi-a exprimat indirect părerea cu privire la vinovăţia inculpatului
c. cauza se judeca in prima instanta de tribunal

OBS → Prin considerentele avute în vedere la soluţionarea prin respingere a excepţiei


de nelegalitate a sesizării instanţei precum şi a cererii de restituire a cauzei la
procuror, judecătorul şi-a exprimat indirect părerea şi cu privire la
vinovăţia inculpatului, în sensul că denunţătorul faptelor imputate inculpatului a
fost sincer în demersul său. Judecătorul care, în considerentele respingerii
cererii de restituire a cauzei la procuror formulată de inculpatul trimis în judecată

59
pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, motivează că mituitorul a fost
sincer când a denunţat autorităţii fapta inculpatului, este incompatibil
de a judeca în continuare cauza, deoarece prin considerentul menţionat şi-a
exprimat părerea cu privire la soluţia care ar putea fi dată în cauză.

PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA → “proba”, “mijloc de


proba”, “procedeu probatoriu”
1. Constituie proba:
a. orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni
b. declaratiile invinuitului sau inculpatului
c. expertizele

2. Probele indirecte:
a. sunt întotdeauna obtinute din altă sursă decât cea originală
b. dovedesc în mod direct fapta
c. se mai numesc si indicii

3. Probele directe:
a. sunt probele prin care se constată faptele probatorii;
b. sunt probele care se referă la faptul principal;
c. sunt elemente de fapt care ajung la cunostinta autoritătilor judiciare dintr-un izvor
nemijlocit;

4. Probele mediate :
a. sunt elemente de fapt care provin dintr-o sursa derivata
b. sunt probele prin care se constata fapte probatorii, din ansamblul carora se trage concluzia
existentei sau inexistentei faptului principal
c. sunt probe care se refera la faptul principal si dovedesc, intotdeauna, vinovatia

5. Probele imediate sunt elemente de fapt care :


a. se refera la faptul principal
b. ajung la cunostinta autoritătilor judiciare dintr-un izvor nemijlocit;
c. provin dintr-o sursa derivata

6. Faptele negative :
a. pot face obiectul probatiunii, daca sunt nedeterminate
b. pot face obiectul probatiunii daca exista posibilitatea de a fi dovedite prin fapte pozitive
c. nu pot face obiectul probatiunii

7. Probele :
a. nu au valoare mai dinainte stabilita
b. au valoare prestabilita de lege
c. au valoare preconstituita
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
8. Sunt probe in procesul penal :
a. declaratiile martorilor
b. continutul depozitiei unui martor ocular
c. inscrisurile

9. Sunt mijloace de probe in procesul penal :


a. declaratiile partii responsabile civilmente
b. continutul depozitiei unui martor ocular
c. continutul unui inscris original

10. Mijloacele de proba in procesul penal se confunda cu :


a. probele din procesul penal
b. probatiunea
c. mijloacele legale utilizate pentru dovedirea unui fapt

11. Sunt probe in procesul penal :


a. expertizele
b. prinderea faptuitorului in flagrant
c. inscrisurile

12.Mijloacele de proba obtinute in mod ilegal:


a. nu pot fi folosite in procesul penal
b. pot fi folosite in procesul penal
c. pot fi folosite in procesul penal, daca sunt concludente si utile

13. Sarcina administrării probelor în procesul penal apartine:


a. organelor judiciare;
b. numai politiei judiciare si procurorului
c. părtilor

14. Dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor apartine:


a. organelor judiciare;
b. instantei
c. invinuitului sau inculpatului

15. Invinuitul sau inculpatul :


a. nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia
b. este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia
c. beneficiaza de prezumtia de nevinovatie

16. Cererea pentru administrarea unei probe în procesul penal:


a. nu poate fi respinsa, daca proba este concludenta si utila
b. poate fi respinsa, motivat sau nemotivat
c. poate fi admisa si nemotivat

OBS → nu poate fi admisa sau respinsa decat motivat

17. Sub aspect probator, alibiul este considerat :


a. indiciu
b. proba directa

61
c. proba indirecta

18. Nu mai trebuie dovedite in procesul penal :


a. faptele auxiliare
b. faptele notorii
c. faptele evidente

19. Mijloacele legale prin care se constata elemente de fapt ce pot servi ca probe reprezinta:
a. probatiunea in procesul penal
b. procedeul probator
c. mijloacele de proba

20. Probele administrate în faza de urmărire penală:


a. se analizează independent de cele administrate în faza cercetării
judecătoreşti
b. nu servesc exclusiv pentru trimiterea în judecată a inculpatului
c. au aceeaşi valoare cu probele administrate în faza cercetării
judecătoreşti

OBS → (a) → se analizează coroborat cu cele administrate în faza cercetării


judecătoreşti (ICCJ,2009)

21. Probele administrate în faza de cercetare judecătorească:


a. nu au valoare prestabilită
b. trebuie să primească o valoare probatorie superioară celor de la
urmărire
c. conduc automat la eliminarea probelor administrate în faza de urmărire
penală

OBS → Extras decizie ICCJ,2009 →


 scopul probelor, prevăzut în art. 62 C. proc. pen., constând în aflarea
adevărului, este identic pentru ambele faze ale procesului penal
 faptul că instanţa de judecată este obligată să verifice legalitatea probelor şi
să stabilească utilitatea şi concludenţa acestora în cadrul cercetării
judecătoreşti nu duce automat la concluzia eliminării probelor administrate în
faza de urmărire penală
 Faptul că instanţa este obligată să verifice legalitatea probelor şi să
stabilească utilitatea şi concludenţa acestora, pentru reţinerea vinovăţiei
inculpatului, numai în cadrul cercetării judecătoreşti, nu duce automat la
concluzia eliminării probelor administrate în faza de urmărire penală.
Înlăturarea ca valoare probatorie a probelor administrate în faza de urmărire
penală - în speţă a declaraţiilor unor martori - pe considerentul că în faza
de cercetare judecătorească aceştia nu şi le-au mai menţinut,
invocând anumite abuzuri ale organelor de cercetare penală sau pentru că
ele sunt contradictorii, diferind de cele relatate în faza cercetării
judecătoreşti, este cu totul neîntemeiată. În realizarea dezideratului
prevăzut de dispoziţiile art. 62 C. proc. pen. - aflarea adevărului - prin
lămurirea cauzei sub toate aspectele, instanţa este obligată să analizeze
şi raţiunile pentru care unii martori - la peste 4 ani de la incidentul ce a format
obiectul dosarului - nu îşi mai menţin declaraţiile date la puţin timp de la
comiterea agresiunii şi să verifice în ce măsură argumentele oferite de aceştia
sunt sau nu credibile.
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
 Este adevărat că principiul liberei aprecieri a probelor lasă instanţei de
judecată posibilitatea să aprecieze concludenţa tuturor probelor, indiferent de
faza procesuală în care au fost administrate, iar principiul aflării adevărului
impune instanţei de judecată să dea valoare doar acelor probe care,
coroborate cu alte probe legal administrate, exprimă adevărul. Tot atât de
adevărat este însă că, în cauză, în cadrul operaţiunii de sinteză a
probelor, instanţele de fond şi apel trebuiau să aprecieze care dintre
declaraţiile date de martori reflectă adevărul, şi anume cele făcute în
cursul anului 2004 - într-un moment foarte apropiat de producerea faptelor şi
în care s-a relatat de către aceştia, cu lux de amănunte, evenimentul la care
au asistat - ori cele date după scurgerea unui interval de timp de 3 - 4 ani şi în
care aceştia şi-au exprimat îndoiala cu privire la aceleaşi aspecte, redate fidel
în primele declaraţii, ce vizau recunoaşterea inculpaţilor ca fiind autorii
faptelor. În timp ce credibilitatea depoziţiilor iniţiale nu poate fi contestată,
declaraţiile date ulterior apar ca fiind făcute în vederea disculpării inculpaţilor.
 nu exista niciun temei legal pentru a se crea o ordine de preferinţă
între declaraţiile succesive ale inculpaţilor sau ale martorilor,
instanţele de fond şi apel aveau temeiuri suficiente să considere - constatând
că declaraţiile martorilor sunt contradictorii - că numai cele făcute în cursul
urmăririi penale sunt expresia adevărului, coroborându-se cu alte fapte şi
împrejurări ce au rezultat din ansamblul probelor existente în cauză şi să le
înlăture motivat pe celelalte

• Declaratiile invinuitului sau inculpatului → mp1


1. Declaratia învinuitului sau inculpatului:
a. are o valoare probatorie absolută
b. are o valoare probatorie relativă
c. este indivizibilă;

2. Dreptul la tăcere poate fi folosit de învinuit sau inculpat cu privire la:


a. datele sale de identitate;
b. orice întrebare care i se pune de către organele judiciare
c. orice întrebare care i se pune de către organele judiciare cu privire la învinuirea
care i se aduce;

3. Reprezintă probe concludente, în procedura penală, probele care:


a. au legătură cu faptele sau împrejurările ce fac obiectul probatiunii;
b. contribuie la aflarea adevărului în cauza penală
c. sunt necesare pentru solutionarea cauzei;

4. Ascultarea învinuitului sau inculpatului se face:


a. separat, dacă sunt mai multi învinuiti sau inculpati, în faza de urmărire penală;
b. separat, dacă sunt mai multi învinuiti sau inculpati, indiferent de faza în care se
află procesul penal;
c. printr-o declaratie scrisă personal mai înainte, dacă aceasta cuprinde
amănunte greu de retinut;

OBS → in faza de judecata se face in prezenta celorlalti coinculpati si doar exceptional se


poate face separat

63
5. In modul de ascultare a învinuitului sau inculpatului in cursul urmaririi penale, legea
admite ca învinuitul sau inculpatul:
a. are dreptul sa i se citeasca sau reaminteasca declaratiile date anterior in cauza
b. este mai intai lasat sa declare tot ce stie in cauza
c. se poate servi de insemnari in privinta unor amanunte greu de retinut

6. Daca in timpul ascultarii invinuitului sau inculpatului, acesta acuza simptomele unei boli
care i-ar putea pune viata in pericol:
a. ascultarea se suspenda pana la ameliorarea starii de sanatate
b. organul judiciar ia masuri pentru ca acesta sa fie consultat de un medic
c. ascultarea se intrerupe

OBS → atentie, nu orice boala, ci numai o boala care i-ar putea pune viata in pericol

7. Declaratia învinuitului sau inculpatului se consemnează în scris si :


a. ii este data intotdeauna invinuitului sau inculpatului spre a o citi
b. i se citeste invinuitului sau inculpatului
c. ii este data invinuitului sau inculpatului spre a o citi, daca solicita aceasta

8. Ascultarea învinuitului sau inculpatului se poate efectua:


a. numai la sediul parchetului sau politiei;
b. numai la sediul organului judiciar;
c. oriunde acesta se găseste, dacă se află în imposibilitate de deplasare;
9. Ordinea etapelor in ascultarea învinuitului sau inculpatului in cursul urmaririi penale este
urmatoarea:
a. dupa ascultare, i se cere sa dea o declaratie scrisa personal, cu privire la invinuirea ce
ise aduce si, apoi, i se pun intrebari
b. inainte de ascultare, i se cere sa dea o declaratie scrisa personal, cu privire la invinuirea
ce i se aduce si, apoi, i se pun intrebari
c. legea nu prevede o astfel de ordine in ascultarea învinuitului sau inculpatului in cursul
urmaririi penale

10. In faza de judecata, ii pot pune intrebari inculpatului:


a. procurorul inaintea aparatorului inculpatului a carei ascultare se face, dar dupa membrii
completului
b. ceilalti inculpati dupa partea vatamata, dar inainte de aparatorul inculpatului a carei
ascultare se face
c. partea vatamata inaintea partii civile, dar dupa partea responsabila civilmente

OBS → presedintele completului de judecata, ceilalti membri ai completului, procurorul,


partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, ceilalti inculpati, aparatorul
inculpatului a carei ascultare se face

11. In faza urmaririi penale, pot pune intrebari inculpatului :


a. organul judiciar
b. aparatorii
c. partile

12. Declaratiile invinuitului sau inculpatului sunt consemnate de :


a. presedintele completului de judecata
b. organul de urmarire penala
c. grefierul de sedinta
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
13. In faza urmaririi penale, declaratiile invinuitului sunt semnate de :
a. interpret, cand declaratia a fost luata printr-un interpret
b. grefier
c. organul de urmarire penala

14. Declaratia învinuitului sau inculpatului:


a. are o valoare probatorie relativa
b. nu este retractabila
c. este divizibila

15. In faza de judecata, declaratiile inculpatului sunt semnate de :


a. invinuit
b. grefier
c. presedintele completului

16. In declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in mod obligatoriu :


a. ora inceperii si ora incheierii ascultarii
b. numele si prenumele martorilor asistenti
c. faptul ca invinuitului sau inculpatului este de acord cu declaratia

OBS → Cproc.pen nu cere aeasta → faptul ca invinuitului sau inculpatului este de acord cu
declaratia nu se consemneaza in declaratie, aceasta rezultand din faptul ca invinuitul sau
inculpatul semneaza fiecare pagina a declaratiei

17. Darea declaratiei de catre învinuit sau inculpat reprezinta:


a. obligatie a acestuia;
b. un drept al acestuia;
c. un drept si, în acelasi timp, o obligatie a acestuia.

18. In cursul urmaririi penale, in cauzele cu mai multi inculpati, fiecare inculpat este ascultat:
a. separat, fara a fi de fata ceilalti inculpati
b. in prezenta tuturor celorlalti inculpati, in cazurile de indivizibilitate
c. separat, numai daca intre inculpati exista interese contrare

19. Declaratia inculpatului de recunoastere a faptei imputate:


a. are valoare probanta neconditionata, fiind suficienta pentru a se dispune condamnarea
b. nu poate servi niciodata la aflarea adevarului
c. poate servi la aflarea adevarului numai in masura in care se coroboreaza cu fapte sau
imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente la dosar

20. In declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza :


a. faptul ca invinuitul sau inculpatul este nestiutor de carte
b. refuzul invinuitului sau inculpatului de a semna declaratia
c. faptul ca invinuitului sau inculpatului este de acord cu declaratia

OBS → se consemneaza
 “ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului”
 faptul ca invinuitul sau inculpatul refuza sa semneze declaratia
 faptul ca invinuitul sau inculpatul nu poate sa semneze declaratia → de ex, este
nestiutor de carte

65
21. Inainte de a fi ascultat, invinuitului sau inculpatului i se aduce la cunostinta :
a. dreptul de a avea un aparator
b. dreptul de a nu face nicio declaratie
c. dreptul la tacere in privinta datelor de identificare

• Declaratiile partii vatamate, partii civile si ale partii


responsabile civilmente → mp2
1. Organul de urmarire penala:
a. este obligat sa cheme persoana vatamata, spre a fi ascultata
b. pune intrebari persoanei vatamate si apoi o lasa sa declare tot ce stie in cauza
c. dupa ascultarea persoanei vatamate, ii atrage atentia ca se poate constitui parte civila

OBS → (b) si (c) → ordinea operatiilor este inversa

2. Persoana vătămată poate declara că participă în calitate de parte vatamata în


procesul penal:
a. până la terminarea cercetării judecătoresti
b. până la citirea actului de sesizare
c. până la punerea în miscare a actiunii penale

3. Ordinea etapelor in ascultarea persoanei vatamate este urmatoarea:


a. dupa ascultare, i se pune in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata
b. inainte de ascultare, i se pune in vedere ca se poate constitui parte civila
c. inainte de ascultare, i se pune in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata

4. Obligatia de a chema persoana vatamata si persoana civilmente responsabila, spre a fi


ascultate, revine :
a. numai organului de urmarire penala
b. instantei de judecata
c. organului de urmarire penala

5. Declaratia de participare in proces ca parte vatamata se poate face :


Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
a. in fata primei instante de judecata, pana la citirea actului de sesizare
b. in tot cursul urmaririi penale
c. si in apel

6. Partea civilă:
a. poate fi reprezentată în procesul penal, dar numai dacă este lipsită total de
capacitate de exercitiu
b. este introdusă din oficiu în procesul penal
c. poate declara că participă în procesul penal în această calitate până la citirea
actului de sesizare

 OBS → atentie → a nu se confunda reprezentarea cu asistarea, reprezentarea legala


cu reprezentarea conventionala

7. Poate incuviinta ca partea vatamata sau partea civila sa fie ascultata prin intermediul unei
retele video si audio:
a. procurorul
b. organul de cercetare penala
c. instanta de judecata

OBS → acest tip special de ascultare se poate face atat in cursul UP, cat si in cursul judecatii

8. Declaratia de constituire ca parte civila se poate face :


a. in fata primei instante de judecata, pana la terminarea cercetarii judecatoresti
b. in tot cursul urmaririi penale
c. in fata primei instante de judecata, pana la citirea actului de sesizare

9. Atunci cand partea vatamata este ascultata prin intermediul unei retele video - audio,
partile si aparatorii acestora :
a. ii pot adresa intrebari, in mod nemijlocit, dar numai in cursul judecatii
b. nu ii pot adresa intrebari, in nicio etapa a procesului penal
c. ii pot adresa intrebari, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii

10. Atunci cand partea vatamata este ascultata prin intermediul unei retele video - audio,
declaratia acesteia:
a. se reda integral in forma scrisa si se depune la dosarul cauzei
b. se semneaza numai de partea vatamata
c. se pastreaza pe suportul pe care s-a facut inregistrarea, iar acesta se ataseaza la dosarul
cauzei

OBS →
 suportul original pe care s-a facut inregistrarea declaratiei se sigileaza cu sigiliul
parchetului sau instantei si se pastreaza la sediul acestora → de ex, un CD. Cproc.pen
nu prevede executarea unor copii dupa acest support, asa cum prevede la interceptarea
si inregistrarea convorbirilor si comunicarilor
 declaratia se transcribe si se semneaza de organul judiciar care a luat declaratia, partea
catamata sau partea civila, consilierul de protectie a victimelor si de reintegrare sociala a
infractorilor, daca a fost present la ascultare
 declaratia transcrisa se depune la dosarul cauzei

67
11. Atunci cand partea civila este ascultata prin intermediul unei retele video - audio, suportul
pe care a fost inregistrata declaratia :
a. nu se depune la dosarul cauzei
b. se pastreaza sigilat cu sigiliul parchetului sau al instantei de judecata,la sediul acestora
c. se depune, in copie, la dosarul cauzei

12. Pot fi ascultati prin intermediul unei retele video audio :


a. partea responsabila civilmente
b. martorul sub 16 ani, in anumite cauze
c. partea vatamata

OBS → pot fi ascultati prin intermediul unei retele video si audio:


 partea vatamata
 partea civila
 numai anumite categorii de martori →
o martorul minor sub 16 ani in cauzele privind infractiunile de violenta intre membrii
aceleiasi familii
o martorul sub identitate protejata
o investigatorul sub acoperire → potrivit art.86^1,alin.7,Cproc.pen, el are calitatea de
martor

• Declaratiile martorilor → mp3


1. Preotul duhovnic al inculpatului trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de omor,
caruia inculpatul i-a marturisit la spovedanie amanuntele comiterii faptei, fiind chemat ca
martor in cauza:
a. nu este obligat sa depuna ca martor
b. poate fi ascultat ca martor avand incuviintarea inculpatului
c. nu poate fi niciodata ascultat ca martor

2. Sunt persoane care nu pot fi obligate sa depuna ca martor:


a. medicul
b. sotia inculpatului
c. notarul

OBS → distinctie intre doua categorii de personae :


 persoane care nu sunt obligate sa depuna ca martor → pot depune ca martor cu
acordul lor
o sotul invinuitului sau inculpatului
o rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului
 persoane care nu pot depune ca martor → persoanele obligate sa pastreze secretul
profesional → pot depune ca martor cu acordul persoanei sau unitatii fata de care sunt
obligate sa pastreze secretul profesional

3. Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de aparator :


a. privitor la orice fapta sau imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza
b. privitor la faptele si imprejurarile cunoscute anterior dobandirii calitatii de aparator
c. intotdeauna
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
4. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezintă infirmităti fizice:
a. este interzisă, persoana respectivă neputand să redea constient cunostintele pe care
le are
b. nu este interzisă dacă ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput
cu simturile sănătoase
c. este permisă întotdeauna

5. Sotul si rudele apropiate ale învinuitului:


a. nu pot fi audiate ca martori
b. nu sunt obligate să declare ca martori
c. pot săvârsi infractiunea de mărturie mincinoasă dacă au fost audiate;

6. Minorul care nu a împlinit 14 ani:


a. nu poate fi audiat ca martor în procesul penal
b. poate fi audiat numai în sedintă secretă;
c. trebuie audiat în prezenta unuia dintre părinti

7. Sunt persoane care nu pot depune ca martor:


a. varul primar al inculpatului
b. sotia inculpatului
c. notarul

8. Minorul:
a. nu poate fi ascultat ca martor în procesul penal;
b. nu este obligat să declare ca martor în procesul penal
c. poate fi ascultat ca martor

9. Nu pot dobândi calitatea de martor în procesul penal:


a. rudele părtii vătămate;
b. părtile civile;
c. minorii

10.Persoana vătămată:
a. nu poate fi ascultată ca martor în procesul penal
b. poate fi obligată să declare ca martor
c. poate fi ascultată ca martor

OBS → persoana vatamata poate fi ascultata ca martor daca nu s-a constituit parte civila
sau daca nu participa in proces ca parte vatamata

11. Nu pot dobândi calitatea de martor în procesul penal:


a. rudele inculpatului
b. partea vatamata;
c. minorii;

12. Persoana chemata ca martor :


a. este obligata sa se infatiseze la locul, ziua si ora aratate in citatie
b. este intrebata daca este sot sau ruda a vreuneia dintre parti

69
c. poate fi adusa cu mandat, chiar daca nu a fost citata

13. Nerespectarea obligatiei de prezentare de catre persoana chemata ca martor:


a. se sanctioneaza cu amenda penala
b. nu se sanctioneaza
c. se sanctioneaza cu aducerea silita

14. In caz de indoiala asupra identitatii martorului, aceasta se stabileste :


a. prin orice mijloc de proba
b. cu martori
c. numai cu inscrisuri

15. Depune juramant :


a. martorul, de regula, inainte de a fi ascultat
b. interpretul
c. martorul fara confesiune

OBS →
 nu de regula, ci intotdeauna
 daca nu are confesiune, martorul jura pe onoare si constiinta
 interpretului i se aplica corespunzator art.85,Cproc.pen care se refera la juramantul
martorului → art.128,alin.3,Cproc.pen

16. Nu depune jurământ:


a. preotul;
b. ateul;
c. minorul care nu a împlinit 14 ani
17. Nerespectarea obligatiei de prezentare de catre persoana chemata ca martor:
a. se poate sanctiona cu amenda judiciara
b. nu poate fi sanctionata
c. se sanctioneaza numai cu aducerea silita

18. Nu depun jurământ:


a. martorii, cand motivele de constiinta sau confesiune ii impiedica sa jure
b. ateul;
c. minorul intre 14 si 16 ani

19. Masura audierii unui martor sub o identitate protejata poate fi dispusa :
a. de catre procuror, in cursul urmaririi penale
b. numai de catre instanta, atat in faza urmaririi penale, cat si in faza judecatii
c. de catre instanta, in cursul judecatii

20. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejată:


a. interpretul
b. investigatorul sub acoperire;
c. expertul

OBS → atentie la cerinta grilei → grila speculeaza distinctia dintre :


 persoane care pot fi audiate sub o identitate protejată (art.86^1,Cproc.pen) :
o martorii
o expertii → pot fi audiati sub o identitate protejată, dar nu au calitatea de martor
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
oinvestigatorii sub acoperire → art.86^1,alin.7,Cproc.pen precizeaza expres ca pot
fi audiati ca martori sub o identitate protejată
 martori care pot fi audiati sub o identitate protejata →
o martorii propriu-zisi
o investigatorii sub acoperire

21. In faza de judecata, masura audierii unui martor sub o identitate protejata poate fi
dispusa:
a. din oficiu
b. la cererea motivata a martorului
c. la cererea motivata a procurorului

OBS → numai la cererea motivata a :


 martorului
 procurorului
 oricarei alte persoane indreptatite

22. Datele despre identitatea reala a martorului care a depus sub identitate protejata :
a. se consemneaza intr-un proces-verbal care se depune la dosar
b. se pastreaza in plic sigilat, la sediul parchetului sau la sediul instantei
c. se depun la dosar, dupa solutionarea definitiva a cauzei

23. Masura audierii sub o identitate protejată se aplica:


a. expertului
b. interpretului
c. investigatorului sub acoperire

24. Procesul verbal in care sunt consemnate datele despre identitatea reala a martorului care
a depus sub o identitate protejata se semneaza :
a. de cel care a inaintat cererea de a depune ca martor sub identitate protejata
b. de cel care a dispus masura
c. intotdeauna de presedintele completului

OBS → (c) → nu intotdeauna → in faza de UP nu semneaza presedintele completului, ci


procurorul

25. Documentele privind identitatea reala a martorului care a depus sub o identitate protejata:
a. nu vor fi introduse niciodata in dosarul penal al cauzei
b. pot fi introduse in dosarul penal numai dupa ce a disparut pericolul care a determinat luarea
masurilor de protectie a martorului
c. sunt introduse in dosarul penal al cauzei dupa ramanerea definitiva a hotararii

26. Introducerea in dosarul penal a documentelor privind identitatea reala a martorului care a
depus sub o identitate protejata, poate fi dispusa prin :
a. incheiere
b. rezolutie
c. ordonanta

27. Poate incuviinta ca martorul sub identitate protejata sa fie ascultat prin intermediul unei
retele video - audio:
a. procurorul

71
b. numai instanta de judecata
c. instanta de judecata

28. Pot fi ascultati prin intermediul unei retele video si audio :


a. investigatorii sub acoperire
b. numai martorii
c. in cazul anumitor infractiuni, martorul sub 16 ani

OBS → pot fi ascultati prin intermediul unei retele video si audio:


 partea vatamata
 partea civila
 numai anumite categorii de martori →
o martorul minor sub 16 ani in cauzele privind infractiunile de violenta intre membrii
aceleiasi familii
o martorul sub identitate protejata
o investigatorul sub acoperire → potrivit art.86^1,alin.7,Cproc.pen, el are calitatea de
martor
OBS → Cproc.pen nu include intre aceste categorii si pe expertul sub identitate protejata →
art.86^2,alin.1,Cproc.pen, reglementeaza modalitatile speciale de ascultare a martorului
aflat in situatiile prevazute de art.86^1,Cproc.pen (identitatea protejata), deci nu si a
expertului aflat in situatiile prevazute de art.86^1,Cproc.pen (identitatea protejata)

29. Juramântul se depune la ascultarea:


a. partii vatamate
b. interpretului;
c. inculpatului

30. Confruntarea reprezinta:


a. o proba
b. un mijloc de proba
c. un procedeu probatoriu

31. Confruntarea poate fi efectuată:


a. numai între martorii ale căror declaratii sunt contradictorii;
b. numai între învinuit sau inculpat si martori;
c. între persoanele ascultate în aceeasi cauză, dacă între declaratiile acestora
există contradictii;

32. Pot fi ascultati prin intermediul unei retele de televiziune cu imaginea si vocea
distorsionate, asfel incat sa nu poata fi recunoscuti:
a. partea vatamata
b. investigatorul sub acoperire
c. martorul sub identitate protejata

OBS → dintre toate persoanele care pot fi ascultate prin mijloace video – audio, numai
pentru martorul sub identitate protejata si pentru investigatorul sub acoperire este
prevazuta aceasta posibilitate (art.86^2,alin.3,Cproc.pen)

33. Poate fi ascultat ca martor numai cu consimtamantul sau:


a. partea vatamata
b. sotul invinuitului
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
c. persoana obligata sa pastreze secretul profesional

34. Procesele-verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata


constituie:
a. probe
b. mijloace de proba
c. procedee probatorii

35. În cazul confruntării:


a. persoanele sunt ascultate cu privire la faptele si împrejurările în privinta cărora
declaratiile date anterior se contrazic;
b. declaratiile se consemnează în scris, în procese-verbale separate pentru fiecare
persoană;
c. persoanele confruntate trebuie să îsi pună reciproc întrebări

OBS →
 (b) → se incheie un singur proces verbal in care se consemneaza rezultatul confruntarii
 (c) → organele judiciare pot incuviinta ca persoanele confruntate sa isi puna reciproc
intrebari
 confruntarea poate fi dispusa in ambele faze ale procesului penal

36. Confruntarea poate fi dispusa:


a. in faza urmaririi penale
b. numai de catre procuror
c. de instanta de judecata

37. Minorul sub 16 ani poate fi ascultat prin intermediul unei retele video si audio :
a. in toate cauzele in care depune ca martor
b. in cauzele privind infractiunile de violenta intre membrii aceleiasi familii, in care minorul
este parte vatamata
c. in cauzele privind infractiunile de violenta intre membrii aceleiasi familii, in care minorul
este martor

OBS →
 (b) → art.77^1,Cproc.pen reglementeaza aceasta posibilitate pentru partea vatamata si
pentru partea civila, indiferent de infractiunea care face obiectul cauzei
 (c) → art.86^4,Cproc.pen reglemeteaza special aceasta posibilitate pentru ipoteza in care
minorul are calitatea de martor

38. In cauzele privind violenta in familie :


a. nu este posibila audierea martorilor minori care fac parte din familie
b. instanta poate dispune ca martorul sub 16 ani sa nu fie audiat in sedinta de judecata
c. instanta trebuie sa audieze pe martorii minori in sedinta nepublica

39. Instanta dispune citirea depozitiei date de martor in cursul urmaririi penale, atunci cand:
a. martorul isi mentine declaratiile anterioare
b. martorul face declaratii care sunt in contrazicere cu cele date anterior
c. martorul lipseste nejustificat

73
OBS → art.327,Cproc.pen → instanta dispune citirea depozitiei date de martor in cursul
urmaririi penale daca:
 ascultarea vreunuia dintre martorii din lucrari nu mai este posibila
 martorul face declaratii care sunt in contradictie cu cele date in lucrari

OBS → art.325,Cproc.pen → instanta dispune citirea depozitiei date de inculpat in cursul


urmaririi penale daca:
 inculpatul refuza sa dea declaratie

OBS → art.325,Cproc.pen → instanta poate dispune citirea depozitiei date de inculpat in


cursul urmaririi penale daca:
 inculpatul nu isi mai aminteste anumite fapte sau imprejurari
 exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpate in instanta si cele date anterior

40. In cazul in care organul de urmarire penala are indoiala asupra identitatii martorului,
aceasta se stabileste:
a. numai pe baza unui act de identitate
b. prin orice mijloc de proba
c. numai pe baza actelor de stare civila

41. Nu pot fi martori asistenti:


a. vecinii persoanei al cărei domiciliu este perchezitionat;
b. persoanele care au asistat la săvârsirea faptei
c. persoanele interesate în cauză

42. Numarul minim de martori asistenti necesari la efectuarea unui act procedural este:
a. doi
b. trei
c. unu
43. Nu pot fi martori asistenti la efectuarea unui act procedural :
a. minorii sub 14 ani
b. persoanele care fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul
procedural
c. minorii

44. *** În pofida demersurilor realizate în faza de cercetare judecatoreasca nu s-a reusit
audierea martorilor P.D. si I.N. Din actele dosarului, rezulta ca acestia au fost audiati in
lucrari. I.N. a decedat la data de 19 octombrie 2007. Cu privire la celalalt martor, desi timp
de 10 luni s-a încercat aducerea lui la instanta, acest lucru nu s-a putut realiza, din
mandatele de aducere rezultând ca P.D. este din luna octombrie 2007 plecat din tara.
Din speta se deduce cu siguranta ca instanta :
a. va inlatura din ansamblul probelor depozitiile celor doi martori
b. va dispune citirea depozitiei celor doi martori
c. va tine seama de depozitiile celor doi martori la judecarea cauzei
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
45. In cursul anului 2004 - într-un moment foarte apropiat de producerea faptelor, martorii
D.S. si F.C. au relatat cu lux de amănunte, evenimentul la care au
asistat, respectiv tentativa de omor savarsita de inculpatul R.E. asupra victimei O.L.
Inculpatul a fost judecat in lipsa, intrucat s-a sustras de la urmarirea penala si judecata, fiind
condamnat pentru tentativa de omor. Dupa extradarea sa din Spania, in 2008, inculpatul a
cerut sa fie rejudecat. In cursul cercetarii judecatoresti, instanta a constatat ca martorii
audiati in cursul urmaririi penale si-au schimbat declaratiile, ca si-au exprimat indoiala cu
privire la recunoasterea inculpatului ca autor al infractiunii si ca dadeau declaratii
contradictorii.
In speta, instanta :
a. va inlatura obligatoriu declaratiile date de martori in cursul urmaririi penale
b. poate să înlăture motivat declaratiile date de martori in faza cercetarii judecatoresti
c. retine declaratiile care se coroboreaza cu alte fapte şi împrejurări rezultate
din ansamblul probelor existente în cauză

 Extras → decizie 2009 → vizeaza critica facuta de ICCJ privitoare la inlaturarea de


plano a declaratiilor date de martori in cursul UP, pe motiv ca acestea erau contradictorii
in raport cu cele date in cursul cercetarii judecatoresti
 în cadrul operaţiunii de sinteză a probelor, instanţele de fond şi apel
trebuiau să aprecieze care dintre declaraţiile date de martori reflectă
adevărul, şi anume cele făcute în cursul anului 2004 - într-un moment foarte
apropiat de producerea faptelor şi în care s-a relatat de către aceştia, cu lux
de amănunte, evenimentul la care au asistat - ori cele date după scurgerea
unui interval de timp de 3 - 4 ani şi în care aceştia şi-au exprimat îndoiala cu
privire la aceleaşi aspecte, redate fidel în primele declaraţii, ce vizau
recunoaşterea inculpaţilor ca fiind autorii faptelor. În timp ce credibilitatea
depoziţiilor iniţiale nu poate fi contestată, declaraţiile date ulterior apar ca
fiind făcute în vederea disculpării inculpaţilor.
 nu exista niciun temei legal pentru a se crea o ordine de preferinţă
între declaraţiile succesive ale inculpaţilor sau ale martorilor,
instanţele de fond şi apel aveau temeiuri suficiente să considere - constatând
că declaraţiile martorilor sunt contradictorii - că numai cele făcute în cursul
urmăririi penale sunt expresia adevărului, coroborându-se cu alte fapte şi
împrejurări ce au rezultat din ansamblul probelor existente în cauză şi să le
înlăture motivat pe celelalte.

• Interceptarile si inregistrarile audio sau video → mp3


1. Una din părti prezintă o înregistrare video în procesul penal. Inregistrarea video
efectuată de parte:
a. este inadmisibilă ca mijloc de probă, dacă a fost făcută fără autorizarea
instantei;
b. poate servi ca mijloc de probă, cu conditia ca infractiunea să fie cercetată la
plângere prealabilă;
c. poate servi ca mijloc de probă dacă priveste înregistrări ale propriilor
convorbiri sau comunicări purtate cu terti;

75
2. Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin
orice mijloc electronic de comunicare se pot realiza:
a. cu autorizarea motivata a judecatorului
b. la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala
c. in orice cauza, indiferent de infractiunea savarsita

3. Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin
orice mijloc electronic de comunicare se dispune daca :
a. sunt date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru
care urmarirea penala se efectueaza la plangerea prealabila
b. identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace
c. cercetarea se desfasoara mai operativ

OBS →
 (a) → sunt date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni
pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu → atentie → legea nu cere
existenta unor probe
 (c) → motivatia corecta care justifica interceptarea sau inregistrarea convorbirilor sau
comunicarilor → cercetarea ar fi mult intarziata

4. Autorizatia pentru interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate


prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare se da :
a. pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii, dar nu pentru mai mult de 30 de zile
b. in sedinta publica
c. de catre presedintele completului

OBS →
 (b) → in camera de consiliu
 (c) → de catre presedintele instantei sau, in lipsa acestuia, de catre judecatorul
desemnat de acesta
 la cererea procurorului → referat de propunere de autorizare a interceptarii, înregistrarii
ori filmarii

5. Autorizatia pentru interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate


prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare se da :
a. in prezenta procurorului care a solicitat-o
b. in camera de consiliu
c. de catre presedintele instantei competente sa judece cauza in prima instanta

OBS → Cproc.pen nu cere prezenta procurorului in camera de consiliu.

6. Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor se face:


a. personal de catre procuror
b. de catre organul de cercetare penala delegat de procuror
c. numai de catre procuror personal

7. Autorizatia pentru interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate


prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare poate fi reinnoita:
a. cu maxim 48 de ore inainte de expirarea celei anterioare
b. numai dupa expirarea celei anterioare
c. inainte sau dupa expirarea celei anterioare
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
OBS → Cproc.pen nu prevede un termen fix in care procurorul este obligat sa solicite
innoirea autorizatiei

8. Daca nu mai exista motivele care au justificat interceptarea sau inregistrarea convorbirilor
sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare,
procurorul:
a. dispune incetarea imediata a interceptarilor si inregistrarilor inainte de expirarea duratei
autorizatiei
b. poate dispune incetarea interceptarilor si inregistrarilor si inainte de expirarea duratei
autorizatiei
c. poate continua interceptarile si inregistrarile, daca durata autorizatiei nu a expirat

OBS → Cproc.pen prevede o obligatie in acest sens pentru procuror → procurorul


dispune incetarea imediata a interceptarilor si inregistrarilor….

9. Durata totala a interceptarilor si inregistrarilor autorizate, cu privire la aceeasi persoana si


aceeasi fapta :
a. nu poate depasi 120 de zile
b. este de maxim 30 de zile
c. nu poate depasi 60 de zile

10. Cand procurorul a dispus incetarea imediata a interceptarilor inainte de expirarea duratei
autorizatiei, intrucat nu mai exista motivele care le-au justificat, este obligat:
a. sa prezinte instantei ordonanta prin care a dispus aceasta masura
b. sa prezinte instantei un proces verbal de redare rezumativa a interceptarilor efectuate
c. sa informeze instanta despre masura luata

OBS →
 (a) → Cproc.pen vorbeste despre o informare in acest sens a instantei, iar nu despre
prezentarea ordonantei. De altfel, Cproc.pen nu prevede ordonanta ca act prin care
procurorul dispune incetarea inregistrarilor si interceptarilor.
 (b) → procesul verbal de redare rezumativa a interceptarilor efectuate trebuie
prezentat instantei in cazul in care interceptarea a fost dispusa provizoriu de catre
procuror. Or, in grila data, procurorul a avut autorizatie.

11. Judecatorul se pronunta asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei prin care procurorul a
dispus provizoriu interceptarea, in termen de :
a. 24 de ore
b. 48 de ore
c. 3 zile

12. Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si inculpatul pe care il reprezinta sau il asista in
process, poate fi folosita ca mijloc de proba daca din cuprinsul acesteia rezulta date sau
informatii concludente si utile privitoare la:
a. savarsirea de catre inculpat a infractiunii de trafic de arme
b. pregatirea de catre avocat a infractiunii de falsificare de bani sau alte valori
c. pregatirea de catre inculpat a infractiunii de spalare a banilor

OBS →
 art.911,Cproc.pen se refera la ipoteza data in grila, dar pregatirea sau savarsirea
infractiunii trebuie sa fie facute de catre avocat

77
 in plus, infractiunea pregatita sau savarsita trebuie sa fie neaparat vreuna dintre
infractiunile enumerate in art.911,alin.2 – infractiuni in cazul carora se poate dispune
interceptarea sau inregistrarea :
o infractiuni contra sigurantei nationale
o trafic de arme
o trafic de stupefiante
o trafic de personae
o acte de terorism
o spalare a banilor
o falsificare de moneda sau de alte valori
o infractiuni prevazute in L78/2000 → coruptie
o alte infractiuni grave
o infractiuni care se savarsesc prin mijloace de comunicare electronica

13. Convorbirile si comunicările persoanei vătămate pot fi interceptate:


a. la cererea motivată a acesteia
b. indiferent de natura infractiunii cercetate
c. numai pentru infractiunile enumerate de art.911,Cproc.pen

OBS → persoana vatamata poate cere interceptarea sau inregistrarea propriilor sale
convorbiri, indiferent care este natura infractiunii cercetate (art.911,alin.8,Cproc.pen)

14. Procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune, cu titlu
provizoriu, interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor,:
a. pe o durata de cel mult 24 de ore
b. prin ordonanta motivata
c. pe o durata de cel mult 48 de ore

15. Judecatorul se pronunta asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei prin care procurorul a
dispus provizoriu interceptarea :
a. in termen de cel mult 24 de ore
b. in termen de cel mult 48 de ore
c. prin incheiere motivate, data in camera de consiliu

OBS → atentie la exprimare in cazul celor trei termene →


 procurorul poate dispune provizoriu interceptarea si inregistrarea pe o durata de cel
mult 48 de ore
 procurorul este obligat sa mearga la judecator si sa ii prezinte ordonanta, suportul pe
care s-au facut inregistrarile si procesul verbal de redare rezumativa a convorbirilor in
termen de 48 de ore de la expirarea termenului pentru care procurorul a dispus
interceptarea si inregistrarea
 judecatorul se pronunta asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei in cel mult 24 de ore
16. Daca judecatorul nu confirma ordonanta prin care procurorul a dispus provizoriu o
interceptare, interceptarea astfel efectuata :
a. pote fi folosita ca mijloc de proba
b. va fi sigilata si pastrata la sediul instantei
c. va fi stearsa sau, dupa caz, distrusa de catre procuror

17. Procurorul care a dispus provizoriu interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau


comunicarilor este obligat sa prezinte instantei competente :
a. rezolutia motivata prin care a dispus interceptarea si inregistrarea
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
b. suportul pe care sunt fixate interceptarile si inregistrarile efectuate
c. un proces-verbal de redare rezumativa a convorbirilor

18. Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate autorizat, care nu privesc fapta
ce formeaza obiectul cercetarii sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor:
a. se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat
b. vor fi sigilate cu sigiliul parchetului ori, dupa caz, al instantei de judecata, si se pastreaza
la sediul acestora
c. vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, dupa solutionarea definitiva a
cauzei

OBS → practic, acestea nu sunt folosite ca mijloace de proba in cauza data → se tin
numai la Parchet, iar dupa solutionarea definitiva a cauzei, se sterg sau se distrug

19. Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate pot fi folosite si in alte cauze
penale :
a. indiferent de natura infractiunilor care fac obictul acestor cauze
b. intotdeauna, dar cu conditia sa fi fost autorizate in conditiile legii
c. privitoare la pregatirea unei alte infractiuni dintre cele prev. de art.911,alin.1,2,Cproc.pen

OBS → art.912,alin.5,Cproc.pen admite aceasta posibilitate daca sunt indeplinite doua


conditii :
 convorbirile sau comunicarile interceptate contin date concludente si utile privitoare la
pregatirea sau savarsirea infractiunii care face obiectul noii cauze
 noua cauza priveste o infractiune dintre cele enumerate de art.911,alin.1,2,Cproc.pen →
prin urmare, nu pot fi folosite nici oricand si nici in orice fel de cauza penala

20. Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care privesc fapta ce formeaza
obiectul cercetarii sau contribuie la identificarea ori localizarea participantilor sunt redate
integral intr-un proces-verbal de catre :
a. tehnicienii care au efectuat inregistrarea
b. procuror
c. un lucrator din cadrul politiei judiciare, delegat de procuror

21. Mijloacele de probă administrate ca urmare a interceptărilor convorbirilor si


comunicatiilor pot fi supuse expertizei tehnice :
a. numai la cererea inculpatului;
b. la cererea procurorului
c. din oficiu;

OBS → din oficiu, la cererea procurorului sau a partilor

22. Daca in cauza s-a dispus o solutie de netrimitere in judecata, suportul pe care au fost
imprimate convorbirile ivinuitului :
a. se distrug la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale
b. vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, imediat dupa ce a dispus solutia
de netrimitere in judecata
c. se arhiveaza la sediul parchetului si se pastreaza pe un termen determinat

23. Interceptarea convorbirilor :


a. este condiţionată de începerea urmăririi penale

79
b. se poate efectua şi înainte de săvârşirea infracţiunii
c. nu poate fi autorizata in etapa actelor pregatitoare

OBS → decizie ICCJ →


 Din analiza prevederilor art. 911 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., care stabilesc în mod
strict condiţiile legale de realizare a interceptările şi înregistrările audio sau
video, rezultă că legalitatea acestora nu este condiţionată de începerea
urmăririi penale, ci interceptările şi înregistrările audio sau video pot fi
autorizate şi în faza actelor premergătoare.
 art. 911 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. → prevede ca datele sau indiciile temeinice pot
privi fie pregătirea, fie săvârşirea unei infracţiuni dintre cele enumerate la
alin.2, astfel încât înregistrarea se poate efectua şi înainte de săvârşirea
oricărei infracţiuni;

24. Dupa sesizarea instantei, copia suportului care contine inregistrarea convorbirilor
inculpatului si copiile proceselor-verbale in care au fost transcrise aceste convorbiri, se
pastreaza la :
a. grefa instantei
b. dispozitia exclusiva a judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei
c. dispozitia exclusiva a procurorului care a efectuat sau a supravegheat urmarirea penala

OBS → in aceasta faza, la instanta se depun copii → originalele se tin inca la Parchet

25. La prezentarea materialului de urmarire penala, procurorul are urmatoarele obligatii fata
de persoana ale carei convorbiri sau comunicari au fost interceptate si inregistrate:
a. sa ii asigure, din oficiu, ascultarea convorbirile inregistrate
b. sa ii prezinte procesele-verbale in care sunt redate convorbirile inregistrate
c. sa ii asigure, la cerere, ascultarea convorbirile inregistrate

OBS →
 invinuitului sau inculpatului i se prezinta ceea ce s-a transcris → procesul verbal de
redare a convorbirilor inregistrate
 daca invinuitul sau inculpatul are dubii si cere sa asculte inregistrarea, procurorul este
obligat sa ii asigure si ascultarea
 1 → citirea, la cerere, 2 → ascultarea

26. Durata de 30 de zile pentru care s-a autorizat interceptarea si inregistrarea convorbirilor
invinuitului:
a. curge începând de la data emiterii autorizatiei
b. se împlineste cu o zi înainte de ziua corespunzatoare datei de la care a început sa curga
c. se face potrivit sistemului pe zile libere

27. Daca instanta a pronuntat o hotarare de condamnare, achitare sau incetare a procesului
penal, ramasa definitiva, suportul original pe care au fost imprimate convorbirile inculpatului,
dar si copia acestuia :
a. se pastreaza pana la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale
b. se arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, in plic sigilat
c. se arhiveaza la sediul parchetului care a efectuat sau supravegheat cercetarea penala

OBS → in aceasta etapa, procesul penal definitivandu-se printr-o hotarare definitiva, atat
suportul original, cat si copia sa raman la instanta.
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
28. Intr-o cauza privind savarsirea unei infractiuni de santaj, pot fi folosite inregistrari ale
convorbirilor telefonice dintre inculpat si un martor, daca au fost realizate de catre:
a. partea vatamata
b. martor
c. inculpat

OBS → o parte poate folosi ca mijloc de proba o inregistrare daca sunt indeplinite conditiile :
 inregistrarea sa priveasca propriile convorbiri
 inregistrarea sa fi fost facuta de partea care o foloseste in instanta sau de o alta
persoana →
o deci, inregistrarea nu poate sa fie facuta de partea adversa
o in cazul dat, convorbirea se face intre inculpat si un martor (tert) → inregistrarea
convorbirii se poate face de catre unul dintre cei doi protagonisti ai convorbirii → de
inculpat sau de martor.
 inregistrarea sa se refere la o convorbire purtata de parte cu un tert → deci,
niciodata referitoare la convorbirile dintre parti

29. Interceptarea convorbirilor telefonice este posibila in cazul :


a. infractiunilor care se savarsesc prin mijloace de comunicare electronica
b. infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare
c. infractiunii de abuz de incredere

OBS →
 (b) → este un caz de asistenta juridica obligatorie, fara legatura cu cerinta grilei
 (c) → este o infractiune pentru care UP incepe la plangerea prealabila

30. Inregistrarile prezentate in procesul penal de denuntatorul de dare de mita ascultat ca


martor in cauza respectiva:
a. pot servi ca mijloc de proba
b. nu pot servi ca mijloc de proba
c. pot servi ca mijloc de proba daca au fost obtinute legal

OBS → mare atentie la urmatoarea distinctie :


 cine poate efectua inregistrarea → partea din proces sau un tert → de ex, un detectiv
particular
 cine poate prezenta in proces inregistrarea → doar partea ale carei convorbiri au fost
inregistrate
 or, in grila data, denuntatorul este tert in procesul de luare de mita
 REGULA → inregistrarile efectuate de partile din proces sau de alte persoane terte fata
de procesul penal nu constituie mijloace de proba in acel proces penal daca sunt
prezentate in proces de persoane care nu sunt parti in proces (decizie 2001,ICCJ)

31. Actul procedural prin care presedintele instantei respinge cererea procurorului privind
interceptarea si inregistrarea convorbirilor inculpatului:
a. este incheierea motivata
b. este sentinta
c. Cproc.pen nu face nicio referire in acest sens

OBS → art.91^1 face trimitere numai la autorizarea data prin incheiere motivata, fara a
preciza care este actul prin care poate fi respinsa cererea procurorului

81
32.*** Recurentul-inculpat a solicitat restituirea cauzei la procuror conform
dispoziţiilor art.332,alin.2,Cproc.pen., în vederea refacerii urmaririi penale. Sub
acest aspect, s-a invocat încălcarea dispoziţiilor art.911 şi urm. Cproc.pen.,
întrucât interceptarea convorbirilor telefonice şi ambientale a fost facuta
inainte de a se fi dispus inceperea urmaririi penale, urmărirea penală fiind
începută prin rezoluţia din 24 aprilie 2007 ora 12,00, în timp ce autorizaţiile
pentru interceptarea convorbirilor telefonice şi ambientale au fost date, de
judecător, inca de la 18 aprilie 2007.
In speta :
a. cererea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale nu este
intemeiata
b. interceptarea convorbirilor telefonice şi ambientale este conditionata de inceperea
urmaririi penale
c. interceptarea convorbirilor telefonice şi ambientale a inceput in etapa actelor
pregatitoare

OBS → decizie ICCJ, din 2008 →


 legalitatea interceptărilor convorbirilor telefonice nu este condiţionată de
începerea urmăririi penale
 prin urmare, împrejurarea că în cauza de faţă autorizaţia de inregistrare este
anterioara rezoluţiei de începere a urmăririi penale împotriva inculpatului
recurent nu poate să constituie un motiv de restituire a cauzei la procuror,
nefiind incidente niciunul din cazurile limitativ prevăzute în dispoziţiile art. 332
alin. (2) C. proc. pen.

33.*** În jurul orelor 03,30, partea vatamata a iesit de la discoteca cu intentia sa mearga
acasa. Inculpatul a urmarit-o pe o distanta de cca. 500m, iar când a ajuns la iesirea din sat,
unde se terminau casele, a prins-o din spate de gât pe partea vatamata V.C. si i-a sustras
prin violenta din buzunarul din spate al pantalonilor telefonul mobil. Partea vatamata s-a
întors si l-a recunoscut pe inculpat, moment în care inculpatul l-a taiat cu un cutit în zona
arcadei ochiului stâng si a fugit. A doua zi, inculpatul a fost sunat pe telefonul partii
vatamate de martorul B.B. Inculpatul a raspuns si, fiind recunoscut de martorul B.B.,
acesta din urma a inregistrat convorbirea pe un alt telefon mobil. Din continutul
convorbirii telefonice inregistrate, s-a constatat ca, desi inculpatul nu a recunoscut ca el ar fi
cel cautat la telefon, dându-se o alta persoana, indirect a recunoscut savârsirea talhariei,
intrând în discutie cu martorul. Telefonul mobil apartinând partii vatamate a fost apoi ridicat
de la domiciliul inculpatului.

OBS → in speta data, inregistrarea a fost redata pe un CD., a fost apoi transcrisa intr-un
proces verbal care, la randul sau, a fost depus la dosarul de urmarire penala.
 art.916,alin.2,Cproc.pen. → inregistrarile efectuate de parti sau de alte persoane
constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care
le-au purtat cu tertii
 art.916,alin.2,Cproc.pen. → orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca
nu sunt interzise de lege.

• Mijloacele materiale de proba →mp4


1. Corpurile delicte sunt :
a. probe
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
b. procedee probatorii
c. mijloace materiale de proba

2. Sunt corpurile delicte :


a. obiectele care contin sau poarta o urma a infractiunii
b. obiectele destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni
c. obiectele care sunt produsul infractiunii

OBS →
 (a) → mijoace materiale de proba
 corpuri delicte →
o obiectele care au servit la savarsirea unei infractiuni
o obiectele destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni
o obiectele care sunt produsul infractiunii

3. Daca o persoana fizica se afla in posesia unui obiect sau un inscris care poate servi ca
mijloc de proba, este obligata sa-l prezinte si sa-l predea:
a. la cererea organelor judiciare
b. ca urmare a autosesizarii
c. organului de urmarire penala sau instantei

OBS → nu este obligata sa se autosesizeze

4. O copie dupa un inscris:


a. nu poate constitui un mijloc de proba, atata timp cat exista originalul inscrisului
b. poate servi ca mijloc de proba, daca organele judiciare apreciaza in acest sens
c. constituie o proba indirecta

OBS → inscrisul este mijloc de proba, nu proba

5. Daca o persoana care se afla in posesia unui inscris, care poate servi ca mijloc de proba, il
preda instantei de judecata, aceasta:
a. va retine numai originalul
b. poate retine numai o copie
c. poate retine numai originalul

6. Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor se dispune:


a. de instantă;
b. de catre procuror in cursul urmariririi penale si de catre instanta in cursul judecatii
c. ca exceptie, si de procuror

OBS → art.98,Cproc.pen
 in cursul UP → instanta de judecata, la propunerea procurorului
 in cursul judecatii → instanta de judecata, din oficiu → nu se prevede si posibilitatea ca,
in cursul judecatii, masura sa se poata lua de instanta si la cererea procurorului
 ca exceptie → poate fi dispusa in scris si de catre procuror, in cazuri urgente si temeinic
justificate
7. Daca procurorul dispune retinerea si predarea corespondentei invinuitului:
a. masura se dispune prin ordonanta
b. masura trebuie comunicata instantei
c. procurorul este obligat sa prezinte instantei ordonanta prin care a dispus masura

83
8. Corespondenta si obiectele ridicate care nu au legatura cu cauza:
a. se restituie destinatarului
b. se arhiveaza la sediul instantei
c. se pastreaza pana la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale

9. In timpul procesului penal, invinuitul sau inculpatul:


a. trebuie sa isi dovedeasca nevinovatia, indiferent de acuzatia ce i se aduce
b. beneficiaza de prezumtia de nevinovatie
c. cand exista probe acuzatoare, are dreptul sa probeze lipsa acestora de temeinicie

OBS → art.66,Cproc.pen

10. Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor se poate dispune numai daca :


a. urmarirea penala se realizeaza mai operativ
b. cercetarea ar fi mult intarziata
c. sunt date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru
care urmarirea penala se efectueaza din oficiu

OBS → trebuie sa fie indeplinite conditiile prevazute de art.91^1,alin.1,Cproc.pen specifice


interceptarilor

11. In procesul penal, instanta de judecata :


a. poate sa mai administreze probe, chiar daca a ramas in pronuntare
b. respinge motivat proba, daca este irelevanta in cauza
c. poate cere si alte probe decat cele existente in dosarul cauzei supuse judecatii

OBS → (a)
 instanta ar incalca astfel principiul contradictorialităţii administrării
probelor
 instanţa este obligată să administreze probele in prezenţa părţilor, în
şedinţa publică de judecată şi ascultând punctul de vedere al fiecăruia

12. Ridicarea silita de obiecte sau înscrisuri se dispune:


a. numai de către instantă;
b. de instanta de judecata
c. de organul de urmarire penala

13. Ridicarea silita de obiecte sau înscrisuri se dispune:


a. prin rezolutie de catre organele de urmarire penala
b. prin ordonanta de către procuror;
c. prin proces verbal de catre organele de cercetare penala

14. Inscrisurile :
a. au prioritate exclusiva in dovedirea unor fapte sau imprejurari, daca sunt autentice
b. pe care le cere legea civila, dovedesc chestiuni prealabile de natura civila
c. nu au o valoare probanta preferentiala

15. In cursul urmaririi penale, ridicarea silita de obiecte sau înscrisuri de la domiciliu se
poate dispune:
a. de organele de urmarire penala
b. de către procuror
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
c. numai de judecator

OBS → fiind vorba despre obiecte si inscrisuri ce se ridica de la domiciliu, procedura va


avea loc in cadrul unei perchezitii, care nu poate fi dispusa decat de judecator

16. In lipsa persoanei de la care se ridica obiecte ori inscrisuri, ridicarea de obiecte sau
inscrisuri, se poate efectua :
a. intre orele 06,00 – 20,00
b. in prezenta oricarui membru al familiei
c. in prezenta unui vecin

OBS → (b) → nu se poate efectua, de exemplu, in prezenta unui membru de familie minor
sub 14 ani

17. In cursul judecatii, dispozitia instantei privind ridicarea silita de obiecte sau inscrisuri se
comunica:
a. organului de cercetare penala
b. procurorului;
c. executorului judecătoresc

OBS → art.99,Cproc.pen → instanta da aceasta dispozitie, dar ea se comunica procurorului


care ia masuri pentru aducerea la indeplinire prin organul de cercetare penala

18. Ridicarea silita de obiecte sau înscrisuri se dispune:


a. prin rezolutie de catre organele de urmarire penala
b. prin ordonanta de către procuror
c. prin incheiere de catre instanta

OBS → foarte clar Teodoru, p.402

19. Probele obtinute prin mijloacele materiale de proba:


a. nu pot fi niciodata probe directe
b. pot fi probe indirecte
c. au valoare probanta mai dinainte stabilita

OBS →
 proba directa → dovedeste faptul principal → exemplu → obiectele a caror detinere
este interzisa de lege fac dovada faptului principal → detinerea lor, impotriva interdictiei
legale. De ex, s-au gasit 10 gr. canabis asupra lui X, in urma unei perchezitii intr-un bar.
 proba indirecta → dovedeste fapte probatorii → exemplu → gasirea unui obiect
apartinand inculpatului la locul infractiunii

20. In cursul judecatii, dispozitia instantei de judecata privind ridicarea silita de obiecte sau
inscrisuri se aduce la indeplinire :
a. prin organul de cercetare penala
b. de catre procuror;
c. de catre executorul judecătoresc

21. Sunt mijloace materiale de proba, fara a fi corp delict:


a. toporul cu care inculpatul a lovit victima
b. prezervativul folosit de inculpat in timpul violului, gasit împreuna cu ambalajul sau, cu
ocazia cercetarilor efectuate la fata locului

85
c. bileţelul in care traficantul de influienta a consemnat cu sumele de bani solicitate
cumparatorului de influienta

OBS → (a) si (b) → au servit la savarsirea infractiunii → sunt corpuri delicte

***22. La 9 februarie 2005, procurorul a fost sesizat că la Oficiul poştal nr.3 Bacău
au fost depuse 2 plicuri expediate cu destinaţiile SUA şi Suedia, de către
persoane fictive şi acest aspect a creat suspiciuni că în plicuri sunt droguri.
Procurorul a dispus, în baza art. 98,alin.12,Cproc.pen., ridicarea acestora, iar la 10
februarie 2005 a trimis Tribunalului Bacău un exemplar de pe ordonanta emisa,
spre luare la cunoştinţă. Ca urmare a examinării, in plicurile ridicate s-au găsit
comprimate cu substanţe active din categoria drogurilor. La 14 februarie 2005 si la
14 martie 2005, urmare a aceleiaşi sesizări, procurorul a emis alte doua
ordonanţe, în baza aceluiasi temei legal, trimitand cate un exemplar
Tribunalului Bacău. Plicurile ridicate cu aceasta ocazie conţineau aceleasi substante.
Cercetările fiind extinse, a fost descoperit si trimis in judecata inculpatul R.D., care a
cumpărat în mod repetat de la farmacii o cantitate mare de medicamente ce
conţineau substanţele identificate. Tribunalul a considerat, însă, că probele obţinute
ca urmare a interceptării corespondenţei în perioada februarie - martie 2005 au
fost obţinute în mod ilegal şi le-a înlăturat în temeiul dispoziţiilor
art.64,alin.2,Cproc.pen, dispunand achitarea inculpatului. Tribunalul a motivat solutia prin
faptul că ordonanţele procurorului, justificate de urgenţa măsurii, nu au fost
emise în condiţiile legii, susţinând, conform art. 912 alin. (3) C. proc. pen., că
trebuia înştiinţată instanţa în termen de 48 de ore, ca ordonanţa trebuia trimisă
judecătorului împreună cu procesul-verbal, pentru ca acesta să se pronunţe
asupra temeiniciei şi legalităţii măsurii.
In speta este incidenta :
a. greşita înlăturare a probelor obţinute
b. confirmarea ordonantei procurorului de catre judecator
c. informarea judecatorului de catre procuror, cu privire la masura luata

OBS → solutia tribunalului, mentinuta si de Curtea de Apel, a fost casata de ICCJ → extras
din decizia ICCJ →
 Tribunalul si Curtea de Apel Bacau au înlăturat gresit probele obţinute
urmare a ordonanţelor procurorului, considerând că acestea nu au fost
confirmate de judecător, făcând trimitere la dispoziţiile
art.91 ,alin.3,Cproc.pen., care reglementează procedura interceptărilor
2

şi înregistrărilor audio sau video, deşi textul art.98,alin.12, prevede că, în


situaţia reţinerii şi predării corespondenţei de către procuror, în cazuri urgente
şi temeinic justificate, acesta are obligaţia de a informa de îndată pe
judecător. Ca atare, procurorul avea obligaţia de a informa pe judecător,
obligaţie pe care şi-a respectat-o, la dosarul cauzei existând adresele emise la
9 februarie, 14 februarie şi 14 martie 2005, în care se informează judecătorul
căruia i se trimite şi o copie a ordonanţei emise.
 În cursul judecăţii nu s-a verificat la Tribunalul Bacău dacă aceste informări au
fost înregistrate şi s-au primit copiile ordonanţelor, aspect ce este necesar a fi
verificat, în vederea aprecierii legalităţii probei prin prisma dispoziţiilor art. 64
C. proc. pen. Este de menţionat că, ulterior judecării în fond a cauzei, la
termenul din 13 februarie 2007, instanţa, rămânând în pronunţare, a solicitat
tribunalului să comunice dacă ordonanţele din 9 februarie 2005, 14
februarie 2005 şi 14 martie 2005 ale DIICOT - Biroul Teritorial Bacău, au fost
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
prezentate spre confirmare judecătorului.
 La 26 februarie 2007, tribunalul comunică faptul că procurorul nu a prezentat
spre confirmare ordonanţele în cauză, iar la 27 februarie 2007 se pronunţă
sentinţa penală nr. 116 din 27 februarie 2007 prin care inculpatul R.D. este
achitat.
 În atare situaţie, s-a încălcat principiul contradictorialităţii administrării
probelor, instanţa fiind obligată să le administreze în prezenţa
părţilor, în şedinţa publică de judecată şi ascultând punctul de vedere al
fiecăruia.

• Perchezitia → procedeu probator


1. Perchezitia este :
a. o proba

87
b. un procedeu probatoriu
c. un mijloac de proba

2. Constituie procedee probatorii :


a. confruntarea
b. fotografiile
c. reconstituirea

3. Ridicarea silita de obiecte si inscrisuri:


a. se confunda cu perchezitia
b. presupune cunoasterea obiectelor si inscrisurilor respective si a locului unde se gasesc
c. este o componenta a reconstituirii

4. Din punct de vedere al obiectului lor, perchezitiile sunt:


a. judiciare si extrajudiciare
b. domiciliare, corporale si asupra vehiculelor
c. domiciliare si judiciare

5. Perchezitia domiciliara se dispune:


a. numai de judecator, prin incheiere motivata
b. si de procuror, in cazuri urgente si temeinic justificate,cu obligatia sa informeze despre
aceasta instanta de judecata
c. numai daca sunt date si indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni
pentru care urmarirea penala se pune in miscare din oficiu

OBS →
 (b) → niciodata nu poate fi dispusa de procuror
 (c) → este o conditie care priveste interceptarile si inregistrarile, precum si retinerea sau
predarea corespondentei si a obiectelor
 art.100,alin.1,Cproc.pen → doua conditii privind perchezitia → deci nu numai cea
domiciliara →
o persoanei careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau inscris, tagaduieste existenta
sau detinerea acestora
o exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru
descoperirea si strangerea probelor → textul nu se mai refera la date si indicii
temeinice, ca in cazul interceptarilor si inregistrarilor, ci numai la indicii temeinice

6. Perchezitia domiciliara poate fi dispusa:


a. numai dupa inceperea urmaririi penale
b. numai in cursul urmaririi penale
c. in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii

7. In cursul urmaririi penale, perchezitia domiciliara se dispune:


a. in camera de consiliu
b. cu citarea partilor
c. prin incheiere motivata

8. Actul in baza caruia se emite autorizatia de perchezitie in cazul in care perchezitia a fost
dispusa in cursul judecatii, este :
a. actul de sesizare a instantei
b. actul de inculpare
c. incheierea judecatorului
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
9. Autorizatia de perchezitie domiciliara poate fi folosita pentru :
a. doua perchezitii domiciliare efectuate in aceeasi zi
b. o singura perchezitie domiciliara
c. maxim 48 de ore

10. In cursul urmaririi penale, perchezitia domiciliara se dispune:


a. fara citarea partilor
b. cu participarea obligatorie a procurorului
c. in camera de consiliu, cu citarea partilor

11. Perchezitia domiciliara nu poate fi dispusa :


a. inainte de inceperea urmaririi penale
b. inainte de punerea in miscare a actiunii penale
c. in cursul judecatii

12. In cursul urmaririi penale, perchezitia domiciliara se efectueaza de catre:


a. procuror
b. organul de cercetare penala
c. instanta, cu ocazia unei cercetari la fata locului

13. Perchezitia corporala poate fi dispusa:


a. prin rezolutie
b. numai de judecator
c. de organul de cercetare penala

OBS → p.405,Teodoru → fiind o derogare de la inviolabilitatea persoanei, perchezitia


corporala se dispune :
 prin rezolutie motivata → de catre organul de cercetare penala sau de catre procurer
 prin incheiere motivata → de catre judecator

14. Autorizatia de perchezitie domiciliara:


a. poate fi prelungita
b. trebuie sa prevada perioada pentru care s-a emis
c. poate fi folosita o singura data

OBS →
 (b) → potrivit art.100,alin.41,lit.d,Cproc.pen
 perioada pentru care se emite este de cel mult 7 zile → p.404,Teodoru
 in intervalul de timp fixat, autorizatia poate fi folosita numai o singura data
 in autorizatie nu se specifica, deci, data la care trebuie sa se faca perchezitia domiciliara,
ci un interval de timp in care trebuie sa se faca aceasta

15. Constituie procedee probatorii :


a. perchezitia
b. expertiza
c. cercetarea la fata locului
16. Sunt procedee probatorii care se pot efectua numai intre orele 6,00 – 20,00 :
a. ridicarea de obiecte si inscrisuri
b. reconstituirea
c. perchezitia domiciliara

89
17. Autorizatia de perchezitie domiciliara este emisa de :
a. procuror
b. judecator
c. presedintele instantei competente sa judece cauza in prima instanta

OBS → comparatie → autorizatia de interceptare si inregistrare a convorbirilor si


comunicarilor (A1) – autorizatia de perchezitie domiciliara (A2)
 instanta competenta → idem
o instanta careia ii revine competenta de a judeca cauza in prima instanta
o instanta corespunzatoare in grad instantei competente sa judece cauza in prima
instanta, in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte
procurorul care efectueaza sau supravegheaza UP
 se dispune →
o A1 → in camera de consiliu → intotdeauna
o A2 → in camera de consiliu, fara citarea partilor → numai in cazul perchezitiei
domiciliare dispuse in cursul urmaririi penale (art.100,alin.4,Cproc.pen)
o A2 → in sedinta publica → in faza de judecata, perchezitia domiciliara nu se dispune ca
act procedural autonom
 judecatorul care da autorizatia → diferente
o A1 → presedintele instantei sau, in lipsa acestuia, judecatorul desemnat de
presedinte → aspect expres prevazut de lege (art.911,alin.3,Cproc.pen)
o A2 → judecatorul → legea nu cere ca acesta sa fie neaparat presedintele instantei
(art.100,alin.41,Cproc.pen)
 participarea procurorului →
o A1 → nu se cere prezenta procurorului
o A2 → este obligatorie in cazul in care perchezitia se dispune in cursul UP
(art.100,alin.4,Cproc.pen)

18. In cursul judecatii, dispozitia instantei de judecata de a se efectua o perchezitie se


comunica:
a. procurorului
b. organului de cercetare penala
c. lucratorilor operativi din cadrul politiei judiciare

OBS →
 in cursul UP, perchezitia se efectueaza de catre :
o procuror
o oeganele de cercetare penala
o insotiti de lucratori operativi
 in cursul judecatii → perchezitia domiciliara se poate efectua de catre :
o instanta → dar numai in cazul in care se efectueaza o cercetare la fata locului
o procuror → in celelalte cazuri, dispozitia de efectuare a perchezitiei se transmite
procurorului in vederea aducerii ei la indeplinire
 cand se efectueaza o cercetare la fata locului in timpul judecatii, instanta nu este obligate
sa efectueze ea neaparat perchezitia → art.102,alin.1,Cproc.pen → instanta poate
proceda la efectuarea perchezitiei cu ocazia unei cercetari locale.

19. In situatia in care instanta dispune efectuarea unei perchezitii domiciliare :


a. va proceda intotdeauna la efectuarea acesteia la termenul fixat
b. perchezitia nu se poate efectua decat in prezenta procurorului
c. instanta poate comunica incheierea procurorului, iar acesta va efectua perchezitia
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
OBS →
 (a) → nu intotdeauna
 (b) → nu intotdeauna in prezenta procurorului → de ex, cand perchezitia este efectuata
de instanta cu ocazia unei cercetari locale, procurorul este obligat sa participle numai
daca participarea acestuia la judecata cauzei este obligatorie. In caz contrar, nu este
obligat sa participle.

20. O perchezitie domiciliara inceputa la orele 20,30 :


a. este intotdeauna nelegala
b. este legala, daca se efectueaza intr-un loc public
c. este legala daca infractiunea este flagranta

OBS → (b) → corect → intr-un local public

21. Instanta care a dispus efectuarea unei perchezitii domiciliare, in cursul judecatii:
a. este obligata sa participe la efectuarea perchezitiei
b. nu participa niciodata la efectuarea perchezitiei
c. poate proceda la efectuarea perchezitiei cu ocazia unei cercetari locale

22. Perchezitia domiciliara se efectueaza intre orele :


a. 6,00 - 20,00
b. 8,00 - 20,00
c. 6,00 - 18,00

23. In cazul in care inculpatul este arestat preventiv in cauza, perchezitia la domiciliul
acestuia:
a. nu poate avea loc decat in prezenta sa
b. poate avea loc in prezenta oricarui membru al familiei inculpatului si in absenta
inculpatului
c. poate avea loc in prezenta unui vecin si in absenta inculpatului

24. O perchezitie domiciliara inceputa la orele 19,30 :


a. poate continua si in timpul noptii
b. poate continua maxim pana la orele 24,00
c. se incheie obligatoriu la orele 20,00

OBS → art.103,Cproc.pen → perchezitia domiciliara inceputa in intervalul de timp 06,00 –


20,00, poate continua si in timpul noptii, fara a preciza care este ora limita in timpul noptii

25. Daca inscrisurile cautate de organele judiciare se afla incuiate intr-una din camerele unui
apartament supus perchezitiei, organul judiciar :
a. are dreptul sa deschida, in toate cazurile, camera respectiva
b. nu are dreptul sa deschida camera respectiva
c. are dreptul sa deschida camera respectiva, daca cel in masura sa o deschida refuza
aceasta

26. In timpul efectuarii perchezitiei domiciliare, persoana la domiciliul careia se efectueaza


perchezitia :
a. poate fi audiata ca martor in cauza respectiva
b. poate fi audiata in vederea arestarii preventive, intr-o alta cauza
c. poate participa ca reclamant intr-o cauza civila

91
OBS →
 art.104,alin.5 → interzice efectuarea in cauza respectiva a oricarui act de procedura
care ar impiedica participarea la perchezitie a persoanei la care se face perchezitia
 textul nu se refera numai la inculpat, ci la persoana la care se face perchezitia
 evident ca aceasta persoana poate participa la acte procedurale in alte cauze

27. In cursul urmaririi penale, propunerea de a se autoriza efectuarea unei perchezitii


domiciliare :
a. se face numai in scris si motivat
b. poate fi admisa sau respinsa printr-o incheiere pentru care legea nu prevede nicio cale de
atac
c. se solutioneaza numai de presedintele instantei competente, in camera de consiliu

OBS →
 (a) → propunerea procurorului trebuie motivate din prisma celor conditii ce se cer
indeplinite in cazul perchezitiei (domiciliare)
 (b) → tocmai acest aspect a format obiectul unei sesizari la Curtea Constitutionala → s-a
statuat ca nu este neconstitutionala prevederea conform careia nu se prevede nicio cale
de atac impotriva incheierii de admitere sau respingere a propunerii de autorizare a unei
perchezitii domiciliare, intrucat art.129,Constitutie lasa legiuitorului dreptul de a
reglementa caile de atac
(c) → nu neaparat de catre presedintele instantei → in cadrul fiecarei instante exista un
sistem de delegare a unuia sau a unor judecatori cu dreptul de a autoriza efectuarea unei
perchezitii

28. In cazul in care inculpatul este arestat preventiv in cauza :


a. nu va fi adus la perchezitia efectuata la domiciliul complicelui sau
b. poate fi adus la perchezitia efectuata la domiciliul sau
c. nu poate fi audiat in timp ce se executa perchezitia la domiciliul sau

OBS →art.104,alin.4,Cproc.pen → daca persoana la care se face perchezitia este


retinuta sau arestata, va fi adusa la perchezitie → or, in grila data, perchezitia nu se
efectueaza la domiciliul inculpatului arestat preventive, ci la domiciliul complicelui sau.

29. Din probele pentru analiză ridicate in urma perchezitiei, un exemplar se lasa obligatoriu :
a. inculpatului
b. celui de la care s-au ridicat
c. organului de cercetare penala

OBS → accidental, cel de la care s-au ridicat ar putea sa fie inculpatul

30. In cursul judecatii, instanta :


a. poate efectua oricand perchezitii domiciliare
b. poate efectua perchezitii domiciliare numai cu ocazia unei cercetari locale
c. nu poate efectua perchezitii domiciliare

31. Cu ocazia efectuarii perchezitiei domiciliare se intocmeste:


a. proces-verbal
b. referat
c. rezolutie
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
32. In timpul efectuarii unei perchezitii domiciliare este interzisa:
a. ascultarea unui martor, daca perchezitia dispusa in cauza respectiva se desfasoara la
domiciliul acestuia
b. efectuarea, in cauza respectiva, a unor acte procedurale care necesita obligatoriu prezenta
inculpatului
c. efectuarea, in cauza respectiva, a oricaror acte procedurale care impiedica persoana la
care se face perchezitia sa participe la perchezitie

OBS → (b) → in grila nu se precizeaza faptul ca perchezitia s-ar efectua la domiciliul


inculpatului

33. Obiectele si inscrisurile ridicate in urma perchezitiei :


a. se eticheteaza si se sigileaza
b. se sechestreaza
c. se prezinta persoanei de la care sunt ridicate

OBS →
 grila se refera numai la obiecte si inscrisuri ridicate → se prezinta persoanei de la care
sunt ridicate si celor care asista, se insemneaza spre neschimbare de catre acestea, se
pun etichete, se sigileaza
 (b) → numai obiectele care nu pot fi ridicate

34. Probele pentru analiză ridicate in urma perchezitiei domiciliare se iau :


a. cel putin in dublu exemplar
b. intotdeauna in dublu exemplar
c. intr-un exemplar

35. In procesul verbal de perchezitie domiciliara:


a. se face mentiune despre inscrisurile si obiectele descoperite si ridicate
b. nu se face mentiune despre obiectele care nu au fost ridicate
c. se face mentiune despre obiectele care au fost lasate in pastrare

36. Obiectele ori inscrisurile ridicate vor fi:


a. atasate toate la dosar
b. atasate la dosar sau pastrate in alt mod
c. lasate toate in custodie

OBS →
 (a) → ethnic vorbind, nu este posibil ca toate obiectele ridicate pot fi atasate la dosar
 grila se refera numai la obiecte si inscrisuri ridicate
 or, in custodie se lasa numai obiectele care nu pot fi ridicate si care au fost sechestrate

37. Obiectele ce servesc ca mijloc de proba:


a. pot fi restituite persoanei careia ii apartin, chiar inainte de solutionarea definitiva a
procesului
b. nu pot fi restituite persoanei careia ii apartin inainte de solutionarea definitiva a procesului
c. pot fi supuse confiscarii
38. Daca obiectele care servesc ca mijloc de proba i-au fost restituite persoanei careia ii
apartin, inainte de solutionarea definitiva a procesului, aceasta:
a. este obligata sa le pastreze pana la solutionarea definitiva a cauzei
b. este obligata sa le pastreze pana la implinirea termenului raspunderii penale
c. poate dispune liber de ele imediat dupa pronuntarea sentintei penale

93
OBS → obligatia subzista pana la solutionarea definitive a cauzei

39. Obiectele care constituie mijloace materiale de proba, dar care nu pot fi ridicate in urma
perchezitiei :
a. se sechestreaza
b. se pot lasa in pastrare la un custode
c. se lasa in pastrare la un executor judecatoresc

OBS →
 primul pas → se sechestreaza
 pasul 2 → se lasa in pastrare, dupa caz, la :
o persoana la care se afla
o la un custode

40. In cursul judecatii, perchezitia domiciliara poate fi efectuata:


a. de procuror
b. numai de instanta de judecată
c. de instanta judecată, cu ocazia unei cercetari la fata locului

41. O autorizatie de perchezitie domiciliara poate fi folosita de organele de urmarire penala:


a. ori de cate ori este necesar pentru strangerea probelor in cauza in care a fost emisa
b. de mai multe ori, in limitele de timp si in conditiile impuse de judecatorul care a dispus
masura
c. numai o singura data

42. Inculpatul D.S. a fost arestat preventiv pentru savarsirea infractiunii de furt calificat. In
cursul urmaririi penale, inculpatul a negat fapta, insa, din declaratiile martorilor au rezultat
indicii temeinice potrivit carora bunurile sustrase erau depozitate la domiciliul concubinei
inculpatului. In consecinta, pe baza autorizatiei date de judecator, organele de urmarire
penala au procedat la perchezitia domiciliului numitei F.S., concubina inculpatului.
In speta, la efectuarea perchezitiei domiciliare este obligatorie prezenta :
a. concubinei inculpatului
b. oricarui membru al familiei concubinei inculpatului
c. inculpatului

OBS → este obligatorie prezenta persoanei la care se face perchezitia. Este adevarat ca
inculpatul este arestat preventiv, dar perchezitia nu se efectueaza la domiciliul sau, motiv
pentru care aducerea lui nu este obligatorie.

43. In ipoteza in care procurorul procedeaza la efectuarea unei perchezitii domiciliare in alte
conditii decat cele legale, fapta poate constitui infractiunea de:
a. abuz in serviciu contra intereselor publice
b. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi
c. represiune nedreapta

44. In sensul dispozitiilor legale privitoare la timpul in care se poate efectua perchezitia
domiciliara (art.103,Cproc.pen), noaptea se intinde intre orele:
a. 6,00 – 20,00, indiferent de anotimp
b. 20,00 – 6,00, indiferent de anotimp
c. 18,00 – 8,00, in timpul lunilor de iarna
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
OBS → din perchezitia inceputa intre orele 6,00 – 20,00 poate continua si in timpul
noptii (art.103,Cproc.pen) si din perchezitiile in timpul noptii sunt interzise
(art.27,alin.4,Constitutie) → rezulta concluzia → noaptea se intinde intre orele 20,00 – 6,00.

45. Legea prevede un interval de timp determinat (6,00 – 20,00) :


a. numai pentru efectuarea perchezitiei domiciliare
b. si pentru efectuarea unei perchezitii corporale
c. numai pentru efectuarea perchezitiei domiciliare si pentru ridicarea de obiecte sau inscrisuri

OBS →
 art.103,Cproc.pen → numai pentru efectuarea perchezitiei domiciliare si pentru
ridicarea de obiecte sau inscrisuri
 se deduce ca cercetarea la fata locului efectuata in cadrul unei perchezitii domiciliare de
catre instanta de judecata se efectueaza si ea tot intre 6,00 – 20,00
 legea nu prevede un interval temporal in care trebuie sa se efectueze :
o perchezitia corporala
o perchezitia asupra vehiculelor
o reconstituirea
o cercetarea la fata locului efectuata in cursul UP
o cercetarea la fata locului efectuata in cursul judecatii de catre procuror

46. Daca inculpatul arestat preventiv nu poate fi adus la perchezitia efectuata la domiciliul
sau, aceasta se poate efectua:
a. in prezenta unui vecin pus sub interdictie judecatoreasca
b. in prezenta unui avocat
c. obligatoriu in prezenta unui membru de familie cu capacitate de exercitiu

OBS →
 REGULA 1 → perchezitia domiciliara → in prezenta persoanei la care se efectueaza
perchezitia; ridicarea de obiecte sau inscrisuri → in prezenta persoanei de la care se
ridica obiecte sau inscrisuri
 REGULA → perchezitia domiciliara la domiciliul unei persoane retinute sau arestate
preventiv → idem
 EXCEPTIA 1 → perchezitia sau ridicarea de obiecte sau inscrisuri se efectueaza in
absenta persoanei respective
 EXCEPTIE 2 → perchezitia sau ridicarea de obiecte sau inscrisuri se efectueaza in
absenta celui retinut sau arestat preventive intrucat nu poate fi adus
 in cazul ambelor exceptii → actele procedurale respective se vor efectua in prezenta :
o unui reprezentant → de exemplu → avocatul
o unui membru de familie → atentie, nu neaparat unei rude apropiate
o unui vecin
 numai in cazul perchezitiei efectuate la o persoana retinuta sau arestata preventive,
aceasta enumerare este facuta de textul legal intr-o ordine care trebuie respectata
→ numai in lipsa primelor doua categorii de persoane, este permisa efectuarea actului
procedural in prezenta unui vecin
 aceste persoane trebuie sa aiba capacitate de exercitiu
• Constatarile tehnico-stiintifice. Constatari medico legale → mp5,6
1. Constatările tehnico-stiintifice reprezinta:
a. probe

95
b. procedee probatorii
c. mijloace de proba

OBS → p.422,Teodoru
 constatarile tehnico-stiintifice nu sunt un mijloc de proba propriu-zis, ci un procedeu
probatoriu
 raportul de constatare tehnico-stiintifica este mijlocul de proba propriu-zis
 datele inscrise de specialist in acest raport sunt probe
OBS → insa, in art.64,Cproc.pen constatarile tehnico-stiintifice sunt enumerate printre
mijloacele de proba

2. Specialistul insarcinat cu efectuarea unei constatari tehnico stiintifice:


a. isi poate insusi atributiile unui organ de urmarire penala, doar in cazurile prevazute de lege
b. nu isi poate insusi si nici nu i se pot delega atributii de organ de urmarire penala
c. i se pot delega atributii specifice organelor de urmarire penala

OBS → in nicio ipoteza nu isi poate insusi si nici nu i se pot delega astfel de atributii

3. Se impune efectuarea unei constatari tehnico stiintifice in cazul in care :


a. exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba
b. este necesara lamurirea urgenta a unor fapte si imprejurari
c. este necesara analiza detaliata a unor fapte si imprejurari

OBS → in general vorbind, constatarile tehnico-stiintifice sunt determinate de urgenta cu


care trebuie sa se actioneze. Legea mentioneaza trei cazuri :
 exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba
 exista pericol de schimbare a unor situatii de fapt
 este necesara lamurirea urgenta a unor fapte si imprejurari

4. Obiectul unei constatari tehnico - stiintifice necesare intr-o cauza penala este stabilit de:
a. organul de urmarire penala care dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice
b. specialistul care efectueaza constatarea tehnico-stiintifica
c. instanta de judecata

OBS → p.421,Teodoru
 in cursul UP → organul de UP recurge de principiu la constatari tehnico stiintifice
 in cursul judecatii este admisibila numai refacerea sau completarea constatarii
tehnico-stiintifice. De aceea se si spune ca o constatare tehnico-stiintifica se dispune
numai in faza de UP → se dispune numai in faza de UP, dar se poate completa sau
reface atat in faza de UP, cat si in faza judecatii
 in faza de UP → se dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice
 in faza judecatii se dispune →
o refacerea constatarii tehnico-stiintifice → daca concluziile raportului nu sunt precise
o completarea constatarii tehnico-stiintifice → daca raportul nu este complet
o efectuarea unei expertize → daca nu mai exista urgenta
 Exemplu → in cazul unei vatamari corporale din culpa produse ca urmare a unui accident
de circulatie → obiectul constatarii tehnico stiintifice → În cauza a fost efectuata o
expertiza tehnica judiciara auto, având ca obiective : stabilirea vitezei de deplasare a
celor doua autovehicule , în premomentul producerii accidentului , dinamica producerii
accidentului si posibilitatile tehnice de evitare a accidentului .
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
5. Organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatări medico-legale in cazul:
a. infractiunii de omor deosebit de grav
b. unei morti a carei cauza nu se cunoaste
c. unei morti violente

OBS → toate explicatiile de mai sus sunt valabile si pentru constatarile medico-legale
OBS → art.114,Cproc.pen → patru cazuri in care constatarea medico-legala este
obligatorie:
 moarte violenta
 moarte a carei cauza nu se cunoaste
 moarte suspecta
 este necesara examinarea corporala a invinuitului sau a persoanei vatamate, pentru a
constata pe corpul acestora urmele infractiunii

6. Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face:


a. cu autorizarea judecatorului
b. numai cu incuviintarea procurorului
c. cu autorizarea procurorului

OBS → art.114,alin.2,Cproc.pen :
 se refera la incuviintare, iar nu la autorizare din partea procurorului
 nu face deosebire intre faza de UP, si faza judecatii

7. Operatiile si concluziile constatarii tehnico-stiintifice se consemneaza intr-un document


numit :
a. raport de expertiza
b. proces verbal de constatare
c. raport de constatare

8. Constatarile tehnico-stiintifice pot fi dispuse de :


a. procuror
b. instanta de judecata
c. organul de cercetare penala

OBS → art.112,Cproc.pen → …organul de urmarire penala poate folosi cunostintele unui


specialist, dispunand, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatari tehnico-
stiintifice.

9. Atunci cand raportul tehnico-stiintific ori medico-legal nu este complet, instanta de


judecata poate dispune:
a. refacerea constatarii tehnico-stiintifice
b. completarea constatarii tehnico-stiintifice
c. efectuarea unei expertize

OBS → atentie, nu este complet, iar nu concluziile sunt neclare → doar completare, iar
nu si refacere

10. Pot cere refacerea sau completarea raportului tehnico-stiintific :


a. instanta de judecata
b. numai organele care au dispus efectuarea constatarii tehnico-stiintifice
c. organele de urmarire penala

97
11.Specialistul insarcinat cu efectuarea unei constatari tehnico stiintifice:
a. nu isi poate insusi decat atributii de organ control
b. i se pot delega atributii de organ de urmarire penala decat de catre instanta de judecata
c. nu isi poate insusi si nici nu i se pot delega atributii de organ de control

12. Refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice poate fi ceruta de :


a. instanta si organul de urmarire penala
b. numai de catre parti si instanta
c. oricare dintre parti

13. Constatarile medico-legale reprezinta:


a. mijloace de proba
b. procedee probatorii
c. forme ale probatiunii

OBS → cu aceeasi observatie facuta la prima grila. Practic, nu prea este corect, dar
respectam o enumerara facuta in art.64,Cproc.pen.

14. Constatarile tehnico-stiintifice se dispun prin:


a. incheiere motivata
b. rezolutie
c. ordonanta

OBS → p.421,Teodoru
 (a) → instanta nu dispune efectuarea constatarilor tehnico-stiintifice, ci cel mult
completarea sau refacerea lor
 fiind vorba despre asigurarea in dosar a unui mijloc de proba, organul de UP va
dispune prin rezolutie
 tot prin rezolutie dispune si in cazul unei constatari medico-legale

15. Daca instanta a dispus refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice, raportul
se trimite :
a. procurorului
b. expertului
c. organului de cercetare penala

16. Constatarea medico-legala este obligatorie, in cazul :


a. unui omor deosebit de grav, in toate cazurile
b. unei morti violente
c. unei infractiuni de pruncucidere

OBS → (a),(c) → expertiza obligatorie

17. Constatarile tehnico-stiintifice pot fi dispuse:


a. în etapa actelor premergatoare
b. numai în cursul urmaririi penale
c. în cursul judecatii
• Expertizele → mp7
1. Concluziile formulate de expert in raportul de expertiza reprezinta:
a. procedee probatorii
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
b. mijloc de proba
c. probe

OBS →
 expertiza → propriu-zis, nu este un mijloc de proba, ci un procedeu probatoriu → dar,
printr-o extindere de limbaj, a fost enumerata de art.64,Cproc.pen printre mijloacele de
proba
 raportul de expertiza → este mijlocul de proba propriu-zis
 concluziile expertului exprimate in raportul de expertiza → sunt probe

2. Expertizele:
a. pot fi dispuse numai in faza de urmarire penala
b. au un caracter de urgenta
c. nu se confunda cu constatarile tehnico-stiintifice

3. In raport cu expertizele, constatarile medico-legale :


a. pot fi dispuse numai in faza de urmarire penala
b. realizeaza o investigare amanuntita a elementelor analizate
c. pot fi dispuse si in faza de judecata

4. Efectuarea unei expertize poate fi dispusa:


a. numai de catre organul de urmarire penala
b. din oficiu, de catre instanta de judecata
c. la cerere, de organul de urmarire penala

5. Efectuarea unei expertize este:


a. obligatorie in cazul unei tentative de omor deosebit de grav
b. de regula, facultativa
c. obligatorie in cazul unei infractiuni de omor calificat, daca infractiunea a luat forma
consumata

OBS → (a) → la omorul deosebit de grav, expertiza este obligatorie indiferent daca
infractiunea a ramas in forma tentativei sau a luat forma infractiunii consumate

6. Legea prevede ca, in anumite cazuri, este obligatorie efectuarea unei expertize:
a. psihiatrice
b. psihologice
c. tehnice

7. Efectuarea unei expertize este obligatorie:


a. in cazul savarsirii infractiunilor de omor
b. pentru a se stabili cauzele mortii, daca nu s-a intocmit un raport medico-legal
c. in cazul in care un minor a savarsit infractiunea de omor calificat

8. Legea prevede ca sunt obligatorii urmatoarele forme de expertiza :


a. expertiza medico-legala
b. expertiza psihiatrica
c. expertiza tehnica
9. Efectuarea unei expertize este, de regula:
a. obligatorie
b. facultativa
c. obligatorie, numai in cazul celei psihiatrice

99
OBS →
 cazuri de expertiza medico-legala psihiatrica obligatorie →
o omor deosebit de grav (art.176,Cpen)
o organul de UP sau instanta de judecata are indoieli in privinta starii psihice a
invinuitului sau inculpatului
 cazuri de expertiza medico legala obligatorie →
o pentru a se stabili cauzele mortii, daca nu s-a intocmit un raport de constatare medico-
legala
o pentru a se stabili daca sunt intrunite conditiile pentru incadrarea faptei ca
pruncucidere (indrumare fostul TS, 1976)
o pentru a se constata boala grava de care sufera inculpatul in vederea suspendarii UP
(art.239,Cproc.pen) sau a judecatii (art.303,Cproc.pen)
o pentru a se constata boala grava de care sufera condamnatul in vederea amanarii sau
intreruperii executarii pedepsei (art.453,455,Cproc.pen)

10. Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie:


a. in cazul infractiunii de omor calificat
b. cand este necesara examinarea corporala a invinuitului pentru a constata pe corpul
acestuia existenta urmelor infractiunii
c. cand instanta de judecata are indoiala asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului

11. In raport cu constatarile tehnico-stiintifice, expertizele :


a. pot fi dispuse numai in faza de urmarire penala
b. realizeaza o investigare mai amanuntita a elementelor analizate
c. pot fi dispuse si in faza de judecata

12. In cazul in care s-a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice obligatorii, masura
dispusa :
a. este executorie
b. se efectueaza in institutii sanitare de specialitate, dar nu este necesara internarea
invinuitului sau inculpatului
c. in caz de opunere, internarea invinuitului sau inculpatului se aduce la indeplinire de
organele de politie

OBS → internarea este obligatorie, fiind exclusa efectuarea expertizei in conditii de


ambulatoriu (decizie,fostul TS)

13. Expertiza este obligatorie in cazul :


a. unei cereri de suspendara a urmaririi penale, pentru a se putea dispune in acest sens
b. inculpatului consummator de droguri, care urmeaza un tratament medical de dezintoxicare
c. infractiunii de omor deosebit de grav

OBS → (b) → daca instanta nu are indoieli cu privire la starea psihica a inculpatului,
expertiza nu este obligatorie, chiar daca respective persoana urmeaza un tratament de
dezintoxicare

14. Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie in cazul:


a. savarsirii infractiunilor de omor
b. in care un minor a savarsit infractiunea de omor
c. infractiunii de omor deosebit de grav
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
15. Efectuarea unei expertize medico-legale se efectueaza de:
a. institute de medicina legala
b. expert, persoana fizica
c. servicii medico-legale judetene

OBS →
 expertiza se efectueaza de catre expert – persoana fizica, iar nu de laboratorul,
institutul sau biroul local de expertiza in care acesta activeaza
 asa se si explica faptul ca discutam de incompatibilitatea expertului

16. Cu privire la pozitia procesuala a expertului in procesul penal, este adevarat ca :


a. expertului nu i se pot aplica niciodata regulile de ascultare a martorilor
b. expertul are pozitia procesuala a unui martor
c. calitatea de expert este incompatibila cu cea de martor

OBS → (b) → nu pot avea aceeasi pozitie procesuala de vreme ce Codul de Procedura
Penala instituie regula incompatibilitatii celor doua calitati → martor ↑ expert

17. Expertul are urmatoarele drepturi :


a. sa ia cunostinta de materialul dosarului
b. sa ceara lamuriri organului judiciar care a dispus expertiza
c. sa asculte partile

OBS → art.121,Cproc.pen →
 sa ia cunostinta de materialul dosarului → in cursul UP, cu incuviintarea organului de UP
 sa ceara lamuriri organului de UP sau instantei, cu privire la fapte si imprejurari ale
cauzei
 sa primeasca din partea partilor, in conditiile stabilite de organul de UP sau de
instanta, explicatiile necesare expertizei → numai daca organul de UP sau instanta
incuviinteaza aceasta

18. In privinta intrebarilor la care expertul este chemat sa raspunda prin intermediul
expertizei, partile :
a. nu au dreptul sa faca observatii cu privire la aceste intrebari
b. pot cere modificarea lor
c. pot cere completarea lor

OBS → art.120,alin.2,Cproc.pen → judecatorul este obligat sa puna in vedere partilor


drepturile pe care acestea le au in legatura cu intrebarile care fac obiectul expertizei :
 sa faca observatii asupra intrebarilor
 sa ceara modificarea acestor intrebari
 sa ceara completarea lor

19. In cazul in care organul de urmarire penala a dispus efectuarea unei expertize :
a. organul de urmarire penala numeste expertul
b. partile numesc expertul

101
c. fiecare parte are dreptul sa ceara numirea si a unui expert recomandat ea, care sa
participe la efectuarea expertizei

20. Expertiza este obligatorie :


a. daca s-a savarsit infractiunea de omor calificat
b. daca minorul care raspunde penal nu a implinit 16 ani
c. in cazul infractiunii de pruncucidere

21. In relatia lor cu expertul desemnat in cauza, este adevarat ca partile :


a. sunt obligate sa dea acestuia explicatiile necesare, dar numai cu incuviintarea si in
conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata
b. pot da acestuia explicatiile necesare, dar numai in prezenta organului de cercetare penala
c. nu pot fi audiate de catre expert

OBS →
 (a) → nu sunt obligate ci pot da aceste explicatii → art.121,alin.3,Cproc.pen
 (b) → in conditiile stabilite de organul de UP sau de instanta, iar nu neaparat in
prezenta organului de cercetare penala → art.121,alin.3,Cproc.pen

22. Concluziile expertului se consemneaza in :


a. dosarul de urmarire penala
b. raportul de expertiza
c. procesul-verbal de constatare

23. Efectuarea unei expertize se dispune :


a. prin incheiere, de catre instanta de judecata
b. numai prin rezolutie, de catre organul de urmarire penala
c. prin rezolutie sau prin ordonanta, de catre organul de urmarire penala

OBS →
 spre deosebire de constatarile tehnico stiintifice si medico legale, expertizele pot fi
dispuse de organele de UP si prin ordonanta
 expertiza contabila si expertiza tehnica → prin ordonanta (OUG 2/2000)

24. In actul procedural prin care s-a dispus efectuarea unei expertize trebuie sa se precizeze:
a. onorariul expertului
b. numele expertului desemnat
c. termenul de efectuare a expertizei

OBS →
 obiectul expertizei
 intrebarile la care urmeaza sa raspunda expertul
 termenul de efectuare a expertizei
 termenul de depunere a expertizei
 onorariul cuvenit expertului

25. Daca la efectuarea unei expertize au participat mai multi experti :


a. se intocmeste un singur raport de expertiza
b. fiecare expert intocmeste propriul raport de expertiza
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
c. opiniile divergente se consemneaza intr-un supliment de expertiza

26. Raportul de expertiza se depune :


a. la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei
b. in termen de 15 zile la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei
c. la grefa instantei

27. Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la
exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune:
a. refacerea raportului de expertiza
b. efectuarea unui supliment de expertiza de catre alt expert
c. efectuarea unei noi expertize

OBS →
 (a) → nu este admis → art.125,Cproc.pen nu admite decat o singura solutie →
efectuarea unei noi expertize. Acelasi text de lege nu precizeaza daca noua expertiza
trebuie sa fie efectuata obligatoriu de catre un alt expert.
 (b) → se dispune obligatoriu daca raportul este incomplet → art.124,alin.1,Cproc.pen

OBS →
 daca se constata ca expertiza nu este completa →
o organul judiciar dispune efectuarea unui supliment de expertiza, fie de acelasi
expert, fie de altul
o daca se considera necesar → se cer expertului lamuriri in scris, ori se dispune
aducerea lui pentru a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza
 daca organul judiciar are indoieli cu privire la exactitatea raportului de expertiza →
o dispune efectuarea unei noi expertize
o nu este admisa refacerea raportului de expertiza indoielnic

28. Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata ca expertiza nu este
completa, dispune, efectuarea :
a. unui supliment de expertiza, de catre acelasi expert sau de catre altul
b. unui supliment de expertiza, obligatoriu de catre un alt expert
c. unei noi expertize

29. Cu privire la raportul de expertiza intocmit, expertului i se poate solicita :


a. efectuarea unui supliment de expertiza
b. lamuriri suplimentare in scris
c. numai explicatii verbale

30. Expertul desemnat de instanta pentru efectuarea unei expertize :


a. depune intotdeauna juramant, ca orice martor
b. nu depune niciodata juramant, juramantul fiind specific martorului
c. depune juramant atunci cand este chemat sa dea explicatii verbale asupra raportului de
expertiza

31. Daca la efectuarea unei expertize au participat mai multi experti, care au ajuns la
concluzii diferite :

103
a. fiecare expert este obligat sa intocmeasca un supliment de expertriza
b. fiecare expert intocmeste propriul raport de expertiza
c. opiniile separate sunt consemnate in cuprinsul raportului sau intr-o anexa la raportul de
expertiza

32. In cazul in care expertiza urmeaza sa fie efectuata in faza de urmarire penala, de catre
un serviciu medico-legal, expertul este numit de :
a. instanta de judecata
b. organul de urmarire penala
c. conducatorul serviciului medico-legal

33. Expertul are dreptul :


a. de a cerceta dosarul cauzei in cursul urmaririi penale, ori de cate ori considera necesar
pentru efectruarea expertizei, fara incuviintare prealabila
b. de a cere lamuriri organelor judiciare cu privire la anumite fapte sau imprejurari ale cauzei
c. de a proceda la audierea partilor si martorilor, ori de cate ori considera necesar pentru
buna desfasurare a expertizei

34. Expertul depune juramant :


a. la termenul la care este chemat pentru a lua cunostinta despre obiectivele expertizei
b. ori de cate ori este chemat sa dea explicatii verbale cu privire la raportul de expertiza
c. daca este chemat de instanta pentru a da explicatii verbale cu privire la raportul de expertiza

OBS → intr-un singur caz → este chemat de instanta pentru a da explicatii verbale cu
privire la raportul de expertiza

35.***În fapt, s-a retinut ca la data de 11 mai 2008, data la care a implinit 18 ani, inculpatul,
aflat în stare de ebrietate a luat-o pe minora D.A. care se juca în fata imobilului în care locuia
si dus-o în locuinta proprie, cu intentia de a întretine raporturi sexuale cu ea. Dupa ce a intrat
în casa, cu ajutorul unui ciocan de zidarie a aplicat fetitei lovituri repetate si de intensitate
ridicata în zona fetei si craniului, aducând-o în stare de inconstienta, dupa care a întretinut
raport sexual anal cu acesta.
In speta :
a. instanta dispune confiscarea speciala a corpului delict
b. expertiza medico-legala psihiatrica este obligatorie
c. procedura de judecare a inculpatului este cea din cauzele cu minori

OBS →
 Incadrarea juridica a faptei → concurs real intre :
o omor deosebit de grav (art.176,lit.a, combinat cu art.175,alin.1,lit. d si h)
o infractiunea de viol (art.197,alin.1 si 3, teza II)
 omor deosebit de grav → expertiza psihiatrica obligatorie
 in baza art.118,lit.b,Cpen. → confiscarea speciala a ciocanului folosit de inculpat pentru
uciderea victimei, proprietatea acestuia
 la data savarsirii faptei inculpatul implinea 18 ani → procedura obisnuita

36. Organul de urmarire penala care a dispus efectuarea unei expertize tehnice :
a. poate pune la dispozitia expertului intregul dosar, daca crede de cuviinta
b. nu poate pune la dispozitia expertului decat materialele supuse expertizei
c. numeste expertul, la propunerea partilor sau din oficiu
*** Inculpatul V.L. a fost retinut si arestat preventiv pentru savarsirea infractiunii de omor
calificat prev. de art.175,lit.c,Cpen, de la data de 11.03.2007. Inculpatul a fost supus unei
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
expertize medico-legale, a carei contravaloarea a fost 532,00 lei. Ca urmare a concluziilor
raportului de expertiza, prin incheierea din data la 03.07.2007 s-a dispus in mod provizoriu
masura de siguranta a internarii medicale a inculpatului. Prin sentinta penala
500/S/11.06.2008, s-a dispus in baza art.11,pct.2,lit.a, rap. la art.10, lit.c,Cproc.pen,
achitarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii prev de art.175,lit.c,Cpen.

37.***In speta :
a. contravaloarea expertizei medico-legale se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei
b. cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia
c. instanta nu solutioneaza actiunea civile

38.***In speta, instanta :


a. dispune punerea in libertate a inculpatului la data ramanerii definitive a sentintei penale
b. constata incetata, la data pronuntarii sentintei penale, masura de siguranta dispusa in
mod provizoriu
c. revoca masura arestarii preventive si dispune punerea de indata in libertate a inculpatului

OBS → Extras din sentinta penala:


 In baza art 350 Cpp, revoca masura arestarii preventive dispusa fata de inculpatul VL
si dispune punerea de indata in libertate a acestuia, de sub puterea mandatului de
arestare preventiva nr. 3/12.03.2007 emis de Tribunalul Brasov, daca nu este arestat in
alta cauza
 Constata ca inculpatul a fost retinut si arestat preventiv din data de 11.03.2007 pana la
data pronuntarii prezentei hotarari
 Constata incetata la data pronuntarii prezentei hotari masura de siguranta dispusa in mod
provizoriu prin incheierea Tribunalului Brasov din data de 03.07.2007
 In baza art.189,Cpp, contravaloarea expertizei medico-legale efectuate de Institutul
National de Medicina Legala “ Mina Minovici “ in cuantum de 532 lei, se avanseaza din
fondurile Ministerului Justitiei, incluzandu-se in cheltuielile judiciare
 In baza art.192,alin.3,Cpp, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina
acestuia.

39. In cazul in care, in cursul urmaririi penale, intr-o cauza s-a dispus o expertiza a metalelor
si pietrelor pretioase, expertul este numit de :
a. organul de cercetare penala
b. procurorul
c. conducatorul serviciului de specialitate din cadrul B.N.R.

40. Organul judiciar dispune efectuarea unei noi expertize prin :


a. incheiere
b. rezolutie
c. ordonanta

OBS → p.433,Teodoru → fiind vorba despre o noua expertiza → organul de UP → numai


prin ordonanta

• Cercetarea la fata locului si reconstituirea → procedee probatorii

105
1. Cercetarea la fata locului se poate efectua:
a. numai de catre organele de urmarire penala
b. numai de catre organelle de cercetare penala
c. de catre organele de urmarire penala si de catre instanta de judecata

2. Efectuarea cercetarii la fata locului in faza de urmarire penala se face:


a. in prezenta martorilor asistenti, atunci cand este necesar
b. obligatoriu in prezenta partilor
c. in prezenta invinuitului sau inculpatului, atunci cand acesta este retinut sau arestat si poate
fi adus la cercetare

OBS →
 in prezenta martorilor asistenti → afara de cazul in care aceasta nu e posibil
 in prezenta partilor → atunci cand este necesar

3. Participarea martorilor asistenti la efectuarea cercetarii la fata locului este:


a. obligatorie in toate cazurile
b. obligatorie, cu exceptia cazurilor in care prezenta acestora nu poate fi asigurata
c. facultativa

4. In faza de urmarire penala, neprezentarea partilor incunostintate la efectuarea cercetarii la


fata locului:
a. nu impiedica efectuarea cercetarii
b. determina nulitatea relativa a actului respectiv
c. determina amanarea efectuarii cercetarii

5. In faza de judecata, participarea procurorului la efectuarea cercetarii la fata locului :


a. este obligatorie, in toate cazurile
b. nu este obligatorie
c. este obligatorie cand participarea acestuia la judecata cauzei respective este obligatorie

6. In cadrul unei cercetari la fata locului, reconstituirea :


a. este obligatorie
b. este facultativa
c. nu se poate efectua

7. Rezultatele cercetarii la fata locului se consemneaza :


a. intr-un proces verbal
b. intr-un raport de constatare
c. intr-un supliment de raport

8. In cazul unei reconstituiri :


a. prezenta invinuitului sau a inculpatului este obligatorie
b. daca din motive obiective invinuitul sau inculpatul nu poate fi prezent, este obligatorie
prezenta aparatorului ales sau desemnat din oficiu
c. prezenta partilor nu este intotdeauna necesara

OBS → (b) → la reconstituire, prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie

9. Efectuarea cercetarii la fata locului in faza de judecata se face:


a. fara citarea partilor
Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
b. obligatoriu cu participarea procurorului
c. cu citarea partilor

OBS → in faza de judecata :


 (a) → cu citarea partilor
 prezenta procurorului la efectuarea cercetarii la fata locului este obligatorie numai in
cauzele in care prezenta procurorului este obligatorie la judecata

10. Daca in cadrul unei cercetari la fata locului s-a realizat si o reconstituire, atunci :
a. trebuie incheiat si un proces verbal de reconstituire
b. nu trebuie incheiat un proces verbal de reconstituire
c. in procesul verbal de cercetare la fata locului se consemneaza amanuntit si desfasurarea
reconstituirii

11. Daca invinuitul este arestat preventiv si organul de urmarire penala a dispus in cauza
respectiva cercetarea la fata locului, la efectuarea acesteia:
a. invinuitul are dreptul sa fie reprezentat
b. la cerere, invinuitului i se asigura reprezentarea
c. invinuitului i se asigura reprezentarea din oficiu

OBS → daca nu poate fi adus, organul de UP ii pune in vedere ca are dreptul sa fie
reprezentat si ii asigura, la cerere, reprezentarea

12. In faza de urmarire penala, efectuarea cercetarii la fata locului se face:


a. in prezenta martorilor asistenti, afara de cazul in care aceasta nu este posibil
b. in prezenta partilor, atunci cand este necesar
c. obligatoriu in prezenta reprezentantului invinuitului sau inculpatului, atunci cand acesta este
retinut sau arestat

13. Indicati masura gresita dispusa de instanta de judecata in timpul efectuarii unei cercetari
la fata locului:
a. necitarea partilor
b. interzicerea comunicarii intre persoanele care se afla la locul unde se efectueaza
cercetarea
c. interzicerea ca persoanele care se afla la locul unde se efectueaza cercetarea sa plece
inainte de a se termina cercetarea

14. In cazul unei cercetari la fata locului efectuate in cursul urmaririi penale, partile:
a. nu sunt citate
b. trebuie citate
c. sunt incunostiintate

• Comisia rogatorie si delegarea

107
1.Comisia rogatorie se poate adresa:
a. parchetului ierarhic superior;
b. parchetului ierarhic inferior;
c. instantei egale în grad;

2. Fac obiectul comisiei rogatorii:


a. ascultarea unui martor
b. luarea unei masuri preventive
c. incuviintarea de probatorii

3. Nu fac obiectul comisiei rogatorii:


a. ascultarea invinuitului
b. cercetarea la fata locului
c. punerea in miscare a actiunii penale

4. Nu fac obiectul comisiei rogatorii:


a. actele procesuale
b. actele procedurale
c. masurile procesuale

5. Comisia rogatorie se dispune:


a. prin ordonanta, de catre organul de urmarire penala
b. prin incheiere, de catre instanta de judecata
c. prin rezolutie, de catre organul de urmarire penala

6. In cazul in care comisia rogatorie s-a dispus de instanta de judecata, partile:


a. pot cere sa fie citate la efectuarea comisiei rogatorii
b. sunt citate din oficiu la efectuarea comisiei rogatorii
c. nu pot fi citate la efectuarea comisiei rogatorii

OBS → partile au acest drept numai daca comisia rogatorie s-a dispus de instanta, iar nu si
de organul de UP

8. In cazul in care s-a dispus comisie rogatorie si in cauza exista inculpat arestat, instanta
care dispune desemnarea unui aparator din oficiu, care il va reprezenta este:
a. instanta care a dispus comisia rogatorie
b. instanta care urmeaza a efectua comisia rogatorie
c. instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detinere

9. Prin comisie rogatorie sau prin delegare se pot efectua:


a. o cercetare la fata locului
b. acte procesuale
c. ridicarea de obiecte sau inscrisuri

. 10. Delegarea se poate adresa:


a. parchetului ierarhic superior;
b. parchetului ierarhic inferior;
c. instantei egale în grad;

11. Fac obiectul comisiei rogatorii:


Drept Procesual Penal – Partea Generala 1
a. ascultarea invinuitului
b. luarea unei masuri preventive
c. cercetare la fata locului

12. Delegarea se poate adresa:


a. numai unui organ sau unei instante de judecata ierarhic inferioare
b. numai unui organ sau unei instante de judecata egale in grad
c. numai unui organ sau unei instante de judecata ierarhic superioare

13. Nu se poate efectua prin comisie rogatorie:


a. ascultarea unui martor
b. incuviintarea de probatorii
c. prezentarea materialului de urmarire penala

14. In timpul urmaririi penale, efectuarea comisiei rogatorii se dispune prin :


a. rezolutie
b. ordonanta
c. incheiere

15. Se poate efectua prin comisie rogatorie:


a. ascultarea inculpatului
b. o perchezitie
c. punerea in miscare a actiunii penale

16. Delegarea presupune transmiterea dreptului de a efectua un act procedural catre un


organ:
a. competent teritorial
b. necompetent teritorial
c. necompetent functional

109