Predare nr.

Omorul- obiectul juridic general: persoana, vazuta ca valoare sociala

Obiect juridic special: viata persoanei

Obiectul protecției dr. penal este constituit de valori sociale, insa

doar in masura in care aceste valori sociale se manifesta in cadrul unor
relatii sociale.
In masura in care dr. penal protejeaza valori sociale, este lesne de
inteles ca, spre deosebire de dr. civil, care protejeaza cu predilectie
drepturi, dr. penal protejeaza stari de fapt, iar starile de drept se bucura
doar pe cale de consecinta si in mod subsidiar de protectia legii penale.
Prin urmare, protectia pe care dr. penal o acorda unei valori sociale
porneste de dinaintea protectiei dreptului individual sau colectiv care se
intemeiaza pe recunoasterea respectivei valori sociale.
Ex: dr penal este interesat sa protejeze viata individului ca stare de
fapt, ca realitate biologica, psihologica si sociala, cu alte cuvinte, fiinta
umana ca stare de fapt. Dreptul la viata, care e prev. de Constitutie,
precum si de tratate in materia dreptului omului la care Ro e parte
(CEDO....)
Dreptul penal protejeaza cu prioritate stari de fapt, pentru ca acele
stari de fapt sunt denumite valori sociale. Pe cale de consecinta,
protejeaza si stari de drept. Dreptul civil protejeaza drepturile.
Dr. Penal se caracterizeaza prin 3 institutii fundamentale:
a) Infractiunea
b) Raspunderea penala
c) Sanctiunile de dr penal.
Sunt denumite fundamentale intrucat nu exista nicio dispozitie de
dr penal care sa nu poata fi pusa in legatura cu vreuna dintre aceste 3
institutii.
A nu se confunda, însă, infractiunea ca institutie fundamentala a dr
penal cu infractiunea ca fapta prev. de legea penala, nejustificata si
imputabila faptuitorului.
Partea speciala a dr penal cuprinde norme de incriminare a unor
comportamente care lezeaza in cel mai inalt grad relatiile sociale si care
sunt structurate pe 12 titluri, grupate in functie de valoarea sociala pe care
o pericliteaza sau, dupa caz, vatama, insa CP in partea speciala nu
cuprinde nicio infractiune. Este impropriu a folosi termenul de infractiune
in locul expresiei „fapta prevazuta de legea penala” ori „norma de
incriminare”, intrucat desemneaza realitati diferite.
Caracterul penal al faptei se stab exclusiv de instanta de judecata.
Dupa norma de incriminare, avem:
I. Conditii preexistente, unde avem:
  Obiect juridic- poate imbraca urmat forme: obiect juridic
generic si obiect juridic special.
Omorul: fapta incriminata de art. 188 CP, obiect juridic generic:
persoana, iar obiectul juridic special: viata
 Obiectul material, care la unele fapte poate exista, iar la
altele nu. Acesta exista doar in masura in care valoarea
sociala protejata pe calea incriminarii se poate ingloba
intr-o entitate materiala.
Omorul: obiectul material este constituit de corpul persoanei in viata
 Subiectii infractiunii: subiectul activ, respectiv subiectul
pasiv.
Subiectul activ al infr: pers care comite infr
Subiectul pasiv: pers care sufera raul produs prin infractiune, victima
Avem: subiectul activ nemijlocit (autorul) si subiect activ mijlocit care tin
de existenta participatiei penale (instigator, complice)
 Locul si timpul comiterii infractiunii, elemente ce treb sa
existe la orice infr.

II. Continut juridic, care se imparte in:

1. Situatie premisa = consta in preexistenta unei stari, situatii,
imprejurari pe care se greveaza actiunea/inactiunea incriminata si
in absenta careia fapta respectiva nu poate constitui respectivul tip
particular de infractiune. Ex: in cazul infr de omor, situatia premisa
e constituita de preexistenta unei persoane in viata.
Exista fapte la care situatia premisa nu exista.
2. Continut constitutiv = format din latura obiectiva si latura
subiectiva
Latura obiectiva e formata din element material
(actiunea/inactiunea), urmare imediata, legatura de cauzalitate si,
eventual, cerinte esentiale care intragesc elementul material.
Latura subiectiva e formata din vinovatie, mobil si scop in cazul
unei fapte intentionate ori cu intentie depasita si exclusiv din
vinovatie in cazul unei fapte din culpa. La fapta din culpa nu avem
mobil si scop.
Elementele de latura obiectiva trebuie probate matematic.
Vinovatia nu se prezuma, ea se dovedeste.

III. Forme, modalitati, sanctiuni

Cand discutam despre forme, ne referim la:
1. Acte pregatitoare, ex: procurarea unui cutit, a unei arme, dar actele
pregatitoare nu sunt incriminate la omor.
2. Tentativa, posibila la omor, dar si incriminata. Tentativa exista
doar la fapte comise prin actiune, nu si prin inactiune.
3. Fapt consumat (consumarea intervine in mom in care s-a produs
urmarea imediata prev de lege. La omor trb sa se produca decesul
victimei)
4. Fapt epuizat (epuizarea vizeaza acele fapte care sunt susceptibile
de forma continua, continuata, de obicei ori progresiva)
 Forma continuata a unei infractiuni pretinde existenta
omogenitatii juridice, nu a omogenitatii faptice.

Dpdv al lui Tiganoaia, omorul poate imbraca forma continuata a

infr, in momentul in care exista cel putin doua acte, ultimul fiind
consumat, iar primul in forma de tentativa, daca demonstram ca a
existat o rezolutie infractionala unica. (desigur, vorbim de aceeasi
victima in ambele acte)

La modalitati, avem modalitati normative sau faptice.

La art. 191 CP, avem 4 alineate, deci 4 norme de incriminare (4
variante de comitere). Fiecare alineat este cate o varianta. Varianta
alin. 1 se poate comite prin doua modalitati dpdv al elementului
material, o data prin determinare si o data prin inlesnire, aceste 2
modalitati fiind modalitati normative. Fiecare modalitate normativa
este susceptibila de o multitudine de modalitati faptice. Exemplu:
inlesnirea sinuciderii se poate face in concret printr-o varietate de
metode. Acele metode sunt modalitati concrete si pot fi
nenumarate.
Diferenta dintre varianta si modalitate este ca varianta priveste
fapta in esenta, care poate fi agravanta, atenuata sau asimilata, dar
este altga fapta si ii spunem alta varianta. Avem varianta de baza,
care este intotdeauna la alin. 1 si in raport cu varianta de baza de la
alin. 1, putem avea variante agravate, atenuante sau asimilate. De
ex, in cadrul art. 191, la alin. 4 limitele pedepsei se reduc la
jumatate, ceea ce inseamna ca avem o varianta atenuata de
determinarea sau inlesnirea sinuciderii. Modalitatea se regaseste
intotdeauna in cadrul aceleiasi variante si in raport de elementul
material, putem stabili ca fapta in varianta sa de baza se poate
comite in 2 modalitati normative (exemplu a fost art. 191 CP)

Sanctiunile sunt prevazute de norme.

Predare nr. 2- Normele de incriminare contra vietii (Omorul)

Dreptul penal protejeaza viata fiintei umane din mom

conceptiei si pana in mom mortii cerebrale.
 Obiectul protectiei penale al normei de incriminare a
omorului este persoana nascuta, imediat dupa nastere, dupa
parasirea cavitatii uterine. Asupra fiintei umane nascute se pot
savarsi diverse actiuni/inactiuni de ucidere, in functie de
particularitatile concrete ale cauzei respective, incadrarile juridice
ale faptei de ucidere a fiintei umane nascute sunt multiple. Nu
mereu se va retine fapta de omor.
La o fapta de violenta in familie se absoarbe fapta de omor
comisa asupra copilului nou-nascut daca exista o calificare de
relatie intre subiectul activ nemijlocit si subiectul pasiv, in sensul
in care acestia sunt membri de familie.
Daca uciderea copilului nou-nascut se savarseste imediat
dupa nastere, dar nu mai tarziu de 24h de catre mama aflata in stare
de tulburare, se va retine uciderea nou-nascutului savarsita de catre
mama, dar daca nu exista norme de incriminare speciale care sa
descrie comportamentul respectiv, se va retine fapta de omor, prev.
de art. 188 CP.
Prin fapta, in dr. penal, intelegem in principiu,
actiunea/inactiunea incriminata, plus urmarea acesteia. Desi, in
esenta, actiunea de ucidere este unica, incadrarile juridice si pe cale
de consecinta, posibilitatea de a exista mai multe infr. se raporteaza
nu doar la fapta concret savarsita, sub aspectul actiunii/inactiunii
incriminate si a urmarii sale, ci la totalitatea elem constitutive.
Latura obiectiva:
 Elementul material la un omor este constituit de ceea
ce norma de incriminare desemneaza prin termenul
„uciderea”. In esenta, omorul este o fapta comisiva,
insa, in cond. reglem. de art. 17 CP, omorul se poate
comite si printr-o inactiune. Exista 2 ipoteze reglem la
art.17, respectiv: citeste cod
 Sub aspectul urmarii imediate, in cazul omorului,
aceasta consta in decesul victimei, dar daca vorbim
despre tentativa de omor (care este, de asemenea,
incriminata), urmarea imediata a tentativei de omor
este o stare de pericol la adresa vietii victimei.
Omorul devine tipic, in forma sa consumata, in mom in care
se produce decesul victimei. Implinirea urmarii imediate cerute de
norma de incriminare asigura tipicitatea faptei, de aceea o si
numim IMEDIATA.

TENTATIVA UNEI FAPTE CONSTITUIE

INFRACTIUNE DOAR ATUNCI CAND EA ESTE
INCRIMINATA!
 Daca nu este incriminata, nu are cum sa fie infractiune.
Tentativa de omor este o forma imperfecta de executare (nu
a fost dusa pana la capat) care are toate caracteristicile subiective si
obiective ale faptei consumate, mai putin rezultatul.
Tentativa este identica cu fapta consumata, insa ce o
diferentiaza de omor este lipsa rezultatului.
!!Art.174 CP. Avem interpretare autentica, judiciara si
doctrinara, iar ultimele doua se supun interpretarii autentice.

Urmarea imediata a unei infractiuni de omor:

a) Poate fi constituita dintr-o stare de pericol la adresa victimei (la
tentativa)
b) Poate fi constituita din decesul victimei
Ambele variante de raspunsuri sunt corecte

 Legatura de cauzalitate.
Omorul fiind o infr de rezultat, trebuie dovedita legat de cauzalitate pe
baza unei expertize medico-legale

Latura subiectiva:
Intentia de a ucide este cea care caracterizeaza fapta de omor. Nu
exista omor din culpa (ci ucidere din culpa), iar intentia se poate
manifesta fie in modalitatea directa sau in cea indirecta (la omor
simplu)
Intentia trb sa reiasa din anumite aspecte de ordin material, aceasta
reiese din locurile unde au fost aplicate loviturile, intensitatea
acestora, nr. lor, daca obiectul cu care a actionat a fost apt de a ucide.
Mobilul si scopul la omorul simplu sunt irelevante, totusi ele trb
descoperite.
Hate crime este o categ de fapte penale care are la baza un mobil bazat
pe discriminare si organele judiciare au oblig de a proba existenta unor
temeiuri discriminatorii care stau la baza savarsirii faptei. In principiu,
desi nu de fiecare data, faptele de hate crimes sunt fapte savarsite cu
violenta ( omor, LCM, loviri si alte violente, vatamare corporala). Art.
77, alin.1, lit. h CP (circumstante agravante)

*MC si AC contra Romania. MC si AC sunt 2 victime din cadrul

LGBTQ care au participat la un mars aprobat, marsul Praid, iar
pana la metrou au fost victimele unor violente (art.3 din Conventia
Europ a Drept Omului prevede faptul ca nimeni nu poate fi supus
torturii, nici pedepselor inumane ori degradante). In aceasta speta
s-a incalcat art.3 din aceasta conventie, coroborat cu art 14 al
aceleiasi conventii.
Incalcarea in latura procedurala- nu s-a facut ancheta

Orice fapta comisa cu intentie trb sa aiba un mobil si un scop,

neexistand o fapta intentionata care sa nu serveasca un interes. In
anumite situatii, aceste elemente de latura subiectiva sunt
relevante, chiar daca norma nu ne cere.

Omorul calificat. Este o fapta de omor simplu comis in cond

existentei unor elemente circumstantiale de agravare.
a) Primul elem circumst de agravare este omorul savarsit cu
premeditare. Aceasta inseamna o gandire anticipata la modul in
care se va comite fapta de omor. Nu este niciodata un omor
spontan. Omorul sav cu premeditare presupune intotdeauna
trecerea unui interval de timp de la decizia de a ucide pana la
punerea in aplicare a ideii. Mai mult decat atat, faptuitorul trb sa
concretizeze ideea de a ucide in anumite acte de pregatire
materiale sau morale.
La omorul calificat cu premeditare avem doar intentie directa.
b) La omorul calificat din interes material avem la fel, doar
intentie directa.
*Uciderea la comanda pt bani este tot omor savarsit din interes
material.

c) Omorul devine calificat daca s-a comis pt a se sustrage pe sine

sau pe altul de la tragerea la raspundere penala sau de la
executarea unei pedepse. Trebuie sa existe o situatie premisa,
intrucat autorul omorului ucide stiind ca ori el ori o alta pers pt
care el ucide a comis o fapta prev de legea penala care e posibil
sa ii traga la raspunderea penala, chiar daca actiunea penala nu a
fost inceputa, iar acea fapta penala nu a fost nici macar adusa la
cunostinta organelor de politie.
In cazul omorului calificat pt sustragerea de la executarea unei
pedepse, treb sa existe o hotarare judecatoreasca definitiva.
d) Pt a inlesni sau a ascunde savarsirea unei altei infractiuni.
Acea alta infractiune trb sa aiba un anumit grad de gravitate
(este putin probabil ca tu sa ucizi pt a ascunde o infract de loviri
si alte violente). In cazul inlesnirii unei infr, de exemplu nu poti
comite un omor pt a inlesni un furt pt ca omorul este o fapta cu
violenta, iar ca sa folosesti violenta la un furt, se numeste
talharie. Se poate comite un omor pt a inlesni talharia respectiva
si aceste doua infractiuni intra in concurs (omor calificat plus
talharie consumata). Infr de omor calificat poate intra in concurs
si cu o tentativa la infr de talharie, in mom in care infr de
 talharie nu se concretizeaza. Daca X il agreseaza pe Y, chiar il
omoara, in ideea de a-l deposeda de bunuri, fara a reusi insa sa
ii fure bunurile din cauza ca s-a speriat, suntem doar in prezenta
unei tentative la infr de talharie.
e) Cand vine vorba de o pers care a mai savarsit o infr de omor
sau o tentativa la infr de omor
Daca exista o hotarare judec definitiva prin care s-a stab ca o pers a
comis o infr de omor/ infr de tentativa de omor, urmatorul omor care
urmeaza, fara a avea nicio legatura cu primul, va fi automat calificat.
Art.242 din Legea 187/2012: prin infracţiune de omor comisă
anterior se înţelege orice faptă de ucidere a unei persoane, săvârşită cu
intenţia prevăzută la art. 16 alin. (3) din Codul penal, cu excepţia
infracţiunilor prevăzute la art. 190 şi 200 din Codul penal.
Ultrajul si violenta in familie absorb fapta de omor. Daca anterior
faptuitorul a comis o infr de ultraj/ violenta in fam, isi executa pedeapsa,
iar apoi ucide din nou intentionat, al doilea omor este tot calificat.

f) Cand vine vorba de omorul savarsit asupra a doua/mai multe

persoane. Infr de omor calificat in acest caz este o infr
complexa deoarece in conţinutul său intră, ca element
constitutiv sau ca element circumstanţial agravant, o acţiune sau
o inacţiune care constituie prin ea însăşi o faptă prevăzută de
legea penală. Daca nu exista litera f de la art. 189, ar fi existat
atatea infr de omor cate victim ar fi fost.

Exista o decizie in recurs in interesul legii (2006, fostul cod)

care prevede ca: actele de violenta, cu intentia de a ucide,
savarsite in aceeasi imprejurare asupra a doua persoane, dintre
care doar una a decedat, constituie atat infr de omor (simplu,
calificat), cat si tentativa la infr de omor simplu/ calificat, cu
exceptia elementului circumstantial de agravare in discutie.
Daca X actioneaza cu intentia de a ucide 2 persoane, in aceeasi
imprejurare, cu intentia unica, iar doar o victima moare, este
exclusa retinerea acestui element circumstantial agravant. In
acest caz, NU SE VA RETINE OMOR CALIFICAT savarsit
asupra a 2 pers. Acest element presupune unitate de urmare
imediata. Daca exista 2 victime, ori mor amandoua, ori nu
moare niciuna. In cazul in care din cele doua victime nu moare
niciuna, vom retine o tentativa la infr de omor calificat. Daca
mor ambele victime, vom mavea omor calificat pe litera f. Daca
moare o victima, iar una traieste vom avea concurs de infr de
omor intre infr de omor consumata si tentativa la infr de omor.
Daca am 4 victime, ori mor cel putin 2, ori nu.
 g) Avem omor calificat asupra unei femei gravide. Sarcina trb sa
fie reala si cunoscuta de faptuitor la mom savarsirii actiunii de
ucidere. Daca nu e cunoscuta sarcina la modul real, vom
constata ca el a actionat in conditiile erorii ca si cauza de
neimputabilitatea, eroarea fiind una secundara si nu principala.
Eroarea principala este eroarea care inlatura caracterul penal al
faptei, astfel incat sa nu mai existe deloc omor in cazul acesta
(al femeii gravide). Nu e cazul unei erori principale. Vom
inlatura doar elementul circumstantial de agravare de la litera g
si vom avea omor simplu, nu calificat.
h) Prin cruzime. Cruzimile sunt manifestari de ferocitate, ce nu
sunt necesare pt a ucide. Ele adauga doar pericol social
suplimentar, relevand caracterul faptuitorului, iar pedeapsa trb
sa fie mai mare.

Predare nr.3

Art. 190- Uciderea la cererea victimei.

Aceasta fapta constituie o varianta atenuata a infr de omor cu
incriminare distincta, atenuarea raspunderii penale pt omorul comis, fiind
justificata pe temeiul unor conditii care tin de vulnerabilitatea si vointa
victimala. Fapta consta in „uciderea savarsita la cererea explicita,
serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala
incurabila sau infirmitate grava, atestate medical, cauzatoare de suferinte
permanente si greu de suportat.”
Exista o idee in literatura de specialitate cum ca aceasta fapta ar
trebui realizata pe baza unui anumit mobil, si anume mila, insa norma de
incriminare nu impune o atare conditie. Totusi, pt ca unde legea nu
prevede, nici interpretul nu trb sa o faca, iar dpdv subiectiv, aceasta fapta
nu este tinuta de existenta unui mobil al milei corespunzaor.
NU EXISTA TENTATIVA INCRIMINATA LA ACEASTA
FAPTA, insa ea este posibila. Acest lucru ridica in practica judiciara
dificultati in incadrarea juridica pt ca este plauzibil sa crezi ca intr-o
anumita imprejurare, o anumita fapta de incercare de ucidere la cererea
victimei sa dea greș, adica sa nu produca efectul pe care atat faptuitorul,
cat si victima si l-au dorit. In mod normal, avand in vedere ca fapta
respectiva a fost savarsita cu intentia de a ucide, ar justifica pe deplin
retinerea tentativei de ucidere la cererea victimei.
 DE PRINCIPIU, TENTATIVA ESTE POSIBILA LA ORICE
FAPTA COMISA CU INTENTIE SI COMISIVA, SUSCEPTIBILA DE
A SE DESFASURA IN TIMP, iar uciderea la cererea victimei este o
fapta atat comisa cu intentie, comisiva, cat si susceptibila de a se
desfasura in timp. Prin urmare, opinia cursului este aceea ca
neincriminarea tentativei este o scapare legislativa, careia organul judiciar
va trebui sa i se conformeze, iar in ipoteza in care actiunea indreptata in
mod intentionat contra victimei, in intentia de a-i suprima viata si victima
aflandu-se in starea victimala ceruta de norma va putea fi incadrata doar,
eventual, intr-o vatamare corporala, desi in raport cu dreptul penal aceasta
incadrare nu este acoperitoare pt ca, sub aspect subiectiv, vatamarea
corporala se comite doar cu intentia de a vatama si niciodata de a ucide,
ceea ce inseamna ca se va retine prin aceasta incadrare juridica mai putin
decat ceea ce efectiv s-a comis pe temeiul existentei unei absorbtii
naturale a faptei de vatamare corporala in fapta de omor.
 Exista 3 tipuri de absorbtie in dreptul penal:
1. Absorbtia legala care caracterizeaza infractiunea complexa. Art.
35, alin.2 = Prin vointa legiuitorului, o anumita fapta, distinct
incriminata, se absoarbe intr-o alta fapta prevaz de legea penala,
dand nastere unei infractiuni complexe, atunci cand fapta
absorbanta prezinta caracter penal.

2. Absorbtia judiciara care nu este primita in sistemul nostru de drept

penal. Acest tip de absorbtie inseamna ca legea ar permite
judecatorului sa absoarba fara existenta unei dispozitii legale o
fapta intr-o alta fapta si sa considere de la sine putere ca acel
complex de fapte realizeaza continutul unei singure infr complexe,
nu un concurs de infr.

La infr impotriva persoanei avem atatea infractiuni cati subiecti

pasivi exista, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege. Un
exemplu de astfel de exceptie este omorul. Daca omori o persoana
si dupa urmeaza si alte victime pe care le ucizi, nu vom lua concurs
de infractiuni intre cele 2 sau mai multe ucideri, ci o singura
infractiune, si anume omorul calificat, conform art. 189, litera f.

Vatamarea, cea intentionata de la art.194, daca in aceeasi

imprejurare tu lovesti 3 victime cu 3 palme, vom avea 3 infr de
loviri sau alte violente. Daca ii bati mai rau si consecintele vor fi
cele incadrate la art 194, vom avea 3 infr de vatamare corporala pt
ca legea nu prevede nicio cauza dea absorbtie. Nu exista absorbtie
legala.
3. Absorbtia necesara (naturala), care presupune ca o fapta este
absorbita in mod necesar ori in chip natural in continutul unei alte
fapte. De ex, omorul atunci cand este o fapta de violenta absoarbe
in chip natural toate faptele intentionate de violenta care presupun
rezultate mai putin grave. Omorul comis cu violenta absoarbe, de
exemplu, loviri si alte violente, vatamare corporala, dar noi
regasim aceste fapte in mod necesar acolo.
Ori de cate ori constatam ca o fapta prev de legea penala nu se
poate comite altfel decat prin intermediul altei fapte prev de legea
penala, va exista absorbtiei necesare. Cu alte cuvinte, nu se va
retine concurs de infr, ci doar posibila fapta absorbanta.

Determinarea sau inlesnirea sinuciderii. Art.191

Fapta consta in a determina/inlesni sinuciderea unei pers si avem 2

variante agravate, agravarea fiind data de varsta victimei a carei
sinucidere este determinata sau inlesnita
a) 13-18 ani sau o pers cu discernamant diminuat- fapta e mai
grava
b) minor care nu a implinit 13 ani- fapta e maxim de grava sau fata
de o pers care nu si-a putut da seama de actiunile/inactiunile
sale ori nu putea sa le controleze
Diferenta intre determinarea sau inlesnirea sinuciderii si o infr
de omor (fie simplu sau calificat), avand in vedere ca si omorul,
dar si determinarea sinuciderii se pot comite prin acte de violenta,
existand posibilitatea ca o infr de omor sa se comita prin folosirea
fortei fizice a victimei constransa sa se sinucida este aceea daca
victimei ii este sau nu lasata posibilitatea de a decide cu privire la
actul sinuciderii. Atunci cand faptuitorul constrange victima la
sinucidere, nelasandu-i nicio posibilitate concreta de a scapa, se va
retine savarsirea infr de omor.
Cu alte cuvinte, practica judiciara a retinut omor si nu
determinarea/inlesnirea sinuciderii in siuatia in care victima a fost
urcata la etajul 9 unde locuia si a fost constransa sa se arunce de la
geam, faptuitorul amenintand-o ca daca nu se arunca singura, o
arunca el.
Determinarea/inlesnirea sinuciderii presupune ca, desi exista
acte prin care este transmisa victimei ideea de a se sinucide, ceea
ce nu exclude existenta unei oarecare constrangeri prin acte de
violenta repetate savarsite asupra acesteia, totusi trb sa existe un
minim grad de libertate al victimei cu privire la a decide daca se
sinucide sau nu pentru a se putea retine fapta de
determinare/inlesnire a sinuciderii.
 Spre deosebire de situatia determinarii, in care pt prima data
ideea sinuciderii apare in mintea faptuitorului si apoi prin mijloace
adecvate este transmisa psihicului pers vatamate, in situatia
inlesnirii preexista hotararea de a se sinucide a victimei, faptuitorul
nefacand altceva decat acte materiale sau morale de inlesnire a
sinuciderii.
Atat determinarea, cat si inlesnirea, in contextul acestei
fapte, repr ACTE DE AUTORAT, si nu ACTE DE
PARTICIPATIE PENALA ( instigator, complice), intrucat
sinuciderea nu este o fapta prev de legea penala. Aici vorbim
despre o singura infr care se poate comite prin doua modalitati
alternative de comitere in raport cu elementul material.
A nu se intelege ca forma participatiei penale la
determinarea/inlesnirea sinuciderii sub forma complicitatii sau a
instigarii este exclusa, ba chiar aceasta infr este susceptibila de acte
de participatie penala. Cand A il determina pe B sa actioneze la
randul sau asupra pers vatamate, determinand-o sa se sinucida (A
este instigator, iar B autor la determinarea sinuciderii victimei,
intrucat a actionat nemijlocit asupra ei)
*autoratul si coautoratul sunt forme de exercitare nemijlocita
a actiunii, pe cand instigarea si complicitatea sunt forme de
exercitare mediata pt ca au nevoie de cineva sa le medieze.
A ajuta pe B ca B sa ajute la randul lui pe C sa se sinucida,
deci A este complice la inlesnire.
Conditia pt tipicitatea acestei fapte este ca sinuciderea sa fi
fost reusita, sa fi avut loc. Daca sinuciderea nu a avut loc, in sensul
in care victima nu a trecut la sinucidere, desi a fost convinsa, fapta
devine irelevanta. Daca a fost doar o incercare de sinucidere
(tentativa), se va retine varianta atenuata prin alin.4. In aceasta
ipoteza varianta 4 este o varianta comuna de atenuare a celorlalte 3
alineate, iar limitele pedepsei se reduc la jumatate.
Aceasta fapta are o varianta de baza (alin1), doua variante
agravante (alin.2 si 3) si o varianta atenuata (alin.4).

Uciderea din culpa. Art. 192. Putem avea aici atat culpa
simpla, cat si culpa cu prevedere.

Este incriminata intr-o varianta de baza si doua variante

agravante.
Dpdv obiectiv, exista diferente intre un act de omor si un act
de ucidere din culpa, dar aceste diferente obiective tin de gradul
violentei exercitate. Si uciderea din culpa este o forma de violenta,
dar din cauza formei de nevinovatie cu care se comite fapta,
violenta in cadrul uciderii din culpa arata fundamental diferit fata
de violenta din cadrul unui omor.
Diferenta esentiala este de latura subiectiva (forma
vinovatiei). Culpa nu este o varianta atenuata a intentiei, ci
presupune o abordare a proceselor intelective, volitive si afective
ale faptuitorului. La intentie, reprosul care se face este ca, desi a
prevazut, el fie urmareste, fie accepta producerea rezultatului social
periculos, pe cand la culpa, reprosul care se face este ca desi a
prevazut, nu a acceptat, nu a luat in considerare faptul ca putea sa
se produca un anume rezultat social periculos ori ca nu a prevazut
rezultatul, desi trebuia si putea sa il prevada.
Procesele intelective, volitive si afective sunt total diferite la
culpa si la intentie. Undeva la mijloc, regasim intentia depasita.
Daca A taie un copac si nu este in exercitarea functiei, nu are
competente, iar copacul cade pe B si il omoara, se va lua culpa din
neglijenta (simpla), insa daca esti in exercitarea functiei sau a unei
profesii si trebuie sa prevezi rezultatul, vom avea culpa cu
prevedere, culpa profesionala, iar aceasta este o varianta agravata a
uciderii din culpa. Exista domenii cu potential de pericol
(conducerea pe drumurile publice, vanatoarea)
De exemplu, de aceea majoritatea accidentelor rutiere
provocate din culpa sunt incadrate pe art. 192, alin. 2.
Ceea ce agraveaza la maxim fapta de ucidere din culpa este
pluralitatea de victime. Daca prin fapta savarsita s-a comis uciderea
a doua sau mai multe persoane, limitele pedepsei prev la alin.1 sau
2 se majoreaza cu o jumatate (alin. 3). Astfel, avem o ucidere din
culpa cu pluralitate de victime, iar aceasta este inca o exceptie de la
principiul conform caruia la infr impotriva persoanei pluralitatea de
victime determina pluralitatea de infractiuni. Pe langa exemplul cu
omorul calificat pe litera f (absorbtia legala prin vointa
legiuitorului), avem ca exceptie si uciderea din culpa cu pluralitate
de victime, unde nu vom considera concurs de infr, ci o varianta
agravata a uciderii din culpa (alin.3). Aceasta este varianta cea mai
grava si este comuna. Daca s-a constatat ca a fost culpa
profesionala vom majora pedeapsa de la alin. 2 cu o jumatate. Daca
a fost culpa simpla, vom spori pedeapsa cu o jumatate de la
varianta de baza (alin.1).
Acest alineat 3 nu este corect neaparat, intrucat la o
pluralitate de 60 de victime ucise din culpa profesionala, maximul
de pedeapsa poate fi 10 ani si 6 luni, mergand pe sporirea pedepsei
de la alin.2, iar max de pedeapsa la un omor calificat poate fi si
detentiune pe viata. Prof Tiganoaia considera ca ar trebui scos alin.
 3 si sa se ia uciderile in concurs, cate victime sunt, atatea infr sa
existe, dar nu se poate.

Infractiuni contra integritatii corporale sau a sanatatii

Loviri sau alte violente. Art.193. Avem o varianta de baza si una

agravata, avand subiect activ necalificat, pt ca norma de incriminare nu
cere o anumita calificare, orice persoana care raspunde penal. Actiunea
penala se pune in miscare doar la plangerea prealabila a victimei, indif ca
e pe varianta de baza sau agravata. Ce diferentiaza varianta de baza de
cea agravata este severitatea urmarilor lovirilor.
Pentru tipicitatea variantei de baza este suficienta simpla lovire
cauzatoare de suferinte fizice ori orice alt act de violenta care sa cauzeze
doar suferinte fizice, nu si psihice comise cu intentie directa/indirecta. In
asta consta urmarea imediata a faptei: suferinte fizice, prin urmare actul
de violenta care cauzeaza suferinte psihice nu poate fi incadrat pe alin.1
Cand vorbim de aceeasi fapta de violenta, dar care are o intensitate
mai mare si care produce leziuni traumatice sau o afectare a sanatatii a
carei gravitate este evaluata prin zile de ingrijiri medicale de cel mult 90
de zile. Pentru varianta de baza este fara zile de ingrijiri medicale. Nr. de
zile de ingrijiri medicale nu este egal cu nr de zile de spitalizare, de
concediu medical, ci pur si simplu cu nr stabilit si inscris in certificatul
medico-legal de medicul legist. Ce trece de 90 de zile, se duce pe art.194
Vatamare corporala.
Probatiunea prin nr. de zile nu este singura cale, se pot audia si
martori in cazul in care au fost acordate ingrijiri medicale pana cand
victima a putut ajunge la medicul legist.
Ce diferentiaza lovirile sau alte violente de vatamarea corporala
este gravitatea faptei si doar medicul legist poate analiza obiectiv
gravitatea loviturilor si a consecintelor.
Varianta de baza se comite doar cu intentie directa/indirecta.
La varianta agravata pot exista atat intentia directa/indirecta, cat si
cu intentia depasita.

Vatamarea corporala. Art.194.

Consta in fapta de la 193 care a cauzat urmat consecinte:

a) o infirmitate care poate fi ori fizica ori pishica, ceea ce inseamna
pierderea unui simt/organ ori incetarea acestora. Infirmitatea trb sa
aiba caracter permanent, in sensul in care, pe cale naturala nu este
posibila revenirea la functionalitatea biologica a organului afectat.
 De ex, daca din cauza violentelor, la ruperea splinei, medicul este
nevoit sa scoata splina, pierzi un organ, deci devii infirm sau la
scoaterea unui ochi
b) leziuni sau afectarea sanatatii ce necesita mai mult de 90 de zile de
ingrijiri medicale.
c) Un prejudiciu estetic grav si permanent. Nu trebuie sa existe
posibilitatea recuperarii pe cale biologica, ci in urma unor
interventii chirurgicale. Ex: ramai fara 2 dinti, taiata pe fata sau loc
vizibil.
A nu se confunda existenta caract permanent al prejudiciului cu
posibilitatile medicale de a reface situatia anterioara. Diligentele
depuse de autor, in sensul ca plateste pt recuperarea medicala a
respectivului prejudiciu constituie doar circumstante atenuante a
variantei de baza.

d) Avortul. Dpdv medical notiunea de fat poate fi atribuita produsului

conceptiei umane incepand cu sfarsitul celei de-a 8 a saptamana de
viata, intrucat fatul atunci este complet format.
In raport cu o femeie insarcinata putem avea mai multe rezultate.
Putem pune in primejdie viata victimei si producerea avortului sau
chiar producerea avortului in sine poate pune in primejdie viata
victimei. Chiar si asa, se va retine o singura infractiune de
vatamare corporala, insa de pluralitatea urmarilor imediate produse
se va tine cont la individualizarea pedepsei.

e) *Punerea in primejdie a vietii pers este unica urmare imediata a

variantei de baza a vatamarii corporale care se comite doar cu
intentie depasita.
Celelalte 4 posibile urmari imediate (de la a la d) se pot
comite cu intentie sau cu intentie depasita. Avem intentie depasita
atunci cand cu minimul de agresivitate peste care se suprapun niste
imprejurari in acel complex cauzal al faptei care duc la gravarea
rezultatului actiunii tale intentionate minim agresive, agravare care
ajunge la limita de gravitate a acestor urmari imediate.
Si de la A la D putem avea intentie depasita. La intentia
depasita avem primum delictum care consta in actiunea minim
agresiva comisa cu intentie (dar care in mod normal nu produce
nicio urmare dintre cele mentionate la literele de mai sus), peste
care se suprapune maius delictum, iar pozitia subiectiva asupra lui
maius delictum este aceea a unei culpe. Intentia depasita este
formata din 2 forme de vinovatie: intentie si culpa, fiind o forma
unica de vinovatie.
 Daca de la litera A la C se constata ca scopul a fost acela de
a cauza urmarile mentionate la litere (infirmitate, peste 90 de zile
de ingrijiri, prejudiciu estetic) se va retine o varianta agravata de
vatamare corporala- alin.2
Nu intelegem de ce nu este inclusa si litera D a avortului in
varianta agravata de la alin. 2. Exemplu: daca se constata ca avortul
a fost produs cu intentie, sanctiunea este pedeapsa de la 2-7 ani
(varianta de baza), dar daca constati intentia de a sparge cuiva 2
dinti din fata, pedeapsa este de la 3-10 ani, se ia in considerare alin.
2.
Astfel, Udroiu a propus in cazul avortului sa se retina
concurs de infractiuni intre infr de vatamare corporala a victimei si
infr de intrerupere a cursului sarcinii, ceea ce ar asigura o
sanctionare mai severa. Totusi nu este in regula sa le iei in concurs,
pt ca treb sa stabilesti scopul. Daca scopul violentelor a fost acela
al producerii avortului, totusi se va retine doar vatamarea
corporala, pentru ca in cadrul acestui articol (194), obiectul
protectiei legii penale este viata victimei si in subsidiar viata
fatului, pe cand la intreruperea cursului sarcinii, obiectul protectiei
penale este viata fatului si mai apoi viata victimei.
Daca erau familie, se mergea pe violenta in familie care este
o infr complexa ce absoarbe orice infr cu violenta (omor, lcm,
vatamare corporala...) Art.177 defineste termenul de membru de
fam.

Lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte. 195( LCM)

Avem ca forma de vinovatie mereu intentia depasita. Elementul

caracterizant al urmarii imediate pt tipicitatea LCM ului este moartea
victimei, fiind mereu o infr complexa care se construieste pe existenta
unei loviri sau alte violente sau pe vatamare corporala, adica 193 sau 194.
LCM ul absoarbe fie 193 sau 194 si mai are complex antecendenta
cauzala.
Antecedenta cauzala = toti acei factori care se cumuleaza si care
conduc la decesul victimei.
Intr-o antecedenta cauzala multipla trb sa gasesti intotdeauna o
cauza determinanta a decesului, dar si conditiile favorizatoare.
Intotdeauna cauza determinanta a decesului este lovirea, adica 193 sau
194, dar prin ea insasi, lovirea nu este suficienta, asadar ne trebuie o
antecedenta cauzala multipla, complexa, peste care antecedenta
preliminanta sa se suprapuna.
In sensul ca preexista, apar concomitent sau ulterior, dar trb sa se
suprapuna anumite imprejurari care favorizeaza decesul.
 De exemplu, poate sa preexiste peste actiunea agresiva o stare
victimala speciala (victima e mai bolnavioara sau batrana), putem avea
factori favorizanti concomitenti (a cazut cu capul de bordura in timpul
lovirilor) sau ulteriori, poate aparea o boala care complica situatia
anterioara si care nu intrerupe relatia de cauzalitate dintre acele violente
si boala aparuta ulterior.
Intotdeauna la un LCM, antecedenta cauzala a decesului victimei
este complexa, fiind formata din cauza determinanta si imprejurarile
favorizatoare. LCM ul nu este intotdeauna o infr progresiva (sa survina o
amplificare a urmarii imediate fara o noua interventie a faptuitorului, aî
amplificarea rezultatului fie determina incadrarea juridica intr-o fapta mai
grava, fie intr-o varianta mai agravanta a faptei de baza), dar in principiu
il poti lovi astazi si sa apara complicatii peste 10 zile, sa moara, astfel
LCM ul este o infr progresiva. Totusi, exista situatii in care LCM ul este
infractiune simpla (il lovesti, cade si moare) cand atat primum delictum,
cat si maius delictum intervin intr-una si aceeasi imprejurare. Nu vedem
infr simpla ca opusul infr complexe. Este simpla atunci cand nu se
deruleaza in timp si se intampla in aceeasi imprejurare, iar complexa nu
inseamna ca are aptitudinea de a dura in timp, ci are aptitudinea de a
incorpora alte fapte, iar LCM ul incorporeaza mereu alte fapte, deci este
mereu complexa, dar poate fi si simpla, sa se produca in aceeasi
imprejurare.

Predare nr.4

Avortul este posibil ca o urmare imediata a vatamarii corporale.

Desi CP nu defineste notiunea de avort, in literatura de specialitate
medico-legala mai veche avortul era o intrerupere a cursului sarcinii,
urmata de o expulzie a produsului de conceptie, indiferent de varsta
sarcinii.
Mai nou, progresul si cercetarile medicinei arata faptul ca notiunea
de avort ar trebui sa fie delimitata de varsta viabilitatii fetale.
Ar trebui sa se considere avort orice intrerupere a cursului sarcinii
pana la varsta de 24 de saptamani de amenoree. 24 este varsta viabilitatii
fetale. Copilul de atunci poate trai in afara uterului matern. Exista
posibilitatea si de la 20 de sapt ca, copilul sa traiasca in afara uterului.
Art 194 protejeaza fatul, dar Tiganoaia zice ca pana la 24 de sapt,
iar dupa 24 de sapt intreruperea cursului sarcinii ar trebui sa fie ceva mai
grav decat o vatamare corporala.
Tiganoaia considera ca pana in 24 de saptamani s-ar lua ca infr o
vatamare corporala care a produs avort, iar dupa 24 de sapt este vatamare
corporala simpla (depinde de consecinte, se poate incadra fapta si la loviri
sau alte violente) luata in concurs de infr cu intreruperea cursului sarcinii
deoarece mai apare un subiect, iar la intreruperea cursului sarcinii
subiectul principal este fatul care a ajuns la varsta viabilitatii fetale la 24
de sapt.
Desi in practica judiciara, incadrarea juridica este dictata de
medicul legist. Daca acesta scrie pe foaie ca este avort, incadrarea
juridica va trebui sa se faca pe vatamare corporala care a produs avort.
Daca legistul specifica ca dupa 24 de saptamani nu mai este avort, poti
incadra un concurs de infr. Cel mai des, legistul specifica doar ca s-a
produs avortul, indiferent de varsta sarcinii.
Dreptul ar trebui sa defineasca ce este avortul, ce este intreruperea
cursului sarcinii pt a putea incadra corect infractiunea, legistul doar sa
specifice varsta sarcinii, iar noi dupa definitii sa putem incadra infr.
Si pana in 24 de sapt este intreruperea cursului sarcinii, dar acest
lucru in penal se considera avort, dupa 24 de sapt se considerea
intrerupere.
Intreruperea cursului sarcinii - sarcina dusa la termen este aceea
care se incadreaza intre 37 de sapt de amenoree si 42.
Daca la 38 de sapt se produce intreruperea cursului sarcinii este tot
infractiune pana nu se declanseaza nasterea naturala a fatului.

Vatamarea corporala din culpa. 196

Vatamarea corporala din culpa se deosebeste de vatamarea

corporala de la 194 dpdv al laturii subiective prin prisma formei de
vinovatie.
Dpdv obiectiv, vatamarea corporala din culpa nu este un
corespondent al faptei de vatamare corporala intentionata, pentru ca este
mai mult decat atat.
Pentru tipicitatea faptei, dpdv obiectiv, este nevoie ca:
1. fapta sa produca urmari ce necesita ingrijiri medicale de cel mult
90 de zile (varianta agravanta de la 193)
2. faptuitorul sa se afle intr-una din starile enumerate la alin.1 (sub
influenta bauturilor alcoolice, fara a se preciza insa gradul de
alcoolemie din sange, indiferent ca este 0,10 sau 0,80, sub
influenta substantelor psihoactive sau in desfasurarea unei
activitati ce constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea
penala, adica infractiune, cum ar fi: A conduce fara sa detina
permis de conducere pe drumurile publice si il vatama pe B).
Per a contrario, daca nu sunt indeplinite toate conditiile cumulativ, nu
avem tipicitatea faptei.

Alin. 2 (varianta agravanta).

 Vatamarea corporala din culpa este intotdeauna o infr complexa pt
ca varianta de baza absoarbe intotdeauna varianta agravanta de la
loviri sau alte violente. Varianta agravanta a vatamarii din culpa
absoarbe mereu varianta de baza de la 194, vatamare corporala.
Faptele absorbite sunt elementele constitutive ce determina gravitatea
infractiunii complexe.

Alin.3 196 este o varianta agravata a variantei agravate de la alin. 2 si

se refera la culpa profesionala sau la nerespectarea unor dispozitii
legale (vanatoare, de exemplu, se practica dupa niste reguli)

Alin.4 tot o varianta agravata, fiind o norma comuna de agravare pt

toate cele 3 fapte (alin 1-3) Este o unificare a mai multor fapte de
vatamare corporala intr-una singura, pe temeiul existentei unei
pluralitati de faptuitori. Temeiul agravarii este dat de pluralitatea
subiectilor pasivi. Daca in aceeasi imprejurare, faptuitorul vatama
corporal, din culpa, integritatea corporala ori sanatatea a 2 persoane,
se va retine o singura fapta de vatamare corporala.
Spre deosebire de art 194, la vatamare corporala intentionata, unde
nu exista nicio norma care sa incrimineze pluralitatea de victime
constituind o singura infractiune (intr o varianta agravata) si astfel se
va retine un concurs de infractiuni cu cate victime exista (3 pers
vatamate- 3 infr in concurs), la vatamarea corporala din culpa norma
de la alin.4 prevede faptul ca pluralitatea de victime constituie o
singura infractiune, iar pedeapsa se majoreaza cu o treime, deci vom
avea o infr de vatamare corporala din culpa cu aplicarea alin.4
Problema este dpdv al raspunderii penale, intrucat la art 194,
vatamarea corporala, actiunea penala se pune in miscare din oficiu, la
art 196, vatamarea corporala din culpa, actiunea penala se pune in
miscare la plangerea prealabila a victimei (6).
Cand fapta aduce atingere sau vatamare mai multor subiecti pasivi,
atrage raspunderea penala in raport cu toti, chiar daca doar una dintre
victime depune plangere (in cazul vatamarii corporale din culpa)—
Principiul indivizibilatii pasive art.157, alin.2, pe cand la loviri si alte
violente, daca sunt 3 victime, faptuitorul raspunde doar pt fapta pt care
s-a depus plangere, intrucat sunt 3 infr diferite.

Pana acum, exceptii de la principiul cati subiecti pasivi avem, atate

infr avem: omorul calificat, uciderea din culpa, vatamare corporala din
culpa, in rest pluralitate de sub pasivi=pluralitate de infr

Alin 5: concurs de infr: daca X conduce beat pe drumurile publice cu

o alcoolemie in sange de peste 0,80g/l si produci o vatamare corporala
 cuiva prin acea actiune se va retine concurs de infractiuni intre
vatamare corporala din culpa si conducerea pe drumurile publice sub
influenta bauturilor alcoolice (art. 336, al.1). Daca alcoolemia este sub
0,80, se va retine doar art.196, alin.1

Art 197. Relele tratamente aplicate minorului

Punerea in primejdie grava a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a

minorului... = urmarea imediata
Dpdv al subiectului activ nemijlocit, aceasta fapta are subiect activ
calificat (ori parinte ori alta persoana care exercita de jure ori de facto
grija fata de minor)
Dpdv al laturii obiective, elementul material trb sa fie masurile sau relele
tratamente de orice fel care sa puna in primejdie..., ceea ce presupune o
pluralitate de acte de rele tratamente sau masuri, fapta avand caracter
continuu, putin probabil sa se produca instantaneu. Masurile sau
tratamentele rele trb facute in mod repetat, continuu si succesiv. In mod
normal, aceste acte sunt violente, dar nu mereu (ex: lipsirea de hrana,
apa..).
**Daca masurile sau tratamentele de orice fel sunt prin ele insele
fapte prevazute de legea penala, adica loviri sau alte violente, vatamare
corporala, lipsire de libertate in mod ilegal sau chiar omor, se va retine
concurs de infractiuni, existand si un recurs in interesul legii dat de ÎCCJ.
Dpdv subiectiv, aceasta fapta se comite cu intentie sau intentie
depasita. Daca parintele a zis ca vrea doar sa il educe mai bine si mai
strict prin acele rele tratamente sau masuri si nu sa ii cauzeze copilului un
rau, vom avea intentie depasita.

Art.198. Încaierarea

Aceasta norma incrimineaza o ipoteza de pluralitate de faptuitori

naturala, o pluralitate necesara. Incaierarea = 2 grupari de indivizi care se
incaiera, fiind f greu de determinat si de probat cine si ce fapta a comis,
gravitatea fiecarui membru si care este autorul unei anumite vatamari.
Daca un grup de 4 pers bate o a 5 a pers, acest lucru nu este
incaierare, fiind nevoie de 2 grupari.
La incaierare avem raspundere obiectiva, iar in situatia in care toti
au cazierul curat, nicio alta abatere, va trebui sa se dea aceeasi pedeapsa
la toti. Este mai greu cu individualizarea pedepsei cand vine vorba de o
incaierare.
Daca se stie cine a cauzat vatamarea corporala sau respectiv
omorul, cel care este vinovat va raspunde pt fapta sa de vatamare/ omor,
iar restul membrilor din incaierare vor raspunde penal doar pentru infr de
incaierare.
Dpdv al lui Tiganoaia, aceasta practica judiciara este gresita
deoarece principiul raspunderii penale presupune ca fiecare faptuitor sa
raspunda pt ce a facut. Daca avem la o incaierare intre 2 grupuri de 4
oameni, iar in urma incaierii, din gruparea B moare un om, tu stiind cine
a omorat din gruparea A, lui nu i se pare corect ca cel care a omorat sa
plateasca doar pt infr de omor, pt ca astfel s-ar uita de infr de incaierare la
care a participat initial. Tiganoaia considera ca ar trebui sa se ia pt
faptuitor un concurs intre infr de omor si cea de incaierare.

Alin.4, cel care este prins in incaierare impotriva vointei sale nu

raspunde penal, intrucat ii lipseste elementul volitiv, deci nu are
vinovatie, iar fara vinovatie, nu exista infractiune pt el.
La alin. 3, din nou, cand vine vorba de o pluralitate de subiecti
pasivi ai omorului, nu se va lua un concurs de infr intre mai multe infr de
omor, ci o infr de incaierare cu aplicarea alin.3 al art.198 si cu majorarea
pedepsei cu o treime.

Infr savarsite asupra unui membru de familie

Violenta in familie. Art 199- intotdeauna o infr complexa

Aceasta norma incrimineaza o fapta complexa care absoarbe in

continutul sau dupa caz, fie o fapta prev de art 188, 189, 193, 194 sau
195. Cand vreuna dintre aceste fapte sunt comise asupra unui membru de
fam, se va retine violenta in familie.
Aceste fapte nu epuizeaza toata sfera de fapte ce se pot comite in
cadrul familiei. De exemplu, violul se poate comite, de asemenea, asupra
unui membru de fam, dar violul savarsit asupra unui membru de fam este
incriminat la norma de viol ca o varianta agravanta a violului simplu.
Art. 177 defineste notiunea de membru de fam.
La litera c de la art 177, al.1, Curtea Const a declarat
neconstitutionalitatea sintagmei „in cazul in care convietuiesc”
Cand vine vorba de litera c, de persoanele care au relatii
asemanatoare acelora dintre soti, putem lua ca exemplu logodna,
institutie prevazuta in CC.
In dreptul penal, interpretarea prin analogie nu este permisa, mai
ales daca vorbim despre interpretare in malam parte (adica in defavoarea
partii). Nu este permisa pentru ca ea se abate de la principiul legalitatii
incriminarii, principiu care este prevazut in art. 1 si de la principiul
separatiei puterilor in stat. Intrucat politistii fac parte din puterea
executiva, iar ei trb sa aplice legea, nu pot face analogii, sa interpreteze
legea de la un articol la altul, cum nici puterea judecatoreasca nu poate
interpreta prin analogie.

**Cand se spune „relatii asemenatoare acelora dintre soti” si avem

un cuplu de homosexuali care locuiesc impreuna de 10 ani, iar unul
comite o crima pasionala asupra celuilalt, vom retine un omor
(simplu/calificat) sau ii vom considera membri de familie, iar fapta va fi
incadrata pe art 199??
Este o diferenta intre cele 2 incadrari pt ca la violenta in fam,
pedepasa este sporita cu o patrime si 2 organe judiciare nu pot interpeta
aceeasi speta in mod diferit, iar intr-un caz sa se incadreze pe omor, iar in
celalalt caz pe violenta in fam.

Violenta in familie, fiind o fapta complexa, absoarbe atat sub

aspect obiectiv, cat si sub aspect subiectiv toate elementele de continut
ale faptei absorbite, ceea ce inseamna ca se poate comite, dpdv subiectiv,
cu intentie. Atunci cand violenta in familie iti absoarbe o fapta comisa
intentionat, violenta in fam se comite cu intentie, cand absoarbe un LCM
comis cu intentie depasita, violenta in fam se comite cu intentie depasita,
cand absoarbe loviri sau alte violente comise cu intentie depasita, violenta
in fam va fi tot cu intentie depasita.
Alin2: Cand faptele de la 193 si 196 (unde actiunea penala se pune
in miscare la plangerea prealabila a victimei) sunt comise asupra unui
membru de fam, actiunea penala poate fi pusa in miscare si din oficiu,
insa impacarea inlatura raspunderea penala.
Predare nr.5

Art. 200 Uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre

mama

Norma juridica este cea care exprima ceva. Poate exista concurs de
infr intre 2 alineate ale aceluiasi articol.
Alin. 2 prevede o fapta complexa, absorbind o fapta dintre acelea
prev la art 193-195. Nu se poate lua concurs formal intre alin.1 si alin.2
niciodata pentru ca ori moare ori nu. Daca se produc vatamarile
corporale, se merge pe alin 2, daca se produce uciderea intentionata, se
merge pe alin.1
Art 280 incrimineaza 2 fapte sub denumirea de cercetare abuziva.
Alin.1 incrimineaza fapta de intrebuintare de promisiuni, amenintari sau
violente impotriva unei pers urmarite sau judecate intr-o cauza penala, iar
alin.2 incrimineaza fapta de producere, falsificare sau ticluire de probe
nereale de catre un organ judiciar, alineat care prevede sanctionarea cu
aceeasi pedeapsa ca la alin.1.
 Sintagma „cu aceeasi pedeapsa” are semnificatia de a semnala
prezenta unei variante asimilate celei de baza.
Asadar, daca in aceeasi imprejurare, un organ judiciar produce,
falsifica sau ticluieste probe nereale si mai recurge si la amenintari sau
promisiuni, nu va exista niciun impediment legal in a se retine un concurs
de infractiuni format din 2 infr de cercetare abuziva, una prev in dispoz
alin.1, iar cealalta prev in dispoz alin.2.
Daca faptele incriminate sunt distincte, savarsirea lor in aceeasi
imprejurare duce la un concurs de infr.
Apar probleme sub aspectul momentului de debut al perioadei de
nou-nascut, pentru ca acelasi CP incrimineaza fapta de vatamare a fatului,
precum si fapta de intrerupere a cursului sarcinii. Viata este un fenomen
complex biologic, psihologic si social care nu apare in mod spontan odata
cu expulzia fatului din uterul matern.
Avem de la fecundarea ovulului, ou, zigot, morula, lastocist, fat.
Fatul apare la sfarsitul celei de-a 8 a saptamana, iar procesul nasterii se
termina odata cu expulzia fatului in afara uterului, indiferent ca nu s-a
taiat cordonul ombilical pentru ca, odata cu parasirea uterului, acel nou-
nascut respira singur si are viata intependenta, nu mai traieste prin
intermediul placentei mamei. Asadar, odata cu expulzia fatului afara, vom
avea ca incadrare juridica art 200, si nu art 202 privind vatamarea fatului.
Deci, termenul de nou-nascut apare atunci cand fatul este in afara
uterului, indiferent ca este sau nu taiat cordonul ombilical, iar perioada
finala este la 24h dupa nastere.
Subiectul activ calificat si nemijlocit aici este mama aflata intr-o
stare de tulburare, ea fiind subiect calificat si unic.
Persoanele care ajuta la uciderea copilului, adica pe mama, nu vor
putea raspunde pentru fapta aceasta, ci in sarcina lor se va retine instigare,
complicitate ori autorat la fapta de omor.

Ne amintim ca subiectul activ este de doua feluri:

a) subiect activ nemijlocit: autorul sau coautorul
b) subiect activ mijlocit, acela care are nevoie de mijlocirea altcuiva,
adica de autor, iar aici ne referim la instigator sau complice
(participatia penala)

De retinut, aceste norme incrimineaza infr complexe pt ca au

aptitudinea de a incorpora fapte, ele absorb fapte distinct prevazute de
legea penala, pe temeiul calificarii si unicitatii subiectului activ. Deci
aceste fapte prevaz de alin.1 si 2 de la art 200 sunt infr complexe
intotdeauna, dar si simple.
Infr simpla in limbajul juridic inseamna ca se consuma imediat, nu
se desfasoara in timp pt a se consuma.
 In drept, opusul lui simplu nu este complex, ci continuu
Atat latura obiectiva, cat si latura subiectiva a faptelor absorbite se
regaseste in latura obiectiva si subiectiva a faptei in care se absorb. De
exemplu, vinovatia poate sa imbrace forma intentiei depasite la alin.2 al
acestui art daca ceea ce se absoarbe este o fapta de LCM, pe cand la alin.
1 vinovatia nu poate imbraca forma intentiei depasite, deoarece acolo
fapta absorbita este omorul care este comis cu intentie spontana sau
repentina
Intentia spontana/repentina este acel tip de intentie care se
formeaza sub impulsul unei stari de tulburare, apare in mod spontan, fiind
opusul intentiei premeditate.

(Dreptul penal protejeaza valoarea sociala, adica viata, pe cand

dreptul civil protejeaza drepturile noastre ca oameni la viata...)

Un alt exemplu unde alineatele aceluiasi articol se pot lua in

concurs si repr fapte diferite este hartuirea, unde putem retine alin.1 cu
alin.2.
La violarea vietii private (226) la fel, o fapta este sa detii materiale
cu o persoana, alta fapta sa divulgi materialele acelea altcuiva, iar alin 5
prevede ca si fapta ce consta in plasarea mijloacelor tehnice in vederea
savarsirii faptelor prev la alin.1 si 2 constituie o alta infractiune,
nemaiavand valenta unor acte de pregatire
*Desi actele de pregatire nu sunt incriminate de catre legiuitor, prin
exceptie, acesta prevede in mod expres la unele infractiuni incriminarea
lor ca si o fapta de sine statatoare, cum este cazul alin.5. Plasarea
mijloacelor tehnice constituie o fapta penala si nu acte de pregatire.
Asadar se poate retine fara probleme un concurs de infr intre alin 5 cu
alin 2 si 1 de la art 226 CP.

Agresiuni asupra fatului. Sunt doua fapte care au ca obiect al

protectiei penale produsul conceptiei umane
Art 201- intreruperea cursului sarcinii
Art 202- vatamarea fatului

Intreruperea cursului sarcinii este incriminata intr-o varianta de

baza si mai multe variante agravate.
Nu orice intrerupere de curs de sarcina este ilegala. Pentru ca
intreruperea sa fie fapta prevazuta de legea penala, este necesar sa fie
indeplinite cumulativ mai multe conditii de la alin.1, literele a b si c.
Aceasta intrerupere de sarcina, denumita si avort de electie se face
doar indeplinindu-se cumulativ cele 3 cond.
 Alin.1 presupune consimtamantul femeii insarcinate, pe cand alin.2
(varianta agravata) presupune ca intreruperea sa se faca fcara
consimtamantul femeii.
In alin. 3 sunt prev niste fapte care se comit cu intentie depasita.
Daca X o bate pe o femeie insarcinata in 18 saptamani de sarcina si
ii produce avortul, vom incadra vatamare corporala pe litera d, care a
produs avortul, dar daca sarcina este de peste 24 de sapt, vom lua concurs
de infr intre vatamare corporala pe litera e (daca nu e cazul de litera e,
vom lua pe litera b sau pe loviri si alte violente) si intreruperea cursului
sarcinii.
Obiectul protectiei penale la vatamare corporala: mama si in
subsidiar, fatul
Obiectul protectiei penale la intrerupere: fatul si in subsidiar, mama

Exista o cauza de inexistenta a infr, vorbim despre avortul

terapeutic, atunci cand intreruperea sarcinii cursului sarcinii se intrerupe
din motive terapeutice, in interesul mamei sau al fatului, facuta in cond
alin.1

Vatamarea fatului. Art. 202

Cel mai probabil, ar trebui sa avem o definitie a notiunii de fat, dar

in opinia cursului „fatul” este produsul conceptiei umane incepand cu
sfarsitul celei de-a 8 a sapt de sarcina si pana in momentul expulziei
fatului ca parte a procesului nasterii ori pana la extractia fatului din uterul
matern pe cale chirurgicala.
O infr de vatamare a fatului se poate produce in timpul sarcinii sau
in timpul nasterii, iar in functie de acest moment al vatamarii se va face
incadrarea la alin. 1, 2 sau 3.

Infr privind obligatia de asistenta a celor in primejdie.

Art.203 Lasarea fara ajutor a unei persoane aflate in dificultate

Aceasta este o fapta omisiva care se greveaza pe preexistenta unei

persoane care are statutul de victima in sensul ca se afla intr-o situatie in
care viata, integritatea corporala ori sanatatea sa este in pericol si nu are
putinta de a se salva. Acesta este statutul sau victimal.
Aceasta fapta se poate comite in raport cu victima unui accident
rutier grav sau o pers care este pe punctul de a se ineca.
Este o incriminare pe calea normei onerative.
Elementul material este intotdeauna omisiv, se manifesta prin
abstentatiune, iar omisiunea poate sa priveasca fie ajutorul oferit, fie
instiintarea autoritatilor. A nu se intelege ca persoana care trebuie sa ofere
ajutor are dreptul de optiune. De exemplu daca darea ajutorului este
posibila fara a pune in pericol viata salvatorului, aceasta devine prioritara.
Daca X il vede pe Y ca se ineaca si poate sa il salveze fara sa se puna in
pericol, are obligatia de a-l salva, nu de a astepta autoritatile, zicand ca le-
a anuntat.
Nu pot avea calitatea de subiecti activi mijlociti/nemijlociti
persoanele care au adus victima in stadiul respectiv pentru ca este in
contradictie cu situatia premisa care prevede gasirea persoanei in acea
situatie si nu aducerea ei in starea respectiva.
Exista o situatie ca fapta sa nu constituie infractiune, prevazuta in
norma de la alin.2, daca salvatorul s-ar pune pe sine in pericol pt a salva
pe altcineva, intrucat legea penala nu poate sa-ti ceara sa te autovatami
sau sa te duci la moarte pt a salva pe altul.

Art.204 Împiedicarea ajutorului

Situatia premisa care consta in preexistenta unui pericol iminent si

grav pt viata, integritatea corporala sau sanatatea unei persoane, iar de
data aceasta avem un comportament activ din partea faptuitorului, care,
intelegand necesitatea ajutorului pt victima, se opune acestuia de o
maniera comisiva, impiedicandu-l.
Cele doua fapte creeaza o protectie completa, atat sub aspectul
sanctionarii faptei comisive, cat si omisive pt aceia care se afla intr-o
stare victimala.
Sub aspect subiectiv, oricare dintre aceste fapte se comite cu
intentie, care poate fi directa sau indirecta, chiar daca prezenta intentiei
indirecte in cazul faptei de impiedicare a ajutorului pare mai mult
teoretica.

Infractiuni contra libertatii persoanei

Art. 205. Lipsirea de libertate in mod ilegal

Avem o fapta care este incriminata intr-o varianta de baza, o

varianta asimilata si 2 agravate. Varianta de baza a faptei presupune
lipsirea de libertate, textul de lege protejand sub aspectul obiectului
juridic special libertatea fizica a persoanei de a se misca sau nu in acord
cu vointa sa.
Desi dpdv al elementului material, de regula este o infr continua
permanenta, in sensul in care lipsirea de libertate trebuie sa dureze o
anumita perioada de timp, perioada a carei durata se apreciaza mereu
judiciar de la caz la caz, astfel incat magistratul sa constate existenta
ingradirii libertatii fizice a pers in raport cu vointa acestuia. Totusi, nu
este exclusa posibilitatea retinerii acestei fapte in configuratia sa simpla,
atunci cand nu dureaza in timp pentru a-si realiza continutul, insa, cu
precizarea ca in anumite situatii, aprecierea judiciara a tipicitatii faptei
trebuie sa aiba in vedere vointa victimei de a se misca intr-un anume sens,
adica ca intr-o anumita imprejurare sa comita un anume act. Daca victima
respectiva are obligatia de a face ceva intr-un anume moment, chiar daca
lipsirea de libertate are o durata f scurta de timp, aceasta infr are
caracterul uneia simple, tocmai din pricina faptului ca in momentul
respectiv victima avea o indatorire de indeplinit si se va considera lipsirea
de libertate a victimei.
Singura cerinta care intregeste elementul material este ca lipsirea
de libertate sa aiba caracter ilegal. In mod ilegal presupune sa nu existe
nicio dispozitie legala pe care sa se intemeieze actiunea de lipsire de
libertate.
Daca lipsirea de libertate se intemeiaza pe baza unui ordin
autoritatii legitime, adica un mandat de executare, mandat de arestare
preventiva, incheiere prin care s-a dispus arestarea la domiciliu, atunci
este legala.
Fapta din alin. 2 incrimineaza varianta asimilata. Daca victima este
una iresponsabila si nu percepe valoarea sociala pe care o protejeaza
legea.
Varianta din alin. 3 este varianta agravata si anume, daca fapta este
savarsita de:
a) o pers inarmata. Art 179 CP def armele. Legea 295/2004 legea
armelor. Asadar, simpla posesie a unei arme a faptuitorului in
momentul lipsirii de libertate a victimei, chiar daca arma nu este
vizibila pt victima, justifica retinerea agravantei, deoarece
agravarea aceasta este justificata de 2 ratiuni: odata ca prezenta
armei intareste increderea faptuitorului in reusita actului sau
infractional, iar doi la mana, in cond in care arma este vizibila,
aceasta are efect intimidant asupra victimei. Chiar daca lipseste
aceasta a doua cerinta, nu inseamna ca persoana nu este inarmata si
dispare prima conditie.
Asadar, nu are importanta daca arma este sau nu vizibila in
materia acestei infr.
Alin.2 al art 179 prevede faptul ca este asimilat unei arme
orice alt obiect de natura a putea fi folosit ca arma si intrebuintat pt
atac. Asta inseamna ca obiectul respectiv pt a avea calitatea de
arma trebuie sa creeze pericol si sa fi fost intrebuintat exclusiv pt
lipsirea de libertate.
Alin.1 si 2 al art 179 se aplica in cazul infr de lipsire de
libertate.
 La furt calificat de exemplu, una dintre cazuri este atunci
cand infractorul este inarmat, referindu-ne strict la alin. 1 de la art
179, la armele declarate astfel prin lege, intrucat prin art.2 am avea
o talharie, nu un furt calificat. Daca am un cutit sau o bata si le
folosesc pt a fura, adica obiecte asimilate acelora unor arme
(alin.2) retinem deja o talharie.

b) Asupra unui minor (pers care nu a implinit 18 ani)

c) Punand in pericol sanatatea sau viata victimei. Aceasta
consecinta de la litera c este una savarsita cu intentie depasita.
Aceste urmari imediate care consuma gravitatea faptei creeaza
tipicitatea faptei doar daca imbraca forma intentiei depasite sub
aspect subiectiv, pentru ca daca punerea in pericol se face
intentionat, se va retine concurs de infr intre lipsirea de libertate si
tentativa de omor, savarsita cu intentie indirecta. Exemplu: lipsesti
de libertate o pers si nu ii dai apa 4 zile, ii dai in a 5 a zi, iar in
certificatul medico-legal se constata ca a fost pusa in pericol viata
victimei, avem tentativa de omor cu intentie indirecta. Aici avem
doua elemente materiale, primul ca o incui si al doilea ca nu ii dau
apa, deci se poate retine concurs si daca moare victima, pe cand
daca decesul se produce prin simpla si unica fapta de lipsire de
libertate, se va retine doar infr de lipsire de libertate cu aplic. alin.
4 (moartea victimei)

**!! Fapta reprezinta o actiune sau o inactiune. La aceasta infr nu se pot

retine in concurs alin. 1 cu alin. 3 pentru ca avem aceeasi fapta (actiunea
de lipsire de libertate) cu anumite conditii agravante, pe cand la
cercetarea abuziva, de exemplu, art.280 prevede la alin.1 o fapta, o
actiune, pe cand la alin.2 prevede o alta fapta ce constituie infr si pot fi
luate in concurs. La art. 205, alin.3 si exprimarea din CP „fapta savarsita
la alin.1” ne indica ca este vorba de una si aceeasi actiune/fapta, deci nu
putem retine concurs intre alineatele aceluiasi articol.

Art.206 Amenintarea

Daca lipsirea de libertate a pers este o fapta impotriva libertatii

fizice a pers, amenintarea pune in pericol libertatea psihica. Norma
prevede in prima parte a alin.1 ca este necesar ca amenintarea sa se faca
in legatura cu savarsirea unei infractiuni. Daca ea se face in legatura cu o
contraventie, nu avem amenintare.
O infr are 2 perioade: faza interna si faza externa. Simpla
amenintare ”ba te omor” dupa ce faptuitorul ia decizia de a ucide pe
cineva repr faza orala a fazei interne, nu infr de amenintare.
 Norma cere aptitudinea faptei de a produce o stare de temere si este
suficient pt a retine infr de amenintare. Noi nu retinem amenintarea sau
nu in functie de cat de frica i-a fost victimei, intrucat unor persoane poate
nu li se declanseaza frica din diverse motive. Acest lucru nu inseamna ca
fapta de amenintare nu exista. Noi trebuie sa ne raportam la infractori si
la fapta cand stabilim daca avem sau nu infractiune, nu la atitudinea
victimei.
Desi fapta de amenintare are caracter autonom, ea se poate regasi
in continutul multor altor infr, cum ar fi: santaj, viol, talharie.
De exemplu, daca o victima a fost amenintata, dar acesteia nu i-a
fost frica si totusi faptuitorul i-a furat telefonul, vom retine sau nu
talharie? Fara infr de amenintare nu se poate retine talharia, ci furtul, dar
odata ce amenintarea a existat, vom lua talharie.
 In literatura de specialitate, autorii considera ca la amenintare
nu exista obiect material pentru ca libertatea psihica a pers este
o valoare imateriala si nu are aptitudinea de a se ingloba intr-o
entitate materiala. Tiganoaia nu este de acord cu aceasta opinie,
intrucat nu poate exista o infr savarsita impotriva unei persoane
care sa nu aiba ca obiect juridic persoana. Libertatea psihica,
fizica si orice valoare care tine de persoana, trebuie sa isi
gaseasca sediul material in persoana, in corpul fizic, fie ca e
corp, minte, creier etc.. Asadar, la orice infr impotriva
persoanei, obiectul material e corpul persoanei, persoana.
Aceasta este entitatea materiala care are aptitudinea de a ingloba
toate acele valori sociale pe care legea penala le protejeaza.
Doar pentru ca noi judiciar nu putem sa cuantificam aceasta infr
de amenintare, nu inseamna ca ea nu produce adrenalina in
corpul persoanei, cresterea tensiunii, etc.

Predare nr 6
Santajul. Art. 207

Norma de santaj este prezentata intr-o varianta de baza, o varianta

asimilata si o varianta comuna agravata. Prin „comuna” ne referim la
faptul ca agravarea opereaza atat pt varianta din alin.1, cat si pt cea din
alin.2
Obiectul juridic al santajului este libertatea psihica a pers, iar
atunci cand santajul se comite prin amenintare are obiect material, desi
literatura de specialitate nu este de acord.
 Sub raport obiectiv, latura obiectiva a infr de santaj presupune o
activitate de constrangere, constrangerea fiind elementul material.
Realitatea obiectiva nu poate fi niciodata 100% obiectiva, intrucat noi
percepem realitate si intamplarile intr-un mod subiectiv, exemplu ar fi
marturia mincinoasa: unui martor nu i se cere sa spuna adevarul, ci sa
spuna ce a vazut, chiar daca realitatea lui poate este putin diferita. Daca el
spune ca o masina era neagra noaptea, iar ea era maro sau albastra, nu îi
vom retine marturia mincinoasa.
Exemplu de santaj bazat pe hate crimes: X il ameninta pe Y care e
gay si dascal la biserica ca va distribui pozele cu el in diverse ipostaze si
va afla toata lumea de la biserica de orientarea lui sexuala daca nu ii va da
suma de 3.000 de lei. Aceasta infr este de santaj, cu aplicarea
circumstantei agravante de la art. 77, litera h. Deci, incadrarea infr in
exemplul de fata, fiind vorba de un interes patrimonial prevazut la alin.3
(varianta agravanta a normei), se va face: santaj in varianta sa agravata
asimilata, prevaz de art. 207, alin.2 si 3 cu aplicarea art.77, litera h CP
Anumite fapte au caracter complex, in sensul in care absorb in
continutul lor alte fapte prevaz de legea penala, asta fiind complexitatea
legala in conform cu art 35, alin.2 CP. In principiu, sunt 2 tehnici
normative pe care legiuitorul le foloseste la absorbtie:
a) Ori individualizeaza in cuprinsul faptei respective ca atare fapta
absorbita, de exemplu la talharie avem „furtul savarsit prin....”.
Cand specifica „furtul savarsit prin amenintari”, te duce direct la
206, iar asta inseamna ca art.206 se absoarbe cu totul, indiferent
cate variante sunt, pentru ca fapta este individualizata.
b) Ori foloseste termeni generici, cum ar fi in exemplul nostru de la
infr de santaj termenul „constrangerea”.
In principiu, noi vorbim de absorbtia variantei de baza a tuturor
faptelor care pot avea semnificatia constrangerii. Cand vorbim de
constrangere, ne referim la o amenintare, adica o constrangere
morala sau la o constrangere fizica. Daca vorbim despre o
constrangere morala, fapta absorbita este amenintarea cu totul, cu
toate variantele. Daca vorbim de constrangerea fizica, vom retine
ca se absoarbe doar varianta de baza a faptei celei mai putin
grave. Ceea ce inseamna ca dintre faptele de violenta intentionate
(loviri si alte violente si vatamare corporala) se absoarbe doar
varianta de baza de la ”loviri sau alte violente”, adica doar art. 193,
alin.1. Ori de cate ori gasim intr-o norma termeni generici, cum ar
fi „constrangerea”, „violente”, ceva ce nu poate fi identificat cu
denumirea marginala a normei, unde s-ar absorbi toata norma,
inseamna ca luam cea mai putin grava fapta care poate fi pusa
acolo.
 Per a contrario, toate faptele de violenta fizica care
excedeaza acestui prag de intensitate prev la 193, alin.1 intra in
concurs cu santajul. Daca l-a batut putin mai tare vom avea concurs
intre 207 si 193, alin.2. Daca l-a batut putin si mai mult, avem
concurs intre 207 si art 194., in functiede constatarile medico-
legale din dosar referitoare la consecinte, la nr. de zile.
Constrangerea in cadrul santajului trebuie orientata catre: a
da, a face, a nu face sau a suferi. Aceasta este cerinta care
intregeste elementul material.
Pe latura subiectiva, orice varianta de santaj se comite doar
cu intentie directa pentru ca prezenta scopului in norma de
incriminare are semnificatia existentei calificarii intentiei. Scopul
califica intentia. Asadar, santajul se poate comite doar cu intentie
directa calificata prin scop, iar scopul este elementul circumstantial
de latura subiectiva supus probatiunii judiciare.

Hartuirea- Art.208

Aici avem 2 fapte distincte care pot fi retinute in concurs. Fapta de

hartuire este o fapta care, in mod teoretic, ar trebui considerata fapta de
obicei. Acest lucru ne este indicat si de sintagma „in mod repetat” din
varianta de baza din alin.1. O infr de obicei este o forma a unitatii legale
de infr care presupune ca acel comportament incriminat sa se repete de un
nr. suficient de mare cat sa atribuie caracterul de obisnuinta, avand ori o
obisnuinta ori o indeletnicire.
Desi Udroiu precizeaza ca repetabilitatea faptei de 2 ori este
suficienta pt a sustine ca avem o obisnuinta, iar infr este de obicei,
Tiganoaia nu este de acord, fiind necesara repetabilitatea ei de mai multe
ori pt a fi infr de obicei, dar este vina legiuitorului ca nu precizeaza.
**!! Daca fapta s-a repetat de 2 ori, fapta este tipica, cu atat mai
mult daca s-a repetat de mai multe ori.
In cuprinsul normei, legiuitorul precizeaza „cauzandu-i astfel o
stare de temere”, starea de temere fiind o stare de pericol concret.
Exista 2 tipuri de infr de pericol:
a) Infr de pericol abstract- sunt acelea care in cuprinsul normei care le
incrimineaza nu au cerinte privitoare la o anumita stare care sa se
produca, dar daca in cuprinsul normei se produce o astfel de stare,
acela devine element de probat. Trebuie probat faptul ca victima s-
a temut.

b) Infr de pericol concret

Exista posibilitatea retinerii in concurs a celor 2 alineate.

 Pt tipicitatea faptei prev la alin.1 este suficienta repetarea sa de 2
ori, pe cand pt varianta atenuata de la alin.2 si o simpla actiune sau conv
telefonica este suficienta pt a se retine infr de hartuire daca s-a constatat
ca prin acel continut s-a instalat starea de temere a victimei, intrucat
norma prevede „prin frecventa sau continut”.
Fapta de hartuire prev in alin.2 este supusa principiului
subsidiaritatii. Principiul subsidiaritatii inseamna ca noi retinem ca fapta
respectiva va fi incadrata in art 208, alin.2 doar daca fapta aia nu a fost
mai grava, cum ar fi santajul. La santaj, fapta e mai grava si se retine doar
santajul. Aceasta fapta de la alin.2 art 208 este ce ramane daca nu avem o
alta fapta mai grava pe care s-o retinem.

Traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile

Art.209- SCLAVIA

Exista forme moderne de sclavie, cele consemnate in documente. ??

Diferenta dintre sclavie si trafic de persoane: Sclavia se caracterizeaza
prin faptul ca reduce fiinta umana la nivelul unui obiect, pe cand traficul
de persoane aduce atingere grava demnitatii umane, dar nu reduce fiinta
la nivelul unui obiect.
Cand vorbim de sclavie, fiinta umana este un simplu obiect care poate fi
traficata, vanduta fara nicio problema intre 2 stapani de sclavi, care poate
fi folosita exact ca pe un obiect, tinuta in lanturi.
Caracteristica definitorie in raport cu traficul de persoane ese intensitatea.
Intensitatea suferintei in cazul sclaviei anuleaza orice caracteristica
umana, pe cand la traficul de persoane nu se ajunge la nivelul in care
faptuitorul sa o considere un simplu obiect, ci ii exploateaza anumite
resurse: o pune sa munceasca, sa se prostitueze.

Traficul de persoane. Art. 210

Elementul material poate imbraca forma unor actiuni alternative, precum:
recrutare, transportare, transferare, adapostire sau primire a unei pers in
scopul exploatarii sale.
Recrutarea presupune o actiune initiala de identificare a unei
potentiale victime si de recrutare a acesteia in vederea viitoarei sale
exploatari. Dpdv criminologic exista anumite caracteristici: victime care
provin din zone defavorizate economic, etc
Transportarea implica acest caracter transfrontalier, de la locul recrutarii,
victima este transportata la locul exploatarii
Transferarea presupune un transport pe o distanta mai mica intre 2
stabilimente a doi traficanti, intrucat exista retele de crima organizata, fiin
organizati.
Adapostirea repr posibilitatea de cazare a lor pe drum
Acela care recurge la aceste fapte/ actiuni sunt autori, dar aceasta infr
poate fi comisa in coautorat, cand unul recruteaza, altul transfera, altul
transporta si vom avea 3-4-5 coautori. Organul judiciar trebuie sa
cerceteze sa nu fie vorba despre constituirea unui grup infractional
organizat, infr prevaz de art. 367, ceea ce ar insemna ca vom retine art.
367 in concurs cu 210 sau 211.
Aceste actiuni sunt elementul material. Urmarea imediata a faptei
respective consta in starea de pericol la adresa demnitatii victimelor. Pt
existenta tipicitatii traficului de pers, actiunile elementului material trb sa
se savarseasca in anumite conditii:
a) Constrangere (amenintare sau 193, al.1), rapire (luarea pers contra
vointei sale dintr-un loc si ducerea ei in alt loc), inducere in eroare
(amagirea) sau abuz de autoritate (formala/informala si poate sa
derive din diverse calitati pe care victima le are in raport cu
infractorul: exemplu: antrenorul victimei de tenis)
b) Profitand de imposibilitatea de a se apara sau de a-si exprima
vointa sau de starea de vadita vulnerabilitate a acelei pers
(faptuitorul constata ca victima se afla in acea stare vadita de
vulnerabilitate si se foloseste de acest lucru. Daca nu se foloseste
de imposibilitatea de aparare sau de vulnerabilitate, fapta nu este
tipica. Trebuie sa ii cunosti starea si sa profiti de ea)
c) Oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani/ alte foloase in
schimbul consimtamantului persoanei care are autoritate asupra
acelei pers. Aici unul isi foloseste abuzul de autoritate, iar ulterior,
celalalt cumpara persoana, ei fiind coautori, dar modalitatile
distincte de comitere a faptei este una pe litera a si una pe litera c,
ei savarsesc nemijlocit una si aceeasi fapta de trafic de pers cu o
singura victima in vederea exploatarii acesteia.
Cerinta in vederea exploatarii acesteia este definita in art. 182 CP.
Aici avem formele exploatarii.
 Formele exploatarii sunt cerute doar ca scop, deci nu este
necesar pt existenta infractiunii ca exploatarea sa aiba loc.
Infractiunea se consuma in momentul in care ai recrutat in
scopul ala, prin mijoloacele alea. Nu este necesar sa se produca
efectiva exploatare a pers, sens in care nu putem sa spunem ca
aia este tentativa. Tentativa trebuie sa fie in raport cu tentativa
de recrutare, cu tentativa de transportare.., nu cu tentativa de
exploatare, deoarece exploatarea se cere doar ca scop si scopul
este element de latura subiectiva, neavand incidenta asupra
laturii obiective, adica realizarea efectiva a acestuia
 Daca nu sunt utilizate aceste mijloace, de la a la c, actiunea de
transferare, transportare.. nu este tipica
** Aceste conditii sunt singurele care diferentiaza traficul de pers
de traficul de minori, intrucat la traficul de minori simpla recrutare,
transferare.. repr fapta tipica, necontand cum. La minori nu avem
nevoie de alte elemente ajutatoare, considerandu-se ca victimele
sunt f vulnerabile, fiind minori

Pluralitatea subiectilor pasivi determina pluralitatea de infractiuni. Daca

avem 2 victime, avem 2 infractiuni. Aceasta regula este una stabilita
jurisprudential, dar si legea precizeaza in norma sintagma „a unei
persoane”, „a unui minor”, pe cand in norma de la prostitutie, legea
prevede „de catre una sau mai multe persoane”, ceea ce inseamna ca
acolo unde pluralitatea de subiecti pasivi nu genereaza pluralitate de infr
este prevazuta expres in norma (fapta aceluiasi proxenet care in aceeasi
imprejurare obliga 2 sau mai multe victime sa se prostitueze este o
singura fapta
** Dar o persoana care in aceeasi imprejurare recruteaza sau transporta 2
persoane sau 2 minori in vederea exploatarii lor savarseste un concurs de
infr.

La traficul de persoane 210, avem o varianta agravata, atunci cand

subiectul activ nemijlocit este un functionar public in exercitiul
atributiilor de serviciu
Avem si la traficul de minori 211 niste variante agravante:
Avem la litera c) punerea in pericol a vietii minorului, fapta este savarsita
mereu cu intentie depasita. TOTUSI, daca punerea vietii minorului in
pericol s-a savarsit cu intentie, se va retine concurs de infr intre art 211,
alin.2 cu infr de tentativa la infr de omor
La litera d) avem fapta savarsita de un membru de familie sau de o pers
cu care victima convietuieste, agravarea faptei dand-o calitatea
subiectului activ. A convietui nu inseamna a locui sub acelasi acoperis.
La litera e) vorbim despre un anume raport care se afla intre faptuitor si
victima, raport ce predispune victima la existenta unui ascendent moral al
faptuitorului. Cand vorbim de ingrijire (orice pers care ingrijeste victima),
paza (paznic la scoala), tratament (doctori), ocrotire (asistenti maternali,
tutori), educare (invatatori)
In general, a trafica inseamna a desfasura o activitate pt a obtine un profit
material, indiferent despre ce trafic vorbim

Art. 212- Supunerea la munca fortata sau obligatorie.

Munca fortata este aceea la care persoana este supusa contra vointei sale,
fara sa rezulte vreo obligatie legala in acest sens. Este facuta sub impulsul
constrangerii fizice sau psihice. Exemplu: il iau pe X de pe strada cu forta
si ii zic sa imi faca curat in curte, daca nu il bat, il amenint.
Munca obligatorie are aparenta de a reveni faptuitorului ca si cand ar fi
obligatia lui, dar obligatia este stabilita contra legii. Exemplu: te tine seful
peste program fara dispozitie.

Art. 213- Proxenetismul

Alin. 4 defineste prostitutia. Per a contrario acestei definitii, intelegem ca

daca o pers intretine acte sexuale cu aceeasi pers in vederea obtinerii unor
foloase materiale, nu este prostitutie.
Persoana care practica prostitutia nu este victima
Determinarea sau inlesnirea prostitutiei sunt acte de autorat ca in cazul
determinarii sau inlesnirii sinuciderii. Este posibila si participatia penala
sub forma instigarii mediate, adica instigare la instigare.Prin inlesnire a
prostitutiei intelegem de exemplu, punerea la dispozitie a unei garsoniere.

Art. 217 prevede ca, in legatura cu infr de proxenetism, se pedepseste

doar tentativa la fapta de la alin.2, nu si cea de la alin.1
Tentativa se pedepseste doar cand legea prevede in mod expres aceasta.
Subiectul pasiv de la alin.2 este o persoana adulta. Exista o scapare a
legiuitorului la art 217 privind incriminarea tentativei, in sensul ca la alin
3 de la proxenetism, norma specifica faptul ca „daca faptele prev la alin.1
si 2 sunt savarsite asupra unui minor”, deci exista posibilitatea de a
determina sau inlesni practicarea prostitutiei prin constrangere si asupra
unui minor, deci si tentativa la alin.3 ar trebui sa fie incriminata.

Art.214- Exploatarea cerșetoriei

Cersetoria ca si prostitutia nu sunt fapte prev de legea penala, ci

exploatarea cersetoriei.
Noi constatam ca aceasta fapta poate sa fie comisa de orice
persoana, insa are in postura subiectului pasiv pe un minor sau pe o pers
care are dizabilitati fizice sau psihice.
Fapta pers care il determina sa practice cersetoria, deci il convinge
sa apeleze, in mod repetat nu este infractiune de obicei in acest caz
particular, deoarece fapta se consuma in momentul in care l-a determinat
o singura data ca el sa practice acest lucru in mod repetat. Repetabilitatea
nu priveste actiunea elementului material, adica de a determina persoana
sa practice cersetoria, ci priveste caracterul actiunii desfasurate de
victima.
 Determinarea se poate face ca la civil, uno ictum, dintr-odata.
In cadrul normei, regasim sintagma „sa apeleze la mila publicului”,
deci fapta se consuma odata cu apelarea efectiva, in momentul in care
organul judiciar il prinde pe minor ca apeleaza in mod repetat la mila
publicului. Daca l-ai prins de doua ori, actiunea este suficienta pt a o
putea incadra, cu atat mai mult daca il prinzi de mai multe ori.
Cersetoria, furtul din buzunare sunt fapte la nivelul crimei
organizate, fapte generatoare de bani pt crima organizata.
Nu este greu de probat ca cere mila publicului, ci actiunea de
determinare, pentru ca victimele sunt batute zilnic si ele stiu ca statul nu
le ofera suficienta protectie, astfel incat ele sa recunoasca.
Avem variante agravante cand fapta se comite prin constrangere sau de
catre un parinte, tutore, ori de persoana care il are in grija.

Predare nr.7

Art.215- Folosirea unui minor in scop de cersetorie

Aceasta fapta este diferita de exploatarea cersetoriei prin prisma

calitatii subiectului activ, in sensul in care acesta este calificat, iar din
aceasta cauza, natura circumstantierii impune si anumite cauze. In
concret, autor al faptei poate fi doar un major care are capacitatea de a
munci, din acest pdv fiind necesar ca organul judiciar sa aprecieze daca
exista aceasta capacitate sau daca dimpotriva, pers respectiva a fost
declarata inapta pt munca de catre organismele abilitate (medicina
muncii).
In cazul unui aviz apt de munca, fapta va fi tipica, insa vor fi avute
in vedere aceste aspecte la individualizarea pedepsei. Cerinta esentiala
care intregeste actiunea elementului material este ca majorul sa se
foloseasca, in scopul de a cersi, de prezenta unui minor, per a contrario,
fapta nu este tipica.
Fapta este intotdeauna una intentionata si se comite doar cu intentie
directa, calificata prin scop. De asemenea, repetabilitatea actiunii de a
cere ajutor ese o cerinta a normei de incriminare (de cel putin 2 ori), fiind
aplicabile mutatis mutandis

Art.216- Folosirea serviciilor unei pers exploatate

Legiuitorul incrimineaza utilizarea vreuneia sau a mai multora

dintre serviciile mentionate in art. 182 CP, prestate de o persoana despre
care beneficiarul stie ca este victima a traficului de pers ori de minori.
 Intelegerea corecta a acestui concept presupune referirea la dispoz.
art. 182, potrivit caruia prin exploatarea unei pers se intelege:
a) Supunerea la executarea unei munci sau indeplinirea de
servicii, in mod fortat.
Traficul de minori, de pers nu presupune doar la supunerea
prostitutiei, ci si sa faca o munca fortata sau orice alt lucru prev
la art.182
b) Tinerea in stare de sclavie sau alte procedee asemanatoare de
lipsire de libertate ori de aservire
c) Obligarea la practicarea prostitutiei, la manifestari
pornografice in vederea producerii si difuzarii de materiale
pornografice sau la alte forme de exploatarea sexuala
Daca vorbim despre producerea si difuzarea de materiale
pornografice cu minori, fapta va intra in concurs cu fapta de
pornografie infantila, art 374 CP
d) Obligarea la practicarea cersetoriei
e) Prelevarea de organe, tesuturi sau celule de origine umana, in
mod ilegal
Nu are nicio importanta faptul ca persoana respectiva nu
comunica statusul victimal pe care il are. Important este ca
faptuitorul sa cunoasca faptul ca este victima traficului de pers
sau de minori

Art.216 1)- Folosirea prostitutiei infantile

Infr contra libertatii si integritatii sexuale

Art.218- Violul

A nu se confunda libertatea si integritatea sexuala, intrucat sunt 2

notiuni distincte si nu sunt incaltate neaparat prin comiterea aceleiasi
fapte.
Libertatea sexuala presupune libertatea pers de a-si manifesta liber
optiunile sexuale, pe cand integritatea sexuala presupune ca, in principiu,
minorul se bucura de protectia acestei valori sociale, cu anumite limite de
varsta si anumite conditii, neputandu-se vorbi in cazul acestuia de o
libertate sexuala, ci doar despre mentinerea integritatii sale sexuale pana a
ajuns la varsta la care dpdv biologic si psihologic este capabil sa inteleaga
implicatiile libertatii vietii sexuale.
La viol, se incalca in principal libertatea sexuala a victimei, dar
daca violul este comis in varianta agravata a unui minor, se incalca si
integritatea sexuala, intrucat minorul se bucura de protectia integritatii
sexuale. Cand vorbim de un minor, nu mai punem problema libertatii
sexuale, ci doar a integritatii.
Fapta de la art 218 este incriminata intr-o varianta de baza, o
varianta asmilata, iar apoi in raport cu oricare dintre aceste 2 variante,
exista variante de agravare pe temeiul unor elemente circumstantiale de
agravare.
Vom analiza concomitent violul si agresiunea sexuala (art 219).
Problema la oricare dintre aceste 2 fapte nu este manifestarea in sfera
sexualitatii. La viol, de exemplu, nu actul sexual e problema, ci faptul ca
la el se ajunge prin infrangerea libertatii sexuale a victimei, nesocotirea
vointei la practicarea actului sexual.
Deci atat violul, cat si agresiunea sexuala sunt fapte complexe, care
in continutul lor absorb alte fapte prev de legea penala, care au rolul de a
mijloci actele sexuale ori alte asemenea acte de natura sexuala.
Ideea incriminarii violului se bazeaza pe ideea de penetrare. Per a
contrario, tot ceea ce nu implica penetrare, dar este o manifestare in sfera
sexualitatii care este practicata prin aceleasi mijloace va constitui
agresiune sexuala.
Raportul sexual presupune doar o conjunctie intre organul sexual
masculin si cel feminin, deci vorbim doar despre barbat si femeie.
Daca ne referim la sex, victima poate sa fie doar o femeie in
corelatie cu barbatul, la sex oral si anal, victima poate fi de orice sex.
La varianta asimilata se pune probl penetrarii cu orice altceva, dar
nu cu organul sexual.
Cand vorbim despre constrangere, ne referim la amenintari sau
constrangere fizica.
Elementul material la viol are actiunea principala formata din
manifestarea sexuala si actiunea adiacenta, adica actiunea care mijloceste
savarsirea respectivei actiuni principale.
La varianta agravata de la alin.3, litera e) avem urmarea faptei in
vatamarea corporala. Vatamarea corporala comisa cu intentie depasita se
absoarbe in continutul violului si da o varianta agravata. Daca vatamarea
corporala cu intentie depasita se absoarbe in viol agravat, noi trebuie sa
deducem ca in fapta de viol se absorb toate faptele de violenta absorbite
in mod natural in vatamarea corporala. Nu ne mai raportam doar la 193,
al.1, ci se absorb si 193, alin.2 si vatamarea corporala cu intentie depasita.
Per a contrario, vatamarea corporala comisa cu intentie, se va retine
in concurs cu violul.
Prin punerea in imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima
vointa intelegem o actiune a faptuitorului prin care victima este pusa
practic in aceasta stare, fie prin reducerea capacitatii intelective, fie prin
suprimarea capacitatii volitive. De exemplu, ori este adormita, imbatata.
 Se mai poate comite violul si prin profitarea de aceasta stare a
victimei. Chiar daca starea preexista la victima, faptuitorul care o
cunoaste si o utilizeaza in vederea mijlocirii actului sexual va realiza
continutul violului.
In ceea ce priveste lipsirea de libertate in mod ilegal, in principiu
un viol, o agresiune sexuala presupun o lipsire de libertate in mod ilegal
pe durata necesara de timp pt a se consuma.
Fapta de lipsire de libertate se absoarbe in fapta de viol, deci nu are
autonomie penala, atat timp cat este strict necesara pt consumarea
violului. Per a contrario, daca dupa sau inainte de consumarea violului a
existat lipsirea de libertate care nu mai are scopul de a mijloci actul
sexual, fapta de lipsire de libertate redevine autonoma si urmeaza a fi
retinuta in concurs.
La variantele agravante de la alin.3, avem la litera d) fapta a fost
comisa in scopul producerii de materiale pornografice. Aceasta este o
cerinta de scop, nu trebuie sa fie neaparat realizata. Daca se realizeaza
efectiv, iar fapta priveste un minor, atunci va intra in concurs cu
pornografia infantila. Deci vom retine, art 218, alin.3 literele c si d, cu
art 374, cu aplic, art 38 (adica in concurs).
Alin.4- Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei. Moartea
victimei este un rezultat praeterintentionat. Daca fapta a avut ca urmare
sinuciderea victimei, fapta nu e prev de legea penala.

Exista discutii in ceea ce priveste coautoratul la aceasta fapta.

Asadar, coautoratul este conditionat de faptul ca toti faptuitorii trebuie sa
practice sex cu victima, fiindca daca unul doar constrange victima (gen o
tine), dar nu face sex cu ea trebuie sa fie socotit complice. Acest lucru nu
este adevarat, a fost doar o interpretare gresita, fiindca coautorii sunt
„persoanele care savarsesc impreuna aceeasi fapta prev de legea penala”.
Nu este necesar pt existenta coautoratului omogenitatea faptica, coautorii
nu trebuie sa aiba aceeasi contributie, ci doar sa fie omogeni juridic, adica
amandoi si impreuna, concordant, sa comita elementul material, iar la
viol, elementul material este complex, avand o parte de manifestare
sexuala si o parte de constrangere si atunci 2 pers, din care unul tine
victima si unul face sex, sunt coautori deoarece amandoi comit parti ale
elementului material care, conjugate, dau elementul material in
intregimea sa.
Daca avem pluralitate de victime, vom avea pluralitate de infr,
fiind o infr contra persoanei.
Daca intr-o speta avem 4 barbati care violeaza in mod distinct 4
fete diferite, fiecare barbat violeaza cate o fata, vom avea 4 fapte de viol,
dar in sarcina fiecarui faptuitor va intra fapta sa de autor al violului, cel in
care a existat penetrarea si 3 fapte de coautor la celelalte 3 fete, intrucat
se considera ca au constrans toti victimele si le-au pus in imposibilit de a
se apara sau de a-si exprima vointa.
 Este gresit ca la infr de omor, unde elem material este uciderea,
daca X ucide victima este autor, dar Y care o tine pe victima
este considerat complice si nu autor, intrucat si Y ajuta la
intregirea elementului material.

Nu intotdeauna violul este o fapta complexa, din norma alin.1

deducem ca atunci cand starea de vulnerabilitate a victimei era deja
preexistenta, fiindca atunci nu absoarbe nicio fapta.

Art.219: Agresiunea sexuala- este tot ceea ce am discutat la viol,

doar cu mentiunea comparatiei facute, nu avem penetrare.

Art.220- Actul sexual cu un minor

Aceasta fapta trebuie privita in oglinda cu fapta de corupere

sexuala a minorilor. Diferenta dintre act sexual cu un minor si corupere
sexuala cu un minor este aceeasi ca la viol- agresiune sexuala, in ceea ce
priveste sfera manifestarilor sexuale. Daca vorbim de raport sexual cu
penetrare, iar fapta este comisa cu consimtamantul acestuia este act
sexual cu un minor, daca vorbim in esenta despre alt act de natura sexuala
decat cel de la 220, vom retine corupere sexuala a minorilor.
Esenta la fapta de act sexual cu un minor este: in principiu, nu se
comite prin constrangere, ci presupune un oarecare consimtamant din
partea minorului. Nu se poate vorbi despre un consimtamant dat in totala
cunostinta de cauza, dar putem vorbi despre o oarecare perceptie a
minorului asupra a ceea ce inseamna viata sexuala.
In varianta de baza vorbim despre un minor cu varsta cuprinsa intre
14-16 ani. Daca are sub 14 ani, varianta este agravata. Ceea ce inseamna
ca, de principiu, actul sexual cu un minor care a implinit varsta de 16 ani
este permis daca nu se incadreaza in varianta de la alin.3, unde nu este
permis deloc actul sexual cu un minor.
Daca exista un anumit asccendent al faptuitorului derivand intr-o
anumita relatie, nu este legal.
Daca varsta este mult prea frageda, astfel incat minorul sa aiba cat
de cat o perceptie asupra a ceea ce inseamna actul sexual, se va retine
viol.
Daca viata minorului a fost pusa in pericol in mod intentionat, se
va retine concurs intre tentativa la infr de omor si actul sexual cu un
minor, dar de cele mai multe ori acest lucru se produce praeterintentionat
 Alin.3 al coruperii sexuale a minorilor are o varianta este o fapta
care se comite in pluralitate naturala de faptuitori (aceeasi fapta este
savarsita de 2 sau mai multi faptuitori, fapta comisa prin eforturile
conjugate ale acestora). Legat de acest alineat, chiar daca minorul sub 14
ani este iresponsabil, fapta tot este tipica deoarece minorul are posibilit
adoptarii mimetice a actiunilor pe care le vede, desi nu le intelege.
Alin.4 al coruperii sexuale a minorilor- Determinarea de catre un
major a unui minor se refera la o actiune izbutita, nu doar la incercarea de
a determina. Daca are loc doar o incercare de a determina, nu se va retine
tipicitatea faptei.

Art.222- Racolarea minorului in scopuri sexuale.

Daca varsta victimei nu a depasit 14 ani, alin.2 ?? varianta

asimilata
Simpla propunere de intalnire in vederea practicarii unui act sexual
cu un minor sau a comierii faptei de pornografie infantila realizeaza
continutul acestei fapte, iar pers care face o astfel de propunere va avea
calitatea de autor al faptei. Apreciem ca daca se realizeaza efectiv si actul
sexual cu minorul, atunci racolarea minorilor in scopuri sexuale ori daca
se realizeaza efectiv si actiunea de la 374 de pornografie infantila, fapta
in esenta de la 222 isi va pierde autonomia infractionala si va constitui
doar acte de pregatire in raport cu faptele mentionate, iar in acest caz nu
vom mai retine si aceasta fapta.
Asadar, vom retine racolarea minorilor in scopuri sexuale doar
daca nu se trece efectiv la realizarea actului sexual sau la realizarea
materialelor pornografice cu minori, ori in cazul variantei asimilate de la
alin.2 la realizarea oricarui act de natura sexuala, altul decat cel de la 220.

Art. 223- Hartuirea sexuala

Textul de lege prevede cerinta „in mod repetat” in cazul pretinderii

de favoruri de natura sexuala care, evident, ca pot consta, fara a le
presupune de fiecare data, si in realizarea de acte sexuale. Daca sunt
obtinute astfel de acte sexuale, iar victima a fost intimidata ori pusa intr-o
situatie umilitoare ca urmare a actului sexual realizat, nu inseamna in
mod automat ca se va retine violul in concurs cu hartuirea sexuala, ci doar
daca mijloacele pe care le foloseste faptuitorul in actiunea sa de
pretindere de favoruri repetata sunt dintre acelea apte sa infranga
libertatea sexuala a victimei, adica daca foloseste amenintari sau violente.
In schimb, repetabilitatea actiunii de pretindere de favoruri sexuale nu
justifica si retinerea violului.
 Aceasta fapta are o anumita situatie premisa. Ea poate sa existe
doar daca se grefeaza pe o relatie de munca sau pe o relatie similara.
Apreciem ca, daca lucrurile sunt destul de clare in ceea ce priveste
situatia premisa a acestei fapte, adica in privinta relatiei de munca, exista
elemente de incertitudine legislativa, iar pe de o parte e posibil sa apara si
o inconstanta a practicii judiciare, in raport cu sintagma „in relatii
similare”. In penal, analogia nu este permisa in defavoarea partii (in
malam partem).

Predare nr.8

Infractiuni ce aduc atingere domiciliului si vietii private

Domiciliul este o componenta a vietii private. Viata privata a

oricarei pers ce constituie obiect juridic generic ori de grup pt aceste fapte
este o valoare sociala a carei stabilire normativa se regaseste inclusiv in
conventia pt apararea dr omului si a libertatilor la art 8.
Jurisprudenta CEDO a stabilit ca in domeniul vietii private exista
multiple aspecte care tin de acest domeniu, dintre care: viata de familie,
viata privata a pers, inviolabilitatea domiciliului, anumite aspecte legate
de mediu. Relevant este sa intelegem ca nu exista o lista exhaustiva a
tuturor aspectelor care tin de viata privata si ca fiecare aspect care este
invocat ca tinand de art.8 va fi analizat de aceasta instanta, insa in materie
penala, legea penala romana nu protejeaza toate aspectele care tin de viata
privata a unei pers, drept dovada avand doar 4 incriminari.

Art.224- Violarea de domiciliu

Aceasta este o infr contra persoanei, contra vietii private, nu are

nicio legatura cu patrimoniul. Inviolabilitatea domiciliului este un aspect
care tine de viata privata a pers, deci, neavand legatura cu patrimoniul, nu
ne intereseaza pt tipicitatea faptei, daca exista vreun drept anume a pers
fata de locul pe care aceasta il numeste domiciliu. Ceea ce se protejeaza
acolo nu este locul ca atare, ci faptul ca acolo persoana isi desfasoara
viata domestica, acesta este obiectul protectiei: viata domestica a unei
pers intr-un anumit spatiu in care nu ai voie sa patrunzi, nu ne intereseaza
chestiunile de drepturi patrimoniale.
Dpdv al elementului material, aceasta fapta se poate comite prin
doua modalitati distincte:
a) Modalitate comisiva- patrunderea fara drept si fara
consimtamantul persoanei care le utilizeaza intr-o locuinta,
incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea
 b) Modalitate omisiva- refuzul de a parasi locatiile la cererea pers
indreptatite, ceea ce inseamna ca patrunderea s-a facut cu drept.
Aceasta se grefeaza pe prezenta unei situatii premise, adica
patrunderea cu consimtamantul pers.
Indiferent de modalitatea comisa, urmarea este aceeasi: punerea in
pericol a vietii domestice a persoanei
Aceasta este o infr de pericol.
Cele doua modalitati de comitere nu pot coexista in aceeasi
imprejurare, pt ca ele se exclud.

Cerintele esentiale pt modalitatea comisiva sunt:

 Patrunderea sa se faca fara drept, adica sa nu existe nicio
dispozitie legala pe care sa se fundamenteze patrunderea
 Patrunderea sa se faca fara consimtamantul pers care le
foloseste.
Aceste 2 conditii sunt cumulative, in sensul in care tipicitatea
faptei este conditionata de indeplinirea acestora
Daca casa este parasita si nu este nimeni acolo, fapta nu mai
este tipica. In schimb, daca vorbim de o casa de vacanta si tu
stai 2 zile vara acolo, iar in alea 2 zile X a intrat peste tine in
casa, se va retine violarea de domiciliu. Daca a intrat sa fure de
la tine, vom retine furt calificat care absoarbe fapta de violare
de domiciliu.

In varianta agravata, de la alin.2 exista mai multe elemente

circumstantiale de agravare
1. Fapta sa fie savarsita de o pers inarmata, adica pers sa aiba
asupra ei o arma, in sensul dispoz art.179CP. Simpla intrare in
casa cu o bata nu este tipica pt varianta agravata, ea se retine in
momentul in care te loveste cu bata sau cu orice alt obiect ce
poate fi folosit ca arma. Daca ne referim la alin.1 al art.179 si
are arma propriu-zisa, simpla prezenta a armei asupra lui
constituie agravanta faptei, nefiind necesar sa o foloseasca
2. In timpul noptii. Aceasta este perioada de timp care se
incadreaza intre momentul in care efectiv lumina este inlocuita
de intuneric pana cand lumina se va substitui din nou
intunericului. Zorii zilei nu se incadreaza in notiunea de noapte,
dar amurgul da.
3. Folosirea de calitati mincinoase- presupune ca faptuitorul sa-si
aroge o calitate pe care nu o detine, iar folosirea respectivei
calitati sa ii dea dreptul sa patrunda in casa

Art. 225- Violarea sediului profesional

 Dupa cum legea penala protejeaza inviolabilitatea domiciliului,
protejeaza si sediul profesional prin dispoz art 225, iar toate cele discutate
la violarea de domiciliu se aplica si la art.225, pe principiul mutatis
mutandis (inlocuind ceea ce trebuie inlocuit). Avem exact aceleasi
modalitati, fapta este tot de pericol, toate elementele agravante sunt
aceleasi.

Art. 226- Violarea vietii private

Avem varianta de baza, o varianta derivata (alin.2), o varianta

autonoma care are valoarea incriminarii distincte a actelor de pregatire
(alin.5)
Actele de pregatire se pot incrimina in doua modalitati, iar una
dintre ele este sa prevezi incriminarea actelor de pregatire ca varianta
distincta.
Conf. Alin.1, fapta este tipica daca faptuitorul comite actiunea
elementului material cand persoana se afla in locatiile alea. Daca pers este
in afara domiciliului, chiar daca nu este intr-un spatiu public, (fiindca nu
orice este in afara domiciliului este spatiu public) fapta nu este tipica.
Inregistrarea unei convorbiri private este un termen imprecis si
poate genera neunitatea practicii judiciare. Daca X are o sedinta cu Y in
birou despre aspecte ce tine de latura publica a vietii lor, nu privata
(economie...), iar asistenta inregistreaza convorbirea, se va considera sau
nu ca a fost inregistrata o convorbire privata si astfel a fost violata viata
pers respective?

Daca tu esti de acord sa iti expui viata, nu te poti plange ca a fost

incalcata, daca tu chemi paparazzi, nu ti-a fost violata viata privata.
Daca la discutie la sedinta exista o inregistrare, toata lumea stie
despre ce este vorba si sunt toti de acord ca ea sa fie divulgata, nu este
fapta tipica. Totusi, una este sa obtii imaginile, inregistrarile si alta este sa
le divulgi sau sa le distribui. Prima ipoteza repr varianta de baza, se
grefeaza pe alin.1, dar incrimineaza fapta de la alin.2, pentru ca a existat
consimtamantul la inregistrare, forografiere etc, dar nu a existat
consimtamantul la divulgare, deci vom retine fapta de la alin.2.
De exemplu, intr-o vizita particulara, o pers se lasa fotografiata.
Asta nu inseamna ca voi pune pozele pe facebook. Eu am avut acceptul sa
fotografiez, nu sa expun pozele.
La o violare de viata privata pot sa am 3 infractiuni in aceeasi
imprejurare, alin.1 cu alin.2 si cu alin.5. Putem lua concurs, chiar daca
normele sunt prevazute in acelasi articol.
 Daca se constata ca s-a ajuns la inregistrare intr-un mod ilegal, prin
intermediul alin.5, nu prin consimtamantul persoanei, vom lua concurs cu
alin.5, actele de pregatire fiind incriminate si in acest caz ca o fapta.
Alin.4 prezinta cauze justificative speciale pt care fapta de la art
226 nu reprezinta o infractiune.

Art. 227- Divulgarea secretului profesional.

Secretul profesional este acea categ de secret care are ca obiect

informatiile, datele care sunt obtinute in cursul exercitarii profesiei si cu
privire la care exista dispozitii legale privind necesitatea obligatiei de a
pastra secretul. Trebuie sa pastreze secretul profesional anumite categ de
persoane: medic, preot, functionar bancar, functionar public cu privire la
diverse categ de informatii.
In afara de informatiile care sunt clasificate, exista si informatii
care nu sunt destinate publicitatii. Fiecare institutie publica trebuie sa isi
stabileasca o anumita categ de inf care nu sunt destinate publicitatii.
Divulgarea unei astfel categorii de informatii nu va constitui divulgarea
secretului profesional, pentru ca avem fapte distinct prevazute si se aplica
legea speciala. Desi ele sunt asemanatoare acestei fapte, nu privesc viata
privata a unei persoane, nu au legatura cu persoana, iar fapta de la 227
este o fapta impotriva persoanei.
Subiectul activ este calificat, el trebuie sa fie o persoana care are
prin natura atributiilor de serviciu acces la aceste date sau inf, iar aceste
date sau informatii, ca cerinta esentiala, trebuie sa priveasca viata privata
a unei persoane. Ca situatie premisa, trebuie sa preexiste obligatia
respectivei persoane de a pastra secretul profesional si ca fapta este una
de pericol sub aspectul urmarii imediate, intrucat legea cere sa existe o
anumita aptitudine a faptei de a produce un prejudiciu, chiar daca, in
concret, acel prejudiciu nu se produce. Fapta este tipica din momentul in
care se constata ca ea este apta de a produce un prejudiciu, chiar daca
acesta nu se produce.

Infractiuni contra patrimoniului

Art. 228- Furtul

Patrimoniul este o notiune de drept civil, definit ca fiind totalitatea

drepturilor si obligatiilor unei pers susceptibile de evaluare economica,
pecuniara.
In dreptul penal nu se poate pune semnul echivalentei intre
semnificatia civila a patrimoniului si semnificatia penala, intrucat nimeni
nu poate fi lipsit de patrimoniul sau. Patrimoniul, in esenta, este format
din componente imateriale, drepturi si obligatii care poarta asupra unor
bunuri.
Legea penala este interesata de pastrarea integritatii fizice a
bunurilor, a situatiei lor de fapt, in esenta, de conservarea situatiei
patrimoniale a unor bunuri individual determinate sau chiar a unei
universalitati de bunuri, dar niciodata nu se pune problema in raport cu
toate bunurile deodata care fac parte din patrimoniul unei persoane.
A fura telefonul lui B, iar ceea ce se urmareste pe calea protectiei
penale prin incriminarea faptei de furt este ca stapanirea de fapt a bunului
sa ajunga la B. Legea penala este interesata de pastrarea situatiei fizice a
bunului in sfera de stapanire fizica a unei persoane.
Protejand situatia de fapt a bunului in cazul furtului, se protejeaza
in subsidiar si implicit potentialul de utilizare de exercitiu al drepturilor
patrimoniale. Dreptul penal protejeaza stari de fapt, nu stari de drept.
Raspunderea penala se face pt reeducare si pentru ca fapta sa nu se
mai repete, iar raspunderea civila se exercita pt restabilirea, in masura
posibilului, a situatiei anterioare (despagubire, restituire de bun, etc..)

Exista discutii cu privire la bunurile care pot forma obiectul

furtului, iar aceste sunt, in general, bunurile mobile, intrucat aceste sunt
susceptibile de actiunea de luare. Exista totusi si alte categorii de bunuri
care devin imobile prin incorporare. De exemplu, ferestrele de la case.
Acestea sunt bunuri imobile prin incorporare, dar daca le-ai scos si le-ai
luat, ele devin obiectul furtului.
Fapta de furt presupune mereu o deplasare, nevorbind de
patrimoniu, ci de sfera de stapanire faptica ce se exercita asupra unui bun.
Prin furt, aceasta sfera de stapanire faptica se modifica. Bunul trece
dintr-o sfera de stapanire intr-o alta sfera prin actiunea ilegala de luare.
Pentru ca fapta sa constituie furt, asupra bunului respectiv trebuie
sa concure, totusi, drepturi patrimoniale. Fapta nu este tipica daca bunul
respectiv este abandonat, adica nu apartine nimanui, pentru ca nu exista
valoarea sociala protejata. Furtul este o fapta asupra patrimoniului, iar
daca bunul respectiv nu este arondat niciunui patrimoniu, fapta nu este
furt.
Exista mai multe cerinte:
 Luarea bunului sa se faca din posesia/ detentia altuia.
Posesia sau detentia trebuie intelese ca simple stari de fapt,
nu ca stari de drept. Legea penala nu este interesata de
legitimitatea posesie/ detentiei, cu o singura exceptie, cand
autorul furtului este chiar proprietarul bunului.
Alin.2: exista tipicitatea faptei chiar daca se fura de la un hot. Fapta
hotului care fura de la un alt hot constituie tot furt
  Luarea trebuie sa se faca fara consimtamantul persoanei
Urmarea imediata a furtului este modificarea sferei de stapanire
fizice a bunului, in sensul in care acesta trece ilicit in sfera de stapanire a
faptuitorului.
Cu privire la pluralitatea de infractiuni, practica judiciara retine o
singura infractiune de furt, in general, daca in aceeasi imprejurare au fost
lezate patrimoniile mai multor persoane.
** Intr-o speta in care o X a intrat in camera lui Y si a furat 2
telefoane, stiind ca acele telefoane erau ale unor persoane diferite, fiecare
telefon avea proprietarul său, instanta de judecata a schimbat incadrarea
juridica dintr-o infractiune in 2 infractiuni luate in concurs, argumentand
ca au fost lezate 2 patrimonii diferite, iar patrimoniile tin de persoana,
discutand despre „patrimoniul unei persoane”. Odata ce a fost vorba de
„patrimoniile unor persoane”, deci mai multe persoane, au retinut concurs
de infractiuni. Tiganoaia este de acord cu aceasta decizie.
**Aceasta opinie legata de existenta unei singure infractiuni de
furt, indiferent cate patrimonii sunt lezate este inconsecventa. Deoarece la
talharie, aceiasi autori care sustin ca la furt avem o singura infractiune vin
si spun ca la talharie distinctia dintre o singura infr de talharie si mai
multe infr de talharie luate in concurs se face dupa cum sunt mai multe
patrimonii lezate, nu dupa cate persoane au fost batute, lezate.
Daca gasesti 2 persoane pe strada si le ameninti deodata sa iti dea
ambele telefoanele, iar ambele victime iti dau telefoanele, vom avea doua
talharii, dar poti sa talharesti prin deposedarea de un singur telefon prin
amenintare, amenintand-o si pe cealalta sa isi vada de treaba ca altfel va
avea de-a face cu tine. Aici retinem o singura talharie pentru ca se lezeaza
un singur patrimoniu, avand pluralitate de subiecti pasivi secundari.
Subiectul pasiv secundar principal este cel care a fost deposedat, iar
subiectul pasiv secundar adiacent, cel amenintat.

INTREBARE TIGANOAIA!! Totusi, la talharie, se va retine

concurs de infr in functie de cate persoane agresate avem sau in functie
de cate patrimonii lezate avem, chiar daca a fost agresata o singura
persoana??

Infr de furt se consuma in momentul in care s-a produs apropierea

sau împosedarea. APROPIEREA si ÎMPOSEDAREA fac impreuna
actiunea de luare
Teoria apropiatiunii: prima este actiunea de deposedare care
presupune scoaterea bunului din sfera de stapanire faptica a victimei si
împosedarea, a doua actiune, care presupune intrarea bunului in sfera de
stapanire faptica a faptuitorului. Cele doua actiuni de apropiere si
împosedare se succed cu repeziciune, insa este important pt organul
judiciar sa faca distinctia intre aceste 2 actiuni, intrucat in raport de
aceasta distinctie se face diferenta intre tentativa de furt si fapta
consumata de furt. Furtul se consuma odata cu apropiatiunea.
Furtul se considera consumat in situatia in care bunul a fost luat si
ascuns, chiar in interiorul camerei respective, intrucat nu se mai gaseste la
dispozitia victimei, ci la dispozitia faptuitorului.
In materia furturilor din buzunare, furtul se consuma in momentul
in care bunul furat ajunge la dispozitia fizica a faptuitorului. De exemplu:
te urci in autobuz, tragi portofelul din geanta/buzunar, se sesizeaza
persoana respectiva ca ii lipseste, te vede, iar tu ii dai drumul jos. In acest
caz, avem furt consumat, intrucat pentru ca tu ai reusit sa ii dai drumul,
inseamna ca portofelul a fost la tine.
Un alt exemplu: in momentul in care te duci la Kaufland si stii clar,
prin politica magazinului, ca nu ai voie sa consumi bautura acolo sau
alimente, iar tu mananci ceva ce nu ai platit si ascunzi ambalajul, vom
avea tot furt. Pentru ca tu ai mancat, clar mancarea a fost la tine. Daca
mananci si pui ambalajul in cos, sa il platesti la casa, nu avem furt.

Alin.3 este o varianta asimilata variantei de baza si arata ca si

energia electrica, termica, inscrisuri si orice alta energie cu valoare
economica reprezinta tot bunuri mobile.

Dpdv subiectiv, furtul se comite intotdeauna cu intentie directa

calificata prin scop, dupa cum precizeaza si norma din alin.1 „in scopul
de a si-l insusi pe nedrept”. Deci scopul este esential pt tipicitate,
deoarece iti califica intentia ca fiind directa.

Exista o opinie in literatura de specialitate mai veche potrivit careia

ar fi posibil furtul si cu intentie indirecta. In ipoteza in care se fura un bun
care ar contine in el si alte bunuri a caror prezenta faptuitorul ar putea sa
o prevada. De exemplu: furi un portofel si iti dai seama ca in portofelul
respectiv persoana poate sa aiba si actele de identitate. Ai furat cu intentie
directa portofelul si banii si cu intentie indirecta actele. Tiganoaia nu
este de acord cu aceasta teorie, nu o agream.
Noi tinem cont de criteriul normativ, care precizeaza scopul de a
fura, deci avem intentie directa calificata prin scop.

Predare nr. 9

Art. 229- Furtul calificat

 Furtul nu are legatura cu proprietatea sau cu dreptul de proprietate,
ci cu o situatie de fapt, cu o apartenenta a unui bun intr-o sfera fizica de
staapanire, care se modifica ilicit prin luare.
Furtul calificat este infr complexa de fiecare data cand se comite in
concret, fiindca in continutul sau absoarbe o alta fapta prev de legea
penala, iar fapta absorbita la furtul calificat este intotdeauna un furt
simplu.
Dpdv al tehnicii normative de incriminare, furtul calificat este
incriminat prin intermediul unei norme incomplete, norma de referire la
dispoz. art. 228, referitoare la incriminarea furtului simplu.
Unele elemente de agravare sunt de natura obiectiva, altele
agraveaza fapta prin prisma naturii subiective, avand astfel elemente de
agravare de ordin obiectiv si de ordin subiectiv

Elementele circumstantiale de agravare sunt:

1. Intr-un mijloc de transport in comun.
Daca in mijlocul de transport in comun se afla doar faptuitorul
si victima si se fura, nu vom retine furt calificat, daca mijlocul
de transport nu se afla pe traseul sau obisnuit de circulatie. Daca
este si soferul in mijlocul de transport, iar acesta se afla in
circulatie, nefiind garat, urmeaza sa se retina elementul de
agravare. Este irelevant daca mijlocul de transport era intr-o
statie, atat timp cat era pe traseu si nu garat. De asemenea,
pentru retinerea acestui element circumstantial de agravare nu
se solicita, in principiu, sa existe martori.
Furtul savarsit intr-un taxi nu justifica retinerea furtului
calificat, in principiu, intrucat pentru ca taxiul nu are destinatie
legala de mijloc de transport in comun, fiind doar mijloc de
transport.
Daca mai multe persoane folosesc o curse de taxi impreuna, in
principiu generand o oarecare stare de aglomerare, atunci se va
retine furtul calificat.
In mod normal, in taxi nu trebuie retinut furtul calificat, dar
mergand pe considerentul care agraveaza furtul si anume
aglomeratia care ii diminueaza victimei atentia si confera
faptuitorului o situatie prielnica pt a fura, se poate retine furtul
calificat.

2. In timpul noptii.
Este un element de agravare de factura obiectiva. Legea nu solicita
ca faptuitorul sa profite de timpul noptii, ci doar ca obiectiv, furtul
sa se plaseze in timpul noptii. Literatura de specialitate si practica
judiciara sunt unanime in a aprecia ca nu se va folosi criteriul
astronomic in determinarea timpului noptii, ci ca acest element
circumstantial de agravare este unul in care se are efectiv in vedere
noaptea, ca fenomen natural si lasarea intunericului. Va fi
considerat furt calificat in timpul noptii orice fapta de furt care se
va comite din momentul in care intunericul s-a substituit luminii
naturale si pana in momentul in care lumina va lua locul
intunericului.
Daca tu furi la 10 noaptea din mall care este foarte luminat, se va
considera tot furt calificat, desi e la fel de luminat ca ziua, ceea ce
nu este tocmai corect, dar conform legii, asa se va retine.
De asemenea, furtul savarsit in timpul eclipsei nu este furt calificat
si nici acela in care ziua, trenul trece printr-un tunel si e intunecat
pentru ca nu este in timpul noptii.

3. De catre o persoana mascata, deghizata sau travestita

Persoana mascata este aceea care poarta o masca sau o cagula,
persoana deghizata este aceea care isi ascunde infatisarea prin
intermediul unui deghizaj (isi pune mustata, barba falsa), iar cea
travestita este cea care, din modul in care se comporta si din
modul in care se imbraca, induce in eroare cu privire la
orientarea sa sexuala, in sensul ca desi biologic este de genul
masculin, pare ca este de genul feminin.
Furtul in acest caz este calificat pentru ca induce in eroare si
face mai greu de depistat autorul.
**Acum, in perioada pandemiei, instanta nu a hotarat daca
purtarea mastii devine element circumstantial agravant, dar
dpdv al lui Tiganoaia, daca locul in care fura prevede portul
mastii obligatorii prin lege, nu se va retine elementul agravant,
pentru ca persoana era obligata sa poarte masca, indiferent ce
activitate presteaza, dar daca locul de unde fura este unul in care
portul mastii nu este obligatoriu, el ar retine furt calificat.
Ramane sa se dea o decizie cu privire la acest aspect.

4. Prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei
adevarate ori a unei chei mincinoase
Efractia- presupune distrugerea sau inlaturarea violenta a unui
obstacol care se interpune intre faptuitor si bunul pe care acesta
doreste sa si-l insuseasca. Exemplul: bunul se afla intr-un dulap,
intr-o cutie, intr-o casa, iar el rupe incuietorile, va fi furt
calificat. Totusi, ruperea sigiliului nu va constitui furt prin
efractie deoarece sigiliul nu este mijloc de inchidere, este doar o
emblema purtatoare a autoritatii de stat, iar pt ruperea sigiliului
se va retine in concurs „ruperea de sigiliu”
 Escaladarea- De fiecare data cand legea penala nu contine o
definitie a unui termen pe care il foloseste, precum e acesta,
intelesul acelui termen este acela din DEX. Aceasta este
modalitatea de interpretare. In CP, sensul termenilor este gasit
in titlul X. Conform DEX, escaladarea presupune sa depasesti
un obstacol prin trecere pe deasupra, nu pe dedesubt. Nu se va
retine furt calificat savarsit prin escaladare in ipoteza in care
depasirea obstacolului s-a facut printr-un tunel subteran.
Folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei
mincinoase. Cheia adevarata este cheia utilizata de catre
proprietar la deschiderea incaperii sau a mecanismului de
inchidere care adaposteste bunul. Utilizarea fara drept
presupune fie un furt, o intrare ilegala in posesia cheii
adevarate, fie o depasire a puterilor conferite (ai dat cheia
femeii de serviciu sa faca curat in casa, iar ea o foloseste ca sa
fure). Cheia mincinoasa este cheia contrafacuta sau orice alt
dispozitiv care permite deschiderea usii. Aceasta agravanta se
retine si la furtul din autovehicule.

5. Prin scoaterea din functiune a sistemului de alarma ori de

supraveghere.

La alin.2 avem o varianta agravanta a variantei de baza de la

alin.1 si prevede furtul in urmatoarele imprejurari:

a) Furtul asupra unui bun care face parte din patrimoniul

cultural
Aici verificarea conditiei ca bunul sa faca parte din patrimoniul
cultural se face intotdeauna cu adresa la Ministerul Cultelor.
Noi avem un patrimoniu cultural material si unul imaterial. Din
cel imaterial face parte doina. Doina nu poate fi furata. Asadar,
noi vorbim despre patrimoniul cultural material mobil.

b) Prin violare de domiciliu sau sediu profesional

Ambele fapte se pot comite prin modalitate comisiva sau
omisiva, dar cand vine vorba de furtul calificat prin aceasta
imprejurare, ne referim doar la modalitatea omisiva, atunci cand
patrunzi fara drept intr-un domiciliu/sediu profesional pt a fura.
Violarea de domiciliu/sediu profesional este mijlocul care iti
faciliteaza furtul. Nu va exista un concurs de infr, ci o absorbtie.
Aici furtul calificat absoarbe doua fapte : odata absoarbe furtul
simplu, iar a doua oara violarea de domiciliu/sediu. Nu se poate
comite un furt calificat prin violare de domiciliu prin
 modalitatea omisiva, intrucat aceasa modalitate presupune
consimtamantul persoanei de a intra in casa.

c) De o persoana avand asupra sa o arma.

Stim ca arma are doua sensuri: arma propriu-zisa si arma
asimilata. Pentru existenta furtului calificat savarsit de o
persoana avand asupra sa o arma trebuie sa se retina ca arma nu
trebuie folosita, deoarece furtul calificat se va transforma in
talharie.
Prin raportare la notiunea de arma asimilata care inseamna orice
obiect de natura a putea fi intrebuintat pt atac si care a fost
intrebuintat efectiv la atac, rezulta ca arma asimilata nu poate
face parte din continutul acestui element circumstantial de
agravare, intrucat arma asimilata presupune cu necesitate
folosirea acesteia, ceea ce transforma furtul in talharie.
Asadar la litera c) vom retine doar sensul de arma propriu-zisa.

La alin.3 calificarea bunului este data de obiectul material.

Toate aceste categorii de bunuri enumerate, atunci cand sunt
furate, ele constituie un obiect material al faptei care in
conceptia legiuitorului e mai grava decat in cazul furtului al
altor categorii de bunuri, fiindca sunt niste bunuri importante.
La litera a) de la alin.3 sunt prevazute locurile de unde sa fie
furate aceste obiecte pt ca fapta sa fie tipica: conducte, depozite,
cisterne sau vagoane-cisterna, fiindca daca motorina/benzina
vor fi furate din rezervorul unei masini, fapta nu va fi tipica.

**RIL nr. II/2006: de retinut

Art. 230- Furtul in scop de folosinta

Diferenta fata de furt, unde persoana doreste sa isi insuseasca

bunul, este legata de scop, aici persoana vrand sa foloseasca bunul. A
doua diferenta esentiala este legata de obiectul material, intrucat la
aceasta infr obiectul material poate fi un vehicul sau un terminal de
comunicatii al altuia folosit fara drept ori unul racordat la o retea fara
drept, daca s-au produs pagube.
Aceasta norma este incriminata intr-o varianta de baza, care are ca
obiect material un vehicul, precum si intr-o varinta asimilata, unde
obiectul material este reprezentat de un terminal de comunicatii.
In cazul furtului in scop de folosinta, limitele prevaz fie la furt, fie
la furtul calificat, dupa caz, se reduc cu o treime. Deci, furtul in scop de
folosinta se poate retine atat in raport cu 228, cat si cu 229 (adica furt
simplu si furt calificat).

Intrebarea este de unde rezulta scopul?

De regula, s-a aratat ca furtul de folosinta al unui vehicul se
apreciaza cu faptul ca, de cele mai multe ori, ulterior folosintei
vehiculului, acesta este abandonat benevol de catre faptuitor.
Intr-adevar, intr-o astfel de situatie, abandonarea bunului ulterior
folosintei acestuia, care de regula este o folosinta ilegala (vehiculul este
luat pt a fi folosit la comiterea unei alte fapte prev de legea penala),
releva mai presus de orice dubiu scopul faptuitorului de a-l folosi. Insa,
nu se poate sustine ca abandonul bunului este singurul element probator
care releva scopul folosintei, iar acest scop poate fi probat pe calea altor
mijloace de proba, cum ar fi: declaratii, stari de fapt.

Art.231- Plangerea prealabila si impacarea

Faptele prevăzute în prezentul capitol, săvârşite între membrii de

familie de către un minor în paguba tutorelui ori de către cel care
locuieşte împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta, se
pedepsesc numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate

Aceasta norma este singura care foloseste sintagma „numai”, ceea

ce inseamna ca nicio alta dispoz de parte generala nu poate fi aplicabila.
Asadar, daca nu avem plangere prealabila, fapta nu se pedepseste. Din
oficiu, nu se poate niciodata.
În cazul faptelor prevăzute la art. 228 şi art. 230, împăcarea
înlătură răspunderea penală.

!! Intrebare TIGANOAIA
Intrebarea este, daca fapta de la 230 se raporteaza la 229 (furtul
calificat), mai inlatura impacarea raspunderea penala? Raspunsul logic ar
trebui sa fie NU...

Daca de exemplu avem un furt calificat comis prin mai multe

variante agravante, de exemplu se fura in timpul noptii, de o pers
deghizata, prin scoaterea din functiune a alarmei si prin violarea de
domiciliu, vom incadra astfel: fapta de furt calificat prev de art 229, alin.
1 literele b), c) si e) si alin.2 litera b), raportat la art 228, intrucat furtul
calificat se raporteaza mereu la furtul simplu.

Talharia si pirateria
 Art.233- Talharia

Talharia este o infr complexa, in care intotdeauna trebuie

identificat raportul mijloc-scop intre actiunea adiacenta a elementului
material si actiunea principala a acestuia.
Furtul cu violenta e o talharie, dar pentru ca acest furt cu violenta
sa fie talharie este necesar ca acea violenta sa fie mijlocul prin care se
faciliteaza furtul.
In practica judiciara s-a retinut concurs intre loviri si alte violente
sau vatamare corporala si infr de furt atunci cand violentele nu s-au
folosit cu scopul de a inlesni furtul, ci au fost ca o razbunare pt o alta
fapta comisa anterior victimei.
La fel retinem si in cazul in care 2 oameni se bat fiindca se cearta,
iar apoi unul din ei decide sa fure de la celalalt.
Violenta in cazul unei infr de talharie se poate comite anterior
furtului, concomitent cu acesta sau ulterioara furtului. In ipoteza in care
violenta este ulterioara furtului, vom vorbi despre o intentie supravenita
peste intentia initiala de furt. Adica X doreste sa fure un anume bun aflat
in posesia/detentia lui Y si trece la luarea bunului, iar in timpul acestuia
este observat de victima, iar X decide sa utilizeze violenta asupra lui Y
pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii
ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea, inseamna ca peste intentia
sa initiala la furt a supravenit intentia la talharie si se va retine fapta de
talharie cu intentie supravenita in cadrul careia violenta este savarsita
ulterior, fiind necesar ca violenta sa se incadreze intr-una din cele 3
destinatii: păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor
infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea.

Dpdv al actiunii adiacente a unei talharii, retinem ca aceasta poate

fi concretizata de:
a) o amenintare, in sensul art.206
b) de violente fizice, sens in care talharia simpla absoarbe fapta de
loviri sau alte violente cu totul, alin.1 si alin.2.
Vatamarea corporala (194) se absoarbe in cadrul talhariei
calificate, fiind o fapta praeterintentionata. Asta doar daca vatamarea
corporala se comite cu intentie depasita. Daca se constata ca vatamarea
corporala s-a comis cu intentie directa/indirecta, se va retine un concurs
de infr intre talharie simpla sau calificata ( calificata pe orice alt alineat,
mai putin pe alin.3 al art.234), in concurs cu vatamarea corporala. Deci,
vatamarea corporala se absoarbe in cadrul talhariei calificate, atat timp
cat vatamarea s-a produs cu intentie depasita.
c) punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra
 Starea de inconstienta presupune pierderea capacitatii intelective a
victimei care este subsecventa unor actiuni ale faptuitorului care
conduc la acest rezultat (victima este adormita cu clorofor,
imbatata f tare, astfel incat ea sa nu-si mai aduca aminte unde a pus
portofelul)
Neputinta de a se apara presupune chiar lipsirea de libertate, dar
spre deosebire de starea de inconstienta, starea de neputinta de a se
apara este o stare de constienta, victima percepe actiunea de
talharie care se comite asupra sa, insa nu se poate apara din cauza
paraliziei fortei fizice de opunere (a fos legata, de exemplu).
Lipsirea de libertate se absoarbe in cadrul talhariei numai daca
aceasta este mijlocul prin care se comite talharia. Daca dupa
deposedarea victimei de bun, starea de lipsire de libertate continua,
aceasta va redeveni fapta autonoma si se va retine un concurs intre
talharie calificata si lipsirea de libertate.

Art.234- Talharia calificata

Exista niste elemente circumstantiale de agravare si raman valabile

principiile de la furtul calificat pe principiul mutatis mutandis. Tot
ceea ce s-a aratat acolo, ramane valabil si la talharie calificata.

Imprejurari in care se comite talharia simpla pt a fi calificata:

a) prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau
paralizante
Daca la furtul calificat arma asimilata nu se poate circumscrie
acestuia pentru ca arma asimilata presupune sa o folosesti, la
talharia calificata este posibil acest lucru pentru ca talharia asta
presupune, folosirea armei respective.
A fost o speta cu folosirea unui pistol de jucarie, dar care semana
foarte bine cu un pistol real si s-a retinut talharia calificata, chiar
daca era de jucarie.

b) prin simularea de calităţi oficiale

Calitatea oficiala este acea calitate care confera detinatorului
acesteia dreptul fie de a edita norme, fie de a asigura, la nevoie
chiar prin forta coercitiva a statului, respectiva norma.

c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită

d) în timpul nopţii
e) într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport
Legea la talharia calificata nu mai face referire la mijloc de
transport in comun, cum era la furtul calificat, ci se refera efectiv la
 mijlocul de transport. Aici intra orice fel de mijloc de transport,
autovehicul personal sau nu, taxi, orice
Cand vorbim despre talharie comisa asupra unui mijloc de
transport in comun ne gandim la drum lung, noaptea, cand tu iesi
din masina si te opresti in fata altui autovehicul si talharesti soferul.
Va fi talharie calificata, nu doar fiindca era noapte, ci si pentru ca
talharia s-a comis asupra unui mijloc de transport

f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional

La alin.2 de la art 234 avem si talharia care este comisa in raport cu

bunurile a caror sustragere constituie furt calificat pe art.229, alin.3
(benzina, motorina, etc..)

Tentativa la toate faptele mentionate anterior se incrimineaza

potrivit dispoz. art. 237.

Art.236- Talharia sau pirateria care a produs moartea victimei

Daca talharia a fost urmata de moartea victimei se va retine
varianta de la aceasta norma, 236 care este o infr distincta. Moartea
victimei in aceasta situatie trebuie sa fie o consecinta
praeterintentionata a actiunilor violente ale faptuitorului. Deci,
faptuitorul in mod intentionat utilizeaza forta fizica, violentele, pt a
facilita luarea bunului, insa din culpa duce nivelul gravitatii
violentei dincolo de limita violentei fizice necesare pt a facilita
furtul.
De exemplu, exista o lupa fizica intre faptuitor si victima, iar
faptuitorul, incercand sa deposedeze victima, o tranteste la pamant,
se urca peste ea, incearca sa o imobilizeze si in timp ce incearca sa
fure bunul din posesia sa, victima se loveste cu capul de bordura,
de o piatra si decedeaza. Aici nu vorbim despre intentia de a ucide,
ci despre intentia de a talhari, utilizand o violenta, iar moartea
survine praeterintentionat.
**Daca in cursul incaierarii, fata de pozitia victimei, faptuitorul se
enerveaza si doreste sa ii dea victimei o lectie si o strange de gat
pana o ucide si dupa aceea deposedeaza victima de bunul aflat
asupra sa, se va retine un omor calificat pentru a inlesni o talharie
in concurs cu talharia care poate fi simpla/calificata. Nu vorbim
despre talharie care a avut ca urmare moartea victimei, fiindca aici
actiunea indreptata impotriva suprimarii vietii victimei este una
intentionata
Intrebare Tiganoaia: In cazul acesta cu omorul calificat, se va
retine omorul calificat, mergandu-se pe litera b) cu interesul
material? Care ar fi incadrarea literii la omorul calificat?

Cand vine vorba de tentativa la aceasta fapta, exista un art. in CP,

art. 36, alin. 3 care prevede „Infracţiunea complexă săvârşită cu
intenţie depăşită, dacă s-a produs numai rezultatul mai grav al
acţiunii secundare, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege
pentru infracţiunea complexă consumată.”

Art. 237 a incriminat tentativa pt faptele prev la art 233-235, nu si

pt fapta de la 236 (talharia care a avut ca urmare moartea victimei).

Fapta de la 236 este o infractiune praeterintentionata la care se

poate produce doar rezultatul mai grav al actiunii adiacente. Este
perfect posibil ca faptuitorul sa doreasca sa talhareasca victima si,
sub efectul actiunii intentionate, violente, menite sa faciliteze
furtul, sa se produca praeterintentionat moartea vicimei, iar furtul
efectiv sa nu se mai consume. In aceasta ipoteza, art.36 prevede
faptul ca se aplica pedeapsa ca si cand fapta s-ar fi consumat. Dar
totusi CP spune ca trebuie sa ne raportam ca si cand fapta s-a
consumat, ceea ce inseamna, totusi, ca fapta nu s-a consumat.
Daca nu s-a consumat, ramane tentativa, numai ca sub raportul
modului in care se pedepseste aceasta fapta, ne vom raporta la
art.36, alin.3

Poate exista tentativa si la faptele praeterintentionate, iar acest tip

de fapte se sanctioneaza conform art. 36, alin.3, care are valenta
unei norme de incriminare distincte in partea generala.

??? Nu inteleg. Cum poate exista tentativa la o infr unde s-a comis
praeterintentionat moartea victimei, dar totusi nu a mai avut loc
furtul. Pai daca furtul nu a avut loc, nu putem vorbi despre o
talharie, fiindca actiunea principala la talharie este furtul. Si atunci
de ce nu incadram pe LCM?? Fiindca si LCM tot fapta
praeterintentionata este

Predare nr.10

Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii

Art. 238- Abuzul de incredere

 Obiectul juridic al acestei fapte este dat de increderea care trebuie
sa existe in relatiile patrimoniale, ce caracterizeaza titlurile in baza carora
un bun mobil al altuia este incredintat cu un anume scop unei alte
persoane.
Aceste relatii sociale de ordin patrimonial presupun existenta
increderii in folosirea respectivelor bunuri, fara depasirea puterilor
conferite prin incheierea titlului respectiv si fara denaturarea scopului.
Legea penala protejeaza increderea publica care trebuie sa existe
inter partes cu privire la incheierea unor titluri in baza carora un bun
mobil al unei persoane este pus la dispozitia unei alte persoane cu un
anume scop.
Obiectul material al acestei fapte este dat de bunul respectiv.
Aceasta fapta este caracterizata de o situatie premisa care consta in
preexistenta unui titlu netranslativ de proprietate incheiat intre doua
persoane, in baza caruia, cu un anume scop, un bun mobil al altuia este
incredintat unei alte persoane.
De exemplu: un contr de depozit in baza caruia bunul este
incredintat pentru detentia precara; un contr de locatiune, de inchiriere, de
reparatie, etc...
Titlul nu trebuie sa fie dintre acelea care confera
posesorului/detentorului drept de dispozitie asupra bunului, adica trebuie
sa fie netranslativ de proprietate, fiindca nu se poate pune problema
dispunerii pe nedrept de bunul respectiv cata vreme insusi titlul in baza
caruia bunul respectiv a fost incredintat confera drept de dispozitie.
Practic, fapta de abuz de incredere se comite prin intervertirea
puterilor pe care titlul respectiv le confera, prin depasirea acestor puteri,
in sensul ca, desi nu avea drept sa o faca, faptuitorul isi insuseste bunul
ori dispune de acesta ori il foloseste, ca modalitati comisive de comitere a
elementului material, precum si faptul ca refuza a-l restitui la termenul
prevazut prin titlu.
In ceea ce priveste insusirea, diferenta intre furt si abuz de
incredere este data de preexistenta situatiei premise.
In modalitatea refuzului de a restitui bunul, este necesar, in acord
cu practica judiciara si cu literatura de specialitate, sa existe o cerere
expres formulata de restituire a bunului din partea victimei, chiar daca
termenul prevazut in titlu se implinise deja.
Apreciem ca aceasta cerinta este una care configureaza latura
subiectiva a infractiunii, sub aspectul vinovatiei, adica al intentiei care
trebuie sa caracterizeze fapta, intrucat simpla ajungere la termenul la care
bunul trebuie restituit nu poate fi considerata abilitio o dovada suficienta
a existentei intentiei, nerestituirea putand fi si consecinta unei culpe, ceea
ce nu are relevanta in aceasta materie a faptei, pe cand dubiile cu privire
la existenta intentiei sunt inlaturate pe deplin la formularea cererii.

Art.239- Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor

Aceasta infractiune consta intr-o fapta a debitorului, care in

fraudarea creditorilor, savarseste vreuna dintre activitatile incriminate,
respectiv: înstrăineaza, ascunde, deterioreaza sau distruge, în tot sau în
parte, valori ori bunuri din patrimoniul său ori de invoca acte sau datorii
fictive în scopul fraudării creditorilor.
A instraina- presupune orice contract translativ de proprietate:
vanzare-cumparare; donatie
A ascunde- presupune a dosi, a piti. O modalitate de a ascunde este
aceea de a scoate din patrimoniul respectiv al debitorului un anume bun,
un mijloc fix, prin intocmirea unor procese-verbale fictive de casare a
bunului respectiv. Prin casare, bunurile sunt scoase din uz si din
patrimoniu.
Ascunderea poate presupune inclusiv ascunderea fizica a bunurilor.
Pe evidentele contabile se regasesc, pe bunuri nu.
A deteriora este similar cu a degrada, a aduce atingere substantei
sau aspectului estetic al bunului, in masura in care estetica este de esenta
bunului.
A distruge- presupune extinctia fizica, in tot sau in parte, a
valorilor sau bunurilor.
A invoca acte sau datorii fictive- prin intermediul documentelor
contabile sunt invocate, pe baza de acte justificative false, facturi de
achizitie de servicii, contracte fictive de achizitii, iar aceste contracte,
facturi care atesta faptul ca societatea a platit niste bani pt niste servicii,
au valoarea de documente contabile justificative, fiind introduse in
societate, respectiv in patrimoniul societatii, pe componenta de pasiv
patrimonial, care, evident, diminueaza activul, masa credala.
La moda sunt serviciile de consultanta, unde este mai dificil de
probat ca nu a avut loc consultanta. Astfel, aceste firme isi construiesc
niste contracte fictive, facturi care atesta ca s-au platit niste bani acolo si
practic, aceasta fapta se poate rasfrange intr-o fraudare a creditorilor.

Alin. 2 este o varianta asimilata si presupune fapta persoanei care,

ştiind că nu va putea plăti, achiziţionează bunuri ori servicii producând o
pagubă creditorului.
Aici regasim o asemanare cu inselaciunea, dar totusi nu este
inselaciune, fiindca din textul normei nu rezulta ca achizitia aceasta are la
baza o inducere in eroare. Aici avem, cel mai adesea, situatia in care
preexista o relatie comerciala care genereaza incredere ( un producator
vinde bunurile pe care le produce, iar o persoana juridica le cumpara,
existand o relatie patrimoniala, un contract care nu este contract UNO
ITU,ci unul cu executare succesiva, prin livrari succesive de bunuri). La
un moment dat, respectivul cumparator ramane intr-o situatie in care isi
da seama ca nu va avea bani sa plateasca, dar continua sa achizitioneze
bunurile respective si se produce o paguba in momentul in care vine
scadenta si nu poate plati.
Deci, in acest caz, nu vorbim despreo inselaciune, ci despre un
abuz de incredere, intrucat prin livrarea bunurilor, respectiva persoana
devine creditorul tau, iti da niste bani, iar tu esti debitorul obligatiei de a
plati.

Art. 240- Bancruta simpla. (faliment)

Este o fapta care se grefeaza pe o stare de insolventa si consta in

neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică
ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de
deschidere a procedurii insolvenţei, într-un termen care depăşeşte cu mai
mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariţia stării de insolvenţă.
Situatia premisa a faptei de bancruta simpla este constituita de
starea de insolventa a debitorului, astfel cum aceasta este definita de
Legea nr. 85/2014.
Insolventa este o stare patrimoniala care se diferentiaza de
insolvabilitate. Insolvabilitatea este o stare patrimoniala care nu are
relevanta in materia de bancruta simpla.
In termeni generici, insolventa presupune lipsa lichiditatilor
(disponibilitatilor banesti) pentru plata datoriilor certe, lichide si
exigibile, pe cand insolvabilitatea presupune ca activul patrimonial este
mai mic decat pasivul.
Insolvabiltatea nu inseamna neaparat insolventa. Pot exista
disponibilitati banesti chiar si in conditiile in care datoriile depasesc
veniturile.
D.p.d.v al elementului material, bancruta simpla se comite prin
doua modaliati:

1. Neintroducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei-

modalitate omisiva
2. Introducerea tardivă a cererii de deschidere a procedurii
insolvenţei- modalitate comisiva
 Este redundanta modalitatea introducerii tardive a cererii, deoarece
o introducere tardiva presupune depasirea termenului, iar norma vorbeste
despre depasirea termenului cu un termen care depăşeşte cu mai mult de 6
luni termenul prevăzut de lege de la apariţia stării de insolvenţă.
Termenul prevazut de Legea nr. 85/2014 este de 30 de zile de la aparitia
starii de insolventa. Practic, cererea de deschidere a procedurii insolvenţei
trebuie introdusa intr-un termen de 30 de zile de la aparitia starii de
insolventa. Daca cererea nu este introdusa timp de 6 luni dupa implinirea
termenului de 30 de zile, fapta devine penala. In interiorul termenului de
6 luni, nu are relevanta penala.
Practic, aceasta fapta, prin neintroducerea cererii, se consuma la
implinirea unui termen compus dintr-un termen pe luni ( 6 luni) si un
termen pe zile (30 de zile).
!! Nu este legala exprimarea `` termen de 7 luni``.
Odata cu implinirea acestui termen compus, se consuma fapta in
modalitatea neintroducerii cererii. Introducerea tardiva presupune ca ai
introdus cererea, dar mai tarziu, probabil undeva dupa 7-8-9 luni.
Este redundanta aceasta modalitate de exprimare, pentru ca la data
introducerii tardive a cererii, se constata faptul ca bancruta simpla era
deja consumata in modalitatea neintroducerii.
Cumva, in practica judiciara, introducerea tardiva a cererii are
relevanta unei circumstante atenuante, fiind mai grava neintroducere
decat introducerea tardiva.

Art.241- Bancruta frauduloasa

Consta in fapta persoanei care, in frauda creditorilor, manifesta

alternativ 3 tipuri de comportament:

a) falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori

ascunde o parte din activul averii acestuia.
Falsificarea presupune o denaturare a adevarului, astfel
cum acesta este reflectat in documente.
Sustragerea si distrugerea sunt activitati de natura fizica
care duc la disparitia faptica a evidentelor debitorului. In
absenta evidentelor debitorului, nu se poate stabili corect
activul patrimonial din care urmeaza sa fie satisfacute
creantele.

b) înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele

debitorului, în alt act sau în situaţia financiară sume
nedatorate.
 Aceasta este o modalitate explicata anterior pe criteriul
mutatis mutandis (pe baza unor documente fictive de
achizitie se inregistreaza in contabilitate niste sume
nedatorate)

c) înstrăinează, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte

din active
In caz de insolventa, debitorul nu are voie prin lege sa
instraineze. Insolventa se desfasoara sub supravegherea
directa a unui judecator sindic si presupune prezenta unor
practicieni in insolventa (potrivit legii 85/2014).
Practicienii respectivi sunt niste persoane cum ar fi
lichidatorul de avere sau administratorul judiciar.

Daca la bancruta simpla situatia premisa este necesara (adica starea

de insolventa), la bancruta frauduloasa insolventa este necesara doar in
cazul modalitatii de la litera c.

Art. 242- Gestiunea frauduloasa

Consta in pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia

administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori
trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri.
Subiectul activ al acestei fapte este mereu calificat, fiind o
persoana care are grija administrarii sau conservarii bunurilor unei
persoane.
In exercitarea atributiilor de administrare sau conservare a bunului
nu ar trebui pricinuite pagube cu rea-credinta. Asadar, forma de vinovatie
este intentia.
Simpla pricinuire de pagube in aceasta situatie justifica retinerea
variantei de baza.

Alin 2: Daca fapta a fost săvârşită de administratorul judiciar, de

lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al
acestora, ei fiind practicieni in insolventa alesi de Ministerul Justitiei,
pedeapsa este mai mare (var. agravanta).

Alin. 3: Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în scopul

de a dobândi un folos patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7
ani.
 Art. 243- Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la
faptuitor

Aceasta infr se poate comite in 2 variante normative:

Varianta de baza: fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun
găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun
ca de al său
Varianta asimilata: însuşirea pe nedrept a unui bun mobil ce
aparţine altuia, ajuns din eroare sau în mod fortuit în posesia
făptuitorului, sau nepredarea acestuia în termen de 10 zile din momentul
în care a cunoscut că bunul nu îi aparţine
Cele doua variante se diferentiaza prin prisma situatiei premise pe
care acestea se grefeaza: In varianta de baza, situatia premisa este
constituita de preexistenta uni bun gasit, iar in varianta asimilata, situatia
premisa este constituita de ajungerea din eroare sau in mod fortuit in
posesia faptuitorului.
Revenind la varianta de baza, bunul gasit este mereu un bun
pierdut, ceea ce presupune ca bunul nu a iesit in mod voluntar, pe calea
abandonului, din posesia persoanei. Gasirea unui bun incumba obligatia
gasitorului fie de a-l preda in 10 zile autoritatilor, fie celui care l-a
pierdut, in situatia in care identitatea acestuia este cunoscuta.
Fapta se consuma odata cu implinirea termenului de 10 zile daca ne
raportam la modalitatea omisiunii de a nu preda. In aceasta situatie, fapta
este omisiva cu termen, nesusceptibila de tentativa. Insa, fapta se poate
consuma si inainte de implinirea termenului de 10 zile daca faptuitorul
comite asupra bunului o actiune de dispunere de acesta, adica se
comporta ca si cand bunul i-ar apartine.
In varianta asimilata, faptuitorul isi insuseste bunul care ajunge in
posesia sa din eroare sau in mod fortuit. Exemplu: o babuta trebuie sa
plateasca 3.000 de lei unor muncitori, iar din greseala scrie pe cererea de
retragere de bani de la banca 30.000 si nu mai verifica plicul cu bani,
dandu-l asa muncitorilor, acestia nereturnandu-i diferenta de suma
babutei si pastrand-o pentru ei.

?? Care este diferenta dintre art.239, alin. 1 si art 241, lit b?

Diferenta trebuie sa se faca dupa cum bancruta frauduloasa (241)
se grefeaza pe starea de insolventa, iar abuzul de incredere prin fraudarea
creditorilor (239) sa nu aiba la baza starea de insolventa. Totusi, norma
nu prevede la art. 241 starea de insolventa decat la litera c, ceea ce
genereaza o dificultate de interpretare in raport cu dispoz. de la art.239.
NU AVEM O DIFERENTA CONCRETA
 Art. 244- Inselaciunea

Consta in varianta de baza: Inducerea în eroare a unei persoane

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a
unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un
folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă
Varianta agravanta: Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume
sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. Dacă mijlocul
fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind
concursul de infracţiuni.
Un mijloc fraudulos ar fi fila cec sau orice contract, imprejurare.

Latura obiectiva: In relatiile patrimoniale dintre oameni trebuie sa

preexiste mereu increderea. Astfel, obiectul juridic este increderea
acordata in personam.
Elementul material: inducerea in eroare care face sa creeze in
reprezentarea subiectiva a victimei existenta unei situatii care in realitate
nu exista:
1. fie ii prezinta ca adevarata o fapta mincinoasa.
Totusi, trebuie sa diferentiem inselaciunea de ajungerea in
imposibilitatea obiectiva de plata (care nu e infr). In cazul
promisiunilor unor plati viitoare prin file cec, se poate sa dai o fila
cec si sa nu se poata plati cu ea fiindca nu ti-au intrat banii in cont
pe care ii asteptai. Daca acest lucru se probeaza, faptul ca tu aveai
de primit bani de la alta persoana, nu mai avem inselaciune.
Daca stii clar ca ai incident de plata si 1 an nu ai voie sa pui mana
pe file cec, deci nu ai voie sa dai fila cec, dar o pui in contract ca se
va executa plata peste o luna prin ea, avem inselaciune, prezentant
ca adevarat o fapta mincinoasa.
Fila cec este mijloc de plata, nu are calitate de mijloc de garantie,
dar chiar daca victima nu cunoaste acest aspect si este naiva,
inselaciunea tot exista.
Aceasta norma ii protejeaza pe cei imprudenti, fiindca in general,
cei prudenti se apara singuri. Lipsa de atentie a victimei nu
schimba caracterul penal al faptei.

2. fie ii prezinta ca mincinoasa o fapta adevarata

De obicei, se prezinta ca anumite produse au caracteristici pe care
in realitate nu le au.
 In cadrul laturii subiective, avem intentia directa calificata prin
scop, scopul fiind de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos
patrimonial injust. De esenta laturii subiective avem rea-credinta.
Spre deosebire de furt, sub aspectul urmarii imediate, inselaciunea
se caracterizeaza printr-o paguba. Paguba, in general, este consecinta de
drept civil. La inselaciune, pentru ca norma prevede urmarea imediata,
infr se consuma odata cu producerea pagubei. Pana la producerea
pagubei, fapta ramane la stadiul tentativei incriminate.

Art. 245- Inselaciunea privind asigurarile

Este o varianta de specie a inselaciunii care se aplica doar pentru

protectia intereselor financiare in cadrul contractelor de asigurare.
O varianta priveste asigurarea bunurilor, iar alin. 2 priveste o fapta
care se grefeaza pe asigurarea de persoane.
Alin.1- situatia premisa consta intr-un bun asigurat.
Alin.2- situatia premisa consta preexistenta unui contract de
asigurari de persoane impotriva leziunilor sau vatamarilor corporale,
produse prin riscurile asigurate.

Art.246- Deturnarea licitatiilor publice

Aceasta infr consta intr-o fapta de a îndepărta, prin constrângere

sau corupere, un participant de la o licitaţie publică ori înţelegerea între
participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare.
Aceasta fapta se poate grefa pe orice tip de licitatie publica, nu
doar pe acelea ce privesc procedurile de achizitii publice ale institutiilor
sau autoritatilor publice.
Fapta se poate comite in doua modalitati:
1. prin indepartarea participantilor
2. prin înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul

In ceea ce priveste constrangerea, ramane valabil mutatis mutandis ce

s-a aratat la infr de santaj, cand am definit constrangerea.
Daca este amenintare- fapta se absoarbe
Daca este constrangere fizica- se absoarbe art. 193, alin.1, iar ce avem
la alin.2 si la art.194 se va lua in concurs.

In ceea ce priveste intelegerea intre participanti pt a denatura pretul,

aceasta presupune o pluralitate naturala de faptuitori, intrucat fapta
presupune intelegerea mai multor persoane pt a denatura pretul.
 Art. 247- Exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile

Alin.1: `` Fapta creditorului care, cu ocazia dării cu împrumut de bani

sau bunuri, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a debitorului,
datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii ori relaţiei de dependenţă în
care debitorul se află faţă de el, îl face să constituie sau să transmită,
pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de creanţă de valoare vădit
disproporţionată faţă de această prestaţie``

Aceasta fapta se grefeaza pe o situatie premisa in care victima se afla

intr-o stare de vadita vulnerabilitate datorata vârstei, stării de sănătate,
infirmităţii ori relaţiei de dependenţă în care debitorul se află faţă de
creditor.
Aceasta fapta se comite cu ocazia darii de imprumut de bani sau
bunuri, situatie in care creditorul profita de aceasta stare vadita
vulnerabilitate a debitorului si determina victima sa constituie sau sa
transmita pentru sine ori pentru altul un drept real sau de creanta de
valoare vădit disproporţionată faţă de această prestaţie.

Alin.2: `` Punerea unei persoane în stare de vădită vulnerabilitate prin

provocarea unei intoxicaţii cu alcool sau cu substanţe psihoactive în
scopul de a o determina să consimtă la constituirea sau transmiterea unui
drept real ori de creanţă sau să renunţe la un drept, dacă s-a produs o
pagubă``
In varianta agravata, starea vadita de vulnerabilitate este consecinta
actiunilor faptuitorului, pe cand in varianta de baza, starea vădită de
vulnerabilitate este preexistenta, insa faptuitorul o cunoaste si intelege sa
o exploateze.

Fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată

electronice

Art. 249- Frauda informatică

`` Introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice,

restricţionarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a
funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu
material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei
persoane, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani``
 Pentru intelegerea corecta a acestei norme, facem trimitere la dispoz
art. 181 referitoare la sistem informatic, respectiv date informatice

Prin sistem informatic se înţelege orice dispozitiv sau ansamblu de

dispozitive interconectate sau aflate în relaţie funcţională, dintre care unul
sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui
program informatic.
( orice telefon, tableta sau orice device care utilizeaza date
informatice)
Orice device care are sisteme de operare: windows, android, ios, etc...
Orice sisteme de operare care opereaza cu date informatice prin
intermediul unui program informatic este, in sensul legii penale, sistem
informatic (poate fi si un simplu telefon si o intreaga retea de
calculatoare).

Prin date informatice se înţelege orice reprezentare a unor fapte,

informaţii sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un
sistem informatic.