Sunteți pe pagina 1din 110

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________

Legitima aparare cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 44. - Legitima aparare (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita n stare de legitima aparare. (2) Este n stare de legitima aparare acela care savrseste fapta pentru a nlatura un atac material, direct, imediat si injust, ndreptat mpotriva sa, a altuia sau mpotriva unui interes public, si care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public legitima aparare propriu-zisa (21) Se prezuma ca este n legitima aparare, si acela care savrseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, ntr-o locuinta, ncapere, dependinta sau loc mprejmuit ori delimitat prin semne de marcare prezumtia de aparare legitima (3) Este de asemenea n legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu mprejurarile n care s-a produs atacul excesul justificat sau excesul de aparare legitima aparare propriu-zisa art.44,alin.2,Cpen conditii conditii cu privire la atac o material, direct, imediat, injust o indreptat impotriva persoanei care se apara, impotriva altei persoane sau impotriva unui interes public o sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori un interes obstesc Caracterul material al atacului presupune trebuie s fie exercitat prin mijloace fizice i s se ndrepte mpotriva existenei fizice a valorii sociale ocrotite atacul este material atunci cnd pentru efectuarea lui se recurge la violen fizic, cu sau fr folosirea unor mijloace ofensive (arme, narcotice, animale dresate etc.) prin urmare, atunci cnd atacul const exclusiv n cuvinte, scrieri nu se poate vorbi de un atac material care s legitimeze o aprare n sensul art.44,C.pen in cazul actelor de ameninare, insult, santaj, denuntare calomnioasa, se consider c nu poate fi vorba de un atac susceptibil de respingere pe ci de fapt, prin comiterea unei fapte prevzute de legea penal, singura soluie fiind ca persoana care le-a comis s rspund penal potrivit legii. un atac verbal nu da dreptul unei riposte legitime riposta comisa pentru respingerea unui atac verbal = infractiune, pentru care se poate retine, eventual, circumstanta atenuanta a provocarii (art.73,lit.b,Cpen) o actiune sau o inactiune omisiunea poate constitui un atac, n msura n care ea creeaz un pericol pentru valoarea social ocrotit exemplu cazul angajatului societii de transport feroviar care nu schimb macazul n dorina producerii unui accident. Dac o alt persoan intervine i exercit violene asupra acestui salariat pentru a putea schimba ea macazul, vom fi n prezena unei fapte comise n legitim aprare. Caracterul direct al atacului se refera la un raport in spatiu intre atac si victima atacul este direct atunci cnd se pune n pericol nemijlocit valorarea social ocrotit aceasta nu presupune existenta obligatorie a unui contact direct al agresorului cu obiectul care ncorporeaz valoarea social ocrotit exemplu va exista un atac direct i atunci cnd atacatorul ncearc s scufunde o barc n care se afl o persoan ce nu tie s noate atacul nu va fi ns direct n msura n care ntre agresor i obiectul care ncorporeaz valoare ocrotit exist un obstacol pe care acesta nu l poate depi (un zid, o poart ncuiat, sau un spaiu foarte mare) exemplu atacul cu o secure dezlantiut de la 100 de m distanta fata de victima Caracterul imediat al atacului se refera la un raport in timp intre atac si momentul ivirii pericolului pentru victima este imediat : o pericol iminent atacul iminent declanarea lui s constituie o certitudine i nu o simpl eventualitate o pericol actual atacul in curs de desfurare acesta legitimeaz o aprare atta timp ct atacul nu s-a epuizat, nu s-a consumat

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________ prin urmare, atacul imediat este atacul din momentul declansarii si pana in momentul
consumarii acestuia, perioada in care apare legitima aparare momentul consumarii atacului este diferit in functie de infractiunile care ii corespund : o infractiunile care, prin consumarea lor, produc un prejudiciu ireparabil consumarea infractiunii inseamna si consumarea atacului riposta data dupa consumarea infractiunii (si deci si a atacului) nu mai este legitima o infractiunile care, prin consumarea lor, produc un prejudiciu care poate fi inlaturat sau micsorat printr-o atitudine pozitiva consumarea lor nu coincide cu consumarea atacului riposta data dupa consumarea infractiunii este legitima intreruperile scurte in care agresorul se reinarmeaza pentru intensificarea atacului nu constituie o consumare a atacului apararea exercitata in astfel de perioade este legitima Caracterul injust al atacului presupune presupune lipsa autorizrii acestuia de ctre ordinea juridic, astfel c, atunci cnd actul are loc n baza legii, nu se poate vorbi de un atac injust. Chiar dac actul n sine este autorizat de lege, caracterul just se menine doar atta timp ct el rmne n cadrul limitelor impuse de lege exemplu n caz de infraciune flagrant orice persoan poate s l rein pe infractor i s-l conduc naintea autoritii n acest caz lipsirea de liberate a autorului faptei flagrante nu are caracter injust i nu poate da loc unei legitime aprri. n cazul n care ns persoana care l-a privat de libertate pe infractor nu l conduce n faa autoritilor judiciare i nici nu anun prinderea acestuia, transformnd reinerea ntr-o deteniune privat, privarea de libertate dobndete caracter injust iar persoana astfel reinut se poate elibera. pe baza condiiei caracterului injust al atacului, doctrina i jurisprudena noastr au concluzionat c atacul nu poate proveni dect din partea unei persoane umane, fiind exclus invocarea legitimei aprri atunci cnd atacul este exercitat de un animal. Credem c ar trebui precizat aici c este vorba de aciunea spontan a unui animal i nu de o aciune a acestuia provocat de o persoan. Astfel, n cazul n care proprietarul unui animal determin atacarea unei persoane de ctre acesta, se poate vorbi de o legitim aprare cu precizarea c n aceast ipotez atacatorul nu este animalul, ci proprietarul su, animalul fiind un simplu instrument. Sfera valorilor sociale care fac obiectul atacului si care pot fi, n consecin, aprate nu este limitat la persoana celui ce se apr ori la o alt persoan, ci se extinde i la drepturile acestora i la interesul obtesc astfel, pot fi aprate i valori ca sigurana statului, capacitatea de aprare a rii, bunurile aparinnd proprietii publice sau orice alt interes important al colectivitii valorile menionate pot fi aprate de orice persoan prin comiterea unei fapte prevzute de legea penal. cu toate acestea, nu este posibil reinerea legitimei aprri atunci cnd atacul nu se ndreapt mpotriva unui drept determinat aparinnd unei persoane fizice sau juridice, ci afecteaz ordinea de drept n general exemplu nu se va afla n legitim aprare cel care sechestreaz cteva prostituate, n ideea de a le determina s renune la comiterea acestei infraciuni. Caracterul grav al pericolului care amenin valorile sociale ocrotite se apreciaz n funcie de intensitatea atacului, de urmrile pe care acesta le poate produce, condiia fiind ndeplinit atunci cnd atacul implic producerea unui ru ireparabil sau greu de remediat exemple in care nu se poate reine legitima aprare, intrucat nu este indeplinita aceasta conditie aruncarea unor buci de lemn i crmizi asupra casei inculpatului, producndu-se stricciuni nensemnate, nu constituie un atac ce pune n pericol grav patrimoniul acestuia, sustragerea unor tiulei de porumb de pe cmp nu creeaz un pericol grav nu suntem n prezena unui atac legitima aparare propriu-zisa art.44,alin.2,Cpen conditii cu privire la aparare sa constea intr-o fapta prevazuta de legea penala sa fie precedata de atac apararea sa se indrepte impotriva agresorului pentru a inceta atacul si a salva astfel valorile periclitate :

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________ o apararea se poate indrepta impotriva vietii, sanatatii sau libertatii agresorului, dar nu impotriva
bunurilor sale o apararea indreptata din eroare impotriva altei persoane decat persoana agresorului conduce la inlaturarea caracterului penal al faptei pe cauza erorii de fapt coroborata cu legitima aparare o impotriva unui atac periculos poate sa riposteze victima agresiunii sau oricare alta persoana care este prezenta la desfasurarea atacului nu au importanta urmatoarele aspecte : o daca intre victima agresiunii si persoana care intervine sa respinga atacul exista sau nu exista vreun grad de rudenie sau vreo intelegere prealabila o daca victima putea sau nu sa inlature singura atacul o daca victima dorea sau nu dorea sa se apere impotriva atacului sa fie necesara pentru a inlatura atacul Necesitatea aprrii este o formul generic, ce regrupeaz la rndul ei mai multe condiii : o s intervin n intervalul de timp ct atacul este imediat adic din momentul cnd acesta a devenit iminent i pn la ncheierea atacului. Dac riposta intervine dup ce atacul a fost ncheiat, nu mai vorbim de o aprare, ci de o rzbunare, care nu poate pretinde o justificare o apararea este necesara atata timp cat are loc din momentul in care atacul a devenit iminent sau actual si pana in momentul in care atacul a incetat prin dezarmarea agresorului, imobilizarea acestuia o apararea este necesara si atunci cand infractiunea s-a consumat, dar exista posibilitatea inlaturarii sau diminuarii efectelor. Exemplu in cazul infractiunii de furt, atacul indreptat impotriva avutului nu inceteaza prin luarea bunurilor din detentia persoanei vatamate, ci exista si in timpul cat hotul se indeparteaza cu lucrul furat de la locul comiterii infractiunii. In timpul cat infractiunea este flagranta, apararea este necesara pentru restabilirea situatiei anterioare, pentru prinderea hotului si pentru predarea lui organelor penale. o s aib caracter idoneu s fie apt prin natura ei s nlture atacul o necesitatea actului de aparare nu presupune exclusivitatea acestuia, faptul c ea trebuie s fie singura posibilitate de a nltura atacul exista legitima aparare chiar si atunci cand cel atacat se putea salva prin fuga sau ascunderea din fata agresorului. n msura n care persoana atacat are la dispoziie mai multe posibile mijloace de respingere a atacului, ea poate n principiu uza de oricare dintre ele, sub rezerva respectrii condiiei proporionalitii. sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul o proportionalitatea fapta penala svrit n aprare trebuie s prezinte o gravitate mai mic sau aproximativ egal cu cea a atacului. Desigur c nu este vorba aici de un calcul matematic, ci de o apreciere global, aa cum se putea ea realiza n condiiile atacului. o examenul de proporionalitate trebuie s porneasc de la urmrile celor dou aciuni, adic urmarea pe care cel mai probabil ar fi produs-o atacul i urmarea produs n urma aprrii. Trebuie ns avute n vedere i valorile sociale n conflict, mijloacele utilizate n atac i aprare, raportul de fore dintre agresor i victim precum i toate circumstanele n care s-a desfurat atacul. legitima aparare prezumata de lege conditii art.44.alin.21,Cpen conditii cu privire la atac o toate conditiile prevazute pentru atac in cazul legitimei aparari propriu-zise instituirea prezumiei de legitim aprare nu nltur cerina ndeplinirii tuturor condiiilor prevzute de lege pentru atac (Streteanu) o atacul s mbrace forma prevzut de art.44.alin.21,Cpen atacul sa constea din patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, ntr-o locuinta, ncapere, dependinta sau loc mprejmuit ori delimitat prin semne de marcare conditii cu privire la apararea o s mbrace forma prevzut de art.44.alin.21,Cpen sa se realizeze printr-o fapta de respingere a unui astfel de atac o s fie calificata prin scopul prevazut de lege respingerea acestui atac fie mpiedicarea ptrunderii (atunci cnd aceasta nu a avut nc loc), fie determinarea intrusului de a prsi spaiul respectiv

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________ o poate fi exercitat nu doar de proprietarul locuinei sau de cel care o folosete, ci de
orice persoan care sesizeaz ncercarea de ptrundere sau ptrunderea fr drept n spaiile artate. apararea este prezumata ca legitima o este o prezumtie relativa, care implica o rsturnare a sarcinii probei o nu persoana care invoc legitima aprare trebuie s dovedeasc ndeplinirea condiiilor cerute de lege cu privire la atac i aprare, ci parchetul trebuie s probeze eventuala nendeplinire a acestor condiii. excesul justificat de aparare conditii art.44.alin.3,Cpen REGULA in lipsa proportionalitatii dintre aparare si atac, nu vom mai avea legitima aprare ca o cauz care exclude antijuridicitatea, ci o simpl circumstan atenuant (art.73 lit.a C.pen.) EXCEPTIA art.44,alin.3,Cpen este asimilat legitimei aprri situaia n care depirea limitelor unei aprri proporionale cu gravitatea atacului s-a datorat tulburrii sau temerii provocate de atac aa-numitul exces justificat de aprare. conditiile excesului justificat de aparare o toate condiiile atacului i aprrii, mai puin proporionalitatea o fapta de aparare a depasit limitele unei aparari proportionale cu intensitatea si gravitatea atacului, depirea datorandu-se tulburrii sau temerii provocate de atac daca depasirea limitelor legitimei aparari nu se intemeiaza pe tulburare sau temere, fapta nu mai constituie legitima aparare, ci constituie infractiune la care se retine circumstanta atenuanta prevazuta la art.73,alin.1,lit.a,Cpen (depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate) exemplu depirea datorat dorinei de rzbunare nu vom avea un exces justificat, ci un exces scuzabil care constituie o circumstan atenuant 1. Atacul de la legitima aparare poate sa constea : a. intr-o fapta din culpa, perceputa ca atare de catre cel atacat b. intr-o amenintare c. intr-o omisiune 2. In cazul legitimei aparari, atacul: a. este intotdeauna o fapta penala b. poate sa constea si intr-o tentativa nepedepsibila c. nu este intotdeauna o infractiune 3. Atacul de la legitima aparare : a. trebuie sa fie material b. trebuie sa fie indreptat intotdeauna impotriva vietii, integritatii corporale sau sanatatii c. trebuie sa se materializeze intotdeauna intr-un contact fizic cu obiectul care incorporeaza valoarea sociala 4. Atacul de la legitima aparare : a. poate sa constea in actiunea unui animal salbatic b. trebuie sa fie injust c. nu poate consta dintr-o amenintare 5. In cazul legitimei aparari, atacul trebuie sa puna in pericol grav: a. doar viata, sanatatea sau integritatea fizica a unei persoane b. interesul obstesc c. drepturile celui atacat 6. Legitima aparare se include in categoria cauzelor care :

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. inlatura raspunderea penala b. inlatura executarea pedepsei c. inlatura in mod direct caracterul penal al faptei 7. Reprezinta un atac, in sensul art.44,Cpen, care sa justifice o actiune de aparare : a. incarcarea armei, concomitant cu amenintarea ca persoana in cauza va fi impuscata b. fapta medicului care refuza sa trateze un pacient, aflat in stare foarte grava c. fapta persoanei care publica numeroase articole cu caracter defaimator la adresa autorului agresiunii 8. Nu suntem in prezenta unui atac de la legitima aparare, in cazul : a. unui furt consumat de la un magazin de produse alimentare, in masura in care hotul este identificat a doua zi, de catre proprietarul magazinului b. persoanei care ameninta victima cu denuntul la politie pentru comiterea unei infractiuni imaginare c. unui terorist sinucigas, care se afla intr-un autobuz si care ameninta ca va declansa o explozie 9. Reprezinta un atac, in sensul art.44,Cpen, care sa justifice o actiune de aparare : a. incercarea de a incendia o scoala b. distrugerea gardului unei persoane, pentru a impiedica raspandirea unui incendiu c. patrunderea fara drept, prin efractie, intr-un apartament, in timpul zilei 10. Fapta unui chirias de a-si ameninta proprietarul ca il va denunta la administratia financiara, pentru neinregistrarea contractului, daca nu accepta prelungirea contractului de locatiune : a. reprezinta un atac care justifica legitima aparare b. nu este un atac care sa justifice legitima aparare deoarece nu este injust c. nu poate fi un atac care sa justifice legitima aparare intrucat nu se refera la viata sau integritatea corporala a celui amenintat 11. In cazul legitimei aparari prevazute de art.44,alin.21,Cpen, atacul trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile: a. material, direct, imediat, injust si proportional; b. material, direct, imediat si injust; c. atacul s mbrace forma prevzut de lege 12. In sensul art.44,Cpen, : a. atacul presupune si o violenta verbala b. atacul presupune, de regula, o atitudine ofensiva, materializata intr-o actiune indreptata impotriva valorilor sociale ocrotite de lege c. si inactiunea reprezinta un atac 13. In sensul art.44,Cpen, atacul : a. trebuie sa provina de la o persoana responsabila b. de regula, are caracter penal c. nu reprezinta intotdeauna o infractiune

14. In sensul art.44,Cpen, impotriva unui atac periculos, poate riposta, in conditii de legitima aparare : a. numai victima agresiunii b. orice persoana prezenta la desfasurarea atacului c. o alta persoana prezenta la desfasurarea atacului, numai daca victima agresiunii nu se putea apara singura 15. Apararea legitima se poate indrepta impotriva : a. vietii agresorului

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


b. libertatii agresorului c. bunurilor agresorului 16. Pentru a fi in prezenta legitimei aparari, este necesar ca : a. apararea sa fie concomitenta cu atacul, intervenind in intervalul cat atacul era imediat b. atacul sa constea intr-o infractiune contra vietii sau contra integritatii corporale c. atacul initial sa fie intentionat sau perceput ca intentionat de catre cel atacat 17. Spre deosebire de excesul scuzabil , excesul de aprare : a. nu este asimilat cu legitima aprare b. constituie o circumstan atenuant legal c. const n depirea limitelor legitimei aprri, atunci cnd aceasta este cauzat de tulburare sau temere 18. Legitima aparare inlatura vinovatia : a. atat ca trasatura a infractiunii, cat si ca element al laturii subiective b. ca element al laturii subiective in continutul constitutiv al infractiunii c. ca trasatura a infractiunii 19. In sensul art.44,Cpen, atacul trebuie : a. sa aiba un temei legal b. sa fie iminent c. sa produca un prejudiciu ireparabil 20. Excesul scuzabil este : a. circumstanta atenuanta legala b. cauza care inlatura raspunderea penala c. cauza care inlatura caracterul penal al faptei 21. In cazul infractiunilor care, prin consumare, produc un prejudiciu ireparabil : a. momentul consumarii infractiunii coincide cu momentul consumarii atacului b. riposta este legitima chiar daca intervine si dupa consumarea infractiunii c. momentul consumarii atacului se prelungeste dincolo de momentul consumarii infractiunii 22. Exista stare de legitima aparare, in cazul : a. celui care, cunoscand starea de iresponsabilitate a agresorului, riposteaza b. celui care, fiind atacat de un grup de persoane, le ameninta cu un pistol c. celui care loveste cu un par o persoana care dadea foc la o casa 23. Exista legitima aparare daca atacul consta in savarsirea de catre victima a unei infractiuni de : a. santaj b. denuntare calomnioasa c. talharie 24. Fapta savarsita in legitima aparare : a. atrage uneori raspunderea civila in cazul excesului justificat b. nu atrage niciodata raspunderea civila c. nu atrage raspunderea civila in cazul excesului scuzabil 25. Instana a reinut c, la 22 iunie 2003, partea vtmat D.P., aflat n stare de ebrietate, a proferat de la gardul ce desprea grdina sa de cea a inculpatului insulte la adresa acestuia. Inculpatul a rspuns insultelor

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


prii vtmate, care a escaladat gardul i, trecnd n grdina inculpatului, a intrat n curtea acestuia narmat cu un cuit i a ncercat s loveasc pe inculpat cu un par smuls din gard. Inculpatul s-a deplasat n ntmpinarea prii vtmate, s-au mbrncit i s-au lovit reciproc cu pumnii, partea vtmat cznd la pmnt. Inculpatul a luat din curte un par i a lovit partea vtmat de mai multe ori peste corp i n zona capului, iar apoi a lovit-o cu piciorul. Partea vtmat a suferit o fractur a osului parietal stng, comoie cerebral, fracturi costale i contuzie abdominal, necesitnd pentru vindecare 25 - 30 zile de ngrijiri medicale. In speta : a. n cauz se va retine circumstana atenuant a provocrii b. fapta dedus judecii a fost comis n stare de legitim aprare c. inculpatul va fi aprat de prezumia de legitima aparare instituit prin art.44,alin.21,Cpen 26. Atacul de la legitima aparare poate sa constea : a. doar intr-o fapta prevazuta de legea penala b. intr-o inactiune c. intr-o actiune a unei persoane despre care cel atacat stie ca nu are discernamant 27. Pentru a fi in prezenta legitimei aparari : a. nu este necesar ca atacul sa provina din partea unei persoane iresponsabile b. apararea trebuie sa se exercite concomitent cu atacul sau imediat ce acesta a incetat definitiv c. este necesar ca atacul sa constea dintr-o infractiune contra persoanei 28. In cazul legitimei aparari, apararea trebuie sa fie : a. necesara b. singura cale de inlaturare a atacului c. precedata de atac 29. In sensul art.44,Cpen, atacul : a. se poate exercita si prin persoane sau bunuri interpuse b. este iminent doar daca reprezinta cel putin o tentativa c. nu poate proveni decat din partea unei persoane 30. Daca agresorul ataca victima cu intentia de a o ucide, dar, dupa aplicarea unei lovituri, este imobilizat de alte persoane si nu mai poate continua lovirea : a. atacul agresorului s-a epuizat in momentul imobilizarii b. lovirea agresorului dupa imobilizare beneficiaza de legitima aparare c. atacul a incetat, chiar daca infractiunea nu s-a consumat 31. Exista legitima aparare, daca : a. atacul este verbal sau scris b. atacul este legitim c. atacul este indreptat impotriva impotriva unui bun al celui care riposteaza 32. In cazul infractiunilor contra patrimoniului, daca urmarea infractiunii este totala si ireversibila : a. nu mai este posibila exercitarea unei aparari legitime dupa consumarea infractiunii b. se poate interveni in aparare legitima si dupa consumarea infractiunii c. apararea poate interveni oricand, pana la momentul epuizarii infractiunii 33. Atacatorul aplica mai multe lovituri victimei, dupa care o abandoneaza si pleaca. Lovirea lui de catre victima, in timp ce se indeparta de la locul faptei,: a. poate constitui o infractiune b. constituie legitima aparare

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. constituie stare de necesitate 34. In cazul unei tentative de omor, dezarmarea agresorului de catre victima : a. marcheaza intotdeauna incetarea atacului b. este doar un indiciu pentru incetarea atacului c. este o proba pentru incetarea atacului 35. In cazul in lipsirii de libertate in mod illegal : a. apararea poate interveni numai pana la momentul consumarii infractiunii b. apararea poate interveni oricand, pana la momentul epuizarii infractiunii c. atacul continua si dupa consumarea infractiunii 36. O persoana, stiindu-se amenintata, si-a instalat preventiv trei caini agresivi care sa o apere, pe care i-a lasat liberi in incinta propriei curti. In cazul uciderii agresorului de catre aceste animale, in momentul in care a incercat sa patrunda in curte : a. nu este incidenta legitima aparare, intrucat atacul fiind viitor, apararea precede atacul b. este indeplinita conditia unui atac in desfasurare c. este incidenta legitima aparare, in masura in care sunt indeplinite conditiile prevazute de art.44,Cpen 37. Pentru a fi in prezenta legitimei aparari, este necesar ca : a. atacul sa constea in violenta, atingere grava adusa demnitatii sau alta actiune ilicita grava b. atacul sa constea intr-o infractiune contra persoanei c. apararea sa imbrace forma unei fapte prevazute de legea penala 38. Fapta inculpatului care, auzind din curtea sa amenintarile victimei, vecinul sau, si vazand-o pe aceasta ca se inarmeaza cu un cutit, a luat un topor si, sarind gardul, a intrat in curtea victimei, pe care a lovit-o, provocandu-i moartea : a. nu este infractiune, fiind savarsita in legitima aparare b. nu este infractiune, fiind savarsita in conditiile starii de necesitate c. este infractiune 39. Este in legitima aparare cel care : a. ucide un lup care ii atacase oile b. ucide un lup care il atacase pe el c. ameninta cu un pistol niste persoane care se apropiau amenintator inarmate cu cutite 40. Atacul de legitima aparare poate sa puna in pericol: a. doar viata, sanatatea sau integritatea fizica a persoanei care riposteaza b. patrimoniul c. drepturile unei alte persoane decat persoana care riposteaza 41. Atacul de legitima aparare poate sa se indrepte: a. doar impotriva persoanei care riposteaza b. chiar si impotriva unei alte persoane decat cea care riposteaza efectiv c. impotriva unei persoane iresponsabile 42. Apararea de la legitima aparare : a. trebuie sa fie obligatoriu o fapta prevazuta de legea penala b. nu trebuie sa reprezinte unica posibilitate pentru autor de a inlatura atacul c. poate interveni pe parcursul atacului sau intr-un termen rezonabil dupa incheierea atacului 43. Apararea de la legitima aparare :

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. trebuie sa fie obligatoriu o fapta intentionata b. nu trebuie sa fie proportionala cu atacul initial, daca au existat mai multi atacatori c. poate consta in amenintari la adresa atacatorului, pentru a-l determina sa inceteze atacul 44. Apararea de la legitima aparare: a. in functie de starea de fapt concreta, poate sa constea si intr-o fapta ilicita sau intr-o contraventie b. poate consta intr-o fapta din culpa c. poate sa se indrepte impotriva persoanei agresorului sau a unei persoane apropiate acestuia 45. Depasirea limitelor legitimei aparari din cauza tulburarii sau emotiei determinate de atacul initial, este: a. circumstanta atenuanta legala b. cauza care inlatura caracterul penal al faptei c. circumstanta atenuanta judiciara 46. Excesul justificat de legitima aparare, este: a. cauza care inlatura raspunderea penala b. cauza care inlatura caracterul penal al faptei c. circumstanta atenuanta legala 47. Excesul justificat de legitima aparare se retine daca: a. apararea era unica modalitate de scapare in fata atacului b. atacul nu era material,direct, imediat, injust decat in inchipuirea inculpatului c. apararea a imbracat forma unei fapte prevazute de legea penala 48. Excesul justificat de legitima aparare : a. se poate retine doar in cazul legitimei aparari prezumate b. presupune existenta unei aparari disproportionate fata de atac c. se retine atunci cand nu exista un atac, dar faptuitorul crede ca se afla in fata unui atac

49. Pentru a se putea retine excesul justificat este necesar ca : a. autorul sa fi fost intr-o puternica stare de tulburare sau temere, determinate de atac b. apararea sa nu fi intervenit ulterior incetarii atacului c. atacul sa fi constat in patrunderea fara drept a unei personae, prin violenta, viclenie, efractie sau escaladare intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea 50. Interventia autorului pentru a opri prin violenta o persoana care se pregatea sa incendieze cladirea Facultatii de Drept : a. este comisa in conditiile legitimei aparari b. este comisa in conditiile starii de necesitate c. va atrage sanctionarea autorului, daca acesta avea si o alta posibilitate de a opri persoana, in afara actelor de violenta 51. In fapt, A il ataca pe B, iar C un tert intervine pentru a-l salva pe B, lovindu-l pe A. Fapta lui A, de a-l vatama corporal pe C : a. constituie infractiunea de vatamare corporala b. este comisa in conditiile legitimei aparari c. nu e justificata pe temeiul legitimei aparari, deoarece atacul lui Cnu este justificat 52. Legitima aparare prezumata opereaza :

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. numai atunci cand atacul s-a indreptat impotriva unui interes obstesc b. in cazul in care atacul consta in patrunderea prin violenta intr-o locuinta c. doar in cazul persoanelor iresponsabile 53. In cazul legitimei aparari prezumate : a. exista o prezumtie legala absoluta b. exista o prezumtie legala relativa c. exista o prezumtie judiciara 54. Legitima aparare prezumata : a. este o legitima aparare putativa b. opereaza atunci cand, datorita tulburarii sau temerii, s-au depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea atacului c. nu opereaza in cazul oricarei patrunderi fara drept a unei persoane intr-un imobil 55. In cazul legitimei aparari prezumate se vor retine efectele cauzei justificative : a. si in cazul in care atacul nu a pus in pericol grav valoarea protejata b. chiar in ipoteza in care persoana care se apara si-a dat seama ca nu se afla in fata unui atac c. chiar daca apararea nu este exercitata de proprietarul spatiului in care se exercita o patrundere fara drept prin escaladare 56. In cazul legitimei aparari, apararea poate fi exercitata de : a. victima agresiunii b. un tert, dar numai cu consimtamantul victimei agresiunii c. un tert, chiar impotriva consimtamantului victimei agresiunii 57. In conditiile in care apararea indreptata impotriva agresorului ajunge sa lezeze un tert, fapta comisa impotriva acestuia din urma : a. constituie legitima aparare b. se va analiza pe taramul starii de necesitate c. se va analiza pe taramul error in personam 58. Fapta comisa in aparare legitima poate fi savarsita : a. cu oricare forma de vinovatie b. numai cu intentie c. cu praeterintentie 59. Se va retine legitima aparare in cazul : a. persoanei care, in timp ce era urmarita cu toporul de catre agresor, distruge autoturismul acestuia, parcat in locul unde se desfasura incidentul b. persoanei care ucide cainele atacatorului, pe care acesta il asmutise asupra sa c. persoanei care profereaza cuvinte injurioase la adresa atacatorului 60. Se poate retine legitima aparare in cazul : a. proprietarului bunului furat care, pentru a-si putea recupera bunul, il ucide pe autorul furtului b. persoanei care riposteaza cu o arma de foc impotriva agresarii sale prin lovirea cu pumnul si cu palmele c. celui care, atacat fiind de sapte persoane, a ripostat cu un cutit, in conditiile in care niciunul dintre agresori nu era inarmat 61. In cazul legitimei aparari prezumate de lege, patrunderea fara drept :

10

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. nu poate lua decat forma consumata b. poate fi doar o incercare de patrundere c. nu poate lua forma unor acte pregatitoare 62. In cazul legitimei aparari prezumate de lege, : a. apararea trebuie sa fie motivata exclusiv de patrunderea victimei in spatiul protejat b. apararea trebuie sa urmareasca impiedicarea patrunderii fara drept sau determinarea intrusului de a parasi spatiul protejat c. daca patrunderea s-a realizat prin viclenie, apararea nu poate interveni decat dupa consumarea patrunderii in spatiul protejat 62. Prezumtia prevazuta de art.44,alin.21,Cpen poate operea in cazul patrunderii fara drept : a. numai intr-un domiciliu, inteles in sensul legii penale b. pe un teren agricol imprejmuit, situat in extravilan c. pe un teren forestier 63. Excesul justificat prevazut de art.44,alin.3,Cpen: a. se intemeiaza pe tulburarea sau temerea provocate de atac b. se poate intemeia pe dorinta de razbunare provocata de atac c. nu este o circumstanta atenuanta 64. Excesul justificat prevazut de art.44,alin.3,Cpen se refera la : a. depasirea limitelor legitimei aparari, in general b. depasirea limitelor unei aparari proportionale c. apararea intervenita inainte ca atacul sa devina iminent 65. Exista legitima aparare daca : a. atacul este indreptat impotriva unui bun al celui care riposteaza b. atacul este verbal c. atacul este legitim 66. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge : a. patrunderea unei persoane intr-o locuinta b. ocuparea unui teren fara un titlu legal c. patrunderea, fara drept, a unei persoane intr-o dependinta a unei locuinte 67. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru : a. inlaturarea unui obstacol in exercitarea posesiei b. respingerea patrunderii unei persoane intr-un imobil c. respingerea patrunderii fara drept a unei persoane, prin amenintarea cu o arma cu foc, intr-o incapere ce nu ii apartine 68. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge : a. ocuparea unui teren forestier b. respingerea patrunderii unei persoane intr-un imobil c. respingerea patrunderii fara drept a unei persoane, prin amenintarea cu o arma cu foc, intr-o incapere ce nu ii apartine 69. Excesul justificat prevazut de art.44,alin.3,Cpen se intemeiaza pe tulburarea : a. celui care face apararea b. in care se afla atacatorul c. atat a agresorului, cat si a celui care respinge atacul

11

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


70. Lovirea repetata, cu urmari mortale, a unei persoane care a patruns in locuinta faptuitorului noaptea, prin escaladare si efractie, si a lovit cu batul in cap pe cel aflat in incapere, constituie: a. un act de legitima aparare potrivit art.44,alin.21,Cpen b. infractiunea de omor, cu retinerea circumstantei atenuante a provocarii c. infractiunea de omor 71. Inculpatul, padurar aflat in patrulare, a somat victima sa se opreasca, dupa ce gasise in apropiere cioata unui arbore recent taiat. Deoarece aceasta nu s-a conformat, inculpatul a urmarit-o si a tras 2 focuri de arma, impuscand-o in ambele picioare. La solutionarea cauzei: a. se retine legitima aparare b. nu se retine legitima aparare, deoarece nu exista un atac din partea victimei c. se retine excesul scuzabil 72. Inculpata, justificandu-si temerea pe relatiile anterioare conflictuale cu victima, ginerele sau, atunci cand acesta a incercat sa deschida usa bucatariei, i-a aruncat o substanta caustica peste fata, care i-a produs pierderea vederii. La solutionarea cauzei: a. se retine existenta legitimei aparari b. nu se retine legitima aparare, deoarece nu exista atac material c. se retine excesul scuzabil 73. Partea vatamata se deplasa cu autoturismul pe un drum pietruit, prilej cu care l-a observat pe inculpat care transporta cu o galeata, in curtea sa, piatra cu care era pavat drumul. Intrucat la intoarcere, partea vatamata la gasit pe inculpat facand acelasi lucru, a oprit masina si a coborat cu intentia de a avea o discutie cu inculpatul pe aceasta tema. Inculpatul i-a aplicat cu galeata plina cu pietre o lovitura in zona fetei, partea vatamata cazand si pierzandu-si cunostinta. La solutionarea cauzei: a. se retine existenta legitimei aparari b. nu se retine legitima aparare, deoarece nu exista atac material c. se retine excesul scuzabil 74. Intre inculpat si victima (fratele sau) au avut loc discutii contradictorii cu privire la intretinerea surorii lor. Ulterior, victima s-a deplasat la domiciliul inculpatului pentru a lua un bun, iar pe drum a luat o furca pentru a se apara de caini. In timp ce cauta bunul pentru care venise si fara sa il vada pe inculpat, a fost lovit de acesta in cap cu un topor. La solutionarea cauzei: a. se retine existenta legitimei aparari prezumate, in conditiile art.44,alin.21,Cpen b. nu se retine legitima aparare c. se retine excesul scuzabil 75. In cazul in care atacul consta intr-o infractiune : a. epuizarea atacului nu coincide in mod necesar cu consumarea infractiunii b. atacul iminent se poate situa si in faza actelor pregatitoare c. infractiunea trebuie sa ia forma consumata 76. Nu exista legitima aparare in cazul : a. tertului care intervine in favoarea atacatorului b. tertului care intervine in favoarea celui atacat c. persoanei atacate de cainele asmutit impotriva sa, de proprietar 77. Excesul justificat, in cazul legitimei aparari : a. face ca fapta prevazuta de legea penala, savarsita de cel atacat, sa nu mai constituie infractiune b. nu inlatura caracterul penal al faptei, ci va fi retinut de instanta numai ca o circumstanta atenuanta c. reprezinta doar un element in individualizarea pedepsei 78. Excesul scuzabil reprezinta : a. o imprejurare care conduce la inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite in aparare b. doar o circumstanta atenuanta legala

12

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. o imprejurare care conduce la inlaturarea raspunderii penale 79. In cazul legitimei aparari, riposta prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala : a. constituie intotdeauna unica modalitate de inlaturare a atacului b. trebuie sa fie anterioara atacului c. trebuie sa fie necesara 80. Daca cel atacat in conditiile legitimei aparari riposteaza, dar loveste, din eroare, ce nu-i poate fi imputabila, o alta persoana, careia ii vatama grav integritatea corporala, acesta va beneficia : a. numai de dispozitiile legale privitoare la legitima aparare b. de dispozitiile legale privind eroarea de fapt, in concurs cu dispozitiile legale privind legitima aparare c. de dispozitiile legale privind error in personam 81. In cazul legitimei aparari, pericolul grav nu poate lua nastere : a. dintr-un act constient al agresorului b. dintr-o intamplare premergatoare atacului c. ca urmare a unor fapte ale animalelor 82. Legitima aparare : a. nu poate veni in concurs cu nicio alta cauza care inlatura caracterul penal al faptei b. poate veni in concurs numai cu starea de necesitate c. poate veni in concurs cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei 83. Atunci cand, dupa dezarmarea agresorului, cel atacat continuat riposta, lovind victima cu cutitul si cauzandu-i moartea, acesta: a. va beneficia de dispozitiile legale privitoare la legitima aparare, in conditiile art.44,alin.2,Cpen b. va beneficia de dispozitiile legale privitoare la legitima aparare, in conditiile art.44,alin.3,Cpen c. cel mult, se va putea pune in discutie circumstanta legala atenuanta a provocarii 84. Atunci cand, impotriva unui atac periculos riposteaza o alta persoana decat victima agresiunii, pentru a fi incidente dispozitiile institutiei legitimei aparari,: a. este necesar ca intre acea persoana si victima agresiunii sa existe un grad de rudenie b. este necesar ca intre acea persoana si victima agresiunii sa existe o intelegere prealabila c. legea nu cere nicio conditie privind relatia dintre aceasta persoana si victima agresiunii 85. Riposta in cazul legitimei aparari se poate indrepta, potrivit legii, impotriva: a. bunurilor agresorului b. persoanelor din anturajul agresorului c. vietii agresorului 86. Fapta inculpatului care, fiind imobilizat la pat din cauza invaliditatii, pentru a se apara de atacul fratelui sau, constand in lovituri cu pumnul, l-a lovit pe acesta cu cutitul, provocandu-I moartea : a. este savarsita in conditiile excesului justificat b. este savarsita in conditiile excesului scuzabil c. beneficiaza de scuza provocarii 87. Suntem in prezenta unei legitime aparari putative daca : a. cel care se apara a deposit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea atacului, din cauza starii de puternica tulburare sau temere generate de atac b. cel care se apara crede in mod eronat ca se afla in fata unui atac c. apararea a intervenit dupa ce atacul a incetat

13

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


88. Este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei : a. impacarea partilor b. iresponsabilitatea faptuitorului c. legitima aparare 89. In cazul legitimei aparari, prin aparare proportionala se intelege : a. o aparare care produce urmari echivalente cu cele care s-ar fi putut produce daca atacul nu era inlaturat b. numai apararea prin folosirea aceluiasi instrument ca sic el folosit de agresor c. forma de aparare specifica legitimei aparari prezumate

Starea de necesitate cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 45 - Starea de necesitate (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita n stare de necesitate. (2) Este n stare de necesitate acela care savrseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi nlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public. (3) Nu este n stare de necesitate persoana care, n momentul cnd a savrsit fapta, si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave dect cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era nlaturat. conditii cu privire la starea de pericol pericolul sa fie iminent o pericolul este iminent atunci cand este pe cale sa se produca iminenta se situeaza in anticamera actualului, ceea ce inseamna ca aceasta conditie este indeplinita si atunci cand pericolul este deja actual o iminenta pericolului nu inseamna ca acesta este instantaneu, intrucat, intr-un astfel de caz, nu mai este posibila o fapta de salvare care sa il inlature este posibil ca pericolul iminent sa permita luarea unor masuri de salvare mai inainte ca el sa devina actual pericolul sa fie inevitabil pericolul nu putea sa fie inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala cu alte cuvinte, comiterea faptei trebuie s fie singura soluie de a salva valoarea social ameninat de pericol. o daca pericolul putea fi nlturat fr a se recurge la o fapt penal starea de necesitate este exclus. o daca autorul dispune de mai multe posibiliti de a nltura pericolul dar toate presupun svrirea unei fapte prevzute de legea penal salvarea trebuie s se fac prin comiterea faptei mai puin grave pericolul s nu fi fost creat n mod intenionat de cel care invoc starea de necesitate pericolul iminent sa ameninte valorile sociale aratate in art.45,alin.2,Cpen : o viata, integritatea corporala, sanatatea persoanei celui care a comis aciunea de salvare sau ale altuia o un bun important al faptuitorului sau al unei alte persoane aceast importan nu se apreciaz numai n raport de valoarea economic a bunului n sine. Spre exemplu, poate fi un astfel de bun important un nscris susceptibil de a fi folosit ca prob ntr-un proces, un nscris care consemneaz anumite drepturi ale deintorului ori i confer o anumit vocaie (de pild un testament olograf). o un interes obstec

14

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


diferenta dintre pericolul specific in starea de necesitate si pericolul specificific legitimei aparari consta in geneza pericolului : geneza pericolului in cazul starii de necesitate nu vine dintr-un atac, ci poate proveni o un eveniment intamplator cutremur, inundatie, incendiu provocat de un fulger, alunecare de teren o o activitate umana imprudenta sau intentionata un incendiu provocat de un individ o comportarea victimei care urmeaza a fi salvata o persoana care lucreaza intr-o incapere cu substante inflamabile, provoaca un incendiu in care se accidenteaza grav si pentru transportarea ei de urgenta la spital se ia fara drept un autovehicul o de aciunea unui animal un cal speriat se ndreapt n vitez spre un grup de copii, astfel c o persoan care vede de la distan incidentul l mpuc o anumite mijloace tehnice sistemul de frnare al unei garnituri de tren de marf se defecteaz, aa nct pentru a evita deraierea ntr-o zon populat garnitura este aruncat n aer geneza pericolului in cazul legitimei aparari atacul unei persoane pentru cazul in care geneza pericolului este o activitate umana imprudenta sa intentionata daca pericolul a fost creat intentionat persoana care l-a creat nu poate invoca starea de necesitate o o persoan incendiaz intenionat imobilul n care se afla daca pentru a se salva din incendiul provocat de ea ucide o alta persoana, atunci nu poate invoca starea de necesitate cu privire la o fapt de ucidere o in acest caz, nu este necesar ca autorul s fi dorit provocarea strii de necesitate n exemplul dat, nu este necesar s fi dorit uciderea persoanei n cauz i s fi provocat incendiul ca pretext pentru aceasta, fiind suficient ca intenia s existe cu privire la urmarea care constituie starea de pericol (n cazul nostru, incendierea) daca pericolul se datoreaza culpei autorului starea de necesitate produce efecte limitate starea de necesitate justific fapta intenionat, dar autorul va rspunde pentru o fapt din culp, n msura n care aceasta este incriminat. o exemplu n cazul n care din culpa autorului izbucnete un incendiu ntr-un imobil, iar acesta, pentru a se salva, ucide o persoan n condiiile strii de necesitate o nu va rspunde pentru un omor comis cu intenie, ci pentru o ucidere din culp conditiile actiunii de salvare actiunea de salvare sa se realizeze printr-o fapta prevazuta de legea penala aciunea de salvare s fie comis n intenia de a nltura pericolul ca i n cazul legitimei aprri, este necesar nu doar ntrunirea n plan obiectiva condiiilor strii de pericol, ci i constatarea unui element subiectiv, adic contientizarea acestui pericol de ctre cel care acioneaz i voina lui de a-l nltura. n msura n care autorul prin fapta sa a nlturat un pericol dar fr a avea cunotin de acest lucru, nu se poate reine starea de necesitate. Aceast condiie nu implic ns inadmisibilitatea reinerii strii de necesitate n cazul infraciunilor din culp. Ceea ce impune condiia analizat este ca aciunea comis s fie menit s nlture pericolul. actiunea de salvare sa fi fost singurul mijloc de inlaturare a pericolului o actiunea de salvare este considerata a fi necesara daca se efectueaza intre momentul in care pericolul a devenit iminent si pana la incetarea acestuia o daca faptuitorul avea posibilitatea sa inlature pericolul prin alte mijloace decat savarsirea unei fapte penale, era obligat sa recurga la aceste mijloace o actiunea de salvare poate sa fie executata de persoana expusa pericolului sau de catre o alta persoana prin actiunea de salvare sa nu se cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs , daca pericolul nu era inlaturat art.45,alin.3,Cpen aceast condiie reprezint reflectarea cerinei proporionalitii n materia strii de necesitate. Astfel, la fel ca i n cazul legitimei aprri, nu este posibil sacrificarea unei viei pentru salvarea unor bunuri sau drepturi patrimoniale. Persoana care actioneaza pentru salvarea valorilor sociale de la pericolul iminent trebuie sa aiba o dubla reprezentare in momentul savarsirii faptei :

15

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________ o reprezentarea gravitatii pericolului si a urmarilor lui o reprezentarea urmarilor faptei de salvare o daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul nu si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor
fi mai grave, fapta urmeaza sa fie considerata tot in stare de necesitate reinerea strii de necesitate este posibil i n cazul unor urmri vdit mai grave dect cele care s-ar fi produs n absena interveniei, n msura n care autorul nu i-a dat seama de acest lucru, dar n ipoteza de fa efectul justificativ este dat de intervenia unei erori de fapt n contextul strii de necesitate. o daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi mai grave, fapta constituie infractiune, pentru care se poate retine, eventual, circumstanta atenuanta prevazuta la art.73,alin.1,lit.a,Cpen (depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate). fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul exista anumite profesii care, prin natura lor, il obliga pe profesionist sa infrunte pericolul cel care are obligatia sa infrunte pericolul nu poate sa invoce starea de necesitate, pentru a se apara de raspundere, in cazul in care nu actioneaza pentru a inlatura pericolul. Existena unei asemenea obligaii de sacrificiu nu implic ns excluderea de plano a persoanelor n cauz din sfera de aplicare a strii de necesitate. n primul rnd, atunci cnd intervin pentru salvarea unui ter, ei acioneaz de regul n stare de necesitate. Exemplu pompierul care, pentru a salva o persoan dintr-un incendiu, distruge bunuri ale altei persoane, nu va rspunde pentru fapta de distrugere, aceasta fiind comis n stare de necesitate. Limitarea pe care o impune aceast condiie este aceea c persoana care avea obligaia de a nfrunta pericolul nu va putea invoca starea de necesitate cnd a acionat pentru a se salva pe sine cu nclcarea obligaiilor care i reveneau. Aa de pild, pompierul nu se afl n stare de necesitate atunci cnd provoac moartea unei persoane pentru a putea s coboare el pe scara de incendiu pentru a se salva. 1. Starea de pericol regasita in definitia starii de necesitate trebuie: a. sa aiba caracter iminent b. sa aiba caracter inevitabil c. sa fie generata in mod obligatoriu, direct sau indirect, de o actiune umana 2. Cauza care determina starea de pericol de la starea de necesitate poate fi : a. doar o actiune umana b. un fenomen al naturii c. un mijloc tehnic 3. Sunt elemente care ajuta la realizarea distinctiei intre legitima aparare si starea de necesitate : a. persoana care sufera consecintele faptei comise in prezenta cauzei justificative b. sursa atacului, respectiv a pericolului c. necesitatea ca, la legitima aparare, actiunea de aparare sa fie unica posibilitate de a inlatura atacul 4. Sunt elemente prin care starea de necesitate se aseamana cu legitima aparare: a. conditia proportionalitatii intre starea de pericol si actiunea de salvare b. caracterul iminent al starii de pericol c. necesitatea ca actiunea de salvare sa fie unica posibilitate de a inlatura pericolul 5. Se poate retine starea de necesitate in cazul : a. spargerii unui zid, pentru a salva o persoana dintr-o incapere incendiata b. sustragerii unui autovehicul, pentru a transporta la spital o persoana accidentata c. distrugerii unui baraj, pentru a salva de la o inundatie o gradina de legume

6. Se afla in stare de necesitate :

16

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. pompierul care provoaca moartea unei persoane, pentru a putea s coboare pe scara de incendiu, pentru a se salva b. toxicomanul care comite un furt, pentru a-i putea procura doza zilnic c. pompierul care, pentru a salva o persoan dintr-un incendiu, distruge bunuri ale altei persoane 7. Pilotul de avion care cauzeaza avarierea din culpa a aeronavei, si care, pentru a se salva, isi ucide copilotul pentru a lua unica parasuta: a. va raspunde pentru infractiunea de omor b. va raspunde pentru infractiunea de ucidere din culpa c. nu va raspunde penal, fapta sa fiind justificata pe taramul starii de necesitate 8. Actiunea de salvare, specifica starii de necesitate, trebuie sa fie: a. intotdeauna o fapta penala b. intotdeauna comisa cu intentie c. savarsita numai in timpul cat pericolul era iminent sau actual 9. Actiunea de salvare, specifica starii de necesitate, trebuie sa fie: a. savarsita cu intentia de a inlatura starea de pericol b. necesara si neexclusiva c. proportionala cu urmarile previzibile ale starii de pericol 10. Este in stare de necesitate cel care: a. ucide un lup care ii ataca oile b. ucide un lup care il ataca pe el c. ameninta o persoana, raspunzand astfel unei amenintari anterioare a acesteia 11. Este in stare de necesitate cel care: a. pentru a nu se lovi cu motocicleta de un TIR care circula neregulamentar, intra pe trotuar si vatama grav integritatea fizica a doi pietoni b. intocmeste un act fals, fiind amenintat cu moartea de catre un tert c. nu se poate prezenta la incorporare pentru ca este impiedicat de inundatii 11. Este in stare de necesitate : a. medicul care amputeaza piciorul unei persoane pentru a-i salva viata b. cel care fura o paine, deoarece nu are nimic de mancare acasa c. cel care, in lipsa oricaror alte posibilitati, conduce o masina, desi avea permisul de conducere suspendat, pentru a transporta o persoana grav ranita la spital 12. Este in stare de necesitate : a. medicul care preleveaza rinichiul unei persoane, fara consimtamanrul acesteia, pentru a salva o alta persoana care, altfel, ar deceda b. cel care arunca dintr-o barca de salvare o persoana, in cazul unui accident naval, pentru a-si face astfel loc in barca c. cel care distruge gardul unei persoane, pentru a impiedica raspandirea unui incendiu 13. Este in stare de necesitate : a. cel care loveste cu un par o persoana care dadea foc la o casa b. persoana care, desi aflata in stare de ebrietate, conduce o masina pentru a transporta o persoana grav bolnava la spital, daca nu existau alte posibilitati c. capitanul unui avion avariat care, pentru a lua ultima parasuta, loveste mai multi pasageri

17

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


14. Este in stare de necesitate cel care : a. ucide un urs care era pe punctul de a ataca un vecin b. este aruncat de un cal intr-o vitrina, distrugand bunurile expuse acolo c. loveste cu masina un pieton care i-a sarit in fata si pe care nu l-a putut evita 15. Fapta pilotului unui elicopter militar supraincarcat cu raniti care, in timp de razboi, il arunca din aparat pe unul dintre raniti, pentru a putea decola si a scapa de tirul inamicilor care ii inconjurasera : a. reprezinta infractiunea de omor, deoarece avea obligatia sa se sacrifice chiar el b. este justificata pe temeiul legitimei aparari c. este justificata pe temeiul starii de necesitate 16. Nu poate invoca niciodata starea de necesitate, pentru a justifica savarsirea unei fapte penale: a. pompierul obligat s suporte riscurile b. salvatorii montani obligati sa suporte riscurile aciunilor de salvare c. persoana care putea scpa prin fug de pericol

17. Se va retine starea de necesitate in cazul in care : a. pentru a preveni extinderea incendiului provocat de un traznet, padurarul a dispus defrisarea unei suprafae de pdure b. un cal speriat se ndreapt n vitez spre un grup de copii, iar o persoan care vede de la distan incidentul l mpuc c. medicul medicul refuza sa asigure ingrijirea bolnavilor aflati intr-o zona contaminata 18. Se va retine starea de necesitate in cazul in care : a. salvamontul care arunca din vehiculul sau un alpinist ranit, deoarece alti raniti mai putin grav nu mai aveau loc si nu mai era posibila efectuarea altui transport b. o persoana obliga o alta persoana sa arunce pe geam o caramida in capul victimei, provocandu-I moartea c. sistemul de frnare al unei garnituri de tren de marf se defecteaz, iar pentru a evita deraierea ntr-o zon populat, seful de tren dispune aruncarea in aer a garniturii 19. Se gaseste in stare de necesitate : a. pompierul care distruge un perete pentru a putea iesi dintr-o casa unde incendiul nu mai putea fi controlat b. politistul care impusca o persoana care il atacase cu cutitul in timpul unei interventii c. capitanul in varsta al unui vas de croaziera, care arunca din ultima barca de salvare un pasager mai tanar, pentru a-si face lui un loc 20. Starea de necesitate este : a. o cauza de impunitate b. o cauza care inlatura raspunderea penala c. o cauza care inlatura vinovatia o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, pe temeiul lipsei de vinovatie 21. In cazul starii de necesitate, daca prin actiunea de salvare a unui bun propriu, salvatorul a creat un prejudiciu unui tert, atunci : a. salvatorul il va despagubi pe tert b. tertul nu va fi despagubit, data fiind existenta starii de necesitate

18

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. salvatorul nu intra n niciun raport de drept civil cu tertul 22. In cazul starii de necesitate, daca un tert salveaza o persoana dintr-un incendiu, distrugand bunuri apartinand alteia, atunci : a. nu exista raspundere civila b. cel n favoarea cruia s-a intervenit va trebui s l despgubeasc pe cel care a suferit prejudiciul c. actiunea de salvare nu genereaza o raspundere civila a salvatorului 23. Daca o persoana a uitat un aparat electric in priza, care a declansat incendierea locuintei sale, si daca pentru stingerea acestuia si salvarea persoanei care l-a provocat, vecinii au distrus usile, ferestrele si obiecte din apartament, atunci : a. fapta vecinilor se justifica pe temeiul legitimei aparari b. exista raspundere civila c. nu exista raspundere civila 24. In cazul starii de necesitate, raspunderea civila : a. este inlaturata atunci cand pericolul provine dintr-un eveniment natural b. poate reveni persoanei salvate c. nu poate reveni niciodata salvatorului 25. In cazul starii de necesitate, pericolul poate sa ameninte: a. numai un bun al faptuitorului b. un bun important al victimei c. integritatea corporala a faptuitorului

26. In cazul starii de necesitate, fata de actiunea de salvare, pericolul este: a. instantaneu b. actual c. ulterior 27. Exista stare de necesitate, numai daca: a. pericolul nu consta din comportarea victimei care urmeaza sa fie salvata b. pericolul este iminent c. pericolul ameninta un bun al unei persoane 28. Exista stare de necesitate chiar daca actiunea de salvare: a. nu a fost intreprinsa de o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul b. nu constituie unicul mijloc de inlaturare a starii de pericol c. in anumite conditii, a cauzat urmari vadit mai grave decat cele ce s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat 29. In cazul starii de necesitate, pericolul iminent poate fi generat de : a. o simpla intamplare b. un atac al unui agresor c. o razbunare 30. Pentru existenta starii de necesitate, pericolul trebuie sa fie : a. direct, imediat, injust b. numai iminent

19

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. direct si imediat, dar sa ameninte vreuna dintre valorile mentionate in art.45,alin.2,Cpen 31. Fapta inculpatului care a condus pe drumurile publice, fara a poseda permis de conducere, un autovehicul pentru a-si duce la gara un prieten dintr-o alta localitate, venit in vizita, a carui locuinta era supusa pericolului inundatiei : a. este infractiune b. este savarsita in conditiile starii de necesitate c. este savarsita in conditiile cazului fortuit 32. Temeiul admiterii starii de necesitate drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei, consta in aceea ca : a. fapta prevazuta de legea penala savarsita nu prezinta pericol social b. fapta desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei in legea penala; c. fapta nu este savarsita cu vinovatie 33. Pentru existenta starii de necesitate, pericolul trebuie sa fie : a. iminent, inevitabil si sa ameninte una din valorile aratate in art.45,alin.2,Cpen b. iminent, imediat si injust c. direct, imediat, injust si sa ameninte una din valorile aratate in art.45,alin.2,Cpen 34. Nu este in stare de necesitate persoana care, in momentul cand a savarsit fapta prevazuta de legea penala ca unica modalitate de salvare : a. si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat b. nu si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat c. si-a dat seama ca va produce o paguba 35. Starea de necesitate : a. nu poate veni in concurs cu nicio cauza care inlatura caracterul penal al faptei b. vine in concurs cu eroarea de fapt, atunci cand faptuitorul nu si-a dat seama de disproportia dintre urmarile actiunii de salvare si urmarile starii de pericol c. poate veni in concurs cu mai multe cauze care inlatura caracterul penal al faptei 36. Cand pericolul iminent a fost determinat de fenomene ale naturii, repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, in cazul starii de necesitate, revine : a. persoanei care a actionat in stare de necesitate b. persoanei in favoarea careia s-a actionat c. statului 37. Cand pericolul iminent a fost determinat de fenomene ale naturii, repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, in cazul starii de necesitate, revine : a. persoanei care a actionat in stare de necesitate b. persoanei in favoarea careia s-a actionat c. statului 38. In cazul starii de necesitate, pericolul trebuie sa ameninte : a. integritatea corporala a celui care actioneaza in actiunea de salvare b. un bun al persoanei in favoarea careia se desfasoara actiunea de salvare c. un bun al statului 39. In cazul starii de necesitate, pericolul trebuie sa ameninte : a. integritatea corporala a celui care actioneaza in actiunea de salvare

20

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


b. un bun al persoanei in favoarea careia se desfasoara actiunea de salvare c. un bun al statului 40. In speta, X, fiind atacat de Y cu un cutit si incoltit intr-o curte interioara, riposteaza cu un foc de arma spre Y. Y nu este ranit, dar focul de arma il ucide pe Z, un tert : a. X va raspunde doar pentru ucidere din culpa, tentativa de omor fiind justificata in conditiile legitimei aparari b. X nu va fi tras la raspundere penala, faptele sale fiind justificate pe temeiul legitimei aparari, respectiv starii de necesitate c. X nu va fi tras la raspundere penala, faptele sale fiind justificate pe temeiul legitimei aparari si erorii de fapt 41. Fapta autorului care omoara o persoana din razbunare, fara sa cunoasca faptul ca aceasta tocmai se pregatea sa detoneze o bomba intr-o statie de metrou : a. reprezinta infractiunea de omor b. nu va fi infractiune, fiind justificata pe temeiul starii de necesitate c. nu va fi infractiune, fiind justificata pe temeiul legitimei aparari 42. Daca X, fiind in legitima aparare fata de atacul lui Y, riposteaza, dar il confunda pe Y cu Z, vatamandu-l grav pe acesta din urma : a. fapta va fi justificata, in considerarea legitimei aparari b. fapta va fi justificata, in considerarea starii de necesitate c. X va fi tras la raspundere pentru vatamare corporala grava din culpa 43. In cazul in care un turist aflat la munte este atacat de un urs, dar reuseste sa ucida animalul, fapta sa nu va constitui infractiune, fiind comisa in conditiile : a. legitimei aparari b. starii de necesitate c. erorii de drept, turistul nestiind ca, in perioada respectiva, uciderea ursului era interzisa

21

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________

Constrangerea fizica si constrangerea morala cauze care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 46 - Constrngerea fizica si constrngerea morala (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita din cauza unei constrngeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista. (2) De asemenea, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita din cauza unei constrngeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi nlaturat n alt mod. conditiile constrangerii fizice (forta majora) sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala sub imperiul unei constrangeri fizice sa existe o actiune de constrangere asupra fizicului unei persoane o sursa actiunii de constrangere poate fi : o o alta persoana in caz de imobilizare, sechestrare o un animal de ex, un caine dresat care imobilizeaza faptuitorul o o energie mecanica o un eveniment (fenomen natural) care rapeste libertatea de miscare a faptuitorului inundatie, cutremur, viscol o il opreste de la o actiune militarul nu poate ajunge la unitate datorita inundatiilor care au izolat localitatea in care locuieste o il impinge la o activitate ca pe un simplu instrument faptuitorul lesina, cade pe gheata, i se declanseaza o criza de epilepsie o fapta penala savarsita sub imperiul constrangerii fizice poate fi : o o inactiune faptuitorul este impiedicat sa isi indeplineasca obligatiile legale. Exemple militarul sechestrat nu se poate prezenta la unitate, acarul imobilizat de raufacatori nu schimba macazul la calea ferata si se produce o catastrofa o o actiune faptuitorul devine un simplu instrument la comanda unei energii straine. Exemple o persoana aluneca pe gheata si cade peste o vitrina, distrugand-o o persoana lesina si cade peste un copil, vatamandu-l o constrangerea la care a fost supus faptuitorul sa nu i se fi putut rezista o daca exista posibilitatea de a rezista constrangerii, cel constrans era obligat la aceasta. Exemplu militarul sechestrat intr-o incapere, la parter, avea posibilitatea sa se elibereze prin fereastra care era deschisa o posibilitatea de a rezista constrangerii fizice se apreciaza pentru fiecare caz concret in parte conditiile constrangerii morale sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala, sub imperiul unei constrangeri exercitate prin amenintare sa existe o actiune de constrangere exercitata prin amenintarea cu un pericol grav o amenintarea poate fi facuta oral sau scris o sub imperiul acestei amenintari, persoana are de ales intre doua variante :

22

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


sa suporte pericolul grav cu care este amenintata sa savarseasca fapta care i se pretinde pericolul grav il poate viza pe faptuitor sau pe o alta persoana o poate privi viata, integritatea corporala, libertatea, demnitatea, averea celui amenintat sau a altei persoane o amenintarea creeaza faptuitorului un sentiment de teama, sub imperiul caruia savarseste fapta prevazuta de legea penala pericolul grav cu care se ameninta sa nu poata fi inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei pretinse, fapta prevazuta de legea penala daca exista posibilitatea de a rezista constrangerii, cel constrans era obligat la aceasta. o o o o 1. Suntem in prezenta unei constrangeri fizice in cazul in care: a. o persoana este urmarita de un urs si, pentru a scapa, patrunde in casa de vacanta a altei persoane b. o persoan o mpinge pe alta care cade astfel peste un copil, cauzndu-i vtmri corporale c. din cauza ruperii unei piese la sistemul de directie, un autovehicul scapa de sub control si intra pe trotuar unde ucide o persoana 2. Suntem in prezenta unei constrangeri fizice in cazul in care : a. un cal l arunc din a pe clre, iar acesta ajunge astfel n curtea unui ter b. un cal speriat se indreapta spre un loc de joaca unde se afla mai multi copii, iar o persoana martora a evenimentului il impusca c. un martor este amenintat cu moartea daca nu depune marturie mincinoasa la proces 3. Exista constrangere fizica atunci cand : a. faptuitorul loveste cu masina o persoana care i-a aparut brusc in fata b. faptuitorul nu se prezinta la unitatea militara intrucat a adormit in tren si nu a putut cobora la timp c. explozia unei instalaii l arunc pe un muncitor peste o alt persoan, pe care o rnete grav 4. Exista constrangere fizica atunci cand : a. faptuitorul este amenintat cu moartea, daca nu intocmeste a doua zi un act fals b. militarul nu se poate prezenta la unitate, intrucat toate cile de acces din localitate sunt blocate din cauza inundatiilor c. o persoana obliga o alta persoana sa arunce pe geam o caramida in capul victimei, provocandu-i moartea 5. Constrangerea fizica : a. nu poate fi generata de actiunea unui animal b. poate fi generata de un fenomen natural c. nu poate fi generata de actiunea unei alte persoane

6. Pentru a fi in prezenta constrangerii morale, raul cu care este amenintata persoana in cauza,: a. trebuie sa fie doar grav b. nu trebuie sa fie injust c. trebuie sa fie iminent si inevitabil 7. In cazul constrangerii morale, amenintarea cu un pericol grav : a. trebuie sa vizeze numai viaa sau integritatea corporal a persoanei b. poate viza si proprietatea sau libertatea fizic a persoanei

23

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. poate privi att persoana celui direct ameninat ct i o alt persoan 8. Spre deosebire de constrngerea fizic, constrangerea morala : a. este determinat ntotdeauna de o aciune a unei persoane b. presupune o presiune ce se exercit asupra psihicului faptuitorului c. trebuie s fie irezistibil 9. Raul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale : a. poate fi generat doar de o actiune umana b. trebuie sa vizeze doar persoana faptuitorului c. trebuie s constea intr-o infractiune contra persoanei 10. Raul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale,: a. trebuie sa fie inevitabil b. trebuie sa fie injust c. poate consta in denunarea unei infraciuni comise anterior de ctre cel amenintat 11. Starea de pericol ce caracterizeaza constrangerea morala, poate fi determinata de : a. actiunea unui animal b. actiunea unei alte persoane c. anumite energii mecanice 12. Suntem in prezenta constrangerii morale in cazul : a. sotiei care falsifica un libret CEC, pentru a ascunde cheltuielile mari facute, de teama sotului b. persoanei care comite o infractiune, de teama sa nu fie denuntata la politie pentru comiterea unei alte infractiuni c. exercitrii de violene asupra copilului, pentru a-l determina pe printe s comit o fapt prevzut de legea penal 13. Att n cazul constrngerii fizice, ct i n cazul constrngerii morale : a. este nlturat vinovia ca trstur general a infraciunii b. persoana care comite fapta tipic i antijuridic poate fi tras la rspundere penal c. persoana care a exercitat constrngerea va rspunde n calitate de instigator la comiterea faptei 14. Sunt cauze care inlatura vinovatia, ca trasatura generala a infractiunii : a. provocarea b. betia completa anume provoocata c. constrangerea morala 15. Pentru a inlatura caracterul penal al faptei, constrangerea fizica: a. trebuie sa provina doar din partea unei persoane b. poate sa vina si din partea unui eveniment natural c. trebuie sa provina doar din partea unui animal 16. Fapta celui care a savarsit acte de complicitate la infractiunea de delapidare, sub amenintarea autorului faptei ca va dezvalui antecedentele sale penale si il va indeparta din serviciu: a. nu este infractiune, fiind savarsita in conditiile constrangerii morale b. nu este infractiune, fiind savarsita in conditiile starii de necesitate c. constituie infractiune

24

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


17. Constrangerea morala inlatura caracterul penal al faptei atunci cand faptuitorul este amenintat cu : a. dezvaluirea antecedentelor penale b. pierderea locului de munca, intrucat este recidivist c. un pericol grav 18. Constrangerea fizica este o cauza care inlatura : a. infractiunea b. raspunderea penala c. executarea pedepsei 19. Constrangerea morala are semnificatie penala numai daca s-a realizat : a. prin actiuni violente asupra persoanei care trebuie sa savarseasca la comanda fapta prevazuta de legea penala b. prin amenintarea cu un pericol grav c. prin santaj 20. Pericolul grav cu care se ameninta, in cazul constrangerii morale, poate privi : a. averea celui amenintat sau a altei persoane b. numai persoana celui constrans c. demnitatea celui constrans sau a altuia 21. Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita din cauza : a. unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista b. unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a opus rezistenta c. unei constrangeri fizice fata de care faptuitorul a ripostat 22. In cazul in care A il urmareste cu toporul pe B, pentru a-l ucide, iar B intra in locuinta unui tert pentru a se salva, fapta de violare de domiciliu va fi comisa in conditiile : a. legitimei aparari b. starii de necesitate c. constrangerii fizice

Cazul fortuit cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 47 - Cazul fortuit Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei mprejurari care nu putea fi prevazuta. conditiile cazului fortuit exemplu un tractorist, in timp ce ara cu tractorul, atinge cu plugul un obuz ramas neexplodat in pamant, din timpul razboiului, care explodeaza si raneste un muncitor agricol peste actiunea faptuitorului se suprapune o alta energie explozia obuzului a carei interventie este imprevizibila, care produce rezultatul socialmente periculos sursa cazului fortuit o fenomene ale naturii, a caror producere nu poate fi prevazuta cutremure, furtuni, trasnete, alunecari de teren, invazia unor insecte o tehnicizarea activitatilor umane de ex, defectarea prematura a unei piese o conduita imprudenta a unei persoane de ex, aparitia brusca a unei persoane, in fata unui autovehicul o starea maladiva a unei persoane de ex, epilepsie, lesin, atac de cord imprejurarea imprevizibila poate fi :

25

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


o anterioara actiunii faptuitorului o concomitenta actiunii faptuitorului o subsecventa actiunii faptuitorului fapta care a produs rezultatul socialmente periculos datorita interventiei imprevizibile a unei cauze straine sa fie o fapta prevazuta de legea penala rezultatul socialmente periculos al faptei sa fie consecinta interventiei unei cauze straine de vointa faptuitorului o intre cauza straina si rezultatul socialmente periculos trebuie sa existe o relatie de cauzalitate nu exista caz fortuit daca rezultatul socialmente periculos s-ar fi produs ca urmare a actiunii sau inactiunii faptuitorului si fara interventia neprevazuta a cauzei straine o faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia cauzei straine care a produs rezultatul imprevizibilitatea se refera la interventia cauzei straine, la momentul de aparitie al cauzei straine, si nu la rezultatul socialmente periculos, care poate fi general previzibil

1. Exista caz fortuit atunci cand : a. o persoan este surprins de o alunecare de teren i ucis b. datorit unei alunecri de teren, o main este aruncat pe contrasens, fiind lovit de un camion condus regulamentar c. un defect de fabricaie, la sistemul de direcie al unui autovehicul, determin comiterea unui accident

2. Exista caz fortuit atunci cand : a. un animal sare brusc in fata masinii, iar soferul, pentru a evita lovirea acestuia, intra pe trotuar, unde distruge o vitrina b. un urs ataca turistul aflat la munte, iar acesta reuseste sa ucida animalul c. un pieton apare brusc in fata masinii, iar soferul nu reuseste s ail evite 3. Un fenomen natural poate determina : a. un caz fortuit b. o constrangere morala c. o legitima aparare 4. Actiunea spontana a unui animal, in functie de imprejurarile in care a intervenit, poate determina : a. o legitima aparare b. un caz fortuit c. o stare de necesitate 5. In cazul in care autorul nu putea sa prevada rezultatul, dar alte persoane ar fi putut : a. autorul nu va raspunde penal, deoarece suntem in prezenta unui caz fortuit b. autorul nu va raspunde penal, deoarece nu exista un element constitutive al infractiunii c. autorul va raspunde penal, fiind cazul unei culpe fara prevedere 6. Imposibilitatea de prevedere a interventiei fortei straine, in situatia cazului fortuit, este: a. subiectiva b. generala c. obiectiva 7. Exista caz fortuit atunci cand fapta prevazuta de legea penala, savarsita de subiect, se datoreaza :

26

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. neprevederii de catre acesta a rezultatului socialmente periculos b. unei imprejurari care nu putea fi prevazuta de acesta c. unei comportari imprudente a acestuia 8. In situatia cazului fortuit, faptuitorul : a. nu prevede posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, ca urmare a actiunii sau inactiunii sale, deoarece considera ca acesta nu se va produce b. este in imposibilitatea de a prevedea interventia unei imprejurari care, suprapusa pe actiunea sau inactiunea sa, a produs rezultatul socialmente periculos c. nu prevede posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, ca urmare a actiunii sau inactiunii sale, desi trebuia si putea sa il prevada 9. In situatia cazului fortuit, imprejurarea care atrage producerea rezultatului socialmente periculos poate fi : a. numai anterioara actiunii faptuitorului b. anterioara sau concomitenta actiunii faptuitorului c. subsecventa actiunii faptuitorului 10. In fapt, in situatia cazului fortuit, rezultatul socialmente periculos este produs de : a. actiunea faptuitorului b. inactiunea faptuitorului c. cauza straina 11. Exista caz fortuit atunci cand : a. autorul insult victima, iar aceasta, datorit unei afeciuni cardiace grave i nedescoperite, decedeaz b. o stanca se desprinde de pe versantul unui munte si cade pe sosea, izbind o masina, cu consecinta mortii soferului, singura persoana aflata in masina c. o caprioara sare brusc in fata masinii si este ucisa

12. Cazul fortuit inlatura : a. direct, raspunderea penala b. existena culpei ca element constitutiv al infraciunii c. existena vinoviei ca trstur general a infractiunii 13. Impredictibilitatea care caracterizeaza cazul fortuit desemneaza faptul ca : a. faptuitorul nu a prevazut interventia cauzei straine, desi putea si trebuia sa prevada b. nicio persoana nu putea sa prevada interventia cauzei straine c. faptuitorul nu a prevazut interventia cauzei straine, desi o alta persoana ar fi putut sa o prevada 14. In situaia n care victima, rnit n urma unei agresiuni, decedeaz din cauza unui incendiu izbucnit n spital, aceasta imprejurare : a. nu constituie un caz fortuit b. constituie un caz fortuit c. ntrerupe legtura cauzal dintre aciunea iniial a agresorului i rezultat 15. Cazul fortuit cauza care inlatura caracterul penal al faptei exista numai daca : a. rezultatul faptei este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta b. rezultatul faptei este consecinta unei imprejurari imprevizibile sau insurmontabile

27

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. faptuitorul se afla in imposibilitatea de a actiona altfel 16. Pentru a inlatura existenta infractiunii, este suficienta : a. imposibilitatea subiectiva de prevedere a rezultatului socialmente periculos b. imposibilitatea generala si obiectiva de prevedere a rezultatului socialmente periculos c. imposibilitatea absoluta de prevedere a rezultatului socialmente periculos

Iresponsabilitatea cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 48 Iresponsabilitatea Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, n momentul savrsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapn pe ele. conditiile starii de iresponsabilitate faptuitorul sa aiba incapacitatea psihica intelectiva si volitiva cu privire la actiunile si inactiunile sale starea de incapacitate psihica sa existe in momentul savarsirii faptei o conditia este indeplinita si in cazul in care, dupa savarsirea faptei, faptuitorul si-a recapatat capacitatea intelectiva si volitiva o conditia nu este indeplinita in urmatoarele ipoteze :

28

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________ o faptuitorul si-a provocat singur starea de incapacitate psihica de ex, faptuitorul s-a culcat
si a adormit in timpul serviciului si nu si-a indeplinit obligatiile de paza si de asigurare a serviciului medical de urgenta o faptuitorul a acceptat sa i se provoace starea de incapacitate psihica de ex, faptuitorul a acceptat sa fie hipnotizat sau narcotizat, pentru a invoca aceasta stare in aparare o la momentul savarsirii faptei, faptuitorul avea capacitatea psiho-fizica intelectiva si volitiva, dar si-a pierdut-o dupa savarsirea faptei incapacitatea psiho-fizica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale sau altor cauze fapta savarsita in starea de iresponsabilitate sa fie o fapta prevazuta de legea penala 1. Constituie cause care inlatura responsabilitatea: a. starea de betie b. minoritatea c. iresponsabilitatea 2. Nu raspunde penal persoana care : a. nu a implinit 14 ani b. comite o fapta penala in stare de somnambulism c. este orbita de gelozie si isi ucide astfel sotia infidela 3. In sensul art.48,Cpen, in categoria alte cauze care pot determina iresponsabilitatea faptuitorului se pot include : a. minoritatea faptuitorului b. starea de betie involuntara si incomplete in care se afla faptuitorul c. starea de hipnoza indusa de catre medic, faptuitorului , fara consimtamantul acestuia

4. Conform legii penale, este considerata iresponsabila persoana care : a. sufera de o grava alienatie mintala permanenta b. in momentul savarsirii faptei, era sub imperiul unei stari de tulburare sau emotie determinate de actele provocatoare ale victimei c. nu a prevazut rezultatul, desi putea si trebuia s ail prevada 5. In cazul iresponsabilitatii, incapacitatea psiho-fizica trebuie : a. sa fie permanenta b. sa fie congenitala c. sa existe la momentul savarsirii faptei 6. In cazul iresponsabilitatii, incapacitatea psiho-fizica trebuie : a. sa fie permanenta b. sa fie congenitala c. sa existe la momentul savarsirii faptei 7. Iresponsabilitatea inlatura caracterul penal al faptei deoarece : a. inlatura un element din continutul constitutiv al infractiunii b. inlatura vinovatia ca trasatura generala a infractiunii c. inlatura raspunderea penala 8. Conform legii penale, este considerata iresponsabila persoana care : a. n timpul somnului, rostete cuvinte injurioase la adresa altei persoane

29

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


b. fura, fiind cleptomana c. in momentul savarsirii faptei, se gasea intr-o stare de hipnoza indusa potrivit vointei sale 9. n cazul infraciunilor cu durat de consumare, iresponsabilitatea va inlatura caracterul penal al faptei : a. chiar daca este temporara b. daca subzista pe toat perioada comiterii faptei c. chiar daca subzista doar partial pe durata comiterii faptei 10. Nu este inlaturat caracterul penal al faptei atunci cand: a. starea de iresponsabilitate nu a existat la momentul comiterii faptei, dar a intervenit ulterior b. starea de iresponsabilitate s-a instalat pe parcursul savarsirii faptei, ca efect al afectiunilor psihice de care suferea faptuitorul c. dupa savarsirea faptei, faptuitorul si-a recapatat capacitatea intelectiva si volitiva 11. In situatia in care hotararea infractionala a fost luata in starea de responsabilitate si executarea a inceput in aceasta stare, daca pe parcursul executarii s-a instalat starea de irespondsabilitate, pe fondul unor afectiuni psihice de care suferea faptuitorul, acesta : a. nu va raspunde penal pentru fapta respectiva b. va raspunde penal pentru o tentativa la fapta respectiva c. va raspunde penal pentru o infractiune consumata 12. Iresponsabilitatea se deosebeste de alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei prin aceea ca : a. nu afecteaz tipicitatea i antijuridicitatea faptei b. face posibil aplicarea unor msuri de siguran c. nltur cea de-a treia trstur general a infraciunii vinovia 13. Iresponsabilitatea se aseamana cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei prin aceea ca : a. nltur culpa ca element constitutiv al infractiunii b. exclude posibilitatea aplicrii unei pedepse sau msuri educative c. nltur raspunderea civila

14. Este o cauza personala si generala care inlatura caracterul penal al faptei : a. lipsa dublei incriminari b. iresponsabilitatea c. lipsa pericolului social 15. In sensul art.48,Cpen, iresponsabilitatea inlatura caracterul penal al faptei atunci cand, in momentul savarsirii faptei, faptuitorul este : a. bolnav mintal sau toxicoman b. intoxicat cronic prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substante c. alienat mintal 16. Iresponsabilitatea faptuitorului trebuie retinuta atunci cand, in momentul comiterii faptei prevazute de legea penala, acesta: a. se afla in stare de betie accidentala completa produsa de droguri b. nu putea sa isi dea seama de actiunile sau inactiunile sale, din cauza schizofreniei paranoide de care sufera c. avea discernamantul abolit din cauza betiei cronice

30

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


17. Iresponsabilitatea faptuitorului presupune: a. diminuarea discernamantului b. abolirea discernamantului c. tulburari psihice de comportament 18. In conditiile in care faptuitorul isi provoaca din culpa starea de iresponsabilitate si in aceasta stare ucide o persoana: a. va raspunde pentru o infractiune de omor b. va raspunde pentru o ucidere din culpa c. fapta sa nu constituie infractiune deoarece era iresponsabil in momentul comiterii ei

Betia cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 49 - Betia (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, n momentul savrsirii faptei, se gasea, datorita unor mprejurari independente de vointa sa, n stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante. (2) Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu nlatura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta. formele starii de betie betia involuntara completa o cauza care inlatura caracterul penal al faptei (art.49,alin.1,Cpen) o singura form de betie care nltur responsabilitatea o survine atunci cnd subiectul a ajuns n mod involuntar s consume substanele care i-au provocat aceast stare sau subiectul a consumat voluntar substanele respective dar s-a aflat n eroare cu privire la natura sau efectele lor beia involuntar incomplet o nu se bucur de o reglementare n codul nostru penal o nu nltur vinovia o poate fi reinut ca o circumstan atenuant judiciar beia voluntar incomplet o nu se bucur de o reglementare n codul nostru penal o nu nltur vinovia o semnificaie juridic o circumstan atenuant o circumstanta agravant o element constitutiv al infraciunii : beia voluntar complet art.49 alin.2 C.pen o nu nltur caracterul penal al faptei

31

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


nu inlatura vinovatia semnificatie juridica circumstan atenuant o circumstanta agravant o element constitutiv al infraciunii exemple prezena la serviciu n stare de ebrietate (art.275 C.pen), conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de ctre o persoan aflat n stare de ebrietate. o betia voluntara calificata (preordinara sau premediatata) este intotdeauna o circumstanta agravanta legala (art.75,alin.1,lit.e,Cpen) o betia voluntara simpla poate fi o circumstanta atenuanta judiciara, intrucat faptuitorul nu si-a provocat aceasta stare cu intentia de a savarsi fapta o o o

1. In sensul art.49,Cpen, starea de betie involuntara si incompleta : a. poate fi produsa numai de consumul de alcool b. nu poate fi produsa de consumul de droguri c. poate fi produsa de administrea unor medicamente susceptibile de a produce un efect ebriant

2. Inlatura responsabilitatea starea de betie : a. involuntara incompleta b. voluntara completa c. involuntara completa 3. Suntem in prezenta unei cauze care inlatura responsabilitatea, in cazul persoanei care comite o fapta prevazuta de legea penala : a. aflandu-se sub efectul stupefiantelor de care era dependenta b. intr-o stare de betie involuntara incompleta c. avand varsta de 13 ani 4. Suntem in prezenta unei cauze care inlatura responsabilitatea, in cazul persoanei care comite o fapta prevazuta de legea penala : a. aflandu-se intr-o stare de hipnoza provocata la cererea sa pentru a-I spori puterea fizica b. a consumat n mod involuntar substane care i-au provocat starea de betie c. a ajuns intr-o stare de betie completa, consumand voluntar substane al caror efect ebriant nu il cunostea

32

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


5. Betia voluntara incompleta poate constitui : a. cauza care inlatura caracterul penal al faptei b. circumstanta atenuanta c. element constitutiv al infractiunii 6. O persoana aflata in stare de betie voluntara incompleta : a. nu va raspunde penal b. poate invoca eroarea de fapt, pentru fapta comisa sub imperiul acestei stari c. va putea raspunde penal, dar i se va retine intotdeauna o circumstanta atenuanta judiciara 7. Starea de beie involuntar incomplet: a. este reglementata in art.49,alin.2,Cpen b. poate fi reinut de ctre instane ca o circumstan atenuant judiciar c. nu se bucur de o reglementare n codul nostru penal 8. Responsabilitatea poate fi analizata : a. in raport cu momentul savarsirii faptei, fara nicio exceptie b. in raport cu starea de minoritate c. in raport cu momentul savarsirii faptei, cu o exceptie 9. Pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in aceasta stare, betia trebuie sa fie : a. voluntara si completa b. acidentala si completa c. preordinata 10. Starea de betie poate constitui o circumstanta agravanta, atunci cand este : a. preordinata b. acidentala c. completa 11. Starea de betie voluntara completa este : a. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei b. o circumstanta judiciara bivalenta c. numai o circumstanta agravanta 12. Starea de betie accidentala completa este : a. o circumstanta atenuanta b. o circumstanta agravanta c. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei 13. Starea de betie accidentala completa este : a. inlatura in mod direct raspunderea penala b. inlatura infractiunea c. atrage atenuarea raspunderii penale 14. Starea de betie accidentala incompleta poate constitui : a. o cauza care inlatura infractiunea b. o circumstanta atenuanta sau agravanta judiciara c. numai o circumstanta atenuanta judiciara

33

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


15. Betia voluntara : a. inlatura caracterul penal al faptei b. nu constituie o circumstanta atenuanta legala c. constituie o circumstanta agravanta legala, atunci cand este premeditata

16. Pentru a produce obligatoriu consecinte juridice, betia trebuie sa fie : a. accidentala si completa b. premeditata c. involuntara si completa 17. In cazul in care autorul consuma bauturi alcoolice, desi stie ca in aceasta stare isi pierde controlul asupra actiunilor sale si devine extrem de violent, iar mai apoi ucide o persoana : a. fapta va fi comisa in stare de iresponsabilitate b. va raspunde penal numai daca se face dovada ca starea de betie a fost provocata cu intentie pentru a omora victima c. va urma sa raspunda pentru infractiunea de omor 18. Betia voluntara completa : a. inlatura caracterul penal al faptei b. este o cauza de impunitate c. poate constitui o circumstanta agravanta legala sau atenuanta

Minoritatea cauza care inlatura caracterul penal al faptei


34

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


Art. 50 - Minoritatea faptuitorului Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita de un minor care la data comiterii acesteia nu ndeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.

art.99,alin.1,Cpen minorul care nu a implinit 14 ani nu raspunde penal o prezumtie absoluta de incapacitate o se prezuma absolut ca minorul sub 14 ani nu are discernamant prezumtie absoluta de incapacitate penala o minorul sub 14 ani nu poate fi subiect activ al infractiunii art.99,alin.2,Cpen minorul intre 14 ani impliniti si 16 ani neimpliniti in momentul savarsirii infractiunii raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant o prezumtie relativa de lipsa de discernamant o se prezuma relativ ca minorul de varsta intermediara nu are discernamant prezumtie relativa de incapacitate penala in favoarea minorului de varsta intermediara o in raport cu unele situatii minorul are capacitate penala, iar in raport cu altele nu are aceasta capacitate o daca nu se face dovada existentei discernamantului, minorul de varsta intermediara nu poate fi subiect activ al infractiunii, el aflandu-se in aceeasi situatie cu a minorului care nu implinise varsta de 14 ani in momentul savarsirii faptei minorul care a implinit 16 ani pana in momentul savarsirii infractiunii se prezuma relativ ca are capacitate penala o prezumtie relativa de capacitate penala o daca se dovedeste ca, in realitate, minorul a fost lipsit de aceasta capacitate, el nu poate fi subiect activ al infractiunii sfera persoanelor minore in sensul art.50,Cpen minoritatea faptuitorului : o minorul sub 14 ani o minorul intre 14 si 16 ani care a savarsit fapta fara discernamant

conditiile starii de minoritate sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala la data savarsirii faptei, faptuitorul sa nu indeplineasca conditiile legale pentru a raspunde penal o la data savarsirii faptei, minorul nu implinise 14 ani o la data savarsirii faptei, minorul avea intre 14 ani impliniti si 16 ani neimpliniti si a savarsit fapta fara discernamant

1. In cazul minorului opereaza : a. o prezumtie absoluta de lipsa a discernamantului, daca are sub 14 ani b. o prezumtie absoluta in sensul absentei discernamantului, daca are intre 14 ani si 16 ani c. o prezumtie relativa de lipsa a discernamantului, daca are peste 16 ani 2. Nu poate constitui infractiune fapta prevazuta de legea penala comisa de un minor in varsta de : a. 17 ani b. 13 ani c. 5 ani

3. Minoritatea este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei deoarece : a. inlatura un element din continutul constitutiv al infractiunii b. inlatura o trasatura a infractiunii

35

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. inlatura pedeapsa 4. In cazul infractiunilor progresive, pentru ca minoritatea sa inlature caracterul penal al faptei, aceasta trebuie sa existe : a. la momentul savarsirii b. la momentul epuizarii c. la momentul producerii primului rezultat 4. Atunci cand savarsesc o fapta penala, nu raspund niciodata penal : a. minorii care nu au implinit 14 ani b. minorii care nu au implinit 18 ani c. minorii care nu au implinit 15 ani 5. In cazul faptuitorului minor cu varsta cuprinsa intre 14 ani si 16 ani neimpliniti : a. prezumia lipsei de discernamant poate fi rsturnat prin dovada contrar b. opereaza o prezumie nesusceptibil de proba contrar c. opereaz o prezumie n sensul existenei discernmntului 6. In cazul faptuitorului minor sub 14 ani : a. opereaz o prezumie absolut n sensul lipsei discernmntului b. opereaza o prezumie nesusceptibil de proba contrar c. nu va rspunde penal niciodat, cu unele excepii 7. In cazul faptuitorului minor care a implinit 16 ani : a. opereaz o prezumie absoluta n sensul existenei discernmntului b. vinovia lui nu ar putea fi nlturat n temeiul beiei sau iresponsabilitii, asa cum se ntmpl n cazul majorului c. prezumia existentei discernamantului poate fi rsturnat prin dovada contrar 8. Fata de minorul care a savarsit fapte prevazute de legea penala si care nu raspunde penal si se pot dispune : a. masuri educative b. masuri de siguranta c. masuri de ocrotire 9. Minoritatea faptuitorului este: a. o cauza personala b. o circumstanta personala c. o stare de atenuare a pedepsei

10. n ipoteza n care minorul a nceput comiterea unei infraciuni continuate nainte de mplinirea vrstei de 14 ani i a continuat, cu discernmnt, comiterea faptei si dup acest moment : a. nu va rspunde penal b. va rspunde numai pentru actele svrite dup mplinirea vrstei de 14 ani c. va rspunde penal pentru toate actele de executare care intra in elemental material al infractiunii 11. n ipoteza n care minorul a nceput comiterea unei infraciuni progresive nainte de mplinirea vrstei de 14 ani : a. este inlaturat caracterul penal al faptei b. nu va rspunde penal niciodata, fara exceptie c. va rspunde penal numai daca rezultatul socialmente periculos mai grav s-a produs dupa implinirea acestei varste

36

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


12. n ipoteza n care minorul a nceput comiterea unei infraciuni continuate nainte de mplinirea vrstei de 14 ani i a continuat comiterea faptei si dup acest moment : a. caracterul penal al faptei poate fi inlaturat daca nu se dovedeste existenta discernamantului in savarsirea actelor executate dupa implinirea varstei de 14 ani b. faptuitorul nu va rspunde penal c. faptuitorul poate rspunde penal 13. Minoritatea faptuitorului este: a. o circumstanta atenuanta personala b. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei c. cauza de diferentiere a sanctiunilor de drept penal 14. Fata de minorul care nu raspunde penal, dar savarseste o fapta prevazuta de legea penala, se pot lua : a. masura libertatii supravegheate (art.103,Cpen) b. masura internarii intr-un centru de reeducare (art.104,Cpen) c. nu se poate lua nicio masura educativa prevazuta in Codul penal 15. Starea de minoritate care atrage inlaturarea caracterului penal al faptei : a. poate veni in concurs cu alte cauze de acest fel b. poate veni in concurs numai cu betia sau cu starea de iresponsabilitate c. nu poate veni in concurs cu nicio alta cauza de acest fel

37

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________

Eroarea de fapt cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 51 - Eroarea de fapt (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, cnd faptuitorul, n momentul savrsirii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii sau mprejurari de care depinde caracterul penal al faptei. (2) Nu constituie o circumstanta agravanta mprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o n momentul savrsirii infractiunii. (3) Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si faptelor savrsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau mprejurarii respective nu este ea nsasi rezultatul culpei. (4) Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu nlatura caracterul penal al faptei. eroarea de fapt necunoaterea sau cunoaterea greit poart asupra unor date ale realitii Eroarea de fapt care priveste un element constitutiv al infractiunii eroarea de fapt se produce cu privire la o stare, situati sau imprejurare care reprezinta un element constitutive al infractiunii art.51,alin.1,3,Cpen o infractiunea intentionata efectele erorii de fapt o se inlatura caracterul penal al faptei fapta nu este infractiune o pe cale de consecinta, se inlatura si raspunderea penala o infractiunea din culpa efectele erorii de fapt sunt identice cu cele care se produc in cazul infractiunii intentionate, dare le se produc numai daca este indeplinita o conditie eroarea sa nu fie ea insasi rezultatul culpei faptuitorului Eroarea de fapt care priveste o circumstanta agravanta eroarea de fapt se produce cu privire la o imprejurare care constituie circumstanta agravanta a infractiunii art.51,alin.2,Cpen o infractiunea intentionata efectele erorii de fapt o nu se retine agravanta o fapta constituie infractiune raspunderea penala faptuitorul raspunde pentru infractiunea tip o nu se inlatura caracterul penal al faptei o infractiunea din culpa aceleasi efecte, daca este indeplinita aceeasi conditie eroarea sa nu fie ea insasi rezultatul culpei faptuitorului eroarea de drept necunoaterea sau cunoaterea greit a normei juridice eroarea de drept penal nu inlatura caracterul penal al faptei art.51,alin.4,Cpen i eroarea de drept extrapenal are aceleasi efecte ca si eroarea de fapt o se inlatura caracterul penal al faptei fapta nu este infractiune o pe cale de consecinta, se inlatura si raspunderea penala eroarea de drept extrapenal poate privi orice dispoziie legal, indiferent de natura actului normativ care o conine lege, ordonan, hotrre de guvern, ordin al ministrului etc. fapta poate fi din culpa sau intentionata sunt necesare dou condiii principale: o necunoaterea de ctre subiect a reglementrii extrapenale incidente n cauz. o necunoaterea de ctre autor, din orice alt surs, a situaiei sau a regulii de conduit reglementate de actul normativ nepenal. Aa de pild, n practic s-a decis c inculpaii nu pot invoca eroarea de drept nepenal, ntruct, chiar dac nu au cunoscut Ordinul Ministrului Sntii nr.43/1980 potrivit cruia mercurul face parte din categoria substanelor toxice, lor le era cunoscut faptul c substana respectiv este toxic, fiind muncitori ntr-un combinat chimic. n acest sens se are n vedere gradul de notorietate al faptului invocat, pregtirea colar i profesional a autorului, experiena de via

38

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________

1. In cazul infractiunilor din culpa, eroarea de fapt : a. nu are niciodata efecte asupra raspunderii penale b. produce efecte doar daca nu se datoreaza culpei autorului c. are acelasi regim ca si in cazul infractiunilor intentionate 2. In cazul dreptul nostru, eroarea asupra unei norme nepenale : a. nu are niciun fel de efecte b. are acelasi regim cu eroarea de drept penal c. are acelasi regim ca si eroarea de fapt 3 Pentru a produce efecte eroarea de drept nepenal, este necesar : a. sa fie vorba despre o norma cuprinsa intr-un act normativ de forta inferioara legii b. ca autorul sa nu cunoasca reglementarea incidenta in cazul concret c. sa fie vorba despre o fapta din culpa 4. Este in eroare de drept si nu raspunde penal cel care : a. ia un bun al altuia, crezand ca este al sau b. detine cocaina, crezand ca este faina c. detine o substanta chimica, fara sa cunoasca faptul ca aceasta este inscrisa pe lista substantelor stupefiante 5. Exista eroare de drept care inlatura vinovatia, atunci cand : a. o persoana loveste un politist, fara sa stie ca aceasta fapta este incriminate ca ultraj, iar nu ca lovire b. o persoana ofera consultatii juridice fara autorizatie si comite astfel infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii, dar nu cunoaste prevederile legii avocaturii c. autorul vinde un camion care i-a fost imprumutat mai de mult timp, convins fiind ca posesia indelungata a avut ca efect trecerea bunului in proprietatea sa 6. Eroarea de fapt : a. cand este invincibila, exonereaz complet de rspundere b. cand este vincibila (culpabila), nu exonereaz niciodata de rspundere c. cand este vincibila (culpabila), poate exonera de rspundere 7. Constituie cauza care inlatura vinovatia : a. eroarea de drept, dar numai in anumite cazuri b. eroarea de fapt, numai in cazul infractiunilor intentionate c. eroarea de fapt, cand aceasta poarta asupra unei circumstante agravante 8. Sunt cauze care inlatura vinovatia ca trasatura generala a infractiunii : a. starea de provocare b. betia completa anume provocata c. eroarea de fapt 9. Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala : a. daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, din cauza alienatiei mintale nu putea sa is idea seama de actiunile sau de inactiunile sale b. daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, nu cunoaste existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei c. daca faptuitorul se gasea intr-o stare de betie voluntara completa produsa de droguri

39

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


10. Produce efecte asupra raspunderii penale : a. eroarea asupra unei norme penale b. eroarea invincibila de fapt c. eroarea de fapt culpabila, in cazul oricarei infractiuni 11. Potrivit Codului Penal in vigoare, eroarea de drept : a. nu are niciodata efecte asupra raspunderii penale b. atunci cand priveste o norma extrapenala are aceleasi efecte ca si eroarea de fapt c. face intotdeauna ca fapta sa nu fie infractiune, in masura in care este invincibila 12. In cazul persoanei care trage un foc de arma spre A, dar il loveste pe B, avem : a. aberration ictus b. o forma a erorii c. error in personam 13. Pentru a produce efecte eroarea de drept nepenal, este necesar : a. ca legea nepenala sa reglementeze expres posibilitatea admiterii erorii in cazul concret b. sa fie vorba despre o norma cuprinsa obligatoriu intr-o lege c. ca autorul sa nu cunoasca din nicio alta sursa continutul conduitei prohibite de lege 14. Eroarea de fapt : a. cand este invincibila, exonereaz complet de rspundere, numai dac fapta comis a fost svrit cu intenie b. dac se datoreaza culpei autorului, va nltura posibilitatea reinerii n sarcina inculpatului a unei infraciuni intenionate c. cand este vincibila, las deschis calea angajrii rspunderii lui pentru o fapt din culp, daca fapta svrit este incriminat i n aceast modalitate 15. Atunci cnd autorul aplic victimei mai multe lovituri cu intenia de a o ucide, iar ulterior victima, transportat la spital, decedeaz n urma unui incendiu izbucnit n spital : a. autorul va rspunde pentru infractiunea de omor b. autorul va rspunde doar pentru o tentativ de omor c. lipseste raportul de cauzalitate ntre aciunea faptuitorului i rezultat 16. Atunci cnd autorul aplic victimei mai multe lovituri cu intenia de a o ucide, iar ulterior victima, transportat la spital, decedeaz cteva sptmni mai trziu la spital datorit complicaiilor survenite n evoluia leziunilor traumatice : a. eroarea asupra cursului cauzal nu va produce niciun fel de efecte b. autorul va rspunde doar pentru o tentativ de omor c. autorul va rspunde pentru o infraciune de omor 17. Este incidenta ipoteza aberration ictus in cazul in care : a. A arunc victima de pe un pod pentru ca aceasta s moar necat, dar victima decedeaz zdrobindu-se n cdere de un pilon al podului b. A dorind s l ucid pe B, nu intete bine i l nimerete pe C, aflat lng B c. A arunc o piatr pentru a sparge geamul apartamentului lui B, dar din greeal nimerete i sparge geamul apartamentului lui C 18. Indoiala cu privire la existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei : a. inlatura caracterul penal al faptei savarsite b. nu inlatura caracterul penal al faptei savarsite

40

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. este o cauza de atenuare a pedepsei 19. Nu va fi inlaturat caracterul penal al faptei pe temeiul erorii, in caz de : a. error in personam b. eroare asupra obiectului material al infractiunii c. eroare asupra unui element constitutiv al infractiunii 20. Pentru dreptul penal, o eroare de drept constand in necunoasterea unui act extrapenal are valoarea unei : a. erori de drept care nu inlatura caracterul penal al faptei b. erori de fapt si produce efectele acesteia c. culpe

21. Imprejurarea mai grava pe care faptuitorul nu a cunoscut-o in momentul savarsirii faptei : a. nu poate constitui o circumstanta agravanta b. poate constitui o circumstanta agravanta judiciara c. inlatura caracterul penal al faptei savarsite 22. In cazul unei infractiuni continuate, pentru ca eroarea de fapt sa inlature caracterul penal al faptei, este necesar ca : a. faptuitorul sa se afle in eroare cel putin la savarsirea primului act de executare b. faptuitorul sa nu iasa din eroare pe tot parcursul actelor de executare c. eroarea sa subziste pe tot parcursul savarsirii faptei

41

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________

Teoria generala a infractiunii

1. Trasaturile generale ale infractiunii prevazute in Codul penal roman sunt : a. fapta sa fie prevazuta de legea penala b. fapta sa fie savarsita de o persoana capabila sa raspunda penal c. fapta sa prezinte pericol social 2. Sintagmele infractiune si fapta prevazuta de legea penala : a. sunt sinonime b. desemneaza manifestari distincte din prisma pericolului social si al vinovatiei c. sunt diferite, deoarece nu orice fapta prevazuta de legea penala este o infractiune 3. Pericolul social generic : a. desemneaza pericolul pe care o fapta il prezinta in abstracto b. isi gaseste reflectarea in pedeapsa legala c. se concretizeaza in pedeapsa efectiv aplicata 4. Dispozitiile art.181,Cpen privind faptele care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, nu se pot aplica in cazul : a. omorului, pentru ca este o infractiune grava b. tentativei c. infractiunilor de pericol abstract, pentru ca, in acest caz, se prezuma producerea urmarii periculoase pentru societate 5. In cazul comiterii unei fapte care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni (art.18 1,Cpen), instanta poate aplica: a. libertatea supravegheata b. amenda penala c. sanctiuni cu caracter administrativ 6. Pericolul social concret : a. se evalueaza independent de importanta valorii sociale atinse b. poate cunoaste variatii in spatiu sit imp, care influienteaza procesul de incriminare a unor conduite umane c. isi gaseste expresia in pedeapsa concret aplicata inculpatului 7. In cazul savarsirii unei fapte care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni (art.181,Cpen): a. autorului nu i se poate aplica nicio sanctiune b. autorului i se pot aplica sanctiunile prevazute in norma de incriminare c. autorului i se pot aplica sanctiuni administrative

42

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


8. Daca o fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art.181,Cpen), se poate aplica: a. mustrare b. mustrare cu avertisment c. inchisoare contraventionala 9. In cazul in care se constata ca o fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art.181,Cpen): a. se poate aplica doar o amenda penala b. se poate aplica masura educativa a mustrarii c. se poate aplica amenda de la 10 la 1000 de lei 10. Prezinta pericol social, justificand considerarea faptei ca infractiune : a. actiunea inculpatului, persoana fara resurse materiale, de a fura o paine pentru a-si hrani copilul in varsta de 3 ani b. introducerea mainii in buzunarul hainei victimei, aflata intr-un autobuz aglomerat, pentru a fura un portmoneu, desi s-a sustras in concret doar un servetel uzat c. conducerea in stare de ebrietate a unui autovehicul pentru a duce o persoana grav bolnava la spital, daca nu existau alte mijloace de transport 11. Tipicitatea reprezinta : a. corespondenta dintre trasaturile faptei concrete si descrierea realizata in norma de incriminare b. constatarea caracterului faptei de a adduce atingere ordinii juridice c. o trasatura generala a infractiunii 12. Fapta tipica : a. este intotdeauna o infractiune b. reprezinta fapta concreta ale carei trasaturi sunt corespondente cu cele prevazute expres in norma de incriminare c. este intotdeauna comisa cu vinovatie 13. Infractiunile cu continut alternativ : a. regrupeaza sub aceeasi denumire doua sau mai multe infractiuni distincte b. pot avea urmari prevazute alternativ in norma de incriminare c. dau nastere unei pluralitati de infractiuni in cazul savarsirii mai multora dintre actiunile alternative 14. Suntem in prezenta unei infractiuni cu continut unic, in cazul : a. talhariei b. bigamiei c. ultrajului 15. Suntem in prezenta unei infractiuni cu continut unic, in cazul : a. omorului b. evadarii c. ultrajului 16. Infractiunile cu continuturi alternative : a. sunt cele pentru care legiuitorul a prevazut variante alternative de comitere b. regrupeaza in cadrul aceluiasi text de lege doua sau mai multe incriminari distincte c. sunt intotdeauna infractiuni complexe 17. In cazul infractiunilor cu continut alternativ, realizarea mai multor variante alternative de comitere are ca efect :

43

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. retinerea unei pluralitati de infractiuni b. retinerea unei singure infractiuni c. posibilitatea aplicarii unui spor de pana la 5 ani la pedeapsa rezultanta 18. In cazul infractiunilor cu continuturi alternative, dac se realizeaz mai multe dintre aceste coninuturi, se poate retine : a. o pluralitate de infractiuni b. un concurs de infraciuni c. o singur infraciune 19. In cazul infraciunii de violare de domiciliu (art.192), dac inculpatul a ptruns ntr-o locuin fr drept, iar apoi a refuzat s o prseasc la cererea proprietarului : a. se va retine forma agravanta a infractiunii b. se va retine un concurs de infractiuni c. va exista o singur infraciune de violare de domiciliu 20. O infractiune este pluriofensiva atunci cand : a. pentru existenta infractiunii este suficienta lezarea unei singure valori sociale b. presupune in mod obligatoriu lezarea a cel putin doua valori sociale c. in structura obiectului juridic exista o valoare sociala principala si una sau mai multe valori sociale secundare 21. Obiectul material al unei infractiuni este reprezentat de : a. bunul care rezulta in urma comiterii infractiunii b. bunurile utilizate efectiv la savarsirea infractiunii c. bunul impotriva caruia se indreapta actiunea sau inactiunea faptuitorului 22. Infractiunile materiale sunt infractiunile : a. din comiterea carora infractorul obtine un avantaj material b. caracterizate de necesitatea existentei unui obiect material c. care produc o urmare concretizata intr-o stare de pericol pentru societate 23. Constituie obiect material al unei infractiuni : a. produsul infraciunii b. un nscris contrafacut c. alterarea unui nscris preexistent

24. Obiectul juridic al infractiunii : a. reprezinta criteriul principal utilizat in sistematizarea partii speciale a Codului Penal b. constituie un element important in stabilirea limitelor legale de pedeapsa pentru o anumita infractiune c. ajuta la determinarea subiectului active al infractiunii 25. Poate fi obiect material al unei infractiuni : a. numai un lucru b. corpul unei persoane n via c. un cadavru

44

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


26. Infractiunile formale : a. sunt intotdeauna infractiuni de rezultat b. pot presupune, uneori, prin exceptie, existenta unui obiect material c. nu presupun niciodata existena unui obiect material 27. In functie de existenta unui obiect material al infractiunii, se poate distinge intre : a. infractiuni de pericol si infractiuni de rezultat b. infractiuni formale si infractiuni de rezultat c. infractiuni formale si infractiuni materiale 28. De lege lata, subiect activ al infractiunii este : a. numai autorul b. autorul, instigatorul si complicele c. o persoana care comite o fapta prevazuta de legea penala 29. De lege lata, in materia raspunderii penale a persoanei juridice : a. nu toate persoanele juridice sunt responsabile din punct de vedere penal b. legea instituie o rspundere general a persoanei juridice c. nu se impune constatarea unui element subiectiv propriu persoanei juridice 30. De lege lata, in materia raspunderii penale a persoanei juridice : a. legea nu a stabilit pedepse complementare b. legea limiteaz sfera persoanelor fizice care pot angaja rspunderea penal a persoanei juridice c. vinovia persoanei juridice se analizeaz separat de vinovia persoanei fizice care a comis actul material 31. De lege lata, infraciunea savarsita de o persoana juridica trebuie sa aiba la baz: a. numai intentia b. intentia sau culpa c. un element subiectiv propriu persoanei juridice 32. In privinta raportului ntre rspunderea persoanei juridice i cea a persoanei fizice, legea : a. exclude rspunderea penal a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la svrirea aceleiai infraciuni b. legea instituie ca regul cumulul celor dou rspunderi c. nu exclude rspunderea penal a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la svrirea aceleiai infraciuni 33. n plan sancionator, in materia raspunderii penale a persoanei juridice, legea a instituit : a. o singur pedeaps principal (amenda) b. posibilitatea suspendrii condiionate a pedepsei principale c. mai multe pedepse complementare 34. Infractiunile cu subiect activ special : a. sunt infractiuni pentru care textul de incriminare cere ca victima sa aiba o anumita calitate b. sunt cele in cazul carora absenta calitatii cerute de lege poate avea ca efect atenuarea sau agravarea raspunderii, sau chiar inexistenta acesteia c. nu admit tentativa 35. Este infractiune cu subiect activ special : a. violul

45

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


b. delapidarea c. pruncuciderea 36. Infractiunile cu subiect activ special improprii sunt cele in cazul carora : a. calitatea speciala poate determina o atenuare a raspunderii penale b. lipsa calitatii speciale impuse de lege are ca efect irelevanta din punct de vedere penal a faptei c. calitatea speciala poate determina o agravare a raspunderii penale 37. Subiect pasiv al infractiunii poate fi : a. numai o persoana fizica b. o persoan conceput i nenscut c. statul 38. Subiect pasiv al infractiunii desemneaza : a. persoana prejudiciat prin savarsirea infractiunii b. persoana titular a valorii sociale care constituie obiectul juridic al infraciunii c. persoana care savarseste infractiunea 39. Infractiunile cu subiect pasiv special sunt cele in cazul carora : a. subiectul pasiv trebuie sa fie o persoana fizica b. legea prevede o anumita calitate speciala subiectului pasiv c. valoarea sociala protejata apartine unei sfere de personae nedeterminate ca numar 40. Exista o infractiune omisiva proprie in cazul : a. alpinistilor care nu isi ajuta un coleg cazut pe o stanca, iar acesta decedeaza b. persoanei care lasa un foc nesupravegheat si se produce un incendiu c. nepredarii bunului gasit in termen de 10 zile de la gasire 41. Infractiunile de rezultat sunt cele care : a. produc o modificare fizic perceptibila b. sunt intotdeauna comise prin actiune c. nu presupun in mod obligatoriu producerea unei urmari materiale 42. In cazul unei ifractiuni de pericol abstract : a. pericolul este prezumat absolut prin chiar incriminarea faptei b. este permisa proba absentei pericolului in caz concret c. nu este necesara dovedirea existentei starii de pericol 43. Infractiunea de pericol concret : a. nu presupune o urmare materiala b. nu are niciodata obiect material c. implica faptul ca starea de pericol prevazuta de norma de incriminare trebuie sa fie dovedita 44. Timpul, ca element al laturii obiective a infractiunii : a. poate fi element constitutive al infractiunii b. poate reprezenta o circumstanta agravanta c. in anumite cazuri, poate reprezenta o cauza de nepedepsire 45. Modul si mijloacele de comitere a unei fapte : a. pot determina retinerea unei agravante

46

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


b. nu pot fi elemente constitutive ale infractiunii c. in anumite cazuri, pot atrage chiar o atenuare a pedepsei 45. Suntem in prezenta intentiei directe in cazul in care : a. autorul prevede rezultatul faptei sale si doreste producerea acestuia b. autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu il accepta, considerand pe baza unor imprejurari obiective ca el nu se poate produce c. autorul prevede rezultatul faptei sale, pe care il accepta, fiindu-i indiferenta producerea sa 46. Exista intentie directa de omor : a. in cazul persoanei care arunca de pe un pod suspendat peste autostrada o alta persoana b. in situatia in care autorul aplica victimei o lovitura cu un harlet in zona capului c. in cazul persoanei care, dupa ce a batut victima, o lasa in padure, desi stie ca sunt lupi in padure 47. In cazul unui omor, intentia directa se poate deduce avand in vedere : a. instrumentul folosit la comiterea faptei b. zona efectiv lovita c. numarul si intensitatea loviturilor 48. Fapta inculpatilor de a lovi victima cu cutitul, de 5 ori in gamba, denota : a. intentie directa de omor b. intentie directa de vatamare corporala c. intentie indirecta de omor 49. Dac victima se afl la distan mare de autor, iar acesta tie c nu este un bun trgtor cu arma si, deci, uciderea victimei prin mpucare nu este cert, in msura n care autorul deschide focul asupra victimei, se va retine : a. intentie indirecta de omor b. intentie indirecta de vatamare corporala c. intentie directa de omor 50. Inculpatul, intenionnd s protejeze un teren cultivat, mpotriva atacului animalelor slbatice, l mprejmuiete cu un gard metalic pe care l conecteaz la reeaua de distribuie a energiei electrice. Dac o alt persoan atinge respectivul gard i decedeaz, n sarcina inculpatului se va reine : a. o infraciune de omor comis cu intenie directa b. o infraciune de omor comis cu intenie eventual c. o infraciune de ucidere din culpa 51. Intentia repentina presupune: a. o rezolutie infractionala unica, in baza careia se repeta acte care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni b. o rezolutie infractionala nascuta sub imperiul unei stari de tuburare sau temere si care este pusa imediat in executare c. o intentie directa peste care se suprapune o culpa fara prevedere

52. Intentia repentina : a. exista in cazul mamei care, n stare de tulburare pricinuit de natere, suprim viaa noului-nscut, imediat dup natere b. este o cauz de agravare a rspunderii penale c. intra n structura circumstanei atenuante a strii de provocare

47

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


53. Intentia repentina : a. poate coexista cu intentia premeditata b. presupune o rezolutie infractionala nascuta sub imperiul unei tulburari sau emotii c. presupune o stare de relativ calm 54. Intentia premeditata : a. nu poate fi repentina cu privire la aceeasi infractiune b. presupune existenta unui mobil sau scop special c. presupune obligatoriu anumite acte de pregatire 55. Intentia premeditata : a. este o circumstan agravant legal, n cazul infraciunii de omor b. este posibil numai n cazul infraciunilor sunt susceptibile de acte de pregatire c. poate fi reinut cu titlu de circumstan agravant judiciar 56. Intentia calificata : a. este specifica doar intentiei directe b. presupune existenta unui mod sau unor mijloace speciale de comitere a faptei c. se regaseste in cazul in care textul de lege prevede un scop special 57. Culpa : a. este fara prevedere atunci cand nimeni nu putea sa prevada producerea urmarii b. poate fi cu sau fara prevedere c. se sanctioneaza in cazul oricarei infractiuni 58. Exista culpa fara prevedere : a. daca nimeni nu putea sa prevada rezultatul b. daca autorul nu putea sa prevada rezultatul, dar alte persoane ar fi putut c. daca rezultatul nu a fost prevazut, desi putea si trebuia sa fie prevazut de autor 59. Fapta este savarsita din culpa cand infractorul : a. prevede rezultatul faptei sale si, desi nu il urmareste, accepta posibilitatea producerii lui b. prevede rezultatul faptei sale, dar nu il accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce c. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa il prevada 60. Fapta constand intr-o actiune : a. de regula, se sanctioneaza doar atunci cand este comisa cu intentie b. daca a fost comisa din culpa, constituie infractiune doar atunci cand textul de lege prevede expres sanctionarea culpei c. se sanctioneaza de lege intotdeauna mai sever decat inactiunea care a produs acelasi rezultat 61. In structura culpei intra doua elemente principale : a. incalcarea unei obligatii de diligenta b. previzibilitatea si evitabilitatea obiectiva a urmarii socialmente periculoase c. previzibilitatea si evitabilitatea subiectiva a urmarii socialmente periculoase 62. Suntem in prezenta unei fapte comise din culpa : a. atunci cand autorul abandoneaza un copil de 8 ani, intr-o noapte de decembrie, pe un teren viran din afara orasului, iar acesta decedeaza b. in cazul in care mama uita usa de la balcon deschisa, iar copilul cade de pe balcon si sufera vatamari corporale grave c. in ipoteza in care autorul sperie o persoana, iar aceasta decedeaza, avand o maladie cardiaca grava

48

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


nedescoperita pana atunci 63. Praeterintentia este o forma de vinovatie care presupune: a. o urmare pe care autorul o prevede si o doreste si o a doua urmare mai grava, pe care faptuitorul nu o prevede, desi putea si trebuia sa o prevada b. o urmare pe care autorul o prevede si o doreste si o a doua urmare mai grava, pe care faptuitorul o prevede, nu o doreste, dar o accepta c. o urmare pe care autorul o prevede, dar nu o accepta, socotind in mod usuratic ca nu se va produce si o urmare mai grava , pe care autorul nu o prevede, desi putea si trebuia sa o prevada 64. O infractiune praeterintentionata : a. presupune o intentie directa, peste care se suprapune o intentie eventuala b. presupune doua urmari prevazute de legea penala c. nu are tentativa 65. Praeterintentia se deosebeste de culpa prin aceea ca : a. in cazul praeterintentiei, rezultatul mai grav este dorit de faptuitor b. praeterintentia este specifica infractiunilor comisive, in timp ce culpa poate exista numai la infractiunile omisive c. in cazul praeterintentiei, urmarea de baza este caracterizata de intentie 65. Praeterintentia : a. se intalneste numai in cazul infractiunilor progresive b. presupune o culpa cu prevedere peste care se suprapune o culpa fara prevedere c. presupune un rezultat dorit de faptuitor si un rezultat nedorit, pe care nu l-a prevazut, desi putea si trebuia sa il prevada 66. In cazul infractiunii praeterintentionate putem avea : a. o intentie indirecta suprapusa peste o intentie directa initiala b. o intentie directa peste care se suprapune o culpa cu prevedere c. o intentie indirecta peste care se suprapune o culpa fara prevedere 67. Suntem in prezenta unei infractiuni praeterintentionate in cazul in care : a. autorul loveste din culpa cu masina 3 persoane, din care una decedeaza pe loc, una decedeaza in spital peste 2 saptamani, iar a treia supravietuieste, dar cu grave sechele fizice permanente b. autorul arunca un cutit spre victima, dorind sa o nimereasca in picior, dar ii produce o hemoragie si victima decedeaza la scurt timp c. o persoana loveste cu sapa in cap o alta persoana, iar aceasta decedeaza la spital peste 10 zile 68. Suntem in prezenta unei infractiuni praeterintentionate in cazul in care : a. autorul loveste din culpa cu masina 3 persoane, din care una decedeaza pe loc, una decedeaza in spital peste 2 saptamani, iar a treia supravietuieste, dar cu grave sechele fizice permanente b. autorul arunca un cutit spre victima, dorind sa o nimereasca in picior, dar ii produce o hemoragie si victima decedeaza la scurt timp c. o persoana loveste cu sapa in cap o alta persoana, iar aceasta decedeaza la spital peste 10 zile 69. Fapta inculpatului de a aplica victimei o lovitura cu un harlet asupra capului, provocandu-i un grav traumatism cranian, in urma careia aceasta a decedat in spital dupa 12 zile, intruneste elementele : a. infractiunii intentionate de omor b. infractiunii de ucidere din culpa c. infractiunii praeterintentionate de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte

49

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


70. Constituie element specific infractiunii intentionate faptul ca : a. la baza rezultatului mai grav trebuie sa existe intotdeauna o fapta prevazuta de legea penala b. rezultatul mai grav se produce intotdeauna dupa un anumit interval de timp c. rezultatul mai grav ii este imputabil autorului cu titlu de culpa 71. Reprezinta criteriu de distinctie intre praeterintentie si intentia eventuala : a. faptul ca, in cazul infractiunii praeterintentionate, rezultatul final se produce intotdeauna progresiv, pe parcursul unui interval de timp mai indelungat b. atitudinea subiectiva a autorului fata de producerea rezultatului mai grav c. faptul ca, in cazul infractiunii praeterintentionate, rezultatul initial nu trebuie sa fie in mod obligatoriu prevazut de legea penala 72. In dreptul penal roman, praeterintentia : a. este expres reglementata ca forma de vinovatie in partea generala a Codului penal b. apare doar in partea speciala a Codului penal c. este o forma intermediara ca pericol social, intre culpa si intentie 73. Praeterintentia se deosebeste de intentia eventuala prin aceea ca : a. praeterintentia este specifica infractiunilor de pericol, in vreme ce intentia este specifica infractiunilor de rezultat b. in cazul praeterintentiei, urmarea de baza este caracterizata de culpa c. praeterintentia presupune, pe langa intentie, si o culpa 74. In cazul in care autorul ia hotararea sa actioneze, prevazand producerea unui rezultat mai grav, insa care nu il intereseaza, rezultat care se si produce, vom fi in prezenta : a. intentiei indirecte b. praeterintentiei c. culpei cu prevedere 75. In fapt, un muncitor a aruncat un planseu metalic de pe o cladire in constructie, intr-un santier cu multi muncitori, sperand ca nu va fi nimeni ranit, dar 2 colegi ai sai sunt loviti si decedeaza. Fapta este comisa cu: a. culpa cu prevedere b. intentie indirecta c. culpa fara prevedere 76. Fapta persoanei care provoaca un accident de circulatie soldat cu moartea unei persoane, din cauza unui defect de constructie la o piesa a masinii, constituie: a. infractiunea de ucidere din culpa, forma fara prevedere b. un caz fortuit c. o fapta care nu va atrage raspunderea penala a autorului impredictibilitate absoluta, obiectiva si generala cu privire la interventia unei cauze straine (defectiunea) care a generat in fapt rezultatul socialmente periculos 77. Sunt elemente secundare in structura laturii subiective a infractiunii: a. conduita infractorului anterior savarsirii faptei b. mobilul infractiunii c. scopul infractiunii 78. Mobilul si scopul infractiunii, atunci cand sunt prevazute de textul legal : a. pot constitui cauze de agravare a raspunderii b. pot reprezenta elemente constitutive ale infractiunii c. exclud posibilitatea retinerii intentiei repentine

50

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


79. Scopul special al unei infractiuni : a. indica existenta premeditarii b. este scopul cerut de continutul legal al infractiunii c. se intalneste doar la infractiunile de rezultat 80. Mobilul infractiunii : a. este acel impuls care il impinge pe autor la comiterea faptei b. este reprezentarea finalitatii actiunii realizate c. apare intotdeauna pe parcursul comiterii faptei

Formele infractiunii intentionate in functie de fazele infractiunii intentionate

1. Faza interna a infractiunii : a. reprezinta prima etapa a iter criminis b. se regaseste numai in cazul infractiunilor comise cu intentie directa c. cuprinde etapa aparitiei ideii infractionale 2. Faza interna a infractiunii : a. nu exista in cazul intentiei repentine b. are o durat mai mic sau mai mare, n funcie de modalitatea inteniei c. se sanctioneaza, prin exceptie, in cazul n cazul infraciunii de ameninare 3. Faza interna a infractiunii : a. are o durat mai mare, n cazul infractiunilor comise cu intentie premeditata

51

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


b. presupune realizarea unor acte de pregatire c. include si etapele deliberarii si luarii rezolutiei infractionale

4. Actele preparatorii : a. pot constitui acte materiale b. sunt intotdeauna acte ilicite c. nu pot exista decat in cazul faptelor comise avand la baza o intentie 5. Actele preparatorii : a. sunt indispensabile savarsirii infractiunii, doar daca aceasta este comisa cu intentie premeditata b. sunt incompatibile cu retinerea intentiei spontane sau repentine c. nu sunt sanctionate ca atare niciodata in dreptul nostru penal 6. In dreptul penal roman, actele preparatorii se pedepsesc : a. doar in cazul infractiunilor din culpa b. doar in cazul infractiunilor formale c. doar atunci cand legiuitorul le asimileaza tentativei sau constituie infractiuni de sine statatoare 7. Actele preparatorii : a. sunt excluse in cazul infractiunilor praeterintentionate b. au acelasi regim de sanctionare ca si tentativa c. nu insotesc intotdeauna intentia premeditata 8. Actele preparatorii : a. se pedepsesc atunci cand reprezinta infractiuni de sine statatoare b. se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa ntre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata c. nu se sanctioneaza ca atare in dreptul roman 9. In privinta actelor preparatorii, legiuitorul roman a preferat : a. sanctionarea limitata b. nesanctionarea c. sanctionarea intre limite de pedeapsa identice cu cele prevazute pentru actele de executare 10. Nepedepsirea actelor preparatorii se justifica prin : a. faptul ca acestea sunt intotdeauna acte licite b. faptul ca ar constitui un stimulent pentru cel care le-a efectuat de a nu trece la actele de executare c. faptul ca, de regula, au caracter echivoc 11. Suntem in prezenta unor acte de pregatire in cazul : a. cumprarii unei cantiti de otrav b. persoanei care, fara a avea acordul in acest sens, ia mulajul unei chei de la casa de bani c. aplicarii primei doze de otrava, in cazul intoxicarii zilnice cu otrav a unei persoane, pentru a-i produce moartea 12. Suntem in prezenta unor acte de pregatire in cazul in care inculpatii : a. sunt surprinsi in timp ce pregateau acasa armele pentru comiterea spargerii b. sunt surprinsi in timp ce escaladau zidul exterior al cladirii bancii

52

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. sunt surprinsi in fata bancii, in timp ce se dadeau jos din masina cu care venisera 13. Se poate retine existenta unor acte de pregatire in cazul : a. hoului aflat lng coteul ginii b. punerii de zahr n ceaiul unui diabetic c. persoanei surprinse de politie in drum spre o casa de amanet, avand asupra sa o arma si cagula 14. Tentativa : a. nu este prevazuta expres de lege b. poate consta doar in acte de pregatire cu caracter univoc c. are un regim sanctionator propriu 15. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunile comisive prin omisiune b. infractiunile de obicei c. infractiunile praeterintentionate 16. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunea de omor b. uciderea din culpa c. infractiunile comise cu intentie repentina 17. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunea de consumare anticipata b. infractiunea continua c. infractiunile de pericol abstract 18. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunile cu executare promta b. infractiunile de rezultat c. infractiunile omisive proprii 19. Tentativa este posibila la : a. infractiunile de pericol b. infractiunile praeterintentionate c. infractiunile omisive improprii 20. Tentativa se intalneste doar la : a. intentia directa b. intentia indirecta c. intentie 21. Nu sunt susceptibile de tentativa perfecta : a. infractiunea de furt b. infractiunea de pericol abstract c. infractiunea de omor 22. Sunt susceptibile de tentativa perfecta : a. infractiunea de consumare anticipata

53

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


b. infractiunea de viol c. infractiunea de pericol concret 23. Exista tentativa imperfecta in cazul in care autorul : a. vrea sa loveasca victima cu masina, dar aceasta reuseste sa se refugieze intr-o casa b. loveste victima cu cutitul in piept, dar aceasta nu decedeaza din cauza interventiei medicale promte c. impusca victima, dar apoi o duce repede la spital, unde aceasta este salvata 24. Exista tentativa relativ improprie la infractiunea de omor atunci cand autorul : a. a pus prea putina otrava in mancarea victimei si aceasta nu a decedat b. indreapta arma spre victima, dar nu mai apuca sa traga, deoarece este imobilizat de martori c. a incercat sa ucida victima stropind-o cu apa sfintita

25. Exista tentativa relativ improprie la infractiunea de omor atunci cand : a. victima era decdata in momentul in care autorul i-a aplicat o lovitura de topor in cap, crezand ca doarme b. inculpatul a incercat sa ucida victima, utilizand un mijloc defectuos c. inculpatul a ucis o persoana pe care a confundat-o din cauza intunericului cu un dusman de-al sau 26. Exista tentativa relativ improprie la infractiunea de omor atunci cand : a. inculpatul a deschis seiful bancii, dar acesta era gol b. inculpatul a impiedicat producerea rezultatului c. inculpatul a pus prea multa otrava in mancarea victimei iar aceasta, simtind mirosul, a refuzat sa consume mancarea 27. Tentativa absolut improprie : a. nu se sanctioneaza niciodata b. se sanctioneaza in limite reduse la jumatate fata de tentativa relativ improprie c. se sanctioneaza cu o pedeapsa intre 2 si 10 ani 28. Exista tentativa absolut improprie cand autorul : a. trage asupra victimei cu un pistol, dar aceasta, purtand o vesta antiglont, nu sufera nicio vatamare b. incearca sa doboare un avion cu o prastie c. ncearc s ucid victima cu o arm de foc, dar arma nu funcioneaz 29. Exista tentativa relativ improprie in cazul in care : a. consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite b. imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata modului absurd de concepere a infractiunii de catre autor c. rezultatul nu se produce din cazul interventiei unui fenomen strain de vointa autorului 30. Exista tentativa relativ improprie atunci cand : a. autorul incearca sa doboare un avion aflat la 5.000m altitudine, tragand spre el cu un pistol cu aer comprimat b. autorul i-a aplicat victimei doua lovituri de cutit in piept, dar nu a putut continua lovirea datorita unui tert care l-a imobilizat c. consumarea infractiunii nu a fost posibila din cauza faptului ca, in timpul cat s-au savarsit acte de executare, obiectul material lipsea de la loculunde credea faptuitorul ca se afla

54

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


31. In cazul tentativei relativ improprii, mijloacele folosite la comiterea infractiunii : a. nu erau apte in abstracto sa produca rezultatul b. nu erau apte in concreto sa produca rezultatul c. nu erau apte nici in abstracto, si nici in concreto sa produca rezultatul 32. Suntem in prezenta unei tentative absolut improprii, in cazul in care : a. autorul incearca sa isi ucida sotia dandu-i ceai cu zahar, stiind ca este diabetica b. autorul incearca sa distruga o garnitura de tren prin asezarea pe sine a unui om de zapada c. o persoana trage cu o pusca cu luneta, dupa o persoana aflata intr-un balon

33. Suntem in prezenta unei tentative absolut improprii, in cazul in care : a. un angajat incearca sa isi omoare seful prin farmece b. autorul trage cu arma intr-un copac pe care l-a crezut a fi om c. autorul i-a administrat victimei o cantitate de otrava expirata, care si-a pierdut proprietatile toxice 34. Suntem in prezenta unei tentative relativ improprii de omor, in cazul in care infractorul : a. trage mai multe focuri de arma prin geam asupra patului unde credea ca doarme victima, dar in momentul respectiv aceasta se afla in camera alaturata b. trage cu arma in camera unde locuieste victima, stiind ca aceasta nu se afla acasa c. trage cu arma intr-un cadavru, stiind ca respectiva persoana este decedata 35. Suntem in prezenta unei tentative relativ improprii, in cazul in care infractorul : a. a introdus mana in buzunarul persoanei vatamate, dar nu a gasit nimic acolo b. a patruns prin escaladare in localul unei ambasade pentru a sustrage bunuri de valoare si bani dar, negasind astfel de bunuri, a parasit localul c. in timpul sustragerii unor bunuri, infractorul aude zgomote in camera vecina si paraseste in graba incaperea 36. Fapta persoanei de a prezenta castigator un bilet loto falsificat in mod grosolan, astfel incat pentru orice persoana falsul este evident, constituie : a. tentativa relativ improprie la infractiunea de inselaciune b. tentativa absolut improprie la infractiunea de inselaciune c. tentativa proprie la infractiunea de inselaciune 37. In dreptul penal roman, in materia sanctionarii tentativei se aplica : a. regula sanctionarii nelimitate b. regula sanctionarii limitate c. sistemul diversificarii pedepsei 38. Tentativa se sanctioneaza : a. in toate cazurile b. in limite de pedeapsa reduse la jumatatate fata de sanctiunea aplicabila infractiunii consumate c. doar in acele cazuri in care sanctiunea pentru infractiunea consumata depaseste 2 ani 39. Tentativa se pedepseste : a. intre aceleasi limite de pedeapsa ca si infractiunea consumata b. doar cu pedeapsa amenzii c. doar cand legea prevede expres aceasta

55

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


40. Tentativa nu atrage raspunderea penala : a. cand este absolut improprie b. cand este imperfecta c. cand legea nu incrimineaza tentativa 41. In cazul unei infractiuni sanctionate cu detentiunea pe viata, tentativa se pedepseste cu inchisoarea intre : a. 5 si 20 de ani b. 10 si 20 de ani c. 10 si 25 de ani 42. In cazul unei infractiuni sanctionate cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani, tentativa se pedepseste cu inchisoarea intre : a. 5 si 20 de ani b. 5 si 10 de ani c. 2 si 10 de ani 43. Sunt cauze de nepedepsire a tentativei : a. excesul justificat de legitima aparare b. desistarea c. starea de necesitate 44. Constituie cauza de nepedepsire a tentativei : a. impiedicarea producerii rezultatului b. comportarea sincera a inculpatului in cursul procesului penal c. starea de provocare 45. Desistarea este posibila in cazul tentativei : a. proprii b. relativ improprii c. perfecte desistarea const n ntreruperea actului de executare din propria iniiativ a infractorului, nainte de descoperirea faptei poate fi intalnita la urmatoarele forme de tentativa o tentativa imperfecta (intrerupta) aceasta cauza de impunitate este specifica acestei tentative o tentativa proprie o tentativa relativ improprie o mai putin cand ea este determinata de lipsa obiectului material de la locul unde infractorul credea ca acesta se afla o desistarea poate opera in cazul acestei tentative atata timp cat autorul nu si-a dat seama de defectuozitatea sau insuficienta mijloacelor folosite o tentativa absolut improprie cu specificarea faptului ca, in acest caz, nu prezinta relevanta penala conditiile desistarii o s avem o ntrerupere a actului de executare ntreruperea nu poate s survin dect nainte ca actul de executare s se fi ncheiat, ceea ce nseamn c renunarea la repetarea actului de executare nu echivaleaz desistare o intreruperea actului de executare s se datoreze voinei libere a infractorului nu vom fi n prezena unei desistri atunci cnd infractorul a fost surprins i mpiedicat s continue actul de executare ori atunci cnd nu a putut continua actul de executare, datorit rezistenei victimei ori cnd continuarea actului nu a fost posibil, datorit mprejurrii c obiectul material lipsea de la locul unde fptuitorul credea c se afl

56

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________ o desistarea s fi avut loc nainte de descoperirea faptei fapta se consider descoperit
cand : o a ajuns la cunotina autoritilor o alte persoane iau cunotin de svrirea ei (martori oculari) o in cazul infraciunii contra unei persoane, atunci cnd victima este prezent la locul svririi infraciunii, ea afl n mod necesar despre svrire, ceea ce nu constituie un impediment la desistare o in cazul infraciunii contra patrimoniului, fapta se consider descoperit i atunci cnd victima a luat cunotin de svrirea infraciunii, astfel c din acel moment nu mai e posibil desistarea efectele desistarii o desistarea este cauza de impunitate nu nltur tentativa (infractiunea) fapta constituie tentativa (infractiune) o tentativa nu se pedepsete desistarea nu este o cauz de impunitate absolut dac ceea ce infractorul a svrit pn n momentul desistrii constituie o alt infraciune, el va rspunde pentru aceasta 46. Desistarea : a. nu este posibila in cazul infractiunilor care au o durata de consumare in timp b. este posibila in cazul formei imperfecte sau neterminate a tentativei c. nu este posibila in cazul tentativei perfecte 47. Desistarea : a. presupune inceperea unui act de executare b. permite ca rezultatul sa se fi produs, daca este posibila repunerea in situatia anterioara c. poate lua forma renunarii la repetarea actului de executare

48. Desistarea implica: a. existenta vointei libere a autorului de a actiona in acest sens b. in general, o atitudine pasiva de abandonare a actului de executare c. imposibilitatea consumarii infractiunii din cauza insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite 49. Desistarea: a. implica intotdeauna renuntarea definitiva la rezolutia infractionala b. poate interveni cand autorul nu a putut continua actul de executare, datorit rezistenei victimei c. nu nltur tentativa

(a) desistarea nu este conditionata de caracterul sau definitiv, ceea ce inseamna ca ea poate sa fie admisa si atunci cand autorul renunta la actul de executare inceput, propunandu-si sa reia executarea la un moment ulterior, cand conditiile ii vor fi mai favorabile (b) vointa faptuitorului nu este libera, ci constransa renuntarea s-a facut sub constrangerea unei circumstante, faptul ca victima a opus rezistenta or, desistarea are intotdeauna un caracter voluntar (c) este o cauza de impunitate, iar nu o cauza care inlatura caracterul penal al faptei tentativa este si va ramane infractiune, numai ca se inlatura raspunderea penala pentru fapta astfel comisa

50. Desistarea : a. presupune intotdeauna o simpla inactiune b. poate sa presupuna si o actiune c. are intotdeauna un caracter voluntar

57

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


51. Poate interveni desistarea atunci cand autorul a renuntat sa mai continue actul de executare, intrucat : a. locuinta era prevazuta cu un dispozitiv de inchidere pe care nu l-a putut forta b. a fost surprins de un tert care l-a amenintat cu il va denunta c. i s-a facut mila de victima 52. Poate interveni desistarea atunci cand autorul a renuntat sa mai continue actul de executare, intrucat : a. a vazut ca se apropiau fortele de politie de locul unde comitea fapta b. i s-a facut teama gandindu-se la pedeapsa de care ar fi pasibil ca urmare a comiterii faptei c. i s-a parut ca aude pasi, desi in realitate nu era decat o pisica care rasturnase un obiect 53. Poate interveni desistarea atunci cand : a. autorul unei tentative de viol lasa victima sa plece acasa dupa ce aceasta i-a promis ca va intretine cu el raporturi sexuale de bunavoie, la un moment ulterior si in alt loc b. autorul toarna o cantitate de otrava in mancarea victimei, iar apoi arunca mancarea, inainte de sosirea victimei c. autorul si-a dat seama ca a fost vazut in momentul cand introducea o cantitate de otrava in paharul unei persoane si, de teama sa nu fie prins, a rasturnat paharul 54. Desistarea poate avea ca mobil : a. cainta, remuscarile faptuitorului b. amenintarea provenita de la victima furtului, care tocmai l-a surprins si recunoscut pe faptuitor c. superstitiile faptuitorului 55. In cazul tentativei relativ improprii, desistarea poate sa intervina : a. oricand, inainte de producerea rezultatului b. de regula, doar inainte ca autorul sa realizeze caracterul defectuos sau insuficienta mijloacelor utilizate c. in acest caz, nu poate sa intervina desistarea 56. Intreruperea actului de executare, specifica desistarii, nu are caracter voluntar atunci cand : a. se datoreaza unei constrangeri morale determinate de constientizarea faptului ca se apropie de locul faptei fortele de politie b. se datoreaza unei superstitii a autorului care, in timpul actului de executare, spargand o oglinda, este convins ca aceasta ii aduce ghinion c. autorul este observat la locul comiterii infractiunii de un copil de 1 an si 6 luni 57. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. autorul, auzind pasi care se indreapta spre incaperea in care patrunsese pentru a fura, renunta sa mai ia valorile din sertarul pe care tocmai il deschisese si paraseste in graba incaperea b. autorul sufera un atac de epilepsie in timpul comiterii faptei, motiv pentru care nu mai poate continua savarsirea c. autorul renunta in urma sfaturilor primite de la un complice, care superviza intreaga operatiune 58. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. faptuitorul isi da seama ca persoana careia ii pusese arma la tampla nu era cea pe care voia sa o impuste b. autorul, in timp ce alegea bijuteriile pe care urma sa le sustraga din magazinul in care patrunsese, isi da seama ca a fost vazut de cineva intrand in magazin si, de teama sa nu fie ulterior identificat, lasa bijuteriile acolo si pleaca c. autorul, dupa ce a fost retinut de politie, indica locul unde a ascuns bunurile furate, astfel incat partea vatamata sa le poata recupera

59. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand :

58

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. faptuitorul, datorita opunerii victimei, pe care voia sa o violeze, nu reuseste sa o dezbrace, astfel ca o lasa si pleaca b. autorul unui furt, duce bunul inapoi la locul de unde il luase, inainte de descoperirea faptei c. faptuitorul este convins de victima ca nu are rost sa o ucida si pleaca fara sa ii faca nimic, dupa ce ii pusese arma la tampla 60. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. infractorul da foc unei persoane, dar apoi reuseste sa stinga focul si sa salveze victima b. faptuitorul doreste sa fure un anumit bun, dar nu il gaseste si pleaca c. faptuitorul, persoana superstitioasa, renunta fiindca a vazut o pisica neagra 61. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. in timp ce autorul incearca sa deschida prin efractie portiera unui autoturism, incepe o ploaie si acesta renunta pentru a se adaposti b. faptuitorul aude ca intra cineva in magazinul din care fura si pleaca fara sa mai ia nimic c. faptuitorul duce victima la spital, dupa ce o otravise, iar viata acesteia este salvata

62. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. autorul intalneste un sistem de alarma pe care nu il poate deconecta b. autorul renunta deoarece l-a convins in acest sens un complice c. faptuitorul abandoneaza victima, dandu-si seama ca nu aceasta era femeia pe care vroia sa o violeze pentru a se razbuna, ci colega acesteia

63. Suntem in prezenta impiedicarii producerii rezultatului, atunci cand : a. doua persoane il imobilizeaza pe infractorul care lovea victima, fiind astfel impiedicat sa o ucida b. autorul, dupa ce a aplicat victimei o lovitura de cutit in piept, o transporta la spital si astfel viata ii este salvata c. faptuitorul abandoneaza bunul furat, dandu-si seama ca nu prezinta nicio valoare

infractiunile la care este posibila impiedicarea producerii rezultatului tentativa perfecta aceasta cauza de impunitate nu apare decat in cazul acestei tentative o tentativa proprie o tentativa relativ improprie impiedicarea producerii rezultatului poate opera in cazul acestei tentative atata timp cat autorul nu si-a dat seama de defectuozitatea sau insuficienta mijloacelor folosite o infractiunile materiale exceptie fac o furtul pentru ca nu este susceptibil de tentativa perfecta de aceea, restituirea bunului sustras, chiar inainte de descoperirea faptei, nu constituie o impiedicare a producerii rezultatului, caci infractiunea deja s-a consumat, ci o inlaturare a consecintelor infractiunii care poate constitui cel mult o circumstanta atenuanta judiciara (staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau pentru a repara paguba pricinuita art.74,lit.b,Cpen). o violul idem infractiunile la care este posibila impiedicarea producerii rezultatului o infractiunile formale o infractiunile de pericol Condiiile impiedicarii producerii rezultatului o actul de executare s se fi ncheiat conditie de esenta, iar nu de natura acestei cauze de impunitate o impiedicarea s fie rezultatul voinei libere a infractorului

59

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________ o interventia activa a autorului impiedicarea trebuie s fie efectiv, nu doar o ncercare
actiunea de impiedicare poate fi facuta : o de catre autor personal exemplu inculpatul a stropit-o cu benzina pe sotia sa, dupa care ia dat foc. Imediat, a luat o patura si stingand focul, a impiedicat decesul sotiei o prin anuntarea altor persoane care sa il ajute sa impiedice producerea rezultatului exemplu dupa ce a plasat o bomba intr-un imobil, autorul a anuntat autoritatile care au intervenit si au reusit sa dezamorseze bomba o prin anuntarea victimei insesi exemplu dupa ce i-a turnat victimei o cantitate de otrava in mancare, autorul a anuntat-o, astfel ca aceasta a avut timp sa isi administreze antidotul. Importanta este in acest caz pozitia subiectiva a autorului : daca a anuntat-o cu intentia sincera ca aceasta sa se poata salva, atunci opereaza cauza de impunitate; daca a anuntat-o pentru ca oricum era convins ca aceasta va muri, atunci cauza nu mai poate opera. o impiedicarea sa intervina mai inainte ca fapta sa fie descoperita efectele impiedicarii producerii rezultatului idem ca la desistare 64. Impiedicarea producerii rezultatului este : a. o circumstanta atenuanta b. o cauza de nepedepsire c. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei 65. Constituie conditie a impiedicarii producerii rezultatului : a. terminarea actului de executare b. interventia activa a autorului pentru a impiedica producerea rezultatului c. interventia sa fie realizata in mod nemijlocit si personal de catre autor 66. Impiedicarea producerii rezultatului se intalneste in cazul : a. formei perfecte sau terminate a tentativei b. formei imperfecte sau neterminate a tentativei c. infractiunilor de pericol

67. Impiedicarea producerii rezultatului : a. poate reprezenta pentru anumite infractiuni o cauza care inlatura caracterul penal al faptei b. presupune o atitudine activa din partea autorului c. in anumite cazuri, poate consta dintr-o simpla atitudine pasiva 68. Pentru ca impiedicarea producerii rezultatului sa aiba efecte, este necesar : a. sa fie realizata personal de catre autor sau prin intermediul unei alte persoane, actionand la indicatiile autorului b. sa fie rezultatul vointei libere si neconstranse a autorului c. sa fie realizata intotdeauna prin mijloace licite 69. Spre deosebire de desistare, impiedicarea producerii rezultatului : a. poate consta intr-o omisiune b. poate consta numai dintr-o comisiune c. este specifica unei tentative perfecte

70. Impiedicarea producerii rezultatului nu este posibila in cazul : a. infractiunilor de pericol b. tentativei imperfecte

60

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. infractiunilor de rezultat ireversibil 71. Impiedicarea producerii rezultatului nu este posibila in cazul : a. infractiunilor de consumare anticipata b. infractiunilor formale c. infractiunilor materiale 72. Exista impiedicare a producerii rezultatului atunci cand : a. faptuitorul, dupa ce a violat victima, o transporta la domiciliu b. autorul unui furt duce bunul inapoi la locul de unde il luase, inainte de descoperirea faptei c. infractorul da foc unei persoane ,dar apoi reuseste sa stinga focul si sa salveze victima

73. Fapta persoanei care, dupa ce aplica victimei o lovitura de cutit, o transporta la spital, dar medicii nu reusesc sa ii salveze viate : a. reprezinta infractiunea consumata de omor b. reprezinta o tentativa de omor, dar autorul nu va fi pedepsit intrucat opereaza impiedicarea producerii rezultatului c. va fi pedepsita ca tentativa de omor 74. Fapta autorului care, dupa ce otraveste o persoana, o transporta la spital, fara a cunoaste ca victima luase deja un antidot care ii salvase oricum viata : a. va atrage raspunderea pentru infractiunea consumata de omor b. va atrage raspunderea pentru tentativa la infractiunea de omor c. nu va fi pedepsita, intrucat opereaza impiedicarea producerii rezultatului 75. Daca autorul, dupa ce injunghie victima, doreste sa o salveze, iar in drumul spre spital comite un accident de circulatie in urma caruia victima decedeaza : a. va raspunde pentru infractiunea consumata de omor b. nu va raspunde pentru ca opereaza impiedicarea producerii rezultatului c. ar putea sa nu raspunda pentru tentativa de omor 76. Daca autorul sparge o usa de apartament pentru a intra si a fura mai multe bunuri, dar se razgandeste, si nici nu mai intra in casa : a. nu va raspunde pentru ca a comis doar acte de pregatire b. va raspunde pentru infractiunea de distrugere c. va opera desistarea in relatie cu tentativa de furt 77. In cazul persoanei care vrea sa comita o talharie, dar dupa exercitarea violentelor asupra victimei, se razgandeste si pleaca, fara a mai lua vreun bun : a. aceasta va raspunde pentru infractiunea de lovire sau alte violente b. fapta comisa este o tentativa de talharie, dar autorul nu va fi pedepsit sub nicio forma, intrucat opereaza desistarea c. va opera desistarea in relatie cu tentativa de talharie 78. Autorul a lovit victima o data cu cutitul in zona toracica, iar apoi s-a oprit din proprie initiativa si a plecat, victima fiind salvata datorita interventiei medicale promte. Suntem in prezenta : a. infractiunii consumate de vatamare corporala grava b. tentativei la infractiunea de omor c. desistarii

61

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________

79. In cazul persoanei care, dupa ce loveste victima, incearca sa aiba cu ea un raport sexual, dar nu reuseste din cauze fiziologice, suntem in prezenta : a. infractiunii consumate de lovire sau alte violente b. tentativei la infractiunea de viol c. desistarii

80. Exista tentativa de furt si nu fapta consumata atunci cand : a. autorul ia o bicicleta lasata in fata usii, intr-o scara de bloc, la etajul 4, si o coboara pana la etajul 1, unde, de frica, o abandoneaza b. autorul ia, dintr-un magazin cu autoservire, o sticla si, ascunzandu-se dupa un raft, incepe sa bea, moment in care este surprins de o vanzatoare c. autorul strange cartofii de pe terenul partii vatamate, formand o gramada, si este prins inainte sa ii incarce in caruta a. constituie infractiunea consumata de furt b. constituie tentativa la infractiunea de furt c. beficiaza de cauza de impunitate a desistarii, bunurile nefiind scoase din unitate 82. Fapta autorului care, pentru a patrunde in casa victimei spre a fura unele lucruri, a sarit gardul in curtea acesteia, fiind surprins de seful de post in timp ce se pregatea sa intre in casa, constituie : a. acte pregatitoare la infractiunea de furt b. tentativa la violare de domiciliu c. tentativa la infractiunea de furt 83. Fapta inculpatilor care patrund intr-o locuinta pentru a fura monede de aur de mare valoare, dar nu gasesc decat o suma insignifianta, pe care nu o mai iau, constituie : a. desistare b. tentativa perfecta la infractiunea de furt c. tentativa relativ improprie la infractiunea de furt 84. In fapt, inculpatul a spart geamul unui autoturism parcat si a demontat 2 boxe, mutandu-le din spatele masinii pe bancheta din fata, fiind surprins de politie in timp ce cauta alte bunuri. Fapta constituie : a. un act de pregatire la infractiunea de furt b. tentativa intrerupta la infractiunea de furt c. infractiunea consumata de furt 85. Fapta inculpatului care, dupa ce a sustras un bun de la serviciu, il aduce a doua zi inapoi, avand remuscari, constituie : a. tentativa nepedepsibila de furt, pe temeiul impiedicarii producerii rezultatului b. tentativa nepedepsibila de furt, pe temeiul desistarii c. infractiunea consumata de furt 86. Fapta unei persoane care, intr-o librarie, ia cateva pixuri de pe un raft si le ascunde in buzunar, fiind descoperit de un vanzator la iesire, constituie : a. o fapta care nu prezinta in niciun caz gradul de pericol social al unei infractiuni b. tentativa intrerupta la infractiunea de furt

62

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. infractiunea consumata de furt 87. Fapta unei persoane de a lua bicicleta victimei din fata casei acesteia si de a circula circa 20 metri, fiind surprinsa in momentul in care se indeparta, constituie : a. tentativa intrerupta la infractiunea de furt b. tentativa proprie la infractiunea de furt c. infractiunea consumata de furt 88. Persoanele care sunt descoperite pe terenul partii vatamate, incarcand intr-un atelaj mai multi saci cu porumb, raspund pentru : a. tentativa intrerupta la infractiunea de furt b. tentativa perfecta la infractiunea de furt c. infractiunea consumata de furt 89. In realizatea distinctiei dintre forma tentata si forma consumata a infractiunii de furt, in doctrina si practica de la noi se utilizeaza teoria : a. apropriatiunii b. contrectatiunii c. ilatiunii

Unitatea de infractiune

1. De lege lata, in dreptul penal roman, sunt cunoscute ca forme ale unitatii de infractiune : a. unitatea naturala b. unitatea legala c. unitatea judiciara

63

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________

2. Sunt forme ale unitatii naturale de infractiune : a. infractiunea simpla b. infractiunea continuata c. infractiunea continua 3. Exista unitate naturale de infractiune in cazul infractiunii : a. continue b. praeterintentionate c. complexe 4. Infractiunea simpla este caracterizata de : a. existenta unui singur act de executare b. faptul ca este intotdeauna o infractiune cu executare promta c. producerea unui singur rezultat

5. Infractiunea simpla se sanctioneaza : a. cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare b. cu pedeapsa prevazuta de lege, la care se poate aplica un spor de pana la 7 ani c. cu pedeapsa prevazuta de lege, la care se poate aplica un spor de pana la 7 ani

6. Unitatea naturala colectiva : a. presupune o actiune realizata prin mai multe acte de executare b. presupune existenta mai multor subiecti activi c. impune o omogenitate materiala si juridica a tuturor actelor de executare 7. Unitatea naturala colectiva presupune : a. o pluralitate de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale de timp b. identitatea de subiect activ si pasiv c. o actiune compusa dintr-o pluralitate de acte susceptibile de aceeasi incadrare juridical sau de incadrari juridice diferite

8. In cazul persoanei care fura mai multe bunuri, cu aceeasi ocazie, dar ultimele doua bunuri sunt insusite dupa lasarea noptii, vom avea : a. o singura infractiune de furt simplu, sub forma unitatii naturale colective b. o unica infractiune de furt calificat, in forma unitatii naturale colective c. atatea infractiuni simple cate bunuri au fost sustrase, in concurs cu doua infractiuni de furt calificat, savarsit in timpul noptii 9. Infractiunea continua presupune : a. un act de executare care se prelungeste in timp b. unitate de subiect activ si respectiv, pasiv c. comiterea la diferite intervale de timp a mai multor actiuni sau inactiuni care realizeaza fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni

64

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


10. Infractiunile continue permanente sunt cele : a. in cazul carora este suficient actul initial urmat de prelungirea in timp, fara a fi necesara o reiterare a acestui act b. a caror savarsire presupune o reiterare a actului initial c. in cazul carora momentul consumarii si momentul epuizarii coincid intotdeauna

11. In cazul infractiunilor continue permanente : a. orice ntrerupere duce la o pluralitate de infraciuni b. doar ntreruperile anormale duc la o pluralitate de infraciuni c. dupa intreruperea activitatii infractionale, reluarea acesteia echivaleaza cu savarsirea unei infractiuni continue noi 12. In cazul infractiunilor continue permanente : a. data savarsirii infractiunii nu este momentul epuizarii infractiunii b. prescriptiea raspunderii penale curge de la momentul epuizarii infractiunii c. ntreruperea activitatii infractionale nu afecteaz unitatea de infraciune 13. Infractiunile continue succesive: a. pesupun in mod necesar existenta unor intreruperi b. sunt susceptibile de intreruperi c. atrag o agravare a pedepsei cu un spor de pana la 5 ani 14. Infractiunile continue succesive se deosebesc de infractiunile continue permanente prin aceea ca: a. intreruperea activitatii infractionale nu are ca efect retinerea mai multor infractiuni b. prezinta grad de pericol social diferit c. presupun conditia subiectului pasiv unic

15. Este infractiune continua permanenta : a. prostitutia b. violul c. lipsirea de libertate in mod ilegal 16. Este infractiune continua succesiva : a. furtul de curent electric b. favorizarea infractorului(art.264,Cpen), prin ascunderea acestuia c. arestarea nelegala (art.266,Cpen) 17. Suntem in prezenta unei infractiuni continue succesive atunci cand : a. actiunea se prelungeste in timp, pana in momentul epuizarii, fara a fi susceptibila de intreruperi b. autorul a fost condamnat de cel putin 3 ori consecutiv, pentru infractiuni de acelasi fel, la pedepse de pana la 6 luni inchisoare c. autorul poarta mereu fara drept anumite decoratii militare, la care renunta cand merge la biserica 18. Suntem in prezenta unei infractiuni continue succesive atunci cand : a. fiecare act analizat separat constituie o anumita infractiune, dar ansamblul lor constituie o alta infractiune b. infractorul se specializeaza si isi face un obicei din comiterea de infractiuni de acelasi fel c. autorul sustrage curent electric, racordand frigiderul sau la reteaua electrica a vecinului

65

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


19. Epuizarea infractiunii continue are loc atunci cand : a. incepe urmarirea penala asupra inculpatului b. este descoperita infractiunea de o terta persoana c. intervine o hotarare judecatoreasca (ne)definitiva pentru activitatea infractionala comisa pana atunci 20. Unitatea legala de infractiune : a. in unele cazuri, a fost impusa din considerente de tehnica legislativa b. este o creatie a legiuitorului c. este doar o forma a unitatii naturale de infractiune, consacrata expres de lege

21. Nu se pot comite in forma continuata, infractiunile : a. din culpa b. continue c. contra patrimoniului

22. Sunt forme ale unitatii legale de infractiune : a. infractiunea progresiva b. concursul ideal de infractiuni c. infractiunea de obicei (b) de vreme ce este concurs(fie el si ideal) pluralitate de infractiuni, iar nu unitate de infractiune 23. Data comiterii infractiunii continue este considerata a fi momentul: a. in care incepe executarea activitatii infractionale b. in care inceteaza actiunea sau inactiunea infractionala c. ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de condamnare 24. Suntem in prezenta unei infractiuni continue succesive atunci cand : a. autorul conduce fara permis un autoturism din Mangalia pana in Arad, oprind doar pentru realimentare b. autorul lipseste de libertate in mod ilegal victima, careia ii permite, insa sa iasa la plimbare in fata blocului periodic c. autorul caruia i s-a aplicat masura de siguranta a interzicerii de a se afla in localitatea Iasi, merge acolo la niste rude, unde sta 10 zile 25. Epuizarea infractiunii continue : a. are loc in momentul intrunirii tuturor elementelor din norma de incriminare b. prezinta importanta in relatie cu aplicarea legii penale in timp c. apare in momentul incetarii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale 26. Infractiunea continua : a. este o cauza de agravare a pedepsei pentru infractiunea savarsita b. poate fi si omisiva c. poate fi comisiva in forma continuata

66

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


27. Cunoasterea datei comiterii infractiunii continue prezinta relevanta din perspectiva : a. aplicarii regulilor privind tentativa b. calcularii termenului de prescriptie c. verificarii incidentei temporale a actelor de clementa 28. Epuizarea infractiunii continue: a. se poate datora interventiei unei persoane straine b. nu se poate datora interventiei vointei proprii a autorului c. se poate datora unui fenomen natural, care impiedica in mod obiectiv continuarea pe viitor a savarsirii infractiunii 29. Sunt forme ale unitatii legale de infractiune : a. infractiunea de simpla repetare b. infractiunile cu subiect activ special c. infractiunea complexa 30. Sunt forme ale unitatii legale de infractiune : a. infractiunea continuata si cea complexa b. infractiunea de obicei si cea continua c. infractiunea progresiva si infractiunea colectiva 31. Nu se pot comite in forma continuata, infractiunile : a. de rezultat b. formale c. cu rezultat definitiv si indivizibil 32. Poate fi comisa in forma continuata : a. infractiunea colectiva b. infractiunea omisiva c. infractiunea praeterintentionata 33. In cazul infractiunii continuate, prezinta relevanta pentru determinarea legii aplicabile in timp : a. momentul in care autorul comite ultima actiune sau inactiune b. data la care a avut loc prima repetare a actiunii sau inactiunii infractionale c. momentul inceperii activitatii infractionale

34. Data comiterii infractiunii continuate, o reprezinta : a. data comiterii oricareia din actiunile sau inactiunile ce intra in structura ei b. data ncetarii aciunii sau inactiunii infractionale c. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni ce intra in structura ei

35. Constituie o conditie de existenta a infractiunii continuate : a. unitatea de subiect activ b. unitatea de subiect pasiv c. repetarea actiunii sau inactiunii infractionale de un numar determinat de ori

67

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


36. Sunt conditii de existenta a infractiunii continuate : a. pluralitatea de actiuni sau inactiuni, savarsite la diferite intervale de timp b. unitatea spatio-temporala c. omogenitatea juridica a actiunilor sau inactiunilor 37. Unitatea de rezolutie specifica infractiunii continuate,: a. poate surveni dupa comiterea primei actiuni sau inactiuni b. trebuie sa fie determinata si anterioara inceperii activitatii infractionale c. nu trebuie sa fie neaparat mentinuta pe intreaga desfasurare a activitatii infractionale 38. In cazul infractiunii continuate, omogenitatea juridica a continuturilor de infractiune realizate : a. nu este incompatibila cu retinerea in cadrul infractiunii continuate a unor forme agravante sau atenuante, ale aceleiasi infractiuni b. presupune ca fiecare actiune comisa sa realizeze cel putin elementele tip specifice continutului de baza al infractiunii c. va avea ca efect incadrarea juridica a infractiunii continuate potrivit textului care incrimineaza forma mai grava 39. Unitatea naturala colectiva se deosebeste de infractiunea continuata prin : a. conditia unitatii de subiect activ si pasiv b. tratamentul sanctionator c. unitatea procesului executional 40. Elementul specific infractiunii continue permanente, care permite delimitarea acesteia fata de infractiunea continuata, este : a. unitatea de subiect activ b. omogenitatea juridica a continutului c. prelungirea in timp, fara intreruperi, a actului de executare 41. Elementul specific infractiunii continuate, care permite delimitarea acesteia fata de concursul real simplu omogen de infractiuni, este : a. unitatea obiectului juridic lezat b. unitatea de rezolutie c. unitatea subiectului activ al infractiunii

42. Infractiunea continuata se sanctioneaza : a. prin cumul aritmetic b. intr-o singura etapa c. cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savrsit, la care se poate adauga un spor de pana la 5 ani 43. Exista infractiune comisa in forma continuata, atunci cand : a. faptuitorul sustrage, intr-un autobuz, bunuri din gentile a trei persoane, intre doua statii b. faptuitorul sustrage in trei zile consecutive bicicleta, televizorul si, respectiv, aragazul unui vecin c. faptuitorul conduce un autoturism de la Cluj la Sibiu, fara a poseda permis

68

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


44. Fapta de a sustrage din domiciliul victimei mai multe bunuri, pentru al caror transport autorul face mai multe drumuri intre apartament si masina sa, constituie : a. infractiunea de furt in forma continuata b. un concurs de infractiuni de furt c. furt sub forma unitatii naturale colective 45. Fapta persoanei care fura intreaga cantitate de 25 tone cereale aflata intr-un vagon CFR, timp de mai multe nopti, in fiecare noapte facand mai multe drumuri, reprezinta : a. un concurs de infractiuni de furt b. infractiunea de furt in forma continuata c. o infractiune continuata de furt, fiecare componenta fiind sub forma unitatii naturale colective

46. Fapta inculpatului care, in baza unei rezolutii infractionale unice, sustrage in aceeasi noapte bunuri din 3 magazine alimentare situate in apropierea locuintei sale, reprezinta : a. o infractiune continuata de furt b. o infractiune de furt sub forma unitatii naturale colective c. trei infractiuni de furt in concurs 47. Fapta persoanei care aplica victimei o lovitura de topor in cap, iar apoi, constatand ca aceasta nu a decedat, ii sectioneaza imediat gatul cu un cutit, reprezinta : a. infractiunea de omor, in forma continuata b. infractiunea progresiva de omor c. infractiunea de omor, in forma unitatii naturale colective 48. Fapta persoanei care conduce un autovehicul fara permis, de la Bucuresti pana la Arad, oprind de doua ori pentru realimentare cu combustibil si a servi masa, reprezinta : a. o infractiune continua succesiva b. o infractiune continuata c. un concurs de infractiuni 49. Fapta inculpatului care, plimbandu-se pe terenul partii vatamate, a furat 3 kg de sfecla de pe o parcela, 27 kg de pe o alta si 12 kg de varza dintr-o magazie de pe acelasi teren, reprezinta : a. trei infractiuni de furt in concurs b. o infractiune continuata de furt c. o infractiune de furt, in forma unitatii naturale colective

50. Infractiunea complexa : a. este reglementata expres in Codul penal b. reprezinta o cauza facultativ de agravare a pedepsei c. este o forma a unitatii legale de infractiune

51. Nu reprezinta niciodata o infractiune complexa in forma simpla : a. ultrajul b. furtul prin efractie c. talharia

69

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


52. Infractiunea complexa se caracterizeaza prin : a. necesitatea comiterii actiunilor sau inactiunilor componente la diferite intervale de timp b. inglobarea in continutul sau a unei actiuni sau inactiuni care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala c. imperativul ca actiunea sau inactiunea infractionala sa se prelungeasca in timp

53. Infractiunea complexa : a. nu se poate comite in mod continuat b. se comite intotdeauna in participatie penala c. nu este intotdeauna o forma calificata a unei infractiuni 54. Infractiunea complexa : a. se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare, la care se mai poate adauga un spor de pana la 5 ani b. include intotdeauna in structura sa actiuni sau inactiuni eterogene c. se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare 55. Constituie criteriu de delimitare intre infractiunea complexa si concursul de infractiuni : a. unitatea subiectului activ, specifica infractiunii complexe b. caracterul determinat sau determinabil al faptei absorbite de catre infractiunea complexa c. unitatea subiectului pasiv, specifica infractiunii complexe 56. Absorbtia este posibila in urmatoarele ipoteze : a. talharia poate sa absoarba furtul prin efractie b. furtul prin efracie absoarbe intotdeauna o infractiune de violare de domiciliu c. furtul prin efractie absoarbe intotdeauna o infractiune de distrugere 57. Nu se poate include ca element component in structrura unei infractiuni complexe : a. o alta infractiune compexa b. fapta putativa c. calomnia

58. Infractiunea complexa in forma de baza sau tip : a. este acea infractiune care nu poate exista decat absorbind una sau mai multe fapte incriminate distinct de legea penala b. isi pierde existenta legala ca infractiune complexa, in absenta elementului absorbit c. cuprinde in continutul sau, ca element circumstantial agravant o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni

59. Infractiunea complexa in forma agravata : a. de regula, sunt infractiuni in forma tip care dobandesc un pericol sporit ca urmare a absorbirii unei alte infractiuni, dand astfel nastere unei forme agravate b. pot avea la baza o infractiune complexa care absoarbe in continutul ei, ca element agravant, continutul unei noi infractiuni c. reprezinta cauze de agravare facultative a pedepsei

70

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


60. Suntem in prezenta infractiunii de obicei, atunci cand : a. o infractiune oarecare se repeta in timp de mai multe ori b. actele comise la diferite intervale de timp nu au relevanta penala proprie, ci o dobandesc doar luate impreuna, atunci cand denota obisnuinta c. infractorul se specializeaza si isi face un obicei din comiterea de infractiuni de acelasi fel

61. Suntem in prezenta infractiunii de obicei : a. atunci cand, dupa intrunirea tuturor elementelor din norma de incriminare, actiunea sau inactiunea infractionala se prelungeste in timp, prin vointa faptuitorului b. atunci cand fiecare act analizat separat constituie o fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art.181,Cpen), dar ansamblul lor constituie o alta infractiune c. in cazul infractiunii de prostitutie

62. Infractiunea de obicei : a. implica comiterea in mod repetat a unor acte similare b. este o forma a unitatii legale de infractiune c. implica producerea unui rezultat mai grav, ulterior realizarii actului de executare initial, fara interventia ulterioara a autorului

63. Constituie conditie de existenta a infractiunii de obicei : a. existenta unui act de executare prelungit in timp b. irelevanta penala a actelor considerate in mod individual c. o rezolutie infractionala unica, anterioara si determinata

64. Infractiunea de obicei se sanctioneaza : a. prin cumul juridic b. cu un spor de 5 ani c. potrivit normei de incriminare 65. In cazul infractiunii de obicei, actele de executare din structura acesteia : a. nu au caracter infractional, daca se analizeaza fiecare separat b. pot fi doar infractiuni comisive c. dobandesc caracter infractional dupa un numar determinat de ori, explicit determinat prin norma de incriminare 66. In cazul infractiunii de obicei : a. instanta va aplica cate o pedeapsa pentru fiecare act de executare in parte, dispunand sa se execute pedeapsa cea mai grea b. sanctiunea este cea prevazuta in norma de incriminare c. este posibila recalcularea pedepsei, in ipoteza descoperirii ulterioare a altor acte care fac parte din continutul aceleiasi infractiuni

67. Infractiunea de simpla repetare : a. reprezinta doar o alta denumire pentru infractiunea de obicei

71

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


b. se compune dintr-o pluralitate de acte care, analizate in mod izolat, nu au semnificatie penala c. este o forma particulara a infractiunii de obicei 68. Infractiunea de simpla repetare se consuma : a. de cele mai multe ori, odata cu comiterea celui de al doilea act de executare b. odata cu savarsirea ultimului act de executare c. in momentul incetarii activitatii infractionale 69. Infractiunea de simpla repetare se deosebeste de infractiunea de obicei, prin : a. caracterul determinat al rezolutiei infractionale b. faptul ca, in cazul acesteia, nu este necesar a se face proba obisnuintei c. stabilirea de catre legiuitor a numarului de acte necesare pentru consumarea infractiunii 70. Fapta persoanei cunoscuta ca prostituata, care comite alte doua astfel de acte dupa momentul probarii obisnuintei, reprezinta : a. un concurs de infractiuni de obicei b. infractiunea de obicei de prostitutie, comisa in forma continuata c. doar infractiunea de prostitutie ca infractiune de obicei

71. Fapta inculpatului de a intretine, in aceeasi ocazie, trei raporturi sexuale prin constrangere cu victima, reprezinta : a. infractiunea de viol, comisa in forma unitatii naturale colective b. infractiunea de viol, savarsita in mod continuat c. concurs de infractiuni de viol, cate acte sexuale au existat

72. Sunt elemente care ajuta la realizarea distinctiei dintre infractiunea de obicei si infractiunea continuata: a. faptul ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale de infractiune b. faptul ca, la infractiunea de obicei, actele individuale nu prezinta relevanta penala c. necesitatea probarii obisnuintei pentru consumarea infractiunii, in cazul infractiunii de obicei 73. Infractiunea progresiva : a. este o forma a unitatii legale de infractiune b. reprezinta o cauza de agravare facultative a pedepsei c. cunoaste un moment al consumarii si un moment al epuizarii 74. Sunt reglementate expres in Partea Generala a Codului Penal : a. infractiunea continuata b. infractiunea progresiva c. infractiunea complexa

75. In cazul infractiunii progresive : a. forma de vinovatie poate sa fie numai praeterintentia b. prezinta relevanta penala pentru aplicarea legii penale in timp, momentul epuizarii c. suntem in prezenta formei unitatii naturale de infractiune

72

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


76. Infractiunea progresiva se poate comite cu : a. doar cu praeterintentie b. culpa c. intentie 77. Infractiunea progresiva : a. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea caracterizata de urmarea cea mai grava b. presupune agravarea in timp a urmarii initiale, agravare cauzata de o noua interventie a autorului c. se poate comite si din culpa 78. In cazul persoanei care loveste victima cu un harlet in cap, iar aceasta decedeaza la spital, in urma unor complicatii, peste aproximativ 2 saptamani, suntem in prezenta a. unui concurs de infractiuni, intre tentativa de omor si infractiunea consumata de omor b. unei infractiuni praeterintentionate c. unei infractiuni progresive de omor 79. Daca A aplica un pumn lui B, care se dezechilibreaza, iar in cadere se loveste cu capul de asfalt si decedeaza pe loc, suntem in prezenta : a. unei infractiuni intentionate de omor b. unei infractiuni de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, forma vinovatiei fiind praeterintentia c. unei ucideri din culpa 80. Sub denumirea de aberratio ictus este cunoscuta : a. o varianta a infractiunii deviate b. o varianta a infractiunii continuate c. o modalitate a tentativei 81. Momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii, in cazul savarsirii unei infractiuni continue, este : a. momentul consumarii infractiunii b. momentul epuizarii activitatii infractionale c. momentul incetarii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale 82. Momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei, in cazul savarsirii unei infractiuni continue, este : a. data savarsirii infractiunii b. momentul epuizarii activitatii infractionale c. momentul consumarii infractiunii 83. Momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva, in cazul savarsirii unei infractiuni continuate, este : a. momentul producerii ultimului rezultat socialmente periculos, mai grav b. momentul epuizarii activitatii infractionale c. momentul consumarii infractiunii 84. Infractiunea complexa : a. se sanctioneaza dupa regulile concursului de infractiuni b. nu atrage agravarea raspunderrii penale c. poate fi savarsita cu orice forma de vinovatie

73

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


85. Jocul de noroc este : a. o infractiune continua b. o infractiune continuata c. o infractiune de obicei 86. Un condamnat liberat conditionat savarseste o infractiune continua in timpul cat se considera ca se afla in executarea pedepsei. Presupunand ca instanta opteaza pentru revocarea liberarii conditionate, momentul de la care instanta va dispune revocarea, este : a. momentul epuizarii infractiunii continue b. data la care s-a dispus liberarea conditionata c. momentul consumarii infractiunii continue

Pluralitatea de infractiuni Concursul de infractiuni (art.33,Cpen)

1. Exista pluralitate de infractiuni, in cazul in care : a. actiunea sau inactiunea este savarsita de doua sau mai multe persoane b. dupa producerea unui rezultat initial, infractiunea isi amplifica rezultatul, fara nicio interventie din partea faptuitorului c. o singura actiune, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive a doua sau mai multor infractiuni

2. Suntem in prezenta pluralitatii de infractiuni, in cazul in care autorul : a. loveste din culpa, cu masina, trei persoane aflate pe trotuar si toate decedeaza b. comite o infractiune, pentru a ascunde o alta, savarsita anterior, din culpa c. fura, cu aceeasi ocazie, patru corpuri de mobilier din locuinta victimei, pe care le transporta pe rand la masina parcata in apropiere 3. Exista pluralitate de infractiuni, doar atunci cand : a. autorul comite doua sau mai multe infractiuni, inainte de a fi definitiv condamnat pentru vreuna dintre ele b. autorul comite doua sau mai multe infractiuni c. autorul comite doua sau mai multe infractiuni, dupa ce anterior fusese condamnat definitiv pentru o alta 4. Exista pluralitate de infractiuni, atunci cand : a. autorul loveste victima pentru a-I fura portofelul b. autorul a comis un furt si o fapta incadrata de instanta in prevederile art.181,Cpen c. un minor de 17 ani comite doua furturi 5. Exista pluralitate de infractiuni, atunci cand : a. agentul a comis in stare de necesitate faptele de distrugere si de violare de domiciliu b. o persoana aplica victimei, cu aceeasi ocazie, 12 lovituri de pumn si 6 lovituri cu o bata c. agentul comite doua sau mai multe infractiuni, dupa ce anterior fusese condamnat definitiv pentru o alta 6. In cazul persoanei care comite un omor in legitima aparare, o distrugere in conditiile constrangerii fizice si un furt, ne gasim in prezenta : a. unei pluralitati de infractiuni b. unei singure infractiuni c. unei pluralitati de infractiuni, din care numai o fapta este pedepsibila

74

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


7. Ca natura juridica, pluralitatea de infractiuni constituie: a. o circumstanta agravanta legala b. o circumstanta agravanta judiciara c. o cauza de agravare a raspunderii penale 8. Prin pluralitate de infractiuni se intelege situatia in care : a. mai multe persoane savarsesc in cooperare o infractiune b. la savarsirea unei infractiuni trebuie sa existe mai multi participanti c. o persoana savarseste deodata sau succesiv mai multe infractiuni 9. Fapta unui conducator auto care, urmare a nerespectarii regulilor de circulatie, provoaca un accident in urma caruia s-a produs vatamarea grava a integritatii corporale a mai multor persoane, poate fi incadrata in categoria : a. unitatii legale de infractiune b. pluralitatii de infractiuni c. concursului formal de infractiuni 10. Pentru a fi in prezenta pluralitatii de infractiuni, trebuie ca cele doua sau mai multe infractiuni : a. sa fie definitiv judecate b. sa fie comise de aceeasi persoana c. sa fie indreptate impotriva aceluiasi obiect juridic 11. Fapta subiectului care, cu aceeasi ocazie,aplica lovituri mai multor persoane, constituie : a. unitate naturala de infractiune b. pluralitate de infractiuni c. infractiune complexa 12. Concursul de infractiuni presupune : a. comiterea unei infractiuni, de catre agent, ulterior ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare, pentru o infractiune sanctionata cu maxim 6 luni b. savarsirea mai multor infractiuni, de catre autor, mai inainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele c. comiterea unei infractiuni prin mai multe acte de executare, intr-o unitate spatio-temporala 13. Nu constituie conditie de existenta a concursului de infractiuni : a. unitatea de rezolutie infractionala b. unitatea de subiect activ c. unicitatea formei de vinovatie 14. Constituie conditie de existenta a concursului de infractiuni : a. omogenitatea juridica a infractiunilor savarsite b. consumarea infractiunii inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru o alta infractiune savarsita de autor c. in cazul infractiunilor cu durata de consumare in timp, epuizarea infractiunii inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru o alta infractiune savarsita de autor

75

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


15. Constituie conditie de existenta a concursului de infractiuni : a. infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana b. unitatea formei de vinovatie cu care sunt savarsite infractiunile c. unitatea rezolutiei infractionale ( 16. Exista concurs de infractiuni in cazul in care : a. o persoana comite o talharie, iar anterior a ucis o persoana in legitima aparare b. autorul a comis un furt si o tentativa de viol, inainte de condamnarea pentru vreuna dintre ele c. autorul a participat in calitate de complice si de coautor la comiterea unei talharii

17. Poate exista concurs ideal de infractiuni, in cazul in care : a. agentul loveste din culpa cu masina, doua persoane, ambele fiind grav vatamate corporal b. inculpatul comite a doua infractiune pentru a ascunde savarsirea primeia c. autorul sustrage, in aceeasi noapte, bunuri din mai multe vagoane ale unei garnituri de tren stationate in gara 18. Constituie conditie de existenta proprie concursului de infractiuni, care il diferentiaza de celelalte forme ale pluralitatii de infractiuni : a. unitatea subiectului activ b. infractiunile sa fie comise anterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare pentru vreuna dintre ele c. unitatea de rezolutie 19. In functie de numarul actiunilor sau inactiunilor care stau la baza infractiunilor concurente, se distinge intre: a. concurs omogen si concurs eterogen b. concurs real si concurs ideal c. concurs de infractiuni intentionate si concurs de infractiuni din culpa 20. Concursul ideal : a. beneficiaza de un sistem sanctionator identic cu cel al concursului real b. consta in comiterea prin mai multe acte a unei singure infractiuni c. reprezinta o forma agravata a concursului de infractiuni

21. Este posibil concursul ideal in cazul in care : a. infractorul a njurat o patrul de poliie b. infractorul conduce neatent i lovete trei pietoni care, potrivit certificatelor medico legale, au suferit contuzii si echimoze care necesita pentru vindecare cate 8 zile de ingrijiri medicale c. printr-o infraciune de delapidare, infractorul sustrage bunuri din gestiune i apoi d foc depozitului

22. Concursul ideal : a. este reglementat doar implicit in partea speciala a Codului Penal b. desemneaza situatia cand infractiunile sunt savarsite chiar prin mai multe actiuni, dar intr-o unitate spatiotemporala c. se poate comite numai printr-o singura actiune sau inactiune

76

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


23. Concursul ideal desemneaza ipoteza in care infractiunile concurente : a. sunt comise toate cu aceeasi forma de vinovatie b. au fost comise toate prin aceeasi actiune sau inactiune a autorului c. sunt judecate toate la aceeasi data 24. Concursul ideal nu se deosebeste de concursul real prin : a. sporul de pedeapsa aplicabil b. sistemul sanctionator c. numarul de actiuni sau inactiuni care determina aparitia lui 25. Concursul ideal se deosebeste de concursul real, prin faptul ca: a. infractiunile din structura sa nu pot fi in niciun caz infractiuni complexe b. releva intotdeauna un grad de pericol social mai ridicat c. doar concursul ideal se poate comite printr-o singura actiune sau inactiune 26. Constituie asemanari intre concursul ideal si concursul real, faptul ca: a. este intotdeauna omogen b. infractiunile concurente trebuie sa fie savarsite de una si aceeasi persoana c. beneficiaza de acelasi regim sanctionator bazat pe cumul aritmetic 27. Constituie asemanari intre concursul ideal si concursul real, faptul ca: a. infractiunile pot fi comise cu orice forma de vinovatie b. infractiunile concurente trebuie sa fie indreptate impotriva acelorasi valori sociale c. poate fi simplu sau calificat 28. Suntem in prezenta concursului ideal, in cazul in care : a. autorul provoaca un accident de circulatie soldat cu moartea pasagerului din dreapta soferului si ranirea unui pieton b. autorul loveste victima, provocandu-i vatamari corporale, pentru a putea sa ii subtilizeze, cu aceeasi ocazie, poseta c. faptuitorul omoara victima pentru a ascunde savarsirea unei alte infractiuni 29. Exista concurs ideal, intre : a. doua infractiuni de furt, cand inculpatul sustrage mai intai instrumente de spargere, cu care, mai apoi, comite un furt b. omor si distrugere, cand inculpatul incendiaza o casa si, astfel, ucide pe cel aflat inauntru c. fals si inselaciune, cand faptuitorul prezinta un act fals pe baza caruia vinde un imobil care nu ii apartine 30. Exista concurs ideal, cand : a. faptuitorul arunca cu un par spre doua persoane si le vatama corporal grav b. inculpatul sustrage un bidon, pe care mai apoi il distruge c. autorul omoara trei persoane, in aceeasi imprejurare, printr-o singura rafala de mitraliera 31. Concursul real cu conexitate : a. se caracterizeaza prin faptul ca intre infractiunile concurente, nu exista nicio legatura, cu exceptia celei in personam, data de identitatea subiectului activ b. desemneaza ipoteza in care o infractiune este comisa pentru inlesnirea sau ascunderea alteia c. impune ca toate infractiunile concurente sa aiba la baza intentia directa 32. Legea penala reglementeaza expres ca forme ale concursului real calificat :

77

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. conexitatea temporala b. conexitatea etiologica c. conexitatea consecventionala 33. In cazul concursului real caracterizat, hotararea privind comiterea celei de a doua infractiuni ia nastere : a. anterior savarsirii infractiunii mijloc, cand concursul este caracterizat cu conexitate etiologica b. numai dupa savarsirea infractiunii cauza, cand concursul este caracterizat cu conexitate consecventionala c. numai dupa savarsirea infractiunii cauza, cand aceasta a fost savarsita din culpa si concursul este caracterizat cu conexitate consecventionala 34. Concursul ideal poate fi doar : a. omogen, infractiunile concurente din structura sa fiind de aceeasi natura b. format din fapte comisive c. savarsit printr-o singura actiune sau inactiune 35. Concursul ideal poate fi : a. caracterizat, o infractiune fiind comisa pentru inlesnirea alteia b. format din fapte savarsite cu aceeasi forma de vinovatie sau cu forme diferite de vinovatie c. omogen sau eterogen 36. Concursul de conexitate etiologica se caracterizeaza prin aceea ca : a. infractiunea mijloc si infractiunea scop sunt comise prin aceeasi actiune b. infractiunea mijloc poate sa fie comisa atat cu intentie, cat si din cupa c. rezolutia privind infractiunea scop ia nastere anterior comiterii infractiunii mijloc

37. Concursul de conexitate etiologica : a. presupune comiterea unei infractiuni pentru a ascunde savarsirea unei infractiuni savarsite anterior b. presupune comiterea unei infractiuni pentru a inlesni savarsirea unei infractiuni c. implica comiterea tuturor infractiunilor avand la baza o intentie directa 38. In cazul persoanei care fura un pistol, iar apoi se gandeste sa utilizeze acest pistol pentru savarsirea unei infractiuni de talharie, infractiune pe care o comite, suntem in prezenta : a. concurs ideal intre infractiunea de furt si infractiunea de talharie b. concurs real simplu, intre infractiunea initiala de furt si cea subsecventa de talharie c. concurs real caracterizat cu conexitate etiologica, intre infractiunea initiala de furt si cea subsecventa de talharie 39. In cazul concursului real caracterizat cu conexitate etiologica : a. infractiunea scop trebuie sa nu poata fi savarsita in abstracto fara consumarea infractiunii mijloc b. infractiunea scop trebuie sa poata fi savarsita in abstracto si fara fara consumarea infractiunii mijloc c. este posibil ca, in cazul concret, infractiunea scop sa nu poata fi comisa fara savarsirea infractiunii mijloc 40. In cazul concursului real caracterizat cu conexitate consecventionala : a. prima fapta poate fi comisa numai cu intentie directa b. a doua fapta trebuie sa fie savarsita numai cu intentie directa c. se aplica cumulul aritmetic

78

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


41. Autorul ia hotararea de a omora victima. In acest scop, el ii aplica mai multe lovituri cu pumnul in abdomen, iar apoi o arunca de pe un pod, peste o autostrada, victima decedand instantaneu, la contactul cu solul. Suntem in prezenta : a. concursului real cu conexitate consecventionala b. concursului real simplu c. infractiunii de omor 42. In cazul sanctionarii concursului de infractiuni: a. in principiu, se aplica cumulul aritmetic b. uneori, prin exceptie, opereaza sistemul absorbtiei c. in principiu, se aplica cumulul juridic 43. Conform Codului Penal roman, sporul aplicabil in caz de concurs de infractiuni, este : a. facultativ si fix b. facultativ si variabil c. obligatoriu si variabil 44. In cazul concursului real caracterizat cu conexitate consecventionala, prin exceptie, hotararea privind comiterea celei de a doua infractiuni ia nastere intotdeauna dupa comiterea primeia, in urmatoarele cazuri: a. cand prima infractiune este comisa din culpa b. cand a doua infractiune este o infractiune cu durata de consumare in timp c. cand cea de a doua infractiune este susceptibila sa o absoarba pe prima 45. La alegerea pedepsei de baza se tine cont de : a. persoana si conduita infractorului b. cuantumul pedepsei stabilite, daca pedepsele pentru infractiunile concurente sunt de aceeasi specie c. specia de pedeapsa stabilita pentru fiecare infractiune concurenta, 46. Sistemul sanctionator al absorbtiei : a. este utilizat actualmente in sanctionarea concursului ideal de infractiuni b. prezinta inconvenientul de a-i oferi impunitate, pentru infractiuni de mica gravitate, persoanei care a comis o infractiune grava c. este utilizat si in Codul Penal, in cazul pedepsei detentiunii pe viata 47. Sistemul cumulului juridic, utilizat in sanctionarea concursului, presupune : a. faptul ca agentul va executa, in cele din urma, suma pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente b. faptul ca agentul va executa, in cele din urma, doar pedeapsa stabilita pentru cea mai grava infractiune c. aplicarea pedepsei prin parcurgerea a doua etape, cu posibilitatea aplicarii unui spor 48. Pedeapsa de baza reprezinta : a. pedeapsa cea mai grea prevazuta de lege, pentru una dintre infractiunile concurente b. pedeapsa cea mai grea stabilita in concret, pentru una dintre infractiunile concurente c. intotdeauna, pedeapsa finala care se da spre executare 49. Daca pentru o infractiune concurenta s-a stabilit pedeapsa detentiunii pe viata, pentru alta pedeapsa inchisorii, iar pentru ultima pedeapsa amenzii : a. pedeapsa rezultanta va fi pedeapsa detentiunii pe viata b. se aplica, prin exceptie, sistemul absorbtiei c. la pedeapsa inchisorii se mai poate adauga un spor de pana la 5 ani

79

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


50. Daca avem in concurs doua infractiuni, iar pentru una s-a stabilit pedeapsa inchisorii si pentru cealalta pedeapsa amenzii, pedeapsa rezultanta va fi : a. pedeapsa inchisorii, care va absorbi pedeapsa amenzii, intotdeauna b. pedeapsa inchisorii, care poate fi sporita pana la maximul ei special c. pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga, in tot sau in parte, pedeapsa amenzii 51. Daca pentru doua infractiuni concurente s-au aplicat pedepse cu amenda, pedeapsa rezultanta nu va depasi : a. totalul celor doua pedepse stabilita b. maximul special al amenzii celei mai mari, plus un spor de pana la din 1/2 acest maxim c. maximul special al amenzii celei mai mari 52. Conform Codului Penal actual, limitele pedepsei rezultante aplicabile unui concurs de infractiuni sunt : a. suma aritmetica a pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente b. maximul special al pedepsei de baza, plus sporul aplicabil c. 25 de ani, daca nicio pedeapsa stabilita pentru infractiunile concurente nu depaseste 10 ani 53. In fapt, inculpatul a comis doua infractiuni concurente, sanctionate legal cu pedeapsa inchisorii intre 1 si 12 ani, si respectiv, 10 22 de ani. Stabilindu-se pedepse de 7 ani si, respectiv, 15 ani, pedeapsa rezultanta nu poate depasi : a. 22 de ani b. 25 de ani c. 30 de ani 54. In cazul concursului de infractiuni, pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi : a. poate fi aplicata chiar daca a fost stabilita numai pe langa una dintre pedepsele concurente b. este pedeapsa complementara cea mai grea, dintre cele avand aceeasi natura si acelasi continut, stabilite pentru infractiunile concurente c. poate fi aplicata direct pe langa pedeapsa rezultanta

55. In ipoteza contopirii ulterioare a 5 pedepse pentru infractiuni concurente, dintre care fusesera anterior contopite separat primele doua si, respectiv, ultimele trei : a. pedepsele rezultante initiale au autoritate de lucru judecat b. sporul aplicabil pentru rezultanta finala trebuie sa fie acelasi cu sporul cel mai mare regasit in structura rezultantelor partiale c. se vor contopi direct cele doua rezultante partiale 56. Inculpatul a comis in concurs real doua infractiuni, prima sanctionata legal cu pedeapsa inchisorii intre 1 si 10 ani, iar a doua cu pedeapsa amenzii intre 1,5 mil. si 100 mil lei. Stiind ca pedepsele stabilite sunt de 5 ani si, respectiv 20 mil lei, rezultanta poate consta : a. pedeapsa inchisorii de 10 ani b. pedeapsa inchisorii de 5 ani si 5 milioane c. pedeapsa inchisorii de 5 ani

57. In situatia in care, dupa stabilirea unei pedepse rezultante pentru un concurs format din 3 infractiuni, instanta descopera inca doua infractiuni concurente cu acestea, care au fost judecate cu alta ocazie si pentru care s-a aplicat, de asemenea, o pedeapsa rezultanta :

80

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. instanta va contopi, conform regulilor de la concurs, cele doua pedepse rezultante partiale b. instanta va contopi cele 5 pedepse stabilite initial pentru infractiunile concurente c. instanta va aplica o noua pedeapsa rezultanta, dupa ce a stabilit mai intai pedepsele pentru fiecare infractiune concurenta 58. Daca exista trei pedepse pentru infractiuni concurente, care au fost contopite, iar ulterior contopirii intervine un act de gratiere totala cu privire la doua dintre pedepse, sporul aplicat initial trebuie : a. inlaturat b. diminuat c. mentinut 59. Faptul ca instanta a retinut circumstante atenuante, pentru fiecare infractiune in parte din structura concursului, determina, de regula : a. imposibilitatea aplicarii sporului b. faptul ca prin maximul special al pedepsei de baza la care se adauga sporul, se intelege fostul minim special al acestei pedepse c. are ca efect disparitia concursului 60. Daca A, cu intentia de a-l omora pe B, trage un foc de arma spre acesta, ranindu-l, dar este lovit si C, un trecator, care decedeaza pe loc, suntem in prezenta : a. unui concurs real de infractiuni, intre tentativa de omor fata de B si ucidere din culpa fata de C b. unui concurs ideal de infractiuni, intre tentativa de omor fata de B si ucidere din culpa fata de C c. unui concurs ideal de infractiuni, intre tentativa de omor fata de B si omor fata de C 61. Constituie criterii de delimitare a infractiunii complexe fata de concursul de infractiuni : a. unitatea subiectului pasiv, specifica infractiunii complexe b. caracterul determinat sau determinabil al faptei absorbite de infractiunea complexa c. caracterul necesar al absorbtiei, in cazul infractiunii complexe 62. Poate servi la delimitarea infractiunii continuate fata de concursul de infractiuni : a. intervalul de timp care separa actiunile din structura infractiunii continuate b. unitatea de subiect activ c. unitatea de rezolutie 63. Poate servi la delimitarea concursului real omogen fata de unitatea naturala colectiva : a. unitatea manifestarii de vointa b. omogenitatea juridica c. forma de vinovatie 64. Persoana care, in aceeasi ocazie, loveste o persoana de mai multe ori, va urma sa fie trasa la raspundere pentru : a. o singura infractiune de lovire, savarsita sub forma unitatii naturale colective b. o singura infractiune de lovire, savarsita sub forma continuata c. mai multe infractiuni de lovire in concurs 65. Daca, cu aceeasi ocazie, A loveste si insulta pe B, suntem in prezenta : a. unui concurs real b. unui concurs ideal c. unei singure infractiuni

81

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


66. Fapta functionarului care isi propune sa comita infractiunea de delapidare ori de cate ori va avea oportunitatea, va constitui: a. un concurs real, format din mai multe infractiuni de delapidare b. unui concurs ideal, format din mai multe infractiuni de delapidare c. unei singure infractiuni de delapidare, in forma continuata 67. Fapta persoanei care, pentru a viola victima, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri, reprezinta : a. infractiunea de viol in concurs real cu infractiunea de loviri sau alte violente b. infractiunea complexa de viol c. infractiunea de viol in concurs ideal cu infractiunea de loviri sau alte violente 68. In cazul unui concurs de infractiuni, pedepsele complementare se aplica pe langa pedeapsa rezultanta a inchisorii : a. numai daca au fost aplicate pe langa pedeapsa cea mai grea b. numai daca au fost anterior aplicate pe langa pedeapsele stabilite c. direct, fara sa fi fost anterior aplicate pe langa pedeapsele stabilite 69. In caz de concurs de infraciuni, svrite de un inculpat minor, cruia i s-au aplicat att pedepse, ct i msuri educative : a. nu este admisibila contopirea acestora b. acestea se contopesc conform art. 34 din Codul penal c. se contopesc numai pedepsele cu inchisoarea 70. In cazul unui concurs de infractiuni, gratierea individuala are ca obiect : a. pedepsele individuale, stabilite pentru infractiunile concurente b. pedeapsa rezultanta c. intotdeauna, pedeapsa cea mai grea 71. In situaia n care, nainte de soluionarea definitiv a unei cauze privind un concurs de infractiuni, a intervenit un act de graiere care vizeaza si infractiunile concurente deduse judecatii : a. este incidenta o gratiere individuala sau colectiva b. vor fi contopite numai pedepsele executabile, pentru care nu a intervenit graierea sau care au fost graiate parial c. operaiunea de contopire este ulterioara constatarea incidentei graierii asupra pedepselor individuale stabilite 72. In cazul unui concurs de infractiuni, un act de gratiere colectiva poate viza : a. inlaturarea pedepsei rezultante b. numai pedeapsele individuale stabilite pentru infractiunile concurente c. fapte svrite anterior datei prevazute in actul de gratiere, deduse judecatii, pentru care nu a fost pronuntata o hotarare de condamnare 73. In caz de concurs de infraciuni, dac pentru unele infraciuni s-au stabilit pedepse ce intr sub incidena graierii, dispoziiile referitoare la contopire se aplic numai cu privire la : a. pedepsele executabile b. pedepsele ce nu au fcut obiectul graierii sau au fost graiate doar parial c. pedeapsa rezultant

74. In caz de concurs de infraciuni, dac pentru unele infraciuni s-au stabilit pedepse ce intr sub incidena graierii, operatiunea contopirii este, in raport cu constatarea gratierii : a. anterioara b. concomitenta c. ulterioara

82

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


74. In situaia unui concurs de infraciuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost contopite, dac pentru unele dintre aceste pedepse a intervenit graierea colectiva : a. pedeapsa rezultanta va fi descontopita b. pedeapsa rezultant va fi inlaturata c. sporul eventual aplicat nu mai poate fi mentinut 75. In cazul intervenirii graierii totale sau pariale a unora dintre pedepsele stabilite pentru infraciunile aflate n concurs, efectuarea operaiunii de contopire: a. este obligatorie b. este obligatorie c. este posibila numai daca au ramas cel putin doua pedepse executabile

76. In cazul intervenirii graierii individuale, efectele acesteia : a. se limiteaz la pedepsele componente ale pedepsei rezultante b. vizeaza si pedeapsa stabilita printr-o hotrre ulterioara, pentru o alta infraciune concurenta in raport cu cele care au facut obiectul gratierii c. se produc numai dupa pronuntarea unei hotarari de condamnare 77. In cazul unui concurs de infractiuni savarsit de o persoana fizica : a. se poate adauga un spor de pna la jumatate din maximul pedepsei amenzii celei mai mari b. se poate adauga un spor de pna la 7 ani c. se poate adauga un spor de pna la o treime din maximul pedepsei amenzii celei mai mari 78. Inculpatul locuia fara forme legale la victima D.V. ncepnd din anul 2006. n data de 2.08.2009 ora 8,00, victima i-a cerut sa si faca bagajele si sa plece. Inculpatul a rugat victima sa-l mai lase n domiciliu 3-4 zile pentru a munci cu ziua, sa faca rost de bani pentru transport, dar aceasta nu a fost de acord, si a nceput sa l njure si cu un cutit a ncercat sa l taie n zona abdomenului. Inculpatul a parat lovitura si a lovit victima cu pumnul n fata, aceasta caznd pe dalele din fata casei. n timp ce se afla cu fata n sus, inculpatul i-a mai aplicat 3-4 pumni, dupa care, a legat-o cu o pereche de sireturi, a intrat n casa si s-a culcat pna la orele 23,00 cnd au venit mai multi vecini, ce au auzit victima gemnd. A recunoscut ca a legat-o si a rezemat-o de peretele casei si a lasat-o horcaind, creznd ca o sa isi revina. Inculpatul a recunoscut savrsirea acestor fapte. Desi inculpatul nu a recunoscut ca a lovit victima cu un topor n cap, aceasta sustinere este contrazisa de concluziile raportului medico legal. La fata locului s-a gasit un topor cu urme de snge ce a fost ridicat de organele de politie si, coroborata aceasta mprejurare cu concluzia din raportul medico legal, rezulta fara dubiu ca inculpatul a lovit victima cu muchia toporului n cap. Pentru aceasta fapta, instanta l-a condamnat la 15 ani inchisoare Incadrarea juridica a faptei va fi a. concursul real (art.33,lit.a) intre omor deosebit de grav (art.176,lit.a) si lipsire de libertate in mod ilegal (art.189,alin.1) b. omor deosebit de grav omorul prin cruzimi (art.176,lit.a) c. concursul real (art.33,lit.a) intre omor (art.174) si lipsire de libertate in mod ilegal (art.189,alin.1) In speta, pe langa condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii, instanta dispune obligatoriu si : a. interzicerea tuturor drepturilor prevazute la art.64,Cpen b. aplicarea unui spor de pedeapsa de pana la 5 ani c. o masura de siguranta

83

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________

Pluralitatea de infractiuni Recidiva (art.37,Cpen). Pluralitatea intermediara (art.40,Cpen)

delimitarea recidivei in mare si mica se intemeiaza numai pe diferenta dintre durata pedepsei 2 2 aplicate deci, numai pe T al recidivei. Pentru T idem pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an delimitarea recidivei in postcondamnatorie si postexecutorie se intemeiaza pe momentul 2 interventiei celei de a doua infractiuni T 2 indiferent de modalitatea recidivei, T = o singura infractiune

recidiva mare postcondamnatorie cand, dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul executarii acesteia sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an conditii : 1 conditii pentru T o condamnarea la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni (pedeapsa detentiunii pe viata) o condamnarea definitiva sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie indirecta, praeterintentie) nu pot fi niciodata T (art.38,alin.1,Cpen) condamnari dispuse pentru : o infractiuni savarsite din culpa o infractiuni savarsite in timpul minoritatii o infractiunile amnistiate o fapte dezincriminate
2 conditii pentru T o savarsirea unei noi infractiuni, intr-un anumit termen o momente ale executarii pedepsei precizate in art.37,lit.a,Cpen inainte de inceperea executarii pedepsei 1

in timpul executarii pedepsei

in stare de evadare o alte momente alte momente care, desi nu constituie momente ale executarii pedepsei,
comiterea unei noi infractiuni in acestea conduce la retinerea starii de RMP, daca sunt indeplinite conditiile art.37 si art.38,Cpen in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei in termenul de incercare al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere in termenul de incercare al gratierii conditionate in cazul liberarii conditionate, atata timp cat condamnatul este considerat a fi in executarea pedepsei o noua infractiune sa fie savarsita cu intentie directa, indirecta, praeterintentie o pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune sa fie mai mare de 1 an recidiva mare postexecutorie cnd, dupa executarea unei pedepse cu nchisoare mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa mplinirea termenului de prescriptie a executarii

84

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


unei asemenea pedepse, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an conditii : 1 conditii pentru T o condamnarea la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni (pedeapsa detentiunii pe viata) o condamnarea definitiva sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie indirecta, praeterintentie) nu poate forma T urmatoarele condamnari : o idem art.38,alin.1,Cpen o condamnari pentru care a intervenit reabilitarea de drept o condamnari pentru care s-a dispus reabilitarea judecatoreasca o condamnari pentru care s-a implinit termenul de reabilitare judecatoreasca pentru a produce efecte, adica pentru a putea sa creeze vocatia obtinerii reabilitarii si inlaturarii primului termen al recidivei, implinirea termenului de reabilitare trebuie sa fie insotita de o buna conduita a condamnatului, exprimata prin faptul ca acesta nu a mai savarsit alte infractiuni in aceasta perioada consacrare a recidivei temporare 2 conditii pentru T o savarsirea unei noi infractiuni, intr-un anumit termen o dupa executarea pedepsei o dupa considerarea ca executata a pedepsei prin gratierea totala gratierea partiala (gratierea restului de pedeapsa) implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei o noua infractiune sa fie savarsita cu intentie directa, indirecta, praeterintentie o pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune sa fie mai mare de 1 an recidiva mica postcondamnatorie cnd dupa condamnarea la cel putin trei pedepse cu nchisoare pna la 6 luni, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an conditii : 1 conditii pentru T o sa existe cel putin trei condamnari definitive, succesive si susceptibile de a fi executate o condamnarea sa constea in pedeapsa cu inchisoarea pana la 6 luni o cele trei condamnari sunt fiecare de 6 luni o unele dintre aceste condamnari au 6 luni, iar altele sunt mai mici o toate cele trei condamnari definitive sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie indirecta, praeterintentie) nici una dintre cele trei condamnari sa nu faca parte din categoriile de condamnari enumerate in art.38,alin.1,Cpen 2 conditii pentru T identice cu cele de la recidiva mare postcondamnatorie recidiva mica postexecutorie cnd dupa executare, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescrierea executarii a cel putin trei pedepse cu nchisoare pna la 6 luni, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an conditii : 1 conditii pentru T o sa existe cel putin trei condamnari definitive, la pedeapsa cu inchisoarea de pana la 6 luni o pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata o toate cele trei condamnari definitive sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie indirecta, praeterintentie) nici una dintre cele trei condamnari sa nu faca parte din categoriile de condamnari enumerate in art.38alin.1,2,Cpen 2 conditii pentru T identice cu cele de la recidiva mare postexecutorie daca T = o condamnare pentru un concurs de infractiuni calculul T mai mare de 6 luni daca toate toate infraciunile concurente avem recidiva mare postcondamnatorie daca o pentru infractiunile concurente au fost stabilite pedepse mai mai mici de 6 luni
1 1 2

85

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________ o pedeapsa rezultanta depete 6 luni daca infractiunile concurente sunt atat infractiuni intentionate, cat si infractiuni din culp
avem recidiv mare postcondamnatorie daca o cel putin una dintre infraciunile concurente este intenionat o pedeapsa stabilita pentru aceasta infractiune este mai mare de 6 luni daca infractiunile concurente sunt atat infractiuni intentionate, cat si infractiuni din culp nu avem recidiv mare postcondamnatorie daca o toate pedepsele pentru infraciunile concurente sunt mai mici de 6 luni o chiar dac rezultanta depete limita de 6 luni

1. Recidiva presupune savarsirea de catre o persoana : a. a doua sau mai multe infractiuni, inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, pentru vreuna dintre ele b. a unei infractiuni, dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune c. a unei infractiuni in stare de arest preventiv, dispus pentru o alta infractiune 2. Tratamentul sanctionator legal al recidivei se diferentiaza, in functie de : a. caracterul omogen sau eterogen al infractiunilor din structura ei b. momentul comiterii celei de a doua infractiuni c. forma de vinovatie intentie sau praeterintentie, cu care s-au comis infractiunile 3. Recidiva se retine : a. indiferent daca prima si a doua infractiune sunt sau nu omogene in privinta incadrarii juridice b. doar daca a doua infractiune se savarseste intr-un anumit interval de timp de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei pentru prima infractiune c. doar in cazul in care pedeapsa stabilita pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an 4. Distinctia dintre recidiva mare si recidiva mica se face in functie de : a. savarsirea celei de a doua infractiuni dupa executarea pedepsei pentru prima infractiune b. gravitatea primului termen al recidivei c. comiterea a doua sau mai multor infractiuni in stare de recidiva 5. Recidiva postcondamnatorie se poate retine daca a doua infractiune este savarsita : a. inainte de inceperea executarii pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul I b. in stare de evadare din executarea pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul I c. in timpul arestarii preventive dispuse pentru prima infractiune 6. Constituie asemanari intre recidiva postcondamnatorie si recidiva postexecutorie : a. momentul comiterii infractiunii care constituie termenul al II lea al recidivei b. gravitatea termenului I c. gravitatea termenului al II lea 7. Recidiva internationala : a. se retine numai in cazul recidivei postexecutorii b. are caracter facultativ pentru instanta de judecata

86

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. este conditionata de dubla incriminare

8. Sunt conditii de existenta a termenului I al recidivei mari postcondamnatorii : a. existenta unei condamnari definitive b. condamnarea sa priveasca o infractiune sanctionata legal cu pedeapsa detentiunii pe viata sau inchisoarea mai mare de 6 luni c. condamnarea sa fi fost pronuntata pentru o infractiune avand la baza intentia 9. Nu poate constitui niciodata primul termen al recidivei mari : a. o infractiune pentru care legea prevede un maxim special de 5 luni de inchisoare b. o infractiune savarsita impreuna cu un minor c. o infractiune din culpa 10. Poate constitui primul termen al recidivei : a. o infractiune continuata consumata in timpul minoritatii si epuizata dupa majorat b. o pedeapsa de 6 luni inchisoare, aplicata pentru o infractiune praeterintentionata c. o pedeapsa pentru o infractiune de obicei 11. In cazul persoanei fizice, condamnarea care constituie primul termen al recidivei poate sa constea : a. in pedeapsa amenzii b. intr-o pedeapsa aplicata dupa majorat, pentru o infractiune comisa in timpul minoritatii c. intr-o pedeapsa cu inchisoarea 12. Nu atrag starea de recidiva : a. pedepsele a caror executare s-a prescris b. infractiunile comise de minori c. pedepsele gratiate 13. Pot atrage starea de recidiva: a. condamnarile la pedepse a caror executare a incetat, ca efect al amnistiei b. condamnarile pentru fapte progresive, consumate inainte de majorat si epuizate dupa implinirea varstei de 18 ani c. condamnarile pentru infractiuni complexe 14. Pot atrage starea de recidiva: a. condamnarile pentru fapte continue, incepute in timpul minoritatii si epuizate anterior majoratului b. infractiunile cu durata de consumare in timp c. faptele pentru care a intervenit reabilitarea 15. Nu pot atrage starea de recidiva condamnarile pentru: a. infractiuni formale b. infractiuni amnistiate c. infractiuni de pericol abstract

87

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


16. Nu atrag starea de recidiva condamnarile pentru: a. fapte pentru care s-a implinit doar termenul de reabilitare, fara a fi survenit reabilitarea propriu zisa b. infractiuni comise in strainatate c. fapte dezincriminate 17. Nu atrag starea de recidiva: a. faptele care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni b. infractiunile praeterintentionate c. infractiunile din culpa 18. In fapt, instanta a constatat ca inculpatul a savarsit o infractiune intentionata, pentru care legea prevede o pedeaps cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani, la 15 zile dupa ce a fost liberat conditionat, cu un rest de pedeapsa de 320 de zile, din executarea unei pedepse de 3 ani, pentru o infractiune savarsita cu aceeasi forma de vinovatie. Pentru infractiunea dedusa judecatii, instanta a stabilit o pedeapsa cu inchoisoarea de 3 luni. In speta : a. nu exist recidiv, intrucat instanta a aplicat o pedeapsa mai mica de 6 luni b. se va retine recidiva postcondamnatorie c. instanta poate aplica un spor de pana la 5 ani 19. Pentru a exista starea de recidiva postexecutorie, infractiunea care constituie termenul al II lea trebuie : a. sa fie comisa obligatoriu cu intentie directa b. sa fie sanctionata in concret cu pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an c. sa fie comisa intr-un anumit interbal de timp de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul I 20. Pentru a exista starea de recidiva postexecutorie, infractiunea care constituie termenul al II lea trebuie : a. sa fie savarsita de o persoana majora b. sa constea in infractiuni pentru care s-a aplicat pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an c. sa nu fie o infractiune savarsita din culpa 21. Termenul al II lea al recidivei poate sa constea : a. intr-o infractiune praeterintentionata b. intr-o infractiune pentru care s-a aplicat pedeapsa amenzii c. numai intr-o infractiune in forma consumata 22. Termenul al II lea al recidivei poate sa constea : a. intr-o infractiune a carei pedeapsa a fost gratiata b. intr-o infractiune pentru care s-a aplicat pedeapsa inchisorii mai mica de 1 an c. intr-o masura educativa 23. Termenul al II lea al recidivei poate sa constea : a. intr-o infractiune din culpa b. intr-o infractiune progresiva c. intr-o infractiune comisa dupa prescrierea executarii pedepsei pentru infractiunea care reprezinta termenul I 24. In cazul comiterii unei infractiuni in stare de recidiva postcondamnatorie :

88

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. se aplica cumulul juridic intre pedeapsa stabilita pentru prima infractiune si cea stabilita pentru cea de a doua, cu posibilitatea aplicarii unui spor de 5 ani b. se aplica un spor de pana la 10 ani la maximul special al pedepsei pentru cea de a doua infractiune c. opereaza cumulul aritmetic, daca infractiunea de la cel de al II lea termen este evadarea

25. In cazul in care, pentru al II lea termen al recidivei postcondamnatorii instanta stabileste o pedeapsa cu amenda, pedeapsa rezultanta se calculeaza astfel : a. se aplica restul ramas neexecutat din pedeapsa inchisorii de la primul termen, la care se poate adauga, in tot sau in parte, amenda b. se aplica pedeapsa amenzii pana la maxim, iar, daca aceasta este neindestulatoare, se poate aplica si un spor de pana la jumatate din maxim c. se aplica restul de pedeapsa de la primul termen, care poate fi sporit cu pana la 7 ani si apoi se adauga amenda de la al doilea termen 26. Va exista recidiva postcondamnatorie, daca infractiunea a doua este comisa : a. in timpul executarii pedepsei pentru prima infractiune b. in termenul liberarii conditionate acordate pentru prima infractiune c. in termenul libertatii supravegheate aplicate minorului infractor 27. Cand primul termen al recidivei mari postcondamnatorii este format dintr-un concurs de infractiuni, pedeapsa pentru infractiunea care constituie al II lea termen al recidivei se va contopi cu : a. pedeapsa rezultanta aplicata pentru concurs b. fiecare dintre pedepsele aplicate pentru infractiunile concurente in parte c. pedeapsa de baza din structura pedepsei rezultante 28. Cele trei sau mai multe condamnari din structura termenului I al recidivei mici, trebuie sa priveasca in mod necesar : a. infractiuni intentionate sau praeterintentionate b. infractiuni concurente c. infractiuni sanctionate cu cel putin 6 luni de inchisoare 29. Cand termenul al II lea al unei recidive postcondamnatorii este format din mai multe infractiuni concurente, pedeapsa rezultanta se va obtine aplicand : a. mai intai regulile de la concurs, iar apoi tratamentul de la recidiva, intre termenul I si pedeapsa rezultanta in urma concursului b. mai intai recidiva intre fiecare dintre infractiunile concurente si termenul I, iar apoi concursul intre rezultantele partiale astfel stabilite c. doar tratamentul recidivei, intre cea mai mare pedeapsa stabilita pentru infractiunile concurente si termenul I 30. Cand unul dintre termenii recidivei este format din mai multe infractiuni concurente : a. sporul aplicabil pedepsei rezultante finale va fi doar cel de la recidiva b. sporul aplicabil pedepsei rezultante finale va fi doar cel de la concurs, fiind mai favorabil inculpatului c. cele doua sporuri pot fi, in principiu, cumulate 31. In cazul savarsirii unei infractiuni in stare de recidiva, in timpul executarii unei pedepse, pedeapsa pentru a doua infractiune se va contopi cu : a. pedeapsa pentru prima infractiune in intregul ei, scazand din rezultanta ceea ce s-a executat din momentul comiterii celei de a doua infractiuni si pana in momentul contopirii b. restul ramas neexecutat la data comiterii noii infractiuni, scazand din rezultanta ceea ce s-a executat din momentul comiterii celei de a doua infractiuni si pana in momentul contopirii

89

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. pedeapsa pentru prima infractiune in intregul ei, scazand din rezultanta intreaga durata pe care a executat-o autorul din prima pedeapsa

32. In cazul in care o persoana aflata in executarea unei pedepse pentru infractiunea de omor evadeaza : a. se va aplica sistemul sanctionator al recidivei b. prin exceptie, se va aplica cumulul aritmetic, intre pedeapsa stabilita pentru evadare si restul ramas neexecutat din pedeapsa din care s-a evadat c. se va retine si starea de recidiva, prezentand relevanta in legatura cu alte institutii de drept penal 33. In cazul in care avem trei sau mai multe condamnari sub 6 luni fiecare, pronuntate pentru infractiuni concurente intentionate, contopite intr-o pedeapsa rezultanta mai mare de 6 luni, iar in timpul executarii pedepsei, condamnatul comite o noua infractiune, care indeplineste conditiile termenului al doilea al recidivei, vom fi in prezenta : a. recidivei postcondamnatorii mici b. recidivei postcondamnatorii mari c. recidivei postexecutorii mari 34. In cazul recidivei postexecutorii, infractiunea care constituie termenul al II lea trebuie comisa : a. dupa executarea pedepsei pentru prima infractiune b. dupa liberarea conditionata din executarea pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul I c. dupa prescrierea executarii pedepsei pentru infractiunea ce constituie termenul I 35. In cazul in care pentru al II lea termen al recidivei postexecutorii instanta stabileste o pedeapsa cu amenda, pedeapsa rezultanta se calculeaza astfel : a. se aplica pedeapsa inchisorii de la primul termen, la care se poate adauga amenda in tot sau in parte b. se aplica pedeapsa amenzii pana la maxim, iar daca acesta nu este indestulator, se poate aplica si un spor de pana la 2/3 din maxim c. se aplica pedeapsa de la primul termen, care poate fi sporita cu pana la 10 ani si apoi se adauga amenda de la al doilea termen 36. Recidiva mica postcondamnatorie se sanctioneaza : a. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, dar aplicandu-se un spor de pana la 3 ani b. la fel ca si recidiva mica postexecutorie c. la fel ca si recidiva mare postcondamnatorie 37. In cazul recidivei mici postexecutorii : a. se aplica un spor de pana la 10 ani la cea mai grea pedeapsa din cele 4 aplicate faptuitorului b. se aplica un spor de pana la 7 ani la maximul pedepsei pentru ultima infractiune c. se aplica pentru ultima fapta o pedeapsa intre minimul si maximul special, acesta din urma putand fi depasit cu pana la 10 ani de catre instanta 38. Recidiva mica postexecutorie : a. se sanctioneaza in mod identic cu cea mare postexecutorie b. se sanctioneaza prin contopirea pedepselor de la cei doi termeni c. poate exista atunci cand antecedenta penala a faptuitorului consta in cel putin 3 condamnari la inchisoare de maxim 6 luni, pentru fapte intentionate 39. Recidiva postexecutorie se sanctioneaza : a. intr-o singura etapa

90

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


b. prin cumul aritmetic c. prin cumul juridic, cu spor de cel mult 2/3 din maximul special al pedepsei inchisorii

40. Recalcularea pedepsei in caz de recidiva, este : a. conditionata de descoperirea starii de recidiva inainte de executarea sau considerarea ca executata a pedepsei b. aplicabila doar in cazul recidivei mari c. aplicabila doar in cazul recidivei postcondamnatorii 41. Dubla recidiva desemneaza ipoteza in care : a. termenul I al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni b. termenul al II lea al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni c. o persoana comite o infractiune aflata concomitent in stare de recidiva postcondamnatorie si postexecutorie cu alte doua infractiuni

42. Inculpatul a comis in conditiile starii de recidiva mare postexecutorie, o infractiune intentionata, sanctionata legal cu inchisoarea de la 1 12 ani. Tinand seama ca prima infractiune fusese sanctionata concret cu 18 ani, pedeapsa maxima pe care instanta o poate aplica in cazul concret este : a. 30 de ani b. 17 ani c. 22 ani 43. Daca infraciunea ce constituie cel de-al doilea termen a fost svrit n stare de evadare, aplicarea pedepsei rezultante se va face : a. prin cumul aritmetic, intr-o singura treapta b. prin cumul juridic, in doua trepte c. contopind pedeapsa ce se executa cu pedeapsa pentru infractiunea care a atras starea de recidiva 44. Pedeapsa ce se executa, care se contopeste in cazul savarsirii unei infractiuni in stare de evadare : a. este rezultatul unui cumul aritmetic b. reprezinta restul de pedeapsa ramas de executat, din condamnarea care constituie primul termen al recidivei c. reprezibta pedeapsa ce se aplica pentru evadare 45. Pluralitatea intermediara exista atunci cand : a. dupa condamnarea unui minor la pedeapsa inchisorii, acesta comite o infractiune din culpa, in timpul executarii primei pedepse b. dupa cel putin 3 condamnari la pedepse de pana la 6 luni inchisoare, pentru infractiuni intentionate, infractorul comite o noua infractiune, intentionata, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an c. dupa executarea unei pedepse cu amenda aplicata pentru o infractiune intentionata, infractorul comite o noua infractiune sanctionata tot cu amenda 46. Exista pluralitate intermediara, atunci cand : a. primul termen consta intr-o infractiune dezincriminata b. primul termen consta intr-o infractiune amnistiata c. primul termen consta intr-o infractiune din culpa

91

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


47. Poate exista pluralitate intermediara, atunci cand : a. primul termen consta intr-o infractiune pentru care a intervenit reabilitarea de drept b. primul termen consta intr-o pedeapsa de 3 luni c. primul termen consta intr-o infractiune gratiata total 48. Exista pluralitate intermediara : a. daca se comite o infractiune dupa executarea integrala a unei pedepse cu amenda b. daca, in timpul executarii unei pedepse pentru o infractiune din culpa, se comite o alta infractiune din culpa c. daca primul termen este o infractiune pentru care a intervenit reabilitarea

49. Nu poate exista pluralitate intermediara, atunci cand : a. primul termen consta intr-o infractiune savarsita in stare de minoritate b. primul termen consta intr-o infractiune pentru care s-a implinit termenul de prescriptie a executarii pedepsei c. primul termen consta intr-o infractiune gratiata partial 50. Exista pluralitate intermediara, daca : a. al doilea termen este o fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni b. un minor de 16 ani comite o ucidere din culpa, dupa ce, anterior, savarsise fara discernamant o fapta prevazuta de legea penala c. o persoana, aflata in executarea unei pedepse pentru o infractiune din culpa, evadeaza 51. Exista pluralitate intermediara, daca : a. ulterior aplicarii dispozitiilor art. 181,Cpen pentru o fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, se comite o infractiune din culpa b. dupa executarea unei pedepse de 2 ani pentru o infractiune din culpa, persoana in cauza savarseste o noua infractiune din culpa c. condamnatul a savarsit o infractiune din culpa, inainte de punerea in executare a unei hotarari de definitive de condamnare la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni, pentru o alta infractiune intentionata 52. In cazul in care, pentru a doua infractiune din structura unei pluralitati intermediare, instanta stabileste o pedeapsa cu amenda, pedeapsa rezultanta se calculeaza astfel: a. se aplica pedeapsa inchisorii de la primul termen, la care se poate adauga in tot sau in parte amenda b. se aplica pedeapsa amenzii pana la maxim, iar daca acesta nu este indestulator, se poate aplica si un spor de pana la jumatate din maxim c. se aplica restul de pedeapsa de la primul termen, care poate fi sporit cu pana la 5 ani si apoi se poate adauga amenda de la al doilea termen 53. Pluralitatea intermediara se sanctioneaza : a. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, dar aplicandu-se un spor de pana la 3 ani b. la fel ca si recidiva postcondamnatorie c. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni 54. Tratamentul sanctionator al pluralitatii intermediare este aplicabil in cazul in care : a. dupa executarea pedepsei pentru o infractiune din culpa, inculpatul comite o noua infractiune intentionata b. in timpul executarii pedepsei pentru o infractiune din culpa, inculpatul comite o noua infractiune din culpa c. in timpul executarii pedepsei pentru o infractiune intentionata, inculpatul savarseste o noua infractiune intentionata care este amnistiata antecondamnatoriu 55. Tratamentul sanctionator al pluralitatii intermediare este aplicabil in cazul in care :

92

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. in timpul executarii pedepsei pentru o infractiune intentionata, inculpatul minor de 17 ani, comite o noua infractiune intentionata b. inculpatul a participat in calitate de complice la o infractiune si in calitate de instigator la o alta infractiune, fara a interveni o hotarare de conmdamnare definitiva pentru vreuna dintre cele doua infractiuni c. inculpatul a savarsit o ucidere din culpa, in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii unei pedepse pentru infractiunea de loviri sau alte violente (art.180,Cpen)

56. Pluralitatea intermediara se deosebeste de concursul de infractiuni, prin : a. sporul aplicabil b. existenta unei hotarari de condamnare definitiva intre infractiunile din structura pluralitatii c. faptul ca pluralitatea intermediara presupune intotdeauna o pluralitate de faptuitori 57. Pluralitatea intermediara se deosebeste de concursul de infractiuni, prin aceea ca : a. in cazul pluralitatii intermediare, a doua infractiune se poate comite si dupa executarea pedepsei pentru prima fapta b. in structura pluralitatii pot intra si infractiuni din culpa c. presupune o condamnare definitiva pentru infractiunea care formeaza primul termen al structurii ei 58. Pluralitatea intermediara se aseamana cu concursul de infractiuni, prin aceea ca : a. sunt forme ale pluralitatii de infractori b. sistemul sanctionator c. nu conteaza natura sau gravitatea infractiunilor comise 59. Pluralitatea intermediara se aseamana cu concursul de infractiuni, prin aceea ca : a. se retin indiferent daca autorul care raspunde penal este major sau minor b. presupun unitatea subiectului activ c. presupun omogenitatea juridica a ingractiunilor savarsite 60. Dupa executarea unei pedepse de 1 an si 6 luni intr-o inchisoare militara, autorul a comis o infractiune de talharie. In cazul concret, pedeapsa pe care acesta o va executa : a. se va determina prin aplicarea regulilor de la pluralitatea intermediara b. se va determina prin aplicarea regulilor de la recidiva postexecutorie c. se va aplica doar pedeapsa pentru savarsirea infractiunii de talharie 61. S-a retinut ca inculpatul, aflat in executarea unei pedepse de 6 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata, a comis o noua infractiune intentionata, sanctionata legal cu mai mult de 1 an, in timp ce beneficia de o intrerupere a executarii pe motive medicale. In acest caz, ne aflam in prezenta : a. recidivei mari postcondamnatorii b. pluralitatii intermediare c. recidivei mari postexecutorii 62. Dupa condamnarea la o pedeapsa de 8 luni inchisoare aplicata pentru un concurs de infractiuni in structura caruia intra doua pedepse de cate 5 luni pentru fapte intentionate si una de 4 luni pentru o fapta din culpa, o persoana comite un furt, in timp ce executa aceasta condamnare. In speta, exista: a. recidiva mica postcondamnatorie b. pluralitate intermediara c. recidiva mare postcondamnatorie 63. In cazul in care o persoana aflata in executarea unei pedepse pentru o infractiune din culpa evadeaza : a. va exista pluralitate intermediara b. se vor aplica regulile de sanctionare de la concursul de infractiuni

93

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. se aplica cumulul aritmetic

***La 25 mai 2009, condamnatul C.C. a fost liberat conditionat, cu un rest de pedeapsa de 1216 zile ramas de executat. Cunoscnd ca cele doua victime au primit pensia, n seara de 20.06.2009, n jurul orelor 21,00 inculpatul a mers la locuinta sotilor SS si SC pentru a le sustrage banii proveniti din pensie, precum si alte bunuri. Dupa ce a patruns n locuinta victimelor, inculpatul le-a cerut sa-i dea suma de bani pe care o detineau n locuinta. Pentru motivul ca victimele au refuzat sa-i dea banii, inculpatul C.C. cu un topor, cu o piatra si un sucitor a lovit victimele de mai multe ori n zona capului si n alte parti ale corpului. In urma loviturilor victimele au decedat. Dupa savrsirea faptelor, inculpatul a sustras din locuinta acestora doua butelii pentru aragaz si un ventilator. 64. In speta: a. stabilirea pedeapsei se va face potrivit regulilor de la recidiva postcondamnatorie b. se retine starea de recidiva postcondamnatorie c. este incident concursul real de infractiuni (art.33,lit.a,Cpen) 65. La data de 28 noiembrie 2006, inculpatul F.V. a fost liberat conditionat din executarea unei pedepse finale de 7 ani si 6 luni nchisoare, cu un rest de 955 zile ramas neexecutat. In fapt, n noaptea de 6/7 septembrie 2007 pe fondul consumului de alcool si al refuzului victimei G.V. de a-l servi cu tigari, n imobilul din strada P., n prezenta mai multor persoane, inculpatul F. a supus victima unor acte de violenta fizica. Initial, inculpatul a lovit victima cu palma si cu o bucata de furtun, apoi i-a aplicat lovituri repetate cu pumnii n zona capului si toracelui, cauzndu-i leziuni traumatice grave in urma carora victima a decedat. Avnd n vedere ca inculpatul a comis infractiunea dupa ce a fost liberat conditionat din executarea unei pedepse aplicate tot pentru infractiuni comise cu violenta asupra persoanei, tribunalul a revocat beneficiul liberarii conditionate. In speta a. infractiunea savarsita este omor calificat (art.175,lit.i,Cpen) b. infractiunea a fost savarsita in stare de recidiva postcondamnatorie c. regimul sanctionator este cel prevazut pentru recidiva postcondamnatorie *** Instanta l-a condamnat pe I.M., militar in rezerva, la pedeapsa de 15 ani nchisoare si 6 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a,b,e,Cpen, retinand ca : n seara de 22.08.2008, victima S.V., aflata n stare avansata de ebrietate se deplasa pe jos n localitatea M., unde venise mpreuna cu martorii S.G. si L.I. In jurul orelor 22:00, victima a ajuns n zona locuintelor martorilor B.A, P.T. si U.I., vorbind incoerent si lovind n portile cetatenilor care au iesit alertati si au ncercat sa-l ndrume spre comuna G., unde spunea ca locuieste. Inculpatul a iesit n ntmpinarea victimei pe centrul partii carosabile si i-a aplicat o lovitura cu pumnul n zona fetei. Ca urmare a acestei lovituri, victima a fost proiectata pe spate, pe partea carosabila si a ramas n stare de neputinta. Martorul B.A. a declarat ca i-a sugerat inculpatului sa-l duca pe S.V. la marginea drumului spre a nu fi accidentat de autovehicule. Inculpatul l-a prins pe S. V. de camasa si pantaloni si l-a aruncat la marginea drumului partii carosabile, n dreptul locuintei martorului U.I. Ulterior, inculpatul a plecat spre locuinta sa, iar martorii au intrat n curte. Dupa aproximativ 5 minute, martorul B.A. a iesit n drum si a constatat ca victima si revenise, astfel nct a ajutat-o sa se ridice si i-a indicat n ce directie trebuie sa se deplaseze pentru a ajunge n comuna G. Martorul a declarat ca a constatat urme de snge n zona capului si la gura, ca S. V. era dezorientat si se deplasa n sensul opus celui pe care i l-a indicat. n acest timp, inculpatul se afla n dreptul portii casei sale si a vazut ca victima S. V. se deplasa spre el, adresndu-i injurii pentru ca l-a lovit. n acest conditii, inculpatul l-a ntmpinat pe S.V. n dreptul locuintei martorei B.D., pe cealalta parte a drumului, si l-a lovit cu pumnul peste fata, doborndu-l din nou pe partea carosabila. Victima S. V. a fost transportata la spital cu diagnosticul politraumatism prin agresiune, iar la data de 23.08.2008 a decedat. Inculpatul I. M. a declarat pe parcursul procesului penal ca nu a intentionat sa-l ucida pe S.V., ca l-a lovit dupa ce acesta i-a adresa injurii si l-a lovit cu pumnul n stomac.

94

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


Din fisa de cazier judiciar a rezultat ca inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru infractiuni de furt calificat, ultima pedeapsa executata fiind de 4 ani nchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 1876/2003 a Judecatoriei Focsani. 66. In speta, instanta : a. dispune obligatoriu degradarea militara a inculpatului b. aplica regimul sanctionator prevazut pentru recidiva postexecutorie c. admite cererea de schimbare a ncadrarii juridice formulata de catre inculpatul 67. In speta, incadrarea juridica a faptei va fi : a. loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art.183,Cpen) b. omor calificat (art.175,lit.i), cu aplicarea art.37 lit.b,Cpen c. omor (art.174,Cpen), cu aplicarea art.37 lit.b,Cpen

***Prin sentinta penala nr30/2006 a Judecatoriei Zalau, inculpatul G.F. a fost condamnat la pedeapsa rezultanta a nchisorii de 6 ani pentru comiterea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, n dauna aceleiasi parti vatamate, C.A. n data de 25.03.2008, inculpatul a fost recompensat cu o permisie din Penitenciarul Spital Dej. n cursul zilei n care a primit permisia, inculpatul a consumat bauturi alcoolice, iar noaptea, n jurul orei 02.00 s-a deplasat la locuinta partii vatamate C.A , potrivit declaratiilor sale, cu intentia de a se mpaca cu aceasta din urma pentru faptul ca a violat-o n anul 2006, ntretinnd cu aceasta un raport sexual, dar despre care sustine ca a fost consimtit. In cauza s-a efectuat raportul de constatare medico-legala, in care s-a concluzionat ca partea vatamata nu prezenta urme de violente pe cap, trunchi si membre si nici la nivelul sferei genitale, dar prezenta spermatozoizilor n secretia vaginala atesta faptul ca ntre victima si agresor a avut loc un contact sexual. Partea vatamata a aratat n declaratiile sale ca n noaptea de 25.03.2008, inculpatul a patruns n locuinta ei si, la ntrebarea ei legata de motivul pentru care se afla n locuinta ei, acesta i-a raspuns ca o sa o violeze si o sa o omoare pentru ca l-a trimis n nchisoare timp de 6 ani pentru violul anterior. Desi partea vatamata l-a rugat pe inculpat sa o lase n pace, acesta s-a asezat n pat lnga ea, a oprit-o sa se ridice si i-a spus acesteia sa nu opuna rezistenta si sa fie prietena lui secreta, ca o va ajuta cu bani, iar apoi a ntretinut cu ea un raport sexual, timp n care a apasat-o pe cap cu ambele mini, pentru a nu se putea misca. De asemenea, a aratat partea vatamata ca a ncercat sa l ia cu vorba buna pe inculpat si ca i era teama de acesta, ntruct n anul 2006, cnd a violat-o, a lovit-o de foarte multe ori peste fata, precum si ca, tot de teama, i-a spus inculpatului ca nu o sa spuna nimanui despre ce s-a ntmplat si i-a sugerat acestuia sa iasa din casa prin spate, pentru a nu fi vazut de alte persoane. Dupa plecarea inculpatului, partea vatamata s-a deplasat la familia H. vecinii sai, povestindu-le ce s-a ntmplat si cerndu-le bani pentru a putea merge la politie sa depuna plngere. 68. In speta, la individualizarea pedepsei, instanta va da eficienta dispozitiilor legale privitoare la : a. concursul real de infractiuni : viol (art.197,alin.1), violare de domiciliu (art.192,alin.2) b. recidiva postcondamnatorie (art.37,lit.a,Cpen) c. concursul de infractiuni si apoi celor privitoare la starea de recidiva postcondamnatorie 69. n baza art.192,alin.2 cu aplic. art.37,lit.a,Cpen, instanta a condamnat pe inculpatul C.M. la 3 ani si 6 luni nchisoare. De asemenea, in baza art.61,Cpen, instanta a dispus revocarea liberarii conditionate pentru un rest de pedeapsa neexecutat de 776 de zile. In speta : a. se poate aplica un spor de pana la 5 ani b. se retine starea de recidiva postcondamnatorie (art.37,lit.a,Cpen) c. se aplica regimul sanctionator specific recidivei postcondamnatorii 70. La 26.11.2008, Parchetul de pe lnga Tribunalul Bacau l-a trimis n judecata pe D.E. pentru savrsirea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, prevazute de art.197,alin.2 si alin.3 teza a-II-a si art.192,alin.2. Din fisa de cazier, instanta a constatat ca inculpatul a mai fost condamnat anterior la o pedeapsa de 1 an nchisoare, prin sentinta penala nr.18/2003 a Tribunalului Militar Iasi.

95

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


In speta : a. infractiunile au fost savarsite in stare de recidiva postexecutorie b. inculpatul a fost reabilitat de drept pentru condamnarea din 2003 c. nu se retine starea de recidiva

71. In vara anului 2004, pe cnd era minor, inculpatul C.G. a ntretinut relatii sexuale prin violenta cu sora sa C.I., n vrsta de 12 ani. Pentru aceasta fapta, prin sentinta penala nr.211 din 29 februarie 2008 pronuntata de Tribunalul Ialomita, n baza art.197,alin.1,2,lit.b1 si alin,3,Cpen, cu aplicarea art.99,109,Cpen si art.74 76,Cpen, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani nchisoare, pentru savrsirea infractiunii de viol in forma agravanta. n baza art. 203,Cpen, cu aplicarea art.99,109,Cpen si art.74 76,Cpen, aceeasi instanta la condamnat la pedeapsa de 10 luni nchisoare, pentru savrsirea infractiunii de incest. Din fisa de cazier, instanta a constatat ca inculpatul mai suferise o condamnare de 2 ani nchisoare in anul 2006, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, aplicata prin sentinta penala nr.112/16.01.2006 pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti, definitiva prin neapelare. 71. In speta, Tribunalul Ialomita va retine ca inculpatul a savarsit faptele pentru care l-a condamnat in conditiile: a. concursului ideal b. recidivei postcondamnatorii c. concursului real 72. In speta, prin sentinta penala pronuntata, Tribunalul Ialomita va dispune obligatoriu si : a. revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate prin sentinta din 2006 b. anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate prin sentinta din 2006 c. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi

73. Inculpatul S.A., liberat conditionat din executarea pedepsei de 4 ani si 6 luni nchisoare aplicata prin sentinta penala nr.1380/2006 a Judecatoriei Sibiu, cu un rest de pedeapsa neexecutata de 568 de zile, a fost condamnat pentru savarsirea la 29.02.2008 a infractiunilor de viol si lipsire de libertate in mod illegal 8 ani nchisoare pentru savrsirea infractiunii de lipsire de libertate n mod illegal (art.189,alin.1,2,Cpen), 4 ani si 6 luni nchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art.64,alin.1,lit.a teza a II-a,lit.b,Cpen., pe o durata de 3 ani pentru savarsirea infractiunii de viol (art.197,alin.1,2,lit.c,Cpen). In baza art.61,alin.1,Cpen, instanta a revocatat liberarea conditionata din executarea pedepsei de 4 ani si 6 luni nchisoare aplicata prin sentinta penala nr.1380/2006 a Judecatoriei Sibiu. In speta, se vor retine : a. doua stari de recidiva postcondamnatorie b. regimul sanctionator al recidivei postcondamnatorii c. mai intai regimul sanctionator specific revocarii liberarii conditionate si apoi cel specific concursului de infractiuni

74. Inculpatul arestat preventiv in timpul urmaririi penale care savarseste infractiunea de evadare, realizeaza: a. o pluralitate intermediara b. un concurs real de infractiuni c. o recidiva postcondamnatorie 75. Cand inculpatul arestat preventiv in timpul urmaririi penale pentru savarsirea unei infractiuni, comite se infractiunea de evadare, pedeapsa se va aplica astfel : a. pedeapsa pentru evadare se contopeste cu pedeapsa pentru infractiunea savarsita anterior b. pedeapsa stabilita pentru evadare se adauga la pedeapsa stabilita pentru infractiunea anterioara c. pedeapsa stabilita pentru evadare se contopeste cu restul neexecutat din pedeapsa stabilita pentru

96

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


infractiunea anterioara

76. Cand inculpatul aflat in stare de arest preventiv evadeaza si savarseste o infractiune, sunt realizate conditiile : a. recidivei postcondamnatorii b. concursului de infractiuni c. pluralitatii intermediare 77. Daca pentru infractiunea savarsita din nou, in cazul recidivei postcondamnatorii, instanta de judecata a stabilit pedeapsa amenzii, atunci : a. se aplica pedeapsa pentru primul termen, care poate fi sporit b. se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga, in tot sau in parte, amenda c. se aplica pedeapsa inchisorii, la care se adauga obligatoriu pedeapsa amenzii 78. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari mari postexecutorii, se savarseste: a. inainte de executarea pedepsei anterioare b. dupa prescriptia executarii pedepsei anterioare c. in stare de evadare din executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara 79. Daca in timpul executarii unei pedepse cu inchisoarea de 2 ani, aplicata pentru o infractiune praeterintentionata, condamnatul a savarsit o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 1 an, se realizeaza conditiile : a. pluralitatii intermediare b. recidivei mici postcondamnatorii c. recidivei mari postcondamnatorii 80. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari mari postexecutorii, se savarseste : a. in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei anterioare b. in timpul liberarii conditionate din executarea pedepsei anterioare c. dupa gratierea totala a pedepsei anterioare 81. Starea de recidiva mare postexecutorie ia nastere prin savarsirea din nou a unei infractiuni : a. in timpul executarii pedepsei anterioare la locul de munca b. in termenul de incercare al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere c. dupa executarea pedepsei anterioare 82. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii consta in savarsirea din nou a unei infractiuni intentionate : a. pentru care se aplica pedeapsa inchisorii mai mare de un an b. pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an c. pentru care se aplica numai pedeapsa inchisorii 83. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari mari postcondamnatorii, se savarseste : a. inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioara b. dupa executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara c. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioara si mai inainte de inceperea executarii acesteia

97

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


84. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta in savarsirea din nou a unei infractiuni : a. pentru care se aplica pedeapsa inchisorii de 2 ani b. pentru care legea prevede pedeapsa amenzii c. pentru care se prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an 85. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii consta in : a. savarsirea unei infractiuni pedepsita cu amenda b. savarsirea unei infractiuni cu intentie indirecta c. savarsirea unei infractiuni din culpa cu prevedere 86. Al doilea termen al recidivei mici postexecutorii nu poate consta in savarsirea unei noi infractiuni : a. praeterintentionate b. pentru care legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin 1 an c. dupa ce s-a implinit termenul de reabilitare judecatoreasca, chiar daca nu s-a obtinut in acest sens o hotarare judecatoreasca

98

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________

Pluralitatea de faptuitori

1. Pluralitatea naturala de faptuitori: a. exista atunci cand participarea a dou sau mai multor persoane la svrirea faptei este cerut de chiar natura infraciunii b. cere ca toi participanii s acioneze cu vinovie c. nu permite participarea sub forma coautoratului, instigarii sau complicitatii

2. Sunt forme ale pluralitatii de infractori : a. pluralitatea natural b. pluralitatea legala c. pluralitatea constituit 3. Sunt forme ale pluralitatii naturale de infractori : a. infraciunea de ncierare b. infraciune de bigamie c. infraciunea de complot 4. In cazul pluralitatii naturale, : a. infractiunea putea fi comisa si de o persoana, dar, in concret, a fost savarsita de doua sau mai multe persoane b. fiecare participant este considerat autor al infractiunii c. fiecare participant raspunde penal in functie de contributia sa la savarsirea infractiunii 5. Este de esenta pluralitatii naturale de infractori, ca : a. fiecare participant sa actioneze cu vinovatie b. cel putin unul dintre participanti sa actioneze cu vinovatie c. ca toti participantii sa actioneze cu aceeasi forma de vinovatie 6. Sunt forme de participatie secundare : a. coautoratul b. instigarea c. complicitatea 7. Sunt forme de participatie principale : a. coautoratul, fata de instigare b. instigarea, fata de complicitate c. complicitatea, fata de autorat 8. Daca un infractor a contribuit la savarsirea infractiunii prin acte de coautorat si de instigare, in sarcina acestuia se va retine : a. concursul de infractiuni intre coautorat si instigare b. coautoratul

99

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. instigarea

9. In cazul pluralitatii constituite de infractori : a. fiecare participant va raspunde ca autor b. savarsirea infractiunii pentru care s-a constituit pluralitatea da nastere unui concurs de infractiuni c. existenta pluralitatii este conditionata de savarsirea infractiunii pentru care s-a constituit pluralitatea 10. Pluralitatea naturala : a. nu este posibil sub forma coautoratului b. nu permite participatia penala in niciuna dintre formele sale c. permite instigarea si complicitatea 11. Legatura subiectiva: a. este o conditie fundamentala a participatiei penale b. sub aspect temporal, se realizeaza la momente diferite, in functie de forma de participatie c. se poate stabili si ulterior savarsirii infractiunii de catre autor 12. Legatura subiectiva dintre participanti: a. trebuie sa fie intotdeauna bilaterala b. impune o identitate de mobil c. lipseste in cazul complicitatii negative 13. Legatura subiectiva stabilita in cazul participatiei: a. de obicei este bilaterala b. poate fi si unilaterala, fiind cunoscuta doar de autor c. poate fi unilaterala, fiind cunoscuta doar de instigator sau complice 14. Instigarea sau complicitatea la o fapta care nu este prevazuta de legea penala : a. constituie un act de participatie penala b. nu vor atrage niciodata raspunderea penala ca acte de participatie c. in unele cazuri, sunt incriminate distinct, autonom , ca infractiuni de sine statatoare 15. Pentru a fi in prezenta coautoratului, este necesar ca : a. toti coautorii sa se afle impreuna in momentul comiterii infractiunii b. actele fiecarui coautor, privite izolat de ale celorlalti, sa fi produs rezultatul c. sa existe o legatura subiectiva intre coautori 16. Pentru a fi in prezenta coautoratului, este necesar ca: a. toti coautorii sa actioneze cu vinovatie b. rezultatul sa nu poata fi produs decat prin actiunile conjugate ale coautorilor c. toi coautorii s participe cu acte de executare 17. Coautoratul nu este posibil : a. la infractiunile comisive prin omisiune b. in cazul pluralitatii constituite c. la infractiunile de obicei 18. Coautoratul nu este posibil la : a. infractiunile de rezultat b. infractiunile de pericol

100

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. infractiunile caracterizate de pluralitate naturala

19. Coautoratul este posibil : a. la infractiunile cu durata de consumare in timp b. in cazul infractiunii cu autor unic c. la infractiunile omisive improprii 20. Coautoratul nu este posibil la : a. infractiunile cu subiect activ special b. infractiunile comise cu premeditare c. infractiunile din culpa 21. Coautoratul nu este posibil la : a. infractiunile de rezultat b. infractiunile de pericol c. infractiunile caracterizate de pluralitate naturala 22. Nu pot fi comise in coautoratul : a. infractiunile de executare promta b. infractiunile cu subiect activ calificat, daca unul dintre cei doi participanti nu are calitatea ceruta de norma de incriminare c. tentativa 23. Persoanele care lovesc victima cu cutitele, provocandu-i decesul, fara a se cunoaste care a fost lovitura mortala, vor urma sa raspunda : a. fiecare ca autor unic al infractiunii de omor b. in calitate de coautori la infractiunea de omor c. in calitate de complici la infractiunea de omor, deoarece nu se cunoaste care a fost actul de executare care a produs rezultatul 24. In cazul in care A,B,C,D si E lovesc cu batele si cu cutitele victima cazuta la pamant, iar lovitura mortala a fost stabilita ca fiind imputabila lui B : a. B va raspunde ca autor la infractiunea de omor b. A,C,D si E vor fi trasi la raspundere in calitate de complici concomitenti c. A,B,C,D si E vor raspunde toti in calitate de coautori la infractiunea de omor 25. Fapta persoanei care imobilizeaza victima, pentru ca o alta sa ii aplice o lovitura de cutit, intr-o zona vitala, constituie: a. un act de complicitate la infractiunea de omor b. coautorat la infractiunea de omor c. un act de pregatire indispensabil pentru consumarea infractiunii 26. Sub raport subiectiv, coautorii pot actiona : a. cu intentie directa b. din culpa c. cu praeterintentie 27. In cazul in care mai multi muncitori scapa, din neatentie, un panou metallic de pe un acoperis, provocand decesul unei persoane : a. acestia vor raspunde in calitate de coautori la infractiunea de ucidere din culpa b. fiecare va raspunde in calitate de autor la o infractiune distincta de ucidere din culpa c. fiecare va fi considerat complice la infractiunea de ucidere din culpa, intrucat nu se cunoaste cauza exacta a caderii panoului

101

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


28. Instigarea : a. nu se sanctioneaza daca autorul nu trece la executare b. apare intotdeauna anterior luarii hotararii infractionale de catre autor c. poate coexista cu complicitatea din partea aceleiasi persoane 29. Instigatorul nu poate fi pedepsit ca participant, daca: a. instigarea a fost urmata de o tentative nepedepsibila b. nu participa si cu acte de executare c. impiedica consumarea infractiunii, inainte de descoperirea ei 30. Instigarea colectiva desemneaza situatia in care : a. mai multe persoane coopereaza pentru a o determina pe o alta sa comita infractiunea b. mai multe persoane instiga fiecare in parte o alta persoana, fara a avea cunostinta unul de celalalt c. o persoana instiga un numar nedeterminat de personae sa comita o infractiune 31. Instigarea nu este posibila in cazul infractiunilor: a. din culpa b. caracterizate de pluralitate naturala c. caracterizate prin pluralitate constituita 32. Fapta persoanei care, prin aceeasi actiune, instiga doua persoane la comiterea a doua infractiuni distincte, constituie : a. o singura instigare la o infractiune mai grava b. doua instigari, aflate in concurs ideal c. doua instigari aflate in concurs real 33. X, cunoscand ca Z sufera de o grava boala cardiaca, il instiga pe Y, care nu stia acest lucru, sa il sperie, sperand ca victima sa decedeze, rezultat care se si produce. In acest caz : a. X va raspunde pentru instigare la infractiunea de omor b. Y va raspunde ca autor la infractiunea de omor c. suntem in prezenta participatiei improprii 34. Instigarea neurmata de executare : a. se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazut de lege pentru infractiunea la care s-a instigat b. nu se pedepseste niciodata c. se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul general si minimul special prevazut de lege pentru infractiunea la care s-a instigat 35. Instigarea neurmata de executare : a. se pedepseste in limite reduse la jumatate in raport cu pedeapsa aplicabila autorului b. se sanctioneaza cu amenda intre minimul general al acestei specii de pedeapsa si minimul special al infractiunii la care s-a instigat c. se sanctioneaza numai daca pedeapsa pentru fapta la care s-a instigat este mai mare de 2 ani 36. Instigarea neurmata de executare : a. este sanctionata potrivit sistemulul parificarii pedepselor aplicabil participatiei penale b. are acelasi tratament sanctionator ca si complicitatea neurmata de executare c. constituie o infractiune de sine statatoare 37. Dac X instig la o fapt pentru care legea prevede o pedeaps de la 5 10 ani, in cazul unei instigari neurmate de executare, pedeapsa instigatorului va fi cuprins intre: a. 15 zile i 5 ani b. 1 luna si 5 ani c. 30 de zile si 5 ani

102

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


38. Existenta instigarii ca forma de participatie penala este conditionata, printre altele, de : a. executarea unei fapte prevazute de legea penala de catre autor b. realizarea cel putin a unei tentative pedepsibile de catre autor c. existenta actelor de determinare a autorului la savarsirea unor acte de executare a unei fapte 39. Exista act de participaie penala : a. in cazul instigarii neurmate de executare b. in cazul instigarii urmate de executare c. cand autorul trece la executare, dar se desist, comind o tentativ nepedepsit 40. Exista act de participaie penala : a. in cazul cand instigatul a renuntat la a mai executa fapta la care a fost determinat de instigator b. in cazul in care instigatul a incercat sa-i aplice victimei o palma peste fata, asa cum fusese indemnat de instigator, dar s-a oprit la timp, fara ca victima sa fi fost atinsa c. cand instigatul incepe executarea faptei penale, dar s-a desistat, din motive de superstitie 41. Instigarea neurmata de executare nu va fi pedepsita, daca : a. cel instigat la savarsirea faptei penale s-a razgandit si nu a mai trecut la executare b. cel instigat la savarsirea faptei penale a realizat doar o tentative nepedepsibila c. actele de executare la care a fost instigat, savarsite de instigat, nu sunt prevazute de legea penala 42. Instigarea neurmat de executare nu se pedepsete n situaia n care pentru fapta penala la care s-a instigat legea prevede : a. pedeapsa cu nchisoarea de pn la 2 ani b. numai pedeapsa cu amend c. pedeapsa cu nchisoarea mai mare de 2 ani, alternativa cu pedeapsa amenzii 43. Ca urmare a instigarii lui X de catre Y, X sare gardul in curtea vecinului sau, cu intentia de a sustrage din beciul acestuia mai multe sticle cu vin, pentru a bea impreuna cu X. Mustrat de constiinta, caci religia lui musulmana nu ii permite sa consume alcool, X se intoarce din curtea vecinului fara nicio sticla cu vin. In acest caz : a. Y raspunde penal pentru instigare neurmata de executare b. X nu raspunde penal intrucat beneficiaza de impunitate, ca urmare a desistarii c. Y raspunde penal in calitate de instigator 44. Complicitatea : a. este o forma secundara de participatie b. poate fi realizata numai cu intentie directa c. consta intotdeauna in promisiunea anterioara sau concomitenta de tainuire sau favorizare

45. Contributia complicelui : a. trebuie sa constea intotdeauna in acte materiale de ajutorare sau inlesnire b. prezinta intotdeauna grad de pericol social mai ridicat decat activitatea instigatorului c. nu realizeaza elemental material al laturii obiective a infractiunii 46. Contributia complicelui : a. poate avea loc dupa consumarea infractiunii, in cazul tainuirii b. poate viza atat pregatirea, cat si executarea infractiunii c. nu se poate realiza prin omisiune

103

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


47. Actele de complicitate pot avea loc : a. anterior luarii rezolutiei infractionale, de catre autor b. anterior sau concomitent savarsirii infractiunii de catre autor c. ulterior comiterii infractiunii, in cazul tainuirii sau favorizarii 48. Daca cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala A este autor, I este instigator si C este complice, actele de complicitate desfasurate de C pot avea loc : a. doar ulterior activitatii de determinare desfasurata de I b. concomitent cu activitatea de determinare desfasurata de I c. anterior sau concomitent cu activitatea de determinare desfasurata de I 49. Complicitatea sanctionabila penal poate fi realizata: a. cu intentie directa b. cu intentie indirecta c. din culpa 50. Complicitatea poate consta: a. intr-o omisiune b. doar intr-o actiune c. in prezenta la locul comiterii infractiunii 51. Constituie acte de complicitate : a. intarirea rezolutiei infractionale deja luata b. procurarea de informatii in legatura cu obiceiurile victimei unei talharii c. promisiunea de nedenuntare, anterioara comiterii infractiunii de catre autor, provenita de la paznicul magazinului unde are loc spargerea, daca aceasta a fost respectata 52. Complicitatea nu poate consta : a. intr-o fapta neprevazuta de legea penala b. decat intr-o fapta prevazuta de legea penala c. in ncurajarea autorului, nainte ca acesta s fi luat rezoluia infracionala 53. Complicitatea intelectuala se realizeaza atunci cand o persoana : a. il ajuta pe autor, dupa savarsirea infractiunii, sa valorifice bunurile sustrase, fara a fi avut o intelegere in prealabil cu acesta b. asista, fara stirea autorului, la comiterea infractiunii si nu face nimic pentru a o impiedica c. il incurajeaza pe autor in timpul comiterii infractiunii, fara a participa insa cu acte de executare 54. Complicitatea materiala se realizeaza atunci cand : a. complicele promite anterior comiterii faptei ca va tainui sau favoriza b. complicele il incurajeaza pe autor in timpul comiterii infractiunii, fara a participa insa cu acte de executare c. complicele l ajut pe infractor s escaladeze un gard pentru a intra n incinta de unde va sustrage bunuri 55. Complicitatea materiala se poate realiza atunci cand : a. casierul las deschis casa de bani b. complicele procur arma autorului, dar acesta nu o mai folosit-o intrucat si-a procurat el insusi una mai performanta c. complicele asista, fara stirea autorului, la comiterea infractiunii si nu face nimic pentru a o impiedica

104

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


56. Pentru a fi n prezena complicitii materiale : a. nu este necesar ca actul complicelui sa fie, in sine, un act cu relevan penal b. este necesar ca mijloacele procurate de complice s fie puse efectiv la dispoziia autorului c. nu este necesar ca mijloacele procurate de complice s fie folosite de autor la svrirea infraciunii 57. Complicitatea materiala se poate realiza prin : a. tinerea de vorba a paznicului, in timpul cat autorul comite furtul dintr-un depozit b. otravirea cainelui de paza c. rugamintile insistente ale concubinei autorului, pentru a-l convinge sa sustraga bijuteriile pe care ea le gajase la o casa de amanet 58. Complicitatea intelectuala se realizeaza atunci cand : a. o persoana, afland de infractiunea comisa, dupa consumare il felicita pe autor b. complicele ii procura autorului arma cu care urma sa comita infractiunea de omor, dar autorul a folosit de fapt un topor c. complicele il ajuta pe autor, dupa comiterea infractiunii, sa valorifice bunurile sustrase, fara a fi avut o intelegere prealabila cu acesta 59. Complicitatea intelectuala poate fi regasita in forma : a. intaririi rezolutiei infractionale a autorului, prin incurajari repetate b. determinarii autorului sa ia hotararea de a comite infractiunea c. promisiunii de tainuire sau favorizare indiferent de momentul in care a fost facuta 60. Complicitatea negativa : a. este o forma a participatiei penale b. nu se pedepseste decat atunci cand constituie o infractiune autonoma c. nu presupune o legatura subiectiva intre complicele negativ si autor 61. Complicitatea negativa se deosebeste de complicitatea intelectuala, prin aceea ca : a. se realizeaza prin acte materiale b. nu exist legtura subiectiv intre complicele negativ si autor c. poate incepe doar inainte de inceperea actelor de executare 62. Complicitatea intelectuala se deosebeste de instigare, prin aceea ca : a. instigatorul actioneaza cu intentie, iar complicele poate actiona si din culpa b. complicitatea nu se pedepseste decat daca autorul trece la executare c. instigarea are loc anterior luarii rezolutiei infractionale 63. Complicitatea negativa : a. nu se sanctioneaza ca forma de participatie b. presupune stabilirea unei legaturi subiective intre participanti ulterior savarsirii faptei c. este o forma speciala a complicitatii, reglementata in Codul Penal 64. In cazul complicelui : a. actele sale trebuie sa reprezinte o fapta prevazuta de legea penala b. actul sau trebuie sa fie comis anterior sau cel mult concomitent actului de executare al autorului c. el nu va fi pedepsit daca autorul nu trece la executarea faptei

105

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


65. Fapta aceluia care, in baza unei intelegeri prealabile, primeste pentru a transporta cu masina bunurile furate anterior, constituie : a. infractiunea de favorizare a infractorului b. complicitate materiala la furt c. complicitate intelectuala la furt 66. Fapta inculpatului, caruia o persoana necunoscuta autorul unui furt comis anterior ii indica locul unde se gasesc bunurile sustrase, pentru a le lua si valorifica, ceea ce el si face, constituie : a. coautorat la furt b. infractiunea de tainuire c. complicitate intelectuala la furt 67. In cazul infractiunilor cu subiect activ calificat, daca persoana care promite anterior sau concomitent savarsirii faptei ca va tainui bunurile nu are calitatea specifica ceruta de norma de incriminare, ea va urma sa raspunda in calitate de : a. autor al unei infractiuni diferite de cea din care provine bunul b. complice c. coautor 68. Persoana care promite autorului, anterior comiterii faptei, ca va tainui bunurile provenite din savarsirea unei infractiuni de furt, promisiune pe care o si respecta, va raspunde pentru : a. infractiunea de tainuire, in concurs ideal cu complicitatea intelectuala la infractiunea de furt b. complicitate materiala la furt c. complicitate intelectuala la furt 69. Fapta lui A, care incearca sa ii dea o bata lui B, care il atacase pe C, dar este impiedicat de martori, constituie : a. un act de complicitate intelectuala b. un act de complicitate materiala c. un act fara relevanta penala 70. Fapta inculpatului de a ajuta, in baza unei intelegeri prealabile, mai multe persoane sa comita fiecare cate o infractiune de furt, se va incadra: a. o complicitate simpla la infractiunea de furt b. atatea fapte de complicitate la furt in concurs, cate furturi au fost efectiv comise de cele doua persoane c. o complicitate la infractiunea de furt, comisa in forma continuata 71. Complicitatea : a. nu se sanctioneaza daca autorul nu a trecut la executare b. exista si se sanctioneaza, chiar daca autorul nu a comis decat o tentativa pedepsibila c. este intotdeauna anterioara actelor de executare 72. Instigarea la complicitate : a. este instigare mediata b. este complicitate mediata c. este o forma distincta de participatie penala 73. Complicitatea la instigare se sanctioneaza: a. cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor b. ca si infractiune de sine statatoare

106

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


c. la fel ca instigarea neurmata de executare 74. In cazul in care indemnul de a comite o infractiune este adresat unei personae care deja luase o hotarare in acest sens, vom fi in prezenta : a. instigarii b. complicitatii intelectuale c. unei fapte fara relevanta penala 75. In cazul paznicului unei intreprinderi, care afla ca se va comite un furt in timpul serviciului sau, dar nu face nimic pentru a-l impiedica, suntem in prezenta : a. complicitatii negative b. complicitatii materiale omisive c. unei infractiuni de favorizare a infractorului 76. X, actionand insidios, strecoara in mintea lui Y banuieli false despre o presupusa relatie amoroasa intre sotia lui Y si Z, dorind moartea lui Z. In cazul in care Z este ucis de sotul gelos, fapta lui X reprezinta : a. o instigare la infractiunea de omor b. o complicitate la infractiunea de omor c. un coautorat la infractiunea de omor 77. Fapta inculpatilor care, fara a sti unul de altul, au actionat din acelasi mobil pentru a ucide victima, rezultat care s-a si produs : a. constituie coautorat la infractiunea de omor b. atrage raspunderea fiecaruia in calitate de autor unic la o infractiune distincta de omor c. atrage raspunderea fiecaruia in calitate de autor unic la o infractiune distincta de omor si complice la infractiunile comise de ceilalti 78. In cazul persoanei care ajuta cu intentie indirecta la comiterea cu intentie directa a unui omor de catre o alta persoana : a. se retine o complicitate la infractiunea de omor b. nu se retine complicitatea, deoarece nu a actionat cu intentie directa c. se va retine participatia improprie 79. Persoana care comite atat acte de instigare, cat si de complicitate : a. raspunde penal pentru complicitate, deoarece aceasta este mai grava decat instigarea b. raspunde pentru doua infractiuni, aflate in concurs c. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de legepentru autor 80. In cazul persoanei care contribuie cu acte de ajutor la savarsirea unui furt de catre X si cu acte de instigare la comiterea unui omor de catre Y, suntem in prezenta : a. instigarii la omor, deoarece instigarea absoarbe complicitatea ca forma de participatie penala b. unui concurs de instigari c. unui concurs intre instigare la omor si complicitate la furt 81. In dreptul penal roman, in legatura cu sanctionarea legala a participanrilor se aplica sistemul : a. diversificarii b. parificarii c. diversificarii in caz de instigare si parificarii in caz de complicitate

107

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


82. In cazul savarsirii unei infractiuni in participatie, instanta de judecata : a. este obligata sa aplice aceeasi pedeapsa pentru toti participantii b. poate aplica o pedeapsa mai mare pentru complice decat pentru autor, in cadrul limitelor legale c. trebuie sa aplice aceeasi pedeapsa pentru fiecare coautor 83. In cazul in care o infractiune comisa in participatie este sanctionata alternativ cu inchisoare si amenda, instanta de judecata poate : a. poate sa fixeze pedeapsa inchisorii pentru autor sic ea a amenzii pentru ceilalti participanti b. nu poate sa stabileasca pedeapsa amenzii pentru autor sic ea a inchisorii pentru ceilalti participanti c. sa stabileasca pedeapsa amenzii pentru toti participantii 84. Instigatorul si complicele nu vor fi sanctionati cu o pedeapsa daca : a. autorul infractiunii este un minor care nu raspunde penal b. autorul a comis fapta din culpa, iar norma incrimineaza doar comiterea cu intentie c. fapta autorului nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni 85. Constituie circumstanta personala subiectiva : a. calitatea speciala a subiectului pasiv b. recunoasterea faptei de catre inculpat c. savarsirea faptei de catre doua sau mai multe personae impreuna 86. Constituie circumstanta personala de individualizare : a. calitatea speciala a subiectului activ b. locul comiterii infractiunii c. calitatea de recidivist a autorului 87. Sunt circumstante personale subiective : a. pozitia psihica a autorului in relatie cu comiterea infractiunii b. calitatea de gestionar a autorului unei delapidari c. mobilul infractional 88. Daca A instiga pe B la comiterea infractiunii de talharie, iar acesta comite doar un furt, A va raspunde pentru : a. instigare la infractiunea de talharie b. instigare la infractiunea de furt c. nstigare neurmata de executare la infractiunea de talharie 89. Daca X il determina pe Y sa comita un omor asupra lui Z, dar Y comite in fapt o talharie asupra acestuia, X va raspunde pentru : a. instigare la infractiunea de talharie b. instigare la infractiunea de omor, potrivit regimului sanctionator al participatiei penale c. instigare neurmata de executare 90. X accepta sa acorde ajutor pentru comiterea unei infractiuni de furt in dauna lui Y, dar, in fapt, ceilalti participanti comit o talharie in dauna acestei persoane. X va raspunde pentru : a. complicitate la talharie, daca a prevazut planul celorlalti participanti b. complicitate la furt, daca nu a prevazut planul celorlalti participanti c. complicitate la talharie, daca putea sa prevada intentia celorlalti participanti

108

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


91. Persoana care, fara a avea calitatea de functionar, sustrage alaturi de un gestionar mai multe bunuri din unitatea la care activa acesta din urma, va urma sa raspunda penal : a. pentru complicitate materiala la infractiunea de delapidare b. ca autor la infractiunea de delapidare c. ca autor la infractiunea de furt 92. Complicele nu se pedepseste, daca : a. s-a desistat in timp ce autorul comitea actul de executare b. a impiedicat consumarea faptei c. a reparat, dupa consumarea faptei, prejudiciul cauzat de autor 93. Instigatorul si complicele beneficiaza de nepedepsire, daca : a. autorul a comis fapta fara vinovatie b. au impiedicat consumarea infractiunii c. au depus staruinte pentru inlaturarea urmarilor faptei, dupa comiterea acesteia 94. In cazul in care complicele impiedica consumarea faptei : a. ceilalti participanti vor raspunde pentru tentativa b. instigatorul va raspunde cu pedeapsa proprie, fiind un caz de instigare neurmata de executare c. va fi un caz de participatie improprie 95. Impiedicarea savarsirii faptei de catre participant, este : a. cauza de nepedepsire b. cauza justificativa c. circumstanta reala 96. In cazul in care un complice se desista de la savarsirea faptei: a. el nu va mai fi sanctionat b. desistarea nu il apara de pedeapsa, daca ceilalti au continuat savarsirea c. niciun participant nu mai poate fi sanctionat 97. In cazul in care instigatorul impiedica consumarea faptei : a. el nu va mai fi sanctionat ca participant, dar va raspunde pentru instigare neurmata de executare, daca sunt indeplinite conditiile b. ceilalti participanti vor urma sa fie trasi la raspundere pentru tentativa c. el nu poate fi sanctionat pentru instigare neurmata de executare 98. Daca autorul impiedica consumarea faptei, iar actele realizate pana in acel moment nu constituie nicio infractiune : a. el va fi absolvit de orice pedeapsa b. complicele va raspunde pentru tentative la infractiunea respectiva c. instigatorul va raspunde pentru instigare neurmata de executare, daca sunt indeplinite conditiile 99. In cazul in care un coautor impiedica consumarea faptei : a. el nu va mai fi sanctionat b. ceilalti coautori vor fi sanctionati pentru tentativa la infractiunea planuita c. complicele nu va fi nici el sanctionat 100. In caz de participatie improprie :

109

DREPT PENAL PARTEA GENERALA partea I ______________________________________________________________________


a. tuturor participantilor li se aplica aceeasi pedeapsa b. pedeapsa pentru complice si instigator se aplica in limite reduse la jumatate fata de pedeapsa autorului c. autorul va raspunde pentru o infractiune din culpa sau nu va raspunde penal, iar instigatorul si complicele raspund pentru o infractiune intentionata

101. In caz de participatie improprie : a. niciun participant nu este pedepsit b. autorul raspunde pentru o fapta intentionata, iar instigatorul si complicele pentru o fapta din culpa c. autorul nu raspunde niciodata pentru o fapta savarsita cu intentie 102. Exista participatie improprie atunci cand : a. participarea mai multor persoane este ceruta de natura infractiunii b. autorul actioneaza din culpa, iar complicele cu intentie c. instigatorul actioneaza cu praeterintentie si autorul fata vinovatie 103. Exista participatie improprie, daca : a. autorul actioneaza din eroare de fapt, iar complicele il ajuta cu intentie b. in cazul in care autorul este un iresponsabil, iar instigatorul il determina cu intentie c. unii dintre participanti sunt majori, iar altii sunt minori care raspund penal 104. Exista participatie improprie, daca : a. in cazul in care complicele ajuta un somnambul sa isi ucida colegul de camera b. instigatorul determin un minor n vrst de 12 ani s sustrag un bun c. toti participantii actioneaza din culpa 105. In cazul participatiei improprii : a. forma de vinovatie a participantilor este eterogena b. mobilul fiecarui participant poate diferi de cel al celorlalti participanti c. toti participantii actioneaza cu intentie 106. Participatia este proprie atunci cand : a. toti participantii sunt majori, responsabili si actioneaza cu intentie b. toti participantii sunt majori, responsabili si actioneaza din culpa c. autorul actioneaza cu intentie, iar instigatorul si complicele actioneaza din culpa

110