Sunteți pe pagina 1din 606

Legitima aparare cauza care inlatura caracterul penal al faptei Art. 44.

. - Legitima aparare (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita n stare de legitima aparare. (2) Este n stare de legitima aparare acela care savrseste fapta pentru a nlatura un atac material, direct, imediat si injust, ndreptat mpotriva sa, a altuia sau mpotriva unui interes public, si care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public legitima aparare propriu-zisa (21) Se prezuma ca este n legitima aparare, si acela care savrseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, ntr-o locuinta, ncapere, dependinta sau loc mprejmuit ori delimitat prin semne de marcare prezumtia de aparare legitima (3) Este de asemenea n legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu mprejurarile n care s-a produs atacul excesul justificat sau excesul de aparare

OBS legitima aparare propriu-zisa art.44,alin.2,Cpen conditii conditii cu privire la atac o material, direct, imediat, injust o indreptat impotriva persoanei care se apara, impotriva altei persoane sau impotriva unui interes public o sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori un interes obstesc Caracterul material al atacului presupune trebuie s fie exercitat prin mijloace fizice i s se ndrepte mpotriva existenei fizice a valorii sociale ocrotite atacul este material atunci cnd pentru efectuarea lui se recurge la violen fizic, cu sau fr folosirea unor mijloace ofensive (arme, narcotice, animale dresate etc.) prin urmare, atunci cnd atacul const exclusiv n cuvinte, scrieri nu se poate vorbi de un atac material care s legitimeze o aprare n sensul art.44,C.pen in cazul actelor de ameninare, insult, santaj, denuntare calomnioasa, se consider c nu poate fi vorba de un atac susceptibil de respingere pe ci de fapt, prin comiterea unei fapte prevzute de legea penal, singura soluie fiind ca persoana care le-a comis s rspund penal potrivit legii. un atac verbal nu da dreptul unei riposte legitime riposta comisa pentru respingerea unui atac verbal = infractiune, pentru care se

poate retine, eventual, circumstanta atenuanta a provocarii (art.73,lit.b,Cpen) o actiune sau o inactiune omisiunea poate constitui un atac, n msura n care ea creeaz un pericol pentru valoarea social ocrotit exemplu cazul angajatului societii de transport feroviar care nu schimb macazul n dorina producerii unui accident. Dac o alt persoan intervine i exercit violene asupra acestui salariat pentru a putea schimba ea macazul, vom fi n prezena unei fapte comise n legitim aprare. Caracterul direct al atacului se refera la un raport in spatiu intre atac si victima atacul este direct atunci cnd se pune n pericol nemijlocit valorarea social ocrotit aceasta nu presupune existenta obligatorie a unui contact direct al agresorului cu obiectul care ncorporeaz valoarea social ocrotit exemplu va exista un atac direct i atunci cnd atacatorul ncearc s scufunde o barc n care se afl o persoan ce nu tie s noate atacul nu va fi ns direct n msura n care ntre agresor i obiectul care ncorporeaz valoare ocrotit exist un obstacol pe care acesta nu l poate depi (un zid, o poart ncuiat, sau un spaiu foarte mare) exemplu atacul cu o secure dezlantiut de la 100 de m distanta fata de victima

Caracterul imediat al atacului se refera la un raport in timp intre atac si momentul ivirii pericolului pentru victima este imediat : o pericol iminent atacul iminent declanarea lui s constituie o certitudine i nu o simpl eventualitate o pericol actual atacul in curs de desfurare acesta legitimeaz o aprare atta timp ct atacul nu s-a epuizat, nu s-a consumat prin urmare, atacul imediat este atacul din momentul declansarii si pana in momentul consumarii acestuia, perioada in care apare legitima aparare momentul consumarii atacului este diferit in functie de infractiunile care ii corespund : o infractiunile care, prin consumarea lor, produc un prejudiciu ireparabil consumarea infractiunii inseamna si consumarea atacului riposta data dupa consumarea infractiunii (si deci si a atacului) nu mai este legitima o infractiunile care, prin consumarea lor, produc un prejudiciu care poate fi inlaturat sau micsorat printr-o atitudine pozitiva consumarea lor nu coincide cu consumarea atacului riposta data dupa consumarea infractiunii este legitima intreruperile scurte in care agresorul se reinarmeaza pentru intensificarea atacului nu

constituie o consumare a atacului apararea exercitata in astfel de perioade este legitima Caracterul injust al atacului presupune presupune lipsa autorizrii acestuia de ctre ordinea juridic, astfel c, atunci cnd actul are loc n baza legii, nu se poate vorbi de un atac injust. Chiar dac actul n sine este autorizat de lege, caracterul just se menine doar atta timp ct el rmne n cadrul limitelor impuse de lege exemplu n caz de infraciune flagrant orice persoan poate s l rein pe infractor i s-l conduc naintea autoritii n acest caz lipsirea de liberate a autorului faptei flagrante nu are caracter injust i nu poate da loc unei legitime aprri. n cazul n care ns persoana care l-a privat de libertate pe infractor nu l conduce n faa autoritilor judiciare i nici nu anun prinderea acestuia, transformnd reinerea ntr-o deteniune privat, privarea de libertate dobndete caracter injust iar persoana astfel reinut se poate elibera. pe baza condiiei caracterului injust al atacului, doctrina i jurisprudena noastr au concluzionat c atacul nu poate proveni dect din partea unei persoane umane, fiind exclus invocarea legitimei aprri atunci cnd atacul este exercitat de un animal. Credem c ar trebui precizat aici c este vorba de aciunea spontan a unui animal i nu de o aciune a

acestuia provocat de o persoan. Astfel, n cazul n care proprietarul unui animal determin atacarea unei persoane de ctre acesta, se poate vorbi de o legitim aprare cu precizarea c n aceast ipotez atacatorul nu este animalul, ci proprietarul su, animalul fiind un simplu instrument. Sfera valorilor sociale care fac obiectul atacului si care pot fi, n consecin, aprate nu este limitat la persoana celui ce se apr ori la o alt persoan, ci se extinde i la drepturile acestora i la interesul obtesc astfel, pot fi aprate i valori ca sigurana statului, capacitatea de aprare a rii, bunurile aparinnd proprietii publice sau orice alt interes important al colectivitii valorile menionate pot fi aprate de orice persoan prin comiterea unei fapte prevzute de legea penal. cu toate acestea, nu este posibil reinerea legitimei aprri atunci cnd atacul nu se ndreapt mpotriva unui drept determinat aparinnd unei persoane fizice sau juridice, ci afecteaz ordinea de drept n general exemplu nu se va afla n legitim aprare cel care sechestreaz cteva prostituate, n ideea de a le determina s renune la comiterea acestei infraciuni. Caracterul grav al pericolului care amenin valorile sociale ocrotite

se apreciaz n funcie de intensitatea atacului, de urmrile pe care acesta le poate produce, condiia fiind ndeplinit atunci cnd atacul implic producerea unui ru ireparabil sau greu de remediat exemple in care nu se poate reine legitima aprare, intrucat nu este indeplinita aceasta conditie aruncarea unor buci de lemn i crmizi asupra casei inculpatului, producnduse stricciuni nensemnate, nu constituie un atac ce pune n pericol grav patrimoniul acestuia, sustragerea unor tiulei de porumb de pe cmp nu creeaz un pericol grav nu suntem n prezena unui atac OBS legitima aparare propriu-zisa art.44,alin.2,Cpen conditii cu privire la aparare sa constea intr-o fapta prevazuta de legea penala sa fie precedata de atac apararea sa se indrepte impotriva agresorului pentru a inceta atacul si a salva astfel valorile periclitate : o apararea se poate indrepta impotriva vietii, sanatatii sau libertatii agresorului, dar nu impotriva bunurilor sale o apararea indreptata din eroare impotriva altei persoane decat persoana agresorului conduce la inlaturarea caracterului penal al

faptei pe cauza erorii de fapt coroborata cu legitima aparare o impotriva unui atac periculos poate sa riposteze victima agresiunii sau oricare alta persoana care este prezenta la desfasurarea atacului nu au importanta urmatoarele aspecte : o daca intre victima agresiunii si persoana care intervine sa respinga atacul exista sau nu exista vreun grad de rudenie sau vreo intelegere prealabila o daca victima putea sau nu sa inlature singura atacul o daca victima dorea sau nu dorea sa se apere impotriva atacului sa fie necesara pentru a inlatura atacul Necesitatea aprrii este o formul generic, ce regrupeaz la rndul ei mai multe condiii : o s intervin n intervalul de timp ct atacul este imediat adic din momentul cnd acesta a devenit iminent i pn la ncheierea atacului. Dac riposta intervine dup ce atacul a fost ncheiat, nu mai vorbim de o aprare, ci de o rzbunare, care nu poate pretinde o justificare o apararea este necesara atata timp cat are loc din momentul in care atacul a devenit iminent sau actual si pana in momentul in care atacul a incetat prin dezarmarea agresorului, imobilizarea acestuia

o apararea este necesara si atunci cand infractiunea s-a consumat, dar exista posibilitatea inlaturarii sau diminuarii efectelor. Exemplu in cazul infractiunii de furt, atacul indreptat impotriva avutului nu inceteaza prin luarea bunurilor din detentia persoanei vatamate, ci exista si in timpul cat hotul se indeparteaza cu lucrul furat de la locul comiterii infractiunii. In timpul cat infractiunea este flagranta, apararea este necesara pentru restabilirea situatiei anterioare, pentru prinderea hotului si pentru predarea lui organelor penale. o s aib caracter idoneu s fie apt prin natura ei s nlture atacul o necesitatea actului de aparare nu presupune exclusivitatea acestuia, faptul c ea trebuie s fie singura posibilitate de a nltura atacul exista legitima aparare chiar si atunci cand cel atacat se putea salva prin fuga sau ascunderea din fata agresorului. n msura n care persoana atacat are la dispoziie mai multe posibile mijloace de respingere a atacului, ea poate n principiu uza de oricare dintre ele, sub rezerva respectrii condiiei proporionalitii. sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul

o proportionalitatea fapta penala svrit n aprare trebuie s prezinte o gravitate mai mic sau aproximativ egal cu cea a atacului. Desigur c nu este vorba aici de un calcul matematic, ci de o apreciere global, aa cum se putea ea realiza n condiiile atacului. o examenul de proporionalitate trebuie s porneasc de la urmrile celor dou aciuni, adic urmarea pe care cel mai probabil ar fi produs-o atacul i urmarea produs n urma aprrii. Trebuie ns avute n vedere i valorile sociale n conflict, mijloacele utilizate n atac i aprare, raportul de fore dintre agresor i victim precum i toate circumstanele n care s-a desfurat atacul. OBS legitima aparare prezumata de lege conditii art.44.alin.21,Cpen conditii cu privire la atac o toate conditiile prevazute pentru atac in cazul legitimei aparari propriu-zise instituirea prezumiei de legitim aprare nu nltur cerina ndeplinirii tuturor condiiilor prevzute de lege pentru atac (Streteanu) o atacul s mbrace forma prevzut de art.44.alin.21,Cpen atacul sa constea din patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, ntr-o locuinta, ncapere,

dependinta sau loc mprejmuit ori delimitat prin semne de marcare conditii cu privire la apararea o s mbrace forma prevzut de art.44.alin.21,Cpen sa se realizeze printr-o fapta de respingere a unui astfel de atac o s fie calificata prin scopul prevazut de lege respingerea acestui atac fie mpiedicarea ptrunderii (atunci cnd aceasta nu a avut nc loc), fie determinarea intrusului de a prsi spaiul respectiv o poate fi exercitat nu doar de proprietarul locuinei sau de cel care o folosete, ci de orice persoan care sesizeaz ncercarea de ptrundere sau ptrunderea fr drept n spaiile artate. apararea este prezumata ca legitima o este o prezumtie relativa, care implica o rsturnare a sarcinii probei o nu persoana care invoc legitima aprare trebuie s dovedeasc ndeplinirea condiiilor cerute de lege cu privire la atac i aprare, ci parchetul trebuie s probeze eventuala nendeplinire a acestor condiii. OBS excesul justificat de aparare conditii art.44.alin.3,Cpen REGULA in lipsa proportionalitatii dintre aparare si atac, nu vom mai avea legitima aprare ca o cauz care exclude

antijuridicitatea, ci o simpl circumstan atenuant (art.73 lit.a C.pen.) EXCEPTIA art.44,alin.3,Cpen este asimilat legitimei aprri situaia n care depirea limitelor unei aprri proporionale cu gravitatea atacului s-a datorat tulburrii sau temerii provocate de atac aa-numitul exces justificat de aprare. conditiile excesului justificat de aparare o toate condiiile atacului i aprrii, mai puin proporionalitatea o fapta de aparare a depasit limitele unei aparari proportionale cu intensitatea si gravitatea atacului, depirea datorandu-se tulburrii sau temerii provocate de atac daca depasirea limitelor legitimei aparari nu se intemeiaza pe tulburare sau temere, fapta nu mai constituie legitima aparare, ci constituie infractiune la care se retine circumstanta atenuanta prevazuta la art.73,alin.1,lit.a,Cpen (depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate) exemplu depirea datorat dorinei de rzbunare nu vom avea un exces justificat, ci un exces scuzabil care constituie o circumstan atenuant 1. Atacul de la legitima aparare poate sa constea :

a. de b. c.

intr-o fapta din culpa, perceputa ca atare catre cel atacat intr-o amenintare intr-o omisiune

2. In cazul legitimei aparari, atacul: a. este intotdeauna o fapta penala b. poate sa constea si intr-o tentativa nepedepsibila c. nu este intotdeauna o infractiune OBS Streteanu,p.487 (a) o de regula, atacul este o fapta penala prin urmare, nu intotdeauna, spre deosebire de aparare o apararea este intotdeauna o fapta penala (b) exemplu tentativa de pruncucidere este o tentativa nepedepsibila se afla in legitima aparare cel care exercita violente pentru a-l salva pe noul nascut din mainile mamei, aflate in stare de tulburare pricinuita de nastere, si care incearca s ail ucida (c) exemplu atacul dezlantuit de un iresponsabil nu este o infractiune 3. Atacul de la legitima aparare : a. trebuie sa fie material

b. trebuie sa fie indreptat intotdeauna impotriva vietii, integritatii corporale sau sanatatii c. trebuie sa se materializeze intotdeauna intr-un contact fizic cu obiectul care incorporeaza valoarea sociala OBS (a) art.44,alin.2,Cpen (b) atacul poate fi indreptat impotriva unei persoane, dar si impotriva unui interes obstesc (c) contra-exemplul cu barca atacatorul ncearc s scufunde o barc n care se afl o persoan ce nu tie s noate nu exista contact fizic intre agresor si victima, dar atacul este direct si material 4. Atacul de la legitima aparare : a. poate sa constea in actiunea unui animal salbatic b. trebuie sa fie injust c. nu poate consta dintr-o amenintare OBS (a) doctrina i jurisprudena noastr atacul nu poate proveni dect din partea unei persoane umane, fiind exclus invocarea legitimei aprri atunci cnd atacul este exercitat de un animal.

5. In cazul legitimei aparari, atacul trebuie sa puna in pericol grav: a. doar viata, sanatatea sau integritatea fizica a unei persoane b. interesul obstesc c. drepturile celui atacat OBS art.44,alin.2,Cpen atacul trebuie sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, ori un interes obstesc 6. Legitima aparare se include in categoria cauzelor care : a. inlatura raspunderea penala b. inlatura executarea pedepsei c. inlatura in mod direct caracterul penal al faptei OBS efectele legitimei aparari inlatura caracterul penal al faptei, si, doar pe cale de consecinta, inlatura si raspunderea penala fapta nu va constitui infractiune intrucat intrucat ii lipseste o trasatura esentiala a infractiunii, si anume, vinovatia REGULA tot pe cale de consecinta, legitima aparare inlatura si raspunderea civila EXCEPTIE

o daca LA vine in concurs si cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei, poate sa intervina raspunderea civila, tocmai datorita unor astfel de cauze o in cazul excesului justificat, raspunderea civila nu este inlaturata intotdeauna 7. Reprezinta un atac, in sensul art.44,Cpen, care sa justifice o actiune de aparare : a. incarcarea armei, concomitant cu amenintarea ca persoana in cauza va fi impuscata b. fapta medicului care refuza sa trateze un pacient, aflat in stare foarte grava c. fapta persoanei care publica numeroase articole cu caracter defaimator la adresa autorului agresiunii OBS (a) dincolo de amenintare, se produce un act material de atac incarcarea armei este un atac imminent care are loc in faza finala a actelor imediat premergatoare tentativei (inca nu a indreptat arma catre victima) (b) atac prin omisiune, data fiind obligatia legala a medicului de a-l trata pe pacient (c) nu este un atac material

8. Nu suntem in prezenta unui atac de la legitima aparare, in cazul : a. unui furt consumat de la un magazin de produse alimentare, in masura in care hotul este identificat a doua zi, de catre proprietarul magazinului b. persoanei care ameninta victima cu denuntul la politie pentru comiterea unei infractiuni imaginare c. unui terorist sinucigas, care se afla intr-un autobuz si care ameninta ca va declansa o explozie OBS (a) nu se mai pune problema unei infractiuni flagrante, de vreme ce recunosterea hotului se face a doua zi apararea nu mai este necesara, chiar daca in cazul infractiunii de furt exista posibilitatea inlaturarii sau diminuarii efectelor si atunci cand infractiunea s-a consumat. Exemplu in cazul infractiunii de furt, atacul indreptat impotriva avutului nu inceteaza prin luarea bunurilor din detentia persoanei vatamate, ci exista si in timpul cat hotul se indeparteaza cu lucrul furat de la locul comiterii infractiunii. In timpul cat infractiunea este flagranta, apararea este necesara pentru restabilirea situatiei anterioare, pentru prinderea hotului si pentru predarea lui organelor penale

(b) atacul nu este material (c) dincolo de amenintari, care nu constituie un atac material, exista un pericol iminent teroristul sinucigas se afla in autobuz 9. Reprezinta un atac, in sensul art.44,Cpen, care sa justifice o actiune de aparare : a. incercarea de a incendia o scoala b. distrugerea gardului unei persoane, pentru a impiedica raspandirea unui incendiu c. patrunderea fara drept, prin efractie, intrun apartament, in timpul zilei OBS (a) pericol iminent asupra persoanelor care s-ar putea afla in scoala atac iminent nascut in faza tentativei (b) atacul nu este indreptat impotriva persoanei atacate, a alteia sau impotriva unui interes obstesc in ipoteza data este caz de necesitate (c) prezumtia de aparare legitima art.44.alin.21,Cpen 10. Fapta unui chirias de a-si ameninta proprietarul ca il va denunta la administratia financiara, pentru neinregistrarea contractului, daca nu accepta prelungirea contractului de locatiune :

a. reprezinta un atac care justifica legitima aparare b. nu este un atac care sa justifice legitima aparare deoarece nu este injust c. nu poate fi un atac care sa justifice legitima aparare intrucat nu se refera la viata sau integritatea corporala a celui amenintat OBS (a),(b) nu este un atac in sensul cerut de art.44,Cpen, printre altele pentru ca : o nu este un atac material o nu este injust (c) atacul in sensul cerut de art.44,Cpen se poate indrepta impotriva persoanei, impotriva drepturilor acesteia sau impotriva unui interes obstesc 11. In cazul legitimei aparari prevazute de art.44,alin.21,Cpen, atacul trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile: a. material, direct, imediat, injust si proportional; b. material, direct, imediat si injust; c. atacul s mbrace forma prevzut de lege OBS (a) apararea trebuie sa fie proportionala, iar nu atacul art.44,Cpen legitima aparare

o alin.2 legitima aparare propriu zisa o alin.21 legitima aparare prezumata o alin.3 legitima aparare asimilata excesul justificat art.44,alin.21,Cpen legitima aparare prezumata o toate conditiile atacului prevazute la alin.2 o forma specifica a acestui tip de atac prevazuta expres de lege atacul sa constea din patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, ntr-o locuinta, ncapere, dependinta sau loc mprejmuit ori delimitat prin semne de marcare 12. In sensul art.44,Cpen, : a. atacul presupune si o violenta verbala b. atacul presupune, de regula, o atitudine ofensiva, materializata intr-o actiune indreptata impotriva valorilor sociale ocrotite de lege c. si inactiunea reprezinta un atac 13. In sensul art.44,Cpen, atacul : a. trebuie sa provina de la o persoana responsabila b. de regula, are caracter penal c. nu reprezinta intotdeauna o infractiune OBS

(a) se poate apara cu aparare legitima chiar si impotriva unei persoane iresponsabile, intrucat art.44,Cpen cere doar ca atacul sa fie injust, iar nu neaparat si imputabil agresorului (Streteanu) Mitrache (opinie diferita) distinctie o daca cel care se apara cunostea starea de iresponsabilitate a agresorului el riposteaza in stare de necesitate o daca cel care se apara nu cunostea starea de iresponsabilitate a agresorului el riposteaza in legitima aparare, inlaturand pericolul prin mijloacele pe care le considera eficiente, nefiind obligata sa gaseasca o solutie mai putin periculoasa. In acest caz, legitima aparare va veni in concurs cu eroarea de fapt. (b),(c) fapta de aparare legitima este intotdeauna o fapta penala avand in vedere ca impotriva atacului care a generat pericolul grav se riposteaza cu o fapta prevazuta de legea penala, si cum intre atac si aparare trebuie sa existe proportionalitate, se poate afirma ca, de regula, atacul are caracter penal, desi nu intotdeauna reprezinta o infractiune exemplu atacul desfasurat de un iresponsabil (Mitrache) 14. In sensul art.44,Cpen, impotriva unui atac periculos, poate riposta, in conditii de legitima aparare : a. numai victima agresiunii

b. orice persoana prezenta la desfasurarea atacului c. o alta persoana prezenta la desfasurarea atacului, numai daca victima agresiunii nu se putea apara singura 15. Apararea legitima se poate indrepta impotriva : a. vietii agresorului b. libertatii agresorului c. bunurilor agresorului OBS apararea trebuie sa se indrepte impotriva persoanei agresorului viata, sanatatea, integritatea corporala a agresorului, iar nu si impotriva bunurilor sale 16. Pentru a fi in prezenta legitimei aparari, este necesar ca : a. apararea sa fie concomitenta cu atacul, intervenind in intervalul cat atacul era imediat b. atacul sa constea intr-o infractiune contra vietii sau contra integritatii corporale c. atacul initial sa fie intentionat sau perceput ca intentionat de catre cel atacat OBS (b) atacul nu consta intotdeauna dintr-o infractiune si, in plus, atunci cand consta dintr-

o infractiune, aceasta poate fi si o infractiune contra patrimoniului (c) poate genera legitima aparare si o fapta din culpa a unei personae, in masura in care a fost perceputa gresit ca fiind intentionata, de catre persoana care se apara exemplu intr-un autobuz aglomerat, din cauza unei franari violente, o persoana se dezechilibreaza si vatama grav, accidental, o alta persoana. In masura in care aceasta din urma persoana riposteaza intrucat crede ca fapta a fost comisa cu intentie si ca ar putea continua, se va putea retine pentru ea legitima aparare atat atacul cat si apararea pot fi fapte din culpa, cu diferenta ca, in cazul atacului, fapta din culpa este perceputa eronat, ca fiind intentionata, de catre cel care se apara pentru aparare, vezi exemplul cu uciderea din culpa 17. Spre deosebire de excesul scuzabil , excesul de aprare : a. nu este asimilat cu legitima aprare b. constituie o circumstan atenuant legal c. const n depirea limitelor legitimei aprri, atunci cnd aceasta este cauzat de tulburare sau temere OBS

excesul scuzabil circumstan atenuant legal art.73,lit.a,Cpen excesul de aprare legitima aparare asimilata art.44,alin.3,Cpen 18. Legitima aparare inlatura vinovatia : a. atat ca trasatura a infractiunii, cat si ca element al laturii subiective b. ca element al laturii subiective in continutul constitutiv al infractiunii c. ca trasatura a infractiunii OBS efectele legitimei aparari (a),(b) continutul constitutiv al infractiunii este un model teoretic (c) legitima aparare inlatura caracterul penal al faptei fapta nu va constitui infractiune intrucat intrucat ii lipseste o trasatura esentiala a infractiunii, si anume, vinovatia 19. a. b. c. In sensul art.44,Cpen, atacul trebuie : sa aiba un temei legal sa fie iminent sa produca un prejudiciu ireparabil

OBS (a) dimpotriva, trebuie sa fie injust (c) nu se pune problema prejudiciului 20. Excesul scuzabil este :

a. circumstanta atenuanta legala b. cauza care inlatura raspunderea penala c. cauza care inlatura caracterul penal al faptei OBS a nu se confunda : (a) excesul scuzabil circumstanta atenuanta legala art.73,lit.a,Cpen (b) cauzele generale care inlatura raspunderea penala fapta constituie o infractiune si doar consecinta ei, raspunderea penala, este inlaturata o amnistia o prescriptia raspunderii penale o lipsa plangerii prealabile o impacarea partilor (c) cauzele care inlatura caracterul penal al faptei fapta nu este infractiune o cauze generale au o aplicatie generala, la orice cauza concreta. Exemple : cauze care inlatura vinovatia (art.44 51,Cpen) abrogarea incriminarii (art.12,Cpen) lipsa de pericol social (art.181,Cpen) o cauze speciale lipsa dublei incriminari (art.6,alin.1,Cpen) constrangerea la darea de mita (art.255,Cpen)

21. In cazul infractiunilor care, prin consumare, produc un prejudiciu ireparabil : a. momentul consumarii infractiunii coincide cu momentul consumarii atacului b. riposta este legitima chiar daca intervine si dupa consumarea infractiunii c. momentul consumarii atacului se prelungeste dincolo de momentul consumarii infractiunii OBS Trebuie sa facem distinctie intre o momentul consumarii infractiunii o momentul consumarii atacului este diferit in functie de cele doua categorii de infractiuni infractiuni care, prin consumare, produc un prejudiciu ireparabil o consumarea infractiunii = consumarea atacului o o riposta dupa acest moment, nu este legitima aparare infractiuni care, prin consumare, produc un prejudiciu reparabil care poate fi inlaturat sau micsorat printr-o interventie pozitiva, chiar dupa consumarea infractiunii o consumarea infractiunii si consumarea atacului nu coincid o atacul se prelungeste si dincolo de consumarea infractiunii, astfel ca permit o

aparare legitima chiar dupa consumarea infractiunii 22. Exista stare de legitima aparare, in cazul : a. celui care, cunoscand starea de iresponsabilitate a agresorului, riposteaza b. celui care, fiind atacat de un grup de persoane, le ameninta cu un pistol c. celui care loveste cu un par o persoana care dadea foc la o casa OBS (a) stare de necesitate opinia lui Mitrache; Streteanu nu este de acord (b) la atacul grupului de persoane riposta consta din amenintarea acestora cu un pistol apararea poate sa fie chiar si nemateriala exemplu, doar o amenintare, pentru a-l indeparta pe agresor (c) atacul poate fi indreptat impotriva persoanei, a drepturilor ei, precum si impotriva interesului obstesc printre aceste drepturi se numara viata, sanatate, integritate corporala, libertate, onoare, avere 23. Exista legitima aparare daca atacul consta in savarsirea de catre victima a unei infractiuni de : a. santaj b. denuntare calomnioasa

c. talharie 24. Fapta savarsita in legitima aparare : a. atrage uneori raspunderea civila in cazul excesului justificat b. nu atrage niciodata raspunderea civila c. nu atrage raspunderea civila in cazul excesului scuzabil OBS efectele legitimei aparari (c) excesul scuzabil circumstanta atenuanta legala in functie de speta, va atrage sau nu raspunderea civila REGULA pe cale de consecinta, legitima aparare inlatura si raspunderea civila EXCEPTIE o daca LA vine in concurs si cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei, poate sa intervina raspunderea civila, tocmai datorita unor astfel de cauze o in cazul excesului justificat, raspunderea civila nu este inlaturata intotdeauna 25. Instana a reinut c, la 22 iunie 2003, partea vtmat D.P., aflat n stare de ebrietate, a proferat de la gardul ce desprea grdina sa de cea a inculpatului insulte la adresa acestuia. Inculpatul a rspuns insultelor prii vtmate, care a escaladat gardul i, trecnd n grdina inculpatului, a intrat n curtea acestuia narmat cu un cuit i a

ncercat s loveasc pe inculpat cu un par smuls din gard. Inculpatul s-a deplasat n ntmpinarea prii vtmate, s-au mbrncit i s-au lovit reciproc cu pumnii, partea vtmat cznd la pmnt. Inculpatul a luat din curte un par i a lovit partea vtmat de mai multe ori peste corp i n zona capului, iar apoi a lovit-o cu piciorul. Partea vtmat a suferit o fractur a osului parietal stng, comoie cerebral, fracturi costale i contuzie abdominal, necesitnd pentru vindecare 25 - 30 zile de ngrijiri medicale. In speta : a. n cauz se va retine circumstana atenuant a provocrii b. fapta dedus judecii a fost comis n stare de legitim aprare c. inculpatul va fi aprat de prezumia de legitima aparare instituit prin art.44,alin.21,Cpen OBS (a) n cauz, exist circumstana atenuant a provocrii atta timp ct partea vtmat a insultat pe inculpat, a escaladat gardul intrnd n curtea i pe proprietatea acestuia i l-a lovit, n condiiile unei agresiuni reciproce (b) partea vtmat i inculpatul au avut un incident verbal, care a degenerat ntr-o

agresiune reciproc a prilor i, dobort fiind la pmnt, partea vtmat a fost n continuare lovit de inculpat cu parul i picioarele inculpatul nu a svrit fapta pentru a nltura un atac material, direct, imediat i injust, ndreptat mpotriva sa, atta timp ct victima era n imposibilitate de a-l nfrunta, fiind dobort la pmnt. n aplicarea art. 44 C. pen., caracterul necesar al aprrii trebuie analizat nu numai n raport cu gravitatea atacului, ci i cu posibilitatea celui atacat de a-l nfrunta. Or, n spe, din partea victimei nu a existat un atac care s ndeplineasc cerinele nscrise n art.44,Cpen., cu att mai mult cu ct aceasta se afla n stare de ebrietate, iar pe de alt parte, inculpatul a lovit partea vtmat cu parul cnd acesta nu putea s-l mai nfrunte sau s reprezinte un pericol pentru inculpat. (c) escaladarea gardului i intrarea victimei pe proprietatea inculpatului nu este de natur s atrag nici incidena dispoziiilor art.44,alin.21,Cpen victima nu a desfurat un atac efectiv, de natura celui la care se refer art.44,alin.2,Cpen, iar pe de alt parte, agresiunea nu a fost determinat exclusiv de ptrunderea, fr drept, a prii vtmate pe proprietatea inculpatului. n contextul n care ntre pri a existat un conflict verbal care a degenerat ntr-o agresiune reciproc, situaia creat nu a putut surprinde pe inculpat, dup

felul n care s-au derulat evenimentele i, n consecin, nu poate fi aprat de prezumia instituit prin art. 44,alin.21,Cpen. 26. Atacul de la legitima aparare poate sa constea : a. doar intr-o fapta prevazuta de legea penala b. intr-o inactiune c. intr-o actiune a unei persoane despre care cel atacat stie ca nu are discernamant OBS (a) apararea trebuie obligatoriu sa constea dintr-o fapta prevazuta de legea penala (c) stare de necessitate (opinia lui Mitrache, Streteanu nu este de accord) 27. Pentru a fi in prezenta legitimei aparari : a. nu este necesar ca atacul sa provina din partea unei persoane iresponsabile b. apararea trebuie sa se exercite concomitent cu atacul sau imediat ce acesta a incetat definitiv c. este necesar ca atacul sa constea dintr-o infractiune contra persoanei OBS (a) pentru retinerea legitimei aparari, legea nu conditioneaza ca atacul sa provina de la o persoana iresponsabila. Se poate riposta

cu aparare legitima si impotriva unei personae iresponsabile, intrucat legea cere doar ca atacul sa fie injust. (b) de vreme ce atacul a incetat definitiv, urmeaza ca riposta nu mai este legitima chiar daca s-ar exercita imediat dupa momentul consumativ al atacului (c) atacul nu este limitat la infractiunile contra persoanei de exemplu, atacul poate fi indreptat impotriva patrimoniului autorul patrunde prin violent ape un loc imprejmuit, delimitat prin semen de marcare infractiunea de tulburare de posesie (art.220,Cpen) 28. In cazul legitimei aparari, apararea trebuie sa fie : a. necesara b. singura cale de inlaturare a atacului c. precedata de atac OBS caracterul necesar al apararii nu se confunda cu faptul c ea trebuie s fie singura posibilitate de a nltura atacul exista legitima aparare chiar si atunci cand cel atacat se putea salva prin fuga sau ascunderea din fata agresorului 29. In sensul art.44,Cpen, atacul :

a. se poate exercita si prin persoane sau bunuri interpuse b. este iminent doar daca reprezinta cel putin o tentativa c. nu poate proveni decat din partea unei persoane OBS (a) atacul este direct cand se pune n pericol nemijlocit valorarea social ocrotit aceasta nu presupune existenta obligatorie a unui contact direct al agresorului cu obiectul care ncorporeaz valoarea social ocrotit exemplu va exista un atac direct i atunci cnd atacatorul ncearc s scufunde o barc n care se afl o persoan ce nu tie s noate (b) nu neaparat, intrucat ar putea fi prea tarziu pentru a se mai putea riposta. Atacul iminent se poate situa si in faza finala actelor pregatitoare, ce preced imediat tentativa exemple : o agresorul se apropie de victima tinand amenintator in mana un obiect contondent o agresorul introduce mana in buzunar pentru a scoate pistolul incarcat daca l-ar fi scos deja si l-ar fi indreptat spre victima ar fi existat o tentativa (c) deosebire fata de starea de necesitate

30. Daca agresorul ataca victima cu intentia de a o ucide, dar, dupa aplicarea unei lovituri, este imobilizat de alte persoane si nu mai poate continua lovirea : a. atacul agresorului s-a epuizat in momentul imobilizarii b. lovirea agresorului dupa imobilizare beneficiaza de legitima aparare c. atacul a incetat, chiar daca infractiunea nu s-a consumat OBS (a) momentul epuizarii atacului este cel in care agresorul a fost imobilizat (b) pentru ca atacul a incetat, lovirea agresorului dupa imobilizare nu constituie legitima aparare (c) agresorul a comis doar o tentativa la infractiunea de omor prin urmare, atacul s-a epuizat, dar infractiunea nu s-a consumat 31. Exista legitima aparare, daca : a. atacul este verbal sau scris b. atacul este legitim c. atacul este indreptat impotriva impotriva unui bun al celui care riposteaza 32. In cazul infractiunilor contra patrimoniului, daca urmarea infractiunii este totala si ireversibila :

a. nu mai este posibila exercitarea unei aparari legitime dupa consumarea infractiunii b. se poate interveni in aparare legitima si dupa consumarea infractiunii c. apararea poate interveni oricand, pana la momentul epuizarii infractiunii OBS (a),(b) exemplu in cazul infractiunii de distrugere : o daca distrugerea bunului este totala infractiunea a avut o urmare totala si ireversibila nu se mai poate interveni in apararea dupa consumarea infractiunii apararea nu se mai justifica o daca distrugerea bunului este doar partiala se poate interveni in aparare si dupa consumarea infractiunii, pentru a impiedica distrugerea totala a bunului (c) este cazul unei infractiuni continue 33. Atacatorul aplica mai multe lovituri victimei, dupa care o abandoneaza si pleaca. Lovirea lui de catre victima, in timp ce se indeparta de la locul faptei,: a. poate constitui o infractiune b. constituie legitima aparare c. constituie stare de necesitate

34. In cazul unei tentative de omor, dezarmarea agresorului de catre victima : a. marcheaza intotdeauna incetarea atacului b. este doar un indiciu pentru incetarea atacului c. este o proba pentru incetarea atacului OBS exemplu inculpata a reusit sa smulga cutitul din mana sotului agresor, cu care acesta incerca sa o loveasca, iar apoi l-a lovit de mai multe ori, cu acelasi cutit, provocandu-i moartea dezarmarea nu poate fi decat un indiciu in ceea ce priveste incetarea atacului agresorului intrucat trebuie sa se ia in consideratie si alte aspecte care ar putea interven o posibilitatea ca agresorul sa smulga din nou arma din mainile victimei o eventuala posibilitate de a se inarma rapid cu alte instrumente o forta fizica a agresorului si a victimei, sanatatea, varsta, etc. 35. In cazul in lipsirii de libertate in mod illegal : a. apararea poate interveni numai pana la momentul consumarii infractiunii b. apararea poate interveni oricand, pana la momentul epuizarii infractiunii

c. atacul continua si dupa consumarea infractiunii OBS (a),(b) lipsirea de libertate in mod illegal infractiune continua apararea poate interveni oricand pana la momentul epuizarii infractiunii lipsirea de libertate in mod illegal infractiune cu efect eversibil atacul continua si dupa consumarea infractiunii, atata timp cat mai exista posibilitatea inlaturarii rezultatului 36. O persoana, stiindu-se amenintata, si-a instalat preventiv trei caini agresivi care sa o apere, pe care i-a lasat liberi in incinta propriei curti. In cazul uciderii agresorului de catre aceste animale, in momentul in care a incercat sa patrunda in curte : a. nu este incidenta legitima aparare, intrucat atacul fiind viitor, apararea precede atacul b. este indeplinita conditia unui atac in desfasurare c. este incidenta legitima aparare, in masura in care sunt indeplinite conditiile prevazute de art.44,Cpen OBS

(a) nu este un atac viitor, intrucat este vorba doar despre pregatirea unei eventuale aparari (b) intrucat mijloacele de aparare (in speta, cainii) au fost activate tocmai datorita atacului, urmeaza ca avem un atac in desfasurare (c) si in cazul unui astfel de tip de aparare, se admite legitima aparare numai daca sunt indeplinite conditiile art.44,Cpen, inclusiv proportionalitatea dintre atac si aparare 37. Pentru a fi in prezenta legitimei aparari, este necesar ca : a. atacul sa constea in violenta, atingere grava adusa demnitatii sau alta actiune ilicita grava b. atacul sa constea intr-o infractiune contra persoanei c. apararea sa imbrace forma unei fapte prevazute de legea penala OBS (a) atacul nu este material atingere grava adusa demnitatii (b) poate fi o infractiune contra persoanei, o infractiune contra patrimoniului, dupa cum poate fi doar o fapta penala exemplu atacul dezlantuit de un iresponsabil (c) prima conditie a apararii

38. Fapta inculpatului care, auzind din curtea sa amenintarile victimei, vecinul sau, si vazand-o pe aceasta ca se inarmeaza cu un cutit, a luat un topor si, sarind gardul, a intrat in curtea victimei, pe care a lovit-o, provocandu-i moartea : a. nu este infractiune, fiind savarsita in legitima aparare b. nu este infractiune, fiind savarsita in conditiile starii de necesitate c. este infractiune OBS atacul nu este direct amenintarile victimei, chiar cumulate cu inarmarea sa cu un cutit, nu constituie un atac direct in sensul art.44,Cpen cele doua persoane erau separate de un gard si de portiunile din curtea fiecaruia atacul nu este iminent o la legitima aparare victima se apara printr-o fapta penala fata de atacul agresorului o in speta, inculpatul a sarit gardul victimei si a lovit-o 39. Este in legitima aparare cel care : a. ucide un lup care ii atacase oile b. ucide un lup care il atacase pe el

c. ameninta cu un pistol niste persoane care se apropiau amenintator inarmate cu cutite OBS (a),(b) stare de necesitate atacul nu poate proveni dect din partea unei persoane umane, fiind exclus invocarea legitimei aprri atunci cnd atacul este exercitat de un animal. 40. Atacul de legitima aparare poate sa puna in pericol: a. doar viata, sanatatea sau integritatea fizica a persoanei care riposteaza b. patrimoniul c. drepturile unei alte persoane decat persoana care riposteaza 41. Atacul de legitima aparare poate sa se indrepte: a. doar impotriva persoanei care riposteaza b. chiar si impotriva unei alte persoane decat cea care riposteaza efectiv c. impotriva unei persoane iresponsabile 42. Apararea de la legitima aparare : a. trebuie sa fie obligatoriu o fapta prevazuta de legea penala b. nu trebuie sa reprezinte unica posibilitate pentru autor de a inlatura atacul

c. poate interveni pe parcursul atacului sau intr-un termen rezonabil dupa incheierea atacului 43. Apararea de la legitima aparare : a. trebuie sa fie obligatoriu o fapta intentionata b. nu trebuie sa fie proportionala cu atacul initial, daca au existat mai multi atacatori c. poate consta in amenintari la adresa atacatorului, pentru a-l determina sa inceteze atacul 44. Apararea de la legitima aparare: a. in functie de starea de fapt concreta, poate sa constea si intr-o fapta ilicita sau intr-o contraventie b. poate consta intr-o fapta din culpa c. poate sa se indrepte impotriva persoanei agresorului sau a unei persoane apropiate acestuia OBS (a) apararea trebuie sa fie obligatoriu o fapta penala (b) apararea poate fi savarsita cu orice forma de vinovatie exemplu de culpa victima, urmarita de agresor, incearca sa scape de acesta urcandu-se la volan si demarand in

tromba, dar manevrand gresit schimbatorul de viteze, vehiculul a dat inapoi omorandu-l (c) apararea se exercita doar impotriva agresorului doar ca exceptie, apararea vizeaza un bun in situatia in care persoana omoara cainele asmutit de stapanul sau 45. Depasirea limitelor legitimei aparari din cauza tulburarii sau emotiei determinate de atacul initial, este: a. circumstanta atenuanta legala b. cauza care inlatura caracterul penal al faptei c. circumstanta atenuanta judiciara 46. Excesul justificat de legitima aparare, este: a. cauza care inlatura raspunderea penala b. cauza care inlatura caracterul penal al faptei c. circumstanta atenuanta legala OBS este vorba despre excesul justificat art.44,alin.3,Cpen este asimilat legitimei aparari cauza care inlatura caracterul penal al faptei 47. Excesul justificat de legitima aparare se retine daca: a. apararea era unica modalitate de scapare in fata atacului

b. atacul nu era material,direct, imediat, injust decat in inchipuirea inculpatului c. apararea a imbracat forma unei fapte prevazute de legea penala OBS (a) caracterul necesar al apararii nu inseamnma exclusivitatea apararii (a) atat la legitima aparare propriu zisa, cat si la legitima aparare prezumata sau la excesul justificat de aparare, trebuie sa fie indeplinite toate conditiile atacului, prevazute pentru legitima aparare propriu zisa (art.44,alin.2,Cpen) (c) prima conditie a apararii in absenta ei, nu se mai pune problema altor conditii privind apararea si nici problema legitimei aparari 48. Excesul justificat de legitima aparare : a. se poate retine doar in cazul legitimei aparari prezumate b. presupune existenta unei aparari disproportionate fata de atac c. se retine atunci cand nu exista un atac, dar faptuitorul crede ca se afla in fata unui atac OBS (a) art.44,Cpen prevede trei forme distincte de legitima aparare :

o legitima aparare propriu zisa alin.2 o legitima aparare prezumata alin.21 o excesul justificat de aparare alin.3 (b) excesul justificat de aparare presupune toate conditiile de la atac si aparare cerute de legitima aparare propriu zisa, mai putin proportionalitatea apararii aspectul specific excesului justificat este tocmai disproportia apararii fata de atac (c) chiar si atacul iminent trebuie sa fie real, obiectiv si sa presupuna ca este pe cale sa se produca atacul nu poate fi putative in niciuna dintre cele trei forme de legitima aparare admise de art.44,Cpen nici macar atacul iminent poate fi putativ 49. Pentru a se putea retine excesul justificat este necesar ca : a. autorul sa fi fost intr-o puternica stare de tulburare sau temere, determinate de atac b. apararea sa nu fi intervenit ulterior incetarii atacului c. atacul sa fi constat in patrunderea fara drept a unei personae, prin violenta, viclenie, efractie sau escaladare intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea OBS

(a) este conditia care da aspectul justificat al excesului de aparare (b) conditie generala a apararii (art.44,alin.2,Cpen) apararea sa fie necesara adica, sa intervina atata timp cat atacul este imediat (iminent sau actual) (c) conditie specifica legitimei aparari prezumate art. 44,alin.21,Cpen 50. Interventia autorului pentru a opri prin violenta o persoana care se pregatea sa incendieze cladirea Facultatii de Drept : a. este comisa in conditiile legitimei aparari b. este comisa in conditiile starii de necesitate c. va atrage sanctionarea autorului, daca acesta avea si o alta posibilitate de a opri persoana, in afara actelor de violenta OBS (a) este un atac indreptat impotriva eventualelor personae aflate in cladirea respective, dar si impotriva unui interes obstesc (b) o legitima aparare raport atac aparare o starea de necesitate pericol - salvare (c) fiind legitima aparare, caracterul necesar al apararii nu implica si exclusivitatea apararii

51. In fapt, A il ataca pe B, iar C un tert intervine pentru a-l salva pe B, lovindu-l pe A. Fapta lui A, de a-l vatama corporal pe C : a. constituie infractiunea de vatamare corporala b. este comisa in conditiile legitimei aparari c. nu e justificata pe temeiul legitimei aparari, deoarece atacul lui Cnu este justificat OBS A = agresor, B = victima C = tert fata de agresiunea initiala, intervine in favoarea victimei, lovindu-l pe agresor fapta lui C se justifica pe temeiul legitimei aparari A = agresor in atacul initial asupra lui B, il vatama corporal pe C dezlantuie inca un atac nejustificat prin ideea de aparare infractiune A devine aggressor si in raport cu C 52. Legitima aparare prezumata opereaza : a. numai atunci cand atacul s-a indreptat impotriva unui interes obstesc b. in cazul in care atacul consta in patrunderea prin violenta intr-o locuinta c. doar in cazul persoanelor iresponsabile OBS

legitima aparare prezumata art. 44,alin.21,Cpen 2 categorii de conditii : o conditii generale cele cerute in cazul legitimei aparari propriu-zise o conditii specifice forma specifica pe care trebuie sa o imbrace atacul patrunderea fara drept a unei personae, prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit sau delimitat prin semne de marcare forma specifica pe care trebuie sa o imbrace apararea si scopul acesteia respingerea unui astfel de atac 53. a. b. c. In cazul legitimei aparari prezumate : exista o prezumtie legala absoluta exista o prezumtie legala relativa exista o prezumtie judiciara

54. Legitima aparare prezumata : a. este o legitima aparare putativa b. opereaza atunci cand, datorita tulburarii sau temerii, s-au depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea atacului c. nu opereaza in cazul oricarei patrunderi fara drept a unei persoane intr-un imobil

OBS (a) in niciunul dintre cele trei cazuri de legitima aparare nu se admite un atac putativ (b) este exces justificat, iar nu legitima aparare prezumata (c) art. 44,alin.21,Cpen cere ca patrunderea fara drept sa se faca prin anumite mijloace prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace nu orice patrundere fara drept efectuata in spatiile enumerate de lege naste prezumtia de legitima aparare 55. In cazul legitimei aparari prezumate se vor retine efectele cauzei justificative : a. si in cazul in care atacul nu a pus in pericol grav valoarea protejata b. chiar in ipoteza in care persoana care se apara si-a dat seama ca nu se afla in fata unui atac c. chiar daca apararea nu este exercitata de proprietarul spatiului in care se exercita o patrundere fara drept prin escaladare OBS (a) nu s-ar mai indeplini o conditie generala privind atacul (b) neexistand atac, nu mai punem problema unei aparari legitime

(c) apararea poate fi exercitata de proprietar, de locatar, de o alta persoana 56. In cazul legitimei aparari, apararea poate fi exercitata de : a. victima agresiunii b. un tert, dar numai cu consimtamantul victimei agresiunii c. un tert, chiar impotriva consimtamantului victimei agresiunii OBS apararea poate fi exercitata de : o victima agresiunii o un tert de regula cu consimtamantul victimei agresiunii , ca exceptie fara sau chiar impotriva vointei victimei agresiunii exemplu de caz in care apararea se face de catre un tert fara consimtamantul sau chiar impotriva consimtamantului victimei agresiunii : o va fi in legitima aparare tertul care intervine pentru a impiedica un omor comis la cererea victimei valoarea aparata de lege este una de care victima nu poate dispune o victima se opune numai de teama represaliilor din partea atacatorului vointa victimei nu este libera

57. In conditiile in care apararea indreptata impotriva agresorului ajunge sa lezeze un tert, fapta comisa impotriva acestuia din urma : a. constituie legitima aparare b. se va analiza pe taramul starii de necesitate c. se va analiza pe taramul error in personam OBS (a) nu constituie legitima aparare intrucat apararea trebuie sa se indrepte numai impotriva agresorului, iar nu si/sau impotriva bunurilor sale sau impotriva altei personae (c) nu se pune problema error in personam atata timp cat apararea era indreptata impotriva agresorului 58. Fapta comisa in aparare legitima poate fi savarsita : a. cu oricare forma de vinovatie b. numai cu intentie c. cu praeterintentie OBS forma de vinovatie in cazul atacului o intentie o culpa fapta este perceputa eronat de cel care se apara, ca fiind savarsita cu intentie forma de vinovatie in cazul apararii o intentie

o culpa o praeterintentie exemplu de aparare savarsita din culpa autorul urmarit cu toporul de catre victima, vede un autovehicul parcat in apropiere si incearca sa scape de agresor plecand cu aceasta masina. Autorul manevreaza gresit schimbatorul de viteza si, in loc sa porneasca inainte, autovehiculul merge inapoi si astfel il loveste pe agresor care alerga spre masina, provocandu-i moartea 59. Se va retine legitima aparare in cazul : a. persoanei care, in timp ce era urmarita cu toporul de catre agresor, distruge autoturismul acestuia, parcat in locul unde se desfasura incidentul b. persoanei care ucide cainele atacatorului, pe care acesta il asmutise asupra sa c. persoanei care profereaza cuvinte injurioase la adresa atacatorului OBS (a) apararea nu se indreapta impotriva agresorului, ci impotriva bunurilor sale este incalcata o conditie privind apararea (b) este o exceptie de la regula potrivit careia riposte trebuie sa se indrepte numai impotriva atacatorului, iar nu si impotriva bunurilor sale este admisa legitima aparare

intrucat, propriu-zis, nu cainele este atacatorul, ci cel care il asmute impotriva victimei (c) nu este legitima aparare intrucat apararea astfel exercitata nu are character idoneu, adica nu are capacitatea necesara sa inlature atacul a nu se confunda cu cazurile date in alte exemple amenintarea cu un pistol, amenintarea teroristului sinucigas ca va detona bomba in autobuz 60. Se poate retine legitima aparare in cazul : a. proprietarului bunului furat care, pentru asi putea recupera bunul, il ucide pe autorul furtului b. persoanei care riposteaza cu o arma de foc impotriva agresarii sale prin lovirea cu pumnul si cu palmele c. celui care, atacat fiind de sapte persoane, a ripostat cu un cutit, in conditiile in care niciunul dintre agresori nu era inarmat OBS (a) nu se respecta conditia proportionalitatii dintre aparare si atac uciderea contra recuperarii unui bun (b) aparent, nu s-ar putea respecta conditia proportionalitatii dintre aparare si atac intr-o astfel de ipoteza arma de foc la o lovitura de pumn

o depinde insa si raportul de forte dintre agresor si victima o exemplu exista proportionalitate atunci cand riposta prin folosirea unei arme provine din partea unei personae lipsite de forta fizica, victima a unui atac comis de o persoana neinarmata, dar aflata intr-o pozitie de vadita superioritate sub aspectul fortei fizice (c) se respecta conditia proportionalitatii dintre aparare si atac, chiar daca niciunul dintre agresori nu era inarmat raport 1 la 7 61. In cazul legitimei aparari prezumate de lege, patrunderea fara drept : a. nu poate lua decat forma consumata b. poate fi doar o incercare de patrundere c. nu poate lua forma unor acte pregatitoare 62. In cazul legitimei aparari prezumate de lege, : a. apararea trebuie sa fie motivata exclusiv de patrunderea victimei in spatiul protejat b. apararea trebuie sa urmareasca impiedicarea patrunderii fara drept sau determinarea intrusului de a parasi spatiul protejat c. daca patrunderea s-a realizat prin viclenie, apararea nu poate interveni decat dupa consumarea patrunderii in spatiul protejat

OBS (a) art. 44,alin.21,Cpen nu impune in niciun fel o astfel de conditie ar fi absurd sa spunem ca legitima aparare prezumata opereaza pentru simpla patrundere, dar nu si in cazul in care, dupa patrundere, se comit acte de violenta de catre intrus critica facuta de Streteanu deciziei ICCJ, date ca exemplu mai sus (b) apararea este calificata prin scop pentru a respinge patrunderea fara drept (b) patrunderea fara drept la care se refera art. 44,alin.21,Cpen poate fi : o patrundere consumata scopul apararii determinarea intrusului de a parasi spatiul respectiv o incercare de patrundere scopul apararii impiedicarea patrunderii fara drept (c) patrunderea fara drept trebuie sa se realizeze prin urmatoarele mijloace : o violenta o viclenie numai patrunderea in forma consumata legitimeaza apararea o efractie o alte asemenea mijloace de ex, prin escaladareM viclenia exemplu intrusul pretinde ca este lucrator la regia de apa si trebuie sa faca o verificare a contoarelor :

o daca nu a patruns in locuinta, desi a avut loc incercarea de inducere in eroare nu exista un atac care sa puna in pericol valoarea ocrotita o eventuala riposta nu este legitima. Persoana a carei inducere in eroare s-a incercat, nu poate, in acest moment, decat sa ii refuse accesul in locuinta o daca, in urma acestui refuz, intrusul incearca sa forteze intrarea avem un atac actual se justifica apararea dar, intr-un astfel de caz este vorba despre o incercare de patrundere prin violenta sau prin efractie, nicidecum prin viclenie o daca proprietarul a fost indus in eroare si ia permis accesul in locuinta, dar apoi si-a dat seama ca intrusul nu are calitatea pretinsa suntem in prezenta unui atac, reprezentat chiar si de simplul refuz de a parasi locuinta trebuie mai intai sa ii ceara sa paraseasca locuinta si, doar in caz de refuz, poate comite fapta in aparare 62. Prezumtia prevazuta de art.44,alin.21,Cpen poate operea in cazul patrunderii fara drept : a. numai intr-un domiciliu, inteles in sensul legii penale b. pe un teren agricol imprejmuit, situat in extravilan c. pe un teren forestier

OBS bizareria textului art.44,alin.21,Cpen spatiile vizate de textul legal o locuinta o incapere o dependinta o loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare prezumtia a fost extinsa, in mod irational, in 2005, si la un loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare, nemaifiind astazi legata in mod necesar doar de ideea de domiciliu in sensul legii penalea atentie extinderea nu a fost facuta doar la un loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare tinand de acestea (adica de locuinta, incapere, dependinta) (a) prezumtia nu se aplica doar in cazul patrunderii fara drept intr-un domiciliu inteles in sensul legii penale (b) se incadreaza in loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare (c) nu stim daca terenul forestier era sau nu un loc imprejmuit 63. Excesul justificat prevazut de art.44,alin.3,Cpen: a. se intemeiaza pe tulburarea sau temerea provocate de atac b. se poate intemeia pe dorinta de razbunare provocata de atac

c. nu este o circumstanta atenuanta 64. Excesul justificat prevazut de art.44,alin.3,Cpen se refera la : a. depasirea limitelor legitimei aparari, in general b. depasirea limitelor unei aparari proportionale c. apararea intervenita inainte ca atacul sa devina iminent OBS (a),(b) excesul justificat disproportia dintre aparare si atac, intemeiata pe starea de tulburare sau temere generate de atac prin urmare, nu este vorba despre o depasire a limitelor legitimei aparari in general, celelalte conditii trebuind sa fie indeplinite (c) este asa zisul exces extensiv apararea nu este legitima intrucat atacul nu este imediat 65. Exista legitima aparare daca : a. atacul este indreptat impotriva unui bun al celui care riposteaza b. atacul este verbal c. atacul este legitim 66. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge : a. patrunderea unei persoane intr-o locuinta

b. ocuparea unui teren fara un titlu legal c. patrunderea, fara drept, a unei persoane intr-o dependinta a unei locuinte OBS elemental material prin care trebuie sa se realizeze atacul actiune de patrundere patrunderea trebuie sa indeplineasca trei conditii : o sa fie fara drept o sa fie realizata printr-unul din mijloacele expres prevazute de lege violenta, viclenie, efractie, alte asemenea mijloace o in urmatoarele spatii locuinta, incapere, dependinta, loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare (a) patrunderea trebuie sa fie fara drept (b) elemental material trebuie sa fie actiunea de patrundere fara drept, iar nu ocuparea fara drept 67. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru : a. inlaturarea unui obstacol in exercitarea posesiei b. respingerea patrunderii unei persoane intrun imobil c. respingerea patrunderii fara drept a unei persoane, prin amenintarea cu o arma cu foc, intr-o incapere ce nu ii apartine

OBS (a) elemental material trebuie sa fie actiunea de patrundere fara drept, iar inlaturarea unui obstacol in exercitarea posesiei (b) patrunderea trebuie sa fie fara drept 68. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge : a. ocuparea unui teren forestier b. respingerea patrunderii unei persoane intrun imobil c. respingerea patrunderii fara drept a unei persoane, prin amenintarea cu o arma cu foc, intr-o incapere ce nu ii apartine OBS (a) elemental material trebuie sa fie actiunea de patrundere fara drept, iar nu la actiunea de ocupare (b) patrunderea trebuie sa fie fara drept 69. Excesul justificat prevazut de art.44,alin.3,Cpen se intemeiaza pe tulburarea : a. celui care face apararea b. in care se afla atacatorul c. atat a agresorului, cat si a celui care respinge atacul

70. Lovirea repetata, cu urmari mortale, a unei persoane care a patruns in locuinta faptuitorului noaptea, prin escaladare si efractie, si a lovit cu batul in cap pe cel aflat in incapere, constituie: a. un act de legitima aparare potrivit art.44,alin.21,Cpen b. infractiunea de omor, cu retinerea circumstantei atenuante a provocarii c. infractiunea de omor 71. Inculpatul, padurar aflat in patrulare, a somat victima sa se opreasca, dupa ce gasise in apropiere cioata unui arbore recent taiat. Deoarece aceasta nu s-a conformat, inculpatul a urmarit-o si a tras 2 focuri de arma, impuscand-o in ambele picioare. La solutionarea cauzei: a. se retine legitima aparare b. nu se retine legitima aparare, deoarece nu exista un atac din partea victimei c. se retine excesul scuzabil 72. Inculpata, justificandu-si temerea pe relatiile anterioare conflictuale cu victima, ginerele sau, atunci cand acesta a incercat sa deschida usa bucatariei, i-a aruncat o substanta caustica peste fata, care i-a produs pierderea vederii. La solutionarea cauzei: a. se retine existenta legitimei aparari

b. nu se retine legitima aparare, deoarece nu exista atac material c. se retine excesul scuzabil OBS (a),(b) acesta a incercat sa deschida usa bucatariei nu este un atac material in sensul art.44,Cpen (c) nu exista un atac in sensul art.44,Cpen nu se mai pune problema unui exces scuzabil 73. Partea vatamata se deplasa cu autoturismul pe un drum pietruit, prilej cu care l-a observat pe inculpat care transporta cu o galeata, in curtea sa, piatra cu care era pavat drumul. Intrucat la intoarcere, partea vatamata l-a gasit pe inculpat facand acelasi lucru, a oprit masina si a coborat cu intentia de a avea o discutie cu inculpatul pe aceasta tema. Inculpatul i-a aplicat cu galeata plina cu pietre o lovitura in zona fetei, partea vatamata cazand si pierzandu-si cunostinta. La solutionarea cauzei: a. se retine existenta legitimei aparari b. nu se retine legitima aparare, deoarece nu exista atac material c. se retine excesul scuzabil

OBS (a),(b) nu exista atac material, cid oar o eventuala presupunere a inculpatului in acest sens (c) nu exista un atac in sensul art.44,Cpen nu se mai pune problema unui exces scuzabil 74. Intre inculpat si victima (fratele sau) au avut loc discutii contradictorii cu privire la intretinerea surorii lor. Ulterior, victima s-a deplasat la domiciliul inculpatului pentru a lua un bun, iar pe drum a luat o furca pentru a se apara de caini. In timp ce cauta bunul pentru care venise si fara sa il vada pe inculpat, a fost lovit de acesta in cap cu un topor. La solutionarea cauzei: a. se retine existenta legitimei aparari prezumate, in conditiile art.44,alin.21,Cpen b. nu se retine legitima aparare c. se retine excesul scuzabil OBS (a) nu exista un atac in sensul art.44,Cpen nu se mai pune problema indeplinirii conditiilor specifice cerute de art.44,alin.21,Cpen (a) simpla prezenta a victimei in locuinta inculpatului, avand in vedere relatiile de rudenie, chiar avand asupra sa o furca, pe care

nu a folosit-o in niciun fel, nu indeplineste niciuna dintre conditiile atacului (c) nu exista un atac in sensul art.44,Cpen nu se mai pune problema unui exces scuzabil 75. In cazul in care atacul consta intr-o infractiune : a. epuizarea atacului nu coincide in mod necesar cu consumarea infractiunii b. atacul iminent se poate situa si in faza actelor pregatitoare c. infractiunea trebuie sa ia forma consumata 76. Nu exista legitima aparare in cazul : a. tertului care intervine in favoarea atacatorului b. tertului care intervine in favoarea celui atacat c. persoanei atacate de cainele asmutit impotriva sa, de proprietar 77. Excesul justificat, in cazul legitimei aparari : a. face ca fapta prevazuta de legea penala, savarsita de cel atacat, sa nu mai constituie infractiune b. nu inlatura caracterul penal al faptei, ci va fi retinut de instanta numai ca o circumstanta atenuanta

c. reprezinta doar un element in individualizarea pedepsei OBS (a),(b) excesul justificat este asimilat legitimei aparari este cauza care inlatura caracterul penal al faptei fapta nu mai constituie infractiune pe cale de consecinta, nu mai exista nici raspundere penala (c) excesul scuzabil este circumstanta atenuanta legala (art.73,lit.a,Cpen) element de individualizare a pedepsei 78. Excesul scuzabil reprezinta : a. o imprejurare care conduce la inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite in aparare b. doar o circumstanta atenuanta legala c. o imprejurare care conduce la inlaturarea raspunderii penale 79. In cazul legitimei aparari, riposta prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala : a. constituie intotdeauna unica modalitate de inlaturare a atacului b. trebuie sa fie anterioara atacului c. trebuie sa fie necesara OBS

(a) caracterul necesar al apararii nu inseamna exclusivitatea apararii (ripostei) (b) trebuie sa fie posterioara atacului apararea trebuie sa fie precedata de atac, iar nu convers 80. Daca cel atacat in conditiile legitimei aparari riposteaza, dar loveste, din eroare, ce nu-i poate fi imputabila, o alta persoana, careia ii vatama grav integritatea corporala, acesta va beneficia : a. numai de dispozitiile legale privitoare la legitima aparare b. de dispozitiile legale privind eroarea de fapt, in concurs cu dispozitiile legale privind legitima aparare c. de dispozitiile legale privind error in personam OBS (a),(b) legitima aparare intra in concurs cu eroarea de fapt (c) nu poate fi vorba de error in personam intrucat 81. In cazul legitimei aparari, pericolul grav nu poate lua nastere : a. dintr-un act constient al agresorului b. dintr-o intamplare premergatoare atacului c. ca urmare a unor fapte ale animalelor

82. Legitima aparare : a. nu poate veni in concurs cu nicio alta cauza care inlatura caracterul penal al faptei b. poate veni in concurs numai cu starea de necesitate c. poate veni in concurs cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei 83. Atunci cand, dupa dezarmarea agresorului, cel atacat continuat riposta, lovind victima cu cutitul si cauzandu-i moartea, acesta: a. va beneficia de dispozitiile legale privitoare la legitima aparare, in conditiile art.44,alin.2,Cpen b. va beneficia de dispozitiile legale privitoare la legitima aparare, in conditiile art.44,alin.3,Cpen c. cel mult, se va putea pune in discutie circumstanta legala atenuanta a provocarii 84. Atunci cand, impotriva unui atac periculos riposteaza o alta persoana decat victima agresiunii, pentru a fi incidente dispozitiile institutiei legitimei aparari,: a. este necesar ca intre acea persoana si victima agresiunii sa existe un grad de rudenie b. este necesar ca intre acea persoana si victima agresiunii sa existe o intelegere prealabila

c. legea nu cere nicio conditie privind relatia dintre aceasta persoana si victima agresiunii 85. Riposta in cazul legitimei aparari se poate indrepta, potrivit legii, impotriva: a. bunurilor agresorului b. persoanelor din anturajul agresorului c. vietii agresorului 86. Fapta inculpatului care, fiind imobilizat la pat din cauza invaliditatii, pentru a se apara de atacul fratelui sau, constand in lovituri cu pumnul, l-a lovit pe acesta cu cutitul, provocandu-I moartea : a. este savarsita in conditiile excesului justificat b. este savarsita in conditiile excesului scuzabil c. beneficiaza de scuza provocarii OBS (a) exista un atac in sensul art.44,Cpen, dar este depasita conditia proportionalitatii lovituri cu cutitul contra loviturilor cu pumnul (b) apararea nu s-a desfasurat dupa incetarea atacului (c) nu se pune problema provocarii, ci a unui atac material cauia I se riposteaza

87. Suntem in prezenta unei legitime aparari putative daca : a. cel care se apara a deposit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea atacului, din cauza starii de puternica tulburare sau temere generate de atac b. cel care se apara crede in mod eronat ca se afla in fata unui atac c. apararea a intervenit dupa ce atacul a incetat OBS (a) art.44,alin.3Cpen excesul justificat de aparare asimilat legitimei aparari (b) putative = ceva ce exista doar in capul persoanei respective, fara a exista si realmente acel ceva (c) atac extensiv 88. Este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei : a. impacarea partilor b. iresponsabilitatea faptuitorului c. legitima aparare OBS (a) este o cauza care inlatura raspunderea penala

(b),(c) art.44 51,Cpen cuze generale care inlatura caracterul penal al faptei o art.44,,Cpen legitima aparare o art.48,,Cpen iresponsabilitatea 89. In cazul legitimei aparari, prin aparare proportionala se intelege : a. o aparare care produce urmari echivalente cu cele care s-ar fi putut produce daca atacul nu era inlaturat b. numai apararea prin folosirea aceluiasi instrument ca sic el folosit de agresor c. forma de aparare specifica legitimei aparari prezumate

Starea de necesitate cauza care inlatura caracterul penal al faptei Art. 45 - Starea de necesitate (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita n stare de necesitate.

(2) Este n stare de necesitate acela care savrseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi nlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public. (3) Nu este n stare de necesitate persoana care, n momentul cnd a savrsit fapta, si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave dect cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era nlaturat. OBS conditii cu privire la starea de pericol pericolul sa fie iminent o pericolul este iminent atunci cand este pe cale sa se produca iminenta se situeaza in anticamera actualului, ceea ce inseamna ca aceasta conditie este indeplinita si atunci cand pericolul este deja actual o iminenta pericolului nu inseamna ca acesta este instantaneu, intrucat, intr-un astfel de caz, nu mai este posibila o fapta de salvare care sa il inlature este posibil ca pericolul iminent sa permita luarea unor masuri de salvare mai inainte ca el sa devina actual pericolul sa fie inevitabil pericolul nu putea sa fie inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala cu alte cuvinte, comiterea faptei trebuie s fie

singura soluie de a salva valoarea social ameninat de pericol. o daca pericolul putea fi nlturat fr a se recurge la o fapt penal starea de necesitate este exclus. o daca autorul dispune de mai multe posibiliti de a nltura pericolul dar toate presupun svrirea unei fapte prevzute de legea penal salvarea trebuie s se fac prin comiterea faptei mai puin grave pericolul s nu fi fost creat n mod intenionat de cel care invoc starea de necesitate pericolul iminent sa ameninte valorile sociale aratate in art.45,alin.2,Cpen : o viata, integritatea corporala, sanatatea persoanei celui care a comis aciunea de salvare sau ale altuia o un bun important al faptuitorului sau al unei alte persoane aceast importan nu se apreciaz numai n raport de valoarea economic a bunului n sine. Spre exemplu, poate fi un astfel de bun important un nscris susceptibil de a fi folosit ca prob ntr-un proces, un nscris care consemneaz anumite drepturi ale deintorului ori i confer o anumit vocaie (de pild un testament olograf). o un interes obstec

OBS diferenta dintre pericolul specific in starea de necesitate si pericolul specificific legitimei aparari consta in geneza pericolului : geneza pericolului in cazul starii de necesitate nu vine dintr-un atac, ci poate proveni o un eveniment intamplator cutremur, inundatie, incendiu provocat de un fulger, alunecare de teren o o activitate umana imprudenta sau intentionata un incendiu provocat de un individ o comportarea victimei care urmeaza a fi salvata o persoana care lucreaza intr-o incapere cu substante inflamabile, provoaca un incendiu in care se accidenteaza grav si pentru transportarea ei de urgenta la spital se ia fara drept un autovehicul o de aciunea unui animal un cal speriat se ndreapt n vitez spre un grup de copii, astfel c o persoan care vede de la distan incidentul l mpuc o anumite mijloace tehnice sistemul de frnare al unei garnituri de tren de marf se defecteaz, aa nct pentru a evita deraierea ntr-o zon populat garnitura este aruncat n aer geneza pericolului in cazul legitimei aparari atacul unei persoane

OBS pentru cazul in care geneza pericolului este o activitate umana imprudenta sa intentionata daca pericolul a fost creat intentionat persoana care l-a creat nu poate invoca starea de necesitate o o persoan incendiaz intenionat imobilul n care se afla daca pentru a se salva din incendiul provocat de ea ucide o alta persoana, atunci nu poate invoca starea de necesitate cu privire la o fapt de ucidere o in acest caz, nu este necesar ca autorul s fi dorit provocarea strii de necesitate n exemplul dat, nu este necesar s fi dorit uciderea persoanei n cauz i s fi provocat incendiul ca pretext pentru aceasta, fiind suficient ca intenia s existe cu privire la urmarea care constituie starea de pericol (n cazul nostru, incendierea) daca pericolul se datoreaza culpei autorului starea de necesitate produce efecte limitate starea de necesitate justific fapta intenionat, dar autorul va rspunde pentru o fapt din culp, n msura n care aceasta este incriminat. o exemplu n cazul n care din culpa autorului izbucnete un incendiu ntr-un imobil, iar acesta, pentru a se salva, ucide o persoan n condiiile strii de necesitate

o nu va rspunde pentru un omor comis cu intenie, ci pentru o ucidere din culp OBS conditiile actiunii de salvare actiunea de salvare sa se realizeze printr-o fapta prevazuta de legea penala aciunea de salvare s fie comis n intenia de a nltura pericolul ca i n cazul legitimei aprri, este necesar nu doar ntrunirea n plan obiectiva condiiilor strii de pericol, ci i constatarea unui element subiectiv, adic contientizarea acestui pericol de ctre cel care acioneaz i voina lui de a-l nltura. n msura n care autorul prin fapta sa a nlturat un pericol dar fr a avea cunotin de acest lucru, nu se poate reine starea de necesitate. Aceast condiie nu implic ns inadmisibilitatea reinerii strii de necesitate n cazul infraciunilor din culp. Ceea ce impune condiia analizat este ca aciunea comis s fie menit s nlture pericolul. actiunea de salvare sa fi fost singurul mijloc de inlaturare a pericolului o actiunea de salvare este considerata a fi necesara daca se efectueaza intre momentul in care pericolul a devenit iminent si pana la incetarea acestuia o daca faptuitorul avea posibilitatea sa inlature pericolul prin alte mijloace decat

savarsirea unei fapte penale, era obligat sa recurga la aceste mijloace o actiunea de salvare poate sa fie executata de persoana expusa pericolului sau de catre o alta persoana prin actiunea de salvare sa nu se cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs , daca pericolul nu era inlaturat art.45,alin.3,Cpen aceast condiie reprezint reflectarea cerinei proporionalitii n materia strii de necesitate. Astfel, la fel ca i n cazul legitimei aprri, nu este posibil sacrificarea unei viei pentru salvarea unor bunuri sau drepturi patrimoniale. Persoana care actioneaza pentru salvarea valorilor sociale de la pericolul iminent trebuie sa aiba o dubla reprezentare in momentul savarsirii faptei : o reprezentarea gravitatii pericolului si a urmarilor lui o reprezentarea urmarilor faptei de salvare o daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul nu si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi mai grave, fapta urmeaza sa fie considerata tot in stare de necesitate reinerea strii de necesitate este posibil i n cazul unor urmri vdit mai grave dect cele care s-ar fi produs n absena interveniei, n msura n care autorul nu i-a dat seama de acest lucru, dar n ipoteza de fa efectul

justificativ este dat de intervenia unei erori de fapt n contextul strii de necesitate. o daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi mai grave, fapta constituie infractiune, pentru care se poate retine, eventual, circumstanta atenuanta prevazuta la art.73,alin.1,lit.a,Cpen (depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate). fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul exista anumite profesii care, prin natura lor, il obliga pe profesionist sa infrunte pericolul cel care are obligatia sa infrunte pericolul nu poate sa invoce starea de necesitate, pentru a se apara de raspundere, in cazul in care nu actioneaza pentru a inlatura pericolul. Existena unei asemenea obligaii de sacrificiu nu implic ns excluderea de plano a persoanelor n cauz din sfera de aplicare a strii de necesitate. n primul rnd, atunci cnd intervin pentru salvarea unui ter, ei acioneaz de regul n stare de necesitate. Exemplu pompierul care, pentru a salva o persoan dintr-un incendiu, distruge bunuri ale altei persoane, nu va rspunde pentru fapta de distrugere, aceasta fiind comis n stare de necesitate. Limitarea pe care o impune aceast condiie este aceea c persoana care avea obligaia de

a nfrunta pericolul nu va putea invoca starea de necesitate cnd a acionat pentru a se salva pe sine cu nclcarea obligaiilor care i reveneau. Aa de pild, pompierul nu se afl n stare de necesitate atunci cnd provoac moartea unei persoane pentru a putea s coboare el pe scara de incendiu pentru a se salva. 1. Starea de pericol regasita in definitia starii de necesitate trebuie: a. sa aiba caracter iminent b. sa aiba caracter inevitabil c. sa fie generata in mod obligatoriu, direct sau indirect, de o actiune umana OBS pericol 4 conditii iminent inevitabil sa nu fie creat intentionat de cel care invoca starea de necesitate vizand valori sociale expres prevazute de lege 2. Cauza care determina starea de pericol de la starea de necesitate poate fi : a. doar o actiune umana b. un fenomen al naturii c. un mijloc tehnic

OBS geneza pericolului in cazul starii de necesitate un eveniment intamplator, un fenomen al naturiii cutremur, inundatie, alunecare de teren, fulger,etc. o activitate umana imprudenta sau intentionata comportarea victimei insasi actiunea unui animal anumite mijloace tehnice 3. Sunt elemente care ajuta la realizarea distinctiei intre legitima aparare si starea de necesitate : a. persoana care sufera consecintele faptei comise in prezenta cauzei justificative b. sursa atacului, respectiv a pericolului c. necesitatea ca, la legitima aparare, actiunea de aparare sa fie unica posibilitate de a inlatura atacul OBS (a) persoana care sufera consecintele faptei comise in prezenta cauzei justificative o la starea de necesitate de regula, cel care sufera urmarile faptei comise este un tert, iar nu cel care a cauzat starea de pericol o la legitima aparare actiunea de aparare se indreapta impotriva atacatorului

(b) sursa atacului, respectiv a pericolului in cazul legitimei aparari, sursa pericolului vine numai din atacul unei persoane, pe cand in cazul starii de necesitate, poate proveni si din actiunea unui animal, dintr-un fenomen al naturii, din cauza unui mijloc tehnic defect, etc (c) tocmai invers o caracterul necesar al apararii nu inseamna exclusivitatea apararii o caracterul necesar al actiunii de salvare inseamna exclusivitatea actiunii de salvare 4. Sunt elemente prin care starea de necesitate se aseamana cu legitima aparare: a. conditia proportionalitatii intre starea de pericol si actiunea de salvare b. caracterul iminent al starii de pericol c. necesitatea ca actiunea de salvare sa fie unica posibilitate de a inlatura pericolul OBS (a),(b) elemente comune (c) element de diferentiere 5. Se poate retine starea de necesitate in cazul : a. spargerii unui zid, pentru a salva o persoana dintr-o incapere incendiata b. sustragerii unui autovehicul, pentru a transporta la spital o persoana accidentata

c. distrugerii unui baraj, pentru a salva de la o inundatie o gradina de legume OBS (c) nu se respecta conditia proportionalitatii 6. Se afla in stare de necesitate : a. pompierul care provoaca moartea unei persoane, pentru a putea s coboare pe scara de incendiu, pentru a se salva b. toxicomanul care comite un furt, pentru ai putea procura doza zilnic c. pompierul care, pentru a salva o persoan dintr-un incendiu, distruge bunuri ale altei persoane OBS (a) pompierul nu poate invoca, in favoarea sa, starea de necesitate intrucat ii incumba obligatia de sacrificiu (b) toxicomanul nu poate invoca in favoarea sa starea de necesitate pentru a justifica furtul, intrucat actiunea de salvare nu este exclusiva starea de pericol rezultat din neadministrarea dozei putea fi nlturat prin prezentarea la un centru de asisten pentru toxicomani

7. Pilotul de avion care cauzeaza avarierea din culpa a aeronavei, si care, pentru a se salva, isi ucide copilotul pentru a lua unica parasuta: a. va raspunde pentru infractiunea de omor b. va raspunde pentru infractiunea de ucidere din culpa c. nu va raspunde penal, fapta sa fiind justificata pe taramul starii de necesitate OBS avarierea .aeronavei stare de pericol, pentru a se salva, isi ucide copilotul actiunea de salvare (fapta penala) stare de pericol + actiunea de salvare = ideea de stare de necesitate grila trebuie analizata pe ideea existentei starii de necesitate nu se pune problema obligatiei de sacrificiu, ambele persoane fiind din aceeasi categorie pilot, (co)pilot. S-ar fi pus aceasta problema in cazul pilot pasager. (a),(b) pentru ca starea de pericol a fost creata printr-o actiune din culpa starea de necesitate va produce efecte limitate, astfel : o pilotul nu raspunde penal pentru omor fapta intentionata interventia cauzei justificative o pilotul va raspunde penal pentru ucidere din culpa (c) starea de necesitate exista, dar nu produce efecte depline

8. Actiunea de salvare, specifica starii de necesitate, trebuie sa fie: a. intotdeauna o fapta penala b. intotdeauna comisa cu intentie c. savarsita numai in timpul cat pericolul era iminent sau actual OBS (a) altfel, nu s-ar mai pune problema starii de necesitate drept cauza justificativa (b) cel care intreprinde actiunea de salvare trebuie sa constientizeze starea de pericol, ceea ce nu inseamna ca actiunea de salvare trebuie sa fie numai intentionata. Poate fi si o actiune din culpa. (c) actiunea de salvare este necesara daca a fost intreprinsa intre momentul in care pericolul era iminent si pana la incetarea lui 9. Actiunea de salvare, specifica starii de necesitate, trebuie sa fie: a. savarsita cu intentia de a inlatura starea de pericol b. necesara si neexclusiva c. proportionala cu urmarile previzibile ale starii de pericol OBS

(a) trebuie sa fie savarsita cu intentia de a inlatura starea de pericol nu inseamna neaparat ca actiunea de salvare trebuie sa fie obligatoriu savarsita cu intentie, ci semnifica numai faptul ca cel ce intreprinde actiunea de salvare trebuie sa constientizeze starea de pericol (b) este exclusiva fapta penala savarsita era singura solutie pentru a inlatura starea de pericol (c) art.45,alin.3 conditia proportionalitatii dintre actiunea de salvare si urmarile previzibile ale starii de pericol nu este in stare de necesitate persoana care, in momentul cand a savarsit fapta, si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat 10. Este in stare de necesitate cel care: a. ucide un lup care ii ataca oile b. ucide un lup care il ataca pe el c. ameninta o persoana, raspunzand astfel unei amenintari anterioare a acesteia OBS (a) art.45,alin.2,Cpen este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea

corporala, sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau un interes obstesc. (b) este adevarat ca exista un atac, sdar pentru ca el nu vine de la o persoana, ci de la un animal, se va retine starea de necesitate (c) nu este nici legitima aparare, atacul nefiind material 11. Este in stare de necesitate cel care: a. pentru a nu se lovi cu motocicleta de un TIR care circula neregulamentar, intra pe trotuar si vatama grav integritatea fizica a doi pietoni b. intocmeste un act fals, fiind amenintat cu moartea de catre un tert c. nu se poate prezenta la incorporare pentru ca este impiedicat de inundatii OBS (a) TIR care circula neregulamentar stare de pericol, pentru a nu se lovi cu motocicleta de un TIR care circula neregulamentar, intra pe trotuar si vatama grav.. actiunea de salvare exclusiva (fapta penala) stare de pericol + actiunea de salvare = stare de necesitate (b) o este o constrangere morala o actiunea de salvare nu este exclusiva in fata amenintarii cu moartea, avea si alte

posibilitati de a se salva decat savarsirea faptei penale (intocmirea falsului) (c) este o constrangere fizica, iar nu stare de necesitate 11. Este in stare de necesitate : a. medicul care amputeaza piciorul unei persoane pentru a-i salva viata b. cel care fura o paine, deoarece nu are nimic de mancare acasa c. cel care, in lipsa oricaror alte posibilitati, conduce o masina, desi avea permisul de conducere suspendat, pentru a transporta o persoana grav ranita la spital OBS (a) medicul savarseste o vatamare corporala grava (amputarea), pentru a salva o valoare mai importanta, anume viata pacientului, amputarea fiind unica solutie (b) actiunea de salvare (furtul painii) nu este exclusiva, el avand la dispozitie si alte solutii in afara savarsirii faptei penale exemple sa imprumute painea, sa mearga la o cantina sociala, etc (c) era unica solutie pentru a fi salvata viata celui ranit 12. Este in stare de necesitate :

a. medicul care preleveaza rinichiul unei persoane, fara consimtamanrul acesteia, pentru a salva o alta persoana care, altfel, ar deceda b. cel care arunca dintr-o barca de salvare o persoana, in cazul unui accident naval, pentru a-si face astfel loc in barca c. cel care distruge gardul unei persoane, pentru a impiedica raspandirea unui incendiu OBS (a) o limita impusa proportionalitatii dintre actiunea de salvare si urmarile previzibile ale starii de pericol este principiul constitutional al demnitatii umane (art.1,alin.3,Constitutie) (b) accident naval stare de pericol, arunca dintr-o barca de salvare o persoana actiunea de salvare (fapta penala), proportionalitatea viata unei persoane contra vietii altei persoane (b) raspandirea unui incendiu starea de pericol, distruge gardul unei persoane actiunea de salvare (fapta penala = distrugerea), proportionalitatea vieti si bunuri salvate, contra unui gard distrus 13. Este in stare de necesitate : a. cel care loveste cu un par o persoana care dadea foc la o casa

b. persoana care, desi aflata in stare de ebrietate, conduce o masina pentru a transporta o persoana grav bolnava la spital, daca nu existau alte posibilitati c. capitanul unui avion avariat care, pentru a lua ultima parasuta, loveste mai multi pasageri OBS (a) o persoana care dadea foc la o casa atac (ce genereaza stare de pericol) venit din partea unei persoane, loveste cu un par apararea (fapta penala) legitima aparare, iar nu stare de necesitate (b) persoana grav bolnava stare de pericol privind viata persoanei, persoana aflata in stare de ebrietate conduce o masina actiunea de salvare (fapta penala), proportionalitatea viata unei persoane contra condusului in stare de ebrietate (c) capitanul unui avion obligatia de sacrificiu in raport cu pasagerii avionului capitanul avionului nu poate invoca in favoarea sa starea de necesitate 14. Este in stare de necesitate cel care : a. ucide un urs care era pe punctul de a ataca un vecin b. este aruncat de un cal intr-o vitrina, distrugand bunurile expuse acolo

c. loveste cu masina un pieton care i-a sarit in fata si pe care nu l-a putut evita OBS (a) o atacul provine de la un animal este exclusa ideea de legitima aparare o urs care era pe punctul de a ataca un vecin starea de pericol iminent, ucide un urs actiunea de salvare, proportionalitate viata unui om contra vietii unui urs (b),(c) caz fortuit aspectul de impredictibilitate 15. Fapta pilotului unui elicopter militar supraincarcat cu raniti care, in timp de razboi, il arunca din aparat pe unul dintre raniti, pentru a putea decola si a scapa de tirul inamicilor care ii inconjurasera : a. reprezinta infractiunea de omor, deoarece avea obligatia sa se sacrifice chiar el b. este justificata pe temeiul legitimei aparari c. este justificata pe temeiul starii de necesitate OBS (a) desi in grila se are in vedere relatia pilot pasager, nu se va pune problema obligatiei de sacrificiu intrucat, avionul era supraincarcat cu raniti or, daca s-ar fi

sacrificat pilotul, intregul grup de persoane ar fi murit (b) nu exista atac in sensul art.44,Cpen, prin urmare nu discutam de legitima aparare (c) tirul inamicilor care ii inconjurasera starea de pericol, il arunca din aparat pe unul dintre raniti, pentru a putea decola si a scapa de tirul inamicilor actiunea de salvare (fapta penala), proportionalitatea viata unui grup de militari raniti, contra vietii unui singur militar ranit 16. Nu poate invoca niciodata starea de necesitate, pentru a justifica savarsirea unei fapte penale: a. pompierul obligat s suporte riscurile b. salvatorii montani obligati sa suporte riscurile aciunilor de salvare c. persoana care putea scpa prin fug de pericol OBS (a),(b) pompierii, salvatorii marini sau montani, medicii, pilotii, etc. suport riscul propriei profesii, dar aceasta nu inseamna ca nu pot exista situatii in care ei insisi sa se afla in stare de necesitate exemplu se afla in stare de necesitate pompierul care distruge un perete pentru a putea iesi dintr-o casa unde incendiul nu mai putea fi controlat

(c) de vreme ce se putea salva prin fuga, rezulta ca actiunea de salvare constanddin fapta penala nu a fost exclusiva nu exista stare de necesitate

17. Se va retine starea de necesitate in cazul in care : a. pentru a preveni extinderea incendiului provocat de un traznet, padurarul a dispus defrisarea unei suprafae de pdure b. un cal speriat se ndreapt n vitez spre un grup de copii, iar o persoan care vede de la distan incidentul l mpuc c. medicul medicul refuza sa asigure ingrijirea bolnavilor aflati intr-o zona contaminata OBS (a) padurarul nu va raspunde pentru distrugere (b) un cal speriat se ndreapt n vitez spre un grup de copii starea de pericol, o persoan..l mpuc actiunea de salvare (fapta penala = distrugere), proportionalitatea viata unor copii, contra viretii unui cal (c) raportul medic pacient obligatia de sacrificiu nu se poate invoca starea de necesitate

18. Se va retine starea de necesitate in cazul in care : a. salvamontul care arunca din vehiculul sau un alpinist ranit, deoarece alti raniti mai putin grav nu mai aveau loc si nu mai era posibila efectuarea altui transport b. o persoana obliga o alta persoana sa arunce pe geam o caramida in capul victimei, provocandu-I moartea c. sistemul de frnare al unei garnituri de tren de marf se defecteaz, iar pentru a evita deraierea ntr-o zon populat, seful de tren dispune aruncarea in aer a garniturii OBS (a) nu se pune problema obligatiei de sacrificiu atata timp cat in vehicul se aflau numai raniti (b) in functie de modul in care o obliga, poate fi incidenta constrangerea fizica sau constrangerea morala (c) stare de necesitate in cazul careia sursa pericolului este defectiunea unui mijloc tehnic 19. Se gaseste in stare de necesitate : a. pompierul care distruge un perete pentru a putea iesi dintr-o casa unde incendiul nu mai putea fi controlat

b. politistul care impusca o persoana care il atacase cu cutitul in timpul unei interventii c. capitanul in varsta al unui vas de croaziera, care arunca din ultima barca de salvare un pasager mai tanar, pentru a-si face lui un loc OBS (a) casa unde incendiul nu mai putea fi controlat starea de pericol, pompierul care distruge un perete actiunea de salvare (fapta penala =- distrugerea), proportionalitatea viata pompierului contra unui perete care oricum va fi distrus de incendiu, problema obligatiei de sacrificiu nu se pune, dat fiind ca nu avem raport pompier contra alta persoana (b) probabil, o legitima aparare, datele nefiind suficiente pentru a aprecia in acest sens dar, oricum nu este stare de necesitate, atata timp cat problema se pune in termenii raportului atac (venit din partea unei persoane) aparare (c) raportul capitan de vas simplu pasager este incalcata obligatia de sacrificiu capitanul vasului nu poate invoca in favoarea sa starea de necesitate 20. Starea de necesitate este : a. o cauza de impunitate b. o cauza care inlatura raspunderea penala

c.

o cauza care inlatura vinovatia

OBS o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, pe temeiul lipsei de vinovatie 21. In cazul starii de necesitate, daca prin actiunea de salvare a unui bun propriu, salvatorul a creat un prejudiciu unui tert, atunci : a. salvatorul il va despagubi pe tert b. tertul nu va fi despagubit, data fiind existenta starii de necesitate c. salvatorul nu intra n niciun raport de drept civil cu tertul 22. In cazul starii de necesitate, daca un tert salveaza o persoana dintr-un incendiu, distrugand bunuri apartinand alteia, atunci : a. nu exista raspundere civila b. cel n favoarea cruia s-a intervenit va trebui s l despgubeasc pe cel care a suferit prejudiciul c. actiunea de salvare nu genereaza o raspundere civila a salvatorului OBS raportul salvator salvat tert prejudiciat prejudiciul se suporta de catre cel salvat OBS

exist o diferen important fa de legitima aprare, n planul rspunderii civile o in cazul legitimei aprri prejudiciul era produs n dauna atacatorului nu exista raspundere civila (regula) o in cazul strii de necesitate regula prejudiciul se produce n dauna unui ter care nu are nimic comun cu pericolul creat exista raspundere civila exceptia prejudiciul se produce in dauna celui salvat vezi exemplul cu vecinii nu exista raspundere civila raportul salvator salvat distrugerea bunurilor celui salvat nu exista raspundere civila raportul salvator salvat tert prejudiciat prejudiciul este suportat de persoana salvata cand aciunea de salvare a fost efectuat de un ter, cel n favoarea cruia s-a intervenit va trebui s l despgubeasc pe cel care a suferit prejudiciul raportul salvator tert prejudiciat prejudiciul este suportat de salvator persoana care a efectuat aciunea de salvare a bunului propriu este inut s l despgubeasc pe ter pentru prejudiciul suferit de acesta n urma aciunii de salvare 23. Daca o persoana a uitat un aparat electric in priza, care a declansat incendierea locuintei

sale, si daca pentru stingerea acestuia si salvarea persoanei care l-a provocat, vecinii au distrus usile, ferestrele si obiecte din apartament, atunci : a. fapta vecinilor se justifica pe temeiul legitimei aparari b. exista raspundere civila c. nu exista raspundere civila OBS raportul salvator salvat distrugerea bunurilor celui salvat cu ocazia actiunii de salvare (a) fapta se justifica pe temeiul starii de necesitate (a),(b) fiind culpa victimei insesi si bunurile apartinandu-i, nu exista raspundere civila 24. In cazul starii de necesitate, raspunderea civila : a. este inlaturata atunci cand pericolul provine dintr-un eveniment natural b. poate reveni persoanei salvate c. nu poate reveni niciodata salvatorului OBS (a) exemplu un fulger incendiaza o casa si pentru a salva copiii existenti in casa respectiva, sunt distrusi peretii si usile nu exista raspundere civila

(b) contra-exemplu o alunecare de teren a izolat o familie si, pentru ca aceasta sa fie salvata, a trebuit sa fie distrusa recolta de porumb din gradina vecinului, astfel ca sa se poata permite accesul utilajelor de salvare o raportul salvat salvator prejudiciul unui tert o raspunderea civila apartine celor salvati faptul ca geneza pericolului nu este umana nu exclude de plano raspunderea civila 25. In cazul starii de necesitate, pericolul poate sa ameninte: a. numai un bun al faptuitorului b. un bun important al victimei c. integritatea corporala a faptuitorului OBS (a),(b) art.45,alin.2,Cpen un bun important al sau (al faptuitorului) ori al altuia . 26. In cazul starii de necesitate, fata de actiunea de salvare, pericolul este: a. instantaneu b. actual c. ulterior OBS daca ar fi instantaneu, atunci nu ar mai permite o actiune de salvare

daca ar fi ulterior, atunci actiunea de salvare nu ar mai fi necesara 27. Exista stare de necesitate, numai daca: a. pericolul nu consta din comportarea victimei care urmeaza sa fie salvata b. pericolul este iminent c. pericolul ameninta un bun al unei persoane OBS (a) geneza pericolului poate fi chiar comportarea victimei exemplu o persoana care lucra cu substante inflamabile intr-un laborator declanseaza un incendiu, se raneste grav si, pentru a fi salvata, sunt distrusi peretii cladirii (c) starea de pericol trebuie sa vizeze, printre altele, un bun important al faptuitorului sau al altuia 28. Exista stare de necesitate chiar daca actiunea de salvare: a. nu a fost intreprinsa de o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul b. nu constituie unicul mijloc de inlaturare a starii de pericol c. in anumite conditii, a cauzat urmari vadit mai grave decat cele ce s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat

OBS (a) legea nu impune nicio conditie cu privire la vreun statut profesional pe care sa il aiba cel care intreprinde actiunea de salvare poate fi realizata de : o un profesionist de exemplu, un pompier in functie de cazul concret, ii revine sau nu obligatia de sacrificiu o un neprofesionist (b) starea de necesitate presupune intotdeauna exclusivitatea actiunii de salvare (c) este cazul in care, in momentul savarsirii faptei, salvatorul nu si-a dat seama ca prilejuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi produs daca pericolul nu ar fi fost inlaturat o daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul nu si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi mai grave fapta este considerata a fi savarsita in stare de necesitate reinerea strii de necesitate este posibil i n cazul unor urmri vdit mai grave dect cele care s-ar fi produs n absena interveniei o daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi mai grave fapta constituie infractiune, pentru care se poate retine, eventual, circumstanta atenuanta prevazuta la art.73,alin.1,lit.a,Cpen (depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate)

29. In cazul starii de necesitate, pericolul iminent poate fi generat de : a. o simpla intamplare b. un atac al unui agresor c. o razbunare OBS spre deosebire de (b) un atac al unui agresor (persoana) legitima aparare (c) exemplu un incendiu provocat din razbunare 30. Pentru existenta starii de necesitate, pericolul trebuie sa fie : a. direct, imediat, injust b. numai iminent c. direct si imediat, dar sa ameninte vreuna dintre valorile mentionate in art.45,alin.2,Cpen 31. Fapta inculpatului care a condus pe drumurile publice, fara a poseda permis de conducere, un autovehicul pentru a-si duce la gara un prieten dintr-o alta localitate, venit in vizita, a carui locuinta era supusa pericolului inundatiei : a. este infractiune b. este savarsita in conditiile starii de necesitate c. este savarsita in conditiile cazului fortuit

OBS (a),(b) nu se poate justifica pe taramul starii de necesitate deoarece actiunea constand in savarsirea faptei penale nu este exclusiva putea foarte bine sa ia un taxi pentru a-l duce la gara, iar nu sa se urce la volan fara a poseda permis de conducere 32. Temeiul admiterii starii de necesitate drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei, consta in aceea ca : a. fapta prevazuta de legea penala savarsita nu prezinta pericol social b. fapta desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei in legea penala; c. fapta nu este savarsita cu vinovatie 33. Pentru existenta starii de necesitate, pericolul trebuie sa fie : a. iminent, inevitabil si sa ameninte una din valorile aratate in art.45,alin.2,Cpen b. iminent, imediat si injust c. direct, imediat, injust si sa ameninte una din valorile aratate in art.45,alin.2,Cpen OBS (a) atacul trebuie sa fie material, direct, imediat si injust legitima aparare (art.44,Cpen)

34. Nu este in stare de necesitate persoana care, in momentul cand a savarsit fapta prevazuta de legea penala ca unica modalitate de salvare : a. si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat b. nu si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat c. si-a dat seama ca va produce o paguba OBS art.45,alin.3,Cpen 35. Starea de necesitate : a. nu poate veni in concurs cu nicio cauza care inlatura caracterul penal al faptei b. vine in concurs cu eroarea de fapt, atunci cand faptuitorul nu si-a dat seama de disproportia dintre urmarile actiunii de salvare si urmarile starii de pericol c. poate veni in concurs cu mai multe cauze care inlatura caracterul penal al faptei OBS (b) daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul nu si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi mai grave, fapta urmeaza sa fie considerata tot in stare de necesitate reinerea strii de necesitate este posibil i n

cazul unor urmri vdit mai grave dect cele care s-ar fi produs n absena interveniei, n msura n care autorul nu i-a dat seama de acest lucru, dar n ipoteza de fa efectul justificativ este dat de intervenia unei erori de fapt n contextul strii de necesitate. 36. Cand pericolul iminent a fost determinat de fenomene ale naturii, repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, in cazul starii de necesitate, revine : a. persoanei care a actionat in stare de necesitate b. persoanei in favoarea careia s-a actionat c. statului OBS in grila se retine existenta unui prejudiciu este exclusa ipoteza in care nu ar exista raspundere civila nu se precizeaza ca actiunea de salvare ar viza un bun important al salvatorului este exclusa ipoteza ca salvatorul sa fie cel care sa repare prejudiciul 37. Cand pericolul iminent a fost determinat de fenomene ale naturii, repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, in cazul starii de necesitate, revine :

a. persoanei care a actionat in stare de necesitate b. persoanei in favoarea careia s-a actionat c. statului 38. In cazul starii de necesitate, pericolul trebuie sa ameninte : a. integritatea corporala a celui care actioneaza in actiunea de salvare b. un bun al persoanei in favoarea careia se desfasoara actiunea de salvare c. un bun al statului OBS art.45,alin.2,Cpen pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala, sanatatea sa ori a altuia, un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc (b) un bun important 39. In cazul starii de necesitate, pericolul trebuie sa ameninte : a. integritatea corporala a celui care actioneaza in actiunea de salvare b. un bun al persoanei in favoarea careia se desfasoara actiunea de salvare c. un bun al statului

40. In speta, X, fiind atacat de Y cu un cutit si incoltit intr-o curte interioara, riposteaza cu un foc de arma spre Y. Y nu este ranit, dar focul de arma il ucide pe Z, un tert : a. X va raspunde doar pentru ucidere din culpa, tentativa de omor fiind justificata in conditiile legitimei aparari b. X nu va fi tras la raspundere penala, faptele sale fiind justificate pe temeiul legitimei aparari, respectiv starii de necesitate c. X nu va fi tras la raspundere penala, faptele sale fiind justificate pe temeiul legitimei aparari si erorii de fapt OBS Y fata de X atac material in sensul art.44,Cpen X fata de Y legitima aparare Y nu este ranit, dar focul de arma il ucide pe Z, un tert suntem in prezenta unei forme a erorii, aberration ictus ea da nastere unui concurs de infractiuni intre : o o tentativa de omor asupra lui Y este justificata pe temeiul legitimei aparari X nu raspunde pentru tentative de omor o o ucidere din culpa asupra lui Z este justificata pe temeiul starii de necesitate o ucidere din culpa asupra lui Z este justificata pe temeiul starii de necesitate intrucat

o starea de pericol = atacul initial dezlantuit de Y asupra lui X atacul initial dezlantuit de Y indeplineste toate conditiile pericolului de la starea de necesitate X nu raspunde pentru tentative de omor o actiunea de aparare fata de Y intruneste, in acelasi timp, si conditiile actiunii de salvare de la starea de necessitate apararea era unica solutie pentru X 41. Fapta autorului care omoara o persoana din razbunare, fara sa cunoasca faptul ca aceasta tocmai se pregatea sa detoneze o bomba intr-o statie de metrou : a. reprezinta infractiunea de omor b. nu va fi infractiune, fiind justificata pe temeiul starii de necesitate c. nu va fi infractiune, fiind justificata pe temeiul legitimei aparari OBS (a) care omoara o persoana din razbunare fara cauza justificativa (b) atata timp cat faptuitorul nu a constientizat starea de pericol reprezentata de cel care tocmai se pregatea sa detoneze o bomba intr-o statie de metrou, nu se poate retine starea de necessitate ca si cauza justificativa pentru fapta comisa

(c) nu exista atac in sensul art.44,Cpen nu se pune problema legitimei aparari 42. Daca X, fiind in legitima aparare fata de atacul lui Y, riposteaza, dar il confunda pe Y cu Z, vatamandu-l grav pe acesta din urma : a. fapta va fi justificata, in considerarea legitimei aparari b. fapta va fi justificata, in considerarea starii de necesitate c. X va fi tras la raspundere pentru vatamare corporala grava din culpa OBS se va retine legitima aparare, care intra in concurs cu eroarea de fapt 43. In cazul in care un turist aflat la munte este atacat de un urs, dar reuseste sa ucida animalul, fapta sa nu va constitui infractiune, fiind comisa in conditiile : a. legitimei aparari b. starii de necesitate c. erorii de drept, turistul nestiind ca, in perioada respectiva, uciderea ursului era interzisa OBS (a) nu se pune problema legitimei aparari intrucat atacul provine de la un animal

(b) stare de pericol actiune de salvare proportionalitatea lor stare de necesitate (c) in grila nu se precizeaza tipul erorii doar eroarea de drept extrapenala inlatura caracterul penal al faptei

Constrangerea fizica si constrangerea morala cauze care inlatura caracterul penal al faptei Art. 46 - Constrngerea fizica si constrngerea morala (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita din cauza unei constrngeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista. (2) De asemenea, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita din cauza unei constrngeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi nlaturat n alt mod.

OBS conditiile constrangerii fizice (forta majora) sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala sub imperiul unei constrangeri fizice sa existe o actiune de constrangere asupra fizicului unei persoane o sursa actiunii de constrangere poate fi : o o alta persoana in caz de imobilizare, sechestrare o un animal de ex, un caine dresat care imobilizeaza faptuitorul o o energie mecanica o un eveniment (fenomen natural) care rapeste libertatea de miscare a faptuitorului inundatie, cutremur, viscol o il opreste de la o actiune militarul nu poate ajunge la unitate datorita inundatiilor care au izolat localitatea in care locuieste o il impinge la o activitate ca pe un simplu instrument faptuitorul lesina, cade pe gheata, i se declanseaza o criza de epilepsie o fapta penala savarsita sub imperiul constrangerii fizice poate fi : o o inactiune faptuitorul este impiedicat sa isi indeplineasca obligatiile legale. Exemple militarul sechestrat nu se poate prezenta la unitate, acarul imobilizat de raufacatori nu

schimba macazul la calea ferata si se produce o catastrofa o o actiune faptuitorul devine un simplu instrument la comanda unei energii straine. Exemple o persoana aluneca pe gheata si cade peste o vitrina, distrugand-o o persoana lesina si cade peste un copil, vatamandu-l o constrangerea la care a fost supus faptuitorul sa nu i se fi putut rezista o daca exista posibilitatea de a rezista constrangerii, cel constrans era obligat la aceasta. Exemplu militarul sechestrat intr-o incapere, la parter, avea posibilitatea sa se elibereze prin fereastra care era deschisa o posibilitatea de a rezista constrangerii fizice se apreciaza pentru fiecare caz concret in parte OBS conditiile constrangerii morale sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala, sub imperiul unei constrangeri exercitate prin amenintare sa existe o actiune de constrangere exercitata prin amenintarea cu un pericol grav o amenintarea poate fi facuta oral sau scris o sub imperiul acestei amenintari, persoana are de ales intre doua variante : o sa suporte pericolul grav cu care este amenintata

o sa savarseasca fapta care i se pretinde o pericolul grav o il poate viza pe faptuitor sau pe o alta persoana o poate privi viata, integritatea corporala, libertatea, demnitatea, averea celui amenintat sau a altei persoane o amenintarea creeaza faptuitorului un sentiment de teama, sub imperiul caruia savarseste fapta prevazuta de legea penala pericolul grav cu care se ameninta sa nu poata fi inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei pretinse, fapta prevazuta de legea penala daca exista posibilitatea de a rezista constrangerii, cel constrans era obligat la aceasta. 1. Suntem in prezenta unei constrangeri fizice in cazul in care: a. o persoana este urmarita de un urs si, pentru a scapa, patrunde in casa de vacanta a altei persoane b. o persoan o mpinge pe alta care cade astfel peste un copil, cauzndu-i vtmri corporale c. din cauza ruperii unei piese la sistemul de directie, un autovehicul scapa de sub control si intra pe trotuar unde ucide o persoana

OBS (a) raportul stare de pericol actiune de salvare stare de necesitate (b) avem o constrangere exercitata asupra fizicului faptuitorului fapta prevazuta de legea penala (vatamarea corporala) se datoreaza constrangerii fizice la care a fost supus faptuitorul (c) posibil, un caz fortuit ideea de impredictibilitate 2. Suntem in prezenta unei constrangeri fizice in cazul in care : a. un cal l arunc din a pe clre, iar acesta ajunge astfel n curtea unui ter b. un cal speriat se indreapta spre un loc de joaca unde se afla mai multi copii, iar o persoana martora a evenimentului il impusca c. un martor este amenintat cu moartea daca nu depune marturie mincinoasa la proces OBS (a) avem o constrangere exercitata asupra fizicului faptuitorului fapta prevazuta de legea penala (violare de domiciliu) se datoreaza constrangerii fizice la care a fost supus faptuitorul (b) raportul stare de pericol actiune de salvare stare de necesitate (c) posibil, o constrangere morala

3. Exista constrangere fizica atunci cand : a. faptuitorul loveste cu masina o persoana care i-a aparut brusc in fata b. faptuitorul nu se prezinta la unitatea militara intrucat a adormit in tren si nu a putut cobora la timp c. explozia unei instalaii l arunc pe un muncitor peste o alt persoan, pe care o rnete grav OBS (a) posibil, un caz fortuit ideea de impredictibilitate (b) culpa militarului (c) avem o constrangere exercitata asupra fizicului muncitorului respectiv fapta prevazuta de legea penala (vatamarea corporala grava) se datoreaza constrangerii fizice la care a fost supus faptuitorul 4. Exista constrangere fizica atunci cand : a. faptuitorul este amenintat cu moartea, daca nu intocmeste a doua zi un act fals b. militarul nu se poate prezenta la unitate, intrucat toate cile de acces din localitate sunt blocate din cauza inundatiilor c. o persoana obliga o alta persoana sa arunce pe geam o caramida in capul victimei, provocandu-i moartea

OBS (a) posibil, o constrangere morala (b) foarte vizibila ideea de forta majora avem o constrangere exercitata asupra fizicului faptuitorului fapta prevazuta de legea penala (neprezentarea la unitate) se datoreaza constrangerii fizice la care a fost supus faptuitorul (c) avem o constrangere, dar nu stim daca aceasta a fost fizica sau morala 5. Constrangerea fizica : a. nu poate fi generata de actiunea unui animal b. poate fi generata de un fenomen natural c. nu poate fi generata de actiunea unei alte persoane OBS (a) contraexemplu un caine dresat pazeste pe cel sechestrat, calul arunca din sa pe calaret in vitrina unui magazine, distrugando, etc. 6. Pentru a fi in prezenta constrangerii morale, raul cu care este amenintata persoana in cauza,: a. trebuie sa fie doar grav b. nu trebuie sa fie injust

c.

trebuie sa fie iminent si inevitabil

OBS pentru a fi n prezena constrngerii morale, este necesar ca pericolul cu care este ameninat persoana s fie grav, iminent, inevitabil i injust 7. In cazul constrangerii morale, amenintarea cu un pericol grav : a. trebuie sa vizeze numai viaa sau integritatea corporal a persoanei b. poate viza si proprietatea sau libertatea fizic a persoanei c. poate privi att persoana celui direct ameninat ct i o alt persoan OBS prima trasatura a pericolului cu care se ameninta gravitatea amenintarea cu un pericol grav . (art.46,alin.2,Cpen) gravitatea se analizeaz n raport cu : o de valoarea social ameninat de pericol cel mai adesea, ameninarea vizeaz viaa sau integritatea corporal a persoanei, dar nu sunt excluse nici ipotezele n care ameninarea privete alte valori sociale, cum ar fi proprietatea, libertatea fizic a persoanei o intensitatea posibilei lezri a acestei valori o caracterul ireparabil ori de dificultatea nlturrii consecinelor pericolului

8. Spre deosebire de constrngerea fizic, constrangerea morala : a. este determinat ntotdeauna de o aciune a unei persoane b. presupune o presiune ce se exercit asupra psihicului faptuitorului c. trebuie s fie irezistibil OBS (a) ideea de constrangere morala se raporteaza numai la o persoana un animal, un eveniment, nu poate constringe moral (b) distinctia constrangere fizica constrangere morala o constrngere fizica presiunea exterioar se exercita asupra fizicului persoanei o constrangerea morala presiunea se exercit asupra psihicului persoanei (b) asemanare intre constrangere fizica constrangere morala o art.46,alin.1,Cpen nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista . o art.46,alin.2,Cpen .,nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri morale, exercitata prin amenintarea cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului sau a altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod

9. Raul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale : a. poate fi generat doar de o actiune umana b. trebuie sa vizeze doar persoana faptuitorului c. trebuie s constea intr-o infractiune contra persoanei OBS (a) numai o persoana poate ameninta (constringe moral) cu un rau (b) art.46,alin.2,Cpen .,nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri morale, exercitata prin amenintarea cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului sau a altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod (c) art.46,alin.2,Cpen amenintarea cu un pericol grav pentru pentru persoana faptuitorului sau a altuia infractiune contra persoanei, contra patrimoniului persoanei, etc. 10. Raul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale,: a. trebuie sa fie inevitabil b. trebuie sa fie injust c. poate consta in denunarea unei infraciuni comise anterior de ctre cel amenintat

11. Starea de pericol ce caracterizeaza constrangerea morala, poate fi determinata de : a. actiunea unui animal b. actiunea unei alte persoane c. anumite energii mecanice OBS (a),(c) pot fi surse pentru constrangerea fizica (b) numai o actiune umana moral, moralitate ideea de om, de actiune umana 12. Suntem in prezenta constrangerii morale in cazul : a. sotiei care falsifica un libret CEC, pentru a ascunde cheltuielile mari facute, de teama sotului b. persoanei care comite o infractiune, de teama sa nu fie denuntata la politie pentru comiterea unei alte infractiuni c. exercitrii de violene asupra copilului, pentru a-l determina pe printe s comit o fapt prevzut de legea penal OBS (a) raul cu care este amenintata nu este nici iminent, si nici inevitabil ar putea de

exemplu sa imprumute niste bani pentru a acoperi cheltuielile facute (b) raul cu care este amenintata nu este injust de teama sa nu fie denuntata la politie pentru comiterea unei alte infractiuni (c) este adevarat ca asupra copilului se exercita violente, dar asupra tatalui se exercita o constrangere morala Dei textul legal vorbete de ameninarea cu un ru, doctrina admite c ideea ca constrngere moral nu este incompatibil cu exercitarea de violene fizice asupra persoanei. Aa se ntmpl, spre exemplu, atunci cnd ameninarea este nsoit de violene fizice pentru a-i spori efectul intimidant. De asemenea, violenele fizice pot fi exercitate att asupra persoanei constrnse, ct i asupra unei alte persoane, de regul apropiat celei dinti. 13. Att n cazul constrngerii fizice, ct i n cazul constrngerii morale : a. este nlturat vinovia ca trstur general a infraciunii b. persoana care comite fapta tipic i antijuridic poate fi tras la rspundere penal c. persoana care a exercitat constrngerea va rspunde n calitate de instigator la comiterea faptei

OBS (a),(b) constrangerea fizica si constrangerea morala sunt cause care inlatura caracterul penal al faptei si, pe cale de consecinta, inlatura si raspunderea penala a faptuitorului 14. Sunt cauze care inlatura vinovatia, ca trasatura generala a infractiunii : a. provocarea b. betia completa anume provoocata c. constrangerea morala OBS (a) circumstanta atenuanta legala art.73,lit.b,Cpen infractiune, vinovatie, raspundere penala, individualizarea pedepsei (a) circumstanta agravanta legala art.75,lit.e,Cpen infractiune, vinovatie, raspundere penala, individualizarea pedepsei (c) cauza care inlatura caracterul penal al faptei, pe temeiul lipsei de vinovatie 15. Pentru a inlatura caracterul penal al faptei, constrangerea fizica: a. trebuie sa provina doar din partea unei persoane b. poate sa vina si din partea unui eveniment natural c. trebuie sa provina doar din partea unui animal

OBS a nu se confunda : sursa constrangerii morale doar o persoana sursa constrangerii fizice o persoana, un fenomen natural, un animal, anumite elemente tehnice, etc. 16. Fapta celui care a savarsit acte de complicitate la infractiunea de delapidare, sub amenintarea autorului faptei ca va dezvalui antecedentele sale penale si il va indeparta din serviciu: a. nu este infractiune, fiind savarsita in conditiile constrangerii morale b. nu este infractiune, fiind savarsita in conditiile starii de necesitate c. constituie infractiune OBS (a) nu este o amenintare cu un pericol grav, inevitabil, iminent putea foarte bines a isi caute un alt loc de munca (b) nu se pune problema raportului stare de pericol actiune de salvare nu se poate pune problema starii de necesitate 17. Constrangerea morala inlatura caracterul penal al faptei atunci cand faptuitorul este amenintat cu :

a. dezvaluirea antecedentelor penale b. pierderea locului de munca, intrucat este recidivist c. un pericol grav 18. Constrangerea fizica este o cauza care inlatura : a. infractiunea b. raspunderea penala c. executarea pedepsei 19. Constrangerea morala are semnificatie penala numai daca s-a realizat : a. prin actiuni violente asupra persoanei care trebuie sa savarseasca la comanda fapta prevazuta de legea penala b. prin amenintarea cu un pericol grav c. prin santaj 20. Pericolul grav cu care se ameninta, in cazul constrangerii morale, poate privi : a. averea celui amenintat sau a altei persoane b. numai persoana celui constrans c. demnitatea celui constrans sau a altuia OBS poate privi viata, integritatea corporala, libertatea, demnitatea, averea celui amenintat sau ale altuia

21. Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita din cauza : a. unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista b. unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a opus rezistenta c. unei constrangeri fizice fata de care faptuitorul a ripostat 22. In cazul in care A il urmareste cu toporul pe B, pentru a-l ucide, iar B intra in locuinta unui tert pentru a se salva, fapta de violare de domiciliu va fi comisa in conditiile : a. legitimei aparari b. starii de necesitate c. constrangerii fizice OBS (a) este adevarat ca exista un atac material in sensul cerut de art.44,Cpen, dar pentru ca nu exista si riposta, apararea legitima asa cum cere art.44,Cpen nu se pune problema legitimei aparari (b) exista starea de pericol, actiunea de salvare si proportionalitatea lor, in sensul art.45,Cpen se pune problema starii de necessitate (c) A doar il urmareste, neajungand sa exercite nicio constrangere asupra fizicului lui B nu se pune problema constrangerii fizice

Cazul fortuit cauza care inlatura caracterul penal al faptei Art. 47 - Cazul fortuit Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei mprejurari care nu putea fi prevazuta. OBS conditiile cazului fortuit exemplu un tractorist, in timp ce ara cu tractorul, atinge cu plugul un obuz ramas neexplodat in pamant, din timpul razboiului, care explodeaza si raneste un muncitor agricol peste actiunea faptuitorului se suprapune o alta energie explozia obuzului a carei interventie este imprevizibila, care produce rezultatul socialmente periculos sursa cazului fortuit o fenomene ale naturii, a caror producere nu poate fi prevazuta cutremure, furtuni, trasnete, alunecari de teren, invazia unor insecte o tehnicizarea activitatilor umane de ex, defectarea prematura a unei piese

o conduita imprudenta a unei persoane de ex, aparitia brusca a unei persoane, in fata unui autovehicul o starea maladiva a unei persoane de ex, epilepsie, lesin, atac de cord imprejurarea imprevizibila poate fi : o anterioara actiunii faptuitorului o concomitenta actiunii faptuitorului o subsecventa actiunii faptuitorului fapta care a produs rezultatul socialmente periculos datorita interventiei imprevizibile a unei cauze straine sa fie o fapta prevazuta de legea penala rezultatul socialmente periculos al faptei sa fie consecinta interventiei unei cauze straine de vointa faptuitorului o intre cauza straina si rezultatul socialmente periculos trebuie sa existe o relatie de cauzalitate nu exista caz fortuit daca rezultatul socialmente periculos s-ar fi produs ca urmare a actiunii sau inactiunii faptuitorului si fara interventia neprevazuta a cauzei straine o faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia cauzei straine care a produs rezultatul imprevizibilitatea se refera la interventia cauzei straine, la momentul de aparitie al cauzei straine, si nu la rezultatul socialmente periculos, care poate fi general previzibil

1. Exista caz fortuit atunci cand : a. o persoan este surprins de o alunecare de teren i ucis b. datorit unei alunecri de teren, o main este aruncat pe contrasens, fiind lovit de un camion condus regulamentar c. un defect de fabricaie, la sistemul de direcie al unui autovehicul, determin comiterea unui accident OBS (a) nu, intrucat nu exista o interventie a fortei straine peste o actiune umana domeniul de aplicare al cazului fortuit nu cuprinde situaiile n care o mprejurare exterioar produce prin ea nsi o vtmare a unei valori sociale ocrotite de legea penal asa cum este cazul in raspunsul (a). Aceste evenimente care nu au la baz o conduit uman nu intereseaz dreptul penal. Pentru a fi fost n prezena cazului fortuit era necesar o mprejurare exterioar care sa se suprapuna peste o aciunea umana, iar aceasta suprapunere sa aiba drept consecinta rezultatul socialmente periculos. (b) actiunea umana = conducerea unei masini, forta straina suprapusa actiunii umane = alunecarea de teren, rezultatul socialmente

periculos = lovirea camionului care circula regulamentar, interventia cauzei straine este absolute impredictibila (soferul masinii nu putea prevedea ca, la momentul T0 se va produce o alunecare de teren in spatiul So, in care se afla el) (c) idem explicatia

2. Exista caz fortuit atunci cand : a. un animal sare brusc in fata masinii, iar soferul, pentru a evita lovirea acestuia, intra pe trotuar, unde distruge o vitrina b. un urs ataca turistul aflat la munte, iar acesta reuseste sa ucida animalul c. un pieton apare brusc in fata masinii, iar soferul nu reuseste s ail evite OBS (a),(b) stare de necesitate raportul stare de pericol actiune de salvare proportionalitatea acestora (c) aspectul de impredictibilitate absoluta a interventiei cauzei straine (aparitia pietonului in fata masinii) rezultatul socialmente periculos se produce, in fapt, datorita acestei interventii

3. Un fenomen natural poate determina : a. un caz fortuit b. o constrangere morala c. o legitima aparare OBS (a) originea acestei cauzei straine se poate regsi: o ntr-o fapt a omului un pieton sare brusc n faa mainii care circul regulamentar i este ucis o ntr-un fenomen natural datorit unei alunecri de teren, o main este aruncat pe contrasens, fiind lovit de camionul condus regulamentar de ctre subiect n actul unui animal cprioar sare n faa mainii i este ucis o ntr-o defeciune tehnic un efect de fabricaie la sistemul de direcie al unui autovehicul determin comiterea unui accident (b) numai o actiune umana, spre deosebire de constrangerea fizica (c) numai un atac provenit de la o persoana 4. Actiunea spontana a unui animal, in functie de imprejurarile in care a intervenit, poate determina : a. o legitima aparare

b. c.

un caz fortuit o stare de necesitate

5. In cazul in care autorul nu putea sa prevada rezultatul, dar alte persoane ar fi putut : a. autorul nu va raspunde penal, deoarece suntem in prezenta unui caz fortuit b. autorul nu va raspunde penal, deoarece nu exista un element constitutive al infractiunii c. autorul va raspunde penal, fiind cazul unei culpe fara prevedere OBS art.19,Cpen vinovatia intentia sau culpa o intentia directa prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savrsirea acelei fapte o intentia indirecta prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui o culpa cu prevedere prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce o culpa fara prevedere nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada din cele patru variante, cea care s-ar putea confunda cu situatia din grila este culpa fara

prevedere insa, cazul dat nici culpa fara prevedere de vreme ce : o conditia impusa de art.19,Cpen faptuitorul trebuia si putea sa prevada rezultatul o in grila autorul nu putea sa prevada rezultatul m 6. Imposibilitatea de prevedere a interventiei fortei straine, in situatia cazului fortuit, este: a. subiectiva b. generala c. obiectiva OBS tine de limitele cunoasterii umane, iar nu de limitele cunostintelor faptuitorului 7. Exista caz fortuit atunci cand fapta prevazuta de legea penala, savarsita de subiect, se datoreaza : a. neprevederii de catre acesta a rezultatului socialmente periculos b. unei imprejurari care nu putea fi prevazuta de acesta c. unei comportari imprudente a acestuia OBS (a),(b) impredictibilitatea absoluta, generala si obiectiva, trebuie sa vizeze interventia cauzei straine, iar nu producerea

rezultatului socialmente periculos, care poate fi general predictibila (c) culpa infractiune raspundere penala 8. In situatia cazului fortuit, faptuitorul : a. nu prevede posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, ca urmare a actiunii sau inactiunii sale, deoarece considera ca acesta nu se va produce b. este in imposibilitatea de a prevedea interventia unei imprejurari care, suprapusa pe actiunea sau inactiunea sa, a produs rezultatul socialmente periculos c. nu prevede posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, ca urmare a actiunii sau inactiunii sale, desi trebuia si putea sa il prevada OBS grila care speculeaza confuzii (a) impredictibilitatea nu vizeaza rezultatul socialmente periculos enuntul nu corespunde nici macar definitiei culpei o culpa cu prevedere prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce o culpa fara prevedere nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada

(b) impredictibilitatea absoluta, generala si obiectiva, vizeaza interventia cauzei straine, iar nu producerea rezultatului socialmente periculos, care poate fi general predictibila (c) culpa fara prevedere (culpa simpla sau neglijenta) 9. In situatia cazului fortuit, imprejurarea care atrage producerea rezultatului socialmente periculos poate fi : a. numai anterioara actiunii faptuitorului b. anterioara sau concomitenta actiunii faptuitorului c. subsecventa actiunii faptuitorului OBS anterioara, concomitenta sau subsecventa actiunii faptuitorului 10. In fapt, in situatia cazului fortuit, rezultatul socialmente periculos este produs de : a. actiunea faptuitorului b. inactiunea faptuitorului c. cauza straina 11. Exista caz fortuit atunci cand : a. autorul insult victima, iar aceasta, datorit unei afeciuni cardiace grave i nedescoperite, decedeaz b. o stanca se desprinde de pe versantul unui munte si cade pe sosea, izbind o masina, cu

consecinta mortii soferului, singura persoana aflata in masina c. o caprioara sare brusc in fata masinii si este ucisa OBS (a) insulta nu mai este incriminata in Cpen prin urmare, nefiind o fapta prevazuta de legea penala, nu se pune problema cazului fortuit (b) nu este caz fortuit pentru ca, in acest caz, mprejurare exterioar produce prin ea nsi o vtmare a unei valori sociale ocrotite de legea penal nu exista ideea de suprapunere a cauzei straine pe actiunea sau inactiunea faptuitorului (c) cauza straina impredictibila absolute (aparitia brusca a caprioarei in fata masinii), actiunea faptuitorului (conducerea masinii) rezultatul socialmente periculos (uciderea caprioarei)

12. Cazul fortuit inlatura : a. direct, raspunderea penala b. existena culpei ca element constitutiv al infraciunii c. existena vinoviei ca trstur general a infractiunii

OBS (a) indirect, pe cale de consecinta, ca urmare a inlaturarii caracterului penal al faptei (b),(c aspect specific numai cazului fortuit cazul fortuit nltur att existena culpei ca element constitutiv al infraciunii, ct i existena vinoviei ca trstur general a acesteia tocmai pentru ca inlatura culpa, s-a pus problema inutilitatii acestei institutii in Cpen 13. Impredictibilitatea care caracterizeaza cazul fortuit desemneaza faptul ca : a. faptuitorul nu a prevazut interventia cauzei straine, desi putea si trebuia sa prevada b. nicio persoana nu putea sa prevada interventia cauzei straine c. faptuitorul nu a prevazut interventia cauzei straine, desi o alta persoana ar fi putut sa o prevada OBS (a) culpa fara prevedere (b) cazul fortuit o ca orice alta cauza care inlatura caracterul penal al faptei cazul fortuit inlatura caracterul penal al faptei pe temeiul inexistentei vinovatiei ca trasatura generala a infractiunii

o ca aspect specific cazului fortuit de vreme ce nicio persoana nu putea sa prevada si de vreme ce, in oricare dintre formele vinovatiei, se cere, direct sau implicit, ca faptuitorul sa poata sa prevada, urmeaza ca situatia cazului fortuity nltur si existena culpei ca element constitutiv al infraciunii (c) un domeniu intermediar o nu exista nici caz fortuit, dar nici culpa fara prevedere in acest caz, faptuitorul va fi achitat pentru inexistenta unui element constitutiv al infractiunii respective (art.10,lit.d,Cproc.pen) o lipsesc intentia sau culpa, ca element constitutiv al infractiunii toate cauzele care inlatura caracterul penal al faptei faptuitorul va fi achitat in temeiul art.10,lit.e,Cproc.pen 14. In situaia n care victima, rnit n urma unei agresiuni, decedeaz din cauza unui incendiu izbucnit n spital, aceasta imprejurare : a. nu constituie un caz fortuit b. constituie un caz fortuit c. ntrerupe legtura cauzal dintre aciunea iniial a agresorului i rezultat OBS

cazul fortuit are vocaie de a interveni i n materia raportului de cauzalitate intrerupe legatura de cauzalitate spre deosebire de celelalte cause care inlatura caracterul penal al faptei, cazul fortuit are un caracter polivalent : o nltur existena vinoviei ca trstur general a o nltur existena culpei ca element constitutiv al infraciunii o are vocaie de a interveni i n materia raportului de cauzalitate poate sa intrerupa raportul de cauzalitate 15. Cazul fortuit cauza care inlatura caracterul penal al faptei exista numai daca : a. rezultatul faptei este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta b. rezultatul faptei este consecinta unei imprejurari imprevizibile sau insurmontabile c. faptuitorul se afla in imposibilitatea de a actiona altfel OBS (b) in civil, forta majora

16. Pentru a inlatura existenta infractiunii, este suficienta :

a. imposibilitatea subiectiva de prevedere a rezultatului socialmente periculos b. imposibilitatea generala si obiectiva de prevedere a rezultatului socialmente periculos c. imposibilitatea absoluta de prevedere a rezultatului socialmente periculos OBS a nu se confunda doua aspecte diferite : imposibilitatea de a prevedea rezultatul la care se refera implicit art.19,Cpen o intentia directa prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savrsirea acelei fapte o intentia indirecta prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui o culpa cu prevedere prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce o culpa fara prevedere nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada in toate cele patru cazuri, se admite o forma de vinovatie pornind de la existenta posibilitatii faptuitorului de a prevedea deci de la o posibilitate subiectiva imposibilitatea subiectiva de prevedere = absenta vinovatiei = absenta infractiunii de aceea, s-a spus ca, de vreme ce este suficienta o imposibilitate subiectiva de a

prevedea rezultatul socialmente periculos, de ce am mai avea nevoie de institutia cazului fortuit daca s-a constatat ca faptuitorul X nu putea sa prevada, de ce trebuie sa se constate si ca nicio alta persoana nu ar fi putut sa prevada ? redundanta a institutiei cazului fortuit pentru ca exonerarea de raspundere oricum va interveni ca effect al dispozitiilor legale care conditioneaza existenta infractiunii de existenta intentiei sau a culpei imposibilitatea absoluta, obiectiva si generala de a prevedea interventia cauzei specifica cazului fortuit

Iresponsabilitatea cauza care inlatura caracterul penal al faptei Art. 48 Iresponsabilitatea Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, n momentul savrsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapn pe ele.

OBS conditiile starii de iresponsabilitate faptuitorul sa aiba incapacitatea psihica intelectiva si volitiva cu privire la actiunile si inactiunile sale starea de incapacitate psihica sa existe in momentul savarsirii faptei o conditia este indeplinita si in cazul in care, dupa savarsirea faptei, faptuitorul si-a recapatat capacitatea intelectiva si volitiva o conditia nu este indeplinita in urmatoarele ipoteze : o faptuitorul si-a provocat singur starea de incapacitate psihica de ex, faptuitorul s-a culcat si a adormit in timpul serviciului si nu sia indeplinit obligatiile de paza si de asigurare a serviciului medical de urgenta o faptuitorul a acceptat sa i se provoace starea de incapacitate psihica de ex, faptuitorul a acceptat sa fie hipnotizat sau narcotizat, pentru a invoca aceasta stare in aparare o la momentul savarsirii faptei, faptuitorul avea capacitatea psiho-fizica intelectiva si volitiva, dar si-a pierdut-o dupa savarsirea faptei incapacitatea psiho-fizica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale sau altor cauze fapta savarsita in starea de iresponsabilitate sa fie o fapta prevazuta de legea penala

1. Constituie cause care inlatura responsabilitatea: a. starea de betie b. minoritatea c. iresponsabilitatea OBS Codul nostru penal reglementeaz trei cauze care exclud responsabilitatea : o iresponsabilitatea art.48,Cpen o beia involuntara si completa art.49,Cpen o minoritatea art.50,Cpen 2. Nu raspunde penal persoana care : a. nu a implinit 14 ani b. comite o fapta penala in stare de somnambulism c. este orbita de gelozie si isi ucide astfel sotia infidela OBS (a) incapacitate penala pana la implinirea varstei de 14 ani nu raspunde penal (b) iresponsabilitate determinata de alte cauze art.48,Cpen iresponsabilitatea se datoreaza :

o alienatiei mintale o altor cauze exemple somnul, somnambulismul, strile hipnotice, cu conditia ca faptuitorul sa nu isi fi provocat anume aceste stari sau sa fi acceptat sa ii fie induse de o alta persoana 3. In sensul art.48,Cpen, in categoria alte cauze care pot determina iresponsabilitatea faptuitorului se pot include : a. minoritatea faptuitorului b. starea de betie involuntara si incomplete in care se afla faptuitorul c. starea de hipnoza indusa de catre medic, faptuitorului , fara consimtamantul acestuia OBS (a),(b) sunt reglementate distinct de legiuitor ca si cause care inlatura vinovatia ca trasatura generala a infractiunii 4. Conform legii penale, este considerata iresponsabila persoana care : a. sufera de o grava alienatie mintala permanenta b. in momentul savarsirii faptei, era sub imperiul unei stari de tulburare sau emotie determinate de actele provocatoare ale victimei

c. nu a prevazut rezultatul, desi putea si trebuia s ail prevada OBS (b) este o circumstanta atenuanta legala provocarea art.73,lit.b,Cpen in jurisprudenta s-a decis ca, starea de tulburare provocata de comportarea victimei, oricat de scandaloasa ar fi fost aceasta, nu poate conduce la aplicare dispozitiilor privind iresponsabilitatea (c) este culpa fara prevedere art.19,alin.2,lit.b,Cpen 5. In cazul iresponsabilitatii, incapacitatea psiho-fizica trebuie : a. sa fie permanenta b. sa fie congenitala c. sa existe la momentul savarsirii faptei OBS (a),(b) incapacitatea psiho-fizica poate fi : o permanenta sau temporara o congenitala sau survenita (c) art.48,Cpen nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cause, nu putea sa-si dea seama de actiunile

sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapan pe ele. 6. In cazul iresponsabilitatii, incapacitatea psiho-fizica trebuie : a. sa fie permanenta b. sa fie congenitala c. sa existe la momentul savarsirii faptei 7. Iresponsabilitatea inlatura caracterul penal al faptei deoarece : a. inlatura un element din continutul constitutiv al infractiunii b. inlatura vinovatia ca trasatura generala a infractiunii c. inlatura raspunderea penala 8. Conform legii penale, este considerata iresponsabila persoana care : a. n timpul somnului, rostete cuvinte injurioase la adresa altei persoane b. fura, fiind cleptomana c. in momentul savarsirii faptei, se gasea intro stare de hipnoza indusa potrivit vointei sale OBS (a) insulta nu mai este incriminata in Cpen nu se mai pune mai departe problema iresponsabilitatii intr-un astfel de caz, de vreme ce nu avem o fapta prevazuta de legea penala

(a) afectiune psihica (c) starea i-a fost indusa cu acordul sau nu se va retine starea de iresponsabilitate 9. n cazul infraciunilor cu durat de consumare, iresponsabilitatea va inlatura caracterul penal al faptei : a. chiar daca este temporara b. daca subzista pe toat perioada comiterii faptei c. chiar daca subzista doar partial pe durata comiterii faptei OBS (a) starea de iresponsabilitate poate fi permanenta sau temporara, ceea ce se cere fiind doar faptul ca ea sa existe la momentul savarsirii faptei (b),(c) o daca starea de iresponsabilitate subzista pe toata durata de consumare a faptei se inlatura caracterul penal al faptei pe cale de consecinta, se inlatura integral raspunderea penala daca starea de iresponsabilitate subzista doar pe o anumita durata din consumarea infractiunii nu se inlatura caracterul penal al faptei in integralitatea ei autorul va rspunde pentru partea din aciune comis n stare de responsabilitate

10. Nu este inlaturat caracterul penal al faptei atunci cand: a. starea de iresponsabilitate nu a existat la momentul comiterii faptei, dar a intervenit ulterior b. starea de iresponsabilitate s-a instalat pe parcursul savarsirii faptei, ca efect al afectiunilor psihice de care suferea faptuitorul c. dupa savarsirea faptei, faptuitorul si-a recapatat capacitatea intelectiva si volitiva OBS nu este inlaturat caracterul penal al faptei fapta este infractiune (a) daca starea de iresponsabilitate nu a existat la momentul savarsirii faptei infractiune raspundere penala (b) daca s-a instalat pe parcursul savarsirii faptei la momentul savarsirii faptei starea de iresponsabilitate nu a existat infractiune raspundere penala (c) daca faptuitorul si-a recapatat starea de responsabilitate dupa savarsirea faptei a fost iresponsabil in cursul savarsirii faptei se inlatura caracterul penal al faptei 11. In situatia in care hotararea infractionala a fost luata in starea de responsabilitate si executarea a inceput in aceasta stare, daca pe parcursul executarii s-a instalat starea de

irespondsabilitate, pe fondul unor afectiuni psihice de care suferea faptuitorul, acesta : a. nu va raspunde penal pentru fapta respectiva b. va raspunde penal pentru o tentativa la fapta respectiva c. va raspunde penal pentru o infractiune consumata OBS (a) la momentul luarii hotararii infractionale, ca si la momentul inceperii executarii era responsabil raspunde penal (b) ..executarea a inceput nu mai putem discuta de o tentative 12. Iresponsabilitatea se deosebeste de alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei prin aceea ca : a. nu afecteaz tipicitatea i antijuridicitatea faptei b. face posibil aplicarea unor msuri de siguran c. nltur cea de-a treia trstur general a infraciunii vinovia OBS iresponsabilitatea este : o cauza care inlatura caracterul penal al faptei

o cauza care inlatura responsabilitatea (c) este un element comun tuturor cauzelor care inlatura caracterul penal al faptei 13. Iresponsabilitatea se aseamana cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei prin aceea ca : a. nltur culpa ca element constitutiv al infractiunii b. exclude posibilitatea aplicrii unei pedepse sau msuri educative c. nltur raspunderea civila OBS (a) numai cazul fortuit are aceasta caracteristica (b) pe cale de consecinta (c) iresponsabilitatea nu inlatura raspunderea civila 14. Este o cauza personala si generala care inlatura caracterul penal al faptei : a. lipsa dublei incriminari b. iresponsabilitatea c. lipsa pericolului social OBS (a) cauza speciala, (c) cauza reala 15. In sensul art.48,Cpen, iresponsabilitatea inlatura caracterul penal al faptei atunci cand, in momentul savarsirii faptei, faptuitorul este :

a. bolnav mintal sau toxicoman b. intoxicat cronic prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substante c. alienat mintal OBS (a) toxicomanul = consumator voluntar isi provoaca singur starea de iresponsabilitate nu este inlaturat caracterul penal al faptei sale (b) intoxicat cronic aspectul voluntar idem (c) art.48,Cpen 16. Iresponsabilitatea faptuitorului trebuie retinuta atunci cand, in momentul comiterii faptei prevazute de legea penala, acesta: a. se afla in stare de betie accidentala completa produsa de droguri b. nu putea sa isi dea seama de actiunile sau inactiunile sale, din cauza schizofreniei paranoide de care sufera c. avea discernamantul abolit din cauza betiei cronice OBS (a) betie accidentala completa art.49,alin.1,Cpen starea de betie

involuntara completa produsa de alcool sau cu alte substante art.49,alin.1,Cpen cand se datoreaza drogurilor se numeste betie rece (b) schizofrenia paranoida abolirea totala a discernamantului art.48,Cpen (c) discernamantul abolit din cauza betiei cornice faptuitorul isi induce starea de iresponsabilitate nu se va retine iresponsabilitatea drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei 17. a. b. c. Iresponsabilitatea faptuitorului presupune: diminuarea discernamantului abolirea discernamantului tulburari psihice de comportament

18. In conditiile in care faptuitorul isi provoaca din culpa starea de iresponsabilitate si in aceasta stare ucide o persoana: a. va raspunde pentru o infractiune de omor b. va raspunde pentru o ucidere din culpa c. fapta sa nu constituie infractiune deoarece era iresponsabil in momentul comiterii ei OBS (a) lipseste intentia deci, nu se poate retine un omor (b) exista culpa ucidere din culpa

(c) va raspunde penal intrucat si-a provocat starea de iresponsabilitate, fiind fara relevanta din perspectiva raspunderii penale faptul ca si-a provocat-o din culpa exista vinovatie culpa exista raspundere penala

Betia cauza care inlatura caracterul penal al faptei Art. 49 - Betia (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, n momentul savrsirii faptei, se gasea, datorita unor mprejurari independente de vointa sa, n stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante.

(2) Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu nlatura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta. OBS formele starii de betie betia involuntara completa o cauza care inlatura caracterul penal al faptei (art.49,alin.1,Cpen) o singura form de betie care nltur responsabilitatea o survine atunci cnd subiectul a ajuns n mod involuntar s consume substanele care iau provocat aceast stare sau subiectul a consumat voluntar substanele respective dar s-a aflat n eroare cu privire la natura sau efectele lor beia involuntar incomplet o nu se bucur de o reglementare n codul nostru penal o nu nltur vinovia o poate fi reinut ca o circumstan atenuant judiciar beia voluntar incomplet o nu se bucur de o reglementare n codul nostru penal o nu nltur vinovia o semnificaie juridic o circumstan atenuant

o circumstanta agravant o element constitutiv al infraciunii : beia voluntar complet art.49 alin.2 C.pen o nu nltur caracterul penal al faptei o nu inlatura vinovatia o semnificatie juridica o circumstan atenuant o circumstanta agravant o element constitutiv al infraciunii exemple prezena la serviciu n stare de ebrietate (art.275 C.pen), conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de ctre o persoan aflat n stare de ebrietate. o betia voluntara calificata (preordinara sau premediatata) este intotdeauna o circumstanta agravanta legala (art.75,alin.1,lit.e,Cpen) o betia voluntara simpla poate fi o circumstanta atenuanta judiciara, intrucat faptuitorul nu si-a provocat aceasta stare cu intentia de a savarsi fapta

1. In sensul art.49,Cpen, starea de betie involuntara si incompleta : a. poate fi produsa numai de consumul de alcool b. nu poate fi produsa de consumul de droguri c. poate fi produsa de administrea unor medicamente susceptibile de a produce un efect ebriant OBS (a) art.49,alin.1,Cpen nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, se gasea, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, in stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante. (b) efectele consumului de droguri sunt asimilate beiei, vorbindu-se n acest caz de o aa-numit beie rece.

(c) starea de beie poate fi determinat i de alte substane n afara alcoolului i drogurilor, aa cum se ntmpl n cazul administrrii unor medicamente susceptibile de a produce un efect similar. 2. Inlatura responsabilitatea starea de betie : a. involuntara incompleta b. voluntara completa c. involuntara completa OBS (a) poate fi o circumstanta atenuanta (b) poate fi o circumstanta atenuanta sau o circumstanta agravanta art.49,alin.2,Cpen Starea de betie voluntara si completa produsa de alcool sau de alte substante nu inlatura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta. (c) art.49,alin.1,Cpen nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, se gasea, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, in stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante.

3. Suntem in prezenta unei cauze care inlatura responsabilitatea, in cazul persoanei care comite o fapta prevazuta de legea penala : a. aflandu-se sub efectul stupefiantelor de care era dependenta b. intr-o stare de betie involuntara incompleta c. avand varsta de 13 ani OBS (a) stupefiantelor de care era dependenta or, betia trebuie sa fie involuntara (b) betia trebuie sa fie involuntara si completa art.49,alin.2,Cpen (c) starea de minoritate art.50,Cpen 4. Suntem in prezenta unei cauze care inlatura responsabilitatea, in cazul persoanei care comite o fapta prevazuta de legea penala : a. aflandu-se intr-o stare de hipnoza provocata la cererea sa pentru a-I spori puterea fizica b. a consumat n mod involuntar substane care i-au provocat starea de betie c. a ajuns intr-o stare de betie completa, consumand voluntar substane al caror efect ebriant nu il cunostea

OBS cauze care inlatura responsabilitatea iresponsabilitatea (art.48,Cpen), betia (art.49,Cpen), minoritatea (art.50,Cpen) (a) starea de iresponsabilitate nu trebuie sa fie provocata anume de insusi faptuitor sau sa ii fie indusa cu acordul sau (b) betia este involuntara, dar nu este si completa nu inlatura caracterul penal al faptei (c) betia este involuntara, caci persoana respective s-a aflat in eroare in privinta efectelor ebriante generate de consumul acelor substanta; de asemenea, betia este si completa inlatura caracterul penal al faptei (art.49,alin.1,Cpen)

5. Betia voluntara incompleta poate constitui : a. cauza care inlatura caracterul penal al faptei b. circumstanta atenuanta c. element constitutiv al infractiunii OBS (a) singura forma de betie care are acest effect este betia involuntara incompleta art.49,alin.1,Cpen

(b),(c) atentie la faptul ca betia voluntara, poate sa aiba aceeasi relevanta juridical, fie ca este completa sau incompleta, o agravanta o atenuanta o element constitutive al infractiunii 6. O persoana aflata in stare de betie voluntara incompleta : a. nu va raspunde penal b. poate invoca eroarea de fapt, pentru fapta comisa sub imperiul acestei stari c. va putea raspunde penal, dar i se va retine intotdeauna o circumstanta atenuanta judiciara OBS (a) betie voluntara incompleta raspunde penal (b) o stiindu-se mai rezistent la consumul de alcool de tipul X, faptuitorul a dorit sa consume alcool de acest tip; prietenii de pahar au dorit sa faca o gluma si, fara stirea acestuia, i-au pus in pahar alcool de tipul Y, care i-a provocat starea de betie faptuitorul poate invoca eroarea de fapt o eroarea de fapt poate fi invocate atat in cazul betiei involuntare, cat si in cazul betiei voluntare

(c) va putea raspunde penal va raspunde penal, i se va retine intotdeauna o circumstanta atenuanta judiciara circumstantele judiciare raman la aprecierea instantei 7. Starea de beie involuntar incomplet: a. este reglementata in art.49,alin.2,Cpen b. poate fi reinut de ctre instane ca o circumstan atenuant judiciar c. nu se bucur de o reglementare n codul nostru penal OBS (a) art.49,alin.2,Cpen reglementeaza betia voluntara completa atentie betia incompleta, indiferent ca este voluntara sau involuntara, nu are reglementare in Cpen 8. Responsabilitatea poate fi analizata : a. in raport cu momentul savarsirii faptei, fara nicio exceptie b. in raport cu starea de minoritate c. in raport cu momentul savarsirii faptei, cu o exceptie OBS (a),(b)

o REGULA in raport cu momentul savarsirii faptei o EXCEPTIA actio libera in causa Exemple actio libera in causa actiunea a fost, de fapt, libera faptuitorul va fi considerat ca fiind responsabil la momentul savarsirii faptei, desi realmente nu era, tocmai in considerarea faptului ca, la momentul la care si-a provocat starea de iresponsabilitate, era responsabil o cazurile de provocare deliberata a starii de iresponsabilitate la momentul savarsirii faptei era in stare de iresponsabilitate, dar raspunderea penala se stabileste in raport cu momentul anterior savarsirii faptei, cand faptuitorul era responsabil o faptuitorul accepta sa fie hipnotizat de o alta persoana o faptuitorul adoarme in timpul executarii unei actiuni susceptibile de a duce la comiterea unei infractiuni (c) actio libera in causa 9. Pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in aceasta stare, betia trebuie sa fie : a. voluntara si completa b. acidentala si completa c. preordinata

10. Starea de betie poate constitui o circumstanta agravanta, atunci cand este : a. preordinata b. acidentala c. completa OBS (a) este intotdeauna o agravanta art.75,alin.1,lit.e,Cpen (b) accidentala = involuntara o involuntara completa este cauza care inlatura caracterul penal al faptei art.49,alin.1,Cpen o involuntara incompleta poate fi retinuta numai ca o atenuanta judiciara () completa : o completa involuntara este cauza care inlatura caracterul penal al faptei art.49,alin.1,Cpen o completa voluntara art.49,alin.2,Cpen agravanta sau atenuanta 11. Starea de betie voluntara completa este : a. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei b. o circumstanta judiciara bivalenta c. numai o circumstanta agravanta OBS

(a) betia involuntara completa art.49,alin.1,Cpen (b),(c) betia voluntara completa art.49,alin.2,Cpen agravanta sau atenuanta 12. Starea de betie accidentala completa este : a. o circumstanta atenuanta b. o circumstanta agravanta c. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei OBS accidentala = involuntara = fortuita 13. a. b. c. Starea de betie accidentala completa este : inlatura in mod direct raspunderea penala inlatura infractiunea atrage atenuarea raspunderii penale

OBS (a) in mod indirect, pe cale de consecinta (b),(c) in mod direct, inlatura caracterul penal sau infractional al faptei pe cale de consecinta, inlatura si raspunderea penala deci, o inlatura, nu o atenueaza 14. Starea de betie accidentala incompleta poate constitui : a. o cauza care inlatura infractiunea

b. o circumstanta atenuanta sau agravanta judiciara c. numai o circumstanta atenuanta judiciara 15. Betia voluntara : a. inlatura caracterul penal al faptei b. nu constituie o circumstanta atenuanta legala c. constituie o circumstanta agravanta legala, atunci cand este premeditata

16. Pentru a produce obligatoriu consecinte juridice, betia trebuie sa fie : a. accidentala si completa b. premeditata c. involuntara si completa OBS pentru a produce obligatoriu consecinte juridice cand este expres prevazuta de lege ca avand o consecinta juridical monovalenta o cauza care inlatura caracterul penal al faptei art.49,alin.1,Cpen betia involuntara si incomplete o circumstanta agravanta legala art.75,alin.1,lit.e,Cpen betia premeditate restul formelor betiei nu produc obligatoriu o consecinta juridica instanta poate, dupa

caz, sa retina betia involuntara incomplete, betia voluntara completa drept circumstante judiciare prin urmare, daca nu sunt retinute in aceasta calitate, celelalte forme de betie nu produc (obligatoriu) consecinte juridice 17. In cazul in care autorul consuma bauturi alcoolice, desi stie ca in aceasta stare isi pierde controlul asupra actiunilor sale si devine extrem de violent, iar mai apoi ucide o persoana : a. fapta va fi comisa in stare de iresponsabilitate b. va raspunde penal numai daca se face dovada ca starea de betie a fost provocata cu intentie pentru a omora victima c. va urma sa raspunda pentru infractiunea de omor OBS (a) nu se pune problema iresponsabilitatii dat fiind ca isi provoaca starea respectiva (b),(c) va raspunde penal o eventuala retinere a aspectului invocat in grila ar putea fi valorificat pe temeiul unei agravante sau atenuante, in functie de speta data 18. Betia voluntara completa : a. inlatura caracterul penal al faptei

b. este o cauza de impunitate c. poate constitui o circumstanta agravanta legala sau atenuanta

Minoritatea cauza care inlatura caracterul penal al faptei Art. 50 - Minoritatea faptuitorului Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita de un minor care la data comiterii acesteia nu ndeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal. OBS art.99,alin.1,Cpen minorul care nu a implinit 14 ani nu raspunde penal o prezumtie absoluta de incapacitate o se prezuma absolut ca minorul sub 14 ani nu are discernamant prezumtie absoluta de incapacitate penala o minorul sub 14 ani nu poate fi subiect activ al infractiunii art.99,alin.2,Cpen minorul intre 14 ani impliniti si 16 ani neimpliniti in momentul savarsirii infractiunii raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant o prezumtie relativa de lipsa de discernamant o se prezuma relativ ca minorul de varsta intermediara nu are discernamant prezumtie relativa de incapacitate penala in favoarea minorului de varsta intermediara

o in raport cu unele situatii minorul are capacitate penala, iar in raport cu altele nu are aceasta capacitate o daca nu se face dovada existentei discernamantului, minorul de varsta intermediara nu poate fi subiect activ al infractiunii, el aflandu-se in aceeasi situatie cu a minorului care nu implinise varsta de 14 ani in momentul savarsirii faptei minorul care a implinit 16 ani pana in momentul savarsirii infractiunii se prezuma relativ ca are capacitate penala o prezumtie relativa de capacitate penala o daca se dovedeste ca, in realitate, minorul a fost lipsit de aceasta capacitate, el nu poate fi subiect activ al infractiunii sfera persoanelor minore in sensul art.50,Cpen minoritatea faptuitorului : o minorul sub 14 ani o minorul intre 14 si 16 ani care a savarsit fapta fara discernamant OBS conditiile starii de minoritate sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala la data savarsirii faptei, faptuitorul sa nu indeplineasca conditiile legale pentru a raspunde penal o la data savarsirii faptei, minorul nu implinise 14 ani

o la data savarsirii faptei, minorul avea intre 14 ani impliniti si 16 ani neimpliniti si a savarsit fapta fara discernamant

1. In cazul minorului opereaza : a. o prezumtie absoluta de lipsa a discernamantului, daca are sub 14 ani b. o prezumtie absoluta in sensul absentei discernamantului, daca are intre 14 ani si 16 ani c. o prezumtie relativa de lipsa a discernamantului, daca are peste 16 ani OBS minor care nu a implinit 14 ani prezumtie absoluta de lipsa a discernamantului minor de varsta intermediara 14 16 ani prezumtie relativa de lipsa a discernamantului minor care a implinit 16 ani prezumtie relativa de existenta a discernamantului 2. Nu poate constitui infractiune fapta prevazuta de legea penala comisa de un minor in varsta de : a. 17 ani b. 13 ani c. 5 ani

OBS minor sub 14 ani prezumtie absoluta de incapacitate penala 3. Minoritatea este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei deoarece : a. inlatura un element din continutul constitutiv al infractiunii b. inlatura o trasatura a infractiunii c. inlatura pedeapsa 4. In cazul infractiunilor progresive, pentru ca minoritatea sa inlature caracterul penal al faptei, aceasta trebuie sa existe : a. la momentul savarsirii b. la momentul epuizarii c. la momentul producerii primului rezultat 4. Atunci cand savarsesc o fapta penala, nu raspund niciodata penal : a. minorii care nu au implinit 14 ani b. minorii care nu au implinit 18 ani c. minorii care nu au implinit 15 ani 5. In cazul faptuitorului minor cu varsta cuprinsa intre 14 ani si 16 ani neimpliniti : a. prezumia lipsei de discernamant poate fi rsturnat prin dovada contrar

b. opereaza o prezumie nesusceptibil de proba contrar c. opereaz o prezumie n sensul existenei discernmntului OBS faptuitor minor intre 14 si 16 ani opereaz tot o prezumie a lipsei discernmntului, ca si in cazul minorului sub 14 ani, dar aceast prezumie poate fi rsturnat prin dovada contrar, adic prin proba existenei discernmntului existena discernmntului se stabilete pe baza concluziei unei expertize de specialitate i ea se raporteaz ntotdeauna la fapta concret de aceea, este posibil ca, n ipoteza comiterii de ctre minor a mai multor fapte prevzute de legea penal, n raport cu unele s se constate prezena discernmntului iar n raport cu altele s se stabileasc absena acestuia 6. In cazul faptuitorului minor sub 14 ani : a. opereaz o prezumie absolut n sensul lipsei discernmntului b. opereaza o prezumie nesusceptibil de proba contrar c. nu va rspunde penal niciodat, cu unele excepii OBS faptuitor minor sub 14 ani

opereaz o prezumie absolut n sensul lipsei discernmntului, prezumie nesusceptibil de proba contrar indiferent de gradul de dezvoltare psiho-fizic a minorului i indiferent de natura infraciunii comise n acest caz, minorul nu va rspunde penal niciodat, fr excepie 7. In cazul faptuitorului minor care a implinit 16 ani : a. opereaz o prezumie absoluta n sensul existenei discernmntului b. vinovia lui nu ar putea fi nlturat n temeiul beiei sau iresponsabilitii, asa cum se ntmpl n cazul majorului c. prezumia existentei discernamantului poate fi rsturnat prin dovada contrar OBS faptuitor minor care a implinit 16 ani opereaz o prezumie n sensul existenei discernmntului aceasta nu nseamn c vinovia minorului aflat n aceast situaie nu ar putea fi nlturat n temeiul beiei sau iresponsabilitii, la fel cum se ntmpl i n cazul majorului 8. Fata de minorul care a savarsit fapte prevazute de legea penala si care nu raspunde penal si se pot dispune : a. masuri educative

b. c.

masuri de siguranta masuri de ocrotire

9. Minoritatea faptuitorului este: a. o cauza personala b. o circumstanta personala c. o stare de atenuare a pedepsei OBS atentie la distinctia dintre notiunile : cauze de atenuare o stari de atenuare starea de minoritate si tentative o circumstante de atenuare minoritatea faptuitorului poate fi o cauza care inlatura caracterul penal al faptei o stare de atenuare a pedepsei o cauza de diferentiere a sanctiunilor de drept penal 10. n ipoteza n care minorul a nceput comiterea unei infraciuni continuate nainte de mplinirea vrstei de 14 ani i a continuat, cu discernmnt, comiterea faptei si dup acest moment : a. nu va rspunde penal b. va rspunde numai pentru actele svrite dup mplinirea vrstei de 14 ani

c. va rspunde penal pentru toate actele de executare care intra in elemental material al infractiunii 11. n ipoteza n care minorul a nceput comiterea unei infraciuni progresive nainte de mplinirea vrstei de 14 ani : a. este inlaturat caracterul penal al faptei b. nu va rspunde penal niciodata, fara exceptie c. va rspunde penal numai daca rezultatul socialmente periculos mai grav s-a produs dupa implinirea acestei varste OBS atentie a inceput savarsirea faptei inainte de implinirea varstei de 14 ani nu va raspunde penal niciodata la infractiunea progresiva caraterul penal al faptei este inlaturat daca actiunile au fost savarsite inainte ca minorul sa implineasca 14 ani, chiar daca rezultatul faptei se produce dupa implinirea varstei de 14 ani 12. n ipoteza n care minorul a nceput comiterea unei infraciuni continuate nainte de mplinirea vrstei de 14 ani i a continuat comiterea faptei si dup acest moment : a. caracterul penal al faptei poate fi inlaturat daca nu se dovedeste existenta

discernamantului in savarsirea actelor executate dupa implinirea varstei de 14 ani b. faptuitorul nu va rspunde penal c. faptuitorul poate rspunde penal OBS pentru infractiunile cu durata de consumare in timp, avem doua cazuri distincte : pentru infractiunile continue si pentru infractiunile continuate o caracterul penal al faptei este inlaturat numai daca nu se dovedeste existenta discernamantului, pentru actele de executare savarsite dupa implinirea varstei de 14 ani o daca se dovedeste existenta discernamantului se aplica principiul unicitatii ilicitului penal pentru infractiunile progresive caraterul penal al faptei este inlaturat daca actiunile au fost savarsite inainte ca minorul sa implineasca 14 ani, chiar daca rezultatul faptei se produce dupa implinirea varstei de 14 ani Streteanu in ipoteza n care minorul a nceput comiterea unei infraciuni cu durat de consumare nainte de mplinirea vrstei de 14 ani i a continuat, cu discernmnt, comiterea faptei dup acest moment, el va rspunde numai pentru actele svrite dup mplinirea vrstei de 14 ani. Face excepie infraciunea progresiv n cazul creia, pentru angajarea

rspunderii penale a minorului este necesar ca aciunea s fi fost comis n perioada n care a acionat cu discernmnt

13. Minoritatea faptuitorului este: a. o circumstanta atenuanta personala b. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei c. cauza de diferentiere a sanctiunilor de drept penal OBS (a) nu este circumstanta, ci stare (b) art.50,Cpen (c) minorului nu I se aplica pedeapsa detentiunii pe viata, nu I se aplica masura de siguranta a internarii medicale, limitele de pedeapsa se reduc la 1/2, etc. 14. Fata de minorul care nu raspunde penal, dar savarseste o fapta prevazuta de legea penala, se pot lua : a. masura libertatii supravegheate (art.103,Cpen) b. masura internarii intr-un centru de reeducare (art.104,Cpen) c. nu se poate lua nicio masura educativa prevazuta in Codul penal

OBS (a),(b) sunt masuri educative masurile educative sunt sanctiuni de drept penal speciale pentru minori ca forma a sanctiunilor penale, masurile educative sunt consecinte ale raspunderii penale a minorului se iau numai daca minorul a savarsit o infractiune or, in grila, ..minorul . nu raspunde penal 15. Starea de minoritate care atrage inlaturarea caracterului penal al faptei : a. poate veni in concurs cu alte cauze de acest fel b. poate veni in concurs numai cu betia sau cu starea de iresponsabilitate c. nu poate veni in concurs cu nicio alta cauza de acest fel

Eroarea de fapt cauza care inlatura caracterul penal al faptei Art. 51 - Eroarea de fapt (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, cnd faptuitorul, n momentul savrsirii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii sau mprejurari de care depinde caracterul penal al faptei.

(2) Nu constituie o circumstanta agravanta mprejurarea pe care infractorul nu a cunoscuto n momentul savrsirii infractiunii. (3) Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si faptelor savrsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau mprejurarii respective nu este ea nsasi rezultatul culpei. (4) Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu nlatura caracterul penal al faptei. OBS eroarea de fapt necunoaterea sau cunoaterea greit poart asupra unor date ale realitii Eroarea de fapt care priveste un element constitutiv al infractiunii eroarea de fapt se produce cu privire la o stare, situati sau imprejurare care reprezinta un element constitutive al infractiunii art.51,alin.1,3,Cpen o infractiunea intentionata efectele erorii de fapt o se inlatura caracterul penal al faptei fapta nu este infractiune o pe cale de consecinta, se inlatura si raspunderea penala o infractiunea din culpa efectele erorii de fapt sunt identice cu cele care se produc in cazul infractiunii intentionate, dare le se

produc numai daca este indeplinita o conditie eroarea sa nu fie ea insasi rezultatul culpei faptuitorului Eroarea de fapt care priveste o circumstanta agravanta eroarea de fapt se produce cu privire la o imprejurare care constituie circumstanta agravanta a infractiunii art.51,alin.2,Cpen o infractiunea intentionata efectele erorii de fapt o nu se retine agravanta o fapta constituie infractiune raspunderea penala faptuitorul raspunde pentru infractiunea tip o nu se inlatura caracterul penal al faptei o infractiunea din culpa aceleasi efecte, daca este indeplinita aceeasi conditie eroarea sa nu fie ea insasi rezultatul culpei faptuitorului OBS eroarea de drept necunoaterea sau cunoaterea greit a normei juridice eroarea de drept penal nu inlatura caracterul penal al faptei art.51,alin.4,Cpen i eroarea de drept extrapenal are aceleasi efecte ca si eroarea de fapt o se inlatura caracterul penal al faptei fapta nu este infractiune

o pe cale de consecinta, se inlatura si raspunderea penala OBS eroarea de drept extrapenal poate privi orice dispoziie legal, indiferent de natura actului normativ care o conine lege, ordonan, hotrre de guvern, ordin al ministrului etc. fapta poate fi din culpa sau intentionata sunt necesare dou condiii principale: o necunoaterea de ctre subiect a reglementrii extrapenale incidente n cauz. o necunoaterea de ctre autor, din orice alt surs, a situaiei sau a regulii de conduit reglementate de actul normativ nepenal. Aa de pild, n practic s-a decis c inculpaii nu pot invoca eroarea de drept nepenal, ntruct, chiar dac nu au cunoscut Ordinul Ministrului Sntii nr.43/1980 potrivit cruia mercurul face parte din categoria substanelor toxice, lor le era cunoscut faptul c substana respectiv este toxic, fiind muncitori ntr-un combinat chimic. n acest sens se are n vedere gradul de notorietate al faptului invocat, pregtirea colar i profesional a autorului, experiena de via

1. In cazul infractiunilor din culpa, eroarea de fapt : a. nu are niciodata efecte asupra raspunderii penale b. produce efecte doar daca nu se datoreaza culpei autorului c. are acelasi regim ca si in cazul infractiunilor intentionate OBS (a),(b) are aceleasi efecte ca si in cazul infractiunii intentionate, cu conditia ca eroarea sa nu fie ea insasi rezultatul culpei faptuitorului art.51,alin.3,Cpen (c) nu are acelasi regim de vreme ce, pentru a-si produce efectele, trebuie indeplinita o conditie la infractiunea intentionata nu este pusa nicio asfel de conditie Admisibilitatea efectelor erorii de drept nepenal a fost dedus de ctre doctrin din interpretarea per a contrario a dispoziiilor art.51,alin.4,Cpen, care arat c necunoaterea sau cunoaterea greit a legii penale nu nltur caracterul penal al faptei necunoaterea sau cunoaterea greit a legii nepenale, poate exclude rspunderea penal

2. In cazul dreptul nostru, eroarea asupra unei norme nepenale : a. nu are niciun fel de efecte b. are acelasi regim cu eroarea de drept penal c. are acelasi regim ca si eroarea de fapt OBS au regimuri total diferite pentru ca eroarea de drept penal nu inlatura caracterul penal al faptei art.51,alin.4,Cpen eroarea de drept extrapenal are aceleasi efecte ca si eroarea de fapt 3 Pentru a produce efecte eroarea de drept nepenal, este necesar : a. sa fie vorba despre o norma cuprinsa intrun act normativ de forta inferioara legii b. ca autorul sa nu cunoasca reglementarea incidenta in cazul concret c. sa fie vorba despre o fapta din culpa 4. Este in eroare de drept si nu raspunde penal cel care : a. ia un bun al altuia, crezand ca este al sau b. detine cocaina, crezand ca este faina c. detine o substanta chimica, fara sa cunoasca faptul ca aceasta este inscrisa pe lista substantelor stupefiante

OBS 2 conditii impuse de grila (sa fie o eroare de drept + faptuitorul sa nu raspunda penal) eroare de drept extrapenal (a) este o eroare de fapt (b) este o eroare de drept penal 5. Exista eroare de drept care inlatura vinovatia, atunci cand : a. o persoana loveste un politist, fara sa stie ca aceasta fapta este incriminate ca ultraj, iar nu ca lovire b. o persoana ofera consultatii juridice fara autorizatie si comite astfel infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii, dar nu cunoaste prevederile legii avocaturii c. autorul vinde un camion care i-a fost imprumutat mai de mult timp, convins fiind ca posesia indelungata a avut ca efect trecerea bunului in proprietatea sa OBS 2 conditii impuse de grila (sa fie o eroare de drept + sa inlature vinovatia) eroare de drept extrapenal (a) este o eroare de drept penal (b) este o eroare de drept penal (c) este o eroare de drept etrapenal cunoasterea gresita a normelor de drept civil 6. Eroarea de fapt :

a. cand este invincibila, exonereaz complet de rspundere b. cand este vincibila (culpabila), nu exonereaz niciodata de rspundere c. cand este vincibila (culpabila), poate exonera de rspundere 7. Constituie cauza care inlatura vinovatia : a. eroarea de drept, dar numai in anumite cazuri b. eroarea de fapt, numai in cazul infractiunilor intentionate c. eroarea de fapt, cand aceasta poarta asupra unei circumstante agravante OBS (a) doar eroarea de drept extrapenal (b) eroarea de fapt, atat in cazul infractiunilor intentionate, cat si in cazul infractiunilor din culpa (c) inlatura doar circumstanta, iar nu si vinovatia 8. Sunt cauze care inlatura vinovatia ca trasatura generala a infractiunii : a. starea de provocare b. betia completa anume provocata c. eroarea de fapt OBS

(a) este o circumstanta atenuanta legala art.73,lit.b,Cpen (b) este o circumstanta agravanta legala art.73,lit.e,Cpen (c) art.51,alin.1,3,Cpen 9. Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala : a. daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, din cauza alienatiei mintale nu putea sa is idea seama de actiunile sau de inactiunile sale b. daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, nu cunoaste existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei c. daca faptuitorul se gasea intr-o stare de betie voluntara completa produsa de droguri OBS (a) iresponsabilitatea art.48,Cpen (b) eroarea de fapt art.51,alin.1,Cpen (c) stare de betie voluntara completa poate fi o agravanta sau o atenuanta art.49,alin.2,Cpen 10. Produce efecte asupra raspunderii penale : a. eroarea asupra unei norme penale b. eroarea invincibila de fapt

c. eroarea de fapt culpabila, in cazul oricarei infractiuni OBS (a) eroarea de drept penal nu inlatura caracterul penal al faptei pe cale de consecinta, nu inlatura nici raspunderea penala art.51,alin.4,Cpen (b) eroarea de fapt art.51,alin.1,Cpen (c) eroarea de fapt culpabila nu produce efecte asupra infractiunilor din culpa art.49,alin.3,Cpen 11. Potrivit Codului Penal in vigoare, eroarea de drept : a. nu are niciodata efecte asupra raspunderii penale b. atunci cand priveste o norma extrapenala are aceleasi efecte ca si eroarea de fapt c. face intotdeauna ca fapta sa nu fie infractiune, in masura in care este invincibila OBS (a),(b) are efecte asupra raspunderii penale atunci cand este o eroare de drept extrapenal interpretarea per a contrario a art.51,alin.4,Cpen (c) numai eroarea de fapt poate fi invincibila sau vincibila (culpabila)

12. In cazul persoanei care trage un foc de arma spre A, dar il loveste pe B, avem : a. aberration ictus b. o forma a erorii c. error in personam 13. Pentru a produce efecte eroarea de drept nepenal, este necesar : a. ca legea nepenala sa reglementeze expres posibilitatea admiterii erorii in cazul concret b. sa fie vorba despre o norma cuprinsa obligatoriu intr-o lege c. ca autorul sa nu cunoasca din nicio alta sursa continutul conduitei prohibite de lege 14. Eroarea de fapt : a. cand este invincibila, exonereaz complet de rspundere, numai dac fapta comis a fost svrit cu intenie b. dac se datoreaza culpei autorului, va nltura posibilitatea reinerii n sarcina inculpatului a unei infraciuni intenionate c. cand este vincibila, las deschis calea angajrii rspunderii lui pentru o fapt din culp, daca fapta svrit este incriminat i n aceast modalitate OBS clasificarea eroare invincibila eroare vincibila (culpabila) se aplica numai erorii de fapt efectele erorii sunt diferite in cele doua situatii :

n cazul n care eroarea este invincibil ea exonereaz complet de rspundere, indiferent dac fapta comis a fost svrit cu intenie sau din culp n cazul n care eroarea este invincibil eroarea s-a datorat culpei autorului ea va nltura posibilitatea reinerii n sarcina inculpatului a unei infraciuni intenionate, dar las deschis calea angajrii rspunderii lui pentru o fapt din culp, n msura n care fapta svrit este incriminat i n aceast modalitate in cazul unei erori vincibile (culpabile), exista o singura posibilitate ca faptuitorul sa nu raspunda penal atunci cand fapta savarsita din culpa nu este incriminate concluzia o eroarea invincibila exonereaza total, intotdeauna si fara exceptie de raspundere o eroarea vincibila o REGULA nu exonereaza de raspundere faptuitorul raspunde pentru fapta savarsita din culpa o EXCEPTIA exonereaza de raspundere cand fapta din culpa nu este incriminate de lege 15. Atunci cnd autorul aplic victimei mai multe lovituri cu intenia de a o ucide, iar ulterior victima, transportat la spital,

decedeaz n urma unui incendiu izbucnit n spital : a. autorul va rspunde pentru infractiunea de omor b. autorul va rspunde doar pentru o tentativ de omor c. lipseste raportul de cauzalitate ntre aciunea faptuitorului i rezultat OBS devierea raportului de cauzalitate eroarea esentiala (asupra unui element constitutive al infractiunii) este ipoteza unei devieri totale a cursului cauzal in absenta incendiului, mai existau sanse ca victima sa traiasca eroarea intervenita in raportul de cauzalitate afecteaza pana la desfiintare raportul cauzal dintre fapta autorului si rezultatul produs autorul va rspunde doar pentru o tentativ de omor, dar nu n considerarea erorii (aberratio causae), ci datorit lipsei raportului de cauzalitate ntre aciunea sa i rezultat aberratio causae devierea lantului cauzal 16. Atunci cnd autorul aplic victimei mai multe lovituri cu intenia de a o ucide, iar ulterior victima, transportat la spital, decedeaz cteva sptmni mai trziu la

spital datorit complicaiilor survenite n evoluia leziunilor traumatice : a. eroarea asupra cursului cauzal nu va produce niciun fel de efecte b. autorul va rspunde doar pentru o tentativ de omor c. autorul va rspunde pentru o infraciune de omor OBS devierea cursului cauzal este neesenial eroarea neesentiala complicatiile nu intrerup raportul causal, ci sunt in continuarea acestuia complicatiile respective au aparut tocmai din cauza loviturilor de cutit devierea cursului cauzal este neesenial eroarea nu va produce nici un fel de efecte autorul va rspunde pentru o infraciune de omor, eroarea fiind neesenial. 17. Este incidenta ipoteza aberration ictus in cazul in care : a. A arunc victima de pe un pod pentru ca aceasta s moar necat, dar victima decedeaz zdrobindu-se n cdere de un pilon al podului b. A dorind s l ucid pe B, nu intete bine i l nimerete pe C, aflat lng B c. A arunc o piatr pentru a sparge geamul apartamentului lui B, dar din greeal

nimerete i sparge geamul apartamentului lui C OBS (a) aberratio causae devierea raportului cauzal eroare in raportul causal (b),(c) aberratio ictus devierea actiunii rezultatul se produce asupra altei persoane sau a altui obiect dect cel dorit de autor dar de aceeai natur cu acesta daca rezultatul nu este de aceeasi narura, nu avem aberratio ictus ci aberratio delicti. dstinctie intre aberration ictus si error in personam o aberration ictus eroarea intervine n momentul realizarii actiunii o error in personam eroarea intervine n momentul formrii voinei aberration ictus trebuie reinut un concurs de infraciuni ntre o tentativ la infraciunea intenionat i o fapt din culp a nu se confunda cu aberration delicti exemplu autorul ncearc s ucid o persoan cu un foc de arm i, din cauza manevrrii defectuoase a armei, victima nu este rnit dar, n schimb, glonul atinge n traiectoria sa o conduct de gaze aflat la distan, provocnd o explozie. n acest caz va exista un concurs de infraciuni ntre tentativa

de omor i distrugerea din culp (art. 219 alin. 2 C.pen.) 18. Indoiala cu privire la existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei : a. inlatura caracterul penal al faptei savarsite b. nu inlatura caracterul penal al faptei savarsite c. este o cauza de atenuare a pedepsei OBS a nu se confunda eroarea cu indoiala indoiala presupune ca faptuitorul este constient ca nu poate sa isi reprezinte realitatea, caz in care ar trebui sa nu treaca la actiune daca totusi o face va raspunde penal intrucat a acceptat posibilitatea producerii unui rezultat socialmente periculos a actionat cu vinovatie, de regula cu intentie indirecta 19. Nu va fi inlaturat caracterul penal al faptei pe temeiul erorii, in caz de : a. error in personam b. eroare asupra obiectului material al infractiunii c. eroare asupra unui element constitutiv al infractiunii

OBS Nu va fi inlaturat caracterul penal al faptei pe temeiul erorii de fapt in caz de eroarea asupra obiectului aciunii care exist atunci cnd obiectul material al infraciunii este distinct de cel pe care i-l reprezentase autorul aceasta eroare are doua forme : o error in objecto infractorul, dorind sa incendieze gospodaria concubinei lui, din cauza intunericului si a starii de betie, incendiaza gospodaria vecinei concubinei raspunde penal pentru infractiunea de distrugere,cele doua obiecte materiale (cele 2 gospodarii) fiind deopotriva aparate de legea penala o error in personam infractorul, dorind sa isi ucida rivalul, din cauza intunericului, a ucis o alta persoana care semana foarte bine cu rivalul sau cele doua vieti sunt la fel aparate de legea penala n aceste cazuri se admite de regul caracterul irelevant al erorii, ntruct legea protejeaz n mod egal obiectele juridice de aceeai natur, indiferent cine este titularul concret al fiecrei valori 20. Pentru dreptul penal, o eroare de drept constand in necunoasterea unui act extrapenal are valoarea unei : a. erori de drept care nu inlatura caracterul penal al faptei b. erori de fapt si produce efectele acesteia

c.

culpe

21. Imprejurarea mai grava pe care faptuitorul nu a cunoscut-o in momentul savarsirii faptei : a. nu poate constitui o circumstanta agravanta b. poate constitui o circumstanta agravanta judiciara c. inlatura caracterul penal al faptei savarsite OBS (a),(b) nu se poate retine niciodata ca agravanta, fara a se mai pune problema distinctiei dintre agravantele legale si cele judiciare (c) fapta este si ramane o infractiune, numai ca nu se va retine in varianta agravanta, ci in forma tip 22. In cazul unei infractiuni continuate, pentru ca eroarea de fapt sa inlature caracterul penal al faptei, este necesar ca : a. faptuitorul sa se afle in eroare cel putin la savarsirea primului act de executare b. faptuitorul sa nu iasa din eroare pe tot parcursul actelor de executare c. eroarea sa subziste pe tot parcursul savarsirii faptei

Teoria generala a infractiunii

1. Trasaturile generale ale infractiunii prevazute in Codul penal roman sunt : a. fapta sa fie prevazuta de legea penala b. fapta sa fie savarsita de o persoana capabila sa raspunda penal c. fapta sa prezinte pericol social OBS art. 17,Cpen - Trasaturile esentiale ale infractiunii Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savrsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. Infractiunea este singurul temei al raspunderii penale. 2. Sintagmele infractiune si fapta prevazuta de legea penala :

a. sunt sinonime b. desemneaza manifestari distincte din prisma pericolului social si al vinovatiei c. sunt diferite, deoarece nu orice fapta prevazuta de legea penala este o infractiune OBS dintre cele 3 trasaturi generale ale infractiunii o aspectul prevederii in legea penala = aspect comun orice infractiune este o fapta penala o gradul de pericol social, vinovatia aspectele distinctive in functie de ele, nu orice fapta prevazuta de legea penala este o infractiune 3. Pericolul social generic : a. desemneaza pericolul pe care o fapta il prezinta in abstracto b. isi gaseste reflectarea in pedeapsa legala c. se concretizeaza in pedeapsa efectiv aplicata OBS pericolul social generic este o abstractie in functie de care se stabileste pedeapsa in textul legal

4. Dispozitiile art.181,Cpen privind faptele care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, nu se pot aplica in cazul : a. omorului, pentru ca este o infractiune grava b. tentativei c. infractiunilor de pericol abstract, pentru ca, in acest caz, se prezuma producerea urmarii periculoase pentru societate OBS art.181,Cpen se refera la o atingere minima a valorilor sociale ocrotite de lege Art. 181. - Fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita n mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. (2) La stabilirea n concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savrsire a faptei, de scopul urmarit, de mprejurarile n care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului. (3) n cazul faptelor prevazute n prezentul articol, procurorul sau instanta aplica una din

sanctiunile cu caracter administrativ prevazute n art. 91. 5. In cazul comiterii unei fapte care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni (art.181,Cpen), instanta poate aplica: a. libertatea supravegheata b. amenda penala c. sanctiuni cu caracter administrativ OBS fapta prevazuta de art.181,Cpen nu este infractiune nu exista raspundere penala (a) libertatea supravegheata este o masura educative raspunderea penala (b) amenda penala condamnare raspunderea penala 6. Pericolul social concret : a. se evalueaza independent de importanta valorii sociale atinse b. poate cunoaste variatii in spatiu sit imp, care influienteaza procesul de incriminare a unor conduite umane c. isi gaseste expresia in pedeapsa concret aplicata inculpatului 7. In cazul savarsirii unei fapte care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni (art.181,Cpen): a. autorului nu i se poate aplica nicio sanctiune

b. autorului i se pot aplica sanctiunile prevazute in norma de incriminare c. autorului i se pot aplica sanctiuni administrative OBS (a),(c) nu I se poate aplica o pedeapsa, intrucat nu raspunde penal, fapta nefiind infractiune, insa I se pot aplica sanctiuni administrative potrivit art.181,alin.3,Cpen este adevarat ca art.181,alin.3,Cpen prevede posibilitatea aplicarii sanctiunilor administrative in cazul savarsirii unor asemenea fapte, insa art.181,Cpen nu este o norma de incriminare 8. Daca o fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art.181,Cpen), se poate aplica: a. mustrare b. mustrare cu avertisment c. inchisoare contraventionala OBS sanctiunile cu caracter administrativ art.91,Cpen mustrarea; mustrarea cu avertisment; amenda de la 10 lei la 1.000 lei

9. In cazul in care se constata ca o fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art.181,Cpen): a. se poate aplica doar o amenda penala b. se poate aplica masura educativa a mustrarii c. se poate aplica amenda de la 10 la 1000 de lei OBS (a) amenda penala condamnare raspundere penala (b) mustrarea poate fi atat o masura educativa, cat si o sanctiune administrativa raspunsul nu este corect intrucat se refera la mustrare ca masura educativa or, masura educative inseamna raspundere penala (a) amenda administrativa sanctiune cu caracter administrativ 10. Prezinta pericol social, justificand considerarea faptei ca infractiune : a. actiunea inculpatului, persoana fara resurse materiale, de a fura o paine pentru a-si hrani copilul in varsta de 3 ani b. introducerea mainii in buzunarul hainei victimei, aflata intr-un autobuz aglomerat, pentru a fura un portmoneu, desi s-a sustras in concret doar un servetel uzat

c. conducerea in stare de ebrietate a unui autovehicul pentru a duce o persoana grav bolnava la spital, daca nu existau alte mijloace de transport OBS art.181,alin.2,Cpen criterii de evaluare a gradului de pericol social concret o modul si mijloacele de savrsire a faptei o scopul urmarit de faptuitor o mprejurarile n care fapta a fost comisa fapta o urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce o persoana si conduita faptuitorului (a) prin raportare la criteriile instituite de art.181,alin.2,Cpen, fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (b) nu conteaza faptul ca din buzunar a sustras realmente doar un servetel, intrucat, prin raportare la criteriile instituite de art.181,alin.2,Cpen, fapta prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (c) stare de necesitate fapta nu este infractiune 11. Tipicitatea reprezinta : a. corespondenta dintre trasaturile faptei concrete si descrierea realizata in norma de incriminare b. constatarea caracterului faptei de a adduce atingere ordinii juridice

c.

o trasatura generala a infractiunii

12. Fapta tipica : a. este intotdeauna o infractiune b. reprezinta fapta concreta ale carei trasaturi sunt corespondente cu cele prevazute expres in norma de incriminare c. este intotdeauna comisa cu vinovatie OBS tipicitatea apartine intotdeauna infractiunii descrierea din norma de incriminare este una tip, un stas pentru orice fapta savarsita in concreto fapta tipica cea care se inscrie in modelul descries de norma de incriminare numai o parte din faptele tip sunt si infractiuni 13. Infractiunile cu continut alternativ : a. regrupeaza sub aceeasi denumire doua sau mai multe infractiuni distincte b. pot avea urmari prevazute alternativ in norma de incriminare c. dau nastere unei pluralitati de infractiuni in cazul savarsirii mai multora dintre actiunile alternative OBS

infraciunile cu coninut unic infraciuni ale cror elemente constitutive nu se pot nfia dect sub o anumit form, unic, exclusiv, nesusceptibil de mai multe modaliti. infraciunile cu coninut alternativ infraciuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificaiei lor penale. infraciunile cu coninuturi alternative infraciuni n cazul crora legiuitorul regrupeaz sub aceeai denumire dou sau mai multe infraciuni de sine stttoare. Aa se ntmpl n cazul textului art.271 C.pen., care, n alin.1, 2 i 4 incrimineaz de fapt trei infraciuni distincte mpotrivirea la executarea unei hotrri judectoreti, mpiedicarea folosirii unui imobil deinut n baza unei hotrri judectoreti i respectiv sustragerea de la executarea unor msuri de siguran. continutul constitutiv al infractiunii o latura obiectiva elemental material al infractiunii, urmarea imediata, legatura de cauzalitate o latura subiectiva a infractiunii vinovatia, mobilul, scopul 14. Suntem in prezenta unei infractiuni cu continut unic, in cazul :

a. b. c.

talhariei bigamiei ultrajului

OBS talharia art.211,Cpen elemental material al infractiunii are 2 modalitati alternative : o furtul savrsit prin ntrebuintarea de violente sau amenintari, punerea victimei n stare de inconstienta sau in starea neputinta de a se apara o furtul urmat de ntrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat, nlaturarea urmelor infractiunii, pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea bigamia se comite numai prin ncheierea unei noi cstorii de ctre o persoan cstorit ultrajul art.239,Cpen savarsit prin amenintare, prin lovire sau alte violente, prin vatamare corporala sau prin vatamare corporala grava 15. Suntem in prezenta unei infractiuni cu continut unic, in cazul : a. omorului b. evadarii c. ultrajului

OBS omorul se comite prin uciderea unei personae, evadarea din starea legala de retinere sau detinere 16. Infractiunile cu continuturi alternative : a. sunt cele pentru care legiuitorul a prevazut variante alternative de comitere b. regrupeaza in cadrul aceluiasi text de lege doua sau mai multe incriminari distincte c. sunt intotdeauna infractiuni complexe OBS (a) variante alternative de comitere elemental material este prevazut alternativ deci, un element din continutul constitutiv al infractiunii este prevazut alternativ, continutul constitutiv fiind unul si acelasi sunt deci infractiuni cu continut alternativ (b) exemplu infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti art.271 C.pen. incrimineaz de fapt trei infraciuni distincte mpotrivirea la executarea unei hotrri judectoreti, mpiedicarea folosirii unui imobil deinut n baza unei hotrri judectoreti i respectiv sustragerea de la executarea unor msuri de siguran (c) nu neaparat 17. In cazul infractiunilor cu continut alternativ, realizarea mai multor variante alternative de comitere are ca efect :

a. b. c. ani

retinerea unei pluralitati de infractiuni retinerea unei singure infractiuni posibilitatea aplicarii unui spor de pana la 5 la pedeapsa rezultanta

OBS infractiunea avand un singur continut, rezulta ca diferitele sale modalitati de executare nu pot intra in concurs diferitele modaliti prevzute de norma de incriminare sunt echivalente din punctul de vedere al semnificaiei penale, astfel c realizarea mai multora dintre ele nu afecteaz unitatea infraciunii infractiune unica 18. In cazul infractiunilor cu continuturi alternative, dac se realizeaz mai multe dintre aceste coninuturi, se poate retine : a. o pluralitate de infractiuni b. un concurs de infraciuni c. o singur infraciune OBS dac se realizeaz mai multe dintre aceste coninuturi, vom avea mai multe infraciuni exemplu, dac o persoan se sustrage de la executarea msurii de siguran a interzicerii de a se afla ntr-o localitate i mpiedic o alt persoan s foloseasc un imobil deinut n

baza unei hotrri judectoreti, vom avea un concurs de infraciuni. 19. In cazul infraciunii de violare de domiciliu (art.192), dac inculpatul a ptruns ntr-o locuin fr drept, iar apoi a refuzat s o prseasc la cererea proprietarului : a. se va retine forma agravanta a infractiunii b. se va retine un concurs de infractiuni c. va exista o singur infraciune de violare de domiciliu OBS art.192,Cpen infractiunea de violare de domiciliu este o infractiune cu continut alternativ structura elementului material al infractiunii tip 2 modalitati alternative o patrunderea fara drept, n orice mod, ntr-o locuinta, ncapere, dependinta sau loc mprejmuit tinnd de acestea, fara consimtamntul persoanei care le foloseste o refuzul de a le parasi la cererea acesteia circumstantele care agraveaza infractiunea cand fapta se savrseste in una dintre imprejurarile : o prin folosire de calitati mincinoase o de o persoana narmata o de doua sau mai multe persoane mpreuna o n timpul noptii

20. O infractiune este pluriofensiva atunci cand : a. pentru existenta infractiunii este suficienta lezarea unei singure valori sociale b. presupune in mod obligatoriu lezarea a cel putin doua valori sociale c. in structura obiectului juridic exista o valoare sociala principala si una sau mai multe valori sociale secundare OBS infractiune pluriofensiva ofenseaza cel putin doua valori sociale ocrotite de lege (pluri) exemplu talharia 2 valori sociale lezate : o valoarea sociala principala care da integrarea infractiunii intr-un fascicol de infractiuni patrimonial talharia este integrate la infractiunile de patrimoniu o valoarea sociala secundara persoana de aici si distinctia intre obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar 21. Obiectul material al unei infractiuni este reprezentat de : a. bunul care rezulta in urma comiterii infractiunii b. bunurile utilizate efectiv la savarsirea infractiunii

c. bunul impotriva caruia se indreapta actiunea sau inactiunea faptuitorului OBS (a) produsul sau folosul infractiunii o folosul infractiunii profitul material sau moral pe care infractorul si l-a creat prin savarsirea infractiunii bunurile dobandite prin savarsirea infractiunii bunurile furate, delapidate, obtinute prin inselaciune. o produsul infractiunii ceea ce a rezultat nemijlocit din infractiune bunurile confectionate in mod ilicit. Echivalentul material sau moral obtinut de infractor in schimbul produsului infractiunii reprezinta un folos al infractiunii, iar nu un produs al infractiunii. (b) corpuri delicte 22. Infractiunile materiale sunt infractiunile : a. din comiterea carora infractorul obtine un avantaj material b. caracterizate de necesitatea existentei unui obiect material c. care produc o urmare concretizata intr-o stare de pericol pentru societate OBS obiectul material al infractiunii sta la baza distinctiei dintre :

infraciunile materiale faptele caracterizate de existena unui obiect material, asupra cruia se ndreapt aciunea sau inaciunea. Sunt infraciuni materiale: omorul, furtul, violul, abuzul de ncredere, ultrajul comis prin violen, tortura etc. infraciunile formale nu presupun existena unui obiect material, n cazul lor valoarea social ocrotit nefiind strns legat de un anumit lucru exemple trdarea, divulgarea secretului profesional, ameninarea, evadarea n form simpl etc. 23. : a. b. c. Constituie obiect material al unei infractiuni produsul infraciunii un nscris contrafacut alterarea unui nscris preexistent

OBS Obiectul material al infraciunii nu trebuie confundat nici cu produsul infraciunii i nici cu instrumentele sau mijloacele de comitere a acesteia. Exemple n cazul infraciunii de fals material n nscrisuri oficiale o dac se contraface un nscris, el nu constituie obiect material al infraciunii, ci produsul acesteia o dac falsificarea de realizeaz prin alterarea unui nscris nscrisul preexistent

asupra cruia s-a intervenit constituie obiect material al infraciunii

24. Obiectul juridic al infractiunii : a. reprezinta criteriul principal utilizat in sistematizarea partii speciale a Codului Penal b. constituie un element important in stabilirea limitelor legale de pedeapsa pentru o anumita infractiune c. ajuta la determinarea subiectului active al infractiunii OBS obiectul juridic reprezinta valoarea sociala ocrotita de norma de drept penal, careia i se aduce atingere prin savarsirea infractiunii 25. a. b. c. Poate fi obiect material al unei infractiuni : numai un lucru corpul unei persoane n via un cadavru

OBS obiectul material al infractiunii poate fi : o un lucru o o fiina

exemple bunul sustras, n cazul furtului, corpul persoanei n cazul violului,omorului, un cadavru in cazul profanarii de morminte 26. Infractiunile formale : a. sunt intotdeauna infractiuni de rezultat b. pot presupune, uneori, prin exceptie, existenta unui obiect material c. nu presupun niciodata existena unui obiect material OBS a nu se confunda infractiunea formala cu infractiunea de pericol doua clasificari distincte infractiuni materiale si infractiuni formale dupa prezenta sau absenta obiectului material al infractiunii infractiuni de rezultat si infractiuni de pericol in functie de urmarea imediata o infractiunile de rezultat produc un rezultat material, o modificare fizic, perceptibil n realitatea nconjurtoare exemple omorul, violul, furtul, vtmarea corporal o infractiunile de pericol nu presupun o urmare material, urmarea lor concretiznduse ntr-o stare de pericol pentru valoarea protejat prin norma de incriminare exemple trdarea, nerespectarea regimului armelor i muniiilor, prostituia

in ceea ce priveste obiectul material al infractiunii o infractiunea formala nu are niciodata un obiect material o ca exceptie, unele infractiuni de pericol au obiect material exemplu infractiunea de distrugere si semnalizare falsa obiectul material = linia de cale ferata (a) a imbinat doua forme de infractiune din clasificari diferite (b) aceea este o infractiune de pericol 27. In functie de existenta unui obiect material al infractiunii, se poate distinge intre : a. infractiuni de pericol si infractiuni de rezultat b. infractiuni formale si infractiuni de rezultat c. infractiuni formale si infractiuni materiale OBS (a) clasificare dupa urmarea imediata (b) imbinarea gresita a celor doua criterii (a) categoriile din filosofie materie si forma 28. De lege lata, subiect activ al infractiunii este : a. numai autorul b. autorul, instigatorul si complicele

c. o persoana care comite o fapta prevazuta de legea penala OBS (c) este faptuitor 29. De lege lata, in materia raspunderii penale a persoanei juridice : a. nu toate persoanele juridice sunt responsabile din punct de vedere penal b. legea instituie o rspundere general a persoanei juridice c. nu se impune constatarea unui element subiectiv propriu persoanei juridice OBS (a) de ex, statul nu raspunde penal (b) aceasta inseamna ca, n principiu, persoana juridica poate s comit orice infraciune, indiferent de natura acesteia (c) in plan subiectiv, se impune constatarea unui element subiectiv propriu persoanei juridice, distinct de cel ce caracterizeaz fapta unei anumite persoane fizice. Astfel, infraciunea poate avea la baz fie o decizie adoptat intenionat de persoana juridic, fie o neglijen a acesteia, ce poate consta, spre exemplu, ntr-o organizare intern deficitar, n msuri de securitate insuficiente etc

30. De lege lata, in materia raspunderii penale a persoanei juridice : a. legea nu a stabilit pedepse complementare b. legea limiteaz sfera persoanelor fizice care pot angaja rspunderea penal a persoanei juridice c. vinovia persoanei juridice se analizeaz separat de vinovia persoanei fizice care a comis actul material OBS (a) pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice o art. 712 dizolvarea persoanei juridice o art. 713 suspendarea activittii sau a uneia dintre activittile persoanei juridice o art. 715 nchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice o art. 716 interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice o art. 717 afisarea sau difuzarea hotrrii de condamnare (b) legea nu limiteaz sfera persoanelor fizice care pot angaja rspunderea penal a persoanei juridice, tocmai pentru a nu-i oferi acesteia din urm posibilitatea de a eluda rspunderea penal prin ncredinarea formal a unor atribuii de decizie altor persoane dect cele expres prevzute de lege

vinovia persoanei juridice se analizeaz separat de vinovia persoanei fizice care a comis actul material vinovia celor dou persoane poate mbrca aceeai form sau forme diferite intenie n cazul uneia i culp n cazul celeilalte 31. De lege lata, infraciunea savarsita de o persoana juridica trebuie sa aiba la baz: a. numai intentia b. intentia sau culpa c. un element subiectiv propriu persoanei juridice 32. In privinta raportului ntre rspunderea persoanei juridice i cea a persoanei fizice, legea : a. exclude rspunderea penal a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la svrirea aceleiai infraciuni b. legea instituie ca regul cumulul celor dou rspunderi c. nu exclude rspunderea penal a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la svrirea aceleiai infraciuni OBS (a),(c) art. 191 Rspunderea penal a persoanei juridice nu exclude rspunderea

penal a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la svrirea aceleiai infraciuni. (b) legea instituie ca regul cumulul celor dou rspunderi 33. n plan sancionator, in materia raspunderii penale a persoanei juridice, legea a instituit : a. o singur pedeaps principal (amenda) b. posibilitatea suspendrii condiionate a pedepsei principale c. mai multe pedepse complementare OBS (b) art.81,Cpen se refera in mod expres la suspendarea conditionata a pedepsei aplicate persoanei fizice 34. Infractiunile cu subiect activ special : a. sunt infractiuni pentru care textul de incriminare cere ca victima sa aiba o anumita calitate b. sunt cele in cazul carora absenta calitatii cerute de lege poate avea ca efect atenuarea sau agravarea raspunderii, sau chiar inexistenta acesteia c. nu admit tentativa 35. a. b. c. Este infractiune cu subiect activ special : violul delapidarea pruncuciderea

OBS (a) infractiune cu subiect active general (b) delapidarea nu poate fi comis dect de o persoan ce are calitatea de funcionar care administreaz sau gestioneaz bani, valori sau alte bunuri apartinand unei personae juridice (c) pruncuciderea poate fi comis doar de ctre mam 36. Infractiunile cu subiect activ special improprii sunt cele in cazul carora : a. calitatea speciala poate determina o atenuare a raspunderii penale b. lipsa calitatii speciale impuse de lege are ca efect irelevanta din punct de vedere penal a faptei c. calitatea speciala poate determina o agravare a raspunderii penale OBS infraciuni cu subiect activ special proprii calitatea ii este proprie acelei infractiuni, astfel ca absena calitii prevzute de lege face ca fapta s fie irelevant din punct de vedere penal exemple incestul, divulgarea secretului profesional, luarea de mit, fapte care, n absena calitii speciale, nu corespund nici unei incriminri tip.

infraciunile cu subiect special improprii absenta calitatii nu elimina relevanta penala a faptei calitatea special determin o atenuare sau agravare a rspunderii penale, fapta constituind ns infraciune i n absena acestei caliti exemplu l o purtare abuziv dac lipsete calitatea de funcionar o infraciune lovire, vatamare corporala o la pruncucidere dac lipsete calitatea de mama a subiectului active un omor calificat 37. a. b. c. Subiect pasiv al infractiunii poate fi : numai o persoana fizica o persoan conceput i nenscut statul

OBS (b) n cazul infraciunii de avort 38. Subiect pasiv al infractiunii desemneaza : a. persoana prejudiciat prin savarsirea infractiunii b. persoana titular a valorii sociale care constituie obiectul juridic al infraciunii c. persoana care savarseste infractiunea OBS subiectul pasiv nu trebuie confundat cu persoana prejudiciata

de cele mai multe ori calitatea de subiect pasiv i persoan prejudiciat se ntrunesc n aceeai persoan, aa cum se ntmpl n cazul furtului. alteori ns cele dou caliti aparin unor persoane diferite exemplu in cazul omorului, subiectul pasiv al infraciunii este persoana ucis, n vreme ce persoanele prejudiciate sunt, spre exemplu, persoanele aflate n ntreinerea victimei. 39. Infractiunile cu subiect pasiv special sunt cele in cazul carora : a. subiectul pasiv trebuie sa fie o persoana fizica b. legea prevede o anumita calitate speciala subiectului pasiv c. valoarea sociala protejata apartine unei sfere de personae nedeterminate ca numar OBS infraciuni cu subiect pasiv general n cazul crora valoarea social ocrotit poate aparine oricrei persoane, astfel c oricine poate fi subiect pasiv exemplu in cazul furtului, omorului infraciuni cu subiect pasiv special n cazul crora legea prevede o anumit calitate special a subiectului pasiv. Aceast calitate:

o poate determina nsi existena infraciunii n absena ei fapta fiind licit exemplu infractiunea de act sexual cu un minor o poate fi cauz de agravare a rspunderii penale exemplu n cazul infraciunii de omor comis asupra unei femei gravide (art.176 lit.e C.pen.) 40. Exista o infractiune omisiva proprie in cazul : a. alpinistilor care nu isi ajuta un coleg cazut pe o stanca, iar acesta decedeaza b. persoanei care lasa un foc nesupravegheat si se produce un incendiu c. nepredarii bunului gasit in termen de 10 zile de la gasire OBS pentru a vorbi de infractiune omisiva, trebuie sa existe o onbligatie legala in sarcina subiectului active al infractiunii (a),(b) exista ideea de fapta comisiva prin omisiune, dar nu exista o obligatie expres prevazuta de lege (c) exista ideea de fapta comisiva prin omisiune si exista o obligatie expres prevazuta de lege insusirea bunului gasit (art.216,Cpen)

OBS dupa elemental material al laturii obiective infraciuni comisive svrite printr-o aciune infraciuni omisive svrite printr-o inaciune o omisive proprii nendeplinirea unei obligaii impuse de lege exemple : o nedenunarea unor infractiuni (art.262 C.pen.) o omisiunea sesizrii organelor judiciare (art.263 C.pen.) o lsarea fr ajutor (art.315 C.pen.). o omisive improprii (comisive prin omisiune) au la baz o incriminare comisiv, dar rezultatul prevzut de norma de incriminare poate fi n concret produs i printr-o inaciune, fr ca aceasta s fie expres prevzut de norma de incriminare. Ceea ce caracterizeaz aceste infraciuni este faptul c subiectul nu mpiedic producerea unui rezultat pe care, potrivit legii avea obligaia de a-l mpiedica. Exemplu o mam ia hotrrea de a-l ucide pe noul nscut prin neacordarea de hran. n acest caz, dei textul de lege (art.174,C.pen.) prevede comiterea faptei prin aciune ucidere n concret ea se poate comite i printr-o inaciune (n spe, neacordarea de hran) 41. Infractiunile de rezultat sunt cele care :

a. produc o modificare fizic perceptibila b. sunt intotdeauna comise prin actiune c. nu presupun in mod obligatoriu producerea unei urmari materiale OBS dupa elemental material al laturii obiective (a),(c) sunt cele care produc un rezultat material, o modificare fizic, perceptibil n realitatea nconjurtoare (b) infractiuni comisive 42. In cazul unei ifractiuni de pericol abstract : a. pericolul este prezumat absolut prin chiar incriminarea faptei b. este permisa proba absentei pericolului in caz concret c. nu este necesara dovedirea existentei starii de pericol OBS exemple de astfel de infractiuni conducerea pe drumurile publice, a unui autovehicul, de catre o persoana care nu poseda permis de conducere detinerea unei arme fara autorizatie 43. Infractiunea de pericol concret : a. nu presupune o urmare materiala b. nu are niciodata obiect material

c. implica faptul ca starea de pericol prevazuta de norma de incriminare trebuie sa fie dovedita 44. Timpul, ca element al laturii obiective a infractiunii : a. poate fi element constitutive al infractiunii b. poate reprezenta o circumstanta agravanta c. in anumite cazuri, poate reprezenta o cauza de nepedepsire 45. Modul si mijloacele de comitere a unei fapte : a. pot determina retinerea unei agravante b. nu pot fi elemente constitutive ale infractiunii c. in anumite cazuri, pot atrage chiar o atenuare a pedepsei OBS modul i mijloacele de comitere a infraciunii constituie : element constitutive ale infractiunii distrugerea bunului propriu nu constituie, de regul, infraciune, dar dac aceasta se realizeaz prin incendiere, explozie sau alte asemenea mijloace i dac rezult pericol public, fapta va cdea sub incidena legii penale (art.217,alin.4 i 5) cauza de agravare a rspunderii n cazul nelciunii comise prin mijloace frauduloase

(art.215 alin.2) sau al omorului svrit prin cruzimi (art.176 lit.a) element de individualizare a pedepsei 45. Suntem in prezenta intentiei directe in cazul in care : a. autorul prevede rezultatul faptei sale si doreste producerea acestuia b. autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu il accepta, considerand pe baza unor imprejurari obiective ca el nu se poate produce c. autorul prevede rezultatul faptei sale, pe care il accepta, fiindu-i indiferenta producerea sa OBS intentie = element intelectiv + element volitiv fapta este comis cu intenie atunci cnd infractorul prevede rezultatul faptei sale i dorete sau accept posibilitatea producerii acestuia o elementul intelectiv prevederea rezultatului o elementul volitiv o doreste producerea rezultatului o accepta posibilitatea producerii rezultatului in funcie de intensitatea elementului volitiv raportat la urmarea prevzut de norma de incriminare

o intentie directa infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savrsirea acelei fapte o intentie indirecta (eventuala) infractorul prevede rezultatul faptei sale, si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui 46. Exista intentie directa de omor : a. in cazul persoanei care arunca de pe un pod suspendat peste autostrada o alta persoana b. in situatia in care autorul aplica victimei o lovitura cu un harlet in zona capului c. in cazul persoanei care, dupa ce a batut victima, o lasa in padure, desi stie ca sunt lupi in padure OBS (a) distanta mare de la care este aruncata, impactul cu solul, posibilitatea ca sa fie lovita si de masini pe autostrada intentie directa (b) zona capului (zona vitala), instrumentul folosit (harlet) intentie directa (c) desi stie ca in padure sunt lupi, totusi o abandoneaza prevede rezultatul, dar ii este indiferent, accepta posibilitatea producerii lui, desi nu si-l doreste in mod expres intentie indirecta

47. In cazul unui omor, intentia directa se poate deduce avand in vedere : a. instrumentul folosit la comiterea faptei b. zona efectiv lovita c. numarul si intensitatea loviturilor OBS se poate deduce avand in vedere : (a) instrumentul folosit la comiterea faptei (b) zona vizata de lovitura zona vitala sau nu trebuie avut n vedere zona vizat de lovitur i nu zona efectiv lezat. Exemplu ntr-o spe s-a reinut c inculpatul a ncercat s loveasc victima cu sapa n cap, dar aceasta a parat lovitura cu un ciomag, astfel c a fost lovit cu sapa peste mna cu care inea ciomagul, fiindu-i retezat un deget. Ulterior victima a decedat ca urmare a unor complicaii survenite n evoluia rnii de la deget. Important pentru stabilirea elementului volitiv aici este zona vizat de lovitur n spe zona capului i nu zona efectiv lezat, care nu conine organe vitale i care nu ar putea releva existena inteniei de a ucide. (c) numarul si intensitatea loviturilor raportul de forte dintre agresor si victima starea fizic a victimei

48. Fapta inculpatilor de a lovi victima cu cutitul, de 5 ori in gamba, denota : a. intentie directa de omor b. intentie directa de vatamare corporala c. intentie indirecta de omor OBS zona vizata de lovitura gamba vatamare corporala 49. Dac victima se afl la distan mare de autor, iar acesta tie c nu este un bun trgtor cu arma si, deci, uciderea victimei prin mpucare nu este cert, in msura n care autorul deschide focul asupra victimei, se va retine : a. intentie indirecta de omor b. intentie indirecta de vatamare corporala c. intentie directa de omor OBS intenia direct se va reine chiar dac producerea rezultatului nu este cert, ci doar posibil pentru autor, intrucat el dorete producerea acestui rezultat 50. Inculpatul, intenionnd s protejeze un teren cultivat, mpotriva atacului animalelor slbatice, l mprejmuiete cu un gard metalic pe care l conecteaz la reeaua de distribuie a energiei electrice. Dac o alt persoan atinge

respectivul gard i decedeaz, n sarcina inculpatului se va reine : a. o infraciune de omor comis cu intenie directa b. o infraciune de omor comis cu intenie eventual c. o infraciune de ucidere din culpa OBS este un omor, iar nu o ucidere din culpa, dat fiind faptul ca pentru orice om de o inteligenta minima este clar ca oricand gardul respectiv va putea ucide nu numai un animal salbatic, ci si un om in acest caz, inculpatul a prevzut dou urmri o o urmare cert i dorit protejarea culturilor agricole o o urmare posibil decesul unei persoane care ar atinge gardul urmare pe care nu a dorit-o, dar i-a fost indiferent dac se va produce 51. Intentia repentina presupune: a. o rezolutie infractionala unica, in baza careia se repeta acte care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni b. o rezolutie infractionala nascuta sub imperiul unei stari de tuburare sau temere si care este pusa imediat in executare

c. o intentie directa peste care se suprapune o culpa fara prevedere OBS intentia repentina (spontana) se caracterizeaz prin dou elemente principale: hotrrea infractionala este luat ntr-o stare de tulburare sau emoie hotrrea infractionala este pus imediat n executare (a) infractiune continuata (c) praeterintentie 52. Intentia repentina : a. exista in cazul mamei care, n stare de tulburare pricinuit de natere, suprim viaa noului-nscut, imediat dup natere b. este o cauz de agravare a rspunderii penale c. intra n structura circumstanei atenuante a strii de provocare OBS (a) infractiune de pruncucidere (art.177,Cpen); idem si la incaierare (b),(c) este o cauz de atenuare a rspunderii penale intra in structura circumstantei atenuante legale a provocarii (art.73,lit.b,Cpen)

53. Intentia repentina : a. poate coexista cu intentia premeditata b. presupune o rezolutie infractionala nascuta sub imperiul unei tulburari sau emotii c. presupune o stare de relativ calm OBS (a),(c) este opusul intentiei repentine intentia premeditata 54. Intentia premeditata : a. nu poate fi repentina cu privire la aceeasi infractiune b. presupune existenta unui mobil sau scop special c. presupune obligatoriu anumite acte de pregatire OBS (a) cele doua forme de intentie sunt diametral opuse : o intenia premeditata autorul ia hotrrea n stare de relativ calm, iar pn la momentul punerii ei n executare se scurge un timp mai ndelungat. Pe durata acestui interval de timp, hotrrea infracional se menine i chiar se consolideaz o intentia repentina hotrrea este luat ntr-o stare de tulburare sau emoie i este pus imediat n executare

(c) presupune de regul i o pregtire a infractiunii, indiferent dac pregtirea mbrac forma unor acte materiale sau intelectuale. Trebuie subliniat ns c premeditarea nu este condiionat de efectuarea unor acte de pregtire, cci ea este posibil i n cazul unor infraciuni care nu sunt susceptibile de astfel de acte. Spre exemplu, n cazul unei infraciuni comisive prin omisiune exemplu uciderea noului-nscut de ctre mam prin neacordarea de hran, nu este posibil efectuarea de acte materiale de pregtire, dar infraciunea este de regul premeditat. De aceea, se poate afirma c actele de pregtire nu condiioneaz existena premeditrii, ci doar ajut la dovedirea acesteia 55. Intentia premeditata : a. este o circumstan agravant legal, n cazul infraciunii de omor b. este posibil numai n cazul infraciunilor sunt susceptibile de acte de pregatire c. poate fi reinut cu titlu de circumstan agravant judiciar OBS (a) omorul calificat cu premeditare art.175,lit.a,Cpenal (b) premeditarea presupune, de regula, acte de pregatire materiala sau intelectuala,

dar nu este conditionata de existenta acestor acte (c) instanta poate retine ca circumstante agravante si alte circumstante care imprima infractiunii un caracter grav art.75,alin.2 agravantele judiciare 56. Intentia calificata : a. este specifica doar intentiei directe b. presupune existenta unui mod sau unor mijloace speciale de comitere a faptei c. se regaseste in cazul in care textul de lege prevede un scop special OBS intentia calificata (prin scop) (a) scopul infraciunii nu apare ca un element al tipicitii dect n situaia n care el este prevzut n mod expres n norma de incriminare, caz n care este numit i scop special in aceast situaie, scopul urmrit de fptuitor determin existena unei intenii calificate i se analizeaz n strns legtur cu aceasta. 57. Culpa : a. este fara prevedere atunci cand nimeni nu putea sa prevada producerea urmarii b. poate fi cu sau fara prevedere c. se sanctioneaza in cazul oricarei infractiuni

OBS (a) in structura culpei, predictibilitatea este subiectiva, iar nu obiectiva si generala se analizeaza in functie de faptuitorul concret X care putea sau nu putea sa prevada intr-o situatie concreta (b) o culpa cu prevedere infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce o culpa fara prevedere infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada (c) se sanctioneaza numai in cazul in care legea o prevede expres 58. Exista culpa fara prevedere : a. daca nimeni nu putea sa prevada rezultatul b. daca autorul nu putea sa prevada rezultatul, dar alte persoane ar fi putut c. daca rezultatul nu a fost prevazut, desi putea si trebuia sa fie prevazut de autor OBS intentia calificata (prin scop) (a) in structura culpei, predictibilitatea este subiectiva, iar nu obiectiva si generala se analizeaza in functie de faptuitorul concret X care putea sau nu putea sa prevada intr-o situatie concreta

ideea de impredictibilitate absoluta, generala si obiectiva caracterizeaza cazul fortuit (b) vizeaza un domeniu intermediar, intre culpa fara prevedere si cazul fortuit o nu este nici caz fortuit, de vreme ce alte persoane ar fi putut caci impredictibilitatea este absoluta, obiectiva si generala, deci nimeni nu putea sa prevada o nu este nici culpa fara prevedere, de vreme ce autorul nu putea sa prevada caci culpa fara prevedere presupune ca faptuitorul nu a prevazut, dar trebuia si putea sa-l prevada (c) art.19,alin.2,lit.b,Cpen 59. Fapta este savarsita din culpa cand infractorul : a. prevede rezultatul faptei sale si, desi nu il urmareste, accepta posibilitatea producerii lui b. prevede rezultatul faptei sale, dar nu il accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce c. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa il prevada OBS nu se precizeaza care din formele culpei (a) intentia eventuala art.19,alin.1,lit.b,Cpen

(b) culpa cu prevedere culpa cu previziune, usurinta sau temeritatea art.19,alin.2,lit.a,Cpen (c) culpa fara prevedere culpa simpla, neglijenta sau greseala 60. Fapta constand intr-o actiune : a. de regula, se sanctioneaza doar atunci cand este comisa cu intentie b. daca a fost comisa din culpa, constituie infractiune doar atunci cand textul de lege prevede expres sanctionarea culpei c. se sanctioneaza de lege intotdeauna mai sever decat inactiunea care a produs acelasi rezultat 61. In structura culpei intra doua elemente principale : a. incalcarea unei obligatii de diligenta b. previzibilitatea si evitabilitatea obiectiva a urmarii socialmente periculoase c. previzibilitatea si evitabilitatea subiectiva a urmarii socialmente periculoase 62. Suntem in prezenta unei fapte comise din culpa : a. atunci cand autorul abandoneaza un copil de 8 ani, intr-o noapte de decembrie, pe un teren viran din afara orasului, iar acesta decedeaza

b. in cazul in care mama uita usa de la balcon deschisa, iar copilul cade de pe balcon si sufera vatamari corporale grave c. in ipoteza in care autorul sperie o persoana, iar aceasta decedeaza, avand o maladie cardiaca grava nedescoperita pana atunci OBS (a) intentia indirecta de a ucide (b) culpa fara prevedere mama nu a prevazut caderea copilului de la balcon, desi putea si trebuia sa prevada (c) caz fortuit 63. Praeterintentia este o forma de vinovatie care presupune: a. o urmare pe care autorul o prevede si o doreste si o a doua urmare mai grava, pe care faptuitorul nu o prevede, desi putea si trebuia sa o prevada b. o urmare pe care autorul o prevede si o doreste si o a doua urmare mai grava, pe care faptuitorul o prevede, nu o doreste, dar o accepta c. o urmare pe care autorul o prevede, dar nu o accepta, socotind in mod usuratic ca nu se va produce si o urmare mai grava , pe care autorul nu o prevede, desi putea si trebuia sa o prevada

OBS praeterintentie = intentie directa + culpa (cu sau fara prevedere) (a) praeterintentie = intentie directa + culpa fara prevedere o o urmare pe care autorul o prevede si o doreste = intentie directa o o urmare mai grava, pe care faptuitorul nu o prevede, desi putea si trebuia sa o prevada = culpa fara prevedere (b) lipseste culpa o o urmare pe care autorul o prevede si o doreste = intentie directa o o urmare mai grava, pe care faptuitorul o prevede, nu o doreste, dar o accepta = intentie eventuala (b) lipseste intentia directa o o urmare pe care autorul o prevede, dar nu o accepta, socotind in mod usuratic ca nu se va produce = culpa cu prevedere o o urmare mai grava , pe care autorul nu o prevede, desi putea si trebuia sa o prevada = culpa fara prevedere 64. O infractiune praeterintentionata : a. presupune o intentie directa, peste care se suprapune o intentie eventuala b. presupune doua urmari prevazute de legea penala c. nu are tentativa

OBS ideea de doua urmari apare la : o intentia eventuala o culpa cu prevedere o praeterintentie diferenta dintre ele : o n cazul culpei cu prevedere, la fel ca n situaia inteniei eventuale, autorul prevede dou urmri: o o urmare dorit care poate fi : o neprevzut de legea penal vezi exemplul cu gardul electic autorul dorea sa isi protejeze culturile, ceea ce nu este o fapta penala o prevazuta de legea penala o o urmare pe care nu o dorete (dar o accepta sau considera c ea nu se va produce) este posibil i prevzut de legea penal o n cazul praeterintentiei ambele urmari sunt fapte prevazute de legea penala pentru a fi n prezena praeterinteniei este suficient ca aciunea de baz s fie prevzut de legea penal, indiferent de gravitatea ei si sa se produca rezultatul mai grav decat cel dorit OBS

n cazul culpei cu prevedere, la fel ca n situaia inteniei eventuale, autorul prevede dou urmri: o o urmare dorit care poate o fapta prevazuta de legea penala sau neprevazuta de legea penala o o urmare pe care nu o dorete, considernd c ea nu se va produce criteriul de delimitare o culpa cu prevedere convingerea autorului c rezultatul nu se va produce se bazeaz pe anumite mprejurri obiective, pe care ns n concret le evalueaz n mod eronat exemplu conductorul auto care se angajeaz n depire ntr-o curb fr vizibilitate, prevede posibilitatea comiterii unui accident n cazul n care un autovehicul vine pe contrasens, dar nu accept aceast posibilitate, bazndu-se pe mprejurri cum ar fi : cunoaterea respectivei poriuni de drum, viteza cu care maina rspunde la comenzi, experiena sa n conducere etc. o intentia eventuala convingerea autorului c rezultatul nu se va produce se bazeaz pe o simpl speran, dependent de hazard 65. Praeterintentia se deosebeste de culpa prin aceea ca : a. in cazul praeterintentiei, rezultatul mai grav este dorit de faptuitor

b. praeterintentia este specifica infractiunilor comisive, in timp ce culpa poate exista numai la infractiunile omisive c. in cazul praeterintentiei, urmarea de baza este caracterizata de intentie OBS praeterintentie = intentie directa + culpa (cu sau fara prevedere) (c) urmarea de baza = rezultatul dorit intentie directa (a) urmarea mai grava = rezultatul nedorit, imputabil pe baza de culpa (b) culpa poate sa existe atat la infractiunile comisive, cat si la cele omisive 65. Praeterintentia : a. se intalneste numai in cazul infractiunilor progresive b. presupune o culpa cu prevedere peste care se suprapune o culpa fara prevedere c. presupune un rezultat dorit de faptuitor si un rezultat nedorit, pe care nu l-a prevazut, desi putea si trebuia sa il prevada OBS (a) infractiunile progresive se intemeiaza pe praeterintentie, data fiind amplificarea rezultatului, dar praeterintentia nu este intalnita doar in cazul acestor infractiuni

Exemple un simplu act de violen, susceptibil de ncadrare n dispoziiile art.180,alin.1 C.pen., chiar comis n glum, va intra n structura praeterinteniei n msura n care a cauzat un rezultat mai grav. De altfel, n numeroase cazuri faptele comise cu praeterintenie au la baz o glum. Spre exemplu, ntr-o spe s-a reinut c inculpatul, aflat mpreun cu mai muli prieteni, vrnd s fac o glum, a legat captul unui lan, cu care era priponit un cal ce ptea pe marginea drumului, de unul dintre picioarele victimei, iar apoi a speriat calul. Animalul a nceput s alerge, trnd victima circa 1 km pe asfalt i provocndu-i moartea. n acest caz urmarea dorit era trntirea victimei la pmnt (act de violen cauzator de suferine fizice, n sensul art.180 C.pen.), dar s-a produs un rezultat mai grav, pe care autorul nu l-a prevzut, dei putea i trebuia s l prevad. De aceea, numeroase acte comise n glum aruncarea victimei care nu tie s noate n apa unui ru, tragerea scaunului pe care o persoan era pe cale s se aeze, cu consecina cderii acesteia, mbrncirea victimei pentru a cdea peste alte persoane etc. constituie acte de violen n sensul art.180,alin.1,Cpen i pot atrage existena unei praeterintenii atunci cnd sunt urmate de un rezultat mai grav.

(b),(c) praeterintentie = intentie directa + culpa fara prevedere o urmarea de baza = rezultatul dorit intentie directa o urmarea mai grava = rezultatul nedorit, imputabil pe baza de culpa fara prevedere 66. In cazul infractiunii praeterintentionate putem avea : a. o intentie indirecta suprapusa peste o intentie directa initiala b. o intentie directa peste care se suprapune o culpa cu prevedere c. o intentie indirecta peste care se suprapune o culpa fara prevedere OBS de cele mai multe ori, praeterintentia presupune o suprapunere a culpei fara prevedere peste o intentie directa iniriala exemplu autorul aplic victimei o lovitur cu pumnul, iar aceasta se dezechilibreaz, cade, sufer o leziune cranian i decedeaz este posibila praeterintentia si in cazul in care peste intentia directa se suprapune o culpa cu prevedere exemplu o persoana arunca usor un cutit spre victima, dorind ranirea acesteia in picior. Faptuitorul prevede ca lovitura ar putea devia, atingand o zona vitala si producand decesul, dar nu accepta acest rezultat, bazandu-se pe experienta sa in

manuirea cutitelor. Daca decesul se produce, vom avea o culpa cu prevedere suprapusa peste o intentie initiala de vatamare corporala. 67. Suntem in prezenta unei infractiuni praeterintentionate in cazul in care : a. autorul loveste din culpa cu masina 3 persoane, din care una decedeaza pe loc, una decedeaza in spital peste 2 saptamani, iar a treia supravietuieste, dar cu grave sechele fizice permanente b. autorul arunca un cutit spre victima, dorind sa o nimereasca in picior, dar ii produce o hemoragie si victima decedeaza la scurt timp c. o persoana loveste cu sapa in cap o alta persoana, iar aceasta decedeaza la spital peste 10 zile OBS (a) o infractiune de ucidere din culpa in forma agravanta si o vatamare corporala din culpa (b) praeterintentie = intentie directa + culpa cu prevedere (c) intentie directa 68. Suntem in prezenta unei infractiuni praeterintentionate in cazul in care : a. autorul loveste din culpa cu masina 3 persoane, din care una decedeaza pe loc, una

decedeaza in spital peste 2 saptamani, iar a treia supravietuieste, dar cu grave sechele fizice permanente b. autorul arunca un cutit spre victima, dorind sa o nimereasca in picior, dar ii produce o hemoragie si victima decedeaza la scurt timp c. o persoana loveste cu sapa in cap o alta persoana, iar aceasta decedeaza la spital peste 10 zile 69. Fapta inculpatului de a aplica victimei o lovitura cu un harlet asupra capului, provocandu-i un grav traumatism cranian, in urma careia aceasta a decedat in spital dupa 12 zile, intruneste elementele : a. infractiunii intentionate de omor b. infractiunii de ucidere din culpa c. infractiunii praeterintentionate de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte OBS zona vitala vizata, instrumentul folosit = elemente care dovedesc intentia directa 70. Constituie element specific infractiunii intentionate faptul ca : a. la baza rezultatului mai grav trebuie sa existe intotdeauna o fapta prevazuta de legea penala b. rezultatul mai grav se produce intotdeauna dupa un anumit interval de timp

c. rezultatul mai grav ii este imputabil autorului cu titlu de culpa OBS (b) de regula, rezultatul mai grav imputabil pe baza de culpa, se produce dupa trecerea unui anumit interval de timp, dar exista si cazuri in care infractiunea praeterintentionata nu este neaparat si progresiva Exemplu autorul vrea sa ii dea numai o palma victimei, dar, lovind-o, aceasta se dezechilibreaza si, in cadere, se loveste de coltul mesei si decedeaza instantaneu ca urmare a unei grave comotii cerebrale De asemenea, in cazul infractiunii din culpa, rezultatul se poate produce instantaneu sau dupa un anumit timp exemplu autorul accidenteaza victima si aceasta decedeaza dupa 2 saptamani la spital

71. Reprezinta criteriu de distinctie intre praeterintentie si intentia eventuala : a. faptul ca, in cazul infractiunii praeterintentionate, rezultatul final se produce intotdeauna progresiv, pe parcursul unui interval de timp mai indelungat

b. atitudinea subiectiva a autorului fata de producerea rezultatului mai grav c. faptul ca, in cazul infractiunii praeterintentionate, rezultatul initial nu trebuie sa fie in mod obligatoriu prevazut de legea penala OBS (a) infractiunea praeterintentionata nu este intotdeauna si o infractiune progresiva (b) o infractiune praeterintentionata rezultatul mai grav ii este imputabil autorului pe baza de culpa o daca este o culpa cu prevedere l-a prevazut, nu il accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce o daca este o culpa fara prevedere nu l-a prevazut, desi trebuia si putea sa il prevada o intentia eventuala l-a prevazut si, desi nu l-a urmarit, accepta posibilitatea producerii luii (c) n cazul praeterintentiei ambele urmari sunt fapte prevazute de legea penala 72. In dreptul penal roman, praeterintentia : a. este expres reglementata ca forma de vinovatie in partea generala a Codului penal b. apare doar in partea speciala a Codului penal

c. este o forma intermediara ca pericol social, intre culpa si intentie 73. Praeterintentia se deosebeste de intentia eventuala prin aceea ca : a. praeterintentia este specifica infractiunilor de pericol, in vreme ce intentia este specifica infractiunilor de rezultat b. in cazul praeterintentiei, urmarea de baza este caracterizata de culpa c. praeterintentia presupune, pe langa intentie, si o culpa 74. In cazul in care autorul ia hotararea sa actioneze, prevazand producerea unui rezultat mai grav, insa care nu il intereseaza, rezultat care se si produce, vom fi in prezenta : a. intentiei indirecte b. praeterintentiei c. culpei cu prevedere OBS delimitarea praeterinteniei fa de intenia eventual n msura n care rezultatul mai grav apare ca fiind prevzut i acceptat de autor, vom fi n prezena unei intenii eventuale i nu a unei praeterintenii. Exemplu in cazul uciderii unei persoane, intenia eventual i praeterintenia pot avea ca element comun o fapt de baz de lovire.

Ceea ce le difereniaz, este atitudinea subiectiv a autorului fa de rezultatul mai grav moartea victimei. Dac acest rezultat este acceptat, vom avea intenie eventual. Dac, dimpotriv, rezultatul nu este prevzut sau, dei prevzut, nu este acceptat, vom avea o culp suprapus peste intenia iniial, adic o praeterintenie 75. In fapt, un muncitor a aruncat un planseu metalic de pe o cladire in constructie, intr-un santier cu multi muncitori, sperand ca nu va fi nimeni ranit, dar 2 colegi ai sai sunt loviti si decedeaza. Fapta este comisa cu: a. culpa cu prevedere b. intentie indirecta c. culpa fara prevedere OBS de vreme ce a aruncat planseul intr-o zona circulata, unde se aflau mai multi muncitori, este evident ca a prevazut posibilitatea ca planseul sa loveasca pe cineva, dar i-a fost indiferent. convingerea sa ca nu va fi lovita nicio persoana nu s-a intemeiat pe niciun element obiectiv (pentru a ne putea gandi la o culpa cu prevedere), ci doar pe simpla speranta sau pe hazard (aspecte subiective) intentie indirecta

criteriile obiective de evaluare a posibilitatii de a nu se produce rezultatul nedorir = culpa cu prevedere criteriile bazate pe subiectivitate si simpla speranta = intentie indirecta 76. Fapta persoanei care provoaca un accident de circulatie soldat cu moartea unei persoane, din cauza unui defect de constructie la o piesa a masinii, constituie: a. infractiunea de ucidere din culpa, forma fara prevedere b. un caz fortuit c. o fapta care nu va atrage raspunderea penala a autorului OBS impredictibilitate absoluta, obiectiva si generala cu privire la interventia unei cauze straine (defectiunea) care a generat in fapt rezultatul socialmente periculos 77. Sunt elemente secundare in structura laturii subiective a infractiunii: a. conduita infractorului anterior savarsirii faptei b. mobilul infractiunii c. scopul infractiunii 78. Mobilul si scopul infractiunii, atunci cand sunt prevazute de textul legal :

a. pot constitui cauze de agravare a raspunderii b. pot reprezenta elemente constitutive ale infractiunii c. exclud posibilitatea retinerii intentiei repentine 79. Scopul special al unei infractiuni : a. indica existenta premeditarii b. este scopul cerut de continutul legal al infractiunii c. se intalneste doar la infractiunile de rezultat 80. Mobilul infractiunii : a. este acel impuls care il impinge pe autor la comiterea faptei b. este reprezentarea finalitatii actiunii realizate c. apare intotdeauna pe parcursul comiterii faptei

Formele infractiunii intentionate in functie de fazele infractiunii intentionate 1. Faza interna a infractiunii : a. reprezinta prima etapa a iter criminis b. se regaseste numai in cazul infractiunilor comise cu intentie directa

c. cuprinde etapa aparitiei ideii infractionale OBS (a) fazele infraciunii sunt etapele pe care le parcurge infractorul n svrirea faptei prevzute de legea penal, din momentul apariiei ideii infracionale i pn la consumarea faptei. Acestea sunt valabile numai n cazul infraciunilor intenionate 4 faze o faza intern o faza actelor preparatorii o faza actelor de executare (tentativa) o consumarea infraciunii (b) faza intern exist la orice infraciune intenionat (c) are 3 etape o apariia ideii infracionale o deliberarea o luarea hotrrii 2. Faza interna a infractiunii : a. nu exista in cazul intentiei repentine b. are o durat mai mic sau mai mare, n funcie de modalitatea inteniei c. se sanctioneaza, prin exceptie, in cazul n cazul infraciunii de ameninare OBS

(a) faza intern exist la orice infraciune intenionat (b) are durat mai mare n cazul faptelor comise cu intenie premeditat i are o durat foarte mic n cazul faptelor comise cu intenie repentin (c) nu se sancioneaz niciodata atta timp ct hotrrea rmne o simpl convingere a persoanei, ea nu pune n pericol valoarea ocrotit de legea penal. Nici n cazul infraciunii de ameninare nu suntem n prezena sancionrii fazei interne a infraciunii cu care se amenin. n realitate, fapta de ameninare nu are nimic de a face cu faza intern a infraciunii cu care se amenin, ci este o infraciune de sine stttoare, care are propria sa faz intern 3. Faza interna a infractiunii : a. are o durat mai mare, n cazul infractiunilor comise cu intentie premeditata b. presupune realizarea unor acte de pregatire c. include si etapele deliberarii si luarii rezolutiei infractionale OBS (a) are durat mai mare n cazul faptelor comise cu intenie premeditat i are o durat

foarte mic n cazul faptelor comise cu intenie repentin (b) faza interna este o faza distincta in raport cu faza actelor pregatitoare o faza interna o faza actelor pregatitoare o faza actelor de executare (tentativa) o consumarea infractiunii (c) faza interna are 3 etape o apariia ideii infracionale o deliberarea o luarea hotrrii 4. Actele preparatorii : a. pot constitui acte materiale b. sunt intotdeauna acte ilicite c. nu pot exista decat in cazul faptelor comise avand la baza o intentie OBS (a) faza actelor pregatitoare este prima dintre fazele infraciunii, care se exteriorizeaz poate consta n : o acte de natur materiale exemplu procurarea unei arme o acte de natur intelectual exemplu culegerea de informaii (b) pot fi licite sau ilicite

(c) actele prepararorii = a doua faza a infractiunii intentionate numai infractiunea intentionata are faze de desfasurare 5. Actele preparatorii : a. sunt indispensabile savarsirii infractiunii, doar daca aceasta este comisa cu intentie premeditata b. sunt incompatibile cu retinerea intentiei spontane sau repentine c. nu sunt sanctionate ca atare niciodata in dreptul nostru penal OBS (a) de regula, actele de pregatire nu sunt acte necesare comiterii infractiunii, savarsirea lor tinand de optiunea subiectului sau de complexitatea actiunii proiectate. Actele de pregatire nu pot exista decat in cazul infractiunilor intentionate, dar ele nu constituie o conditie pentru existenta premeditarii. Intentia premeditata presupune o stare de relativ calm si un interval de timp mai indelungat de la adoptarea rezolutiei infractionale si pana la punerea ei in executare. Ea nu implica obligatoriu existenta actelor de pregatire exemplu cazul infractiunilor omisive sau comisive prin omisiune. (b) actele preparatorii nu sunt incompatibile cu intentia repentina, chiar sub

imperiul starii de tulburare sau emotie fiind posibila executarea unor acte care sa faciliteze savarsirea infractiunii. Exemplu inculpatul fiind lovit pe strada de catre victima, intra in curte, de unde ia un topor cu care revine in strada si ucide victima. Activitatea de procurare a instrumentului cu care a comis infractiunea reprezinta un act de pregatire, iar infractiunea a fost savarsita cu intentie repentina. (c) actele de pregtire nu se sancioneaz ca atare, ceea ce nu inseamna ca beneficiaz de o impunitate total ntruct legea prevede sancionarea lor n dou ipoteze legiuitorul, printr-o dispoziie expres, asimileaz actele de pregtire cu : o tentativa exemplu la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal (art.189,alin.8,Cpen) o actele de executare 6. In dreptul penal roman, actele preparatorii se pedepsesc : a. doar in cazul infractiunilor din culpa b. doar in cazul infractiunilor formale c. doar atunci cand legiuitorul le asimileaza tentativei sau constituie infractiuni de sine statatoare OBS

(a) actele preparatorii sunt incompatibile cu infractiunile din culpa (b) infractiunilor formale = infractiunile fara obiect material 7. Actele preparatorii : a. sunt excluse in cazul infractiunilor praeterintentionate b. au acelasi regim de sanctionare ca si tentativa c. nu insotesc intotdeauna intentia premeditata OBS (a) infractiune praeterintentionata = intentie directa + culpa (cu sau fara prevedere) de vreme ce aceasta infractiune are la baza intentia, urmeaza ca actele preparatorii sunt posibile si in cazul acesteia (b) o art.21,Cpen - pedepsirea tentativei tentativa se pedepseste numai cnd legea prevede expres aceasta.Tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa ntre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic dect minimul general al pedepsei. n cazul cnd pedeapsa prevazuta de lege este

detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa nchisorii de la 10 la 25 de ani. o actele preparatorii nu se sancioneaz ca atare legea prevede sancionarea lor n dou ipoteze legiuitorul, printr-o dispoziie expres, asimileaz actele de pregtire cu : o tentativa o actele de executare (c) vezi grila 5, pct.(a)m 8. Actele preparatorii : a. se pedepsesc atunci cand reprezinta infractiuni de sine statatoare b. se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa ntre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata c. nu se sanctioneaza ca atare in dreptul roman OBS (b) sanctionarea tentativei 9. In privinta actelor preparatorii, legiuitorul roman a preferat : a. sanctionarea limitata b. nesanctionarea c. sanctionarea intre limite de pedeapsa identice cu cele prevazute pentru actele de executare

10. Nepedepsirea actelor preparatorii se justifica prin : a. faptul ca acestea sunt intotdeauna acte licite b. faptul ca ar constitui un stimulent pentru cel care le-a efectuat de a nu trece la actele de executare c. faptul ca, de regula, au caracter echivoc OBS in plus, si faptul ca, pedepsirea lor ar parea absurda in cazurile in care tentativa nu se pedepseste 11. Suntem in prezenta unor acte de pregatire in cazul : a. cumprarii unei cantiti de otrav b. persoanei care, fara a avea acordul in acest sens, ia mulajul unei chei de la casa de bani c. aplicarii primei doze de otrava, in cazul intoxicarii zilnice cu otrav a unei persoane, pentru a-i produce moartea OBS (a) este un act de pregatire cu caracter echivoc din cumpararea cantitatii de otrava nu putem deduce intentia infractionala. De regula, actele preparatorii sunt echivoce, iar actele de executare sunt univoce.

(b) exceptie este un exemplu de act de pregatire cu caracter univoc din luarea mulajului, fara a avea vreo incuviintare in acest sens, putem deduce intentia infractionala. Doar ca exceptie, actele preparatorii sunt univoce. (c) este o tentativa de omor este un act de executare care nu este susceptibil prin sine insusi sa produca moartea 12. Suntem in prezenta unor acte de pregatire in cazul in care inculpatii : a. sunt surprinsi in timp ce pregateau acasa armele pentru comiterea spargerii b. sunt surprinsi in timp ce escaladau zidul exterior al cladirii bancii c. sunt surprinsi in fata bancii, in timp ce se dadeau jos din masina cu care venisera OBS (b) este un act de executare a rezolutiei infractionale, materializat in patrunderea in cladire 13. Se poate retine existenta unor acte de pregatire in cazul : a. hoului aflat lng coteul ginii b. punerii de zahr n ceaiul unui diabetic c. persoanei surprinse de politie in drum spre o casa de amanet, avand asupra sa o arma si cagula

OBS (a), (b) este o tentativ OBS infractiuni la care nu este posibila tentativa infraciunile din culp deoarece tentativa are la baz o hotrre de a comite aciunea. infraciunile praeterintenionate rezultatul mai grav este produs din culp, deci nu putea fi prevzut. infraciunile de executare prompt se consum chiar n momentul svririi aciunii sau inaciunii de ex, infractiunile care sunt savarsite oral ex, marturia mincinoasa infractiunea de consumare anticipata in cazul lor, actul care ar realiza continutul unei tentative este asimilat prin vointa legii unei infractiuni consumate. Prin urmare, in cazul lor nu mai ramane loc si pentru tentativa. Exemplu luarea de mita in modalitatea pretinderii sau acceptarii promisiunii de bani sau alte foloase care nu i se cuvin infraciunile omisive proprii in cazul acestor aciuni fie a avut loc conduita pozitiv la care legea oblig, fie aceast conduit nu a avut loc i suntem n prezena unei infraciuni consumate. La infraciunile comisive prin omisiune ns este posibil tentativa. Exemple situaia mamei care ia hotrrea de a-i omor copilul prin nealptare. infraciunile de obicei exemplu prostituia

n literatura de specialitate se afirm c nu este posibil tentativa la : infraciunea continu eronat, deoarece, n realitate, ea poate avea tentativ. Exemplu ipoteza furtului de energie electric infraciunea continuat poate cunoate o tentativ, n msura n care toate actele care o compun au rmas n faza tentativei. Exemplu tentativa de furt svrit n form continuat 14. Tentativa : a. nu este prevazuta expres de lege b. poate consta doar in acte de pregatire cu caracter univoc c. are un regim sanctionator propriu OBS (a),(c) prevazute expres in art.20,21,Cpen o tentativa se pedepseste numai cnd legea prevede expres aceasta o tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa ntre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic dect minimul general al pedepsei. o in cazul cnd pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa nchisorii de la 10 la 25 de ani

(b) consta din acte de executare, actele de pregatire = faza distincta a infractiunii intentionate 15. a. b. c. Tentativa nu este posibila la : infractiunile comisive prin omisiune infractiunile de obicei infractiunile praeterintentionate

OBS (a) infractiunile comisive prin omisiune numite si omisive improprii presupun ca element material o conduita comisiva, desi ele se realizeaza in concreto printr-o omisiune. Exemplu mama care ia hotartarea de a-si ucide copilul prin nealaptare o omorul acte comisive o aici, omorul se va realiza prin omisiunea de a-si alimenta copilul (b) pentru ca presupune o repetabilitate a actelor de executare de un numar suficient de ori pentru a evidentia obiceiul ideea de consumare prin repetare (c) este o infractiune supraconsumata 16. a. b. c. Tentativa nu este posibila la : infractiunea de omor uciderea din culpa infractiunile comise cu intentie repentina

OBS (c) Exemplu inculpatul fiind lovit pe strada de catre victima, intra in curte, de unde ia un topor cu care revine in strada si ucide victima. Foarte bine, infractiunea putea ramane si in faza tentativei. 17. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunea de consumare anticipata b. infractiunea continua c. infractiunile de pericol abstract 18. a. b. c. Tentativa nu este posibila la : infractiunile cu executare promta infractiunile de rezultat infractiunile omisive proprii

OBS (a) actul de executare = consumare (b) sunt infractiunile care presupun un rezultat, o modificare fizica perceptibila acest aspect nu exclude ideea de tentativa (c) este infractiunea omisiva in sens strict elementul material se realizeaza printr-o neindeplinire a unei obligatii legale neindeplinirea obligatiei = consumarea infractiunii 19. a. b. c. Tentativa este posibila la : infractiunile de pericol infractiunile praeterintentionate infractiunile omisive improprii

OBS infractiunile omisive improprii = infractiuni comisive prin omisiune 20. a. b. c. Tentativa se intalneste doar la : intentia directa intentia indirecta intentie

OBS tentativa = faza a infractiunii intentionate este fara relevanta forma intentiei OBS formele tentativei in funcie de momentul pn la care a fost adus actul de executare se face distincie ntre: o tentativa perfect (terminat) actul de executare a fost dus pn la capt, dar rezultatul nu s-a produs. Neproducerea rezultatului se poate datora unor mprejurri strine de voina infractorului sau chiar de intervenia autorului, intervenie ndreptat spre mpiedicarea producerii rezultatului o tentativa imperfect (ntrerupt) actul de executare a fost ntrerupt, astfel nct nu mai era posibil producerea rezultatului exemplu infractorul ndreapt arma n direcia victimei, dar nu reuete s trag, fiind imobilizat. ntreruperea se poate datora unor

cauze strine de voina autorului sau chiar datorit voinei acestuia. in funcie de cauza neproducerii rezultatului avem: o tentativ proprie mijloacele folosite erau apte s produc rezultatul, att n abstract, ct i n concret, dar rezultatul nu s-a produs datorit modului greit de utilizare a acestor mijloace o tentativ improprie rezultatul nu s-a produs din cauz c mijloacele folosite nu puteau duce la lezarea obiectului juridic fie n concret, fie n abstract. Tentativa improprie poate fi clasificat n: o tentativa relativ improprie rezultatul nu s-a produs datorit insuficienei sau defectuozitatii diferitelor mijloace folosite ori datorit faptului c obiectul material nu se afla la locul unde credea fptuitorul exemple : infractorul administreaz o cantitate de otrav care se dovedete insuficient pentru a produce moartea infractorul ncearc s ucid victima cu o arm de foc, dar arma nu funcioneaz obiectul material se afla n alt parte dect credea fptuitorul trebuie s se fac distincie ntre inexistena obiectului material i aflarea obiectului n alt parte dect cea n care se credea. Efectele care se produc sunt diferite.

o tentativa absolut improprie (absurda) consumarea infraciunii nu era posibil datorit modului absurd n care era conceput executarea. n acest caz, mijloacele folosite sunt inapte, prin natura lor, s produc rezultatul. Exemple se ncearc uciderea victimei prin farmece, prin stropire cu ap sfinit. Tentativa absolut improprie nu se pedepsete. Tentativa absolut improprie nu se pedepsete datorit faptului c obiectul material, dei existent, nu poate fi lezat prin mijloacele folosite. 21. a. b. c. Nu sunt susceptibile de tentativa perfecta : infractiunea de furt infractiunea de pericol abstract infractiunea de omor

OBS tentativa perfect (terminat) actul de executare a fost dus pn la capt, dar rezultatul nu s-a produs o la furt daca actul de executare a fost dus pana la capat, rezultatul se produce inevitabil bunul furat trece inevitabil in detentia infractorului, nu se evapora o la infractiunea de pericol abstract sunt infractiunile la care urmarea socialmente periculoasa consta intr-o stare de pericol prezumata absolut de lege exemplu

conducerea pe drumurile publice, a unui autovehicul, in stare de ebrietate actul de executare fiind dus pana la capat, starea de pericol se produce instantaneu si inevitabil tentativa perfecta sau terminata nu va fi posibila la infractiunile care, duc inevitabil la urmarea socialmente periculoasa, daca actul de executarte a avut loc (c) la infractiunea de omor, actul de executare poate, in anumite conditii, sa nu conduca la urmarea socialmente periculoasa exemplu infractorul a tras un glont spre victima, dar aceasa nu a murit intrucat purta vesta antiglont actul de executare a fost facut perfect, dar rezultatul nu s-a produs 22. a. b. c. Sunt susceptibile de tentativa perfecta : infractiunea de consumare anticipata infractiunea de viol infractiunea de pericol concret

OBS tentativa perfect (terminat) actul de executare a fost dus pn la capt, dar rezultatul nu s-a produs (a) nu este susceptibila de niciun fel tentativa (b) de vreme ce actul de executare a fost dus pana la capat, violul ramane viol

urmarea socialmente periculoasa s-a produs inevitabil (c) sunt infractiunile la care urmarea socialmente periculoasa consta intr-o stare de pericol a carei existenta trebuie dovedita 23. Exista tentativa imperfecta in cazul in care autorul : a. vrea sa loveasca victima cu masina, dar aceasta reuseste sa se refugieze intr-o casa b. loveste victima cu cutitul in piept, dar aceasta nu decedeaza din cauza interventiei medicale promte c. impusca victima, dar apoi o duce repede la spital, unde aceasta este salvata OBS tentativa imperfect (ntrerupt) actul de executare a fost ntrerupt, astfel nct nu mai era posibil producerea rezultatului (a) actiunea de ucidere este intrerupta de refugierea victimei intr-o casa tentativa intrerupta (imperfecta) (c) impiedicarea producerii rezultatului 24. Exista tentativa relativ improprie la infractiunea de omor atunci cand autorul : a. a pus prea putina otrava in mancarea victimei si aceasta nu a decedat

b. indreapta arma spre victima, dar nu mai apuca sa traga, deoarece este imobilizat de martori c. a incercat sa ucida victima stropind-o cu apa sfintita

OBS tentativa relativ improprie rezultatul nu s-a produs datorit insuficienei sau defectuozitatii diferitelor mijloace folosite ori datorit faptului c obiectul material nu se afla la locul unde credea fptuitorul (a) tentativa relativ improprie determinata de insuficienta mijloacelor folosite pentru a produce urmarea socialmente periculoasa (b) tentativa intrerupta (imperfecta) (c) tentativa absolut improprie (absurda) 25. Exista tentativa relativ improprie la infractiunea de omor atunci cand : a. victima era decdata in momentul in care autorul i-a aplicat o lovitura de topor in cap, crezand ca doarme b. inculpatul a incercat sa ucida victima, utilizand un mijloc defectuos

c. inculpatul a ucis o persoana pe care a confundat-o din cauza intunericului cu un dusman de-al sau OBS (a) fapta putativa in capul sau, faptuitorul se crede autor al unui omor care nu exista in realitate (b) tentativa relativ improprie determinata de defectuozitatea mijlocului folosit (c) este o infractiune consumata de omor, in care este incidenta si error in personam 26. Exista tentativa relativ improprie la infractiunea de omor atunci cand : a. inculpatul a deschis seiful bancii, dar acesta era gol b. inculpatul a impiedicat producerea rezultatului c. inculpatul a pus prea multa otrava in mancarea victimei iar aceasta, simtind mirosul, a refuzat sa consume mancarea OBS (a) tentativa relativ improprie determinata de absenta obiectului material de la locul unde inculpatul credea ca acesta se afla

(b) impiedicarea producerii rezultatului specifica tentativei perfecte art.22,Cpen (c) tentativa perfecta pentru ca mijlocul folosit era apt sa produca rezultatul in cazul dat, nu se poate spune ca mijlocul folosit a fost defectuos sau insuficient 27. Tentativa absolut improprie : a. nu se sanctioneaza niciodata b. se sanctioneaza in limite reduse la jumatate fata de tentativa relativ improprie c. se sanctioneaza cu o pedeapsa intre 2 si 10 ani OBS tentativa absolut improprie (absurda) consumarea infraciunii nu era posibil datorit modului absurd n care era conceput executarea. n acest caz, mijloacele folosite sunt inapte, prin natura lor, s produc rezultatul. Exemple se ncearc uciderea victimei prin farmece, prin stropire cu ap sfinit. tentativa absolut improprie nu se pedepsete. Tentativa absolut improprie nu se pedepsete datorit faptului c obiectul material, dei existent, nu poate fi lezat prin mijloacele folosite. (c) este pedeapsa prevazuta de lege pentru instigarea neurmata de executare, in

cazul cand infractiunea la care s-a instigat este pedepsita cu detentiunea pe viata 28. Exista tentativa absolut improprie cand autorul : a. trage asupra victimei cu un pistol, dar aceasta, purtand o vesta antiglont, nu sufera nicio vatamare b. incearca sa doboare un avion cu o prastie c. ncearc s ucid victima cu o arm de foc, dar arma nu funcioneaz OBS (a) tentativa perfecta (b) un mod absurd de a concepe executarea, mijlocul folosit nefiind apt sa produca urmarea socialmente periculoasa (c) tentativa relativ improprie intemeiata pe defectuozitatea mijlocului folosit in executarea infractiunii 29. Exista tentativa relativ improprie in cazul in care : a. consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite b. imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata modului absurd de concepere a infractiunii de catre autor

c. rezultatul nu se produce din cazul interventiei unui fenomen strain de vointa autorului OBS (a) tentativa relativ improprie se poate datora : o insuficientei mijloacelor folosite o defectuozitatii mijloacelor folosite o absentei obiectului material de la locul unde infractorul credea ca acesta se afla (b) tentativa absolut improprie (c) poate fi vorba despre : o tentativa intrerupta cazul in care intreruperea se datoreaza unui eveniment strain de vointa autorului o tentativa perfecta neproducerea rezultatului se poate datora numai interventiei unui fenomen strain de vointa autorului 30. Exista tentativa relativ improprie atunci cand : a. autorul incearca sa doboare un avion aflat la 5.000m altitudine, tragand spre el cu un pistol cu aer comprimat b. autorul i-a aplicat victimei doua lovituri de cutit in piept, dar nu a putut continua lovirea datorita unui tert care l-a imobilizat c. consumarea infractiunii nu a fost posibila din cauza faptului ca, in timpul cat s-au

savarsit acte de executare, obiectul material lipsea de la loculunde credea faptuitorul ca se afla OBS (a) tentativa absolut improprie absurda (b) tentativa intrerupta (c) tentativa relativ improprie intemeiata pe absenta obiectului material de la locul unde infractorul credea ca acesta se afla 31. In cazul tentativei relativ improprii, mijloacele folosite la comiterea infractiunii : a. nu erau apte in abstracto sa produca rezultatul b. nu erau apte in concreto sa produca rezultatul c. nu erau apte nici in abstracto, si nici in concreto sa produca rezultatul OBS mijloacele folosite sunt apte in abstracto, dar nu sunt apte si in concreto sa produca rezultatul socialmente periculos in exemplul cu otrava o in abstracto otrava este apta sa determine moartea victimei o in concreto otrava nu a fost apta sa produca moartea victimei, dat fiind ca a fost

pusa intr-o cantitate insuficienta pentru a produce rezultatul socialmente periculos 32. Suntem in prezenta unei tentative absolut improprii, in cazul in care : a. autorul incearca sa isi ucida sotia dandu-i ceai cu zahar, stiind ca este diabetica b. autorul incearca sa distruga o garnitura de tren prin asezarea pe sine a unui om de zapada c. o persoana trage cu o pusca cu luneta, dupa o persoana aflata intr-un balon OBS (a) nu este o tentativa absurda pentru ca, o repetare a unor asemenea acte, poate determina o coma diabetica si, deci moartea (b) tentativa absolut improprie este absurd sa crezi ca un om de zapada pus pe sina de cale ferata va face ca trenul sa deraieze (c) nu este o tentativa absurda pentru ca pusca este cu luneta si, in plus, fiind vorba de o persoana aflata intr-un balon, inseamna ca se afla la o distanta nu prea mare de sol 33. Suntem in prezenta unei tentative absolut improprii, in cazul in care : a. un angajat incearca sa isi omoare seful prin farmece

b. autorul trage cu arma intr-un copac pe care l-a crezut a fi om c. autorul i-a administrat victimei o cantitate de otrava expirata, care si-a pierdut proprietatile toxice OBS (a) tentativa absolut improprie (absurda) (b) tentativa absolut improprie (absurda) (c) mijlocul folosit este defectuos tentativa relativ improprie 34. Suntem in prezenta unei tentative relativ improprii de omor, in cazul in care infractorul : a. trage mai multe focuri de arma prin geam asupra patului unde credea ca doarme victima, dar in momentul respectiv aceasta se afla in camera alaturata b. trage cu arma in camera unde locuieste victima, stiind ca aceasta nu se afla acasa c. trage cu arma intr-un cadavru, stiind ca respectiva persoana este decedata OBS (a) tentativa relativ improprie determinata de lipsa obiectului material de la locul unde infractorul credea ca acesta se afla (b) tentativa absolut improprie (absurda) (c) tentativa absolut improprie (absurda)

se considera absurditatea modului de a concepe infractiunea acopera mai multe ipoteze absurditatea mijloacelor folosite, obiect inexistent, maniera absurda de a gandi executarea deci, in esenta, orice absurditate 35. Suntem in prezenta unei tentative relativ improprii, in cazul in care infractorul : a. a introdus mana in buzunarul persoanei vatamate, dar nu a gasit nimic acolo b. a patruns prin escaladare in localul unei ambasade pentru a sustrage bunuri de valoare si bani dar, negasind astfel de bunuri, a parasit localul c. in timpul sustragerii unor bunuri, infractorul aude zgomote in camera vecina si paraseste in graba incaperea OBS (a),(b) tentativa relativ improprie determinata de lipsa obiectului material de la locul unde infractorul credea ca acesta se afla (c) tentativa intrerupta 36. Fapta persoanei de a prezenta castigator un bilet loto falsificat in mod grosolan, astfel incat pentru orice persoana falsul este evident, constituie : a. tentativa relativ improprie la infractiunea de inselaciune

b. tentativa absolut improprie la infractiunea de inselaciune c. tentativa proprie la infractiunea de inselaciune OBS (a),(b) nu este relativ improprie de vreme ce mijlocul folosit era falsificat grosolan un mod absurd de a concepe infractiunea (c) nu poate fi o tentativa proprie atata timp cat mijlocul folosit nu este apt sa produca rezultatul socialmente periculos 37. In dreptul penal roman, in materia sanctionarii tentativei se aplica : a. regula sanctionarii nelimitate b. regula sanctionarii limitate c. sistemul diversificarii pedepsei OBS regula sanctionarii nelimitate = tentativa se pedepseste intotdeauna, regula sanctionarii limitate = tentativa se pedepseste doar atunci cand legea prevede expres sistemul parificarii pedepsei aceeai pedeaps ca i pentru forma consumata a infractiunii, sistemul diversificrii pedepsei sanciunea se face n limite mai reduse dect n cazul infraciunii consumate

Legiuitorul romn a optat, n materia sancionrii tentativei pentru sancionarea limitat, pe baza criteriului diversificrii pedepsei tentativa se pedepsete atunci cnd e prevzut n mod expres i cu o pedeaps mai mic dect la infraciunea consumat tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa ntre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic dect minimul general al pedepsei. in cazul cnd pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa nchisorii de la 10 la 25 de ani 38. Tentativa se sanctioneaza : a. in toate cazurile b. in limite de pedeapsa reduse la jumatatate fata de sanctiunea aplicabila infractiunii consumate c. doar in acele cazuri in care sanctiunea pentru infractiunea consumata depaseste 2 ani 39. Tentativa se pedepseste : a. intre aceleasi limite de pedeapsa ca si infractiunea consumata b. doar cu pedeapsa amenzii c. doar cand legea prevede expres aceasta

40. a. b. c.

Tentativa nu atrage raspunderea penala : cand este absolut improprie cand este imperfecta cand legea nu incrimineaza tentativa

41. In cazul unei infractiuni sanctionate cu detentiunea pe viata, tentativa se pedepseste cu inchisoarea intre : a. 5 si 20 de ani b. 10 si 20 de ani c. 10 si 25 de ani 42. In cazul unei infractiuni sanctionate cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani, tentativa se pedepseste cu inchisoarea intre : a. 5 si 20 de ani b. 5 si 10 de ani c. 2 si 10 de ani 43. a. b. c. Sunt cauze de nepedepsire a tentativei : excesul justificat de legitima aparare desistarea starea de necesitate

OBS grila se refera la o cauza de nepedepsire, deci la o cauza de impunitate (a) este asimilat legitimei aparari cauza generala care inlatura caracterul penal al faptei

(b) exist dou situaii n care, dei avem tentativ i legea prevede sanciune pentru aceasta, totui infraciunea nu este sancionat : o desistarea o impiedicarea producerii rezultatului (c) este cauza generala care inlatura caracterul penal al faptei 44. Constituie cauza de nepedepsire a tentativei : a. impiedicarea producerii rezultatului b. comportarea sincera a inculpatului in cursul procesului penal c. starea de provocare OBS (a) este o circumstanta atenuanta judiciara , (b) este o circumstanta atenuanta legala 45. Desistarea este posibila in cazul tentativei : a. proprii b. relativ improprii c. perfecte OBS desistarea const n ntreruperea actului de executare din propria iniiativ a infractorului, nainte de descoperirea faptei poate fi intalnita la urmatoarele forme de tentativa

o tentativa imperfecta (intrerupta) aceasta cauza de impunitate este specifica acestei tentative o tentativa proprie o tentativa relativ improprie o mai putin cand ea este determinata de lipsa obiectului material de la locul unde infractorul credea ca acesta se afla o desistarea poate opera in cazul acestei tentative atata timp cat autorul nu si-a dat seama de defectuozitatea sau insuficienta mijloacelor folosite o tentativa absolut improprie cu specificarea faptului ca, in acest caz, nu prezinta relevanta penala conditiile desistarii o s avem o ntrerupere a actului de executare ntreruperea nu poate s survin dect nainte ca actul de executare s se fi ncheiat, ceea ce nseamn c renunarea la repetarea actului de executare nu echivaleaz desistare o intreruperea actului de executare s se datoreze voinei libere a infractorului nu vom fi n prezena unei desistri atunci cnd infractorul a fost surprins i mpiedicat s continue actul de executare ori atunci cnd nu a putut continua actul de executare, datorit rezistenei victimei ori cnd continuarea actului nu a fost posibil, datorit mprejurrii c

obiectul material lipsea de la locul unde fptuitorul credea c se afl o desistarea s fi avut loc nainte de descoperirea faptei fapta se consider descoperit cand : o a ajuns la cunotina autoritilor o alte persoane iau cunotin de svrirea ei (martori oculari) o in cazul infraciunii contra unei persoane, atunci cnd victima este prezent la locul svririi infraciunii, ea afl n mod necesar despre svrire, ceea ce nu constituie un impediment la desistare o in cazul infraciunii contra patrimoniului, fapta se consider descoperit i atunci cnd victima a luat cunotin de svrirea infraciunii, astfel c din acel moment nu mai e posibil desistarea efectele desistarii o desistarea este cauza de impunitate nu nltur tentativa (infractiunea) fapta constituie tentativa (infractiune) o tentativa nu se pedepsete desistarea nu este o cauz de impunitate absolut dac ceea ce infractorul a svrit pn n momentul desistrii constituie o alt infraciune, el va rspunde pentru aceasta 46. Desistarea :

a. nu este posibila in cazul infractiunilor care au o durata de consumare in timp b. este posibila in cazul formei imperfecte sau neterminate a tentativei c. nu este posibila in cazul tentativei perfecte OBS numai la tentativa perfecta (terminata) nu este posibila, intrucat, in cazul acesteia, actul de executare este deja incheiat in rest, este posibila la toate infractiunile la care este posibila, in general, tentativa 47. Desistarea : a. presupune inceperea unui act de executare b. permite ca rezultatul sa se fi produs, daca este posibila repunerea in situatia anterioara c. poate lua forma renunarii la repetarea actului de executare

OBS presupune inceperea actului de executare si intreruperea lui, din proprie vointa, inainte ca actul de executare sa se fi incheiat si inainte ca fapta sa fi fost descoperita de vreme ce desistarea presupune ca nu sa ajuns la sfarsitul primului act de executare,

cu atat mai mult o renuntare la executarea celui de al doilea nu inseamna desistare 48. Desistarea implica: a. existenta vointei libere a autorului de a actiona in acest sens b. in general, o atitudine pasiva de abandonare a actului de executare c. imposibilitatea consumarii infractiunii din cauza insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite OBS (a) desistarea presupune delasarea din proprie vointa a continuarii actului de executare (b) desistarea = delasarea ideea de abandon, de pasivitate (c) este definitia tentativei relativ improprii 49. Desistarea: a. implica intotdeauna renuntarea definitiva la rezolutia infractionala b. poate interveni cand autorul nu a putut continua actul de executare, datorit rezistenei victimei c. nu nltur tentativa OBS

(a) desistarea nu este conditionata de caracterul sau definitiv, ceea ce inseamna ca ea poate sa fie admisa si atunci cand autorul renunta la actul de executare inceput, propunandu-si sa reia executarea la un moment ulterior, cand conditiile ii vor fi mai favorabile (b) vointa faptuitorului nu este libera, ci constransa renuntarea s-a facut sub constrangerea unei circumstante, faptul ca victima a opus rezistenta or, desistarea are intotdeauna un caracter voluntar (c) este o cauza de impunitate, iar nu o cauza care inlatura caracterul penal al faptei tentativa este si va ramane infractiune, numai ca se inlatura raspunderea penala pentru fapta astfel comisa 50. a. b. c. Desistarea : presupune intotdeauna o simpla inactiune poate sa presupuna si o actiune are intotdeauna un caracter voluntar

OBS la infractiunile comisive desistarea = inactiune la infractiunile comisive prin omisiune (omisive improprii) desistarea = actiune = reluarea indeplinirii obligatiei impuse de lege . Exemplu mama care luase hotararea de a-si

ucide copilul prin neacordarea de hrana, revine asupra deciziei si incepe sa il alapteze (c) are la baza vointa libera si neconstransa a faptuitorului 51. Poate interveni desistarea atunci cand autorul a renuntat sa mai continue actul de executare, intrucat : a. locuinta era prevazuta cu un dispozitiv de inchidere pe care nu l-a putut forta b. a fost surprins de un tert care l-a amenintat cu il va denunta c. i s-a facut mila de victima OBS (a) vointa autorului nu este libera renuntarea este rezultatul unei constrangeri fizice (b) vointa autorului nu este libera renuntarea este rezultatul unei constrangeri morale (c) vointa autorului este libera este animata de un mobil mila mobiluri care pot determina desistarea o cainta, sentimentul de vinovatie, remuscarea o mila fata de victima, rugamintile victimei, boala acesteia o superstitii

o teama de pedeapsa, teama de a fi descoperit o obtinerea unui avantaj material 52. Poate interveni desistarea atunci cand autorul a renuntat sa mai continue actul de executare, intrucat : a. a vazut ca se apropiau fortele de politie de locul unde comitea fapta b. i s-a facut teama gandindu-se la pedeapsa de care ar fi pasibil ca urmare a comiterii faptei c. i s-a parut ca aude pasi, desi in realitate nu era decat o pisica care rasturnase un obiect OBS (a) vointa autorului nu este libera renuntarea este rezultatul unei constrangeri morale (b) vointa autorului este libera este animata de un mobil teama (c) vointa autorului nu este libera renuntarea este rezultatul unei constrangeri morale 53. Poate interveni desistarea atunci cand : a. autorul unei tentative de viol lasa victima sa plece acasa dupa ce aceasta i-a promis ca va intretine cu el raporturi sexuale de bunavoie, la un moment ulterior si in alt loc

b. autorul toarna o cantitate de otrava in mancarea victimei, iar apoi arunca mancarea, inainte de sosirea victimei c. autorul si-a dat seama ca a fost vazut in momentul cand introducea o cantitate de otrava in paharul unei persoane si, de teama sa nu fie prins, a rasturnat paharul OBS (a) desistarea nu este conditionata de caracterul sau definitiv (b) vointa autorului este libera (c) in acest caz, autorul nu a pus capat executarii in mod voluntar, ci datorita interventiei unui factor extern, constand in descoperirea faptei vointa autorului nu este libera 54. Desistarea poate avea ca mobil : a. cainta, remuscarile faptuitorului b. amenintarea provenita de la victima furtului, care tocmai l-a surprins si recunoscut pe faptuitor c. superstitiile faptuitorului 55. In cazul tentativei relativ improprii, desistarea poate sa intervina : a. oricand, inainte de producerea rezultatului

b. de regula, doar inainte ca autorul sa realizeze caracterul defectuos sau insuficienta mijloacelor utilizate c. in acest caz, nu poate sa intervina desistarea OBS (a),(b) regula ntrerupere nu poat s survin dect nainte ca actul de executare s se fi ncheiat in cazul tentativei relativ improprii se impune o conditie specifica intreruperea sa intervina doar inainte ca autorul sa realizeze caracterul defectuos sau insuficienta mijloacelor utilizate. Daca autorul si-ar da seama de aceste aspecte, renuntarea nu ar mai fi libera ci impusa tocmai de aceasta constatare renunta constrans de faptul ca sia dat seama ca oricum, cantitatea de otrava nu va conduce la moartea victimei, pentru ca oricum, pusca fiind defecta, ce rost are sa mai continue, s.a.m.d. Or, in astfel de rationamente, vointa nu mai este libera iar renuntarea este impusa de circumstante externe constrangatoare. 56. Intreruperea actului de executare, specifica desistarii, nu are caracter voluntar atunci cand :

a. se datoreaza unei constrangeri morale determinate de constientizarea faptului ca se apropie de locul faptei fortele de politie b. se datoreaza unei superstitii a autorului care, in timpul actului de executare, spargand o oglinda, este convins ca aceasta ii aduce ghinion c. autorul este observat la locul comiterii infractiunii de un copil de 1 an si 6 luni OBS (a) desistarea isi pierde caracterul voluntar atunci cand renuntarea se datoreaza unei constrangeri fizice sau morale (b) superstitia nu il constrange pe autor (c) faptul ca este observat de un copil de o asemenea varsta, aceasta nu inseamna constrangere copilul nu il poate ameninta cu denuntarea, nu ii poate opune rezistenta, etc. 57. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. autorul, auzind pasi care se indreapta spre incaperea in care patrunsese pentru a fura, renunta sa mai ia valorile din sertarul pe care tocmai il deschisese si paraseste in graba incaperea b. autorul sufera un atac de epilepsie in timpul comiterii faptei, motiv pentru care nu mai poate continua savarsirea

c. autorul renunta in urma sfaturilor primite de la un complice, care superviza intreaga operatiune OBS (a) vointa autorului nu este libera renuntarea este rezultatul unei constrangeri morale (b) vointa autorului nu este libera renuntarea este rezultatul unei constrangeri fizice (c) prin sfaturile date, complicele nu il constrange pe autorul faptei, ci ii prezinta o alta alternativa, alegerea fiind in ultima instanta tot a autorului 58. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. faptuitorul isi da seama ca persoana careia ii pusese arma la tampla nu era cea pe care voia sa o impuste b. autorul, in timp ce alegea bijuteriile pe care urma sa le sustraga din magazinul in care patrunsese, isi da seama ca a fost vazut de cineva intrand in magazin si, de teama sa nu fie ulterior identificat, lasa bijuteriile acolo si pleaca c. autorul, dupa ce a fost retinut de politie, indica locul unde a ascuns bunurile furate, astfel incat partea vatamata sa le poata recupera

OBS (a) vointa autorului este libera error in personam nu are relevanta in sensul inlaturarii desistarii (b) vointa autorului nu este libera in acest caz, autorul nu a pus capat executarii in mod voluntar, ci datorita interventiei unui factor extern, constand in faptul ca a fost vazut de un tert (ca fapta a fost descoperita) vointa autorului nu este libera (c) nu se mai pune problema unei tentative, fiind chiar un furt consumat in acest caz, problema desistarii este desueta 59. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. faptuitorul, datorita opunerii victimei, pe care voia sa o violeze, nu reuseste sa o dezbrace, astfel ca o lasa si pleaca b. autorul unui furt, duce bunul inapoi la locul de unde il luase, inainte de descoperirea faptei c. faptuitorul este convins de victima ca nu are rost sa o ucida si pleaca fara sa ii faca nimic, dupa ce ii pusese arma la tampla OBS (a) vointa autorului nu este libera constrangere fizica

(b) nu se mai pune problema unei tentative, fiind chiar un furt consumat in acest caz, problema desistarii este desueta (c) opinia victimei nu il constrange pe autorul faptei, ci ii prezinta o alta alternativa, alegerea fiind in ultima instanta tot a autorului 60. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. infractorul da foc unei persoane, dar apoi reuseste sa stinga focul si sa salveze victima b. faptuitorul doreste sa fure un anumit bun, dar nu il gaseste si pleaca c. faptuitorul, persoana superstitioasa, renunta fiindca a vazut o pisica neagra OBS (a) impiedicarea producerii rezultatului (b) vointa autorului nu este libera constrangere morala exemplu furtul la comanda, dintr-un muzeu de arta (c) superstitia nu il constrange pe faptuitor

61. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. in timp ce autorul incearca sa deschida prin efractie portiera unui autoturism, incepe o ploaie si acesta renunta pentru a se adaposti

b. faptuitorul aude ca intra cineva in magazinul din care fura si pleaca fara sa mai ia nimic c. faptuitorul duce victima la spital, dupa ce o otravise, iar viata acesteia este salvata OBS (a) vointa autorului este libera renunta pe moment din cauza ploii caracterul voluntar al desistarii nu intra in contradictie cu faptul ca desistarea nu este conditionata de cerinta ca ea sa fie definitiva, de renuntarea definitiva a autorului la rezolutia infractionala (b) vointa autorului nu este libera constrangere morala (c) impiedicarea producerii rezultatului 62. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. autorul intalneste un sistem de alarma pe care nu il poate deconecta b. autorul renunta deoarece l-a convins in acest sens un complice c. faptuitorul abandoneaza victima, dandu-si seama ca nu aceasta era femeia pe care vroia sa o violeze pentru a se razbuna, ci colega acesteia OBS

(a) vointa autorului nu este libera constrangere fizica (b) prin sfaturile date, complicele nu il constrange pe autorul faptei, ci ii prezinta o alta alternativa, alegerea fiind in ultima instanta tot a autorului (c) vointa autorului este libera error in personam nu are relevanta in sensul inlaturarii desistarii 63. Suntem in prezenta impiedicarii producerii rezultatului, atunci cand : a. doua persoane il imobilizeaza pe infractorul care lovea victima, fiind astfel impiedicat sa o ucida b. autorul, dupa ce a aplicat victimei o lovitura de cutit in piept, o transporta la spital si astfel viata ii este salvata c. faptuitorul abandoneaza bunul furat, dandu-si seama ca nu prezinta nicio valoare OBS (a) tentativa intrerupta (b) o dupa ce a aplicat victimei o lovitura de cutit in piept actul de executare a fost dus pana la capat o otransporta la spital exista o interventie activa a autorului in sensul impiedicarii producerii rezultatului

o astfel viata ii este salvata a impiedicat producerea rezultatului socialmente periculos (moartea persoanei respective) (c) nu se mai pune problema unei tentative, fiind chiar un furt consumat in acest caz, problema desistarii este desueta infractiunile la care este posibila impiedicarea producerii rezultatului o tentativa perfecta aceasta cauza de impunitate nu apare decat in cazul acestei tentative o tentativa proprie o tentativa relativ improprie impiedicarea producerii rezultatului poate opera in cazul acestei tentative atata timp cat autorul nu si-a dat seama de defectuozitatea sau insuficienta mijloacelor folosite o infractiunile materiale exceptie fac o furtul pentru ca nu este susceptibil de tentativa perfecta de aceea, restituirea bunului sustras, chiar inainte de descoperirea faptei, nu constituie o impiedicare a producerii rezultatului, caci infractiunea deja s-a consumat, ci o inlaturare a consecintelor infractiunii care poate constitui cel mult o circumstanta atenuanta judiciara (staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau pentru a repara paguba pricinuita art.74,lit.b,Cpen). o violul idem

infractiunile la care este posibila impiedicarea producerii rezultatului o infractiunile formale o infractiunile de pericol Condiiile impiedicarii producerii rezultatului o actul de executare s se fi ncheiat conditie de esenta, iar nu de natura acestei cauze de impunitate o impiedicarea s fie rezultatul voinei libere a infractorului o interventia activa a autorului impiedicarea trebuie s fie efectiv, nu doar o ncercare actiunea de impiedicare poate fi facuta : o de catre autor personal exemplu inculpatul a stropit-o cu benzina pe sotia sa, dupa care i-a dat foc. Imediat, a luat o patura si stingand focul, a impiedicat decesul sotiei o prin anuntarea altor persoane care sa il ajute sa impiedice producerea rezultatului exemplu dupa ce a plasat o bomba intr-un imobil, autorul a anuntat autoritatile care au intervenit si au reusit sa dezamorseze bomba o prin anuntarea victimei insesi exemplu dupa ce i-a turnat victimei o cantitate de otrava in mancare, autorul a anuntat-o, astfel ca aceasta a avut timp sa isi administreze antidotul. Importanta este in acest caz pozitia subiectiva a autorului : daca a anuntat-o cu

intentia sincera ca aceasta sa se poata salva, atunci opereaza cauza de impunitate; daca a anuntat-o pentru ca oricum era convins ca aceasta va muri, atunci cauza nu mai poate opera. o impiedicarea sa intervina mai inainte ca fapta sa fie descoperita efectele impiedicarii producerii rezultatului idem ca la desistare 64. Impiedicarea producerii rezultatului este : a. o circumstanta atenuanta b. o cauza de nepedepsire c. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei 65. Constituie conditie a impiedicarii producerii rezultatului : a. terminarea actului de executare b. interventia activa a autorului pentru a impiedica producerea rezultatului c. interventia sa fie realizata in mod nemijlocit si personal de catre autor OBS (a),(b) sunt conditii ale impiedicarii producerii rezultatului (c) nu se cere o astfel de conditie actiunea de impiedicare o poate face autorul, personal si nemijlocit, o pot face alte persoane

care au fost anuntate de acesta (autoritati, victima) 66. Impiedicarea producerii rezultatului se intalneste in cazul : a. formei perfecte sau terminate a tentativei b. formei imperfecte sau neterminate a tentativei c. infractiunilor de pericol OBS (a),(b) impiedicarea producerii rezultatului este o cauza de impunitate specifica tentativei perfecte (terminata) (c) de regula, impiedicarea producerii rezultatului apare la infractiunile materiale (cu exceptia infractiunilor materiale care nu sunt susceptibile de tentativa perfecta, ca de exemplu furtul si violul). La infractiunile formale, la infractiunile de pericol, odata cu executarea in intregme a actului se produce deja si rezultatul socialmente periculos. 67. Impiedicarea producerii rezultatului : a. poate reprezenta pentru anumite infractiuni o cauza care inlatura caracterul penal al faptei b. presupune o atitudine activa din partea autorului

c. in anumite cazuri, poate consta dintr-o simpla atitudine pasiva OBS (a) fara nicio exceptie, impiedicarea producerii rezultatului este doar o cauza de impunitate (b),(c) atentie chiar la denumire impiedicarea producerii rezultatului presupune drept conditie o interventie activa a autorului. Daca dupa terminarea actului de executare el are o atitudine pasiva, de asteptare a rezultatului socialmente periculos, atunci cauza nu mai opereaza. 68. Pentru ca impiedicarea producerii rezultatului sa aiba efecte, este necesar : a. sa fie realizata personal de catre autor sau prin intermediul unei alte persoane, actionand la indicatiile autorului b. sa fie rezultatul vointei libere si neconstranse a autorului c. sa fie realizata intotdeauna prin mijloace licite OBS (a) de exemplu, victima anuntata ca a fost otravita cu substanta X, isi va administra rapid antidotul Y, autorul o transporta el insusi imediat la spital, autorul anunta autoritatile care trimit rapid o ambulanta

(b) ca si la desistare (b) actiunea de impiedicare se poate realiza atat prin mijloace licite, cat si prin mijloace ilicite exemplu autorul transporta el insusi victima la spital, desi nu are permis de conducere 69. Spre deosebire de desistare, impiedicarea producerii rezultatului : a. poate consta intr-o omisiune b. poate consta numai dintr-o comisiune c. este specifica unei tentative perfecte OBS (a),(b) o desistarea poiate consta dintr-o omisiune (regula) sau dintr-o comisiune (in cazul infractiunilor omisive improprii sau comisive prin omisiune) o impiedicarea producerii rezultatului poate consta numai dintr-o actiune (comisiune) (c) o desistarea este este specifica unei tentative imperfecte (neterminate, intrerupte) o impiedicarea producerii rezultatului este specifica unei tentative perfecte (terminate) 70. Impiedicarea producerii rezultatului nu este posibila in cazul : a. infractiunilor de pericol

b. c.

tentativei imperfecte infractiunilor de rezultat ireversibil

OBS (a) odata actul executat in intregime, se produce starea de pericol, adica rezultatul socialmente periculos (b) intervine desistarea in cazul tentativei imperfecte (neterminate, intrerupte) (c) a nu ne induce in eroare aspectul ireversibil al rezultatului practic nu ajungem sa punem problema acestui rezultat, ci a impiedicarii lui. Exemplu de astfel de infractiune = omorul 71. Impiedicarea producerii rezultatului nu este posibila in cazul : a. infractiunilor de consumare anticipata b. infractiunilor formale c. infractiunilor materiale OBS (a) intrucat nu sunt susceptibile inn general de tentativa (b) idem ca la cele de pericol. De altfel, unii autori le identifica. (c) de regula, aceasta cauza de impunitate intervine la infractiunile materiale.

72. Exista impiedicare a producerii rezultatului atunci cand : a. faptuitorul, dupa ce a violat victima, o transporta la domiciliu b. autorul unui furt duce bunul inapoi la locul de unde il luase, inainte de descoperirea faptei c. infractorul da foc unei persoane ,dar apoi reuseste sa stinga focul si sa salveze victima

OBS (a),(b) sunt cele doua exceptii sunt infractiuni materiale care nu sunt susceptibile de tentativa perfecta nefiind susceptibile de o asfel de tentativa, nu putem pune problema impiedicarii producerii rezultatului in cazul celor doua infractiuni (a),(b) in ambele cazuri avem infractiuni consumate (c) avem actul de executare dus pana la capat, avem interventia activa si efectiva a autorului, din text nu rezulta vreo constrangere fizica sau morala care sa-i fi viciat vointa, producerea rezultatului socialmente periculos este impiedicata, actiunea de impiedicare a intervenit inainte ca fapta sa fi fost descoperita sunt indeplinite toate conditiile cauzei de impunitate analizate

73. Fapta persoanei care, dupa ce aplica victimei o lovitura de cutit, o transporta la spital, dar medicii nu reusesc sa ii salveze viate : a. reprezinta infractiunea consumata de omor b. reprezinta o tentativa de omor, dar autorul nu va fi pedepsit intrucat opereaza impiedicarea producerii rezultatului c. va fi pedepsita ca tentativa de omor OBS a transportat-o la spital, dar a murit nu opereaza cauza de impunitate a impiedicarii producerii rezultatului, caci rezultatul s-a produs infractiune consumata 74. Fapta autorului care, dupa ce otraveste o persoana, o transporta la spital, fara a cunoaste ca victima luase deja un antidot care ii salvase oricum viata : a. va atrage raspunderea pentru infractiunea consumata de omor b. va atrage raspunderea pentru tentativa la infractiunea de omor c. nu va fi pedepsita, intrucat opereaza impiedicarea producerii rezultatului OBS (a) in niciun caz, caci persoana nu a murit

(b),(c) sunt indeplinite toate conditiile pentru a opera cauza de impunitate avem actul de executare dus pana la capat, avem interventia activa si efectiva a autorului, din text nu rezulta vreo constrangere fizica sau morala care sa-i fi viciat vointa, producerea rezultatului socialmente periculos este impiedicata (este fara de relevanta ca a fost impiedicata de antidot, si nu de interventia medicului), actiunea de impiedicare a intervenit inainte ca fapta sa fi fost descoperita 75. Daca autorul, dupa ce injunghie victima, doreste sa o salveze, iar in drumul spre spital comite un accident de circulatie in urma caruia victima decedeaza : a. va raspunde pentru infractiunea consumata de omor b. nu va raspunde pentru ca opereaza impiedicarea producerii rezultatului c. ar putea sa nu raspunda pentru tentativa de omor OBS accidentul deviaza lantul cauzal, astfel ca autorul nu poate sa raspunda pentru omor in forma consumata. Se pune problema, mai departe, daca va raspunde sau nu pentru tentativa de omor. Daca se va dovedi ca actiunea de salvare ducea in mod cert la impiedicarea producerii rezultatului, atunci se

admite cauza de impunitate. Daca nu se va face aceasta dovada, autorul va raspunde pentru tentativa de omor. (a) exclus (b) nu poate fi admis, fiind un raspuns categoric or, acest aspect nu se poate determina precis (c) admite doar o posibilitate, in conformitate cu informatia data in grila 76. Daca autorul sparge o usa de apartament pentru a intra si a fura mai multe bunuri, dar se razgandeste, si nici nu mai intra in casa : a. nu va raspunde pentru ca a comis doar acte de pregatire b. va raspunde pentru infractiunea de distrugere c. va opera desistarea in relatie cu tentativa de furt OBS (a) de vreme ce a spart usa nu mai putem vorbi doar de acte de pregatire, ci de acte de executare (b),(c) avem doua infractiuni in concurs repartizarea raspunderii o tentativa de furt prin efractie infractiunea exista, dar nu va fi pedepsita din cauza desistarii

o infractiunea de distrugere in forma consumata pentru care va rasponde penal 77. In cazul persoanei care vrea sa comita o talharie, dar dupa exercitarea violentelor asupra victimei, se razgandeste si pleaca, fara a mai lua vreun bun : a. aceasta va raspunde pentru infractiunea de lovire sau alte violente b. fapta comisa este o tentativa de talharie, dar autorul nu va fi pedepsit sub nicio forma, intrucat opereaza desistarea c. va opera desistarea in relatie cu tentativa de talharie OBS (c) Ceea ce caracterizeaz infraciunea complex este existena a dou obiecte juridice, dintre care unul este principal i cellalt secundar o in cazul n care se lezeaz doar obiectul juridic secundar, fr a se leza i cel principal exist doar tentativ la infraciunea complex o in cazul n care se lezeaz obiectul juridic principal infractiune complexa consumata (a) se aplica art.22,alin.2,Cpen Daca actele ndeplinite pna n momentul desistarii sau mpiedicarii producerii rezultatului constituie o alta infractiune, se aplica

pedeapsa pentru acea infractiune repartizarea raspunderii o tentativa de talharie nu raspunde opereaza desistarea o infractiunea savarsita pana la desistare lovirea sau alte violente raspunde penal 78. Autorul a lovit victima o data cu cutitul in zona toracica, iar apoi s-a oprit din proprie initiativa si a plecat, victima fiind salvata datorita interventiei medicale promte. Suntem in prezenta : a. infractiunii consumate de vatamare corporala grava b. tentativei la infractiunea de omor c. desistarii OBS zona vitala in care a lovit si instrumentul folosit tentativa de omor actul de executare a fost dus pana la capat nu se pune problema desistarii autorul a avut o atitudine pasiva dupa executarea actului nu se pune problema impiedicarii producerii rezultatului 79. In cazul persoanei care, dupa ce loveste victima, incearca sa aiba cu ea un raport sexual, dar nu reuseste din cauze fiziologice, suntem in prezenta :

a. infractiunii consumate de lovire sau alte violente b. tentativei la infractiunea de viol c. desistarii OBS tentativa de viol absoarbe infractiunea de lovire sau alte violente nu se pune problema desistarii nu a putut avea raportul sexual din motive fiziologice renuntarea nu a fost voluntara, ci s-a datorat unei constrangeri fizice 80. Exista tentativa de furt si nu fapta consumata atunci cand : a. autorul ia o bicicleta lasata in fata usii, intro scara de bloc, la etajul 4, si o coboara pana la etajul 1, unde, de frica, o abandoneaza b. autorul ia, dintr-un magazin cu autoservire, o sticla si, ascunzandu-se dupa un raft, incepe sa bea, moment in care este surprins de o vanzatoare c. autorul strange cartofii de pe terenul partii vatamate, formand o gramada, si este prins inainte sa ii incarce in caruta OBS (a),(b) infractiunea s-a consumat (c) nu a avut inca loc instapanirea autorului, cartofii nefiind suiti inca in caruta

81. Fapta unei persoane care, dupa ce a escaladat gardul unei intreprinderi, a intrat in garajul acesteia de unde a luat 12 anvelope, pe care le-a ascuns langa gardul intreprinderii si, in timp ce incerca sa le scoata din unitate, a fost surprinsa de un muncitor : a. constituie infractiunea consumata de furt b. constituie tentativa la infractiunea de furt c. beficiaza de cauza de impunitate a desistarii, bunurile nefiind scoase din unitate OBS chiar daca nu au fost scoase din unitate, faptul ca ele au fost ascunse impiedica pe proprietar sa mai poata dispune de ele, nestiind unde se gasesc. Astfel, doar autorul mai poate dispune de ele si, in consecinta, suntem in cazul unui furt consumat. 82. Fapta autorului care, pentru a patrunde in casa victimei spre a fura unele lucruri, a sarit gardul in curtea acesteia, fiind surprins de seful de post in timp ce se pregatea sa intre in casa, constituie : a. acte pregatitoare la infractiunea de furt b. tentativa la violare de domiciliu c. tentativa la infractiunea de furt OBS (a) sunt acte de executare

(b) violarea de domiciliu este deja consumata a sarit gardul in curtea acesteia infractiunea va fi absorbita de tentativa de furt calificat prin escaladare (c) tentativa la furt calificat (a sarit gardul in curtea acesteia prin escaladare) 83. Fapta inculpatilor care patrund intr-o locuinta pentru a fura monede de aur de mare valoare, dar nu gasesc decat o suma insignifianta, pe care nu o mai iau, constituie : a. desistare b. tentativa perfecta la infractiunea de furt c. tentativa relativ improprie la infractiunea de furt OBS este o tentativa relativ improprie determinata de lipsa obiectului material de la locul unde faptuitorul credea ca se afla acesta 84. In fapt, inculpatul a spart geamul unui autoturism parcat si a demontat 2 boxe, mutandu-le din spatele masinii pe bancheta din fata, fiind surprins de politie in timp ce cauta alte bunuri. Fapta constituie : a. un act de pregatire la infractiunea de furt b. tentativa intrerupta la infractiunea de furt c. infractiunea consumata de furt OBS

(a) suntem in faza actelor de executare, nu a celor pregatitoare a spart geamul, a demontat 2 boxe, mutandu-le din spatele masinii pe bancheta din fata (b) fiind surprins de politie in timp ce cauta alte bunuri (c) nu a avut loc instapanirea cu bunurile respective, ele fiind doar mutate din spate in fata, deci nu scoase afara din masina 85. Fapta inculpatului care, dupa ce a sustras un bun de la serviciu, il aduce a doua zi inapoi, avand remuscari, constituie : a. tentativa nepedepsibila de furt, pe temeiul impiedicarii producerii rezultatului b. tentativa nepedepsibila de furt, pe temeiul desistarii c. infractiunea consumata de furt OBS (a) fapta de furt nu este susceptibila de tentativa perfecta nu se pune problema impiedicarii rezultatului (b) infractiunea deja s-a consumat nu se pune problema desistarii 86. Fapta unei persoane care, intr-o librarie, ia cateva pixuri de pe un raft si le ascunde in buzunar, fiind descoperit de un vanzator la iesire, constituie :

a. o fapta care nu prezinta in niciun caz gradul de pericol social al unei infractiuni b. tentativa intrerupta la infractiunea de furt c. infractiunea consumata de furt OBS le ascunde in buzunar a intervenit instapanirea furt consumat 87. Fapta unei persoane de a lua bicicleta victimei din fata casei acesteia si de a circula circa 20 metri, fiind surprinsa in momentul in care se indeparta, constituie : a. tentativa intrerupta la infractiunea de furt b. tentativa proprie la infractiunea de furt c. infractiunea consumata de furt OBS s-a produs instapanirea furt de folosinta consumat 88. Persoanele care sunt descoperite pe terenul partii vatamate, incarcand intr-un atelaj mai multi saci cu porumb, raspund pentru : a. tentativa intrerupta la infractiunea de furt b. tentativa perfecta la infractiunea de furt c. infractiunea consumata de furt OBS fiind inca pe terenul partii vatamate, aceasta are atributul dispozitiei in ceea ce priveste bunurile respective nu s-a produs instapanirea tentativa de furt

89. In realizatea distinctiei dintre forma tentata si forma consumata a infractiunii de furt, in doctrina si practica de la noi se utilizeaza teoria : a. apropriatiunii b. contrectatiunii c. ilatiunii

Unitatea de infractiune

1. De lege lata, in dreptul penal roman, sunt cunoscute ca forme ale unitatii de infractiune : a. unitatea naturala b. unitatea legala c. unitatea judiciara OBS (a) unitatea naturala de infractiune forme : o infractiunea simpla o infractiunea colectiva (unitatea naturala colectiva) forma particulara a infractiunii simple o infractiunea continua (b) unitatea legala de infractiune forme : o infractiunea continuata o infractiunea complexa o infractiunea de obicei o infractiunea progresiva (c) nu exista

2. Sunt forme ale unitatii naturale de infractiune : a. infractiunea simpla b. infractiunea continuata c. infractiunea continua 3. Exista unitate naturale de infractiune in cazul infractiunii : a. continue b. praeterintentionate c. complexe 4. Infractiunea simpla este caracterizata de : a. existenta unui singur act de executare b. faptul ca este intotdeauna o infractiune cu executare promta c. producerea unui singur rezultat OBS distinctie acte de executare aciune mai multe acte de executare = o actiune infractiunea simpla existena unui singur act de executare care consum infraciunea exemplu autorul trage un foc de arm asupra victimei i aceasta decedeaz. 5. Infractiunea simpla se sanctioneaza : a. cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare

b. cu pedeapsa prevazuta de lege, la care se poate aplica un spor de pana la 7 ani c. cu pedeapsa prevazuta de lege, la care se poate aplica un spor de pana la 7 ani OBS (a) nu are un regim sanctionator special, asa cum este la infractiunea continuata (b) recidiva postcondamnatorie (c) concurs de infractiuni 6. Unitatea naturala colectiva : a. presupune o actiune realizata prin mai multe acte de executare b. presupune existenta mai multor subiecti activi c. impune o omogenitate materiala si juridica a tuturor actelor de executare OBS unitatea naturala colectiva infractiunea colectiva exist mai multe acte de executare care sunt realizate ntr-o singur aciune, fiecare act de executare avnd aceeai ncadrare juridic, iar toate aceste acte de executare produc un singur rezultat exemplu infractorul bate pe cineva exist mai multe lovituri acte de executare, dar o singur aciune

Condiii de existen ale unitii colective o actele de executare s fie comise n cadrul unui proces execuional unic lipsete continuitatea actelor de executare atunci cnd ele sunt desprite de intervale de timp care nu sunt fireti n raport de natura infraciunii o actele de executare s fie comise n baza aceleiai rezolutii infractionale distincia o modificarea rezoluiei infracionale iniiale prin apariia sau dispariia unui element o o nou rezoluie infracional o exemplu dac infractorul vrea s fure dintr-un apartament bijuteriile, ns nu le gsete, dar vede 100 $ pe mas i i ia, el nu ia o nou rezoluie ci aceasta rmne aceeai (de furt), dar apare doar un nou element. Apariia unui nou element nainte de epuizarea actului de executare nseamn doar o modificare a rezoluiei infracionale i nu una nou, deci condiia existenei unei singure rezoluii e ndeplinit. Apariia unui element nou dup epuizarea actului de executare presupune o nou rezoluie infracional i, deci, o pluralitate de infraciuni. o ncadrarea juridic a fiecrui act de executare s fie aceeai aceast condiie este ndeplinit i atunci cnd o parte dintre acte realizeaz forma simpl a infraciunii, iar o alt parte forma agravat a infraciunii. ntr-o astfel de ipotez ncadrarea juridic va fi de

infraciune calificat sau agravat dac un infractor ncepe s comit un furt de cartofi ziua i continu acest furt i n timpul nopii, va fi furt calificat o unitatea subiectului pasiv conditia nu se impune decat in cazul infractiunilor contra persoanei o infraciunile contra persoanei este obligatorie unicitatea subiectului pasiv pentru a exista unitate natural colectiv unicitatea subiectului pasiv = unicitatea infractiunii, pluralitatea subiectilor pasivi = pluralitate de infractiuni o infractiuni contra patrimoniului aceast condiie nu trebuie ndeplinit pentru a exista unitate natural colectiv exist un singur obiect juridic lezat (patrimoniul), indiferent de ci subieci pasivi exist 7. Unitatea naturala colectiva presupune : a. o pluralitate de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale de timp b. identitatea de subiect activ si pasiv c. o actiune compusa dintr-o pluralitate de acte susceptibile de aceeasi incadrare juridical sau de incadrari juridice diferite OBS (a) nu o pluralitate, fiind o unitate (naturala colectiva)

(c) actele componente ale actiunii unice trabuie sa aiba aceeasi incadrare juridical exemplu mai multe palme date peste fata victimei infractiunea de loviri sau alte violente, sustragerea dintr-un apartament, unul dupa altul, a mai multor bunuri, in cateva drumuri facute succesiv, pentru ca autorul nu putea sa le ia pe toate deodata infractiunea de furt 8. In cazul persoanei care fura mai multe bunuri, cu aceeasi ocazie, dar ultimele doua bunuri sunt insusite dupa lasarea noptii, vom avea : a. o singura infractiune de furt simplu, sub forma unitatii naturale colective b. o unica infractiune de furt calificat, in forma unitatii naturale colective c. atatea infractiuni simple cate bunuri au fost sustrase, in concurs cu doua infractiuni de furt calificat, savarsit in timpul noptii OBS (a) fiind mai multe acte de executare, nu se pune problema existentei unei infractiuni simple (b) fiind mai multe acte de executare omogene din punctual de vedere al incadrarii juridice, acelasi subiect active al infractiunii (problema unitatii subiectului pasiv nu se pune,

fiind vorba despre o infractiune de patrimoniu) unitate naturala de infractiune, in timpul noptii furt calificat (c) nu sunt infractiuni simple, ci acte de executare care se incadreaza intr-o activitate executionala unica 9. Infractiunea continua presupune : a. un act de executare care se prelungeste in timp b. unitate de subiect activ si respectiv, pasiv c. comiterea la diferite intervale de timp a mai multor actiuni sau inactiuni care realizeaza fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni OBS (c) posibil o infractiune continuata infractiunea continua prelungirea in timp, in mod natural, a actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al infractiunii, dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare vointa faptuitorului insusi, interventia unei alte persoane, interventia autoritatilor, interventia unei hotarari judecatoresti de condamnare, chiar daca este nedefinitiva pot fi clasificate n : o continue successive exist anumite ntreruperi ale continuitii exemplu n cazul furtului de curent, este evident c nu fur curent n continuu, ci mai sunt i perioade n

care nu folosete curent. Aceste ntreruperi nu afecteaz unitatea de infraciuni. Aceasta ar fi afectat doar dac ntreruperile nu ar mai fi normale sau fireti. o continue permanente nu presupun ntreruperi, astfel nct orice ntrerupere a actului de executare conduce la soluia reinerii unei pluraliti de infraciuni intreruperea echivaleaza cu o epuizare a activitatii infractionale, iar reluarea activitatii infractionale echivaleaza cu savarsirea unei infractiuni continue noi. Exemplu orice fel de deinere ilegal : de droguri, de arme etc n cazul infraciunilor continue succesive doar ntreruperile anormale duc la un concurs de infraciuni, n timp ce la infraciunile continue permanente orice ntrerupere duce la concurs de infraciuni. infraciunea se epuizeaz n momentul n care aciunea sau inaciunea ia sfrit data savarsirii infractiunii continue momentul epuizarii infractiunii, in functie de care se stabilesc incidenta actelor de clementa, incidenta legii penale in raport cu varsta faptuitorului, momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie al raspunderii penale 10. Infractiunile continue permanente sunt cele :

a. in cazul carora este suficient actul initial urmat de prelungirea in timp, fara a fi necesara o reiterare a acestui act b. a caror savarsire presupune o reiterare a actului initial c. in cazul carora momentul consumarii si momentul epuizarii coincid intotdeauna OBS (a) infractiunea continua permanenta nu mai necesita o interventie a faptuitorului pentru a se realize prelungirea ei in timp. (b) infractiune continua succesiva presupune intreruperi determinate de natura activitatii infractionale de ex, portul ilegal de uniforma poate fi intrerupt noaptea si reluat dimineata (c) cele doua momente sunt diferite 11. In cazul infractiunilor continue permanente : a. orice ntrerupere duce la o pluralitate de infraciuni b. doar ntreruperile anormale duc la o pluralitate de infraciuni c. dupa intreruperea activitatii infractionale, reluarea acesteia echivaleaza cu savarsirea unei infractiuni continue noi

12. In cazul infractiunilor continue permanente : a. data savarsirii infractiunii nu este momentul epuizarii infractiunii b. prescriptiea raspunderii penale curge de la momentul epuizarii infractiunii c. ntreruperea activitatii infractionale nu afecteaz unitatea de infraciune OBS infractiuni continue permanente (a),(b) fiind infractiune continua data savarsirii infractiunii = momentul epuizarii infractiunii in caz contrar, ar insemna ca anumite acte de executare sa ramana in afara infractiunii. Incidenta institutiilor penale se raporteaza la data savarsirii infractiunii care = momentul epuizarii (c) ideea de permanenta orice intrerupere rupe, sparge, farama unitatea pluralitate 13. Infractiunile continue succesive: a. pesupun in mod necesar existenta unor intreruperi b. sunt susceptibile de intreruperi c. atrag o agravare a pedepsei cu un spor de pana la 5 ani OBS (a),(b) faptul ca sunt succsive nu inseamna ca neaparat presupun intreruperi, ci

ca pot permite astfel de intreruperi fara sa fie rupta unitatea de infractiune (c) infractiunea continuata, concursul de infractiuni, infractiunea savarsita in perioada in care infractorul se considera a fi in executarea pedepsei, in caz de liberare conditionata (art.61,Cpen) 14. Infractiunile continue succesive se deosebesc de infractiunile continue permanente prin aceea ca: a. intreruperea activitatii infractionale nu are ca efect retinerea mai multor infractiuni b. prezinta grad de pericol social diferit c. presupun conditia subiectului pasiv unic OBS (a) ideea de succesive care urmeaza in mod natural unul dupa altul nu se sparge unitatea intr-o pluralitate (b) acelaci grad de pericol social (c) ambele sunt infractiuni continue ambele presupun aceasta conditie 15. a. b. c. Este infractiune continua permanenta : prostitutia violul lipsirea de libertate in mod ilegal

OBS continua permanenta nu mai presupun o reiterare a actului initial (a) prostitutia = infractiune de obicei = unitate legala de infractiune or, infractiunea continua permanenta presupune o unitate naturala de infractiune (b) nu poate fi o infractiune continuata (c) este suficient actul initial pentru a se obtine prelungirea in timp a infractiunii, nefiind necesara reiterarea actului. In plus, daca activitatea infractionala este intrerupta de ex, victima sechestrata reuseste sa fuga, infractiunea s-a epuizat, astfel ca, o repetare a actului inseamna o noua infractiune 16. Este infractiune continua succesiva : a. furtul de curent electric b. favorizarea infractorului(art.264,Cpen), prin ascunderea acestuia c. arestarea nelegala (art.266,Cpen) OBS (a) nu fura tot timpul, ci numai cand consuma current electric activitatea infractionala este intrerupta cand nu se consuma curent si reluata in caz contrar intreruperile nu sparg unitatea infractiunii, nu transforma unitatea in pluralitate de infractiuni (b) infractiune continua permanenta ca sa se obtina prelungirea in timp a

infractiunii nu e nevoie s ail ascunda de 10 ori actul initial este suficient pentru a prelungi in timp infractiunea. O intrerupere si o reluare a activitatii infractionale = pluralitate de infractiuni (c) idem 17. Suntem in prezenta unei infractiuni continue succesive atunci cand : a. actiunea se prelungeste in timp, pana in momentul epuizarii, fara a fi susceptibila de intreruperi b. autorul a fost condamnat de cel putin 3 ori consecutiv, pentru infractiuni de acelasi fel, la pedepse de pana la 6 luni inchisoare c. autorul poarta mereu fara drept anumite decoratii militare, la care renunta cand merge la biserica

OBS (a) fara intreruperi infractiune continua permanenta (b) daca autorul a fost condamnat de cel putin 3 ori consecutiv ., nu mai discutam de ideea de unitatea infractiunii, ci, eventual putem analiza o forma a pluralitatii de infractiune recidiva, pluralitate intermediara, etc.

(c) intreruperile sunt normale si nu rup unitatea infractiunii 18. Suntem in prezenta unei infractiuni continue succesive atunci cand : a. fiecare act analizat separat constituie o anumita infractiune, dar ansamblul lor constituie o alta infractiune b. infractorul se specializeaza si isi face un obicei din comiterea de infractiuni de acelasi fel c. autorul sustrage curent electric, racordand frigiderul sau la reteaua electrica a vecinului OBS (a) este o infractiune complexa (b) nu este nici macar o infractiune de obicei la aceasta infractiune, actele care se repeta nu au relevanta penala proprie, deci nu putem vorbi de o specializare in savarsirea de infractiuni de acelasi fel (c) este adevarat ca frigiderul consuma cam in permanenta curent electric (in cazul dat, furat), dar daca autorul il scoate din priza pentru a-l decongela si curata, dupa care il pune inapoi in priza dupa 30 de minute, aceasta nu inseamna ca avem 2 infractiuni ideea este ca infractiunea continua succesiva este susceptibila de intreruperi care nu afecteaza unitatea de infractiune, ceea ce nu

inseamna ca, in mod obligatoriu, trebuie sa si existe intreruperea activitatii infractionale. In exemplul dat, poate ca autorul este o persoana neglijenta si nu si-a curatat frigiderul deloc pana in momentul in care a fost descoperit furtul de curent electric, deci pana in momentul in care infractiunea s-a epuizat ideea cu frigiderul este, clar, o capcana. 19. Epuizarea infractiunii continue are loc atunci cand : a. incepe urmarirea penala asupra inculpatului b. este descoperita infractiunea de o terta persoana c. intervine o hotarare judecatoreasca (ne)definitiva pentru activitatea infractionala comisa pana atunci OBS opinie divergenta in privinta hotararii judecatoresti care nu trebuie sa fie definitiva (Mitrache), trebuie sa fie definitiva (Streteanu) Cauze care determina epuizarea infractiunii continue o de drept intervine o hotarare judecatoreasca nedefinitiva pentru activitatea infractionala comisa pana atunci o de fapt voluntare sau silite exemple o victima sechestrata decedeaza

o victima sechestrata este eliberata prin interventia organelor de politie o conducatorului auto ii scade concentratia de alcool din sange sub limita prevazuta de lege pentru existenta infractiunii o bunul detinut illegal este distrus de un incendiu (a) opinia lui Streteanu doar o hotarare de condamnare definitive poate produce acest effect in concordanta cu sustinerea acestei idei, el exclude raspunsul (a) (b) a nu se confunda este descoperita infractiunea de o terta persoana cu interventia unei alte persoane care poate determina epuizarea exemplu faptul ca sotia celui care s-a conectat la reteaua de curent electri a vecinului a descoperit aceasta, nu inseamna ca activitatea infractionala va inceta si, deci infractiunea se va epuiza (c) eu am luat aici in considerare punctual de vedere exprimat de Mitrache 20. Unitatea legala de infractiune : a. in unele cazuri, a fost impusa din considerente de tehnica legislativa b. este o creatie a legiuitorului c. este doar o forma a unitatii naturale de infractiune, consacrata expres de lege

21. Nu se pot comite in forma continuata, infractiunile : a. din culpa b. continue c. contra patrimoniului OBS Infractiuni care nu pot lua forma continuata o infraciunile cu rezultat definitiv sau ireversibil exemple omor, avort. EXCEPTIE tentativa de omor poate fi infraciune continuat. Exemplu la otrvirea cu arsenic sunt necesare mai multe acte de executare se dau victimei mai multe doze pe o perioad de timp la anumite intervale. o infraciunile din culp deoarece n cazul acestora nu exist rezoluie infracional o infraciunile praeterintenionate o unele infractiuni omisive Infractiuni care pot lua forma continuata o unele infraciuni omisive exemplu lucrtorul C.F.R. care nu las n mod repetat bariera la trecerea trenului o infraciunile continue o infractiunile de obicei

(b) vezi exemplul cu masura de siguranta interzicerea de a se afla in localitatea Iasi (c) exemplu classic furtul continuat 22. : a. b. c. Sunt forme ale unitatii legale de infractiune infractiunea progresiva concursul ideal de infractiuni infractiunea de obicei

OBS (b) de vreme ce este concurs(fie el si ideal) pluralitate de infractiuni, iar nu unitate de infractiune 23. Data comiterii infractiunii continue este considerata a fi momentul: a. in care incepe executarea activitatii infractionale b. in care inceteaza actiunea sau inactiunea infractionala c. ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de condamnare OBS data comiterii infractiunii continue = momentul epuizarii = n momentul n care aciunea sau inaciunea ia sfrit. A nu se confunda cu momentul epuizarii infractiunii

continuate care consta in momentul incetarii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale (c) momentul epuizarii nu este data la care hotararea a ramas definitiva, ci data la care a intervenit hotararea (nedefinitiva) de condamnare pdv Mitrache 24. Suntem in prezenta unei infractiuni continue succesive atunci cand : a. autorul conduce fara permis un autoturism din Mangalia pana in Arad, oprind doar pentru realimentare b. autorul lipseste de libertate in mod ilegal victima, careia ii permite, insa sa iasa la plimbare in fata blocului periodic c. autorul caruia i s-a aplicat masura de siguranta a interzicerii de a se afla in localitatea Iasi, merge acolo la niste rude, unde sta 10 zile OBS (a) faptul ca a oprit sa alimenteze autoturismul nu face ca activitatea infractionala sa se sparga in 2 infractiuni, una savarsita pana la alimentare, si alta dupa. Intreruperea nu afecteaza unitatea de infractiune (b) lipsirea de libertate in mod illegal constituie o infractiune continua permanenta actul initial de lipsire de libertate este sufficient

pentru a prelungi in timp infractiunea, pana la momentul epuizarii. Prin urmare, orice intrerupere genereaza pluralitate de infractiuni. Fiecare iesire urmata de revenire genereaza o noua infractiune de lipsire de libertate in mod illegal. (c) infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti (art.271,Cpen), in modalitatea nerespectarii aplicarii unei masuri de siguranta. Infractiunea este continua permanenta odata ajuns in Iasi, nu este necesara reiterarea actului de executare pentru a mai alimenta prelungirea in timp a infractiunii. De exemplu, daca va iesi din Iasi si va merge pana in Vaslui, intorcandu-se in aceeasi zi, unitatea infractionala s-a rupt pluralitate de infractiuni. Intreruperea activitatii infractionale a rupt in 2 unitatea de infractiune 2 infractiuni de nerespectare a hotararilor judecatoresti. 25. Epuizarea infractiunii continue : a. are loc in momentul intrunirii tuturor elementelor din norma de incriminare b. prezinta importanta in relatie cu aplicarea legii penale in timp c. apare in momentul incetarii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale OBS

(a) este consumarea infractiunii (b) incidenta institutiilor de drept penal se apreciaza in functie de momentul epuizarii infractiunii (c) acela este momentul epuizarii specific pentru infractiunea continuata OBS consumarea infractiunii epuizarea infractiunii consumarea infractiunii consumarea infractiunii are loc in momentul in care sunt intrunite toate elementele constitutive ale acesteia, adica in momentul in care se realizeaza o coincidenta perfecta intre fapta concreta savarsita de autor si modelul-tip descries in norma de incriminare momentul consumrii difer n funcie de natura infraciunii o infraciunile formale se consum n momentul n care are loc aciunea sau inaciunea o infraciunile de rezultat se consum n momentul producerii rezultatului o infraciunile cu durat de consumare infractiunile care presupun 2 momente diferite o momentul consumrii se consum n momentul n care sunt ntrunite toate elementele cerute de norma de incriminare o momentul epuizrii

n momentul n care aciunea sau inactiunea infractionala nceteaz infractiunea continua momentul ultimei aciuni sau inaciuni infractiunea continuata momentul aparitiei ultimul rezultat (mai grav) la care s-a ajuns infractiunea progresiva din momentul in care fapta s-a consumat, toate actele comise in cadrul fazelor anterioare (acte de pregatire, tentativa) se subsumeaza infractiunii consummate care le absoarbe, daca au fost savarsite in baza aceleiasi rezolutii infractionale 26. Infractiunea continua : a. este o cauza de agravare a pedepsei pentru infractiunea savarsita b. poate fi si omisiva c. poate fi comisiva in forma continuata OBS (a) nu este o cauza de agravare cauze de agravare = circumstante de agravare (legale si judiciare) + stari de agravare (infractiunea continuata, starea de recidiva, concursul de infractiuni) (b) in functie de elemental material al laturii obiective, poate fi comisiva sau omisiva

(c) mare atentie o infractiune continua poate avea forma continuata vezi exemplul cu nerespectarea masurii de siguranta privind interzicerea de a se afla in anumite localitati 27. Cunoasterea datei comiterii infractiunii continue prezinta relevanta din perspectiva : a. aplicarii regulilor privind tentativa b. calcularii termenului de prescriptie c. verificarii incidentei temporale a actelor de clementa OBS datei comiterii infractiunii continue = data epuizarii infractiunii (a) de vreme ce este vorba despre data comiterii infractiunii continue, adica data epuizarii infractiunii, nu mai punem problema aplicarii regulilor tentativei infractiunii respective infractiunea odata consumata absoarbe tentativa, deci analiza tentativei infractiunii respective devine subiect desuet (b) termenul prescriptiei raspunderii penale (c) amnistie, gratiere 28. Epuizarea infractiunii continue: a. se poate datora interventiei unei persoane straine

b. nu se poate datora interventiei vointei proprii a autorului c. se poate datora unui fenomen natural, care impiedica in mod obiectiv continuarea pe viitor a savarsirii infractiunii OBS (a) exemplu cel care s-a conectat la reteaua de curent electric a vecinului a fost descoperit de vecin care a intervenit si l-a decuplat atentie, a nu se confunda interventia persoanei straine cu descoperirea faptei de catre o persoana straina aceasta din urma nu duce neaparat la epuizarea infractiunii (b) contraexemplu autorul care a sechestrat victima ii da drumul dupa 2 zile (c) exemplu victima lipsirii de libertate in mod illegal a murit dupa ce a fost sechestrata, in urma unui atac de cord 29. : a. b. c. Sunt forme ale unitatii legale de infractiune infractiunea de simpla repetare infractiunile cu subiect activ special infractiunea complexa

OBS (a) infraciune de simpl repetare este o form a infraciunii de obicei, care se caracterizeaz prin faptul c legea precizeaz cu exactitate numrul actelor de executare

care trebuie comise pentru a exista infraciune. Spre deosebire de infractiuni de obicei cum ar fi prostitutia, cersetoria, in cazul carora legea nu precizeaza expres de cate ori ar trebui sa se repete actul de executare pentru a se realiza continutul constitutiv al infractiunii. 30. Sunt forme ale unitatii legale de infractiune : a. infractiunea continuata si cea complexa b. infractiunea de obicei si cea continua c. infractiunea progresiva si infractiunea colectiva OBS infractiunea continua si infractiunea colectiva = unitate naturala de infractiune 31. Nu se pot comite in forma continuata, infractiunile : a. de rezultat b. formale c. cu rezultat definitiv si indivizibil 32. a. b. c. Poate fi comisa in forma continuata : infractiunea colectiva infractiunea omisiva infractiunea praeterintentionata

OBS (a) exemplu observand ca daca sare in balcoanele celor doi vecini ai sai ar

putea sa intre in apartamentele lor, autorul a patruns in cele doua apartamente de unde a sustras mai multe bunuri de la cei doi vecini, pe care le-a carat prin mai multe acte repetate succesiv, pe parcursul a 2 zile succesive 2 unitati naturale colective, intr-o infractiune continuata colectia de bunuri carata din primul apartament + colectia de bunuri carata din al doilea apartament 33. In cazul infractiunii continuate, prezinta relevanta pentru determinarea legii aplicabile in timp : a. momentul in care autorul comite ultima actiune sau inactiune b. data la care a avut loc prima repetare a actiunii sau inactiunii infractionale c. momentul inceperii activitatii infractionale OBS prezinta relevanta data comiterii infractiunii = data epuizarii infractiunii = data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale 34. Data comiterii infractiunii continuate, o reprezinta : a. data comiterii oricareia din actiunile sau inactiunile ce intra in structura ei

b. data ncetarii aciunii sau inactiunii infractionale c. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni ce intra in structura ei OBS vezi explicatia de la grila anterioara 35. Constituie o conditie de existenta a infractiunii continuate : a. unitatea de subiect activ b. unitatea de subiect pasiv c. repetarea actiunii sau inactiunii infractionale de un numar determinat de ori OBS conditiile infractiunii continuate s existe mai multe aciuni comise la diferite intervale de timp o conditia este indeplinita atunci cand se savarsesc mai multe acte de executare, dintre care unele iau forma faptului consumat, iar altele raman in faza tentativei o actele de executare trebuie sa fie savarsite la intervale de timp care sa nu fie nici prea scurte, dar nici prea lungi : o daca actele de executare se succed la intervale scurte de timp infractiunea ar putea fi socotita ca fiind o unitate naturala colectiva exemple lovirea unei persoane de mai multe ori, cu aceeasi ocazie, savarsirea mai multor acte de furt, in aceeasi ocazie

(infractiune simpla, numita impropriu infractiune colectiva) faptuitorul a furat din apartamentul invecinat bunurile colocatarului lipsa din domiciliu, pe care neputandu-le duce deodata in locuinta sa, le-a transportat printr-o succesiune neintrerupta in cateva randuri. Transportul facut de faptuitor, desi multiplu, a fost efectuat la intervale nesemnificative sub aspectul aplicarii dispozitiilor privind infractiunea continuata. o daca actele de executare se succed la intervale prea mari de timp actele de executare ar putea sa fie caracterizate drept infractiuni distincte, deoarece este posibila schimbarea rezolutiei infractionale rezoluie infracional unica rezoluia unic presupune mai mult dect o simpl idee infracional pentru a putea vorbi de o rezoluie infracional trebuie ca aceasta s fie determinat, adic fptuitorul s aib n minte, cel puin n linii mari, desfurarea ulterioar a infraciunii. unitatea ncadrarii juridice fiecare aciune n parte s realizeze coninutul aceleiai infraciuni unitatea subiectului activ nu conteaza ns forma de participaie. In cazul n care n cadrul unei infraciuni continuate un infractor particip n mai multe forme de participaie se ia n considerare forma de participaie cea mai

grea. n situaia n care o persoan particip la o singur aciune se va reine c a comis o infraciune continuat doar dac tia c particip la o astfel de infraciune. unitatea subiectului pasiv 36. Sunt conditii de existenta a infractiunii continuate : a. pluralitatea de actiuni sau inactiuni, savarsite la diferite intervale de timp b. unitatea spatio-temporala c. omogenitatea juridica a actiunilor sau inactiunilor OBS a se vedea ca (b) nu este o asfel de conditie, omogenitatea juridica a actiunilor sau inactiunilor = aceeasi calificare juridica a actiunilor si inactiunilor numai furt, numai loviri, etc. 37. Unitatea de rezolutie specifica infractiunii continuate,: a. poate surveni dupa comiterea primei actiuni sau inactiuni b. trebuie sa fie determinata si anterioara inceperii activitatii infractionale c. nu trebuie sa fie neaparat mentinuta pe intreaga desfasurare a activitatii infractionale

38. In cazul infractiunii continuate, omogenitatea juridica a continuturilor de infractiune realizate : a. nu este incompatibila cu retinerea in cadrul infractiunii continuate a unor forme agravante sau atenuante, ale aceleiasi infractiuni b. presupune ca fiecare actiune comisa sa realizeze cel putin elementele tip specifice continutului de baza al infractiunii c. va avea ca efect incadrarea juridica a infractiunii continuate potrivit textului care incrimineaza forma mai grava OBS actiunile sau inactiunile trebuie sa aiba aceeasi incadrare juridica, ceea ce nu exclude urmatoarele posibilitati : unele se incadreaza in infractiunea-tip, altele in formele ei agravante unele pot lua forma consumata, in timp ce altele pot ramane doar in faza tentativei (c) infractiunea continuata se sanctioneaza potrivit normei de incriminare si, in plus, pentru ca ea reprezinta o cauza (stare) de agravare, se poate aplica un spor de pana la 5 ani 39. Unitatea naturala colectiva se deosebeste de infractiunea continuata prin : a. conditia unitatii de subiect activ si pasiv b. tratamentul sanctionator c. unitatea procesului executional

OBS (a) asemanare (b) o unitatea naturala colectiva se sanctioneaza potrivit normei de incriminare o infraciunea continuat se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrit, la care se poate aduga un spor pana la 5 ani (c) exemplu faptuitorul a furat din apartamentul invecinat bunurile colocatarului lipsa din domiciliu, pe care neputandu-le duce deodata in locuinta sa, le-a transportat printr-o succesiune neintrerupta in cateva randuri. Transportul facut de faptuitor, desi multiplu, a fost efectuat la intervale nesemnificative sub aspectul aplicarii dispozitiilor privind infractiunea continuata 40. Elementul specific infractiunii continue permanente, care permite delimitarea acesteia fata de infractiunea continuata, este : a. unitatea de subiect activ b. omogenitatea juridica a continutului c. prelungirea in timp, fara intreruperi, a actului de executare OBS (a) element comun, de asemanare

(b) element comun, de asemanare (c) element de diferentiere o intreruperile existente intre actiunile sau inactiunile infractionale sunt de esenta infractiunii continuate o inexistenta intreruperilor este de esenta infractiunii continue permanente 41. Elementul specific infractiunii continuate, care permite delimitarea acesteia fata de concursul real simplu omogen de infractiuni, este : a. unitatea obiectului juridic lezat b. unitatea de rezolutie c. unitatea subiectului activ al infractiunii OBS (a) element comun, de asemanare fiind vorba despre concurs omogen, inseamna ca toate infractiunile aflate in concurs sunt de acelasi fel obiectul juridic lezat prin infractiunile concurente este acelasi (b) element de diferentiere concursul de infractiuni presupune rezolutii infractionale distincte, pentru fiecare infractiune concurenta, pe cand actele de executare din componenta infractiunii continuate sunt unite intre ele printr-o rezolutie infractionala unica (c) element comun, de asemanare

OBS distincie ntre infraciunea continuat i concursul omogen infraciunea continuat o exist o unitate de rezoluie o este obligatorie existena aceluiai subiect pasiv o ntre aciuni s existe anumite intervale detimp concursul omogen o exist o pluralitate de rezoluii o nu existena aceluiai subiect pasiv o nu se cere ca ntre aciuni s existe anumite intervale detimp 42. Infractiunea continuata se sanctioneaza : a. prin cumul aritmetic b. intr-o singura etapa c. cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savrsit, la care se poate adauga un spor de pana la 5 ani OBS (a) contopire, cumul juridic (b),(c) infraciunea continuat se sancioneaz : o dup acelai sistem ca i recidiva postexecutorie adica contopire ntr-o singur etap

o sporul ce se poate aplica este cel de la concursul de infraciuni pana la 5 ani 5 ani 43. Exista infractiune comisa in forma continuata, atunci cand : a. faptuitorul sustrage, intr-un autobuz, bunuri din gentile a trei persoane, intre doua statii b. faptuitorul sustrage in trei zile consecutive bicicleta, televizorul si, respectiv, aragazul unui vecin c. faptuitorul conduce un autoturism de la Cluj la Sibiu, fara a poseda permis OBS (a) trei patrimonii lezate trei infractiuni de furt aflate in concurs omogen (b) timpul scurs intre cele 3 actiuni de sustragere nu este nici foarte scurt, ca sa ne duca cu gandul la infractiunea colectiva, dar nici foarte lung, ca sa ne indice o schimbare a rezolutiei infractionale (c) nu este o infractiune continuata, ci o infractiune continua succesiva 44. Fapta de a sustrage din domiciliul victimei mai multe bunuri, pentru al caror transport autorul face mai multe drumuri intre apartament si masina sa, constituie :

a. b. c.

infractiunea de furt in forma continuata un concurs de infractiuni de furt furt sub forma unitatii naturale colective

45. Fapta persoanei care fura intreaga cantitate de 25 tone cereale aflata intr-un vagon CFR, timp de mai multe nopti, in fiecare noapte facand mai multe drumuri, reprezinta : a. un concurs de infractiuni de furt b. infractiunea de furt in forma continuata c. o infractiune continuata de furt, fiecare componenta fiind sub forma unitatii naturale colective OBS fura. timp de mai multe nopti ideea de infractiune continuata in fiecare noapte facand mai multe drumuri ideea de unitate naturala colectiva 46. Fapta inculpatului care, in baza unei rezolutii infractionale unice, sustrage in aceeasi noapte bunuri din 3 magazine alimentare situate in apropierea locuintei sale, reprezinta : a. o infractiune continuata de furt b. o infractiune de furt sub forma unitatii naturale colective c. trei infractiuni de furt in concurs

OBS 3 magazine = 3 patrimonii = 3 infractiuni de furt in concurs omogen 47. Fapta persoanei care aplica victimei o lovitura de topor in cap, iar apoi, constatand ca aceasta nu a decedat, ii sectioneaza imediat gatul cu un cutit, reprezinta : a. infractiunea de omor, in forma continuata b. infractiunea progresiva de omor c. infractiunea de omor, in forma unitatii naturale colective OBS (a) infractiunea de omor este o infractiune cu rezultat definitiv , ireversibil, care nu este susceptibila de savarsire in forma continuata (b) infractiunea progresiva exclude o noua interventie a autorului in cazul dat, sectionarea gatului 48. Fapta persoanei care conduce un autovehicul fara permis, de la Bucuresti pana la Arad, oprind de doua ori pentru realimentare cu combustibil si a servi masa, reprezinta : a. o infractiune continua succesiva b. o infractiune continuata c. un concurs de infractiuni OBS conducere fara permis = infractiune continua susceptibila de intreruperi, fara ca

acestea sa sparga unitatea de infractiune infractiune continua succesiva 49. Fapta inculpatului care, plimbandu-se pe terenul partii vatamate, a furat 3 kg de sfecla de pe o parcela, 27 kg de pe o alta si 12 kg de varza dintr-o magazie de pe acelasi teren, reprezinta : a. trei infractiuni de furt in concurs b. o infractiune continuata de furt c. o infractiune de furt, in forma unitatii naturale colective OBS este vorba despre un singur patrimoniu o singura infractiune de furt faptul ca furtul cuprinde o colectie de bunuri unitate naturala de infractiune 50. Infractiunea complexa : a. este reglementata expres in Codul penal b. reprezinta o cauza facultativ de agravare a pedepsei c. este o forma a unitatii legale de infractiune OBS (a) reglementata expres in art.41,alin.3,Cpen Infractiunea este complexa cnd n continutul sau intra, ca element constitutiv sau ca circumstanta

agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea nsasi o fapta prevazuta de legea penala (b) cauze de agravare = circumstante agravante (legale sau judiciare) + stari de agravare (starea de recidiva, concursul de infractiuni, infractiunea continuata) (c) prin vointa legii in cazul infractiunii continuate si al infractiunii complexe nu exista pluralitate de infractiuni (art.41,alin.1,Cpen) 51. Nu reprezinta niciodata o infractiune complexa in forma simpla : a. ultrajul b. furtul prin efractie c. talharia OBS infraciunea complex poate fi de dou feluri: infraciune complex tip (n form simpl) cuprinde in continutul sau, ca element constitutiv, o actiune sau o inactiune care realizeaza prin sine insasi continutul unei alte infractiuni exemple o varianta 1 infractiunea complexa = reunirea a doua infractiuni distincte. Exemplu infractiunea de talharie (art.211,Cpen) i. talharie = furt (art.208,Cpen) + amenintare (art.193,Cpen)

ii. talharie = furt (art.208,Cpen) + lovire sau alte violente (art.180,Cpen) o varianta 2 in continutul infractiunii intra ca element material o actiune care formeaza ea insasi continutul unei alte infractiuni, dar fara a forma o a treia infractiune distincta. Exemplu infractiunea de ultraj (art.239,Cpen) ultrajul absoarbe in continutul sau, ca element material, infractiunea de amenintare (art.193,Cpen) infraciune complex n form agravat cnd elementul care realizeaz coninutul altei infraciuni este o circumstan agravant n structura infraciunii complexe ea poate fi : o varianta calificata a unei infractiuni simple o varianta calificata a unei infractiuni complexe in forma tip exemple : o talharia care a avut ca urmare vatamarea corporala grava (art.211,alin.2,lit.e,Cpen) o talharia care a avut drept urmare moartea victimei (art.211,alin.3,Cpen) 52. Infractiunea complexa se caracterizeaza prin : a. necesitatea comiterii actiunilor sau inactiunilor componente la diferite intervale de timp b. inglobarea in continutul sau a unei actiuni sau inactiuni care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala

c. imperativul ca actiunea sau inactiunea infractionala sa se prelungeasca in timp OBS (a) ideea de infractiune complexa se intemeiaza pe ideea de structura mai complicata, iar nu pe ideea de repetabilitate a actiunii sau inactiunii infractionale ideea de repetabilitate la diferite intervale de timp a activitatii infractionale este specifica infractiunii continuate (b) art.41,alin.3,Cpen Infractiunea este complexa cnd n continutul sau intra, ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea nsasi o fapta prevazuta de legea penala (c) ideea de infractiune complexa se intemeiaza pe ideea de structura mai complicata, iar nu pe ideea de prelungire in timp ideea de prelungire in timp a activitatii infractionale este specifica infractiunii continue 53. Infractiunea complexa : a. nu se poate comite in mod continuat b. se comite intotdeauna in participatie penala c. nu este intotdeauna o forma calificata a unei infractiuni

OBS nu orice infractiune in varianta agravanta este neaparat si o infractiune complexa furtul savarsit intr-un loc public este furt calificat, dar nu este si o infractiune complexa furtul savarsit intr-un mijloc de transport in comun este furt calificat, dar nu este si o infractiune complexa furtul savarsit prin efractie este furt calificat, dar este si o infractiune complexa absoarbe in continutul sau infractiunea de distrugere (art.217,Cpen) 54. Infractiunea complexa : a. se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare, la care se mai poate adauga un spor de pana la 5 ani b. include intotdeauna in structura sa actiuni sau inactiuni eterogene c. se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare OBS (a) este regimul sanctionator prevazut pentru infractiunea continuata (b) nu intotdeauna poate include : o actiuni sau inactiuni eterogene de cele mai multe ori o actiuni sau inactiuni omogene exemple = exceptiile de la principiul pluralitatea de

subiecti pasivi = pluralitate de infractiuni din pluralitatea de victime ucise printr-o activitate unica, legiuitorul a creat o singura infractiune complexa o infractiunea de omor deosebit de grav (art.176,lit.b,Cpen) omorul asupra a doua sau mai multor persoane = o infractiune complexa formata din infractiuni (de omor) omogene o uciderea din culpa in varianta calificata (art.178,alin.5,Cpen) cand prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a 2 sau mai multor personae = o infractiune complexa formata din infractiuni (de ucidere) omogene (c) nu are un regim sanctionator propriu 55. Constituie criteriu de delimitare intre infractiunea complexa si concursul de infractiuni : a. unitatea subiectului activ, specifica infractiunii complexe b. caracterul determinat sau determinabil al faptei absorbite de catre infractiunea complexa c. unitatea subiectului pasiv, specifica infractiunii complexe OBS (a) este un element de asemanare intre infractiunea complexa si concursul de

infractiuni deci, el nu poate fi criteriu de delimitare intre cele doua (c) este un element care caracterizeaza infractiunea complexa, dar el nu poate fi un criteriu care sa ne ajute in a distinge intre infractiunea complexa si concursul de infractiuni, atata timp cat exista situatii in care si concursul poate sa prezinte o unitate de subiect pasiv (b) criteriul de delimitare trebuie sa trimita la trasaturi care sa fie ale infractiunii complexe ei si numai ale ei in acest sens, s-au propus 3 criterii bazate ideea de absorbtie o criteriul necesitatii absorbtiei orice infractiune complexa se intemeiaza pe absorbtia infractiunilor infractiune absorbanta + infractiune absorbita infraciunea absorbant nu se poate comite niciodat fr a comite automat i infraciunea absorbit o caracterul determinat (determinabil) al infraciunii absorbite textul legal al infraciunii complexe trebuie s precizeze, fie explicit, fie implicit, infraciunea care este absorbit. Dac lipsete acest caracter determinat sau determinabil fapta nu este complex i nu absoarbe o alt infraciune o infraciunea absorbant trebuie s aib un pericol social mai mare dect infraciunea

absorbit s aib o pedeaps mai mare. Dac pedeapsa pentru infraciunea absorbit este mai mare se reine ntotdeauna concurs de infraciuni. Au existat discuii n doctrin dac furtul prin efracie absoarbe sau nu violarea de domiciliu prerea noastr acesta nu absoarbe violarea de domiciliu, deoarece poate exista furt prin efracie i din main, fabric, uzin etc. Deci, n acest caz va exista concurs de infraciuni (opinie Streteanu). Ceea ce caracterizeaz infraciunea complex este existena a dou obiecte juridice, dintre care unul este principal i cellalt secundar o in cazul n care se lezeaz doar obiectul juridic secundar, fr a se leza i cel principal exist doar tentativ la infraciunea complex o in cazul n care se lezeaz obiectul juridic principal infractiune complexa consumata 56. Absorbtia este posibila in urmatoarele ipoteze : a. talharia poate sa absoarba furtul prin efractie b. furtul prin efracie absoarbe intotdeauna o infractiune de violare de domiciliu c. furtul prin efractie absoarbe intotdeauna o infractiune de distrugere

OBS (a) in cazul talhariei in forma agravanta savarsita intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia (b) contraexemplu furtul prin efractie dintr-o masina sau dintr-o uzina nu absoarbe infractiunea de violare de domiciliu (c) prin efractie = prin distrugerea a ceva 57. Nu se poate include ca element component in structrura unei infractiuni complexe : a. o alta infractiune compexa b. fapta putativa c. calomnia OBS (a) o infractiune complexa poate sa fie, la randul ei, element constitutiv sau agravanta pentro o alta infractiune complexa exemplu talharia (infractiune complexa) care absoarbe furtul prin efracte (infractiune complexa care absoarbe distrugerea) (a),(b) art.41,alin.3,Cpen infractiunea este complexa cnd n continutul sau intra, ca element sau ca circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea nsasi o fapta prevazuta de

legea penala fapta putativa si calomnia nu = fapte prevazute de legea penala. 58. Infractiunea complexa in forma de baza sau tip : a. este acea infractiune care nu poate exista decat absorbind una sau mai multe fapte incriminate distinct de legea penala b. isi pierde existenta legala ca infractiune complexa, in absenta elementului absorbit c. cuprinde in continutul sau, ca element circumstantial agravant o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni OBS (a) exemplu talharia absoarbe furtul (c) infractiunea complexa in forma agravanta 59. Infractiunea complexa in forma agravata : a. de regula, sunt infractiuni in forma tip care dobandesc un pericol sporit ca urmare a absorbirii unei alte infractiuni, dand astfel nastere unei forme agravate b. pot avea la baza o infractiune complexa care absoarbe in continutul ei, ca element agravant, continutul unei noi infractiuni c. reprezinta cauze de agravare facultative a pedepsei

OBS (a) exemplu furtul prin efractie = furt simplu + distrugere furtul absoarbe distrugerea = furt calificat (art.209,lit.i,Cpen) = forma agravanta de furt (b) exemplu talharie (furt + lovire sau alte violente) + violare de domiciliu talharia absoarbe violarea de domiciliu talharia savarsita intr-o locuinta = forma agravanta a talhariei (c) infractiunea complexa nu e cauza de agravare a pedepsei, spre deosebire de infractiunea continuata 60. Suntem in prezenta infractiunii de obicei, atunci cand : a. o infractiune oarecare se repeta in timp de mai multe ori b. actele comise la diferite intervale de timp nu au relevanta penala proprie, ci o dobandesc doar luate impreuna, atunci cand denota obisnuinta c. infractorul se specializeaza si isi face un obicei din comiterea de infractiuni de acelasi fel OBS (a) in cazul infractiunii de obicei, actele care se repeta nu au relevanta penala proprie

nu putem vorbi de o infractiune oarecare se repeta in timp de mai multe ori (b),(c) Ceea ce difereniaz infraciunea de obicei de cea continuat este faptul c n cazul celei dinti un act de executare luat separat nu are relevan penal, n timp ce la infraciunea continuat orice act de executare luat separat este infraciune prin urmare, nu putem vorbi de o specializare a infractorului in sensul ca si-a facut un obicei din comiterea de infractiuni de acelasi fel 61. Suntem in prezenta infractiunii de obicei : a. atunci cand, dupa intrunirea tuturor elementelor din norma de incriminare, actiunea sau inactiunea infractionala se prelungeste in timp, prin vointa faptuitorului b. atunci cand fiecare act analizat separat constituie o fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art.181,Cpen), dar ansamblul lor constituie o alta infractiune c. in cazul infractiunii de prostitutie OBS (a) infractiune continua (b) nu se pune problema in acest fel de vreme ce niciunul dintre acte nu are relevanta penala proprie or, art.181,Cpen se refera la o fapta prevazuta de legea penala care nu are gradul de pericol social al unei infractiuni

62. Infractiunea de obicei : a. implica comiterea in mod repetat a unor acte similare b. este o forma a unitatii legale de infractiune c. implica producerea unui rezultat mai grav, ulterior realizarii actului de executare initial, fara interventia ulterioara a autorului OBS (a) pentru a exista infraciune de obicei este necesar s fie comise mai multe acte de executare, care s evidenieze existena unei obinuine exemple prostituia, ceretoria. (c) este infractiunea progresiva 63. Constituie conditie de existenta a infractiunii de obicei : a. existenta unui act de executare prelungit in timp b. irelevanta penala a actelor considerate in mod individual c. o rezolutie infractionala unica, anterioara si determinata OBS (a) infractiunea continua (c) specifica infractiunii de obicei

(c) repetarea actelor de executarea exclude rezolutia infractionala unica unitatea de care se vorbeste in cazul infractiunii de obicei este lagala, impusa prin vointa legii. Pe de alta parte, nu poate fi nici atat de determinate de vreme ce legea nu precizeaza cate acte de executare sunt necesare pentru a denota obisnuinta. Atata timp cat numarul acestora este nedeterminat, cum se mai poate vorbi de o rezolutie care sa fie in acelasi timp anterioara si determinate. 64. a. b. c. Infractiunea de obicei se sanctioneaza : prin cumul juridic cu un spor de 5 ani potrivit normei de incriminare

65. In cazul infractiunii de obicei, actele de executare din structura acesteia : a. nu au caracter infractional, daca se analizeaza fiecare separat b. pot fi doar infractiuni comisive c. dobandesc caracter infractional dupa un numar determinat de ori, explicit determinat prin norma de incriminare OBS (b) pot fi comisive sau omisive (c) legea nu determina numarul de ori necesar care sa denote obisnuinta de un

numar sufficient de ori astfel incat sa denote obisnuinta EXCEPTIE forma acestei infraciuni numit infraciune de simpl repetare se caracterizeaz prin faptul c legea precizeaz cu exactitate numrul actelor de executare care trebuie comise pentru a exista infraciune 66. In cazul infractiunii de obicei : a. instanta va aplica cate o pedeapsa pentru fiecare act de executare in parte, dispunand sa se execute pedeapsa cea mai grea b. sanctiunea este cea prevazuta in norma de incriminare c. este posibila recalcularea pedepsei, in ipoteza descoperirii ulterioare a altor acte care fac parte din continutul aceleiasi infractiuni OBS (a) aplicarea sporului de pedeapsa in doua trepte, la concursul de infractiuni (c) legea nu prevede expres aceasta, dar doctrina admite aceasta solutie 67. Infractiunea de simpla repetare : a. reprezinta doar o alta denumire pentru infractiunea de obicei b. se compune dintr-o pluralitate de acte care, analizate in mod izolat, nu au semnificatie penala

c. este o forma particulara a infractiunii de obicei OBS (a),(c) infraciune de simpl repetare forma a infractiunii de obicei se caracterizeaz prin faptul c legea precizeaz cu exactitate numrul actelor de executare care trebuie comise pentru a exista infraciune (b) trasatura pe care o imprumuta de la infractiunea de obicei, a carei forma particulara este

68. Infractiunea de simpla repetare se consuma : a. de cele mai multe ori, odata cu comiterea celui de al doilea act de executare b. odata cu savarsirea ultimului act de executare c. in momentul incetarii activitatii infractionale OBS atentie, se cere momentul consumarii de cele mai multe ori, odata cu comiterea celui de al doilea act de executare, intrucat nu este necesara proba obisnuintei numarul de acte fiind expres prevazut de norma de incriminare

69. Infractiunea de simpla repetare se deosebeste de infractiunea de obicei, prin : a. caracterul determinat al rezolutiei infractionale b. faptul ca, in cazul acesteia, nu este necesar a se face proba obisnuintei c. stabilirea de catre legiuitor a numarului de acte necesare pentru consumarea infractiunii OBS aspect care imi e neclar (a) caracterul determinat al rezolutiei infractionale 70. Fapta persoanei cunoscuta ca prostituata, care comite alte doua astfel de acte dupa momentul probarii obisnuintei, reprezinta : a. un concurs de infractiuni de obicei b. infractiunea de obicei de prostitutie, comisa in forma continuata c. doar infractiunea de prostitutie ca infractiune de obicei OBS cele doua acte nu au nicio relevanta penala proprie prin urmare, nu pot da nastere nici la un concurs si nici la o infractiune continuata 71. Fapta inculpatului de a intretine, in aceeasi ocazie, trei raporturi sexuale prin constrangere cu victima, reprezinta :

a. infractiunea de viol, comisa in forma unitatii naturale colective b. infractiunea de viol, savarsita in mod continuat c. concurs de infractiuni de viol, cate acte sexuale au existat OBS (a),(b) in aceeasi ocazie ideea ca intre actele respective a existat un timp scurt exclusa ideea de infractiune continuata, in favoarea infractiunii de viol sub forma unitatii naturale colective (c) in aceeasi ocazie + acelasi subiect pasiv al infractiunii exclusa ideea de concurs de infractiuni 72. Sunt elemente care ajuta la realizarea distinctiei dintre infractiunea de obicei si infractiunea continuata: a. faptul ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale de infractiune b. faptul ca, la infractiunea de obicei, actele individuale nu prezinta relevanta penala c. necesitatea probarii obisnuintei pentru consumarea infractiunii, in cazul infractiunii de obicei OBS (a) este element de asemanare

73. Infractiunea progresiva : a. este o forma a unitatii legale de infractiune b. reprezinta o cauza de agravare facultative a pedepsei c. cunoaste un moment al consumarii si un moment al epuizarii 74. Sunt reglementate expres in Partea Generala a Codului Penal : a. infractiunea continuata b. infractiunea progresiva c. infractiunea complexa OBS art.41,Cpen

75. In cazul infractiunii progresive : a. forma de vinovatie poate sa fie numai praeterintentia b. prezinta relevanta penala pentru aplicarea legii penale in timp, momentul epuizarii c. suntem in prezenta formei unitatii naturale de infractiune OBS Exist atunci cnd, dup comiterea aciunii de ctre fptuitor, rezultatul faptei se agraveaz fr intervenia fptuitorului, conducnd la o alt ncadrare juridic a faptei.

(a) Chiar dac de cele mai multe ori infraciunea progresiv apare la infraciunile comise praeterintenionat, exist i cazuri de infraciuni progresive comise intenionat sau din culp. Ceea ce conteaz pentru ncadrarea juridic a faptei este rezultatul final care se produce, acesta determinnd ncadrarea juridic a faptei, n timp ce ncadrrile anterioare i pierd relevana (dac a fost condamnat pentru prima fapt, atunci cnd se produce rezultatul mai grav se face recurs n anulare i se d o nou hotrre de condamnare (b) este punctul de vedere sustinut de Mitrache, dar Streteanu nu e de acord motivarea lui Streteanu spre deosebire de celelalte infractiuni cu durata de consumare in timp, in cazul infractiunii progressive, se are in vedere momentul consumarii infractiunii, iar nu cel al epuizarii. Aceasta solutie se justifica prin faptul ca agravarea rezultatului se produce fara o interventie a autorului, ceea ce inseamna ca nu exista o actiune a acestuia sub legea noua 76. Infractiunea progresiva se poate comite cu : a. doar cu praeterintentie b. culpa c. intentie

77. Infractiunea progresiva : a. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea caracterizata de urmarea cea mai grava b. presupune agravarea in timp a urmarii initiale, agravare cauzata de o noua interventie a autorului c. se poate comite si din culpa OBS (b) Exist atunci cnd, dup comiterea aciunii de ctre fptuitor, rezultatul faptei se agraveaz fr intervenia fptuitorului, conducnd la o alt ncadrare juridic a faptei. 78. In cazul persoanei care loveste victima cu un harlet in cap, iar aceasta decedeaza la spital, in urma unor complicatii, peste aproximativ 2 saptamani, suntem in prezenta a. unui concurs de infractiuni, intre tentativa de omor si infractiunea consumata de omor b. unei infractiuni praeterintentionate c. unei infractiuni progresive de omor OBS (a) nu exista un astfel de concurs, tentative fiind absorbita de infractiunea consumata (b),(c) zona vitala in care loveste si instrumental folosit omor intentie. Nu se

poate pune problema praeterintentiei, caci rezultatul produs nu i se poate imputa pe baza de culpa. 79. Daca A aplica un pumn lui B, care se dezechilibreaza, iar in cadere se loveste cu capul de asfalt si decedeaza pe loc, suntem in prezenta : a. unei infractiuni intentionate de omor b. unei infractiuni de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, forma vinovatiei fiind praeterintentia c. unei ucideri din culpa 80. Sub denumirea de aberratio ictus este cunoscuta : a. o varianta a infractiunii deviate b. o varianta a infractiunii continuate c. o modalitate a tentativei OBS idem error in personam 81. Momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii, in cazul savarsirii unei infractiuni continue, este : a. momentul consumarii infractiunii b. momentul epuizarii activitatii infractionale c. momentul incetarii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale OBS

in raport cu momentul epuizarii infractiunii continue (continuate) se stabilesc : o incidenta actelor de clementa amnistie + gratiere o momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in raport cu momentul consumarii infractiunii (continue, continuate) se stabilesc : o starea de recidiva o revocarea liberarii conditionate (a) incidenta actelor de clementa (amnistie, gratiere) se stabileste in raport cu momentul epuizarii infractiunii data savarsirii infractiunii = momentul epuizarii infractiunii = momentul incetarii actrivitatii infractionale (c) este momentul epuizarii unei infractiuni continuate 82. Momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei, in cazul savarsirii unei infractiuni continue, este : a. data savarsirii infractiunii b. momentul epuizarii activitatii infractionale c. momentul consumarii infractiunii 83. Momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva, in cazul savarsirii unei infractiuni continuate, este :

a. momentul producerii ultimului rezultat socialmente periculos, mai grav b. momentul epuizarii activitatii infractionale c. momentul consumarii infractiunii 84. Infractiunea complexa : a. se sanctioneaza dupa regulile concursului de infractiuni b. nu atrage agravarea raspunderrii penale c. poate fi savarsita cu orice forma de vinovatie 85. a. b. c. Jocul de noroc este : o infractiune continua o infractiune continuata o infractiune de obicei

86. Un condamnat liberat conditionat savarseste o infractiune continua in timpul cat se considera ca se afla in executarea pedepsei. Presupunand ca instanta opteaza pentru revocarea liberarii conditionate, momentul de la care instanta va dispune revocarea, este : a. momentul epuizarii infractiunii continue b. data la care s-a dispus liberarea conditionata c. momentul consumarii infractiunii continue

Pluralitatea de infractiuni Concursul de infractiuni (art.33,Cpen) 1. Exista pluralitate de infractiuni, in cazul in care : a. actiunea sau inactiunea este savarsita de doua sau mai multe persoane b. dupa producerea unui rezultat initial, infractiunea isi amplifica rezultatul, fara nicio interventie din partea faptuitorului c. o singura actiune, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive a doua sau mai multor infractiuni OBS (a) pluralitate de infractori (b) infractiunea progresiva (c) concursul ideal de infractiuni

2. Suntem in prezenta pluralitatii de infractiuni, in cazul in care autorul : a. loveste din culpa, cu masina, trei persoane aflate pe trotuar si toate decedeaza b. comite o infractiune, pentru a ascunde o alta, savarsita anterior, din culpa c. fura, cu aceeasi ocazie, patru corpuri de mobilier din locuinta victimei, pe care le transporta pe rand la masina parcata in apropiere OBS (a) ucidere din culpa art.178,alin.5,Cpen unitate legala de infractiune exceptie de la principiul conform caruia, in cazul infractiunilor contra persoanei, pluralitatea de subiecti pasivi determina o pluralitate de infractiuni aici, desi avem o pluralitate de victime, nu exista o pluralitate de infractiuni ci o singura infractiune de ucidere din culpa in forma agravanta (b) concurs real calificat concurs real de conexitate consecventionala (c) infractiune contra patrimoniului 1 singur patrimoniu lezat + o colectie de bunuri sustrase cu aceeasi ocazie, la intervale de timp mici o singura infractiune de furt, sub forma unitatii naturale colective

3. Exista pluralitate de infractiuni, doar atunci cand : a. autorul comite doua sau mai multe infractiuni, inainte de a fi definitiv condamnat pentru vreuna dintre ele b. autorul comite doua sau mai multe infractiuni c. autorul comite doua sau mai multe infractiuni, dupa ce anterior fusese condamnat definitiv pentru o alta OBS cerinta grilei impune un aspect de exclusivitate nu ne intreaba ce forme are pluralitatea de infractiuni, ci ce anume desemneaza in esenta pluralitatea de infractiuni pluralitatea de infraciuni este situaia n care o persoan svrete dou sau mai multe infraciuni. Pentru a fi n prezena pluralitii de infraciuni nu intereseaz dac infraciunile au fost definitiv judecate, dac sunt fapte intenionate sau din culp i nici momentul svririi acestor fapte. Toate aceste elemente sunt importante pentru delimitarea formelor pluralitii de infraciuni. (a) concurs de infractiuni (b) esenta ideii de pluralitate de infractiuni (c) recidiva postcondamnatorie 4. Exista pluralitate de infractiuni, atunci cand :

a. autorul loveste victima pentru a-I fura portofelul b. autorul a comis un furt si o fapta incadrata de instanta in prevederile art.181,Cpen c. un minor de 17 ani comite doua furturi OBS (a) o singura infractiune talharia (b) o singura infractiune, de vreme ce a doua fapta a fost incadrata in art.181,Cpen (nu este infractiune) (c) o singura persoana a savarsit doua infractiuni pluralitate de infractiuni 5. Exista pluralitate de infractiuni, atunci cand : a. agentul a comis in stare de necesitate faptele de distrugere si de violare de domiciliu b. o persoana aplica victimei, cu aceeasi ocazie, 12 lovituri de pumn si 6 lovituri cu o bata c. agentul comite doua sau mai multe infractiuni, dupa ce anterior fusese condamnat definitiv pentru o alta OBS (a) starea de necesitate = cauza care inlatura caracterul penal al faptei cele doua fapte nu constituie infractiuni prin urmare, nu exista pluralitate de infractiuni

(b) o singura infractiune sub forma unitatii naturale colective nu exista suficienta informatie pentru a spune de care anume (c) (posibil) o recidiva postcondamnatorie 6. In cazul persoanei care comite un omor in legitima aparare, o distrugere in conditiile constrangerii fizice si un furt, ne gasim in prezenta : a. unei pluralitati de infractiuni b. unei singure infractiuni c. unei pluralitati de infractiuni, din care numai o fapta este pedepsibila OBS pentru doua dintre cele trei fapte, intervine o cauza justificativa legitima aparare si constrangerea fizica inlatura caracterul penal al faptei nu se vor retine ca infractiuni omorul si distrugerea singura infractiune este furtul (c) legitima aparare si constrangerea fizica nu reprezinta cauze de impunitate 7. Ca natura juridica, pluralitatea de infractiuni constituie: a. o circumstanta agravanta legala b. o circumstanta agravanta judiciara

c.

o cauza de agravare a raspunderii penale

OBS (a) art.75,alin.1,Cpen (b) art.75,alin.2,Cpen (c) atentie la distinctia cauza de agravare = circumstante agravante (legale sau judiciare) + stari de agravare (starea de recidiva, concursul de infractiuni si infractiunea continuata) 8. Prin pluralitate de infractiuni se intelege situatia in care : a. mai multe persoane savarsesc in cooperare o infractiune b. la savarsirea unei infractiuni trebuie sa existe mai multi participanti c. o persoana savarseste deodata sau succesiv mai multe infractiuni OBS (a) participatie penala pluralitate de infractori (b) probabil o pluralitate naturala (necesara) de infractori (c) o persoana + mai multe infractiuni = pluralitate de infractiuni 9. Fapta unui conducator auto care, urmare a nerespectarii regulilor de circulatie, provoaca

un accident in urma caruia s-a produs vatamarea grava a integritatii corporale a mai multor persoane, poate fi incadrata in categoria : a. unitatii legale de infractiune b. pluralitatii de infractiuni c. concursului formal de infractiuni OBS infractiune contra persoanei regula pluralitatea de subiecti pasivi = pluralitate de infractiuni. O singura actiune mai multe infractiuni concurs ideal (formal) de infractiuni

10. Pentru a fi in prezenta pluralitatii de infractiuni, trebuie ca cele doua sau mai multe infractiuni : a. sa fie definitiv judecate b. sa fie comise de aceeasi persoana c. sa fie indreptate impotriva aceluiasi obiect juridic OBS (a) este un aspect care ajuta la delimitarea formelor pluralitatii de infractiune 11. Fapta subiectului care, cu aceeasi ocazie,aplica lovituri mai multor persoane, constituie : a. unitate naturala de infractiune

b. c.

pluralitate de infractiuni infractiune complexa

OBS este o infractiune contra persoanei se aplica regula pluralitatea de subiecti pasivi = pluralitate de infractiuni 12. Concursul de infractiuni presupune : a. comiterea unei infractiuni, de catre agent, ulterior ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare, pentru o infractiune sanctionata cu maxim 6 luni b. savarsirea mai multor infractiuni, de catre autor, mai inainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele c. comiterea unei infractiuni prin mai multe acte de executare, intr-o unitate spatiotemporala OBS (a) pluralitate intermediara (b) art.33,lit.a,Cpen (c) o singura infractiune 13. Nu constituie conditie de existenta a concursului de infractiuni : a. unitatea de rezolutie infractionala b. unitatea de subiect activ c. unicitatea formei de vinovatie

14. Constituie conditie de existenta a concursului de infractiuni : a. omogenitatea juridica a infractiunilor savarsite b. consumarea infractiunii inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru o alta infractiune savarsita de autor c. in cazul infractiunilor cu durata de consumare in timp, epuizarea infractiunii inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru o alta infractiune savarsita de autor OBS (a) este o conditie necesara delimitarii concursului omogen fata de cel eterogen (b),(c) stabilirea existentei concursului sau recidivei se face in functie de momentul consumarii infractiunii, inclusiv in cazul infractiunilor cu durata de consumare in timp OBS conditiile concursului de infractiuni Unitatea subiectului activ toate infraciunile s fie svrite de aceeai persoan conditia este indeplinita si atunci cand : o faptele sunt comise n participaie

o autorul ii schimba calitatea n care particip la comiterea infraciunilor el poate fi o dat autor, apoi instigator, apoi complice svrirea de ctre infractor a dou sau mai multe infraciuni sunt excluse faptele comise sub incidena art.181,Cpen, faptele pentru care intervine o cauza care inlatura caractrerul penal al faptei infraciunile s fi fost svrite nainte sa fi intervenit condamnarea definitiv pentru vreuna dintre ele condiie specifica doar concursului o pentru a verifica ndeplinirea acestei condiii trebuiesc avute n vedere dou momente: o momentul n care o hotrre de condamnare rmne definitiv o momentul consumarii infraciunii o dac infraciunea se consum nainte de rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare concurs de infraciuni o dac infraciunea se consum dupa de rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare recidiv sau pluralitate intermediar o o situaie aparte este atunci cnd a existat o hotrre de condamnare definitiv care ulterior a fost desfiinat se ia n considerare data noii hotrri definitive, care i ia locul celei desfiinate

cel puin dou dintre infraciuni s atrag condamnarea fptuitorului 15. Constituie conditie de existenta a concursului de infractiuni : a. infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana b. unitatea formei de vinovatie cu care sunt savarsite infractiunile c. unitatea rezolutiei infractionale OBS (c) contraexemplu in cazul unui un concurs de infractiuni din culpa nu punem problema rezolutiei infractionale, aceasta fiind specifica infractiunilor intentionate 16. Exista concurs de infractiuni in cazul in care : a. o persoana comite o talharie, iar anterior a ucis o persoana in legitima aparare b. autorul a comis un furt si o tentativa de viol, inainte de condamnarea pentru vreuna dintre ele c. autorul a participat in calitate de complice si de coautor la comiterea unei talharii OBS (a) o singura infractiune (talharia), intrucat pentru omor intervine cauza

justificativa a legitimei aparari, ceea ce face ca aceasta fapta sa nu fie infractiune (b) concurs intre 2 infractiuni, una in forma consumata si una ramasa in faza tentativei + conditia specifica concursului (c) cele doua calitati nu pot fi intrunite in acelasi timp si sub acelasi raport de catre o persoana intrucat actele de autorat absorb pe cele de complicitate. In plus, se vorbeste doar de o singura infractiune. 17. Poate exista concurs ideal de infractiuni, in cazul in care : a. agentul loveste din culpa cu masina, doua persoane, ambele fiind grav vatamate corporal b. inculpatul comite a doua infractiune pentru a ascunde savarsirea primeia c. autorul sustrage, in aceeasi noapte, bunuri din mai multe vagoane ale unei garnituri de tren stationate in gara OBS (a) o infractiune contra persoanei pluralitatea de subiecti pasivi = pluralitate de infractiuni 2 persoane = 2 infractiuni de vatamare corporala din culpa concurs o 1 actiune mai multe infractiuni concurs ideal

(b) .pentru a ascunde savarsirea primeia concurs real calificat concurs de conexitate consecventionala legatura cauza efect (c) o singura infractiune de furt savarsita sub forma unitatii naturale colective aceeasi imprejurare (in aceeasi noapte) + o colectie de bunuri sustrase + un interval de timp scurt intre actele de sustragere, care nu ne indreptateste sa punem problema unei infractiuni continuate de furt 18. Constituie conditie de existenta proprie concursului de infractiuni, care il diferentiaza de celelalte forme ale pluralitatii de infractiuni : a. unitatea subiectului activ b. infractiunile sa fie comise anterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare pentru vreuna dintre ele c. unitatea de rezolutie 19. In functie de numarul actiunilor sau inactiunilor care stau la baza infractiunilor concurente, se distinge intre: a. concurs omogen si concurs eterogen b. concurs real si concurs ideal c. concurs de infractiuni intentionate si concurs de infractiuni din culpa OBS

(a) este clasificarea facuta dupa natura infractiunilor concurente (b) o concurs real = mai multe actiuni sau inactiuni mai multe infractiuni o concurs ideal (formal) = 1 actiune sau inactiune = mai multe infractiuni (c) este clasificarea facuta dupa forma de vinovatie cu care au fost savarsite infractiunilor concurente 20. Concursul ideal : a. beneficiaza de un sistem sanctionator identic cu cel al concursului real b. consta in comiterea prin mai multe acte a unei singure infractiuni c. reprezinta o forma agravata a concursului de infractiuni OBS (a) art.34,35,Cpen regim sanctionator identic pentru ambele forme de concurs (b) a unei singure infractiuni nu mai punem problema unui concurs de infractiuni, de vreme ce se vorbeste numai de o singura infractiune (c) concursul de infractiuni nu are forme agravante

21. Este posibil concursul ideal in cazul in care : a. infractorul a njurat o patrul de poliie b. infractorul conduce neatent i lovete trei pietoni care, potrivit certificatelor medico legale, au suferit contuzii si echimoze care necesita pentru vindecare cate 8 zile de ingrijiri medicale c. printr-o infraciune de delapidare, infractorul sustrage bunuri din gestiune i apoi d foc depozitului OBS (a) o pluralitatea de subiecti pasivi pluralitate de infractiuni concurs intre infraciuni de ultraj attea infraciuni ci poliiti erau n componena patrulei o 1 singura actiune infractionala mai multe infractiuni = concurs ideal (b) vatamarea corporala din culpa in fo constituie infractiune numai daca vatamarea a necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale mai mari de 10 zile in cazul dat, nu avem nicio infractiune (c) concurs real de infractiuni 2 actiuni infractionale = 2 infractiuni = delapidare + distrugere 22. Concursul ideal :

a. este reglementat doar implicit in partea speciala a Codului Penal b. desemneaza situatia cand infractiunile sunt savarsite chiar prin mai multe actiuni, dar intro unitate spatio-temporala c. se poate comite numai printr-o singura actiune sau inactiune OBS (a) este reglementat expres in partea generala a Codului Penal art.33,lit.b,Cpen (b),(c) obligatoriu numai printr-o actiune sau inactiune 23. Concursul ideal desemneaza ipoteza in care infractiunile concurente : a. sunt comise toate cu aceeasi forma de vinovatie b. au fost comise toate prin aceeasi actiune sau inactiune a autorului c. sunt judecate toate la aceeasi data 24. Concursul ideal nu se deosebeste de concursul real prin : a. sporul de pedeapsa aplicabil b. sistemul sanctionator c. numarul de actiuni sau inactiuni care determina aparitia lui

OBS prin (a),(b) nu se deosebeste , intrucat prin (a),(b) se aseamana

25. Concursul ideal se deosebeste de concursul real, prin faptul ca: a. infractiunile din structura sa nu pot fi in niciun caz infractiuni complexe b. releva intotdeauna un grad de pericol social mai ridicat c. doar concursul ideal se poate comite printro singura actiune sau inactiune OBS (a) in structura amfelor forme de concurs pot intra orice forme de infractiuni, atata timp cat este respectata conditia specifica concursului infractiunile sa fi fost savarsite mai inainte sa fi intervenit vreo hotarare de condamnare cu privire la vreuna dintre ele (b) de vreme ce au acelasi regim sanctionator, nu se pune o astfel de problema (c) criteriul specific delimitarii intre concursul real si concursul ideal este tocmai numarul de actiuni sau inactiuni care determina aparitia concursului

26. Constituie asemanari intre concursul ideal si concursul real, faptul ca: a. este intotdeauna omogen b. infractiunile concurente trebuie sa fie savarsite de una si aceeasi persoana c. beneficiaza de acelasi regim sanctionator bazat pe cumul aritmetic OBS (a) ideal nu inseamna omogen poate fi omogen sau eterogen (b) unitatea subiectului activ = trasatura comuna tuturor formelor de pluralitate de infractiuni (c) regimul sanctionator este acelasi, dar se bazeaza pe sistemul cumulului juridic, iar nu pe sistemul cumulului aritmetic 27. Constituie asemanari intre concursul ideal si concursul real, faptul ca: a. infractiunile pot fi comise cu orice forma de vinovatie b. infractiunile concurente trebuie sa fie indreptate impotriva acelorasi valori sociale c. poate fi simplu sau calificat OBS (b) nu, atata vreme cat vorbim de concurs omogen si concurs eterogen

(c) este o clasificare specifica concursului real 28. Suntem in prezenta concursului ideal, in cazul in care : a. autorul provoaca un accident de circulatie soldat cu moartea pasagerului din dreapta soferului si ranirea unui pieton b. autorul loveste victima, provocandu-i vatamari corporale, pentru a putea sa ii subtilizeze, cu aceeasi ocazie, poseta c. faptuitorul omoara victima pentru a ascunde savarsirea unei alte infractiuni OBS (a) infractiune contra persoanei pluralitatea de subiecti pasivi = pluralitate de infractiuni o infractiune de ucidere din culpa si o infractiune de vatamare corporala din culpa (b) o singura infractiune de talharie (c) un concurs real de infractiuni concurs real calificat = concurs de conexitate consecventionala 29. Exista concurs ideal, intre : a. doua infractiuni de furt, cand inculpatul sustrage mai intai instrumente de spargere, cu care, mai apoi, comite un furt

b. omor si distrugere, cand inculpatul incendiaza o casa si, astfel, ucide pe cel aflat inauntru c. fals si inselaciune, cand faptuitorul prezinta un act fals pe baza caruia vinde un imobil care nu ii apartine OBS (a) este un concurs real calificat concurs de conexitate etiologica relatia mijloc s- scop (b) 1 actiune (incendierea casei) 2 infractiuni (omor + distrugere) (c) 2 actiuni = 2 infractiuni = concurs real 30. Exista concurs ideal, cand : a. faptuitorul arunca cu un par spre doua persoane si le vatama corporal grav b. inculpatul sustrage un bidon, pe care mai apoi il distruge c. autorul omoara trei persoane, in aceeasi imprejurare, printr-o singura rafala de mitraliera OBS (a) 1 singura infractiune = 2 infractiuni = concurs ideal (b) 2 actiuni = 2 infractiuni = concurs real

(c) exceptie de la principiul conform caruia, in cazul infractiunilor contra persoanei, pluralitatea de victime determina o pluralitate de infractiuni prin vointa legii, avem o unitate legala de infractiune o singura infractiune de omor omorul deosebit de grav (art.176,lit.b,Cpen) = omorul savarsit asupra a doua sau mai multor persoane 31. Concursul real cu conexitate : a. se caracterizeaza prin faptul ca intre infractiunile concurente, nu exista nicio legatura, cu exceptia celei in personam, data de identitatea subiectului activ b. desemneaza ipoteza in care o infractiune este comisa pentru inlesnirea sau ascunderea alteia c. impune ca toate infractiunile concurente sa aiba la baza intentia directa 32. Legea penala reglementeaza expres ca forme ale concursului real calificat : a. conexitatea temporala b. conexitatea etiologica c. conexitatea consecventionala OBS art.33,alin.1 Exista concurs chiar daca una dintre infractiuni a fost comisa pentru savrsirea sau ascunderea altei infractiuni

33. In cazul concursului real caracterizat, hotararea privind comiterea celei de a doua infractiuni ia nastere : a. anterior savarsirii infractiunii mijloc, cand concursul este caracterizat cu conexitate etiologica b. numai dupa savarsirea infractiunii cauza, cand concursul este caracterizat cu conexitate consecventionala c. numai dupa savarsirea infractiunii cauza, cand aceasta a fost savarsita din culpa si concursul este caracterizat cu conexitate consecventionala OBS concurs de conexitate etiologica pentru ca I1 sa inlesneasca savarsirea lui I2 furtul unei arme pentru ca infractorul sa isi impuste rivalul o I1 = I mijloc, I2 = I scop o rezolutie infractionala I2 proiectia scopului rezolutie infractionala anterioara savarsirii lui I1 o forma vinovatie proiectie scop + mijloace I1 + I2 = intentie directa concurs de conexitate consecventionala pentru ca I2 sa ascunda savarsirea lui I1 uciderea celui care a fost martor la savarsirea infractiunii, pentru ca acesta sa nu il poata denunta pe infractor

o I1 = I cauza, I2 = I efect o rezolutie infractionala I2 o REGULA anterioara sau posterioara savarsirii lui I1 exemplu printr-o infraciune de delapidare infractorul sustrage nite bunuri din gestiune i apoi d foc depozitului ideea incendierii poate fi luat nainte de furt, sau dup furt o EXCEPTIA intotdeauna posterioara savarsirii lui I1 in 2 cazuri : cand I1 = I din culpa exemplu hotrrea de a prsi locul accidentului de circulaie comis din culp cand I2 este susceptibila sa o absoarba pe I1 exemplu tatl, enervat de comportamentul fiului su, l-a lovit n stomac, comind infraciunea de vtmare corporal; apoi, pentru a ascunde aceast infraciune, tatl i arunc fiul n ru i acesta se neac; vtmarea corporal se absoarbe n infraciunea de omor o forma vinovatie o I1 intentie sau culpa o I2 intentie directa calificata prin scop acela de a ascunde I1 34. Concursul ideal poate fi doar : a. omogen, infractiunile concurente din structura sa fiind de aceeasi natura b. format din fapte comisive

c. savarsit printr-o singura actiune sau inactiune OBS (a) omogen + eterogen (b) fapte comisive + fapte omisive 35. Concursul ideal poate fi : a. caracterizat, o infractiune fiind comisa pentru inlesnirea alteia b. format din fapte savarsite cu aceeasi forma de vinovatie sau cu forme diferite de vinovatie c. omogen sau eterogen OBS (a) concursul caracterizat concursul calificat = concursul real in cazul dat, conexitatea etiologica 36. Concursul de conexitate etiologica se caracterizeaza prin aceea ca : a. infractiunea mijloc si infractiunea scop sunt comise prin aceeasi actiune b. infractiunea mijloc poate sa fie comisa atat cu intentie, cat si din cupa c. rezolutia privind infractiunea scop ia nastere anterior comiterii infractiunii mijloc OBS (a) nu este posibil sa fie comise prin aceeasi actiune, de vreme ce concursul de

conexitate etiologica este o forma de concurs real, ceea ce inseamna ca este generat de doua sau mai multe actiuni sau inactiuni infractionale. Numai concursul ideal poate sa fie generat printr-o singura actiune sau inactiune infractionala. (b) atat infractiunea mijloc, cat si infractiunea scop sunt savarsite numai cu intentie directa 37. Concursul de conexitate etiologica : a. presupune comiterea unei infractiuni pentru a ascunde savarsirea unei infractiuni savarsite anterior b. presupune comiterea unei infractiuni pentru a inlesni savarsirea unei infractiuni c. implica comiterea tuturor infractiunilor avand la baza o intentie directa OBS (c) numai intentie directa de altfel, in mod comun, vorbim de cineva care stie foarte bine sa isi urmareasca scopurile si sa isi adapteze mijloacele 38. In cazul persoanei care fura un pistol, iar apoi se gandeste sa utilizeze acest pistol pentru savarsirea unei infractiuni de talharie, infractiune pe care o comite, suntem in prezenta :

a. concurs ideal intre infractiunea de furt si infractiunea de talharie b. concurs real simplu, intre infractiunea initiala de furt si cea subsecventa de talharie c. concurs real caracterizat cu conexitate etiologica, intre infractiunea initiala de furt si cea subsecventa de talharie OBS (a) avem 2 actiuni infractionale care genereaza 2 infractiuni (furtul pistolului + talharia) concurs real, iar nu ideal (b) se deduce din posterioritatea aparitiei rezolutiei infractionale ppentru savarsirea infractiunii subsecvente mai intai, a furat un pistol si, abia apoi, s-a gandit sa il si utilizeze pentru savarsirea infractiunii (c) daca concursul ar fi fost caracterizat de conexitatea etiologica, derularea faptelor ar fi trebuit sa fie urmatoarea s-a gandit sa fure un pistol pentru a putea sa savarseasca o talharie, infractiuni pe care le-a si savarsit in acest caz, rezolutia infractionala in privinta savarsirii infractiunii scop (talharia) este anterioara savarsirii infractiunii mijloc (furtul pistolului) or, o astfel de idee nu este incidenta in textul grilei

39. In cazul concursului real caracterizat cu conexitate etiologica : a. infractiunea scop trebuie sa nu poata fi savarsita in abstracto fara consumarea infractiunii mijloc b. infractiunea scop trebuie sa poata fi savarsita in abstracto si fara fara consumarea infractiunii mijloc c. este posibil ca, in cazul concret, infractiunea scop sa nu poata fi comisa fara savarsirea infractiunii mijloc OBS Atentie cand va trebui sa deosebesc concursul de infractiuni de infractiunea complexa, adica atunci cand trebuie sa raspund la intrebarea daca in speta data este concurs sau opereaza absorbtia intre infractiuni, ca sa nu gresesc, trebuie sa folosesc urmatorul artificiu pentru a da raspunsul : o identific cele doua infractiuni Imijloc, Iscop o analizez relatia dintre ele in abstracto detasat de cazul concret pe care lucrez o daca constat ca infractiunea scop nu ar putea sa fie niciodata savarsita fara infractiunea mijloc concluzia mea va fi ca am de-a face cu o infractiune complexa opereaza o absorbtie intre infractiuni (I1 I2)

o daca constat ca exista si cazuri in care infractiunea scop ar putea sa fie savarsita si fara infractiunea mijloc concluzia mea va fi ca am un concurs de infractiuni (I1 I2) concluzia diferena ntre concursul de infraciuni i infraciunea complex o dac infraciunea mijloc e necesar mereu in abstracto pentru svrirea infraciunii scop infractiune compolexa o dac infraciunea mijloc nu e necesar mereu concurs de infraciuni (a) absorbtie infractiune complexa (c) analiza se face in abstracto 40. In cazul concursului real caracterizat cu conexitate consecventionala : a. prima fapta poate fi comisa numai cu intentie directa b. a doua fapta trebuie sa fie savarsita numai cu intentie directa c. se aplica cumulul aritmetic OBS (a),(b) concursul de conexitate consecventionala se bazeaza pe o relatie de la cauza la efect, de la antecedent la consecvent din cauza acelei infractiuni anterioare, care trebuie ascunsa, trebuie sa fie savarsita a doua o infractiunea cauza cu intentie sau din culpa

o infractiunea efect numai intentie directa calificata printr-un scop acela de a ascunde infractiunea savarsita anterior (c) regimul sanctionator este acelasi pentru toate formele de concurs contopirea sau cumulul juridic 41. Autorul ia hotararea de a omora victima. In acest scop, el ii aplica mai multe lovituri cu pumnul in abdomen, iar apoi o arunca de pe un pod, peste o autostrada, victima decedand instantaneu, la contactul cu solul. Suntem in prezenta : a. concursului real cu conexitate consecventionala b. concursului real simplu c. infractiunii de omor OBS (a),(b) nu se pune problema unui concurs de infractiuni intre infractiunea de loviri sau alte violente sau o eventuala vatamare corporala si infractiunea de omor, dat fiind ca infractiunea de omor s-a consumat odata cu producerea rezultatului socialmente periculos victima decedand instantaneu, la contactul cu solul prin urmare, toate fazele anterioare se absorb in infractiunea fapt consumat nemaifiind incidenta nicio alta infractiune, nu avem concurs de niciun fel

(c) o singura infractiune de omor in forma consumata 42. In cazul sanctionarii concursului de infractiuni: a. in principiu, se aplica cumulul aritmetic b. uneori, prin exceptie, opereaza sistemul absorbtiei c. in principiu, se aplica cumulul juridic OBS REGULILE aplicarii pedepsei principale pentru persoana fizica art.34,Cpen R1 R5 R1 daca P(Infr.1) = detentiunea pe viata & P(I2...n) = inchisoarea sau amenda se aplica pedeapsa detentiunii pe viata este singurul caz in care se foloseste sistemul absorbtiei R2 daca P(I1...n) = numai inchisoarea se poate alege una dintre cele trei solutii : o (S1) se aplica pedeapsa cea mai grea se face aplicarea sistemului absorbtiei o (S2) se aplica pedeapsa cea mai grea sporita pana la maximul ei special aceasta pedeapsa este egala cu maximul special o (S3) daca acest maxim nu este indestulator, se adauga un spor de pana la 5 ani orice adaos la pedeapsa cea mai grea constituie un spor si reprezinta un echivalent

pentru pedepsele care nu se mai executa cuantumul sporului o spor = o durata care se intinde pana la maximul special prevazut de lege pentru respectiva infractiune o o durata de pana la 5 ani, care se adauga la maximul special in cazul in care pedeapsa cea mai grea = maximul special prevazut de lege pentru respectiva infractiune o daca pedeapsa cea mai grea stabilita de instanta pentru una dintre infractiunile concurente este mai mica decat maximul special prevazut de lege pentru acea infractiune sporul = diferenta pana la maximul special, la care se mai poate adauga pana la 5 ani o daca s-au stabilit pedepse cu aceeasi durata, dar care au un maxim special diferit pedepasa cea mai grea se va stabili pentru infractiunea care are un maxim special mai ridicat, intrucat acesta permite o agravare intrun cuantum mai mare a pedepsei R3 daca P(I1...n) = numai amenda o (S1) se aplica amenda cea mai mare o (S2) se aplica amenda cea mai mare sporita pana la maximul ei special o (S3) daca acest maxim nu este indestulator, se adauga un spor de pana la 1/2 din acel maxim

R4 daca P(I1) = inchisoarea & P(I2) = amenda o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda o (S1) se aplica pedeapsa cu inchisoarea o (S2) se aplica pedeapsa cu inchisoarea, la care se adauga amenda, in tot sau in parte R5 daca P(I1...n) = inchisoarea & P(I1...n) = amenda mai multe pedepse cu inchisoarea si mai multe pedepse cu amenda o (S1) se aplica pedeapsa rezultanta a inchisorii, calculata conform R2 o (S2) se aplica pedeapsa rezultanta a inchisorii, calculata conform R2, la care se adauga amenda rezultanta, calculata potrivit R3 ipoteze intermediare daca P(I1...2) = inchisoarea & P(I3) = amenda o (S1) instanta va contopi pedepsele cu inchisoarea si va aplica pedeapsa rezultanta a inchisorii, calculata conform R2 o (S2) instanta va contoopi pedepsele cu inchisoarea si va aplica pedeapsa rezultanta a inchisorii, calculata conform R2, la care adauga amenda, in tot sau in parte daca P(I1) = inchisoarea & P(I2...3) = amenda o (S1) se aplica pedeapsa cu inchisoarea

o (S1) se aplica pedeapsa cu inchisoarea la care se adauga amenda rezultanta, in tot sau in parte limitele pedepsei rezultante aplicarea sporului cunoaste doua limite: o suma pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente (art.34,alin.2,Cpen) = maximul de agravare care s-ar putea atinge si care ar echivala cu o aplicare a sistemului cumulului aritmetic o maximul special al pedepsei inchisorii 30 de ani (art.53,pct.1,lit.b,Cpen) 43. Conform Codului Penal roman, sporul aplicabil in caz de concurs de infractiuni, este : a. facultativ si fix b. facultativ si variabil c. obligatoriu si variabil 44. In cazul concursului real caracterizat cu conexitate consecventionala, prin exceptie, hotararea privind comiterea celei de a doua infractiuni ia nastere intotdeauna dupa comiterea primeia, in urmatoarele cazuri: a. cand prima infractiune este comisa din culpa b. cand a doua infractiune este o infractiune cu durata de consumare in timp c. cand cea de a doua infractiune este susceptibila sa o absoarba pe prima

45. La alegerea pedepsei de baza se tine cont de : a. persoana si conduita infractorului b. cuantumul pedepsei stabilite, daca pedepsele pentru infractiunile concurente sunt de aceeasi specie c. specia de pedeapsa stabilita pentru fiecare infractiune concurenta, OBS sancionarea concursului de infraciuni presupune parcurgerea a doua etape stabilirea pedepsei pentru infraciunile concurente fiecare dintre infraciunile comise este judecat i pentru fiecare se stabilete o pedeaps, fcnd abstracie de existena celorlalte infraciuni aplicarea pedepsei pentru pluralitatea de infraciuni mai multe momente o alegerea pedepsei de baz pedeapsa cea mai grea dintre cele stabilite pentru infraciunile concurente la stabilirea ei se tine cont de : o dac sunt de specie diferita se tine cont de specia de pedeaps deteniunea pe via este mai grea dect nchisoarea, care e mai grea dect amenda o dac sunt de aceeai specie se tine cont de durata sau cuantumul lor fiind mai grea cea cu durata sau cuantumul mai mare

o daca pedepsele sunt de aceeai specie i au aceeai durat sau acelai cuantum pedeapsa de baz va fi cea care are maximul special cel mai ridicat o majorarea pedepsei de baz este facultativ i va fi fcut doar dac instana consider c pedeapsa de baz nu este suficient pentru ndreptarea infractorului. Se face n dou etape: o instana poate ridica aceast pedeaps pn la maximul special prevzut pentru pedeapsa de baz. Nu este obligatoriu ca aceast pedeaps s ating maximul special, ea poate fi majorat i pan la o limit mai mic dect acest maxim o adugarea unui spor de pn la 5 ani, dac pedeapsa majorat anterior nu e suficient. Aici se ncheie stabilirea pedepsei pentru concursul de infraciuni i aceasta va fi pedeapsa rezultant care va fi executat de infractor. Ceea ce conteaz n acest sens este ca pedeapsa rezultant s nu depeasc maximul special al pedepsei de baz adunat la sporul de 5 ani. exemplu o pentru I1 8 ani art.197,alin.1,2,lit.c,Cpen o pentru I2 4 ani si 6 luni art.197,alin.1,2,lit.c,Cpen

o contopirea celor doua pedepse P1,P2 conform concursului de infractiuni instanta a optat pentru pedeapsa cea mai grea 8 ani art.33,lit.a si 34,lit.b,Cpen o aplicarea unui spor de 1 an, potrivit regulilor de la concursul de infractiuni pedeapsa de executat 9 ani art.33,lit.a si 34,lit.b,Cpen 46. Sistemul sanctionator al absorbtiei : a. este utilizat actualmente in sanctionarea concursului ideal de infractiuni b. prezinta inconvenientul de a-i oferi impunitate, pentru infractiuni de mica gravitate, persoanei care a comis o infractiune grava c. este utilizat si in Codul Penal, in cazul pedepsei detentiunii pe viata OBS R1 daca P(Infr.1) = detentiunea pe viata & P(I2...n) = inchisoarea sau amenda se aplica pedeapsa detentiunii pe viata este singurul caz in care se foloseste sistemul absorbtiei pentru P(I2...n) = inchisoarea sau amenda, nu se mai aplica edeapsa detentiunii pe viata absoarbe toate celelalte pedepse mai putin grave stabilite pentru celelalte infractiuni concurente

47. Sistemul cumulului juridic, utilizat in sanctionarea concursului, presupune : a. faptul ca agentul va executa, in cele din urma, suma pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente b. faptul ca agentul va executa, in cele din urma, doar pedeapsa stabilita pentru cea mai grava infractiune c. aplicarea pedepsei prin parcurgerea a doua etape, cu posibilitatea aplicarii unui spor OBS (a) sistemul aditionarii sau sistemul cumulului aritmetic (b) doar pedeapsa stabilita pentru cea mai grava infractiune se poate da spre executare pedeapsa cea mai grea, pedeapsa cea mai grea dusa catre maximul ei special, aceasta sporita cu un spor de pana la 5 ani 48. Pedeapsa de baza reprezinta : a. pedeapsa cea mai grea prevazuta de lege, pentru una dintre infractiunile concurente b. pedeapsa cea mai grea stabilita in concret, pentru una dintre infractiunile concurente

c. intotdeauna, pedeapsa finala care se da spre executare OBS (a) pedeapsa cea mai grea nu este prevazuta de lege, ci este stabilita in concret de catre instanta (b) daca instanta opteaza pentru pedeapsa cea mai grea, fara a mai proceda la aplicarea niciunui spor, atunci pedeapsa de baza = pedeapsa rezultanta. Dar, daca instanta opteaza pentru aplicarea unui spor, atunci, cele doua pedepse vot fi diferite. 49. Daca pentru o infractiune concurenta s-a stabilit pedeapsa detentiunii pe viata, pentru alta pedeapsa inchisorii, iar pentru ultima pedeapsa amenzii : a. pedeapsa rezultanta va fi pedeapsa detentiunii pe viata b. se aplica, prin exceptie, sistemul absorbtiei c. la pedeapsa inchisorii se mai poate adauga un spor de pana la 5 ani OBS R1 (a),(b) R1 daca P(Infr.1) = detentiunea pe viata & P(I2...n) = inchisoarea si amenda se aplica pedeapsa detentiunii pe viata este singurul caz in care se foloseste sistemul absorbtiei

(c) nu se pune problema aplicarii sporului, intrucat opereaza absorbtia 50. Daca avem in concurs doua infractiuni, iar pentru una s-a stabilit pedeapsa inchisorii si pentru cealalta pedeapsa amenzii, pedeapsa rezultanta va fi : a. pedeapsa inchisorii, care va absorbi pedeapsa amenzii, intotdeauna b. pedeapsa inchisorii, care poate fi sporita pana la maximul ei special c. pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga, in tot sau in parte, pedeapsa amenzii OBS R4 daca P(I1) = inchisoarea & P(I2) = amenda o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda (S1) se aplica pedeapsa cu inchisoarea (S2) se aplica pedeapsa cu inchisoarea, la care se adauga amenda, in tot sau in parte (a) nu intotdeauna (b) nu se poate spori, intrucat textul cere sa se aplice pedeapsa cu inchisoarea, fara a face trimitere la vreun spor. Ideea de spor se aplica doar in cazul acelor reguli care se refera la un grup de pedepse de aceeasi specie. Cum, in cazul dat, nu exista vreun astfel de grup, sporul este exclus.

51. Daca pentru doua infractiuni concurente sau aplicat pedepse cu amenda, pedeapsa rezultanta nu va depasi : a. totalul celor doua pedepse stabilita b. maximul special al amenzii celei mai mari, plus un spor de pana la din 1/2 acest maxim c. maximul special al amenzii celei mai mari OBS R3 R3 daca P(I1...n) = numai amenda alegere intre trei solutii posibile : o (S1) se aplica amenda cea mai mare o (S2) se aplica amenda cea mai mare sporita pana la maximul ei special o (S3) daca acest maxim nu este indestulator, se adauga un spor de pana la 1/2 din acel maxim doua limite maxime o suma amenzilor Max (A1 + A2) o maximul special al amenzii celei mai mari plus 1/2 din acesta Max (max.spec.Abaza + ), unde < max.spec.Abaza 52. Conform Codului Penal actual, limitele pedepsei rezultante aplicabile unui concurs de infractiuni sunt : a. suma aritmetica a pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente

b. maximul special al pedepsei de baza, plus sporul aplicabil c. 25 de ani, daca nicio pedeapsa stabilita pentru infractiunile concurente nu depaseste 10 ani OBS Trei limite maxime suma pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente Max (Pi1 + Pi2) maximul special al pedepsei de baza plus sporul o Max (max.spec.Pbaza + ), unde 5 ani o Max (max.spec.Abaza + ), unde max.spec.Abaza art.80,Cpen n cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravante, recidiva si concurs de infractiuni o 25 de ani, daca maximul special pentru fiecare infractiune este de 10 ani sau mai mic o 30 de ani, daca maximul special pentru cel putin una dintre infractiuni este mai mare de 10 ani. 53. In fapt, inculpatul a comis doua infractiuni concurente, sanctionate legal cu pedeapsa inchisorii intre 1 si 12 ani, si respectiv, 10 22 de ani. Stabilindu-se pedepse de 7 ani si, respectiv, 15 ani, pedeapsa rezultanta nu poate depasi :

a. b. c.

22 de ani 25 de ani 30 de ani

OBS nu se mai pune problema sa analizam si celelalte doua limite puse la punctele (b),(c), intrucat acestea sunt incidente in cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor privitoare la circumstante agravante, recidiva si concurs. Or, conform grilei, nu avem decat un concurs de infractiuni. 54. In cazul concursului de infractiuni, pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi : a. poate fi aplicata chiar daca a fost stabilita numai pe langa una dintre pedepsele concurente b. este pedeapsa complementara cea mai grea, dintre cele avand aceeasi natura si acelasi continut, stabilite pentru infractiunile concurente c. poate fi aplicata direct pe langa pedeapsa rezultanta OBS aplicarea pedepselor complementare R1 daca pentru una dintre infractiunile concurente s-a stabilit o singura pedeapsa complementara pedeapsa complementara se aplica pe langa pedeapsa rezultanta

R2 daca pentru infractiunile concurente s-au stabilit mai multe pedepse complementare, de natura diferita, se vor aplica toate R3 daca pentru infractiunile concurente s-au stabilit mai multe pedepse complementare, de aceeasi natura, dar cu un continut diferit, se vor aplica toate R4 daca pentru infractiunile concurente s-au stabilit mai multe pedepse complementare, de aceeasi natura si cu acelasi continut, se va aplica pedeapsa complementara cea mai grea

55. In ipoteza contopirii ulterioare a 5 pedepse pentru infractiuni concurente, dintre care fusesera anterior contopite separat primele doua si, respectiv, ultimele trei : a. pedepsele rezultante initiale au autoritate de lucru judecat b. sporul aplicabil pentru rezultanta finala trebuie sa fie acelasi cu sporul cel mai mare regasit in structura rezultantelor partiale c. se vor contopi direct cele doua rezultante partiale OBS situaia contopirilor pariale infraciunile concurente au fost judecate n

grupe de ctre dou sau mai multe, prin hotrri distincte situatie nereglementata in Cpen (c) nu se va proceda la contopirea celor dou rezultante pariale, ci la contopirea celor patru, sau mai multe, pedepse stabilite pentru infraciunile concurente (b) autoritatea de lucru judecat a sporului aplicat cu ocazia contopirilor pariale o daca pedeapsa de baz rmne aceeai ca la contopirea parial sporul trebuie meninut sau poate fi majorat o dac pedeapsa de baz s-a schimbat instana poate s menin sporul, s-l majoreze, s-l diminueze sau s-l nlture (a) in realitate, ceea ce se bucur de autoritate de lucru judecat este pedeapsa rezultant aplicat cu ocazia contopirii pariale, cci rezultanta final nu poate fi mai mic dect rezultantele pariale 56. Inculpatul a comis in concurs real doua infractiuni, prima sanctionata legal cu pedeapsa inchisorii intre 1 si 10 ani, iar a doua cu pedeapsa amenzii intre 1,5 mil. si 100 mil lei. Stiind ca pedepsele stabilite sunt de 5 ani si, respectiv 20 mil lei, rezultanta poate consta : a. pedeapsa inchisorii de 10 ani

b. c.

pedeapsa inchisorii de 5 ani si 5 milioane pedeapsa inchisorii de 5 ani

OBS nu se poate aplica sporul, nefiind cazul unui grup de pedepse cu inchisoarea 57. In situatia in care, dupa stabilirea unei pedepse rezultante pentru un concurs format din 3 infractiuni, instanta descopera inca doua infractiuni concurente cu acestea, care au fost judecate cu alta ocazie si pentru care s-a aplicat, de asemenea, o pedeapsa rezultanta : a. instanta va contopi, conform regulilor de la concurs, cele doua pedepse rezultante partiale b. instanta va contopi cele 5 pedepse stabilite initial pentru infractiunile concurente c. instanta va aplica o noua pedeapsa rezultanta, dupa ce a stabilit mai intai pedepsele pentru fiecare infractiune concurenta OBS (a),(b) contopirea nu se aplica rezultantelor, ci pedepselor stabilite individual pentru cele 5 infractiuni. Aceste pedepse au autoritate de lucru judecat o instanta sare peste prima etapa specifica aplicarii pedepsei in caz de concurs

o trece direct la a doua etapa rezultanta finala nu are voie sa fie mai mica decat niciuna dintre cele doua rezultante partiale (c) instanta trece direct in etapa a doua a aplicarii pedepsei 58. Daca exista trei pedepse pentru infractiuni concurente, care au fost contopite, iar ulterior contopirii intervine un act de gratiere totala cu privire la doua dintre pedepse, sporul aplicat initial trebuie : a. inlaturat b. diminuat c. mentinut OBS influienta actelor de clementa asupra pedepsei rezultante actele de clementa influienteaza fiecare pedeapsa stabilita pentru fiecare infractiune concurenta, ceea ce conduce la desfacerea pedepsei rezultante daca prin descontopire si prin aplicarea actelor de clementa ramane de executat numai o singura pedeapsa stabilita pentru o singura infractiune inlaturarea sporului care fusese aplicat ca urmare a contopirii este obligatorie pentru instanta daca prin descontopire si prin aplicarea actelor de clementa raman de executat cel putin doua pedepse inlaturarea sporului care

fusese aplicat ca urmare a contopirii este facultativa pentru instanta : o instanta il poate mentine o instanta il poate reduce o instanta il poate inlatura 59. Faptul ca instanta a retinut circumstante atenuante, pentru fiecare infractiune in parte din structura concursului, determina, de regula : a. imposibilitatea aplicarii sporului b. faptul ca prin maximul special al pedepsei de baza la care se adauga sporul, se intelege fostul minim special al acestei pedepse c. are ca efect disparitia concursului OBS efectul circumstantelor atenuante coborarea pedepsei sub minimul special (in cazul de fata al pedepsei de baza) in loc de Max (max.spec.Pbaza + ), unde 5ani Max (min.spec.Pbaza + ), unde 5ani 60. Daca A, cu intentia de a-l omora pe B, trage un foc de arma spre acesta, ranindu-l, dar este lovit si C, un trecator, care decedeaza pe loc, suntem in prezenta : a. unui concurs real de infractiuni, intre tentativa de omor fata de B si ucidere din culpa fata de C

b. unui concurs ideal de infractiuni, intre tentativa de omor fata de B si ucidere din culpa fata de C c. unui concurs ideal de infractiuni, intre tentativa de omor fata de B si omor fata de C OBS (a,(b) 1 actiune 2 infractiuni = concurs ideal, iar nu real (c) fata de C nu a existat intentia de omor nu se poate retine infractiunea de omor, ci numai cea de ucidere din culpa 61. Constituie criterii de delimitare a infractiunii complexe fata de concursul de infractiuni : a. unitatea subiectului pasiv, specifica infractiunii complexe b. caracterul determinat sau determinabil al faptei absorbite de infractiunea complexa c. caracterul necesar al absorbtiei, in cazul infractiunii complexe OBS daca intr-o speta va trebui sa disting intre faptul ca as avea un concurs sau, dimpotriva, o infractiune complexa, va trebui sa apelez la urmatoarele artificii (b),(c) (a) nu ma ajuta sa disting corect cele doua situatii, intrucat exista si cazuri de concurs caracterizat prin unitatea de subiect

pasiv furt + distrugere fata de aceeasi persoana (b) inseamna ca deja, din norma de incriminare, mi se precizeaza infractiunea absorbita (c) infractiunea complexa are la baza absorbtia 62. Poate servi la delimitarea infractiunii continuate fata de concursul de infractiuni : a. intervalul de timp care separa actiunile din structura infractiunii continuate b. unitatea de subiect activ c. unitatea de rezolutie OBS (a) la infractiunile continuate exista un interval de timpp care separa actele de executare, pe cand la concurs, infractiunile pot fi savarsite chiar in acelasi timp (b) este o asemanare unitatea de subiect pasiv poate fi un criteriu de vreme ce pluralitatea de subiecti pasivi = pluralitate de infractiuni si, deci, posibil un concurs (c) specifica infractiunii continuate 63. Poate servi la delimitarea concursului real omogen fata de unitatea naturala colectiva : a. unitatea manifestarii de vointa b. omogenitatea juridica

c.

forma de vinovatie

64. Persoana care, in aceeasi ocazie, loveste o persoana de mai multe ori, va urma sa fie trasa la raspundere pentru : a. o singura infractiune de lovire, savarsita sub forma unitatii naturale colective b. o singura infractiune de lovire, savarsita sub forma continuata c. mai multe infractiuni de lovire in concurs OBS (c) exclus in aceeasi ocazie, loveste o persoana 65. Daca, cu aceeasi ocazie, A loveste si insulta pe B, suntem in prezenta : a. unui concurs real b. unui concurs ideal c. unei singure infractiuni OBS insulta nu mai este incriminata 66. Fapta functionarului care isi propune sa comita infractiunea de delapidare ori de cate ori va avea oportunitatea, va constitui: a. un concurs real, format din mai multe infractiuni de delapidare b. unui concurs ideal, format din mai multe infractiuni de delapidare

c. unei singure infractiuni de delapidare, in forma continuata OBS (c) exclus, pentru ca rezolutia infractionala este nedeterminata. Or, infractiunea continuata presupune o rezolutie anterioara primului act, determinata si care sa se mentina, cel putin in linii generale, pe toata durata de desfasurare a infractiunii 67. Fapta persoanei care, pentru a viola victima, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri, reprezinta : a. infractiunea de viol in concurs real cu infractiunea de loviri sau alte violente b. infractiunea complexa de viol c. infractiunea de viol in concurs ideal cu infractiunea de loviri sau alte violente 68. In cazul unui concurs de infractiuni, pedepsele complementare se aplica pe langa pedeapsa rezultanta a inchisorii : a. numai daca au fost aplicate pe langa pedeapsa cea mai grea b. numai daca au fost anterior aplicate pe langa pedeapsele stabilite c. direct, fara sa fi fost anterior aplicate pe langa pedeapsele stabilite OBS

se aplica mai intai pe langa pedepsele private individual in prima etapa se aplica apoi pe langa rezultanta in etapa a doua 69. In caz de concurs de infraciuni, svrite de un inculpat minor, cruia i s-au aplicat att pedepse, ct i msuri educative : a. nu este admisibila contopirea acestora b. acestea se contopesc conform art. 34 din Codul penal c. se contopesc numai pedepsele cu inchisoarea OBS daca un minor a savarsit infractiuni concurente care au fost judecate separat, pentru care, pentru unele s-au aplicat pedeapsa inchisorii, iar pentru altele masuri educative, ICCJ a stabilit ca acesta poate sa faca cerere de contopire. ICCJ, RIL, 2007 Atunci cnd se formuleaz cerere ntemeiat pe dispoziiile art. 449, din Codul de procedur penal, n caz de concurs de infraciuni svrite de un inculpat minor, cruia i s-au aplicat att pedepse, ct i msuri educative, acestea se contopesc conform art.34 din Codul penal, n sensul aplicrii sanciunii rezultante celei mai grele.

70. In cazul unui concurs de infractiuni, gratierea individuala are ca obiect : a. pedepsele individuale, stabilite pentru infractiunile concurente b. pedeapsa rezultanta c. intotdeauna, pedeapsa cea mai grea 71. In situaia n care, nainte de soluionarea definitiv a unei cauze privind un concurs de infractiuni, a intervenit un act de graiere care vizeaza si infractiunile concurente deduse judecatii : a. este incidenta o gratiere individuala sau colectiva b. vor fi contopite numai pedepsele executabile, pentru care nu a intervenit graierea sau care au fost graiate parial c. operaiunea de contopire este ulterioara constatarea incidentei graierii asupra pedepselor individuale stabilite OBS grila vizeaza incidenta gratierii asupra contopirii pedepselor in caz de concurs graierea colectiv are ca obiect numai pedepse aplicate de instan pentru fapte svrite anterior datei prevzute n legea de graiere o actul de graiere colectiv poate sa intervin

o nainte de pronunarea condamnrii, pentru fapte svrite anterior datei prevazute in legea de gratiere o dupa pronunarea condamnrii, pentru fapte svrite anterior datei prevazute in legea de gratiere o obiectul graierii colective in caz de concurs de infractiuni pedepsele aplicate individual, pentru fiecare dintre infraciunile concurente (prima etapa) i nu pedeapsa rezultant graierea individual o se acord numai dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare o obiectul graierii individuale in caz de concurs de infractiuni pedeapsa rezultant OBS (a) nu este corect pentru ca in cazul dat nu poate fi vorba decat de o gratiere colectiva, intrucat numai un act de gratiere colectiva poate sa fie aplicat in prima etapa a stabilirii pedepselor individuale pentru infractiunile concurente, deci, inainte de pronuntarea hotararii de condamnare (b) ordinea operatiilor va fi urmatoarea o se parcurge etapa nr.1 din aplicarea pedepsei pentru concurs se stabilesc pedepsele individuale

o se constata daca, pentru acestea, este sau nu incidenta gratierea o se constata care sunt pedepsele gratiate (total sau partial) o se iau in calcul pentru a doua etapa a aplicarii pedepsei in caz de concurs numai asa zisele pedepse executabile o pedepsele negratiate o pedepsele gratiate partial o daca dupa numaratoare mai ramane doar o singura pedeapsa executabila nu se mai parcurge etapa a doua de la aplicarea pedepsei in caz de concurs, ca nu mai este cazul o daca dupa numaratoare au ramas cel putin doua pedepse executabile, se trece la cea de a doua etapa (c) operatiunea de contopire se face dupa ce s-a constatat interventia sau nu a gratierii fata de pedepsele stabilite individual 72. In cazul unui concurs de infractiuni, un act de gratiere colectiva poate viza : a. inlaturarea pedepsei rezultante b. numai pedeapsele individuale stabilite pentru infractiunile concurente c. fapte svrite anterior datei prevazute in actul de gratiere, deduse judecatii, pentru care nu a fost pronuntata o hotarare de condamnare

73. In caz de concurs de infraciuni, dac pentru unele infraciuni s-au stabilit pedepse ce intr sub incidena graierii, dispoziiile referitoare la contopire se aplic numai cu privire la : a. pedepsele executabile b. pedepsele ce nu au fcut obiectul graierii sau au fost graiate doar parial c. pedeapsa rezultant OBS se subintelege din enunt ca este vorba despre o gratiere colectiva de vreme ce se pune problema aplicarii contopirii nefiind vorba despre o condamnare definitiva, nu poate fi vorba despre gratiere individuala 74. In caz de concurs de infraciuni, dac pentru unele infraciuni s-au stabilit pedepse ce intr sub incidena graierii, operatiunea contopirii este, in raport cu constatarea gratierii : a. anterioara b. concomitenta c. ulterioara 74. In situaia unui concurs de infraciuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost contopite, dac pentru unele dintre aceste pedepse a intervenit graierea colectiva :

a. pedeapsa rezultanta va fi descontopita b. pedeapsa rezultant va fi inlaturata c. sporul eventual aplicat nu mai poate fi mentinut OBS grila vizeaza situatia in care un concurs de infractiuni a fost judecat si s-a pronuntat o hotarare de condamnare la o pedeapsa rezultanta aminteste-ti din Procedura Penala cererile de contopire pe care la faceau condamnatii (a) gratierea colectiva nu produce efecte decat asupra pedepselor individuale stabilite pentru infractiunile concurente prin urmare, se va proceda obligatoriu la descontopire (b) gratierea colectiva nu are efect direct asupra rezultantei (c) dupa caz, soarta sporului aplicat in hotararea de condamnare depinde de rezultatul numaratorii pedepselor ramase de executat o daca ramane numai o singura pedeapsa de executat inlaturarea sporului este obligatorie pentru instanta o daca raman cel putin doua pedepse de executat inlaturarea sporului este facultativa pentru insdtanta sporul poate fi mentinut, scazut sau inlaturat, dar in niciun caz marit

75. In cazul intervenirii graierii totale sau pariale a unora dintre pedepsele stabilite pentru infraciunile aflate n concurs, efectuarea operaiunii de contopire: a. este obligatorie b. este obligatorie c. este posibila numai daca au ramas cel putin doua pedepse executabile OBS contopesti numai daca mai ai ce, daca nu... (a) nu se pune astfel problema, intrucat necesitatea efectuarii contopirii depinde de rezultatul numaratorii pedepselor executabile (b) nici astfel nu putem pune problema contipirii, intrucat efectuarea contopirii nu ramane la latidudinea instantei (c) practic, problema efectuarea contopirii dupa constatarea incidentei gratieii se pune in termenii contopesti numai daca mai ai ce, daca nu... Aadar, n cazul intervenirii graierii totale sau pariale a unora dintre pedepsele stabilite pentru infraciunile aflate n concurs, operaiunea de contopire, neputnd privi dect pedepsele executabile, nu va putea fi efectuat dect n situaia n care au rmas de executat cel puin dou pedepse privind infraciuni concurente

76. In cazul intervenirii graierii individuale, efectele acesteia : a. se limiteaz la pedepsele componente ale pedepsei rezultante b. vizeaza si pedeapsa stabilita printr-o hotrre ulterioara, pentru o alta infraciune concurenta in raport cu cele care au facut obiectul gratierii c. se produc numai dupa pronuntarea unei hotarari de condamnare OBS (a),(c) graierea individual se acord numai dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare si are ca temei considerente referitoare la persoana condamnatului, iar nu criterii de ordin obiectiv, privind natura faptelor penale vizate prin actul de clemen sau ndeplinirea de ctre unele categorii restrnse de persoane a anumitor criterii selective (tineri, btrni, femei cu copii minori etc.) (b) din moment ce graierea individual privete pedeapsa rezultant n ansamblu, efectele sale se limiteaz la pedepsele componente ale pedepsei rezultante, n aceast din urm pedeaps neputnd fi absorbite, prin contopire, eventuale pedepse stabilite, prin hotrri ulterioare, pentru alte infraciuni concurente.

77. In cazul unui concurs de infractiuni savarsit de o persoana fizica : a. se poate adauga un spor de pna la jumatate din maximul pedepsei amenzii celei mai mari b. se poate adauga un spor de pna la 7 ani c. se poate adauga un spor de pna la o treime din maximul pedepsei amenzii celei mai mari OBS sporurile aplicabile persoanei fizice o pentru pedeapsa cu inchisoarea un spor de pna la 5 ani o pentru pedeapsa cu amenda un spor de pna la jumatate din maximul pedepsei amenzii celei mai mari sporul aplicabil persoanei juridice un spor de pna la o treime din maximul pedepsei amenzii celei mai mari 78. Inculpatul locuia fara forme legale la victima D.V. ncepnd din anul 2006. n data de 2.08.2009 ora 8,00, victima i-a cerut sa si faca bagajele si sa plece. Inculpatul a rugat victima sa-l mai lase n domiciliu 3-4 zile pentru a munci cu ziua, sa faca rost de bani pentru transport, dar aceasta nu a fost de acord, si a nceput sa l njure si cu un cutit a ncercat sa l taie n zona abdomenului. Inculpatul a parat

lovitura si a lovit victima cu pumnul n fata, aceasta caznd pe dalele din fata casei. n timp ce se afla cu fata n sus, inculpatul i-a mai aplicat 3-4 pumni, dupa care, a legat-o cu o pereche de sireturi, a intrat n casa si s-a culcat pna la orele 23,00 cnd au venit mai multi vecini, ce au auzit victima gemnd. A recunoscut ca a legat-o si a rezemat-o de peretele casei si a lasat-o horcaind, creznd ca o sa isi revina. Inculpatul a recunoscut savrsirea acestor fapte. Desi inculpatul nu a recunoscut ca a lovit victima cu un topor n cap, aceasta sustinere este contrazisa de concluziile raportului medico legal. La fata locului s-a gasit un topor cu urme de snge ce a fost ridicat de organele de politie si, coroborata aceasta mprejurare cu concluzia din raportul medico legal, rezulta fara dubiu ca inculpatul a lovit victima cu muchia toporului n cap. Pentru aceasta fapta, instanta l-a condamnat la 15 ani inchisoare Incadrarea juridica a faptei va fi a. concursul real (art.33,lit.a) intre omor deosebit de grav (art.176,lit.a) si lipsire de libertate in mod ilegal (art.189,alin.1) b. omor deosebit de grav omorul prin cruzimi (art.176,lit.a)

c. concursul real (art.33,lit.a) intre omor (art.174) si lipsire de libertate in mod ilegal (art.189,alin.1) In speta, pe langa condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii, instanta dispune obligatoriu si : a. interzicerea tuturor drepturilor prevazute la art.64,Cpen b. aplicarea unui spor de pedeapsa de pana la 5 ani c. o masura de siguranta OBS (a) interzicerea in bloc a drepturilor prevazute de art.64,Cpen este amendata de normele CEDO (c) masura de siguranta confiscarea toporului corp delict

Pluralitatea de infractiuni Recidiva (art.37,Cpen). Pluralitatea intermediara (art.40,Cpen) OBS delimitarea recidivei in mare si mica se intemeiaza numai pe diferenta dintre durata pedepsei aplicate deci, numai pe T2 al recidivei. Pentru T2 idem pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an delimitarea recidivei in postcondamnatorie si postexecutorie se intemeiaza pe momentul interventiei celei de a doua infractiuni T2 indiferent de modalitatea recidivei, T2 = o singura infractiune OBS recidiva mare postcondamnatorie cand, dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul executarii acesteia sau n stare de evadare, iar

pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an conditii : conditii pentru T1 o condamnarea la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni (pedeapsa detentiunii pe viata) o condamnarea definitiva sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie indirecta, praeterintentie) nu pot fi niciodata T1 (art.38,alin.1,Cpen) condamnari dispuse pentru : o infractiuni savarsite din culpa o infractiuni savarsite in timpul minoritatii o infractiunile amnistiate o fapte dezincriminate conditii pentru T2 o savarsirea unei noi infractiuni, intr-un anumit termen o momente ale executarii pedepsei precizate in art.37,lit.a,Cpen inainte de inceperea executarii pedepsei in timpul executarii pedepsei in stare de evadare o alte momente alte momente care, desi nu constituie momente ale executarii pedepsei, comiterea unei noi infractiuni in acestea conduce la retinerea starii de RMP, daca sunt indeplinite conditiile art.37 si art.38,Cpen

in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei in termenul de incercare al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere in termenul de incercare al gratierii conditionate in cazul liberarii conditionate, atata timp cat condamnatul este considerat a fi in executarea pedepsei o noua infractiune sa fie savarsita cu intentie directa, indirecta, praeterintentie o pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune sa fie mai mare de 1 an OBS recidiva mare postexecutorie cnd, dupa executarea unei pedepse cu nchisoare mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa mplinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an conditii : conditii pentru T1 o condamnarea la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni (pedeapsa detentiunii pe viata) o condamnarea definitiva sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa,

intentie indirecta, praeterintentie) nu poate forma T2 urmatoarele condamnari : o idem art.38,alin.1,Cpen o condamnari pentru care a intervenit reabilitarea de drept o condamnari pentru care s-a dispus reabilitarea judecatoreasca o condamnari pentru care s-a implinit termenul de reabilitare judecatoreasca pentru a produce efecte, adica pentru a putea sa creeze vocatia obtinerii reabilitarii si inlaturarii primului termen al recidivei, implinirea termenului de reabilitare trebuie sa fie insotita de o buna conduita a condamnatului, exprimata prin faptul ca acesta nu a mai savarsit alte infractiuni in aceasta perioada consacrare a recidivei temporare conditii pentru T2 o savarsirea unei noi infractiuni, intr-un anumit termen o dupa executarea pedepsei o dupa considerarea ca executata a pedepsei prin gratierea totala gratierea partiala (gratierea restului de pedeapsa) implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei o noua infractiune sa fie savarsita cu intentie directa, indirecta, praeterintentie

o pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune sa fie mai mare de 1 an OBS recidiva mica postcondamnatorie cnd dupa condamnarea la cel putin trei pedepse cu nchisoare pna la 6 luni, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an conditii : conditii pentru T1 o sa existe cel putin trei condamnari definitive, succesive si susceptibile de a fi executate o condamnarea sa constea in pedeapsa cu inchisoarea pana la 6 luni o cele trei condamnari sunt fiecare de 6 luni o unele dintre aceste condamnari au 6 luni, iar altele sunt mai mici o toate cele trei condamnari definitive sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie indirecta, praeterintentie) nici una dintre cele trei condamnari sa nu faca parte din categoriile de condamnari enumerate in art.38,alin.1,Cpen conditii pentru T2 identice cu cele de la recidiva mare postcondamnatorie OBS recidiva mica postexecutorie cnd dupa executare, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescrierea

executarii a cel putin trei pedepse cu nchisoare pna la 6 luni, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an conditii : conditii pentru T1 o sa existe cel putin trei condamnari definitive, la pedeapsa cu inchisoarea de pana la 6 luni o pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata o toate cele trei condamnari definitive sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie indirecta, praeterintentie) nici una dintre cele trei condamnari sa nu faca parte din categoriile de condamnari enumerate in art.38alin.1,2,Cpen conditii pentru T2 identice cu cele de la recidiva mare postexecutorie OBS daca T1 = o condamnare pentru un concurs de infractiuni calculul T1 mai mare de 6 luni daca toate toate infraciunile concurente avem recidiva mare postcondamnatorie daca o pentru infractiunile concurente au fost stabilite pedepse mai mai mici de 6 luni

o pedeapsa rezultanta depete 6 luni daca infractiunile concurente sunt atat infractiuni intentionate, cat si infractiuni din culp avem recidiv mare postcondamnatorie daca o cel putin una dintre infraciunile concurente este intenionat o pedeapsa stabilita pentru aceasta infractiune este mai mare de 6 luni daca infractiunile concurente sunt atat infractiuni intentionate, cat si infractiuni din culp nu avem recidiv mare postcondamnatorie daca o toate pedepsele pentru infraciunile concurente sunt mai mici de 6 luni o chiar dac rezultanta depete limita de 6 luni

1. Recidiva presupune savarsirea de catre o persoana : a. a doua sau mai multe infractiuni, inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, pentru vreuna dintre ele b. a unei infractiuni, dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune

c. a unei infractiuni in stare de arest preventiv, dispus pentru o alta infractiune OBS (a) concurs de infractiuni (c) concurs de infractiuni nu a intervenit condamnarea definitiva pentru niciuna dintre cele doua infractiuni, de vreme ce se afla in stare de arest preventiv 2. Tratamentul sanctionator legal al recidivei se diferentiaza, in functie de : a. caracterul omogen sau eterogen al infractiunilor din structura ei b. momentul comiterii celei de a doua infractiuni c. forma de vinovatie intentie sau praeterintentie, cu care s-au comis infractiunile OBS (a) o caracterul omogen sau eterogen al infractiunilor din structura ei determina o clasificarea recidivei in : o recidiv general existena ei nu este condiionat de natura infraciunilor comise infractiunile din structura ei pot fi de natur diferit ori de aceeai natur

o recidiv special existena ei este condiionat de svrirea unor infraciuni de aceeai natur o in legislatia noastra, aceasta diferentiere nu se aplica pentru stabilirea regimului sanctionator al recidivei potrivit, dreptului nostru, recidiva este generala, ceea ce inseamna ca, accidental, ea poate ingloba si o recidiva speciala (b) o momentul comiterii celei de a doua infractiuni determina clasificarea recidivei in : o recidiva postcondamnatorie o recidiva postexecutorie o in legislatia noastra, aceasta diferentiere se aplica tratament sanctionator diferit (c) forma de vinovatie influienteaza modalitatile recidivei 3. Recidiva se retine : a. indiferent daca prima si a doua infractiune sunt sau nu omogene in privinta incadrarii juridice b. doar daca a doua infractiune se savarseste intr-un anumit interval de timp de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei pentru prima infractiune c. doar in cazul in care pedeapsa stabilita pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an

OBS (a) recidiva generala este consacrata in dreptul nostru (b) nu doar daca, intrucat aceea este numai o modalitate a recidivei recidiva postexecutorie (c) T2 nu se refera niciodata la pedeapsa stabilita atentie la calificarea corecta a celor doi termeni ai recidivei o T1 pedeapsa aplicata pedeapsa concret stabilit de instan o T2 pedeapsa prevzut de lege 4. Distinctia dintre recidiva mare si recidiva mica se face in functie de : a. savarsirea celei de a doua infractiuni dupa executarea pedepsei pentru prima infractiune b. gravitatea primului termen al recidivei c. comiterea a doua sau mai multor infractiuni in stare de recidiva OBS (a) este un aspect care ne ajuta sa calificam recidiva ca fiind (posibil) postexecutorie (b) in functie de pedeapsa concreta aplicata pentru prima infractiune (T1) o condamnarea la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni R mare

o condamnarea la cel putin trei pedepse cu nchisoarea de pna la 6 luni R mica (c) nu ne ajuta cu nimic sa calificam recidiva ca fiind mica sau mare, ci doar sa constatam ca a luat nastere o pluralitate de recidive 5. Recidiva postcondamnatorie se poate retine daca a doua infractiune este savarsita : a. inainte de inceperea executarii pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul I b. in stare de evadare din executarea pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul I c. in timpul arestarii preventive dispuse pentru prima infractiune OBS (a),(b) 3 momente specificate in art.37,alin.1,lit.a o inainte de inceperea executarii P1 o in timpul executarii P1 o in starea de evadare din executarea P1 concurs de infractiuni 6. Constituie asemanari intre recidiva postcondamnatorie si recidiva postexecutorie : a. momentul comiterii infractiunii care constituie termenul al II lea al recidivei b. gravitatea termenului I

c.

gravitatea termenului al II lea

OBS (a) comparatia ceruta se refera la aspectele postcondamnatoriu postexecutoriu criteriul delimitarii lor = momentul interventiei T2 or, in grila, se cereau asemanarile (b) gravitatea termenului I = criteriu care delimiteaza recidiva mare, de recidiva mica o recidiva postcondamnatorie mare se aseamana cu recidiva postexecutorie mare o recidiva postcondamnatorie mica se aseamana cu recidiva postexecutorie mica (c) gravitatea termenului al II lea al recidivei este aceeasi in cazul tuturor celor patru modalitati ale recidivei cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an. 7. Recidiva internationala : a. se retine numai in cazul recidivei postexecutorii b. are caracter facultativ pentru instanta de judecata c. este conditionata de dubla incriminare OBS

dup locul unde s-a aplicat pedeapsa definitiv ce formeaz primul termen al recidivei o recidiv naional sau teritorial cnd prima condamnare a fost pronunat de o instan romn o recidiv internaional cnd prima condamnare a fost pronunat de o instan strin (a) art.37,alin.3,Cpen pentru stabilirea starii de recidiva mare (postcondamnatorie sau postexecutorie), se poate tine seama si de hotarrea de condamnare pronuntata n strainatate, pentru o fapta prevazuta si de legea romna, daca hotarrea de condamnare a fost recunoscuta potrivit dispozitiilor legii. (b) .se poate tine seama .. caracter facultativ 8. Sunt conditii de existenta a termenului I al recidivei mari postcondamnatorii : a. existenta unei condamnari definitive b. condamnarea sa priveasca o infractiune sanctionata legal cu pedeapsa detentiunii pe viata sau inchisoarea mai mare de 6 luni c. condamnarea sa fi fost pronuntata pentru o infractiune avand la baza intentia OBS art.37,alin.1,lit.a,Cpen recidiva mare postcondamnatorie cand, dupa ramanerea

definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mari de 6 luni pentru o infractiune intentionata, cel condamnat savarseste din nou, cu intentie, o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii pedepsei sau in stare de evadare, infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mari de 1 an T1 pedeapsa aplicata, iar nu pedeapsa stabilita de lege T1 nu se va referi la infractiunea sanctionata legal, ci la condamnarea efectiv aplicata. 9. Nu poate constitui niciodata primul termen al recidivei mari : a. o infractiune pentru care legea prevede un maxim special de 5 luni de inchisoare b. o infractiune savarsita impreuna cu un minor c. o infractiune din culpa OBS (a) intrucat T1 = condamnarea efectiv aplicata, care trebuie sa fie mai mare de 6 luni pedeapsa prevazuta de norma de incriminare nu intereseaza pentru a spune ca o infractiune savarsita poate sau nu sa constituie T1. Ceea ce ne intereseaza este pedeapsa concret aplicata prin hotararea de condamnare definitive. Prin urmare, este posibil ca in norma

de incriminare maximul special al infractiunii savarsite sa fie mai mic de 6 luni, dar, in concret, pedeapsa aplicata sa fie maim arte de 6 luni, ca effect al retinerii unor agravante, ca effect al retinerii formei continuate a infractiunii Daca maximul special este 6 luni, aceasta nu inseamna de plano ca infractiunea respectiva nu poate sa constituie T1 (b) art.38,alin.1,Cpen exclude ca T1 condamnarea pentru o infractiune savarsita in stare de minoritate, iar nu impreuna cu un minor (c) art.38,alin.1,Cpen 10. Poate constitui primul termen al recidivei : a. o infractiune continuata consumata in timpul minoritatii si epuizata dupa majorat b. o pedeapsa de 6 luni inchisoare, aplicata pentru o infractiune praeterintentionata c. o pedeapsa pentru o infractiune de obicei OBS grila se refera la o posibilitate poate constitui (a) data savarsirii infractiunii = data epuizarii infractiunii data incetarii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale infractiunea se considera ca a fost savarsita cand era major T1 (b)

o variante posibile o T1 > 6 luni recidiva mare a se vedea si corespondenta dintre semn si denumire, care exclude posibilitatea egalitatii nu avem recidiva mai mare cel putin egala cu, ci recidiva mare o T1 < 6 luni recidiva mica idem o variante excluse o T1 = 6 luni pluralitate intermediara o T1 6 luni pluralitate intermediara (c) da, poate, in masura in care sunt indeplinite si restul conditiilor recidivei 11. In cazul persoanei fizice, condamnarea care constituie primul termen al recidivei poate sa constea : a. in pedeapsa amenzii b. intr-o pedeapsa aplicata dupa majorat, pentru o infractiune comisa in timpul minoritatii c. intr-o pedeapsa cu inchisoarea OBS grila se refera la primul termen al recidivei, deci nu la o modalitate anume a recidivei recidiva mare (postcondamnatorie sau postexecutorie) .condamnare la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni T1 > 6 luni inchisoare

recidiva mica (postcondamnatorie sau postexecutorie) condamnarea la cel putin trei pedepse cu nchisoare pna la 6 luni T1 < 6 luni (a) exclus, intrucat T1 = numai pedeapsa cu inchisoarea (b) exclus, intrucat condamnarea a intervenit pentru o infractiune savarsita in starea de minoritate, fiind fara relevanta penala faptul ca hotararea de condamnare a fost pronuntata dupa majorat (art.38,alin.1,Cpen) 12. a. b. c. Nu atrag starea de recidiva : pedepsele a caror executare s-a prescris infractiunile comise de minori pedepsele gratiate

OBS La o astfel de intrebare, trebuie sa te gandesti imediat la art.38,Cpen gratierea + prescriptia executarii pedepsei nu inlatura starea de recidiva concluzia rezulta clar din definitia legala data recidivei postexecutorii (a),(c) pedeapsa a carei executare s-a prescris poate sa atraga o recidiva postexecutorie la recidiva postexecutorie, T2 poate sa intervina o dupa executarea pedepsei

o dupa considerarea ca executata a pedepsei, prin : o gratierea totala o gratierea restului de pedeapsa o implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei (b) art.38,alin.1,Cpen 13. Pot atrage starea de recidiva: a. condamnarile la pedepse a caror executare a incetat, ca efect al amnistiei b. condamnarile pentru fapte progresive, consumate inainte de majorat si epuizate dupa implinirea varstei de 18 ani c. condamnarile pentru infractiuni complexe OBS (a) art.38,alin.1,Cpen (b) momentul in raport cu care se stabileste starea de recidiva este momentul consumarii infractiunii cum infractiunea s-a consumat inainte de majorat, deci in starea de minoritate, rezulta ca nu va forma T1 al recidivei (art.38,alin.1,Cpen) (c) pot, daca indeplinesc celelalte conditii ale recidivei 14. Pot atrage starea de recidiva:

a. condamnarile pentru fapte continue, incepute in timpul minoritatii si epuizate anterior majoratului b. infractiunile cu durata de consumare in timp c. faptele pentru care a intervenit reabilitarea OBS (a) cum momentul consumarii infractiunii este situate in starea de minoritate, rezulta ca fapta nu poate constitui T1 (art.38,alin.1,Cpen) (b) pot, daca indeplinesc celelalte conditii ale recidivei (c) nu pot, potrivit art.38,alin.2,Cpen 15. Nu pot atrage starea de recidiva condamnarile pentru: a. infractiuni formale b. infractiuni amnistiate c. infractiuni de pericol abstract OBS (b) potrivit art.38,alin.1,Cpen 16. Nu atrag starea de recidiva condamnarile pentru: a. fapte pentru care s-a implinit doar termenul de reabilitare, fara a fi survenit reabilitarea propriu zisa b. infractiuni comise in strainatate

c. fapte dezincriminate OBS (a) art.38,alin.2,Cpen nu atrag recidiva faptele pentru care o a intervenit reabilitarea de drept sau judecatoreasca o s-a implinit termenul pentru reabilitarea judecatoreasca este vorba despre situatiile in care s-a implinit termenul de reabilitare judecatoreasca, dar cererile de reabilitare fie nu au fost facute, fie sun pe rol (b) recidiva internationala art.37,alin.3,Cpen (c) potrivit art.38,alin.1,Cpen 17. Nu atrag starea de recidiva: a. faptele care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni b. infractiunile praeterintentionate c. infractiunile din culpa OBS (a) intrucat nu sunt infractiuni (b) conditia privind vinovatia T1, T2 vinovatia = intentia (directa sau indirecta) + praeterintentia (c) art.38,alin.1,Cpen 18. In fapt, instanta a constatat ca inculpatul a savarsit o infractiune intentionata, pentru care

legea prevede o pedeaps cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani, la 15 zile dupa ce a fost liberat conditionat, cu un rest de pedeapsa de 320 de zile, din executarea unei pedepse de 3 ani, pentru o infractiune savarsita cu aceeasi forma de vinovatie. Pentru infractiunea dedusa judecatii, instanta a stabilit o pedeapsa cu inchoisoarea de 3 luni. In speta : a. nu exist recidiv, intrucat instanta a aplicat o pedeapsa mai mica de 6 luni b. se va retine recidiva postcondamnatorie c. instanta poate aplica un spor de pana la 5 ani OBS (a) T2 al recidivei = pedeapsa prevazuta de lege, iar nu pedeapsa efectiv aplicata in concret condamnatului. Cum maximul special al pedepsei este mai mare de un an, urmeaza ca ia nastere starea de recidiva, fiind fara relevanta faptul ca instanta a optat in concret pentru minimul special. (b) se va retine recidiva postcondamnatorie, intrucat condamnatul a savarsit noua infractiune intr-o perioada in care era considerat a fi in executarea pedepsei (c) in astfel de cazuri, se retine starea de recidiva, intrucat ea area influienta asupra unor institutii de drept penal, dar regimul

sanctionator care se aplica nu este cel specific recidivei, ci cel prevazut in mod expres pentru cazul liberarii conditionate (art.61,Cpen) prin urmare, se poate aplica un spor pana la 5 ani, iar nu pana la 7 ani 19. Pentru a exista starea de recidiva postexecutorie, infractiunea care constituie termenul al II lea trebuie : a. sa fie comisa obligatoriu cu intentie directa b. sa fie sanctionata in concret cu pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an c. sa fie comisa intr-un anumit interbal de timp de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul I OBS (a) sa fie comisa obligatoriu cu intentie, iar nu cu intentie directa (b) T2 = pedeapsa prevazuta de lege pentru I2 deci, cea din textul legal, iar nu cea concreta aplicata dupa judecarea I1 (c) trebuie sa fie savarsita dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei pentru I1

20. Pentru a exista starea de recidiva postexecutorie, infractiunea care constituie termenul al II lea trebuie : a. sa fie savarsita de o persoana majora b. sa constea in infractiuni pentru care s-a aplicat pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an c. sa nu fie o infractiune savarsita din culpa OBS (a) daca T2 ar fi savarsit in stare de minoritate, rezulta ca nu punem problema recidivei atata timp cat T2 s-a savarsit in stare de minoritate, urmeaza cu atat mai mult, ca T1 a fost savarsit tot in stare de minoritate dar, potrivit art.38,Cpen , infractiunile savarsite in stare de minoritate nu constituie T1 al recidivei prin urmare, intrucat atat I1, cat si I2 au fost savarsite in stare de minoritate, ele nu dau nastere starii de recidiva (b) T2 > 1 an, unde T2 = pedeapsa prevazuta de norma de incriminare pentru I2 , iar nu pedeapsa aplicata (c) rezulta din interpretarea per a contrario a definitiei legale date recidivei postexecutorii in art.37,alin.1,lit.b,Cpen 21. Termenul al II lea al recidivei poate sa constea : a. intr-o infractiune praeterintentionata

b. intr-o infractiune pentru care s-a aplicat pedeapsa amenzii c. numai intr-o infractiune in forma consumata OBS (a) sub aspectul formei de vinovatie cerute de lege, T2 poate fi savarsita intentie + praeterintentie (b) a se face distinctie clara intre : o T2 > 1 an, unde T2 = pedeapsa prevazuta de norma de incriminare pentru I2 , iar nu pedeapsa aplicata pentru I2 o ca urmare, pedeapsa aplicata in concreto pentru I2 poate fi de orice specie si de orice marime o pedeapsa cu inchisoarea o pedeapsa cu amenda (c) atat T2 , cat si T1 poate fi infractiune consumata sau tentativa 22. Termenul al II lea al recidivei poate sa constea : a. intr-o infractiune a carei pedeapsa a fost gratiata b. intr-o infractiune pentru care s-a aplicat pedeapsa inchisorii mai mica de 1 an c. intr-o masura educativa OBS

(a) gratierea inlatura executarea pedepsei, dar nu si starea de recidiva (b) a se tine cont de T2 > 1 an, unde T2 = pedeapsa prevazuta de norma de incriminare pentru I2 , iar nu pedeapsa aplicata pentru I2 (c) masura educativa nu este pedeapsa vorbim de existenta unei stari de recidiva numai in raport cu pedepse, iar nu in raport cu masuri educative, masuri de siguranta. 23. Termenul al II lea al recidivei poate sa constea : a. intr-o infractiune din culpa b. intr-o infractiune progresiva c. intr-o infractiune comisa dupa prescrierea executarii pedepsei pentru infractiunea care reprezinta termenul I OBS (a) art.38,alin.1,Cpen (b) da, daca indeplineste celelalte conditii ale recidivei (c) cazul recidivei postexecutorii definitia legala a recidivei postexecutorii (art.37,alin.1,lit.b,Cpen) OBS sporurile recidivei in cazul persoanei fizice

recidiva postcondamnatorie pna la 7 ani se aplica la maximul special al pedepsei celei mai grele este 7 ani o recidiva postexecutorie pna la 10 ani n cazul nchisorii 10 ani

o cel mult 2/3 din maximul special al pedepsei celei mai grele n cazul amenzii 2/3 din max special OBS sporurile recidivei in cazul persoanei juridice recidiva postcondamnatorie pana la 1/2 din maximul special al amenzii celei mai grele se aplica la maximul special al amenzii celei mai grele este 1/2 din max special recidiva postexecutorie pana la 2/3 din maximul special al amenzii celei mai grele 2/3 din max special 24. In cazul comiterii unei infractiuni in stare de recidiva postcondamnatorie :

a. se aplica cumulul juridic intre pedeapsa stabilita pentru prima infractiune si cea stabilita pentru cea de a doua, cu posibilitatea aplicarii unui spor de 5 ani b. se aplica un spor de pana la 10 ani la maximul special al pedepsei pentru cea de a doua infractiune c. opereaza cumulul aritmetic, daca infractiunea de la cel de al II lea termen este evadarea OBS (a) aplicarea cumulului arithmetic este doar o exceptie, sporul nu este de 5 ani (b) sporul nu este de pana la 10 ani si nu se aplica obligatoriu la maximul special al I2 (c) aspect impus de art.269,Cpen 25. In cazul in care, pentru al II lea termen al recidivei postcondamnatorii instanta stabileste o pedeapsa cu amenda, pedeapsa rezultanta se calculeaza astfel : a. se aplica restul ramas neexecutat din pedeapsa inchisorii de la primul termen, la care se poate adauga, in tot sau in parte, amenda b. se aplica pedeapsa amenzii pana la maxim, iar, daca aceasta este neindestulatoare, se poate aplica si un spor de pana la jumatate din maxim

c. se aplica restul de pedeapsa de la primul termen, care poate fi sporit cu pana la 7 ani si apoi se adauga amenda de la al doilea termen OBS mare atentie la recidiva postcondamnatorie nu exista spor pentru pedeapsa amenzii Cazul vizat o singura pedeapsa cu inchisoarea si o singura pedeapsa cu amenda P1 nu poate fi decat inchisoarea (intreaga sau un rest ramas de executat, in functie de momentul cand intervine savarsirea lui I2) conform definitiei legale a recidivei postcondamnatorii P2 amenda asa a fost stabilita de instanta Dintre P1 si P1 Pbaza = P1 ca pedeapsa mai grea Nefiind cel putin doua pedepse de aceeasi specie (inchisoare inchisoare) Pbaza nu poate fi sporita Prezultanta = Pbaza + (eventual) amenda (in tot sau in parte), conform R4 de la concurs (a) conform explicatiilor de mai sus (b) nu este correct pentru ca o nu se poate aplica amenda ca pedeapsa de baza, intrucat, intre inchisoare si amenda, pedeapsa cea mai grea este inchisoarea

o recidiva postcondamnatorie nu este prevazuta cu un spor pentru pedeapsa amenzii (c) mare capcana este adevarat ca sporul de la recidiva postcondamnatorie este de pana la 7 ani, insa, intrucat cele doua pedepse nu sunt pedepse de aceeasi specie (P1 = inchisoare, P2 = amenda), nu se poate aplica sporul 26. Va exista recidiva postcondamnatorie, daca infractiunea a doua este comisa : a. in timpul executarii pedepsei pentru prima infractiune b. in termenul liberarii conditionate acordate pentru prima infractiune c. in termenul libertatii supravegheate aplicate minorului infractor OBS (a) potrivit definitiei legale a recidivei postcondamnatorii (b) in intervalul temporal care se scurge de la acordarea liberarii conditionate si pana la data la care se implineste executarea pedepsei, condamnatul este considerat a fi in executarea pedepsei (c) libertatea supravegheata nu este o pedeapsa ci o masura educativa aplicata minorului or, potrivit definitiei legale a

recidivei postcondamnatorii, T1 > 6 luni inchisoare 27. Cand primul termen al recidivei mari postcondamnatorii este format dintr-un concurs de infractiuni, pedeapsa pentru infractiunea care constituie al II lea termen al recidivei se va contopi cu : a. pedeapsa rezultanta aplicata pentru concurs b. fiecare dintre pedepsele aplicate pentru infractiunile concurente in parte c. pedeapsa de baza din structura pedepsei rezultante OBS (b) este ilogic sa se descontopeasca rezultanta de la concurs atata vreme cat P1 = o pedeapsa unica, care sa respecte conditia T1 > 6 luni inchisoare or, o descontopire, ar conduce la o pluralitate de P1.n absurd (c) la fel de absurd pentru ca Pbaza componenta a pedepsei rezultante aplicate concursului 28. Cele trei sau mai multe condamnari din structura termenului I al recidivei mici, trebuie sa priveasca in mod necesar : a. infractiuni intentionate sau praeterintentionate

b. infractiuni concurente c. infractiuni sanctionate cu cel putin 6 luni de inchisoare OBS atentie, sa priveasca in mod necesar adica sa fie o conditie de existenta a recidivei mici (a) este o conditie de existenta care este comuna tuturor formelor recidivei (b) faptul ca trebuie sa fie cel putin 3, nu inseamna in mod necesar ca trebuie sa fie si concurente (c) mare capcana fii atenta chiar la denumirea recidivei o recidiva mica T1 < 6 luni deci, excluse posibilitatile o T1 6 luni o T1 = 6 luni 29. Cand termenul al II lea al unei recidive postcondamnatorii este format din mai multe infractiuni concurente, pedeapsa rezultanta se va obtine aplicand : a. mai intai regulile de la concurs, iar apoi tratamentul de la recidiva, intre termenul I si pedeapsa rezultanta in urma concursului b. mai intai recidiva intre fiecare dintre infractiunile concurente si termenul I, iar apoi concursul intre rezultantele partiale astfel stabilite

c. doar tratamentul recidivei, intre cea mai mare pedeapsa stabilita pentru infractiunile concurente si termenul I OBS T2 nu poate fi compus decat dintr-o singura infractiune daca in speta vom avea I2n R2n, adica va lua nastere o pluralitate de recidive stabilirea pedepsei in acest caz : se stabileste fiecare recidiva concurenta o (I2 & I2) R1 o .. o (In & I2) Rn se aplica contopirea dupa regulile de la recidiva se vor obtine pedepsele rezultante partiale o R1 Prezultanta 1 o .. o Rn Prezultanta n se aplica contopirea rezultantelor partiale dupa regulile de la concurs se obtine pedeapsa rezultanta finala care se da spre executare o (Prezultanta 1 & Prezultanta 2 .& Prezultanta n) Prezultanta 30. Cand unul dintre termenii recidivei este format din mai multe infractiuni concurente : a. sporul aplicabil pedepsei rezultante finale va fi doar cel de la recidiva

b. sporul aplicabil pedepsei rezultante finale va fi doar cel de la concurs, fiind mai favorabil inculpatului c. cele doua sporuri pot fi, in principiu, cumulate OBS grila nu specifica daca este vorba despre T1 sau despre T2 poate fi oricare din ei (c) pot fi cumulate, respectandu-se limitele de pedeapsa prev. in art.80,alin.3,Cpen in caz de aplicare concomitenta a dispozitiilor privitoare la circumstante agravante, concurs si recidiva, pedeapsa rezultanta nu poate depasi : o 25 de ani, daca maximul special pentru fiecare infractiune este de 10 ani sau mai mic o 30 de ani, daca maximul special pentru cel putin una dintre infractiuni este mai mare de 10 ani 31. In cazul savarsirii unei infractiuni in stare de recidiva, in timpul executarii unei pedepse, pedeapsa pentru a doua infractiune se va contopi cu : a. pedeapsa pentru prima infractiune in intregul ei, scazand din rezultanta ceea ce s-a executat din momentul comiterii celei de a doua infractiuni si pana in momentul contopirii

b. restul ramas neexecutat la data comiterii noii infractiuni, scazand din rezultanta ceea ce s-a executat din momentul comiterii celei de a doua infractiuni si pana in momentul contopirii c. pedeapsa pentru prima infractiune in intregul ei, scazand din rezultanta intreaga durata pe care a executat-o autorul din prima pedeapsa OBS I2 savarsita in timpul executarii P1 o o parte din P1 a fost executata P1executat o o alta parte a ramas neeexecutata P1neexecutat Pintermediar executat pedeapsa pe care condamnatul o executa in intervalul intermediar care se scurge intre data comiterii I2 si data la care se opereaza efectiv contopirea pedepselor contopire conform recidivei o Prezultanta = (P2 P1neexecutat) o Prezultanta de executat = (P2 P1neexecutat) - Pintermediar executat 32. In cazul in care o persoana aflata in executarea unei pedepse pentru infractiunea de omor evadeaza :

a. se va aplica sistemul sanctionator al recidivei b. prin exceptie, se va aplica cumulul aritmetic, intre pedeapsa stabilita pentru evadare si restul ramas neexecutat din pedeapsa din care s-a evadat c. se va retine si starea de recidiva, prezentand relevanta in legatura cu alte institutii de drept penal OBS mare atentie la ipoteza data grila se refera numai la faptul ca inculpatul condamnat a evadat, fara a preciza si ca a savarsit vreo infractiune pentru aceasta situatie, se va aplica regimul sanctionator prevazut expres de art.269,alin.3,Cpen pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se adauga la pedeapsa ce se executa (pedeapsa ramasa de executat la data savarsirii infractiunii de evadare), fara a se putea depasi maximul general al inchisorii (max.gen = 30 ani) (a) regim sanctionator propriu (art.269,alin.3,Cpen) (b) exceptie prevazuta de art.269,alin.3,Cpen (c) situatia este identica cu cea care se aplica in cazul liberarii conditionate (art.61,Cpen) se retine starea de recidiva, dar regimul sanctionator este cel expres prevazut de art.269,alin.3, iar nu cel prevazut de art.39,Cpen

33. In cazul in care avem trei sau mai multe condamnari sub 6 luni fiecare, pronuntate pentru infractiuni concurente intentionate, contopite intr-o pedeapsa rezultanta mai mare de 6 luni, iar in timpul executarii pedepsei, condamnatul comite o noua infractiune, care indeplineste conditiile termenului al doilea al recidivei, vom fi in prezenta : a. recidivei postcondamnatorii mici b. recidivei postcondamnatorii mari c. recidivei postexecutorii mari OBS (1) T1 pedeapsa aplicata conform definitiei legale a recidivei postcondamnatorii pedeapsa aplicata = P1(rezultanta) > 6 luni inchisoare recidiva mare (2) I2 savarsita in timpul executarii P1(rezultanta) recidiva postcondamnatorie din (1) & (2) recidiva mare postcondamnatorie 34. In cazul recidivei postexecutorii, infractiunea care constituie termenul al II lea trebuie comisa : a. dupa executarea pedepsei pentru prima infractiune

b. dupa liberarea conditionata din executarea pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul I c. dupa prescrierea executarii pedepsei pentru infractiunea ce constituie termenul I OBS (a),(c) conform definitiei legale (art.37,alin.1,lit.b,Cpen) (b) (posibil) o recidiva postcondamnatorie 35. In cazul in care pentru al II lea termen al recidivei postexecutorii instanta stabileste o pedeapsa cu amenda, pedeapsa rezultanta se calculeaza astfel : a. se aplica pedeapsa inchisorii de la primul termen, la care se poate adauga amenda in tot sau in parte b. se aplica pedeapsa amenzii pana la maxim, iar daca acesta nu este indestulator, se poate aplica si un spor de pana la 2/3 din maxim c. se aplica pedeapsa de la primul termen, care poate fi sporita cu pana la 10 ani si apoi se adauga amenda de la al doilea termen OBS mare atentie spre deosebire de recidiva postcondamnatorie, recidiva postexecutorie este prevazuta cu spor si pentru amenda

ratiunea acestei deosebiri o la recidiva postcondamnatorie o P1 numai pedeapsa cu inchisoarea o P2 pedeapsa cu inchisoarea sau amenda o contopirile posibile sunt intre (P1inchisoarea P2inchisoarea) (P1inchisoarea P2amenda) o din cauza lui P1 nu exista posibilitatea contopirii de forma (P1amenda P2amenda) nefiind posibila niciodata aceasta combinatie si, cum sporul se poate aplica numai in cazul a doua pedepse de aceeasi specie, rezulta ca prevederea unui spor in privinta amenzii era inutil pentru ipoteza recidivei postcondamnatorii o Prezultanta se aplica in doua trepte, ca la concurs in treapta 1 se stabileste cuantumul lui P2 in treapta 2 se contopesc P1si P2 rezultatul consta in obtinerea pedepsei rezultante Prezultanta = (P2 P1) o la recidiva postcondamnatorie o Prezultanta se aplica intr-o singura treapta

in treapta 1 se stabileste cuantumul lui P2 (tinzand spre max spor) treapta 2 a contopirii propriu-zise nu exista pentru ca nu avem ce contopi, P1 fiind deja executata o prin urmare, in functie de specia lui P2 se va opta pentru aplicarea unui spor daca P2 = inchisoare un spor de pna la 10 ani 10 ani daca P2 = amenda un spor de cel mult doua treimi din maximul special 2/3 din max special (a) fiind vorba despre recidiva postexecutorie, si cum pedeapsa stabilita pentru infractiunea care a atras starea de recidiva este amenda Prezultanta va fi obligatoriu de aceeasi specie cu P2 va fi tot o amenda (a) incorect (b) P2 va fi o amenda poate urcata pana la maximul sau special si, daca acesta nu este indestulator, se mai poate aplica un spor de cel mult 2/3 din max 36. Recidiva mica postcondamnatorie se sanctioneaza : a. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, dar aplicandu-se un spor de pana la 3 ani b. la fel ca si recidiva mica postexecutorie

c. la fel ca si recidiva mare postcondamnatorie 37. In cazul recidivei mici postexecutorii : a. se aplica un spor de pana la 10 ani la cea mai grea pedeapsa din cele 4 aplicate faptuitorului b. se aplica un spor de pana la 7 ani la maximul pedepsei pentru ultima infractiune c. se aplica pentru ultima fapta o pedeapsa intre minimul si maximul special, acesta din urma putand fi depasit cu pana la 10 ani de catre instanta OBS recidiva mica postexecutorie se sanctioneaza ca si recidiva nare postexecutorie o un spor de pna la 10 ani 10 ani o un spor de cel mult doua treimi din maximul special 2/3 din max special () fiind recidiva postexecutorie, aplicarea pedepsei rezultante se face intr-o singura treapta, astfel ca nu putem vorbi de aplicarea unui spor.. la cea mai grea pedeapsa din cele 4 aplicate faptuitorului acestea au fost executate sau considerate ca executate nu mai intra in nicio contopire pedeapsa rezultanta se raporteaza numai la P2 (b) exclus din start 7 ani

(c) Prezultanta = P2 (tinzand spre max spor) 38. Recidiva mica postexecutorie : a. se sanctioneaza in mod identic cu cea mare postexecutorie b. se sanctioneaza prin contopirea pedepselor de la cei doi termeni c. poate exista atunci cand antecedenta penala a faptuitorului consta in cel putin 3 condamnari la inchisoare de maxim 6 luni, pentru fapte intentionate OBS (b) nu exista contopire ca nu avem ce contopi, P1 fiind executata sau considerata ca executata (c) T1 6 lun 39. Recidiva postexecutorie se sanctioneaza : a. intr-o singura etapa b. prin cumul aritmetic c. prin cumul juridic, cu spor de cel mult 2/3 din maximul special al pedepsei inchisorii OBS (b) nu a ice cumula, ce cumula arithmetic, caci practice, in calcul, P1 = 0

(c) theoretic vorbind, sistemul este cel al cumulului juridic (intr-o singura treapta) dar, sporul pentru pedeapsa inchisorii nu este corect 40. Recalcularea pedepsei in caz de recidiva, este : a. conditionata de descoperirea starii de recidiva inainte de executarea sau considerarea ca executata a pedepsei b. aplicabila doar in cazul recidivei mari c. aplicabila doar in cazul recidivei postcondamnatorii OBS gandeste-te in sensul ca recidiva este o stare de agravare facultativa a pedepsei si ca ar fi hilar ca eventuala descoperire a ei, dupa ce condamnatul a executat pedeapsa, sa conduca la faptul ca trebuie sa fie chemat inapoi in puscarie pe motiv ca I s-a recalculat pedeapsa (a) recalcularea pedepsei pentru recidiva este conditionata de : o descoperirea starii de recidiva dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea savarsita din nou daca existau probe la dosar si nu a fost retinuta recurs extraordinar o descoperirea starii de recidiva sa aiba loc mai inainte de :

o executarea in intregime a pedepsei o considerarea ca executata a pedepsei prin gratierea totala, gratierea restului de pedeapsa, prescrierea executarii pedepsei la aplicarea careia nu s-a retinut starea de recidiva (b),(c) art.39,alin.6,Cpen recalcularea pedepsei se face in cazul recidivei mari (postcondamnatorii sau postexecutorii) 41. Dubla recidiva desemneaza ipoteza in care : a. termenul I al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni b. termenul al II lea al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni c. o persoana comite o infractiune aflata concomitent in stare de recidiva postcondamnatorie si postexecutorie cu alte doua infractiuni OBS (a) este o singura stare de recidiva T1 = Prezultanta (b) in functie de numarul infractiunilor in concurs, avem o pluralitate de infractiuni (c) ideea de dublu o singura infractiune capteaza doua stari de recidiva

42. Inculpatul a comis in conditiile starii de recidiva mare postexecutorie, o infractiune intentionata, sanctionata legal cu inchisoarea de la 1 12 ani. Tinand seama ca prima infractiune fusese sanctionata concret cu 18 ani, pedeapsa maxima pe care instanta o poate aplica in cazul concret este : a. 30 de ani b. 17 ani c. 22 ani OBS recidiva postexecutorie o P1 = 0 o 10 ani aplicarea pedepsei intr-o singura treapta max P2= max I2 + postexecutoriu = 12 + 10 = 22 43. Daca infraciunea ce constituie cel de-al doilea termen a fost svrit n stare de evadare, aplicarea pedepsei rezultante se va face : a. prin cumul aritmetic, intr-o singura treapta b. prin cumul juridic, in doua trepte c. contopind pedeapsa ce se executa cu pedeapsa pentru infractiunea care a atras starea de recidiva OBS

pedepsele avute in atentie la contopire o P1= pedeapsa ce se executa o P2= pedeapsa pentru I2 notiunea pedeapsa de executat P1= P1neexecutat + PIevadare pedeapsa rezultanta Prezultanta = (P2 P1) = [P2 (P1neexecutat + PIevadare)] 44. Pedeapsa ce se executa, care se contopeste in cazul savarsirii unei infractiuni in stare de evadare : a. este rezultatul unui cumul aritmetic b. reprezinta restul de pedeapsa ramas de executat, din condamnarea care constituie primul termen al recidivei c. reprezibta pedeapsa ce se aplica pentru evadare OBS pluralitatea intermediara reglementata expres in art.40,Cpen se numeste intermediara intrucat nu este nici concurs de infractiuni, pentru ca intre cele doua infractiuni se interpune o condamnare, si nici recidiva (postcondamnatorie) aceast form a pluralitii exist atunci cnd nainte de executarea unei pedepse, n cursul executrii acesteia sau n stare de evadare, o persoan comite o nou infraciune,

dar nu sunt ndeplinite condiiile recidivei postcondamnatorii va fi pluralitate intermediar dac o T1 poate fi o T1 < 6 luni o T1 = 6 luni o T1 = amenda o T2 poate fi o T2 < 1 an o T2 = amenda o una dintre cele dou infraciuni este svrit din culp o atunci cnd nu sunt ndeplinite condiiile art.38 culpa i minoritatea 45. Pluralitatea intermediara exista atunci cand : a. dupa condamnarea unui minor la pedeapsa inchisorii, acesta comite o infractiune din culpa, in timpul executarii primei pedepse b. dupa cel putin 3 condamnari la pedepse de pana la 6 luni inchisoare, pentru infractiuni intentionate, infractorul comite o noua infractiune, intentionata, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an c. dupa executarea unei pedepse cu amenda aplicata pentru o infractiune intentionata, infractorul comite o noua infractiune sanctionata tot cu amenda

OBS (a) o I2 este comisa in timpul executarii I1 aspectul postcondamnatoriu prin care se aseamana cu recidiva postcondamnatorie o I1 infractiune din culpa (b) recidiva mica (postcondamnatorie sau postexecutorie) (c) ideea de postexecutoriu nu exista in cazul pluralitatii intermediare pluralitatea intermediara corespunde recidivei postcondamnatorii, iar nu celei postexecutorii 46. Exista pluralitate intermediara, atunci cand : a. primul termen consta intr-o infractiune dezincriminata b. primul termen consta intr-o infractiune amnistiata c. primul termen consta intr-o infractiune din culpa OBS dintre conditiile prevazute de art.38,Cpen, doar culpa si minoritatea pot da nastere pluralitatii intermediare

(a) de vreme ce a fost dezincriminata nu mai este o fapta prevazuta de legea penala nemaiavand character penal, nu mai poate genera niciun fel de pluralitate de infractiuni practice, o astfel de fapta nu mai conteaza, nu mai exista, nu mai genereaza deloc aspecte penale (b) de vreme ce a fost amnistiata, rezulta ca a fost stearsa, radiate nu mai poate fi prim termen al niciunei pluralitati de infractiune (c) aspect specific pluralitatii intermediare 47. Poate exista pluralitate intermediara, atunci cand : a. primul termen consta intr-o infractiune pentru care a intervenit reabilitarea de drept b. primul termen consta intr-o pedeapsa de 3 luni c. primul termen consta intr-o infractiune gratiata total OBS (a) ideea de reabilitare se cupleaza cu ideea recidivei postexecutorii de vreme ce a fost reabilitata, urmeaza ca a fost deja executata sau considerata ca executata, ceea ce inseamna ca nu mai ne putem gandi la aspectul postcondamnatoriu, ci la cel

postexecutoriu or, pluralitatea intermediara retine aspectul postcondamnatoriu al recidivei (b) T1 < 6 luni (c) gratierea adduce in atentie tot ideea de postexecutoriu considerarea ca executata a unei pedepse, prin gratierea totala sau a restului de pedeapsa, prin implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei 48. Exista pluralitate intermediara : a. daca se comite o infractiune dupa executarea integrala a unei pedepse cu amenda b. daca, in timpul executarii unei pedepse pentru o infractiune din culpa, se comite o alta infractiune din culpa c. daca primul termen este o infractiune pentru care a intervenit reabilitarea OBS (a), (c) s-a depasit momentul postcondamnatoriu 49. Nu poate exista pluralitate intermediara, atunci cand : a. primul termen consta intr-o infractiune savarsita in stare de minoritate b. primul termen consta intr-o infractiune pentru care s-a implinit termenul de prescriptie a executarii pedepsei

c. primul termen consta intr-o infractiune gratiata partial OBS practic, pluralitatea intermediara se retine indiferent de : o gravitatea lui T1,T2 o natura I1,I2 o forma de vinovatie o starea de minoritate sau de majoritate a condamnatului (b),(c) depasindu-se momentele care semnifica aspectul postcondamnatoriu, nu mai putem vorbi de pluralitate intermediara 50. Exista pluralitate intermediara, daca : a. al doilea termen este o fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni b. un minor de 16 ani comite o ucidere din culpa, dupa ce, anterior, savarsise fara discernamant o fapta prevazuta de legea penala c. o persoana, aflata in executarea unei pedepse pentru o infractiune din culpa, evadeaza OBS (a) daca nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, atunci nu este

infractiune si, prin urmare, nu discutam de nasterea unei pluralitati de infractiuni, fie ea si sub forma recidivei (b) daca fapta anterioara a fost comisa fara discernamant, urmeaza ca minorul nu a raspuns penal pentru o astfel de fapta daca nu a raspuns penal, inseamna ca nu a existat pedeapsa, condamnare daca nu a existat condamnare, rezulta ca nu exista primul termen al pluralitatii de infractiuni daca nu exista primul termen al pluralitatii, nu exista deci pluralitate de infractiuni, ci doar a doua infractiune (c) infractiunea de evadare da nastere unei pluralitati intermediare 51. Exista pluralitate intermediara, daca : a. ulterior aplicarii dispozitiilor art. 181,Cpen pentru o fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, se comite o infractiune din culpa b. dupa executarea unei pedepse de 2 ani pentru o infractiune din culpa, persoana in cauza savarseste o noua infractiune din culpa c. condamnatul a savarsit o infractiune din culpa, inainte de punerea in executare a unei hotarari de definitive de condamnare la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni, pentru o alta infractiune intentionata

OBS (a) lipseste T1 fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (b) s-a depasit momentul postcondamnatoriu (c) I2 = o infractiune din culpa, I2 s-a comis postcondamnatoriu in intervalul scurs intre ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare si momentul punerii ei in executare 52. In cazul in care, pentru a doua infractiune din structura unei pluralitati intermediare, instanta stabileste o pedeapsa cu amenda, pedeapsa rezultanta se calculeaza astfel: a. se aplica pedeapsa inchisorii de la primul termen, la care se poate adauga in tot sau in parte amenda b. se aplica pedeapsa amenzii pana la maxim, iar daca acesta nu este indestulator, se poate aplica si un spor de pana la jumatate din maxim c. se aplica restul de pedeapsa de la primul termen, care poate fi sporit cu pana la 5 ani si apoi se poate adauga amenda de la al doilea termen OBS variantele posibile Ipoteza posibila 1 P1inchisoare & P2 amenda

o sunt doua pedepse de specie diferita nu va exista spor o Pbaza P1 inchisoare (intreaga sau rest neexecutat ) ca pedeapsa mai grea o Prezultanta = Pbaza P2 inchisoare amenda (in tot sau in parte) Ipoteza posibila 2 P1amenda & P2 amenda o sunt doua pedepse de aceeasi specie va exista spor amenda o dintre P1, P2 Pbaza = amenda mai mare o cum regimul sanctionator este cel de la concursul de infractiuni, rezulta ca : amenda < 1/2 max. special al amenzii de baza maxPrezultanta = max Pbaza + amenda max Pbaza + 1/2 max. special al amenzii de baza Ipoteza posibila 3 P1inchisoare & P2 inchisoare o sunt doua pedepse de aceeasi specie va exista spor inchisoare o dintre P1, P2 Pbaza = pedeapsa cea mai grea o cum regimul sanctionator este cel de la concursul de infractiuni, rezulta ca :

inchisoare 5 ani maxPrezultanta = max Pbaza + inchisoare max Pbaza + 5 ani OBS mare atentie la exprimarea din ultimele doua raspunsuri (a) este ipoteza I analizata mai sus (b) raspunsul este gresit si speculeaza o eroare de exprimare sporul nu se aplica la una sau alta dintre cele doua amenzi, ci la amenda cea mai grea, care poate sa fie sporita pana la maximul ei special si, daca acesta nu este indestulator, se mai poate aplica un spor de pana la 1/2 din acest maxim (c) cum in raspuns se vorbeste de faptul ca am avea specii diferite de pedeapsa (inchisoare si amenda), rezulta ca nu se poate pune problema existentei si aplicarii vreunui spor 53. Pluralitatea intermediara se sanctioneaza : a. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, dar aplicandu-se un spor de pana la 3 ani b. la fel ca si recidiva postcondamnatorie c. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni

54. Tratamentul sanctionator al pluralitatii intermediare este aplicabil in cazul in care : a. dupa executarea pedepsei pentru o infractiune din culpa, inculpatul comite o noua infractiune intentionata b. in timpul executarii pedepsei pentru o infractiune din culpa, inculpatul comite o noua infractiune din culpa c. in timpul executarii pedepsei pentru o infractiune intentionata, inculpatul savarseste o noua infractiune intentionata care este amnistiata antecondamnatoriu OBS enuntul se refera la tratamentul sanctionator, dar pentru a pune o astfel de problema, trebuie mai intai sa avem pluralitatea intermediara. Daca aceasta nu exista, nu mai punem problema sanctionarii ei. (a) s-a deposit momentul postexecutoriu (b) I2 a fost savarsita postcondamnatoriu, I2 = o infractiune din culpa (c) nu exista I2, de vreme ce a intervenit o amnistie antecondamnatorie 55. Tratamentul sanctionator al pluralitatii intermediare este aplicabil in cazul in care : a. in timpul executarii pedepsei pentru o infractiune intentionata, inculpatul minor de 17 ani, comite o noua infractiune intentionata

b. inculpatul a participat in calitate de complice la o infractiune si in calitate de instigator la o alta infractiune, fara a interveni o hotarare de conmdamnare definitiva pentru vreuna dintre cele doua infractiuni c. inculpatul a savarsit o ucidere din culpa, in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii unei pedepse pentru infractiunea de loviri sau alte violente (art.180,Cpen) OBS (a) I2 a fost savarsita postcondamnatoriu, I2 a fost savarsita in stare de minoritate (b) (posibil) un concurs de infractiuni nu se pune problema pluralitatii intermediare intrucat nu a intervenit o hotarare de condamnare pentru I1 (c) I2 a fost savarsita postcondamnatoriu in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei, I2 = o infractiune din culpa 56. Pluralitatea intermediara se deosebeste de concursul de infractiuni, prin : a. sporul aplicabil b. existenta unei hotarari de condamnare definitiva intre infractiunile din structura pluralitatii

c. faptul ca pluralitatea intermediara presupune intotdeauna o pluralitate de faptuitori OBS (a) sporurile sunt identice (b) element de diferentiere (c) pluralitatea intermediara = pluralitate de infractiuni, pluralitatea de faptuitori = mai multi faptuitori dar, pluralitatea intermediara se analizeaza specific in persoana fiecarui infractor in parte si, mai mult, toate formele de pluralitate de infractiuni se caracterizeaza prin unitatea subiectului active. A nu se condunda cu unicitatea subiectului active. 57. Pluralitatea intermediara se deosebeste de concursul de infractiuni, prin aceea ca : a. in cazul pluralitatii intermediare, a doua infractiune se poate comite si dupa executarea pedepsei pentru prima fapta b. in structura pluralitatii pot intra si infractiuni din culpa c. presupune o condamnare definitiva pentru infractiunea care formeaza primul termen al structurii ei OBS (a) numai postcondamnatoriu, nu si postexecutoriu

(b) este un aspect de asemanare (c) atentie, o condamnare definitiva, iar nu o condamnare 58. Pluralitatea intermediara se aseamana cu concursul de infractiuni, prin aceea ca : a. sunt forme ale pluralitatii de infractori b. sistemul sanctionator c. nu conteaza natura sau gravitatea infractiunilor comise OBS (a) sunt forme ale pluralitatii de infractiuni 59. Pluralitatea intermediara se aseamana cu concursul de infractiuni, prin aceea ca : a. se retin indiferent daca autorul care raspunde penal este major sau minor b. presupun unitatea subiectului activ c. presupun omogenitatea juridica a ingractiunilor savarsite OBS (a) (b) aspect comun tuturor formelor de pluralitate de infractiuni atunci cand se retine o forma a pluralitatii de infractiune, ea se analizeaza in acelasi timp si sub acelasi raport in persoana unei singure persoane

(c) nu, infractiunile pot fi de acelasi fel sau nu 60. Dupa executarea unei pedepse de 1 an si 6 luni intr-o inchisoare militara, autorul a comis o infractiune de talharie. In cazul concret, pedeapsa pe care acesta o va executa : a. se va determina prin aplicarea regulilor de la pluralitatea intermediara b. se va determina prin aplicarea regulilor de la recidiva postexecutorie c. se va aplica doar pedeapsa pentru savarsirea infractiunii de talharie OBS atentie ca nu degeaba a fost aleasa ideea de executare a unei pedepse intr-o inchisoare militara potrivit art.62,Cpen o executarea pedepsei nchisorii care nu depaseste 2 ani, de catre militarii n termen, se face ntr-o nchisoare militara n cazurile prevazute de lege, precum si n cazurile cnd instanta judecatoreasca, tinnd seama de mprejurarile cauzei si de persoana condamnatului, dispune aceasta o dupa executarea pedepsei sau dupa gratierea totala ori dupa gratierea restului de pedeapsa, cel condamnat este reabilitat de drept.

(a) din start trebuie sa excludem acest raspuns intrucat din enuntul grilei rezulta ca sa deposit momentul postcondamnatoriu (b) intrucat a intervenit reabilitarea de drept, rezulta ca prima condamnare nu mai poate sa formeze primul termen al recidivei postexecutorii (art.38,alin.2,Cpen) asa fiind, rezulta mai departe ca nu putem pune problema existentei unei recidive postexecutorii (c) o singura infractiune = infractiunea de talharie 61. S-a retinut ca inculpatul, aflat in executarea unei pedepse de 6 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata, a comis o noua infractiune intentionata, sanctionata legal cu mai mult de 1 an, in timp ce beneficia de o intrerupere a executarii pe motive medicale. In acest caz, ne aflam in prezenta : a. recidivei mari postcondamnatorii b. pluralitatii intermediare c. recidivei mari postexecutorii OBS (a) in timpul cat a beneficiat de intreruperea executarii pedepsei, condamnatul este considerat ca se afla in executarea pedepsei. Tot o recidiva postcondamnatorie (sau o pluralitate intermediara, dupa caz) ia nastere si in cazul in care condamnatul beneficiaza de o amanare a executarii

pedepsei amanarea executarii pedepsei se acorda numai dupa ramanerea definitive a executarii moment postcondamnatoriu 62. Dupa condamnarea la o pedeapsa de 8 luni inchisoare aplicata pentru un concurs de infractiuni in structura caruia intra doua pedepse de cate 5 luni pentru fapte intentionate si una de 4 luni pentru o fapta din culpa, o persoana comite un furt, in timp ce executa aceasta condamnare. In speta, exista: a. recidiva mica postcondamnatorie b. pluralitate intermediara c. recidiva mare postcondamnatorie OBS ideea ca trebuie retinuta din astfel de cazuri este modul in care trebuie sa analizam primul termen care este un concurs de infractiuni o daca toate cele trei infractiuni ar fi fost savarsite cu intentie, problema era simpla aveam o recidiva mica postcondamnatorie pentru ca erau indeplinite toate conditiile acesteia o T1 = cel putin trei condamnari definitive o P1 pedeapsa rezultanta P1 > 6 luni inchisoare recidiva mare o I2 noua infractiune fiind un furt I2 savarsita cu intentie

o I2 savarsita in timpul executarii primei condamnari recidiva postcondamnatorie o dar, pentru ca printre infractiunile concurente se afla si infractiuni savarsite din culpa, pentru a sti ce anume sa retinem in cauza recidiva postcondamnatorie sau pluralitate intermediara, vom aplica urmatoarele reguli o avem recidiva postcondamnatorie (mica) daca cel putin una dintre infraciunile concurente este intenionat si pedeapsa stabilita pentru aceasta infractiune este mai mare de 6 luni o avem pluralitate intermediara daca pedepsele pentru infraciunile concurente sunt mai mici de 6 luni, chiar daca rezultanta depaseste limita de 6 luni (b) cum in speta infractiunile concurente au fost savarsite cu forme diferite de vinovatie, si cum niciuna dintre infractiunile intentionate nu are o pedeapsa mai mare de 6 luni, rezulta ca nu se va putea retine recidiva mica postcondamnatorie, ci apluralitatea intermediara 63. In cazul in care o persoana aflata in executarea unei pedepse pentru o infractiune din culpa evadeaza : a. va exista pluralitate intermediara

b. se vor aplica regulile de sanctionare de la concursul de infractiuni c. se aplica cumulul aritmetic OBS (a) infractiunea de evadare da nastere la o pluralitate intermediara, prima condamnare fiind pentru o infractiune din culpa (b),(c) nu, pentru ca art.269,alin.3,Cpen prevede un regim sanctionator propriu, respectiv cumulul aritmetic intre restul ramas de executat din pedeapsa din care a evadat si pedeapsa pentru evadare

***La 25 mai 2009, condamnatul C.C. a fost liberat conditionat, cu un rest de pedeapsa de 1216 zile ramas de executat. Cunoscnd ca cele doua victime au primit pensia, n seara de 20.06.2009, n jurul orelor 21,00 inculpatul a mers la locuinta sotilor SS si SC pentru a le sustrage banii proveniti din pensie, precum si alte bunuri. Dupa ce a patruns n locuinta victimelor, inculpatul le-a cerut sa-i dea suma de bani pe care o detineau n locuinta. Pentru motivul ca victimele au refuzat sa-i dea banii, inculpatul C.C. cu un topor, cu o piatra si un

sucitor a lovit victimele de mai multe ori n zona capului si n alte parti ale corpului. In urma loviturilor victimele au decedat. Dupa savrsirea faptelor, inculpatul a sustras din locuinta acestora doua butelii pentru aragaz si un ventilator. 64. In speta: a. stabilirea pedeapsei se va face potrivit regulilor de la recidiva postcondamnatorie b. se retine starea de recidiva postcondamnatorie c. este incident concursul real de infractiuni (art.33,lit.a,Cpen) Incadrarea juridica concurs real de infractiuni intre : a. omor deosebit de grav art.176,lit.b,d,Cpen b. talharie art.211, alin.1,2, lit.b alin 21 lit.c, C.penal omor deosebit de grav art.176 a. lit.b asupra a doua sau mai multor persoane b. pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii talharie art.211, alin.1,2, lit.b alin 21 lit.c, C.penal a. alin.2, lit.b in timpul noptii

b. alin. 21,lit.c intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia Se retine starea de recidiva postcondamnatorie pentru ca infractiunile au fost savarsite in perioada in care condamnatul era liberat conditionat (este considerat in executarea pedepsei), dar nu se aplica regimul sanctionator al recidivei prevazut de art.39,Cpen aceasta pentru ca art.61,Cpen prevede un regim sanctionator propriu pentru cazul in care se revoca liberarea conditionata In temeiul art.61,alin.1,teza a II a, revoca liberarea conditionata cu privire la restul de pedeapsa de 1216 zile ramas de executat din pedeapsa de 9 ani nchisoare aplicata prin sent. pen. nr. 221/27.05.2003 a Tb.Bacau si contopeste acest rest cu pedeapsa aplicata pentru savarsirea infractiunii supusa judecatii n prezenta cauza 65. La data de 28 noiembrie 2006, inculpatul F.V. a fost liberat conditionat din executarea unei pedepse finale de 7 ani si 6 luni nchisoare, cu un rest de 955 zile ramas neexecutat. In fapt, n noaptea de 6/7 septembrie 2007 pe fondul consumului de alcool si al refuzului victimei G.V. de a-l servi cu tigari, n imobilul din strada P., n prezenta mai multor persoane, inculpatul F. a supus victima unor acte de violenta fizica. Initial,

inculpatul a lovit victima cu palma si cu o bucata de furtun, apoi i-a aplicat lovituri repetate cu pumnii n zona capului si toracelui, cauzndu-i leziuni traumatice grave in urma carora victima a decedat. Avnd n vedere ca inculpatul a comis infractiunea dupa ce a fost liberat conditionat din executarea unei pedepse aplicate tot pentru infractiuni comise cu violenta asupra persoanei, tribunalul a revocat beneficiul liberarii conditionate. In speta a. infractiunea savarsita este omor calificat (art.175,lit.i,Cpen) b. infractiunea a fost savarsita in stare de recidiva postcondamnatorie c. regimul sanctionator este cel prevazut pentru recidiva postcondamnatorie *** Instanta l-a condamnat pe I.M., militar in rezerva, la pedeapsa de 15 ani nchisoare si 6 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a,b,e,Cpen, retinand ca : n seara de 22.08.2008, victima S.V., aflata n stare avansata de ebrietate se deplasa pe jos n localitatea M., unde venise mpreuna cu martorii S.G. si L.I. In jurul orelor 22:00, victima a ajuns n zona locuintelor martorilor B.A, P.T. si U.I., vorbind incoerent si lovind n portile cetatenilor care au iesit alertati si au ncercat

sa-l ndrume spre comuna G., unde spunea ca locuieste. Inculpatul a iesit n ntmpinarea victimei pe centrul partii carosabile si i-a aplicat o lovitura cu pumnul n zona fetei. Ca urmare a acestei lovituri, victima a fost proiectata pe spate, pe partea carosabila si a ramas n stare de neputinta. Martorul B.A. a declarat ca i-a sugerat inculpatului sa-l duca pe S.V. la marginea drumului spre a nu fi accidentat de autovehicule. Inculpatul l-a prins pe S. V. de camasa si pantaloni si l-a aruncat la marginea drumului partii carosabile, n dreptul locuintei martorului U.I. Ulterior, inculpatul a plecat spre locuinta sa, iar martorii au intrat n curte. Dupa aproximativ 5 minute, martorul B.A. a iesit n drum si a constatat ca victima si revenise, astfel nct a ajutat-o sa se ridice si ia indicat n ce directie trebuie sa se deplaseze pentru a ajunge n comuna G. Martorul a declarat ca a constatat urme de snge n zona capului si la gura, ca S. V. era dezorientat si se deplasa n sensul opus celui pe care i l-a indicat. n acest timp, inculpatul se afla n dreptul portii casei sale si a vazut ca victima S. V. se deplasa spre el, adresndu-i injurii pentru ca l-a lovit. n acest conditii, inculpatul l-a ntmpinat pe S.V. n dreptul locuintei martorei B.D., pe cealalta parte a drumului, si l-a lovit cu pumnul peste fata, doborndu-l din nou pe partea carosabila. Victima S. V. a fost

transportata la spital cu diagnosticul politraumatism prin agresiune, iar la data de 23.08.2008 a decedat. Inculpatul I. M. a declarat pe parcursul procesului penal ca nu a intentionat sa-l ucida pe S.V., ca l-a lovit dupa ce acesta i-a adresa injurii si l-a lovit cu pumnul n stomac. Din fisa de cazier judiciar a rezultat ca inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru infractiuni de furt calificat, ultima pedeapsa executata fiind de 4 ani nchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 1876/2003 a Judecatoriei Focsani. 66. In speta, instanta : a. dispune obligatoriu degradarea militara a inculpatului b. aplica regimul sanctionator prevazut pentru recidiva postexecutorie c. admite cererea de schimbare a ncadrarii juridice formulata de catre inculpatul 67. In speta, incadrarea juridica a faptei va fi : a. loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art.183,Cpen) b. omor calificat (art.175,lit.i), cu aplicarea art.37 lit.b,Cpen c. omor (art.174,Cpen), cu aplicarea art.37 lit.b,Cpen

OBS incadrarea juridica infractiunea de omor calificat, prev. de art.175,lit.i,Cpen, cu aplicarea art. 37 lit.b,Cpen infractiunea a fost comisa ntr-un loc public, pe strada, n conditiile recidivei postexecutorii prev. de art.37 lit.b,Cpen pedeapsa aplicata fiind de 15 ani inchisoare aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a degradarii militare (art.67,alin.2,Cpen) ***Prin sentinta penala nr30/2006 a Judecatoriei Zalau, inculpatul G.F. a fost condamnat la pedeapsa rezultanta a nchisorii de 6 ani pentru comiterea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, n dauna aceleiasi parti vatamate, C.A. n data de 25.03.2008, inculpatul a fost recompensat cu o permisie din Penitenciarul Spital Dej. n cursul zilei n care a primit permisia, inculpatul a consumat bauturi alcoolice, iar noaptea, n jurul orei 02.00 s-a deplasat la locuinta partii vatamate C.A , potrivit declaratiilor sale, cu intentia de a se mpaca cu aceasta din urma pentru faptul ca a violat-o n anul 2006, ntretinnd cu aceasta un raport sexual, dar despre care sustine ca a fost consimtit. In cauza s-a efectuat raportul de constatare medico-legala, in care s-a concluzionat ca partea vatamata nu prezenta

urme de violente pe cap, trunchi si membre si nici la nivelul sferei genitale, dar prezenta spermatozoizilor n secretia vaginala atesta faptul ca ntre victima si agresor a avut loc un contact sexual. Partea vatamata a aratat n declaratiile sale ca n noaptea de 25.03.2008, inculpatul a patruns n locuinta ei si, la ntrebarea ei legata de motivul pentru care se afla n locuinta ei, acesta i-a raspuns ca o sa o violeze si o sa o omoare pentru ca l-a trimis n nchisoare timp de 6 ani pentru violul anterior. Desi partea vatamata l-a rugat pe inculpat sa o lase n pace, acesta s-a asezat n pat lnga ea, a oprit-o sa se ridice si i-a spus acesteia sa nu opuna rezistenta si sa fie prietena lui secreta, ca o va ajuta cu bani, iar apoi a ntretinut cu ea un raport sexual, timp n care a apasat-o pe cap cu ambele mini, pentru a nu se putea misca. De asemenea, a aratat partea vatamata ca a ncercat sa l ia cu vorba buna pe inculpat si ca i era teama de acesta, ntruct n anul 2006, cnd a violat-o, a lovit-o de foarte multe ori peste fata, precum si ca, tot de teama, i-a spus inculpatului ca nu o sa spuna nimanui despre ce s-a ntmplat si i-a sugerat acestuia sa iasa din casa prin spate, pentru a nu fi vazut de alte persoane. Dupa plecarea inculpatului, partea vatamata s-a deplasat la familia H. vecinii sai, povestindu-le ce s-a ntmplat si

cerndu-le bani pentru a putea merge la politie sa depuna plngere. 68. In speta, la individualizarea pedepsei, instanta va da eficienta dispozitiilor legale privitoare la : a. concursul real de infractiuni : viol (art.197,alin.1), violare de domiciliu (art.192,alin.2) b. recidiva postcondamnatorie (art.37,lit.a,Cpen) c. concursul de infractiuni si apoi celor privitoare la starea de recidiva postcondamnatorie OBS fiecare dintre cele doua infractiuni retinute dau nastere la o stare de recidiva postcondamnatorie mai intai se va da eficienta regulilor de la recidiva postcondamnatorie si abia apoi celor de la concursul de infractiuni In speta s-a retinut constrangerea morala a victimei 69. n baza art.192,alin.2 cu aplic. art.37,lit.a,Cpen, instanta a condamnat pe inculpatul C.M. la 3 ani si 6 luni nchisoare. De asemenea, in baza art.61,Cpen, instanta a dispus revocarea liberarii conditionate pentru un rest de pedeapsa neexecutat de 776 de zile.

In speta : a. se poate aplica un spor de pana la 5 ani b. se retine starea de recidiva postcondamnatorie (art.37,lit.a,Cpen) c. se aplica regimul sanctionator specific recidivei postcondamnatorii OBS revocare liberare conditionata art.61,Cpen regim sanctionator propriu pedeapsa pentru noua infractiune se contopeste cu restul ramas de executat, putandu-se aplica un spor pana la 5 ani 70. La 26.11.2008, Parchetul de pe lnga Tribunalul Bacau l-a trimis n judecata pe D.E. pentru savrsirea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, prevazute de art.197,alin.2 si alin.3 teza a-II-a si art.192,alin.2. Din fisa de cazier, instanta a constatat ca inculpatul a mai fost condamnat anterior la o pedeapsa de 1 an nchisoare, prin sentinta penala nr.18/2003 a Tribunalului Militar Iasi. In speta : a. infractiunile au fost savarsite in stare de recidiva postexecutorie b. inculpatul a fost reabilitat de drept pentru condamnarea din 2003 c. nu se retine starea de recidiva

OBS in 2003 a fost condamnat la 1 an este caz de reabilitare de drept (art.134,Cpen) termenul de reabilitare este de 3 ani acesta s-a implinit condamnatul a fost reabilitat de drept nu exista stare de recidiva postexecutorie 71. In vara anului 2004, pe cnd era minor, inculpatul C.G. a ntretinut relatii sexuale prin violenta cu sora sa C.I., n vrsta de 12 ani. Pentru aceasta fapta, prin sentinta penala nr.211 din 29 februarie 2008 pronuntata de Tribunalul Ialomita, n baza art.197,alin.1,2,lit.b1 si alin,3,Cpen, cu aplicarea art.99,109,Cpen si art.74 76,Cpen, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani nchisoare, pentru savrsirea infractiunii de viol in forma agravanta. n baza art. 203,Cpen, cu aplicarea art.99,109,Cpen si art.74 76,Cpen, aceeasi instanta l-a condamnat la pedeapsa de 10 luni nchisoare, pentru savrsirea infractiunii de incest. Din fisa de cazier, instanta a constatat ca inculpatul mai suferise o condamnare de 2 ani nchisoare in anul 2006, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, aplicata prin sentinta penala nr.112/16.01.2006 pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti, definitiva prin neapelare.

71. In speta, Tribunalul Ialomita va retine ca inculpatul a savarsit faptele pentru care l-a condamnat in conditiile: a. concursului ideal b. recidivei postcondamnatorii c. concursului real 72. In speta, prin sentinta penala pronuntata, Tribunalul Ialomita va dispune obligatoriu si : a. revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate prin sentinta din 2006 b. anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate prin sentinta din 2006 c. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi OBS in 2006 Judecatoria Sector 1 Bucuresti a pronuntat o pedeapsa cu suspendare, necunoscand imprejurarea ca in 2004 inculpatul savarsise o alta infractiune in 2008, Tribunalul Ialomita este obligat sa pronunte anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate in 2006, iar nu revocarea acesteia ca efect al anularii, toate cele trei infractiuni, cele doua din 2004 si cea din 2006, sunt in concurs real

Tribunalul nu ii poate aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi intrucat era minor in 2004 cand a savarsit violul si incestul De asemenea, tinnd seama de prevederile art. 109 alin.3 Cod penal, conform carora pedepsele complementare nu se aplica minorului, instanta a procedat n consecinta, desi normele sanctionatorii pentru infractiunea de viol prevad si aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi. Daca nu era minor la data savarsirii acestor doua infractiuni, instanta era obligata sa aplice pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi tinand cont ca violul retinut era in forma agravanta si pedeapsa aplicata era de cel putin doi ani art.197,alin.2 n baza art.85,Cpen, instanta a dispus anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 2 ani nchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 112/16.01.2006 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti , definitiva prin neapelare, facnd aplicarea dispozitiilor art.33,lit.a si b, 34,lit.b,Cpen, infractiunile fiind concurente. 73. Inculpatul S.A., liberat conditionat din executarea pedepsei de 4 ani si 6 luni nchisoare aplicata prin sentinta penala nr.1380/2006 a Judecatoriei Sibiu, cu un rest de

pedeapsa neexecutata de 568 de zile, a fost condamnat pentru savarsirea la 29.02.2008 a infractiunilor de viol si lipsire de libertate in mod illegal 8 ani nchisoare pentru savrsirea infractiunii de lipsire de libertate n mod illegal (art.189,alin.1,2,Cpen), 4 ani si 6 luni nchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art.64,alin.1,lit.a teza a IIa,lit.b,Cpen., pe o durata de 3 ani pentru savarsirea infractiunii de viol (art.197,alin.1,2,lit.c,Cpen). In baza art.61,alin.1,Cpen, instanta a revocatat liberarea conditionata din executarea pedepsei de 4 ani si 6 luni nchisoare aplicata prin sentinta penala nr.1380/2006 a Judecatoriei Sibiu. In speta, se vor retine : a. doua stari de recidiva postcondamnatorie b. regimul sanctionator al recidivei postcondamnatorii c. mai intai regimul sanctionator specific revocarii liberarii conditionate si apoi cel specific concursului de infractiuni OBS Mai intai se va retine starea de recidiva postcondamnatorie in raport cu fiecare dintre cele doua infractiuni fiecare dintre cele doua infractiuni da nastere unei stari de recidiva postcondamnatorie se retine recidiva

postcondamnatorie pentru ca este importanta pentru incidenta sa asupra unor institudii de drept penal, dar nu se aplica regimul sanctionator specific acesteia se aplica pedeapsa pentru fiecare dintre cele doua infractiuni, retinandu-se starea de recidiva postcondamnatorie fiecare dintre cele doua pedepse aplicate se contopeste cu restul de pedeapsa ramas de executat din vechea condamnare (art.61,Cpen) cele doua pedepse se contopesc potrivit regulilor de la concursul de infractiuni (art.33,lit.a,Cpen) o I1 8 ani, cu retinerea starii de recidiva postcondamnatorie art.197,alin.1,2,lit.c, cu retinerea art.37,lit.a,Cpen o I2 4 ani si 6 luni, cu retinerea starii de recidiva postcondamnatorie art.197,alin.1,2,lit.c, cu retinerea art.37,lit.a,Cpen o Contopire 1 dupa regulile de la concurs aplicatie a art.61,Cpen o (8 ani 568 zile rest neexecutat) Prezultanta 1 = 8 ani o (4,6 ani 568 zile rest neexecutat) Prezultanta 2 = 4,6 ani

o Contopire 2 dupa regulile de la concurs aplicatie a art.33,lit.a si 34,lit.b,Cpen o (Prezultanta 1 Prezultanta 2) (8 ani 4,6 ani) = Pbaza = 8 ani o Aplicarea sporului = 1 an dupa regulile de la concurs o Prezultanta de executat = (Pbaza + ) = (8 ani + 1an) = 9 ani 74. Inculpatul arestat preventiv in timpul urmaririi penale care savarseste infractiunea de evadare, realizeaza: a. o pluralitate intermediara b. un concurs real de infractiuni c. o recidiva postcondamnatorie OBS (a),(c) nu exista T1 , inculpatul fiind doar in cursul urmaririi penale nu exista hotararea definitive de condamnare pentru I1 (b) I2(evadarea) este savarsita inainta de existenta unei hotarari definitive de condsamnare pentru I1 75. Cand inculpatul arestat preventiv in timpul urmaririi penale pentru savarsirea unei infractiuni, comite se infractiunea de evadare, pedeapsa se va aplica astfel :

a. pedeapsa pentru evadare se contopeste cu pedeapsa pentru infractiunea savarsita anterior b. pedeapsa stabilita pentru evadare se adauga la pedeapsa stabilita pentru infractiunea anterioara c. pedeapsa stabilita pentru evadare se contopeste cu restul neexecutat din pedeapsa stabilita pentru infractiunea anterioara OBS inculpatul savarseste infractiunea de evadare in starea de arest preventiv concurs de infractiuni stabilirea pedepsei pentru evadare potrivit art.269,alin.3,Cpen cumul aritmetic o Prezultanta = Pramas neexecutat + PInfr.evadare o intrucat inculpatul nu a fost condamnat, fiind doar in stare de arest preventiv Pramas neexecutat = 0 o Prezultanta = 0 + PInfr.evadare = PInfr.evadare stabilirea pedepsei rezlktante finale potrivit regulilor de la recidiva o Prezultanta finala = (PInfr.evadare P2)

76. Cand inculpatul aflat in stare de arest preventiv evadeaza si savarseste o infractiune, sunt realizate conditiile : a. recidivei postcondamnatorii b. concursului de infractiuni c. pluralitatii intermediare 77. Daca pentru infractiunea savarsita din nou, in cazul recidivei postcondamnatorii, instanta de judecata a stabilit pedeapsa amenzii, atunci : a. se aplica pedeapsa pentru primul termen, care poate fi sporit b. se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga, in tot sau in parte, amenda c. se aplica pedeapsa inchisorii, la care se adauga obligatoriu pedeapsa amenzii OBS recidiva postcondamnatorie P1 = inchisoarea obligatoriu, potrivit art.37,alin.1,lit.a,Cpen P2 = amenda potrivit datelor din grila P1, P2 = pedepse de specii diferite o Pbaza = inchisoarea = P1 o nu exista spor potrivit R4 de la concursul de infractiuni Prezultanta = P1 amenda (in tot sau in parte)

78. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari mari postexecutorii, se savarseste: a. inainte de executarea pedepsei anterioare b. dupa prescriptia executarii pedepsei anterioare c. in stare de evadare din executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara 79. Daca in timpul executarii unei pedepse cu inchisoarea de 2 ani, aplicata pentru o infractiune praeterintentionata, condamnatul a savarsit o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 1 an, se realizeaza conditiile : a. pluralitatii intermediare b. recidivei mici postcondamnatorii c. recidivei mari postcondamnatorii OBS intrucat T2 = 1 an, in loc de T2 >1 an 80. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari mari postexecutorii, se savarseste : a. in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei anterioare b. in timpul liberarii conditionate din executarea pedepsei anterioare c. dupa gratierea totala a pedepsei anterioare

OBS (a), (b) momente postcondamnatorii 81. Starea de recidiva mare postexecutorie ia nastere prin savarsirea din nou a unei infractiuni : a. in timpul executarii pedepsei anterioare la locul de munca b. in termenul de incercare al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere c. dupa executarea pedepsei anterioare OBS (a), (b) momente postcondamnatorii 82. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii consta in savarsirea din nou a unei infractiuni intentionate : a. pentru care se aplica pedeapsa inchisorii mai mare de un an b. pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an c. pentru care se aplica numai pedeapsa inchisorii OBS (a), (b) T2 pedeapsa prevazuta de lege, iar nu pedeapsa aplicata (c) conditie specifica numai pentru T1

83. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari mari postcondamnatorii, se savarseste : a. inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioara b. dupa executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara c. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioara si mai inainte de inceperea executarii acesteia OBS (a) concurs de infractiuni (b) moment postexecutoriu (c) moment postcondamnatoriu 84. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta in savarsirea din nou a unei infractiuni : a. pentru care se aplica pedeapsa inchisorii de 2 ani b. pentru care legea prevede pedeapsa amenzii c. pentru care se prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an 85. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii consta in : a. savarsirea unei infractiuni pedepsita cu amenda

b. savarsirea unei infractiuni cu intentie indirecta c. savarsirea unei infractiuni din culpa cu prevedere 86. Al doilea termen al recidivei mici postexecutorii nu poate consta in savarsirea unei noi infractiuni : a. praeterintentionate b. pentru care legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin 1 an c. dupa ce s-a implinit termenul de reabilitare judecatoreasca, chiar daca nu s-a obtinut in acest sens o hotarare judecatoreasca OBS (a) forma de vinovatie ceruta de lege cu intentie si praeterintentie (b) intrucat trebuie ca T2 >1 an, iar nu T2 = 1 an (c) correct, potrivit art.38,alin.2,Cpen

Pluralitatea de faptuitori

1. Pluralitatea naturala de faptuitori: a. exista atunci cand participarea a dou sau mai multor persoane la svrirea faptei este cerut de chiar natura infraciunii b. cere ca toi participanii s acioneze cu vinovie c. nu permite participarea sub forma coautoratului, instigarii sau complicitatii OBS (a) rezulta chiar din denumirea sa (b) nu o este posibil ca unii dintre participani s se afle n eroare i nu rspund penal o exemplu la infractiunea de bigamie cand sotul care incheie casatoria cu cel care era deja casarotit nu are cunostinta despre existenta acestei casatorii

(c) doua din formele pluralitatii ocazionale se pot suprapune peste pluralitatea naturala ideea este controversata in privinta suprapunerii peste pluralitatea constituita. 2. Sunt forme ale pluralitatii de infractori : a. pluralitatea natural b. pluralitatea legala c. pluralitatea constituit OBS 3 forme ale pluralitatii de infractori pluralitatea natural exemplu infractiunea de incest pluralitatea constituit reglementata ca infractiune de sine statatoare in Cpen Partea Speciala exemplu asocierea la savarsirea de infractiuni pluralitatea ocazional participaia penala 3. Sunt forme ale pluralitatii naturale de infractori : a. infraciunea de ncierare b. infraciune de bigamie c. infraciunea de complot OBS (a),(b) natura infractiunii impune un numar de doua sau mai multe persoane care sa participe la savarsirea infractiunii

(c) este o forma de pluralitate constituita ideea de asociere, plan infractional, etc 4. In cazul pluralitatii naturale, : a. infractiunea putea fi comisa si de o persoana, dar, in concret, a fost savarsita de doua sau mai multe persoane b. fiecare participant este considerat autor al infractiunii c. fiecare participant raspunde penal in functie de contributia sa la savarsirea infractiunii OBS (a) este aspect specific participatiei penale (pluralitate ocazionala) (b) specificul pluralitatii naturale o fiecare participant are calitatea de autor o fiecare participant raspunde in functie de rezultatul produs, iar nu in functie de contributia sa la savarsirea infractiunii (c) raspunderea in functie de contributia adusa la savarsirea infractiunii este specifica numai participatiei penale

5. Este de esenta pluralitatii naturale de infractori, ca :

a. fiecare participant sa actioneze cu vinovatie b. cel putin unul dintre participanti sa actioneze cu vinovatie c. ca toti participantii sa actioneze cu aceeasi forma de vinovatie OBS (a), (c) nu se cer astfel de conditii pentru existenta pluralitatii naturale (b) daca aceasta conditie este indeplinita, urmeaza ca avem o infractiune pluralitatea de faptuitori se poate transforma intr-o pluralitate de infractori a nu se confunda o unul dintre cei doi soti s-a aflat in eroare cu privire la starea civila a celuilalt sot cel aflat in eroare beneficiaza de prevederile art.51,Cpen dar, caracterul penal al faptei nu este inlaturat decat in ceea ce il priveste pe sotul aflat in eroare o prin urmare, fapta savarsita este si ramane infractiune intrucat se raporteaza si cel de al doilea sot, pentru care nu opereaza nicio cauza justificativa 6. Sunt forme de participatie secundare : a. coautoratul b. instigarea c. complicitatea

7. Sunt forme de participatie principale : a. coautoratul, fata de instigare b. instigarea, fata de complicitate c. complicitatea, fata de autorat OBS formele participatiei penale o autorat (coautorat) o instigare o complicitate clasificarea acestor forme o forme principale o autorat (coautorat) fata de complicitate si instigare, pe cale le absoarbe o instigare, fata de complicitate, pe care o absoarbe o forme secundare o instigarea si complicitate, fata de autorat si coautorat o complicitatea, fata de instigare 8. Daca un infractor a contribuit la savarsirea infractiunii prin acte de coautorat si de instigare, in sarcina acestuia se va retine : a. concursul de infractiuni intre coautorat si instigare b. coautoratul c. instigarea

9. In cazul pluralitatii constituite de infractori : a. fiecare participant va raspunde ca autor b. savarsirea infractiunii pentru care s-a constituit pluralitatea da nastere unui concurs de infractiuni c. existenta pluralitatii este conditionata de savarsirea infractiunii pentru care s-a constituit pluralitatea OBS (a) fiecare participant are calitatea de autor, este considerat ca a savarsit efectiv infractiunea si, prin urmare, va raspunde in functie de rezultatul produs (b),(c) existenta pluralitatii constituite nu este conditionata de savarsirea infractiunii pentru care s-a constituit pluralitatea prin urmare, in cazul in care aceasta infractiune a fost savarsita, va lua nastere un concurs de infractiuni exemplu infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni in concurs cu infractiunea de proxenetism OBS participatia penala Exist participaie atunci cnd dou sau mai multe persoane, n baza unei legturisubiective particip la svrirea unei infraciuni cu acte materiale sau intelectuale, fr ca aceast participaie s fie cerut de coninutul natural sau legal al infraciunii. Conditiile participatiei penale

formele participatiei penale o existena a dou sau mai multe personae o participaia propriu-zisa intentie + intentie I + I o participaie improprie intentie + culp I + C intentie + fr vinovie I + Fv o legtura subiectiv ntre fptuitori se stabilete o n funcie de forma de participaie o nainte sau n timpul svririi actelor de executare dac aceast legtur se stabilete dup consumarea faptei, nu mai avem participaie, ci infraciune de sine stttoare o participarea cu acte materiale sau intelectuale o autorul sau coautorul particip ntotdeauna cu acte de executare o complicele poate participa cu acte materiale sau intelectuale, care nlesnesc sau ajut la producerea infraciunii o instigatorul particip cu acte intelectuale o svrirea de participani a aceleiai infraciuni o REGULA pentru toi participanii fapta se calific n funcie de aciunea sau inaciunea comis de autor sau coauthor o cazul faptelor de simpl repetare este vorba despre faptele care dobndesc un

caracter infracional doar o dat cu comiterea celui de-al doilea act, primul fiind contravenie autorul se afl la prima fapt (amend contravenional) + complicele se afl la a doua fapt complicele nu va fi condamnat cu pedeapsa prevzut pentru infraciune, pentru c nu poate exista complicitate fr infraciune comis de autor dac fapta autorului este contravenie i fapta complicelui este tot contravenie dac autorul se afl la a doua fapt i se va aplica pedeapsa pentru infraciune complicele aflat la prima dc tia c va contribui la o infraciune va fi sancionat ca pentru o infraciune dac nu tia c e o infraciune se afl n eroare de fapt va rspunde doar contravenional o participarea mai multor persoane s nu fie cerut de coninutul natural sau legal al infraciunii nu avem participaie n prezena unei fapte de ncierare 10. Pluralitatea naturala : a. nu este posibil sub forma coautoratului b. nu permite participatia penala in niciuna dintre formele sale c. permite instigarea si complicitatea OBS

(a) pentru ca fiecare participant este autor exclusa ideea de coautor (b),(c) la infraciunea caracterizat de pluralitatea natural, este posibil participaia n forma instigrii sau complicitii. n cazul pluralitii constituite se consider n doctrin c nu este posibila participaia n nici una din formele sale. Asta pentru c legea incrimineaz ca acte de executare i acele acte care, potrivit naturii lor, ar constitui acte de instigare sau de complicitate ideea nu este unanim acceptata 11. Legatura subiectiva: a. este o conditie fundamentala a participatiei penale b. sub aspect temporal, se realizeaza la momente diferite, in functie de forma de participatie c. se poate stabili si ulterior savarsirii infractiunii de catre autor 12. a. b. c. Legatura subiectiva dintre participanti: trebuie sa fie intotdeauna bilaterala impune o identitate de mobil lipseste in cazul complicitatii negative

OBS legatura subiectiva

sub aspect temporal, legatura subiectiva se realizeaza la momente diferite, in functie de forma de participatie o coautorat inainte sau in timpul savarsirii infractiunii o complicitate idem o instigare numai anterior adoptarii rezolutiei infractionale de catrte autor pana il determina sa isi insuseasca rezolutia infractionala Complicitatea negativ se realizeaz atunci cnd complicele asist la svrirea aciunii de ctre autor, fr ca ntre ei s existe o legtur subiectiv exemplu o persoan asist la o infraciune de furt, dar nu face nimic pentru a o mpiedica o REGULA complicitatea negativ nu se pedepsete o EXCEPTIE complicitatea negativ este sancionat ca infraciune de sine stttoare o Infraciunea de nedenunare a unor infraciuni (art.262,Cpen.) o omisiunea sesizrii organelor judiciare (art.263,Cpen.) 13. Legatura subiectiva stabilita in cazul participatiei: a. de obicei este bilaterala b. poate fi si unilaterala, fiind cunoscuta doar de autor

c. poate fi unilaterala, fiind cunoscuta doar de instigator sau complice OBS legatura subiectiva specifica participatiei penale este o REGULA LS bilaterala, adica este cunoscuta de autor (coautori) pe de o parte, si complici si/sau instigatori, pe de alta parte o EXCEPTIE LS unilaterala exemplu instigatorul si/sau complicele determina sau ajuta pe autor (coautori), fara ca ei sa aiba cunostinta de aceasta (b) neclar ? 14. Instigarea sau complicitatea la o fapta care nu este prevazuta de legea penala : a. constituie un act de participatie penala b. nu vor atrage niciodata raspunderea penala ca acte de participatie c. in unele cazuri, sunt incriminate distinct, autonom , ca infractiuni de sine statatoare OBS art.23,Cpen Participanti sunt persoanele care contribuie la savrsirea unei fapte prevazute de legea penala n calitate de autori, instigatori sau complici daca nu exista o fapta prevazuta de legea penala, atunci aceste

persoane nu vor raspunde pentru participatie penala actele de complicitate si de instigare la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala nu au relevanta penala ca si participatie penala, dar pot fi sanctionate penal in cazurile in care sunt incriminate ca infractiuni distincte exemplu sinuciderea nu este o fapta prevazuta de legea penala, dar instigarea la sinucidere este o infractiune determinarea si inlesnirea sinuciderii (art.19,Cpen) 15. Pentru a fi in prezenta coautoratului, este necesar ca : a. toti coautorii sa se afle impreuna in momentul comiterii infractiunii b. actele fiecarui coautor, privite izolat de ale celorlalti, sa fi produs rezultatul c. sa existe o legatura subiectiva intre coautori OBS (a) contributiile coautorilor pot fi concomitente sau succesive pot fi coautori nu numai persoanele care s-au aflat impreuna in acelasi timp la comiterea infractiunii, ci si cele care au executat parti ale actiunii constitutive, in locuri si momente diferite. De ex, este coautor atat cel care pune otrava in paharul pe care urmeaza sa il bea victima, cat

si cel care, stiind ce contine paharul, il da victimei (b) e suficient ca toi coautorii s participe cu acte de executare va exista coautorat si in ipotezele in care : o aciunea fiecruia privit n mod izolat nu este apta sa produc rezultate prevzute de norma de incriminare exemplu cazul infraciunilor complexe n care exist dou aciuni sau inaciuni este posibil ca unul dintre coautori s svreasc o aciune iar al doilea pe cealalt. Astfel, nu este absolut necesar ca fiecare coautor s lezeze ambele obiecte juridice, fiind posibil ca un coautor s comit aciuni prin care se aduce atingere obiectului secundar iar cellalt, o aciune care vizeaz obiectul principal. o aciunea fiecrui autor privit izolat nu produce rezultatul, producerea acestuia fiind determinat de efectul conjugat a aciunii coautorilor o rezultatul a fost cauzat n mod nemijlocit de aciunea unuia dintre autori, n msura n care toi au participat cu acte de executare. (c) Legtura subiectiv n cazul coautoratului poate s se stabileasc att anterior nceputului actului de executare, ct i pe parcursul desfurrii actului de executare

16. Pentru a fi in prezenta coautoratului, este necesar ca: a. toti coautorii sa actioneze cu vinovatie b. rezultatul sa nu poata fi produs decat prin actiunile conjugate ale coautorilor c. toi coautorii s participe cu acte de executare OBS (a) este posibil ca una dintre persoanele care comit impreuna infractiunea, sa nu actioneze cu vinovatie, dar acest aspect nu impiedica retinerea coautoratului. Exemplu o persoana majora loveste victima, iar un minor in varsta de 12 ani ii sustrage bunul majorul va raspunde pentru talharie in forma consumata (b) sunt posibile doua situatii : o actiunea fiecarui autor nu are capacitatea de a produce singura rezultatul, acesta obtinandu-se prin actiunile conjugate ale coautorilor o actiunea unui singur autor produce nemijlocit rezultatul, in masura in care si ceilalti au participat cu acte de executare exemplu unul tine victima, si celalalt o loveste (c) este conditia necesara si suficienta

OBS infractiuni care nu pot fi svrite n coautorat. infraciunile caracterizate de o pluralitate natural sau constituit toi cei care particip la asemenea acte sunt autori infraciunile cu autor unic care se comit n persoan proprie (in propria personam) prostituia, vagabondajul, evadarea, dezertarea, mrturia mincinoas infraciunile din culp in cazul acestor infraciuni nu poate exista legtura subiectiv dintre participani infractiunile praeterintentionate idem infractiunile omisive proprii atunci cnd prin inaciune fiecare ncalc o obligaie personal nedenunarea. Coautoratul este posibil la infractiunile comisive prin omisiune (omisive imprprii) exemplu prinii care nu-i hrnesc copiii 17. a. b. c. Coautoratul nu este posibil : la infractiunile comisive prin omisiune in cazul pluralitatii constituite la infractiunile de obicei

18. Coautoratul nu este posibil la : a. infractiunile de rezultat b. infractiunile de pericol c. infractiunile caracterizate de pluralitate naturala

19. Coautoratul este posibil : a. la infractiunile cu durata de consumare in timp b. in cazul infractiunii cu autor unic c. la infractiunile omisive improprii 20. a. b. c. Coautoratul nu este posibil la : infractiunile cu subiect activ special infractiunile comise cu premeditare infractiunile din culpa

OBS exemplu pentru (a) doi gestionari care fura din depozitul unde sunt angajati 21. Coautoratul nu este posibil la : a. infractiunile de rezultat b. infractiunile de pericol c. infractiunile caracterizate de pluralitate naturala OBS (c) calitatea unica de autor, iar nu coautor exemplu ambii soti subiecti ai infractiunii de bigamie sunt autori la infractiunea de bigamie, iar nu coautori 22. Nu pot fi comise in coautoratul : a. infractiunile de executare promta

b. infractiunile cu subiect activ calificat, daca unul dintre cei doi participanti nu are calitatea ceruta de norma de incriminare c. tentativa OBS (b) de vreme ce sunt numai doi participanti, dintre care unul nu are calitatea ceruta de lege, rezulta ca nu se poate retine coautoratul, urmand ca acesta sa fie considerat complice (c) exemplu o tentative de furt la o banca savarsita de 3 persoane 23. Persoanele care lovesc victima cu cutitele, provocandu-i decesul, fara a se cunoaste care a fost lovitura mortala, vor urma sa raspunda : a. fiecare ca autor unic al infractiunii de omor b. in calitate de coautori la infractiunea de omor c. in calitate de complici la infractiunea de omor, deoarece nu se cunoaste care a fost actul de executare care a produs rezultatul OBS persoanele care lovesc victima cu cutitele acte de executare este indeplinita conditia necsara si suficienta a coautoratului

24. In cazul in care A,B,C,D si E lovesc cu batele si cu cutitele victima cazuta la pamant, iar lovitura mortala a fost stabilita ca fiind imputabila lui B : a. B va raspunde ca autor la infractiunea de omor b. A,C,D si E vor fi trasi la raspundere in calitate de complici concomitenti c. A,B,C,D si E vor raspunde toti in calitate de coautori la infractiunea de omor OBS A,B,C,D si E lovesc cu batele si cu cutitele victima acte de executare este indeplinita conditia necsara si suficienta a coautoratului 25. Fapta persoanei care imobilizeaza victima, pentru ca o alta sa ii aplice o lovitura de cutit, intr-o zona vitala, constituie: a. un act de complicitate la infractiunea de omor b. coautorat la infractiunea de omor c. un act de pregatire indispensabil pentru consumarea infractiunii OBS ideea este controversata conform Mitrache raspunsul correct este (b), conform Streteanu, raspunsul este (a). Argumentul lui Streteanu daca imobilizarea reprezinta un act de executare, atunci ar trebui sa admitem

ca fapta reprezinta o tentative de omor atunci cand cel de al doilea nu mai aplica lovitura de cutit, sau chiar nu mai apare, ceea ce este, desigur, absurd. 26. a. b. c. Sub raport subiectiv, coautorii pot actiona : cu intentie directa din culpa cu praeterintentie

OBS numai cu intentie praeterintentia va fi si ea exclusa intrucat consta din suprapunerea unei culpe cu sau fara prevedere, peste o intentie directa 27. In cazul in care mai multi muncitori scapa, din neatentie, un panou metallic de pe un acoperis, provocand decesul unei persoane : a. acestia vor raspunde in calitate de coautori la infractiunea de ucidere din culpa b. fiecare va raspunde in calitate de autor la o infractiune distincta de ucidere din culpa c. fiecare va fi considerat complice la infractiunea de ucidere din culpa, intrucat nu se cunoaste cauza exacta a caderii panoului OBS infractiunea fiind din culpa nu exista coautorat fiecare va raspunde in calitate de

autor pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa 28. Instigarea : a. nu se sanctioneaza daca autorul nu trece la executare b. apare intotdeauna anterior luarii hotararii infractionale de catre autor c. poate coexista cu complicitatea din partea aceleiasi persoane OBS (a) vezi instigarea neurmata de executare (b) n cazul instigrii, legtura subiectiv nu se poate realiza dect nainte de luarea hotrrii de ctre autor (c) da, cu conditia sa fie vorba despre infractiuni distincte X poate sa fie autor al infractiunii I1 si complice la infractiunea I2 OBS instigarea neurmata de executare art.29,Cpen sub denumirea instigare neurmata de executare se includ doua situatii : o instigarea care nu a fost urmata de un inceput de executate doua ipoteze : instigatul se razgandeste instigatul realizeaza o tentativa nepedepsibila

o instigarea neurmata de o executare pedepsibila a faptei la care s-a instigat doua ipoteze : instigatul a inceput executarea, dar s-a desistat instigatul a impiedicat producerea rezultatului situatia 1 o nu exista participatie penala, pentru ca nu s-a comis o fapta prevazuta de legea penala o instigatul nu va fi pedepsit o instigatorul va fi pedepsit pentru activitatea lui, dar nu ca participant, ci ca autor al unei infractiuni distincte instigarea neurmata de executare (art.29,Cpen) o intrucat instigatorul devine autor al unei infractiuni distincte, eventualii sai complici vor fi trasi la raspundere dupa regulile participatiei penale situatia 2 o exista participatie penala o instigatul nu va fi pedepsit pentru ca beneficiaza de cauzele de impunitate prevazute de art.22,Cpen o instigatorul va fi pedepsit ca participant, dar tot dupa regulile cuprinse in art.29,alin.1,Cpen o art.29,alin.1,Cpen instigarea neurmata de executare se pedepseste dupa regulile de mai los, daca:

actele de executare realizate de autor pana in momentul desistarii sau al impiedicarii producerii rezultatului nu realizeaza prin ele insele continutul unei infractiuni pentru Iinstigata, pedeapsa prevazuta de lege este PIinstigata > 2 ani pedeasa instigatorului min.special Iinstigata > Pinstigator < Min.general Pinstigator = P de la 2 ani la 10 ani, daca PIinstigata este detentiunea pe viata daca actele de executare realizate de autor pana in momentul desistarii sau al impiedicarii producerii rezultatului realizeaza prin ele insele continutul unei infractiuni art.29,alin.2,Cpen o instigatorul si instigatul raspund penal pentru infractiunea realizata dupa regula parificarii o se aplica sistemul parificarii pentru infractiunea realizata, chiar daca sanctionarea prevazuta pentru infractiunea la care s-a instigat este inchisoarea de 2 ani sau mai mica de 2 ani 29. Instigatorul nu poate fi pedepsit ca participant, daca: a. instigarea a fost urmata de o tentative nepedepsibila b. nu participa si cu acte de executare

c. impiedica consumarea infractiunii, inainte de descoperirea ei OBS (a) intrucat tentativa executata este nepedepsibila si intrucat participantii sunt persoanele care contribuie la savrsirea unei fapte prevazute de legea penala, rezulta ca nu exista participatie penala caci nu s-a savarsit o gapta penala instigatorul nu este participant si nu este pedepsit in aceasta calitate (b) instigatorul acte de determinare, autorul acte de executare (c) daca instigatorul a impiedicat consumarea infractiunii : o instigatorul beneficiaza de cauza de impunitate, in calitatea sa de participant o instigatorul va raspunde insa pentru infractiunea distincta instigarea neurmata de executare (art.29,alin.1,Cpen) o ceilalti participanti vor raspunde pentru tentativa la infractiunea respectiva OBS distinctie intre cauzele de impunitate art.22,Cpen desistarea si mpiedicarea producerii rezultatului cauze de nepedepsire a tentativei art.30,Cpen impiedicarea savrsirii faptei de catre participant participantul nu

se pedepseste daca n cursul executarii, dar nainte de descoperirea faptei, mpiedica consumarea acesteia 30. Instigarea colectiva desemneaza situatia in care : a. mai multe persoane coopereaza pentru a o determina pe o alta sa comita infractiunea b. mai multe persoane instiga fiecare in parte o alta persoana, fara a avea cunostinta unul de celalalt c. o persoana instiga un numar nedeterminat de personae sa comita o infractiune OBS (a) coinstigare o instigatorii au actionat in intelegere si cu vointa de a coopera, pentru a-l determina pe instigat sa savarseasca fapta prevazuta de legea penala o o persoana determina pe alta ca aceasta din urma, la randul ei, sa determine pe o a treia persoana sa comita fapta prevazuta de legea penala si aceasta da curs indemnului ce i s-a facut (b) concurs de instigari in cazul in care instigatorii au actionat independent pentru de a-l determina pe instigat sa savarseasca fapta prevazuta de legea penala

31. Instigarea nu este posibila in cazul infractiunilor: a. din culpa b. caracterizate de pluralitate naturala c. caracterizate prin pluralitate constituita OBS instigarea este posibil la toate infraciunile, cu excepia celor caracterizate de pluralitatea constituit (a) exemplu doi prieteni intr-un autoturism, afflati la plimbare soferul, prudent din fire, conduce cu viteza moderata, iar prietenul iritat incearca in mod repetat sa il convinga sa mearga cu viteza mai mare daca o va face si va ucide o persoana aflata pe trotuar, prietenul care a insistat in sensul condusului cu viteza este instigator la o infractiune din culpa (b) exemplu instigare la incest, instigare la bigamie (c) parere Streteanu in sens contrar, Mitrache 32. Fapta persoanei care, prin aceeasi actiune, instiga doua persoane la comiterea a doua infractiuni distincte, constituie : a. o singura instigare la o infractiune mai grava b. doua instigari, aflate in concurs ideal c. doua instigari aflate in concurs real

OBS (a) o .instiga doua persoane la comiterea a doua infractiuni distincte 2 instigari exemplu A instiga pe B sip e C sa fure, deoarece se afla intr-o situatie delicate, fiindule distruse casele de inundatii daca B si C comit fiecare cate un furt 2 furturi = 2 instigari o .instiga doua persoane la comiterea a unei infractiuni distincte 1 instigare A instiga pe B si pe C sa distruga casa lui D daca o vor face impreuna 1 infractiune = 1 instigare (b) 1 actiune = 2 infractiuni concurs ideal (c) nu, intrucat instigarea s-a facut prin aceeasi actiune de determinare mai multe actiuni sau inactiuni = mai multe infractiuni concurs real 33. X, cunoscand ca Z sufera de o grava boala cardiaca, il instiga pe Y, care nu stia acest lucru, sa il sperie, sperand ca victima sa decedeze, rezultat care se si produce. In acest caz : a. X va raspunde pentru instigare la infractiunea de omor

b. Y va raspunde ca autor la infractiunea de omor c. suntem in prezenta participatiei improprii OBS (a) intrucat X cunostea boala cardiaca de care suferea Z si, in plus, spera ca victima sa decedeze in raport cu X, decesul lui Z este un omor, iar fapta sa este o instigare la omor (b) nu poate fi autor al infractiunii de omor intrucat : o Y s-a aflat in eroare Y a actionat fara vinovatie prin urmare, lipseste intentia de a ucide prin urmare, Y nu are calitatea de autor (c) participatie improprie intentie + fara vinovatie o X instigator intentie o Y faptuitor instigat fara vinovatie 34. Instigarea neurmata de executare : a. se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazut de lege pentru infractiunea la care s-a instigat b. nu se pedepseste niciodata c. se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul general si minimul special

prevazut de lege pentru infractiunea la care s-a instigat OBS art.29,alin.1,Cpen (a) ideea de 1/2 din min. si max. special o gasim doar la tentativa (b) art.29,alin.1,2,Cpen (c) o Min.special IInstigata < PInstigator < Min.gen. o PInstigator inchisoare de la 2 la 10 ani, daca PIinstigata = detentiunea pe viata 35. Instigarea neurmata de executare : a. se pedepseste in limite reduse la jumatate in raport cu pedeapsa aplicabila autorului b. se sanctioneaza cu amenda intre minimul general al acestei specii de pedeapsa si minimul special al infractiunii la care s-a instigat c. se sanctioneaza numai daca pedeapsa pentru fapta la care s-a instigat este mai mare de 2 ani OBS (a) instigarea neurmata de executare este o infractiune de sine statatoare a savarsita de instigator si sanctionata ca atare, distinct, in Cpen, art.29 fiind o infractiune distincta care are, ca orice alta infractiune, si o

pedeapsa prevazuta in norma de incriminare, urmeaza ca nu se pune problema sa ne raportam la autor sau la complice pentru a vorbi despre o infractiune distincta a instigatorului (b) specia de pedeapsa pentru infractiunea distincta instigare neurmata de executare este numai inchisoarea (c) art.29,alin.2,Cpen 36. Instigarea neurmata de executare : a. este sanctionata potrivit sistemulul parificarii pedepselor aplicabil participatiei penale b. are acelasi tratament sanctionator ca si complicitatea neurmata de executare c. constituie o infractiune de sine statatoare OBS (a) sistemul sanctionator al participatiei penale o sistemul parificarii pedepselor cu corectivul diferentierii pedepselor, in functie de contributiile aduse la savarsirea infractiunii se aplica in urmatoarele cazuri : o participatie proprie o coautorat o instigare o complicitate

o sistemul diversificarii pedepselor se aplica in cazul participatiei improprii, in modalitatea intentie si culpa (art.31,alin.1,Cpen) (b) o Un raspuns rapid rezulta numai daca te-ai gandi la faptul ca Cpen nu se refera decat la instigarea neurmata de executare, nefiind pe vreundeva reglementata si complicitatea neurmata de executare o spre deosebire de instigare, complicitatea nu se pedepsete dect n msura n care autorul a trecut la executare. Nu exist o fapt de complicitate neurmat de executare. (c) art.29,Cpen 37. Dac X instig la o fapt pentru care legea prevede o pedeaps de la 5 10 ani, in cazul unei instigari neurmate de executare, pedeapsa instigatorului va fi cuprins intre: a. 15 zile i 5 ani b. 1 luna si 5 ani c. 30 de zile si 5 ani OBS minim general 15 zile minim special 5 ani 1 luna este minimul special prevazut in Cpen Parte Speciala

38. Existenta instigarii ca forma de participatie penala este conditionata, printre altele, de : a. executarea unei fapte prevazute de legea penala de catre autor b. realizarea cel putin a unei tentative pedepsibile de catre autor c. existenta actelor de determinare a autorului la savarsirea unor acte de executare a unei fapte 39. Exista act de participaie penala : a. in cazul instigarii neurmate de executare b. in cazul instigarii urmate de executare c. cand autorul trece la executare, dar se desist, comind o tentativ nepedepsit OBS (a) este infractiune distincta art.29,Cpen (b) art. 25. instigator este persoana care, cu intentie, determina pe o alta persoana sa savrseasca o fapta prevazuta de legea penala (c) ideea este ca instigatul sa treaca la executare sis a existe cel putin o tentative pedepsibila a nu se confunda : o tentativa nepedepsibila nu exista fapta penala nu exista participatie penala o tentativa nepedepsita deci o tentativa susceptibila de a fi pedepsita in abstracto, dar

care in concreto nu se pedepseste data fiind interventia cauzei de impunitate de vreme ce exista fapta penala, tentative savarsita fiind pedepsibila, rezulta ca exista participatia penala 40. Exista act de participaie penala : a. in cazul cand instigatul a renuntat la a mai executa fapta la care a fost determinat de instigator b. in cazul in care instigatul a incercat sa-i aplice victimei o palma peste fata, asa cum fusese indemnat de instigator, dar s-a oprit la timp, fara ca victima sa fi fost atinsa c. cand instigatul incepe executarea faptei penale, dar s-a desistat, din motive de superstitie OBS (a) de vreme ce nu a existat un inceput de executare, inseamna ca nu se va putea pune problema existentei unei fapte penale implicit, nu se poate pune problema existentei participatiei penale (b) tentativa nepedepsibila tentative la infractiunea de lovire sau alte violente (art.180,Cpen) nu este incriminata de lege inexistenta faptei penale inexistenta participatiei penale

(c) desistare tentative pedepsibila, dar nepedepsita din cauza acestei cause de impunitate fapta este si ramane o tentativa exista fapta penala deci exista participatie penala 41. Instigarea neurmata de executare nu va fi pedepsita, daca : a. cel instigat la savarsirea faptei penale s-a razgandit si nu a mai trecut la executare b. cel instigat la savarsirea faptei penale a realizat doar o tentative nepedepsibila c. actele de executare la care a fost instigat, savarsite de instigat, nu sunt prevazute de legea penala OBS atentie la distinctia dintre a nu se confunda : o faptul ca nu exista participatie penala cazurile (a),(b) o lipseste fapta penala lipseste participatia penala o instigatorul comite o infractiune (INE) va raspunde penal pentru ea o faptul ca instigarea nu este pedepsita cazul (c) o nu exista participatie penala lipseste participatia penala

o nu exista nici raspundere penala a instigatorului fapta la care a instigat nu este o fapta penala o regula dedusa ori de cate ori instiga la executarea unei fapte penale, instigatorul va raspunde dupa caz : o ca participant daca sunt realizate conditiile participatiei penale o ca autor al unei infractiuni distincte daca sunt indeplinite conditiile art.29,Cpen (a),(b) instigatorul raspunde ca autor al infractiunii distincte INE intrucat exista instigare la savarsirea unei fapte penale, chiar daca nu s-a inceput deloc executarea sau, desi exista un astfel de inceput, el constituie o tentative nepedepsibila (c) instigatorul nu raspunde penal intrucat nu a instigat la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala 42. Instigarea neurmat de executare nu se pedepsete n situaia n care pentru fapta penala la care s-a instigat legea prevede : a. pedeapsa cu nchisoarea de pn la 2 ani b. numai pedeapsa cu amend c. pedeapsa cu nchisoarea mai mare de 2 ani, alternativa cu pedeapsa amenzii OBS

(a) PIinstigata > 2 ani excluse variantele o PIinstigata = 2 ani o PIinstigata < 2 ani (b) fiind doar amenda, conditia de mai sus nu este indeplinita (c) de vreme ce PIinstigata.> 2 ani conditia este indeplinita, neavand relevanta faptul ca pedeapsa inchisorii este prevazuta alternativ cu amenda 43. Ca urmare a instigarii lui X de catre Y, X sare gardul in curtea vecinului sau, cu intentia de a sustrage din beciul acestuia mai multe sticle cu vin, pentru a bea impreuna cu X. Mustrat de constiinta, caci religia lui musulmana nu ii permite sa consume alcool, X se intoarce din curtea vecinului fara nicio sticla cu vin. In acest caz : a. Y raspunde penal pentru instigare neurmata de executare b. X nu raspunde penal intrucat beneficiaza de impunitate, ca urmare a desistarii c. Y raspunde penal in calitate de instigator OBS (a),(c) s-a trecut la executare si s-a ajuns la o tentative de furt participatie penala Y = instigator (b) X nu raspunde pentru tentative de furt, beneficiind de efectul desistarii, dar va

raspunde in calitate de autor al infractiunii de violare de domiciliu OBS complicitatea art.26,Cpen complice este persoana care, cu intentie, nlesneste sau ajuta n orice mod la savrsirea unei fapte prevazute de legea penala. Este de asemenea complice persoana care promite, nainte sau n timpul savrsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savrsirea faptei promisiunea nu este ndeplinita contributia complicelui sa constea din : o acte de inlesnire cele care se situeaza in faza de pregatire a savarsirii infractiunii pot fi : o acte materiale complicitate materiala de ex, procurarea armei folosite pentru omor o acte morale complicitate morala de ex, procurarea de informatii cu privire la locul si timpul unde urmeaza sa fie savarsita infractiunea, intarirea hotararii infractionale prin sfaturi o acte de ajutor cele care se situeaza in faza executarii faptei de catre autor pot fi : o acte materiale exemplu deschiderea unei usi prin care autorul patrunde pentru a sustrage bunuri

o acte morale exemplu indemnul de a continua savarsirea faptei, asigurarea pazei o promisiunea de tainuire a bunurilor provenite din infractiune sau promisiunea de favorizare a infractorului : o are loc mai inainte de savarsirea infractiunii sau cel mai tarziu in momentul comiterii infractiunii o este un act de sprijin moral complicitate morala reprezinta o incurajare a autorului in comiterea faptei, indiferent daca promisiunea este sau nu este respectat o neindeplinirea promisiunii nu inlatura caracterul de complicitate al promisiunii facute, intrucat aceasta a reprezentat o incurajare pentru autor, o intarire a hotararii de a savarsi infractiunea exemplu promisiunea de nedenuntare facuta de persoana care, potrivit legii, avea obligatia sa denunte savarsirea infractiunii = act de complicitate contributia complicelui sa fie savarsita cu intentie directa, indirecta contributia complicelei este mediata, in sensul ca ea nu realizeaza EM al LO a infractiunii prin urmare, actele de complicitate nu sunt indispensabile pentru comiterea faptei de catre autor 44. Complicitatea : a. este o forma secundara de participatie

b. poate fi realizata numai cu intentie directa c. consta intotdeauna in promisiunea anterioara sau concomitenta de tainuire sau favorizare OBS (a) complicitatea este o forma secundara de participatie, atat in raport cu autoratul (coautoratul), cat si in raport cu instigarea : o coautoratul absoarbe complicitatea o instigarea absoarbe complicitatea (b) complicitate numai intentie Comp. = Idirecta + Iindirecta (c) 4 forme de act de complicitate Comp. = Acteinlesnire + Acteajutor + Promisiunetainuire + Promisiunefavorizare

45. Contributia complicelui : a. trebuie sa constea intotdeauna in acte materiale de ajutorare sau inlesnire b. prezinta intotdeauna grad de pericol social mai ridicat decat activitatea instigatorului c. nu realizeaza elemental material al laturii obiective a infractiunii OBS

(a) 4 acte de complicitate dintre care favorizarea este intotdeauna un act de sprijin moral o acte de inlesnire Acteinlesnire = Actemateriale + Actemorale o acte de ajutor Acteajutor = Actemateriale + Actemorale o promisiunea de tainuire Promisiunetainuire = Acteajutor moral o promisiunea de favorizare Promisiunefavorizare = Acteajutor moral (c) actele de complicitate nu sunt indispensabile = acte mediate 46. Contributia complicelui : a. poate avea loc dupa consumarea infractiunii, in cazul tainuirii b. poate viza atat pregatirea, cat si executarea infractiunii c. nu se poate realiza prin omisiune OBS (a) in cazul respective, nu mai avem complicitate, ci o infractiune distincta tainuirea (art.221,Cpen) (b) 2 forme de complicitate o complicitate la pregatirea infractiunii complicitate anterioara o complicitate la executarea infractiunii complicitate concomitenta

(c) 2 forme o complicitate prin actiune complicitate comisiva contributia complicelui = actiuni o complicitate prin inactiune complicitate omisiva contributia complicelui = inactiuni 47. Actele de complicitate pot avea loc : a. anterior luarii rezolutiei infractionale, de catre autor b. anterior sau concomitent savarsirii infractiunii de catre autor c. ulterior comiterii infractiunii, in cazul tainuirii sau favorizarii OBS (a) o de vreme ce nu exista rezolutie infractionala, rezulta ca nu s-a parcurs faza interna a unei infractiuni(F1) o nu se pune problema sa vorbim si de complicitate o cel mai devreme, complicitatea se poate naste in faza actelor pregatitoare (F2) (c) infractiuni distincte tainuirea (art.221,Cpen), favorizarea infractorului (art.264,Cpen) 48. Daca cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala A este autor, I este

instigator si C este complice, actele de complicitate desfasurate de C pot avea loc : a. doar ulterior activitatii de determinare desfasurata de I b. concomitent cu activitatea de determinare desfasurata de I c. anterior sau concomitent cu activitatea de determinare desfasurata de I OBS cata vreme A nu si-a insusit rezolutia infractionala, el nu are potentialitatea autorului in aceeasi cauza, nu poate exista un complice mai inainte de a exista un autor al faptei 49. Complicitatea sanctionabila penal poate fi realizata: a. cu intentie directa b. cu intentie indirecta c. din culpa 50. Complicitatea poate consta: a. intr-o omisiune b. doar intr-o actiune c. in prezenta la locul comiterii infractiunii OBS (a) exemplu menajera care nu incuie usa locuintei, pentru a permite accesul hotului (c) exemplu cel care il incurajeaza pe hot simpla prezenta la locul faptei poate sa

constituie un act de complicitate, daca se stabileste existenta legaturii subiective dintre aceasta persoana si autor 51. Constituie acte de complicitate : a. intarirea rezolutiei infractionale deja luata b. procurarea de informatii in legatura cu obiceiurile victimei unei talharii c. promisiunea de nedenuntare, anterioara comiterii infractiunii de catre autor, provenita de la paznicul magazinului unde are loc spargerea, daca aceasta a fost respectata OBS (a) complicitate morala (b) complicitate morala (c) promisiunea de nedenuntare nu este conditionata de respectarea acestei promisiuni art.26,Cpen Este de asemenea complice persoana care promite, nainte sau n timpul savrsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savrsirea faptei promisiunea nu este ndeplinita. 52. Complicitatea nu poate consta : a. intr-o fapta neprevazuta de legea penala b. decat intr-o fapta prevazuta de legea penala

c. in ncurajarea autorului, nainte ca acesta s fi luat rezoluia infracionala OBS (a) contraexemplu complicele ii imprumuta autorului un vehicul cu care autorul a svrit infraciunea (b) contraexemplu complicele transmite autorului documente cu caracter secret (c) este un act de instigare sub forma incurajarii a nu se confunda incurajarea autorului poate fi atat act de instigare, cat si act de complicitate, in functie de momentul in care se realizeaza aceasta incurajare : o este act de instigare atunci cnd incurajarea intervine nainte ca autorul s fi luat rezolutia infractionala o este un act de complicitate atunci cnd incurajarea intervine dup ce hotrrea a fost luat 53. Complicitatea intelectuala se realizeaza atunci cand o persoana : a. il ajuta pe autor, dupa savarsirea infractiunii, sa valorifice bunurile sustrase, fara a fi avut o intelegere in prealabil cu acesta

b. asista, fara stirea autorului, la comiterea infractiunii si nu face nimic pentru a o impiedica c. il incurajeaza pe autor in timpul comiterii infractiunii, fara a participa insa cu acte de executare OBS complicitatea intelectuala = complicitatea morala (a) infractiune distincta tainuire (art.221,Cpen), favorizarea (reala) a infractorului (art.264,Cpen) intrucat ajutorul este dat dupa savarsirea infractiunii de catre autor (b) este o complicitate negativa o se realizeaz atunci cnd complicele asist la svrirea aciunii de ctre autor, fr ca ntre ei s existe o legtur subiectiv o exemplu o persoan asist la o infraciune, dar nu face nimic pentru a o mpiedica o in dreptul romnesc, complicitatea negativ nu se pedepsete o prin excepie, uneori, complicitatea negativ este sancionat ca infraciune de sine stttoare.

54. Complicitatea materiala se realizeaza atunci cand : a. complicele promite anterior comiterii faptei ca va tainui sau favoriza b. complicele il incurajeaza pe autor in timpul comiterii infractiunii, fara a participa insa cu acte de executare c. complicele l ajut pe infractor s escaladeze un gard pentru a intra n incinta de unde va sustrage bunuri OBS (a) complicitate morala (intelectuala) complicele promite. (b) complicitate morala (intelectuala) complicele il incurajeaza pe. 55. Complicitatea materiala se poate realiza atunci cand : a. casierul las deschis casa de bani b. complicele procur arma autorului, dar acesta nu o mai folosit-o intrucat si-a procurat el insusi una mai performanta c. complicele asista, fara stirea autorului, la comiterea infractiunii si nu face nimic pentru a o impiedica OBS (b) atata timp cat nu a folosit arma, actul respectiv nu este act de complicitate

(b) complicitate negativa

56. Pentru a fi n prezena complicitii materiale : a. nu este necesar ca actul complicelui sa fie, in sine, un act cu relevan penal b. este necesar ca mijloacele procurate de complice s fie puse efectiv la dispoziia autorului c. nu este necesar ca mijloacele procurate de complice s fie folosite de autor la svrirea infraciunii OBS (a),(b) actul complicelui poate fi prin el nsui : o un act fr relevan penal o o fapt prevzut de legea penal (b) pentru a fi n prezena complicitii materiale este necesar ca mijloacele procurate de complice s fie puse efectiv la dispoziia autorului. n plus, este necesar ca aceste mijloace s fie folosite de autor la svrirea infraciunii 57. Complicitatea materiala se poate realiza prin : a. tinerea de vorba a paznicului, in timpul cat autorul comite furtul dintr-un depozit b. otravirea cainelui de paza

c. rugamintile insistente ale concubinei autorului, pentru a-l convinge sa sustraga bijuteriile pe care ea le gajase la o casa de amanet OBS (a), (b) sunt acte concrete, fizice, material (c) este act de instigare incercarea concubinei de a-I inocula prin rugaminti rezolutia infractionala 58. Complicitatea intelectuala se realizeaza atunci cand : a. o persoana, afland de infractiunea comisa, dupa consumare il felicita pe autor b. complicele ii procura autorului arma cu care urma sa comita infractiunea de omor, dar autorul a folosit de fapt un topor c. complicele il ajuta pe autor, dupa comiterea infractiunii, sa valorifice bunurile sustrase, fara a fi avut o intelegere prealabila cu acesta OBS (a) felicitarea a fost adresata dupa consumarea infractiunii nu poate fi un act de complicitate intelectuala. (b) faptul ca autorul nu mai foloseste arma, ci un topor, face sa nu fie indeplinita

conditia unei complicitati materiale. Insa, complicitatea nu este inlaturata, ci va lua forma complicitatii morale aceasta intrucat procurarea si remiterea armei au reprezentat o incurajare a rezolutiei infractionale, deci un act de complicitate morala, intelectuala. (c) este infractiune distincta tainuirea (art.221,Cpen), favorizarea (reala) a infractorului (art.264,Cpen) 59. Complicitatea intelectuala poate fi regasita in forma : a. intaririi rezolutiei infractionale a autorului, prin incurajari repetate b. determinarii autorului sa ia hotararea de a comite infractiunea c. promisiunii de tainuire sau favorizare indiferent de momentul in care a fost facuta OBS (b) act de instigare (c) este act de complicitate numai daca intervine anterior sau cel tarziu in cursul savarsirii infractiunii 60. Complicitatea negativa : a. este o forma a participatiei penale b. nu se pedepseste decat atunci cand constituie o infractiune autonoma c. nu presupune o legatura subiectiva intre complicele negativ si autor

OBS (a) nu, intrucat nu contine legatura subiectiva specifica participatiei penale 61. Complicitatea negativa se deosebeste de complicitatea intelectuala, prin aceea ca : a. se realizeaza prin acte materiale b. nu exist legtura subiectiv intre complicele negativ si autor c. poate incepe doar inainte de inceperea actelor de executare OBS n msura n care nu exist legtura subiectiv avem complicitate negativ. Dac exist o legtur subiectiv, suntem n prezena unei compliciti intelectuale. (a) se realizeaza prin acte intelectuale, morale de pasivitate fata de savarsirea infractiunii de catre autor complicele negative asista efectiv la savarsirea infractiunii, fara a avea chef de complicatii. Nu este interesat sa intervina pentru a impiedica savarsirea infractiunii. (b) se realizeaz atunci cnd complicele asist la svrirea aciunii de ctre autor, fr ca ntre ei s existe o legtur subiectiv (c) incepe in cursul actelor de executare 62. Complicitatea intelectuala se deosebeste de instigare, prin aceea ca :

a. instigatorul actioneaza cu intentie, iar complicele poate actiona si din culpa b. complicitatea nu se pedepseste decat daca autorul trece la executare c. instigarea are loc anterior luarii rezolutiei infractionale OBS (a) atat complicele, cat si instigatorul actioneaza numai cu intentie (b) nu exista in Cpen vreun articol care sa reglementeze complicitatea neurmata de executare (c) scopul instigarii = nasterea in mintea autorului a rezolutiei infractionale 63. Complicitatea negativa : a. nu se sanctioneaza ca forma de participatie b. presupune stabilirea unei legaturi subiective intre participanti ulterior savarsirii faptei c. este o forma speciala a complicitatii, reglementata in Codul Penal OBS (a),(b) tocmai lipsa acestei legaturi subiective face ca complicitatea negative sa nu fie o forma de participatie penala 64. In cazul complicelui :

a. actele sale trebuie sa reprezinte o fapta prevazuta de legea penala b. actul sau trebuie sa fie comis anterior sau cel mult concomitent actului de executare al autorului c. el nu va fi pedepsit daca autorul nu trece la executarea faptei OBS (a) actul in sine realizat de complice poate sa fie o fapta prevazuta de legea penala sau o fapta fara relevanta penala exemplu o complicele i-a imprumutat autorului arma sa de vanatoare cu care acesta a savarsit un omor o complicele i-a imprumutat autorului o suma de bani pentru ca acesta sa cumpere otrava necesara pentru a ucide victima o primul act are relevanta penala, pe cand al doilea nu are o astfel de relevanta (b) daca se depaseste momentul de complicitate infractiuni distincte tainuire + favorizarea infractorului (c) spre deosebire de instigare, in cazul complicitatii nu exista complicitate neurmata de executare

65. Fapta aceluia care, in baza unei intelegeri prealabile, primeste pentru a transporta cu masina bunurile furate anterior, constituie : a. infractiunea de favorizare a infractorului b. complicitate materiala la furt c. complicitate intelectuala la furt OBS (a) nu, intrucat intelegerea a avut loc anterior savarsirii infractiunii (b),(c) primeste pentru a transporta adica accepta ideea de a transporta nu a spus ca le-a si transportat act de complicitate morala (intelectuala) 66. Fapta inculpatului, caruia o persoana necunoscuta autorul unui furt comis anterior ii indica locul unde se gasesc bunurile sustrase, pentru a le lua si valorifica, ceea ce el si face, constituie : a. coautorat la furt b. infractiunea de tainuire c. complicitate intelectuala la furt OBS (a) nu, intrucat infractiunea de furt era dj consumata la momentul in care autorul ii indica locul unde se aflau bunurile respective (b) intrucat inculpatul valorifica bunurile furate fara o prealabila intelegere cu autorul

art.221,Cpen tainuirea = primirea, dobandirea, transformarea unui bun sau inlesnirea valorificarii acestuia, cunoscand ca bunul provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, daca prin aceasta s-a urmarit obtinerea, pentru sine sau pentru altul, a unui folos material (c) a lua, a valorifica acte materiale, concrete, fizice 67. In cazul infractiunilor cu subiect activ calificat, daca persoana care promite anterior sau concomitent savarsirii faptei ca va tainui bunurile nu are calitatea specifica ceruta de norma de incriminare, ea va urma sa raspunda in calitate de : a. autor al unei infractiuni diferite de cea din care provine bunul b. complice c. coautor OBS capcana nici nu e nevoie sa indeplineasca acea calitate din descrierea facuta in grila, rezulta ca este vorba despre un act de complicitate or, pentru a se retine complicitatea, nu se cere calitatea speciala 68. Persoana care promite autorului, anterior comiterii faptei, ca va tainui bunurile provenite din savarsirea unei infractiuni de furt,

promisiune pe care o si respecta, va raspunde pentru : a. infractiunea de tainuire, in concurs ideal cu complicitatea intelectuala la infractiunea de furt b. complicitate materiala la furt c. complicitate intelectuala la furt OBS (a) tainuirea nu este incidenta intrucat promisiunea de tainuire a fost facuta anterior savarsirii furtului nu se va mai pune mai departe problema unui concurs ideal de infractiuni (b),(c) modalitatea in care se realizeaza complicitatea este cea a promisiunii de tainuire or, promisiunea de tainuire este un act de complicitate morala (intelectuala) a promite aspect intelectual, subiectiv, moral, de sprijin moral, ideativ 69. Fapta lui A, care incearca sa ii dea o bata lui B, care il atacase pe C, dar este impiedicat de martori, constituie : a. un act de complicitate intelectuala b. un act de complicitate materiala c. un act fara relevanta penala

OBS un pic alambicata exprimarea la final vrea sa spuna ca A a fost impiedicat de martori sa ii dea lui B bata respectiva este un act de complicitate intelectuala, intrucat bata nu ajunge la B, ca urmare a interventiei martorilor este o complicitate intelectuala datorita efectului de incurajare pe care acest gest il are asupra autorului daca A ar fi reusit sa plaseze bata lui B, atunci se realiza o complicitate materiala, in modalitatea procurarii de ctre complice a mijloacelor de svrire ainfraciunii 70. Fapta inculpatului de a ajuta, in baza unei intelegeri prealabile, mai multe persoane sa comita fiecare cate o infractiune de furt, se va incadra: a. o complicitate simpla la infractiunea de furt b. atatea fapte de complicitate la furt in concurs, cate furturi au fost efectiv comise de cele doua persoane c. o complicitate la infractiunea de furt, comisa in forma continuata OBS 2 infractiuni de furt 2 complicitati in concurs 71. Complicitatea :

a. nu se sanctioneaza daca autorul nu a trecut la executare b. exista si se sanctioneaza, chiar daca autorul nu a comis decat o tentativa pedepsibila c. este intotdeauna anterioara actelor de executare OBS (a) nu exista reglementata in Cpen complicitatea neurmata de executare (b) se sanctioneaza daca autorul realizeaza cel putin o tentativa pedepsibila (c) complicitatea poate fi anterioara (complicitate la pregatirea infractiunii) si complicitate concomitenta (complicitate la executarea infractiunii) 72. Instigarea la complicitate : a. este instigare mediata b. este complicitate mediata c. este o forma distincta de participatie penala OBS atentie, grila nu se refera la aceste forme de instigare sau complicitate dupa modul direct sau indirect in care se realizeaza contributia : o complicitate nemijlocita complicele da sprijin direct autorului

o complicitate mediata complicele da sprijin autorului prntr-un intermediar : i. intermediarul = complice ii. intermediarul = instigator dupa modul de actiune al instigatorului pentru a determina instigatul la savarsirea faptei penale : o instigare imediata activitatea de determinare are loc direct o instigare mediata activitatea de determinare are loc prin intermediul altei persoane : i. mediatorul = complice, daca se limiteaza numai la a transmite hotararea infractionala ii. mediatorul = coinstigator, cand are si el insusi o contributie la determinarea instigatului grila se refera la o combinatie intre instigare si complicitate si se pune problema sa stim ce semnificatie are acest act fata de autorul infractiunii fiind instigare la complicitate, adica la un ajutor care sa fie dat autorului, rezulta ca instigarea la complicitate este in esenta o complicitate mediata (realizata prin intermediar) exemplu hai, ajuta-l pe X sa.., hai, da-i lui X masina ca sa ., etc

73. Complicitatea la instigare se sanctioneaza:

a. cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor b. ca si infractiune de sine statatoare c. la fel ca instigarea neurmata de executare OBS complicitatea la instigare = forma de participatie penala se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor 74. In cazul in care indemnul de a comite o infractiune este adresat unei personae care deja luase o hotarare in acest sens, vom fi in prezenta : a. instigarii b. complicitatii intelectuale c. unei fapte fara relevanta penala OBS de vreme ce autorul si-a insusit rezolutia intelectuala, rezulta ca nu mai poate fi vorba despre o instigare. Dar, intrucat un asfel de act are efect de intarire a rezolutiei infractionale deja luate, rezulta un act de complicitate morala. 75. In cazul paznicului unei intreprinderi, care afla ca se va comite un furt in timpul serviciului sau, dar nu face nimic pentru a-l impiedica, suntem in prezenta : a. complicitatii negative b. complicitatii materiale omisive

c.

unei infractiuni de favorizare a infractorului

OBS a nu se confunda (a) la complicitatea negativa nu exista o obligatie a celui care asista la savarsirea infractiunii sa si intervina exemplu un martor aflat accidental la locul furtului nu are chef sa se complice, asa ca nu intervine sa impiedice furtul legea nu il obliga nici sa intervina, nici sa nu intervina (b) paznicul are obligatia legala de a pazi bunurile prin neindeplinirea acestei obligatii, el devine complice la furt (c) paznicul a aflat de furt inainte ca furtul sa se produca nu se pune problema favorizarii infractorului 76. X, actionand insidios, strecoara in mintea lui Y banuieli false despre o presupusa relatie amoroasa intre sotia lui Y si Z, dorind moartea lui Z. In cazul in care Z este ucis de sotul gelos, fapta lui X reprezinta : a. o instigare la infractiunea de omor b. o complicitate la infractiunea de omor c. un coautorat la infractiunea de omor OBS (a) este o instigare ascunsa sau insidioasa la infractiunea de omor

(b) actele fiind de inoculare a unei idei apte sa nasca rezolutia infractionala in mintea lui Y, rezulta ca sunt acte de instigare, acte de determinare (c) ca sa fie coautorat, ar fi trebuit ca intre X si Y sa existe o legatura subiectiva in ceea ce priveste uciderea lui Z. Or, X a actionat insidios, ascuns, si nu si-a tradat faptul ca dorea moartea lui Z. 77. Fapta inculpatilor care, fara a sti unul de altul, au actionat din acelasi mobil pentru a ucide victima, rezultat care s-a si produs : a. constituie coautorat la infractiunea de omor b. atrage raspunderea fiecaruia in calitate de autor unic la o infractiune distincta de omor c. atrage raspunderea fiecaruia in calitate de autor unic la o infractiune distincta de omor si complice la infractiunile comise de ceilalti OBS (a) nu exista legatura subiectiva intre inculpati nu exista coautorat intre ei (b) acte de executare, fara legatura subiectiva intre inculpati autori (c) de vreme ce fiecare a actionat pentru el, inseamna ca nu se pune problema unor acte de complicitate

78. In cazul persoanei care ajuta cu intentie indirecta la comiterea cu intentie directa a unui omor de catre o alta persoana : a. se retine o complicitate la infractiunea de omor b. nu se retine complicitatea, deoarece nu a actionat cu intentie directa c. se va retine participatia improprie OBS (a), (b) actele de complicitate pot fi savarsite cu intentie directa sau cu intentie indirecta (c) este o forma de participatie proprie o Pproprie = Iautor + Icomplice o Pproprie = Iautor + Iinstigator o Pimproprie = Icomplice + Cautor o Pimproprie = Iinstigator + Cautor o Pimproprie = Icomplice + Fvautor o Pimproprie = Iinstigator + Fvautor 79. Persoana care comite atat acte de instigare, cat si de complicitate : a. raspunde penal pentru complicitate, deoarece aceasta este mai grava decat instigarea b. raspunde pentru doua infractiuni, aflate in concurs

c. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de legepentru autor OBS (a),(b) absorbtie instigarea absoarbe complicitatea (c) se retine doar instigarea se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor (art.27,Cpen) 80. In cazul persoanei care contribuie cu acte de ajutor la savarsirea unui furt de catre X si cu acte de instigare la comiterea unui omor de catre Y, suntem in prezenta : a. instigarii la omor, deoarece instigarea absoarbe complicitatea ca forma de participatie penala b. unui concurs de instigari c. unui concurs intre instigare la omor si complicitate la furt OBS Complicitate I1 = Ifurt Instigare I2 = Iomor 81. In dreptul penal roman, in legatura cu sanctionarea legala a participanrilor se aplica sistemul : a. diversificarii b. parificarii

c. diversificarii in caz de instigare si parificarii in caz de complicitate OBS parificare paritate raportare la pedeapsa prevazuta de lege pentru autor diversificare pentru fiecare infractiune, legea prevade pedeapsa corespunzatoare un astfel de sistem este prevazut pentru tentativa care se sanctioneaza diferit de infractiunea fapt consumat 82. In cazul savarsirii unei infractiuni in participatie, instanta de judecata : a. este obligata sa aplice aceeasi pedeapsa pentru toti participantii b. poate aplica o pedeapsa mai mare pentru complice decat pentru autor, in cadrul limitelor legale c. trebuie sa aplice aceeasi pedeapsa pentru fiecare coautor OBS aplicarea pedepselor in caz de coautorat sistemul de sanctionare aplicat sistemul parificarii pedepselor o sistemul parificarii pedepselor nu presupune nici in caz de coautorat aplicarea unei pedepse identice pentru fiecare coautor

o la stabilirea pedepsei concrete, instanta de judecata este obligata sa tina cont de : i. contributia fiecarui coautor la savarsirea infractiunii ii. criteriile generale de individualizare a pedepsei (art.72,Cpen) aplicarea pedepselor in caz de complicitate si instigare art.27,Cpen instigatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savrsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savrsirea infractiunii, precum si de dispozitiile art. 72. o sistemul de sanctionare aplicat sistemul parificarii pedepselor toti participantii vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor o tinand cont de faptul ca, sub raport obiectiv, contributiile participantilor sunt diferite, art.27,Cpen stabileste obligatia expresa a instantei de judecata ca, la stabilirea pedepsei concrete, sa ia in consideratie : i. contributia fiecarui participant la savarsirea infractiunii ii. criteriile generale de individualizare a pedepsei (art.72,Cpen) o desi, in general, contributia complicelui la savarsirea infractiunii este mai mica decat cea a autorului sau a instigatorului, aceasta nu

justifica un tratament penal mai bland pentru complice, intrucat, in realitate, se pot ivi situatii in care activitatea complicelui este deosebit de periculoasa. De ex, infractorul minor si victima erau neinarmati si se loveau cu pumnii, timp in care complicele prezent la aceasta scena, fara o intelegere anterioara, ii strecoara in mana minorului un cutit, cu care acesta ucide victima. 83. In cazul in care o infractiune comisa in participatie este sanctionata alternativ cu inchisoare si amenda, instanta de judecata poate : a. poate sa fixeze pedeapsa inchisorii pentru autor sic ea a amenzii pentru ceilalti participanti b. nu poate sa stabileasca pedeapsa amenzii pentru autor sic ea a inchisorii pentru ceilalti participanti c. sa stabileasca pedeapsa amenzii pentru toti participantii OBS a nu se confunda sistemul parificarii presupune raportarea la pedeapsa prevazuta de lege pentru autor, iar nu la pedeapsa efectiv aplicata autorului art.27,Cpen Instigatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savrsita cu

intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. prin urmare, aceasta nu inseamna ca autorul trebuie de plano sa primeasca pedeapsa cea mai mare sau cea mai grea 84. Instigatorul si complicele nu vor fi sanctionati cu o pedeapsa daca : a. autorul infractiunii este un minor care nu raspunde penal b. autorul a comis fapta din culpa, iar norma incrimineaza doar comiterea cu intentie c. fapta autorului nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni OBS (a) este chiar agravanta art.75,Cpen (b) aplicarea pedepselor in caz de participatie improprie o modalitatea intentie si culpa sistemul de sanctionare este sistemul diversificarii pedepselor : i. instigatorul si complicele vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie ii. autorul va fi sanctionat cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savarsita din culpa iii. autorul nu va fi sanctionat atunci cand fapta savarsita din culpa nu este incriminata

o modalitatea intentie si lipsa de vinovatie i. instigatorul si complicele vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie ii. autorul nu va fi tras la raspundere penala, intrucat lipseste temeiul acesteia, anume savarsirea unei infractiuni (art.17,alin.2,Cpen)

85. Constituie circumstanta personala subiectiva : a. calitatea speciala a subiectului pasiv b. recunoasterea faptei de catre inculpat c. savarsirea faptei de catre doua sau mai multe personae impreuna OBS circumstante personale o subiective o vizeaza pozitia psihica, subiectiva fata de savarsirea faptei o nu se rasfrang niciodata asupra celorlalti participanti o de individualizare exemplu calitatea de gestionar, antecedenta penala o circumstantele de individualizare pot intra in continutul legal al infractiunii

o in acest caz, ele isi pierd calitatea de circumstante personale, devenind element constitutiv al infractiunii o in consecinta, ele se vor rasfrange asupra participantilor, in masura in care le-au cunoscut sau le-au prevazut 86. Constituie circumstanta personala de individualizare : a. calitatea speciala a subiectului activ b. locul comiterii infractiunii c. calitatea de recidivist a autorului 87. Sunt circumstante personale subiective : a. pozitia psihica a autorului in relatie cu comiterea infractiunii b. calitatea de gestionar a autorului unei delapidari c. mobilul infractional OBS (b) circumstanta personala de individualizare 88. Daca A instiga pe B la comiterea infractiunii de talharie, iar acesta comite doar un furt, A va raspunde pentru : a. instigare la infractiunea de talharie b. instigare la infractiunea de furt c. nstigare neurmata de executare la infractiunea de talharie

OBS savarsirea de catre autor doar partial a infractiunii la care a fost instigat sau sprijinit, are ca effect atragerea raspunderii penalr a instigatorului respective a complicelui doar pentru fapta efectiv comisa 89. Daca X il determina pe Y sa comita un omor asupra lui Z, dar Y comite in fapt o talharie asupra acestuia, X va raspunde pentru : a. instigare la infractiunea de talharie b. instigare la infractiunea de omor, potrivit regimului sanctionator al participatiei penale c. instigare neurmata de executare OBS (a) nu exista acte de determinare la savarsirea infractiunii de talharie (b) atata timp cat Y a comis o alta fapta la care a fost determinat, rezulta ca nu se realizeaza conditiile participatiei penale (c) fapta la care a instigat este o fapta prevazuta de legea penala pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 2 ani instigatorul raspunde pentru o infractiune distincta INE 90. X accepta sa acorde ajutor pentru comiterea unei infractiuni de furt in dauna lui

Y, dar, in fapt, ceilalti participanti comit o talharie in dauna acestei persoane. X va raspunde pentru : a. complicitate la talharie, daca a prevazut planul celorlalti participanti b. complicitate la furt, daca nu a prevazut planul celorlalti participanti c. complicitate la talharie, daca putea sa prevada intentia celorlalti participanti OBS ci circumstanta care se refera la fapta comiterea unei infractiuni mai grave decat cea pentru care X a acceptat initial sad ea ajutor = circumstanta reala Circumstantele privitoare la fapta se rasfrng asupra participantilor, numai n masura n care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut. (c) legea nu se refera la existenta unei simple posibilitati de prevedere, ci la faptul concret ca au prevazut sau nu circumstanta 91. Persoana care, fara a avea calitatea de functionar, sustrage alaturi de un gestionar mai multe bunuri din unitatea la care activa acesta din urma, va urma sa raspunda penal : a. pentru complicitate materiala la infractiunea de delapidare b. ca autor la infractiunea de delapidare c. ca autor la infractiunea de furt

OBS atentie sustrage alaturi de un gestionar, iar nu impreuna cu un gestionar (a) ? neclaritatea mea (b) nu, neavand calitatea ceruta de lege 92. Complicele nu se pedepseste, daca : a. s-a desistat in timp ce autorul comitea actul de executare b. a impiedicat consumarea faptei c. a reparat, dupa consumarea faptei, prejudiciul cauzat de autor OBS (a) capcana desistarea presupune un inceput de act de executare, or, complicele nu face acte de executare (b) Participantul nu se pedepseste daca n cursul executarii, dar nainte de descoperirea faptei, mpiedica consumarea acesteia. Daca actele savrsite pna n momentul mpiedicarii constituie o alta fapta prevazuta de legea penala, participantului i se aplica pedeapsa pentru aceasta fapta. (c) eventual, poate fi retinuta ca circumstanta judiciara atenuanta art.74,alin.1,lit.b,Cpen mprejurari care pot constitui circumstante atenuante Urmatoarele mprejurari pot fi considerate circumstante atenuante:

o conduita buna a infractorului nainte de savrsirea infractiunii; o staruinta depusa de infractor pentru a nlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita; o atitudinea infractorului dupa savrsirea infractiunii, rezultnd din prezentarea sa n fata autoritatii, comportarea sincera n cursul procesului, nlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor. mprejurarile enumerate n prezentul articol au caracter exemplificativ 93. Instigatorul si complicele beneficiaza de nepedepsire, daca : a. autorul a comis fapta fara vinovatie b. au impiedicat consumarea infractiunii c. au depus staruinte pentru inlaturarea urmarilor faptei, dupa comiterea acesteia OBS (a) participatie improprie modalitatea intentie cu lipsa de vinovatie (c) circumstanta atenuanta judiciara (art.74,lit.c,Cpen) 94. In cazul in care complicele impiedica consumarea faptei : a. ceilalti participanti vor raspunde pentru tentativa

b. instigatorul va raspunde cu pedeapsa proprie, fiind un caz de instigare neurmata de executare c. va fi un caz de participatie improprie OBS complicele impiedica consumarea infractiunii existand acte de executare participatie penala, iar nu INE pentru instigator (a) trebuie sa ma gandesc la faptul ca exista actele de executare puse in miscare si doar complicele intervine restul vor raspunde pentru tentativa (b) ramane caz de participatie de vreme ce autorul face acte de executare impotriva carora va intervene complicele (c) este un caz de participatie, nu neaparat improprie 95. Impiedicarea savarsirii faptei de catre participant, este : a. cauza de nepedepsire b. cauza justificativa c. circumstanta reala OBS impiedicarea consumarii infractiunii de catre participant aceasta cauza de impunitate are in vedere nepedepsirea participantului pentru tentativa realizata pana in momentul interventiei lui,

interventie care a impiedicat consumarea infractiunii daca infractiunea a fost savarsita de un singur autor, iar acesta a impiedicat consumarea infractiunii : autorul nu raspunde penal complicele sau nu raspunde penal instigatorul raspunde penal pentru instigarea neurmata de executare (art.29,alin.1,Cpen) daca infractiunea este savarsita in coautorat, dar numai unul (unii) dintre autori a impiedicat consumarea infractiunii : de aceasta cauza de impunitate beneficiaza numai acel (acei) autor. ceilalti participanti (restul autorilor, instigatorii si complicii) raspund penal pentru tentativa infractiunea respectiva daca instigatorul a impiedicat consumarea infractiunii : instigatorul beneficiaza de cauza de impunitate, in calitatea sa de participant instigatorul va raspunde insa pentru infractiunea distincta instigarea neurmata de executare (art.29,alin.1,Cpen) ceilalti participanti vor raspunde pentru tentativa la infractiunea respectiva daca complicele a impiedicat consumarea infractiunii :

complicele va beneficia de cauza de impunitate ceilalti participanti (autorul, coautorii, instigatorii) vor raspunde pentru tentativa la infractiunea respectiva daca tentativa realizata nu este pedepsibila : autorul, coautorii si complicii nu raspund penal instigatorul va raspunde insa pentru infractiunea distincta instigarea nreurmata de executare (art.29,alin.1,Cpen) 96. In cazul in care un complice se desista de la savarsirea faptei: a. el nu va mai fi sanctionat b. desistarea nu il apara de pedeapsa, daca ceilalti au continuat savarsirea c. niciun participant nu mai poate fi sanctionat OBS desistarea nu este posibila in cazul complicelui 97. In cazul in care instigatorul impiedica consumarea faptei : a. el nu va mai fi sanctionat ca participant, dar va raspunde pentru instigare neurmata de executare, daca sunt indeplinite conditiile

b. ceilalti participanti vor urma sa fie trasi la raspundere pentru tentativa c. el nu poate fi sanctionat pentru instigare neurmata de executare OBS atata timp cat exista actele de executare, rezulta ca ceilalti vor raspunde pentru tentativa la infdractiunea respectiva ca participant, instigatorul nu va raspunde, intrucat beneficiaza de impunitate raspunde pentru INE

98. Daca autorul impiedica consumarea faptei, iar actele realizate pana in acel moment nu constituie nicio infractiune : a. el va fi absolvit de orice pedeapsa b. complicele va raspunde pentru tentative la infractiunea respectiva c. instigatorul va raspunde pentru instigare neurmata de executare, daca sunt indeplinite conditiile OBS (b) urmeaza soarta autorului sau 99. In cazul in care un coautor impiedica consumarea faptei : a. el nu va mai fi sanctionat

b. ceilalti coautori vor fi sanctionati pentru tentativa la infractiunea planuita c. complicele nu va fi nici el sanctionat OBS numai acel coauthor beneficiaza de impunitate, in timp ce toti ceilalti vor raspunde pentru tentative la fapta respective in calitate de particiapanti se pastreaza participatia instigatorul nu poate raspunde distinct pentru INE complicele nu mai urmeaza soarta acestui coauthor, de vrenme ce el este complice in raport cu toti coautorii, nu doar cu cel care a impiedicat consumarea infractiunii 100. In caz de participatie improprie : a. tuturor participantilor li se aplica aceeasi pedeapsa b. pedeapsa pentru complice si instigator se aplica in limite reduse la jumatate fata de pedeapsa autorului c. autorul va raspunde pentru o infractiune din culpa sau nu va raspunde penal, iar instigatorul si complicele raspund pentru o infractiune intentionata OBS

(a) exceptie structura participatiei improprii impune sistemul diversificarii pedepsei o Pimproprie = Icomplice + Cautor o Pimproprie = Iinstigator + Cautor o Pimproprie = Icomplice + Fvautor o Pimproprie = Iinstigator + Fvautor se observa ca raspund diversificat o intotdeauna instigatorul si complicele raspund pentru o infractiune intentionata o autorul raspunde pentru o infractiune din culpa sau nu raspunde penal atentie conversele combinatiilor de mai sus nu sunt reglementate in Cpen 101. In caz de participatie improprie : a. niciun participant nu este pedepsit b. autorul raspunde pentru o fapta intentionata, iar instigatorul si complicele pentru o fapta din culpa c. autorul nu raspunde niciodata pentru o fapta savarsita cu intentie OBS vezi mai sus combinatiile nu le inverse nu si convers asa cum se specifica in (b) 102. Exista participatie improprie atunci cand : a. participarea mai multor persoane este ceruta de natura infractiunii

b. autorul actioneaza din culpa, iar complicele cu intentie c. instigatorul actioneaza cu praeterintentie si autorul fata vinovatie OBS participatia improprie = forma de participatie penala (ocazionala) (a) este o participatie naturala (c) nu si prraeterintentie caci aceasta are in structura sa o culpa, iar instigatorul nu actioneaza niciodata din culpa 103. Exista participatie improprie, daca : a. autorul actioneaza din eroare de fapt, iar complicele il ajuta cu intentie b. in cazul in care autorul este un iresponsabil, iar instigatorul il determina cu intentie c. unii dintre participanti sunt majori, iar altii sunt minori care raspund penal OBS (a) eroare de fapt (art.51,Cpen) cauza care inlatura caracterul penal al faptei pe temeiul lipsei de vinovatie o Pimproprie = Icomplice + Fvautor (b) iresponsabilitatea (art.48,Cpenal) cauza care inlatura caracterul penal al faptei pe temeiul lipsei de vinovatie

o Pimproprie = Iinstigator + Fvautor (c) se putea pune problema participatiei improprii in cazul in care minorii nu raspundeau penal 104. Exista participatie improprie, daca : a. in cazul in care complicele ajuta un somnambul sa isi ucida colegul de camera b. instigatorul determin un minor n vrst de 12 ani s sustrag un bun c. toti participantii actioneaza din culpa OBS (a) iresponsabilitatea (art.48,Cpenal) cauza care inlatura caracterul penal al faptei pe temeiul lipsei de vinovatie o Pimproprie = Icomplice + Fvautor (b) iresponsabilitatea (art.48,Cpenal) cauza care inlatura caracterul penal al faptei pe temeiul lipsei de vinovatie o Pimproprie = Iinstigator + Fvautor (c) nu exista o astfel de forma de complicitate 105. In cazul participatiei improprii : a. forma de vinovatie a participantilor este eterogena b. mobilul fiecarui participant poate diferi de cel al celorlalti participanti c. toti participantii actioneaza cu intentie

106. Participatia este proprie atunci cand : a. toti participantii sunt majori, responsabili si actioneaza cu intentie b. toti participantii sunt majori, responsabili si actioneaza din culpa c. autorul actioneaza cu intentie, iar instigatorul si complicele actioneaza din culpa OBS (c) nu conversa combinatiilor date mai sus