TITLUL I Contractul de vanzare-cumparare

Capitolul I Notiuni generale, definitia si caracterele juridice ale contractului de vanzarecumparare Sectiunea I Notiuni generale Vanzarea-cumpararea isi are originea in schimb (in troc). La inceputurile societatii omenesti in lipsa unei monede de schimb, care sa fie in acelasi timp si masura a alorii de schimb, pentru a-si satisface ne oile e!istentiale, oamenii tranzactionau si isi schimbau produsele muncii lor intre ei. " data cu dez oltarea si di ersificarea productiei, si pe cale de consecinta a cresterii olumului schimburilor si a arietatii lor, s-a impus necesitatea unui obiect unic ca masura a alorii si obiect de schimb banul. O data cu aparitia banului a aparut si vanzarea, care consta in schimbul unui obiect contra unui pret stabilit in bani. Vanzatorul va instraina bunul, iar cumparatorul va plati pretul. Vanzarea-cumpararea de ine cel mai raspandit si uzual contract pentru satisfacerea ne oilor economice ale omului. #odul ci il consacra anzarii-cumpararii peste $%% de articole (art. $&'%-$(&)). *entionam ca modalitati ale anzarii sunt reglementate si in acte normati e speciale. Sectiunea a II-a Definitia vanzarii Vanzarea este definita de art. 1 !" C.civ., ca fiind #contractul prin care vanzatorul transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga sa-l plateasca. $oate fi, de asemenea, transmis prin vanzare un dezmembramant al dreptului de proprietate sau orice alt drept%. Transmiterea dreptului de proprietate nu este de esenta, ci numai de natura contractului de anzare-cumparare. +in te!tul legal citat rezulta ca prin acest contract se pot transmite si alte drepturi reale, cum ar fi nuda proprietate, uzufructul, superficia, dezmembraminte ale dreptului de proprietate sau ,orice alt drept-. &ai mult, legiuitorul dispune ca #'ispozitiile privind obligatiile vanzatorului se aplica, in mod corespunzator, obligatiilor instrainatorului in cazul oricarui alt contract avand ca efect transmiterea unui drept daca din reglementarile aplicabile acelui contract sau din cele referitoare la obligatii in general nu rezulta altfel (art. 1 !1 C.civ.).$
1

.rof.uni .dr. +umitru #. /lorescu, Contractele speciale, 0dit. Titu *aiorescu, 1ucure2ti, )%%&, p. (-'(3 .rof.uni . /rancisc +ea4, Tratat de drept civil, edi5ia a II-a, Contracte speciale, ol. $, p. $6-$7(3 #. 8amangiu, I. 9osetti-1:l:nescu, ;l. 1aicoianu, Tratat de drept civil, ol. ), 0dit. ;ll nr. $6')-$76<, p. '7(-'(%3 #amelia Toader, Drept civil. Contracte speciale, 0dit. ;ll 1ec4, 1ucure2ti, )%%6, p. <-=(3 +r. 0ugeniu >afta-9omano, Contracte civile, 0dit. .olirom, $<<<, p. $(-'<3 +r. 9adu I. *otica 2i /lorin *otiu, Contractul de vnzarecumprare, 0dit. Lumina-Le!, )%%$, p. (-$).

In practica ?udiciara s-a decis constant ca poate fi anduta doar ,nuda proprietate@, anzatorul rezer andu-si dreptul de uzufruct. La fel cesiunea de creanta este asimilata de practica ?udiciara cu o anzare a creantei. .ot fi de asemenea andute drepturile de autor sau de in entator, si chiar drepturile asupra unei uni ersalitati care contine atat drepturi, cat si datorii (de e!emplu, anzarea unei mosteniri). Vanzarea este deci contractul civil in temeiul caruia opereaza transmiterea dreptului de proprietate sau a unui alt drept, real ori de creanta, de la vanzator la cumparator, cu #obligatia pentru cel din urma de a plati primului o suma de bani drept pret%. Au pot forma insa obiect al contractului de anzare-cumparare drepturile personale nepatrimoniale sau cele patrimoniale care au un caracter strict personal, cum suntB dreptul la intretinere, dreptul la pensie etc. Sectiunea a III-a Caractere juridice Vanzarea-cumpararea este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, consensual si translativ de proprietate. l. contract sinalagmatic, intrucat da nastere la obligatii reciproce intre partile contractante3 Vanzarea-cumpararea are efecte specifice contractelor sinalagmaticeB e!ceptia de nee!ecutare3 rezolutiunea pentru nee!ecutarea obligatiei de catre una din parti3 riscul contractului. ). contract cu titlu oneros, fiecare parte urmarind primirea unui echi alent in schimbul prestatiei sale3 Vanzatorul urmareste primirea pretului ca un echi alent al transmiterii bunului, iar cumparatorul urmareste primirea proprietatii bunului in schimbul pretului. 6. contract comutativ, intrucat e!istenta si intinderea obligatiilor reciproce sunt stabilite si cunoscute de fiecare dintre parti in momentul incheierii contractului si nu depind de un e eniment iitor si incert, ca in cazul contractelor aleatorii3 7. in principiu un contract consensual, care se incheie prin simplul acord de ointa al partilor3 Vanzarea-cumpararea nu este nici contract solemn, si nici contract real (nefiind necesara predarea bunului pentru incheierea contractului). 0!ista insa si e!ceptii. ;stfel, in materie de anzare de imobile, stramutarea proprietatii de la anzator la cumparator este supusa dispozitiilor de carte funciara (art. $&(& #.ci .), iar art. =(( #.ci . dispune ca ,+repturile reale imobiliare inscrise in cartea funciara sunt drepturi tabulare. 0le se dobandesc, modifica si sting numai cu respectarea regulilor de carte funciara..rin imobil in sensul cartii funciare se intelege una sau mai multe parcele de teren alaturate, indiferent de categoria de folosinta, cu sau fara constructii apartinand aceluias proprietar, situate pe teritoriul unei unitati administrati e teritoriale si care sunt identificate printr-un numar cadastral unic (art. =(& alin. (6) #.ci .). +e asemenea, in cazurile anume pre azute de lege, anzarea nu poate fi opusa tertilor decat dupa indeplinirea, formalitatilor de publicitate respecti e (art. $&(' #.ci .). /orma autentica nu este ceruta ca o conditie ad validitatem pentru anzarile constructiilor sau ale autoturismelor. #u pri ire la acestea din urma, radierea si inmatricularea se face in conditiile 8.C. nr. &$%D$<<) pri ind cartea de identitate a ehiculului, pe baza contractului-tip de anzare-cumparare incheiat la organele de politie, si nu la notarul public. '. contract translativ de proprietate

0fectul translati de proprietate se produce din momentul realizarii acordului de ointa (solo consensus). *rt. 1 +, C.civ. prevede in acest sens ca #Cu e-ceptia cazurilor prevazute de lege ori daca din vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta, de drept cumparatorului din momentul incheierii contractului, chiar daca bunul nu a fost predat ori pretul nu a fost platit inca. #'repturile reale se constituie si se transmit prin acordul de vointe al partilor, chiar daca bunurile nu au fost predate, daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate ori prin individualizarea bunurilor, daca acordul poarta asupra unor bunuri de gen. (art. 1/+0 alin. (1) C.civ.). /ructele bunului sau dreptului transmis se cu in dobanditorului de la data transferului proprietatii bunului ori, dupa caz, a cesiunii dreptului, afara de cazul in care prin lege sau prin ointa partilor se dispune altfel. +ispozitiile in materie de carte funciara, precum si dispozitiile speciale referitoare la transferul anumitor categorii de bunuri mobile raman aplicabile. In lipsa de stipulatie contrara, cat timp bunul nu este predat, riscul contractului ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare, chiar daca proprietatea a fost transferata dobanditorului. In cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obligatiei de predare, pierde dreptul la contraprestatie, iar daca a primit-o, este obligat sa o restituie (art. 1/+, alin. (1) C.civ.). Cu toate acestea, creditorul pus in intarziere preia riscul pieirii fortuite a bunului. 1l nu se poate libera chiar daca ar dovedi ca bunul ar fi pierit si daca obligatia de predare ar fi fost e-ecutata la timp. +aca cine a a transmis succfesi catre mai multe persoane proprietatea unui bun mobil, cel care a dobandit cu buna-credinta posesia efecti a a bunului este titular al dreptului, chiar daca titlul sau are data ulterioara. 0ste de buna-credinta donbanditorul care, la data intrarii in posesie, nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca obligatia asumata anterior de instrainator. +aca niciunul dintre dobanditori nu a obtinut posesia efecti a a bunului mobil, a fi preferat cel al carui titlu are data certa anterioara (art. $)(' #.ci .). $rin e-ceptie, transferul imediat al dreptului de proprietate si al riscurilor nu opereaza in urmatoarele situatii2 a) Cand obiectul contractului este un drept real asupra unui imobil tabular. *rt. 33! C.civ. prevede ca2 #4ub rezerva unor dispozitii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara se dobandesc, atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea funciara, pe baza actului sau faptului care a justificat inscrierea. +repturile reale se or pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciara cu consimtamantul titularului dat prin act autentic notarial. ;cest consimtamant nu este necesar daca dreptul se stinge prin implinirea termenului aratat in inscriere ori prin decesul sau, dupa caz, prin incetarea e!istentei ?uridice a titularului, daca acesta era o persoana ?uridica.b) Cand vanzatorul nu este proprietarul bunului in momentul incheierii contractului, ci vinde bunul altuia (art. 1 30 C.civ.). c) Cand obiectul contractului nu este un bun individual determinat, ci un bun de gen, care trebuie individualizat ulterior. In cazul bunurilor de gen, transferul dreptului de proprietate si a riscurilor pieirii fortuite a bunului se produce in momentul indi idualizarii lor. *tunci cand vanzarea are ca obiect bunuri de gen, proprietatea nu se transfera cumparatorului decat dupa individualizarea acestora prin predare, numarare,

cantarire, masurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura bunului prevede art. 1 +3 C.civ. In cazul obligatiilor alternati e, proprietatea si riscurile se transfera in momentul in care cumparatorul face alegerea bunului. >olutia problemei in cazul obligatiilor facultati e este aceeasi ca si in cazul obligatiilor cu obiect unic, cu distinctiile pe care le-am facut mai sus, dupa cum acest obiect este un bun indi idual determinat sau un bun de gen. d) In cazul vanzarii bunurilor viitoare. Lucrul care se inde trebuie sa e!iste in momentul incheierii contractului. 1unul iitor, cum ar fi o recolta iitoare, poate fi andut, dar transferul dreptului de proprietate si al riscurilor a a ea loc, dupa caz, din momentul crearii sale (daca este orba despre un bun indi idual determinat) sau dupa aparitia sau crearea lor, urmata de indi idualizare, in cazul bunurilor de gen iitoare. e) 'aca partile au amanat printr-o clauza speciala transferul dreptului de proprietate pentru un moment ulterior incheierii contractului. *omentul ulterior al transferului dreptului de proprietate, care nu trebuie confundat cu momentul ulterior al predarii bunului dupa incheierea contractului, poate fi determinat printrun termen suspensi sau printr-o conditie suspensi a care amana transferul dreptului de proprietate pana la realizarea ei. Vanzatorul a ramane proprietar pana la realizarea conditiei, care a produce efecte retroacti e. Au mai putin in cazul pieirii fortuite a lucrului, pendente conditione, riscul este suportat de proprietarul sub conditie rezolutorie, adica de anzator3 *rt. 1 3, prevede in sensul celor de mai sus ca #4tipulatia prin care vanzatorul isi rezerva proprietatea bunului pana la plata integrala a pretului este valabila chiar daca bunul a fost predat. *ceasta stipulatie nu poate fi insa opusa tertilor decat dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate cerute de lege, dupa natura bunului.. f) In cazul cumpararii marfurilor intr-o unitate cu autoservire. In acest caz, anzatorul face oferta publica de anzare prin e!punerea marfurilor in acest scop, iar acceptarea cumparatorului are loc in momentul in care el a preluat marfa si a pus-o in cos. #ontractul ar trebui sa fie incheiat in acest moment si nu in momentul platii. Totusi, atat in literatura ?uridica cat si in practica ?udiciara, in ipoteza in care anzarea se face pe pret fi!, ca in cazul magazinului cu autoser ire, contractul se considera incheiat si deci cumparatorul de ine proprietarul marfii, doar din momentul in care a achitat pretul ei la casa. In cazul in care cel care a luat bunul pleaca fara sa plateasca, el sa arseste infractiunea de furt, si nu doar o nee!ecutare de plata a pretului unui contract de anzare-cumparare de?a incheiat. g) in cazul anzarii cu plata pretului in rate si rezer a proprietatii. ;rt. $('' pre ede caB ,;tunci cand, intr-o anzare cu plata pretului in rate, obligatia de plata este garantata cu rezer a dreptului de proprietate, cumparatorul dobandeste dreptul de proprietate la data achitarii ultimei rate din pret3 riscul bunului este insa in sarcina cumparatorului de la momentul predarii acestuia.-

Capitolul II Conditiile de validitate ale contractului de vanzare-cumparare

Contractul de vanzare-cumparare trebuie sa indeplineasca conditiile esentiale generale de validitate ale contractelor prevazute de art. 11+5 alin. (1) C.civ., si anume2 1. capacitatea de a contracta; /. consimtamantul valabil al partilor; 0. un obiect determinat posibil si licit; ,. o cauza valabila a obligatiilor. In masura in care legea prevede o anumita forma a contractului, aceasta trebuie respectata, sub sanctiunea prevazuta de dispozitiile legale aplicabile.

Sectiunea I Consimtamantul valabil al partilor E $. Consimtamantul Contractul se incheie prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezerve a unei oferte de a contractat (art. 113/ alin. (1) C.civ.). 0ste suficient ca partile sa se puna de acord asupra elementelor esentiale ale contractului, chiar daca lasa unele elemente secundare spre a fi con enite ulterior ori incredinteaza determinarea acestora unei alte persoane. +aca partile nu a?ung la un acord asupra elementelor secundare ori persoana careia i-a fost incredintata determinarea lor nu ia o decizie, instanta a dispune, la cererea oricareia dintre parti, completarea contractului, tinand seama, dupa impre?urari, de natura acestuia si de intentia partilor. ;tunci cand, in timpul negocierilor, o parte insista sa se a?unga la un acord asupra unui anumit element sau asupra unei anumite forme, contractul nu se incheie pana nu se a?unge la un acord cu pri ire la acestea. Contractul este deci #acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge intre ele un raport juridic%. #ontractul de anzare-cumparare se incheie, ca orice alt contract, prin acordul de ointa al partilor. .rincipiul libertatii contractuale si al autonomiei de ointa al partilor este e!presia libertatii indi idului de a incheia sau nu un contract in functie de ne oile si interesele sale. +e aceea, in principiu, incheierea oricarui contract este libera. Libertatea contractuala este totusi marginita de normele ordinii publice si de regulile moralei concretizate in anumite restrictii legale sau con entionale ale libertatii de a inde sau cumpara, care pri esc capacitatea persoanei sau obiectul contractului. Libertatea dreptului de dispozitie al proprietarului in limitele legii este inscrisa in #onstitutia 9omaniei care stabileste in art. 7$ alin. $ ca , Dreptul de proprietate precum si creantele asupra statului sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege@. *odul de formare a acordului de ointa, deci al incheierii contractului de anzarecumparare, este cel al incheierii in general a contractelor ci ile. #onsimtamantul trebuie sa e!iste. "ferta si acceptarea trebuie emise in forma ceruta de lege pentru incheierea alabila a contractului (art. $$=( #.ci .) Consimtamantul partilor trebuie sa fie serios, liber si e-primat in cunostinta de cauza (art. 1/", C.civ.).

0ste anulabil contractul incheiat de o persoana, la momentul incheierii acestuia, se afla, fie si numai remelnic, intr-o stare care o punea in neputinta de a-si da seama de urmarile faptei sale. #ontractul incheiat de o persoana pusa ulterior sub interdictie poate fi anulat daca, la momentul cand actul a fost facut, cauzele punerii sub interdictie e!istau si erau indeobste cunoscute (art. $)%' #.ci .).$ #onsimtamantul fiecarei parti trebuie sa fie ne iciat. #onsimtamantul este iciat cand este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin iolenta. +e asemenea, consimtamantul este iciat in caz de leziune. $artea care, la momentul incheierii contractului, se afla intr-o eroare esentiala poate cere anularea acestuia, daca cealalta parte stia sau, dupa caz, trebuia sa stie ca faptul asupra caruia a purtat eroarea era esential pentru incheierea contractului.1 0roarea este esentialaB $. cand poarta asupra naturii sau obiectului contractului3 ). cand poarta asupra identitatii obiectului prestatiei sau asupra unei calitati a acestuia ori asupra unei alte impre?urari considerate esentiale de catre parti in absenta careia contractul nu s-ar fi incheiat3 6. cand poarta asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in absenta careia contractul nu s-ar fi incheiat. 0roarea de drept este esentiala atunci cand pri este o norma ?uridica determinanta, potri it ointei partilor, pentru incheierea contractului. 0roarea care pri este doar simplele moti e ale contractului nu este esentiala, cu e!ceptia cazului in care prin ointa partilor asemenea moti e au fost considerate hotaratoare. .artea care este ictima unei erori nu se poate pre ala de aceasta, contrar e!igentelor bunei-credinte (art. $)$) #.ci .). .artea care este ictima erorii esentiale ramane legata de contractul astfel incheiat, daca cealalta parte este de acord cu e!ecutarea, urmand ca pre ederile contractului sa fie adaptate in mod corespunzator.
1

,#onsim5:mFntul este unul dintre elementele esen5iale ale oric:rui act ?uridic 2i e!prim: oin5a persoanei la Gncheierea actului. Lipsa cu des: Fr2ire a consim5:mFntului face ca actul astfel Gncheiat s: fie sanc5ionat cu nulitate absolut:. Lipsa discern:mFntului Gn e!primarea oin5ei rele : Gns: nu ine!isten5a consim5:mFntului, ci un simplu iciu al acesteia, deoarece, Gn acest caz consim5:mFntul e!ist:. Ae afl:m deci Gn fa5a unui iciu de consim5:mFnt, care nu atrage decFt nulitatea relati : a actului, sanc5iunea nulit:5ii fiind edictat:, de data aceasta, Gn ederea prote?:rii persoanei interesate. >olu5ia se impune cu atFt mai mult, deoarece actele ?uridice Gncheiate personal, chiar de cei pu2i sub interdic5ie pentru cauz: de aliena5ie sau debilitate mintal:, deci pentru lips: de discern:mFnt, nu sunt sanc5ionate cu nulitatea absolut:, ci cu nulitate relati :, de protec5ie.- T.>., >.ci ., dec. nr. $<<=D$<=<, ,+reptul- nr. (D$<<%, p. &&. ,Lipsa discern:mFntului, la Gncheierea contractului de Fnzare-cump:rare, constituie un caz de nulitate relati : iar nu de nulitate absolut: deoarece Gn e!primarea oin5ei nu se rele : ine!isten5a consim5:mFntului, ci un iciu al acesteia. #a urmare, ac5iunea Gn spe5: a Fnz:torului este prescriptibil: Gn termenul de 6 ani. Ter5ul, fa5: de contractul de Fnzare-cump:rare, nu are calitatea procesual: prin in ocarea dreptului la ac5iune oblic:, Gn lipsa unei crean5e certe, lichide 2i e!igibile, care s:-i confere calitatea de creditor al p:r5ii care cere anularea contractului de Fnzare-cump:rare.- I.#.#.H., >ec5ia ci il: 2i de proprietate intelectual:, decizia nr. 6)'' din )$ aprilie )%%', I.#.#.H., Hurispruden5a >ec5iei ci ile pe anul )%%', nr. $7), p. 67'. 1 ,0roarea constituie o cauz: de nulitate atunci cFnd pri e2te substan5a obiectului, adic: acele calit:5i ale obiectului con en5iei pe care p:r5ile contractante le-au a ut Gn edere 2i care au ser it drept moti determinant pentru formarea acordului de oin5:, Gn sensul c:, Gn lipsa lor, nu ar fi contractat. .rin urmare, dac: p:r5ile au a ut Gn edere asemenea calit:5i ale obiectului comunicFndu-2i-le cu prile?ul Gncheierii con en5iei 2i c:zFnd de acord asupra lor, constatarea ulterioar: a lipsei lor a fi de natur: a Gndrept:5i partea aflat: Gn eroare s: solicite anularea con en5iei 2i restabilirea situa5iei anterioare. In cazul cFnd s-a stipulat drept element esen5ial e!isten5a unei atare calit:5i a obiectului contractului, acest element trebuie interpretat Gn semnifica5ia sa tehnico-2tiin5ific: (Gn spe5: urma s: se stabileasc: ce trebuie s: se Gn5eleag: prin ,plac: Gntreag: de bronz- la o pianin:, de e!isten5a c:reia fusese condi5ionat: Gncheierea contractului).- T.>., col.ci ., +ec. nr. $D$<&(, 99+ nr. 'D$<&(, p. $&(.

#onsimtamantul este iciat prin dol atunci cand partea s-a aflat intr-o eroare pro ocata de manoperele frauduloase ale celeilalte parti ori cand aceasta din urma a omis, in mod fraudulos, sa-l informeze pe contractant asupra unor impre?urari pe care se cu enea sa i le dez aluie. $artea al carei consimtamant a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului, chiar daca eroarea in care s-a aflat nu a fost esentiala. #ontractul este anulabil si atunci cand dolul emana de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte parti. +olul nu se presupune (art. $)$7 #.ci .).) $oate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse, fara drept, de cealalta parte sau de un tert. 0!ista iolenta cand temerea insuflata este de asa natura incat partea amenintata putea sa creada, dupa impre?urari, ca, in lipsa consimtamantului sau, iata, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi e!puse unui pericol gra si iminent.$ Violenta poate atrage anularea contractului si atunci cand este indreptata impotri a unei persoane apropiate, precum sotul, sotia, ascendentii ori descendentii partii al carei consimtamant a fost iciat. In toate cazurile, e!istenta iolentei se apreciaza tinand seama de arsta, starea sociala, sanatatea si caracterul celui asupra caruia s-a e!ercitat iolenta, precum si de orice alta impre?urare ce a putut influenta starea acestuia la momentul incheierii contractului.
2

,;ctul fraudulos de Gnstr:inare, s: Fr2it Gn scopul sustragerii bunului de la confiscare este anulabil chiar dac: a fost f:cut Gnainte de Gnceperea urm:ririi penale, dar dup: s: Fr2irea faptei care a dus la condamnarea f:ptuitorului 2i la obligarea lui la plata de desp:gubiri ci ile. In cazul actului cu titlu oneros, pentru anularea lui, pe lFng: frauda Gnstr:in:torului, mai este necesar: 2i participarea ter5ului dobFnditor la fraud:. 0ste de principiu c: actul s: Fr2it Gn ederea realiz:rii unei fraude nu poate produce efectul urm:rit prin el. +e aceea, un asemenea act trebuie in alidat prin anularea lui. In cazul s: Fr2irii unei fapte penale, f:ptuitorul r:spunde cu bunurile sale pentru plata desp:gubirilor ci ile cu care se acoper: pre?udiciul comis prin infrac5iune. 9:spunderea penal: 2i ci il: a f:ptuitorului ia na2tere Gn momentul comiterii faptei penale, iar nu la data Gnceperii urm:ririi penale sau a pronun5:rii hot:rFrii de condamnare, alabilitatea actelor de Gnstr:inare f:cute de f:ptuitor trebuind s: fie e!aminat: deci Gn raport cu data s: Fr2irii faptei penale. T.s., decizia de Gndrumare $'D$<&), #ulegere de decizii de Gndrumare ale plenului T.>., $<')-$<=%, p.)=-6$. 1 Violen5a, ca iciu de consim5:mFnt, poate fi nu numai fizic:, ci 2i moral:, prin amenin5area, nelegitim:, cu un r:u, sub imperiul c:reia o persoan: 2i-a dat consim5:mFntul la Gncheierea contractului de Fnzare-cump:rare. Violen5a constituie un iciu de consim5:mFnt chiar dac: este e!ercitat: de o alt: persoan: decFt aceea Gn folosul c:reia s-a f:cut contractul. In cazul Gn care hot:rFrea de a Gncheia un act ?uridic este luat: sub imperiul unei constrFngeri, consim5:mFntul nu poate fi considerat con2tient 2i liber, nefiind alabil 2i, ca urmare, nu poate s: produc: efecte ?uridice. #odul ci il pre ede c: consim5:mFntul nu este alabil, printre altele, atunci cFnd este smuls prin iolen5:. Violen5a const: Gn faptul de a insufla unei persoane, prin amenin5area cu un r:u, o temere sub imperiul c:reia ea G2i d: consim5:mFntul la Gncheierea actului ?uridic. Victima iolen5ei este con2tient: c: nu ar trebui s: Gncheie actul ?uridic, dar prefer: s: o fac: pentru a nu i se pricinui un r:u. Temerea, adic: starea psihologic: insuflat: autorului actului de constrFngere e!ercitat: asupra sa, trebuie s: prezinte o anumit: gra itate pentru a icia consim5:mFntul. +e asemenea, iolen5a trebuie s: fi determinat consim5:mFntul 2i s: fie nelegitim:. Intre temerea inspirat: prin iolen5: 2i actul de iolen5: trebuie s: e!iste o strFns: leg:tur:, Gn sensul c:, f:r: presiunea .psihic: e!ercitat: asupra sa, partea Gn cauz: nu ar fi consim5it la Gncheierea actului. ;precierea trebuie f:cut: Gn concret, Gn raport cu persoana ictimei 2i cu Gmpre?ur:rile Gn care s-a Gncheiat actul ?uridic. In raport cu aceste principii, urmeaz: a se constata, Gn spe5:, fat: de probele depuse la dosar, cele dou: instan5e au fost Gndrept:5ite s: re5in: c: 1./., autorul reclamantei, cu oin5a sl:bit: de boal: 2i b:trFne5e, sub imperiul constrFngerii morale e!ercitate asupra sa de c:tre cele dou: pFrFte, a Gncheiat cu acestea un contract de Fnzarecump:rare. In spe5:, rezult: Gn mod e ident c: toate mi?loacele de care s-au folosit pFrFtele 2i anume t:inuirea diagnosticului, izolarea total: a bolna ului, neinternarea lui Gn spital Gn ederea aplic:rii unui tratament de specialitate, supra egherea 2i aplicarea tratamentului de un cadru medical cu preg:tire medie, Gncheierea actului Gn momentul Gn care boala 2i b:trFne5ea G2i puseser: de?a amprenta asupra oin5ei Fnz:torului, au fost de natur: a icia consim5:mFntul acestuia, prin constrFngerea moral:, la Gncheierea contractului de Fnzare-cump:rare.#.>.H., >ec5. ci il:, +ecizia nr. )%%D$<<6, 1uletinul Hurispruden5ei, $<<6, p. 6)-6(.

Constituie violenta si temerea insuflata de e-ercitiul unui drept sau de amenintarea cu e-ercitiul unui drept facuta cu scopul de a obtine avantaje in mod vadit e-cesive. Contractul incheiat de o parte aflata in stare de necesitate nu poate fi anulat decat daca cealalta parte a profitat de aceasta imprejurare. 1-ista leziune atunci cand una dintre parti, profitand de starea de nevoie, de lipsa de e-perienta ori de lipsa de cunostinte a celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie de o valoare considerabil mai mare, la data incheierii contractului, decat valoarea propriei prestatii (art. 1//1 alin. (1) C.civ.). 0!istenta leziunii se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului. Leziunea poate e!ista si atunci cand minorul isi asuma o obligatie e!cesi a prin raportare la starea sa patrimoniala, la a anta?ele pe care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor. .artea al carei consimtamant a fost iciat prin leziune poate cere, la alegerea sa, anularea contractului sau reducerea obligatiilor sale cu aloarea daunelor-interese la care ar fi indreptatita. Cu e-ceptia cazului minorului, actiunea in anulare este admisibila numai daca leziunea depaseste jumatate din valoarea pe care o avea, la momentul incheierii contractului, prestatia promisa sau e-ecutata de partea lezata. 'isproportia trebuie sa subziste pana la data cererii de anulare. In toate cazurile, instanta poate sa mentina contractul daca cealalta parte ofera, in mod echitabil, o reducere a propriei creante sau, dupa caz, o ma?orare a propriei obligatii. 'reptul la actiunea in anularea sau reducerea obligatiilor pentru leziune se prescrie in termen de doi ani de la data incheierii contractului. Nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii tranzactia, precum si alte contracte anume prevazute de lege (art. 1//, C.civ.). E ). Promisiunea unilaterala de vanzare sau promisiunea unilaterala de cumparare $romisiunea de vanzare este un contract care consta in promisiunea proprietarului bunului de a-l vinde unui eventual cumparator, care isi rezerva facultatea de a-si manifesta ulterior, de regula inauntrul unui termen, consimtamantul de a-l cumpara. $romisiunea de vanzare este un contract unilateral care creeaza obligatii numai pentru una dintre parti, si anume pentru promitent. $romisiunea de a contracta trebuie sa contina toate acele clauze ale contractului promis, in lipsa carora partile nu ar putea e-ecuta promisiunea (art. 1/+5 C.civ.). In caz de nee!ecutare a promisiunii beneficiarul are dreptul la daune-interese. +aca promitentul refuza sa incheie contractul promis, instanta, la cererea partii care si-a indeplinit propriile obligatii, poate sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract, atunci cand natura contractului o permite, iar cerintele legii pentru aliditatea acestuia sunt indeplinite. ;ceste pre ederi nu sunt aplicabile in cazul promisiunii de a incheia un contract real, daca prin lege nu se pre ede altfel. #on entia prin care partile se obliga sa negocieze in ederea incheierii sau modificarii unui contract nu constituie promisiune de a contracta. 'aca in schimbul dreptului de optiune (de a cumpara sau nu) care i se creeaza, beneficiarul promisiunii se obliga la plata unui pret, promisiunea unilaterala de vanzare va deveni un contract sinalagmatic, dar nu se va transforma intr-o promisiune bilaterala de vanzare-cumparare. In lipsa de stipulatie contrara, sumele platite in temeiul unei promisiuni de anzare reprezinta un a ans din pretul con enit. .romitentul este tinut la e!ecutarea obligatiei in termenul stipulat in antecontract.

$romisiunea unilaterala poate fi asumata si de cumparator care poate face o promisiune unilaterala de cumparare. In cazul promisiunii unilaterale de cumparare a unui bun individual determinat, daca mai inainte ca promisiuni sa fi fost e-ecutata, creditorul sau instraineaza bunul ori constituie un drept real asupra acestuia, obligatia promitentului se considera stinsa. #and una dintre partile unei promisiuni unilaterale de anzare sau de cumparare, dupa caz, refuza din moti e care ii sunt imputabile sa incheie contractul promis, cealalta parte poate cere pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract, daca toate celelalte conditii de aliditate sunt indeplinite. +reptul la actiune se prescrie in termen de & luni de la data la care contractul trebuia incheiat. +o ada promisiunii unilaterale de anzare sau respecti , de cumparare, se face in conditiile generale de proba, chiar daca obiectul ei ar fi incheierea unui contract de anzarecumparare solemn. E 6. Promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare $romisiunea bilaterala de vanzare-cumparare este antecontractul in care ambele parti se obliga sa incheie in viitor, pe un pret stabilit, contractul de vanzare-cumparare. In cadrul antecontractului, partile se inteleg atat asupra lucrului, cat si asupra pretului, dar isi asuma obligatia de a incheia contractul de anzare-cumparare in iitor.$
1

,.entru ca o promisiune bilateral: de Fnzare-cump:rare a unui imobil s:-2i produc: efectele ?uridice specifice este necesar ca pre5ul s: fie stabilit Gn bani, determinat ori, cel pu5in, determinabil, precum 2i serios. "r, Gn spe5:, nu este indicat pre5ul Gn nici un mod, ci Gn actul Gncheiat de p:r5i se men5ioneaz: doar cuantumul acontului pl:tit Fnz:torului de c:tre cump:r:tor. .e cale de consecin5:, actul Gn litigiu, denumit de p:r5i ,chitan5:-, Gncheiat la )6 martie $<<$, nu poate fi legal considerat drept un antecontract (o promisiune) de Fnzare-cump:rare imobiliar:, care s: aib: efectele specifice pre :zute Gn legisla5ia ci il: romFn:.- Trib.Hud. >ibiu, decizia ci il: nr. '%7 din $7.%'.$<<), ,+reptul nr. $ din $<<6, p. ($. ,+ac: la data cFnd s-a Gntocmit antecontractul, pre5ul a fost pl:tit integral, conform con en5iei, iar cump:r:torul a intrat Gn posesia imobilului f:r: ca p:r5ile s: se prezinte la notariat pentru autentificarea actului, Fnz:torul nu este Gndrept:5it s: solicite plata unei diferen5e de pre5 pe moti c: elementele de apreciere a pre5ului s-au schimbat, fiind altele decFt acelea a ute Gn edere la Gntocmirea Gnscrisului. In spe5:, prima instan5: admi5Fnd ac5iunea a constatat c: Gntre reclamant, Gn calitate de cump:r:tor 2i pFrFt. Gn calitate de Fnz:tor a inter enit un atare antecontract 2i a dispus ca hot:rFrea pronun5at: s: 5in: loc de act autentic de Fnzare-cump:rare. In recursul declarat de pFrFt s-a sus5inut c: ac5iunea reclamantului nu trebuia s: fie admis:, precum 2i c: sentin5a consfin5e2te o inechitate flagrant: referitoare la pre5ul pl:tit. >olu5ia pronun5at: a fost Gns: men5inut: cu moti area c: Gn5elegerea inter enit: Gntre p:r5i reprezint: oin5a lor, iar faptul c: pre5ul actual este diferit de cel achitat la data cFnd a fost Gntocmit Gnscrisul, nu are nici o rele an5: deoarece 2i aloarea monedei la remea respecti : era alta.- Trib.mun. 1ucure2ti, sec5. a III-a ci ., decizia nr. 7$'D$<<$, #ulegere de practic: ?udiciar: ci il: pe anul $<<$, p. (6. ,+eterminarea pre5ului Gntr-o Fnzare este deci un element esen5ial al contractului3 el trebuie s: fie determinat de p:r5i 2i s: rezulte din cuprinsul actului respecti . +e aceea, Fnzarea nu este perfect: decFt dup: ce pre5ul a fost determinat, astfel c:, Gn lips: de pre5, nu e!ist: Fnzare. In spe5:, Gnscrisul depus, denumit ,chitan5:-, nu con5ine pre5ul Fnz:rii, ci numai suma ce s-a pl:tit ca parte din pre5, element cu pri ire la cuantumul c:ruia Gns: nu s-a precizai nimic Gn actul enun5at. ;2a fiind, constatFnd c: acest Gnscris imperfect nu poate 5ine loc de promisiune de Fnzare 2i pentru c: el nu cuprinde nici modalit:5ile de plat: a pre5ului 2i nici nu s-a do edit c: s-a respectat e entuala modalitate de plat: a acestuia (care n-a fost determinat de p:r5i, astfel cum s-a precizat), instan5ele au stabilit c: ac5iunea nu este Gntemeiat:.- T.>., s.ci ., dec. nr. =&D$<=&, 9.9.+. nr. $$D$<=&, p. '=. ,;ntecontractul, ca act ?uridic, constituie o con en5ie aparte diferit: de iitorul act de Gnstr:inare. 0l nu are aloarea unui act de Fnzare-cump:rare, ci genereaz: doar obliga5ia pentru p:r5i de a Gndeplini toate opera5iile legate de Gncheierea contractului, cum ar fi participarea la autentificare etc. Au este Gns: mai pu5in ade :rat c: un atare act ?uridic, pentru a putea duce la Gncheierea contractului, trebuie s: Gndeplineasc: 2i el condi5iile de aliditate necesare oric:rui contract. In cazul Gn care actul definiti de Gnstr:inare nu se Gncheie, trebuie s: aib: loc restabilirea situa5iei anterioare. ;ceasta are Gn edere, Gn special, restituirea pre5ului, GntrucFt nerestituirea lui ar duce la Gmbog:5irea p:r5ii care $a Gncasat. +e aceea, instan5a ?udec:toreasc:, atunci cFnd este in estit: cu o atare cerere, a dispune restituirea

Cand una dintre partile unei promisiuni bilaterale de vanzare refuza din motive care ii sunt imputabile sa incheie contractul promis, cealalta parte poate cere pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract, daca toate celelalte conditii de validitate sunt indeplinite (art. 1 5 alin. (1) C.civ.).1 +reptul la actiune se prescrie in termen & luni de la data la care contractul trebuia incheiat.) ;ceste dispozitii se aplica in mod corespunzator si in cazul promisiunii unilaterale de anzare sau, dupa caz, de cumparare.

pre5ului, chiar 2i Gn cazul Gn care suma s-ar afla depus: la #0#.- T.>., s.ci ., +ecizia nr. <'D$<(6, Gn 9epertoriu, $<&<-$<(', p. $66. ,Instr:inarea sau gre area unui teren sau construc5ie care fac parte din bunurile comune, nu se pot efectua decFt cu consim5:mFntul e!pres al fiec:rui so5. Te!tul se refer: Gns: la Gnstr:inarea imobilelor, deci la acte prin care se transmite dreptul de proprietate, iar nu la Gncheierea antecontractelor (promisiuni de Fnzare), care nu au ca efect translati de proprietate, ci creeaz: doar obliga5ie personal: pentru p:r5ile contractante, Gn sensul de a Gntreprinde, Gn iitor, tot ceea ce este necesar pentru a realiza actul legal de transmitere a dreptului de proprietate. #.>.H., s.ci .dec $<<)D$<<6, Hurispr. 2i doctrina romFn:, ol. II, p. $7%. 1 ,Intre p:r5i a inter enit o con en5ie pri ind Fnzarea-cump:rarea unei construc5ii, Gn baza c:reia cump:r:torii au intrat Gn posesia bunului, iar Fnz:torul a primit un a ans, urmFnd ca diferen5a de pre5 s: fie achitat: odat: cu Gncheierea actului autentic de Fnzare-cump:rare. #on en5ia amintit: constituie o promisiune de Fnzare-cump:rare, p:r5ile contractante a Fnd obliga5ia s: Gncheie Gn iitor contractul de Fnzare-cump:rare, iar neGndeplinirea obliga5iei de c:tre o parte, Gndrept:5e2te pe cealalt: care 2i-a e!ecutat obliga5iile asumate s: solicite, Gn temeiul art. $%)$ #.ci ., fie e!ecutarea obliga5iei, fie desfiin5area con en5iei, cu daune-interese. +esfiin5area con en5iei atrage dup: sine restabilirea situa5iei anterioare, p:r5ile restituindu-2i reciproc presta5iile e!ecutate, Gn sensul c: Fnz:torii primesc posesia bunului, iar cump:r:torii pre5ul. +in cele de mai sus trebuie c:, atFt timp cFt con en5ia este Gn fiin5:, temeiul presta5iilor e!ecutate de p:r5i subzist: 2i nu se poate pretinde de c:tre una dintre ele restituirea presta5iei sale, f:r: a se desfiin5a con en5ia 2i f:r: ca, la rFndu-i, s: restituie presta5ia primit: de la cealalt: parte. ;2a fiind, instan5a, Gn estit: cu ac5iunea cump:r:torilor a Fnd ca obiect rstituirea a ansului, trebuia s: le dea Gndrum:ri asupra cadrului Gn care preten5iile lor pot fi ?udtificate, stabilind obiectul e!act al ac5iunii Gn func5ii de care s: se solu5ioneze litigiul.,#onstatFnd c: ambele p:r5i semnatare ale unui antecontract de Fnzare-cump:rare imobiliar: sunt Gn culpa de a nu fi f:cut diligen5ele necesare pentru transformarea lui Gntr-un contract perfectat Gn condi5iile legii, instan5a poate s: pronun5e rezolu5iunea antecontractului la cererea uneia dintre p:r5i.- T.H. #onstan5a, dec. nr. $=D$<=%, 99+ nr. (D$<=%, p. '%. 2 ,;c5iunea Gn constatarea alabilit:5ii antecontractului de Fnzare-cump:rare 2i pronun5area unei hot:rFri care s: 5in: loc de act de Fnzare-cump:rare autentic este o ac5iune real: imobiliar:, prin ea ne alorificFndu-se un drept de crean5:, ci solicitFndu-se instan5ei s: dispun: transferarea dreptului de proprietate din patrimoniul pFrFtului Gn patrimoniul reclaman5ilor.- Trib.*un. 1ucure2ti, sec5. a III-a ci ., decizia nr. $'% din $=.%).$<<7, ,+reptul- nr. ' din $<<', p. '$-'). ,.romisiunea sinalagmatic: de Fnzare-cump:rare, fiind un contract ca oricare altul, i se aplic: principiul for5ei obligatorii care gu erneaz: aceast: materie. ;ceasta nu Gnseamn: c: p:r5ile nu pot, prin oin5a lor, s: adopte o clauz: de dezicere, clar: 2i neechi oc:3 Gn caz contrar, clauza are rol confirmatoriu, Gn sensul c:, Gn caz de nerealizare a Fnz:rii datorit: culpei uneia dintre p:r5i, cealalt: parte are alegerea Gntre a cere e!ecutarea silit:, sau a pune Gn func5iune clauza de ar un:.- I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%(, nr. 7=, p. $<%. ,;ntecontractul de Fnzare-cump:rare a unui imobil este o promisiune bilateral: de a contracta3 Gn caz de nee!ecutare a obliga5iei asumate, r:spunderea este contractual:, iar e!ecutarea silit: Gn natur:, a obliga5iei de a face, se asigur: prin ac5iunea personal: a Fnd ca obiect pronun5area unei hot:rFri care 5ine loc de act de Fnzarecump:rare, supus: termenului de prescrip5ie de drept comun. Termenul prescrip5iei curge din momentul Gncheierii contractului, Gns: atunci cFnd promitentul cump:r:tor a preluat imobilul, de5inerea lui, cu acordul promitentului- Fnz:tor, echi aleaz: cu recunoa2terea dreptului acestuia. .rescrip5ia dreptului la ac5iune Gncepe s: curg: Gn momentul Gn care promitentul- Fnz:tor se manifest: e!pres Gn sensul neg:rii dreptului promitentului-cump:r:tor.- I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%', nr. $6(, p. 66<.

In cazul promisiunii unilaterale de cumparare a unui bun indi idual determinat, daca, mai inainte ca promisiunea sa fi fost e!ecutata, creditorul sau instraineaza bunul ori constituie un drept real asupra acestuia, obligatia promitentului se considera stinsa. In lipsa de stipulatie contrara, sumele platite in temeiul unei promisiuni de anzare reprezinta un a ans din pretul con enit. E 7. Pactul de optiune privind contractul de vanzare-cumparare *tunci cand partile convin ca una dintre ele sa ramana legata de propria declaratie de vointa, iar cealalta sa o poata accepta sau refuza, acea declaratie se considera o oferta irevocabila si produce efectele prevazute la art. 1151 C.civ.$ +aca partile nu au con enit un termen pentru acceptare, acesta poate fi stabilit de instanta prin ordonanta presedintiala, cu citarea partilor. $actul de optiune trebuie sa contina toate elementele contractului pe care partile urmaresc sa-l incheie, astfel incat acesta sa se poata incheia prin simpla acceptare a beneficiarului optiunii.)
,In conformitate cu art. ' alin. ()) din Titlul J al Legii nr. )7(D)%%' Gn situa5ia Gn care dup: Gncheierea unui antecontract cu pri ire la teren cu sau f:r: construc5ii, una dintre p:r5i refuz: ulterior s: Gncheie contractul, partea care 2i-a Gndeplinit obliga5iile poate sesiza instan5a competent: care poate pronun5a o hot:rFre care s: 5in: loc de contract. #um una dintre p:r5i 2i-a Gndeplinit integral obliga5iile asumate prin promisiunea bilateral: de Fnzarecump:rare, Gn mod legal instan5a sesizat:, Gn temeiul dispozi5iilor Legii nr. )7(D)%%', a pronun5at o hot:rFre care s: 5in: loc de act autentic de Fnzare-cump:rare.- I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile 2i de proprietate intelectual: pe anul )%%(, nr. 7&, p. $(=. ,+ac: la data cFnd s-a Gntocmit antecontractul, pre5ul a fost pl:tit integral, conform con en5iei, iar cump:r:torul a intrat Gn posesia imobilului f:r: ca p:r5ile s: se prezinte la notariat pentru autentificarea actului, Fnz:torul nu este Gndrept:5it s: solicite plata unei diferen5e de pre5 pe moti c: dementele de apreciere a pre5ului s-au schimbat, fiind altele decFt acelea a ute Gn edere la Gntocmirea Gnscrisului. In spe5:, prima instan5: admi5Fnd ac5iunea a constatat c: Gntre reclamant, Gn calitate de cump:r:tor 2i pFrFt, Gn calitate de Fnz:tor a inter enit un atare antecontract 2i a dispus ca hot:rFrea pronun5at: s: 5in: loc de act autentic de Fnzare-cump:rare. In recursul declarat de pFrFt s-a sus5inut c: ac5iunea reclamantului nu trebuia s: fie admis:, precum 2i c: sentin5a consfin5e2te o inechitate flagrant: referitoare la pre5ul pl:tit. >olu5ia pronun5at: a fost Gns: men5inut: cu moti area c: Gn5elegerea inter enit: Gntre p:r5i reprezint: oin5a lor, iar faptul c: pre5ul actual este diferit de cel achitat la data cFnd a fost Gntocmit Gnscrisul, nu are nici o rele an5: deoarece 2i aloarea monedei la remea respecti : era alta.- Trib.mun. 1ucure2ti, sec5. a III-a ci ., decizia nr. 7$'D$<<$, #ulegere de practic: ?udiciar: ci il: pe anul $<<$ nr. din $<<), pag. (6. 1 ;rt. $$<$ #.ci . pre ede c:B ,"ferta este ire ocabil: de Gndat: ce autorul ei se oblig: s: o men5in: un anumit termen. "ferta este, de asemenea, ire ocabil: atunci cFnd poate fi considerat: astfel Gn temeiul acordului p:r5ilor, al practicilor stabilite Gntre acestea, al negocierilor, al con5inutului ofertei ori al uzan5elor. +eclara5ia de re ocare a unei oferte ire ocabile nu produce nici un efect.2 ,.actul de preferin5: este o promisiune unilateral: de Fnzare. 0l nu are drept consecin5: transmiterea dreptului de proprietate, iar nerespectarea lui din partea promitentului d: na2tere obliga5iei de dezd:unare fa5: de cel pre?udicia. .e de alt: parte, pactul de preferin5:, neconferind un drept real, nu este opozabil ter5ilor 2i nu confer: p:r5ii lezate dreptul de a intenta ac5iunea Gn re enditare sau Gn anularea Fnz:rii, f:cut: cu nesocotirea acestei promisiuni, afar: de cazul cGnd se do ede2te c: Fnzarea s-a f:cut prin fraud: sau prin complicitate la fraud: din partea ter5ului achizitor.- T.>., col.ci ., +ecizia $(6)D$<'), Kn ;9epertoriu, $<')D$<&<, p. ))7. ,+in Gnscrisul sub semn:tur: pri at: intitult ,chitan5:- rezult: c: Gntre proprietarul locuin5ei 2i pFrFt a inter enit o promisiune de Fnzare-cump:rare, p:r5ile intrFnd Gn folosin5a imobilului respecti e pe baza acestei con en5ii. Aecontestat, o asemenea con en5ie nu are efectul transmiterii dreptului de proprietate de la Fnz:tor la cump:r:tor, ci d: na2tere unor drepturi 2i obliga5ii corelati e Gntre p:r5ile contractante cu pri ire la perfectarea Fnz:rii-cump:r:rii, prin Gncheierea actului Gn form: autentic:. ;tFt timp cFt actul de Fnzare-cump:rare nu a fost perfectat, Fnz:torul p:streaz: dreptul de proprietate asupra bunului, iar cump:r:torul are un drept de crean5: decurgFnd din plata pre5ului 2i, e entual, din e!ecutarea unor Gmbun:t:5iri aduse locuin5ei.

Contractul se incheie prin e-ercitarea optiunii in sensul acceptarii de catre beneficiar a declaratiei de vointa a celeilalte parti, in conditiile convenite prin pact (art. 1/+3 C.civ.). *tat pactul de optiune, cat si declaratia de acceptare trebuie incheiate in forma prevazuta de lege pentru contractul pe care partile urmau sa-l incheie. #on entia prin care partile se obliga sa negocieze in ederea incheierii sau modificarii unui contract nu constituie promisiune de contracta. $actul de optiune privind contractul de vanzare-cumparare este antecontractul prin care proprietarul bunului se obliga ca, in cazul in care il va vinde, sa se vanda celeilalte parti, beneficiarul pactului. .actul de optiune este o arietate a promisiunii de anzare, care este afectata de o conditie potestati a simpla, in sensul ca depinde de ointa acceptantului, care l-ar determina sa cumpere bunul. In cazul nee!ecutarii obligatiei de a incheia contractul, beneficiarul pactului a a ea actiune in daune-interese impotri a promitentului. In situatia in care anzarea facuta altei persoane a fost realizata in frauda beneficiarului promisiunii cu complicitatea la frauda a tertului beneficiar, beneficiarul a a ea la indemana si o actiune in anularea anzarii.$ In cazul pactului de optiune privind un contract de vanzare asupra unui bun individual determinat, intre data incheierii pactului si data e-ercitarii optiunii sau, dupa caz, aceea a e-pirarii termenului de optiune nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul pactului (art. 1 3 alin. (1) C.civ.). *tunci cand pactul are ca obiect drepturi tabulare, dreptul de optiune se noteaza in cartea funciara.)
;cest drept poate fi alorificat de cump:r:tor Gmpotri a Fnz:torului Gn cazul Gn care con en5ia nu s-ar finaliza prin perfectarea Fnz:rii, ci s-ar dispune rezolu5iunea acesteia 2i restabilirea situa5iei anterioare. .Fn: la aceast: dat:, patrimoniul cump:r:torului cuprinde, ca element acti , dreptul de crean5: men5ionat, iar, Gn caz de code :lm:2ie sau coproprietate, acest drept poate forma obiectul parta?ului. IntrucFt te!tul men5ionat nu e!clude posibilitatea de a se atribui unuia dintre cop:rta2i, Gn Gntregul ei, o crean5:, ca 2i orice alt drept, crean5a iz orFt: din con en5ia inter enit: cu pri ire la imobil poate fi atribuit: Gn Gntregime uneia din p:r5i, aceasta fiind Gndrept:5it: s-o alorifice Gmpotri a Fnz:torului, dac:, din orice moti e, s-ar impune rezolu5iunea con en5iei, sau s: ob5in: perfectarea Fnz:rii, dobFndind dreptul de proprietate asupra imobilului. In spe5:, GntrucFt Fnzarea-cump:rarea locuin5ei nu s-a perfectat, Gn patrimoniul comun al so5ilor nu se poate re5ine dreptul de proprietate asupra imobilului, ci dreptul de crean5: iz orFt: din plata pre5ului 2i e!ecutarea e entualelor Gmbun:t:5iri. Instan5ele, constatFnd c: p:r5ile au dobFndit Gn timpul c:s:toriei terenul 2i construc5iile de pe acesta, au re5inut implicit gre2it dobFndirea dreptului de proprietate asupra imobilului respecti , de2i so5ii Gl au doar Gn folosin5:, Gn contul crean5ei Gntemeiate pe con en5ie.- Trib. >uprem, sec5.ci ., decizia nr. )7)% din $%.$$.$<==, 9e ista romFn: de drept nr. = din $<=<, p. &6-&7. 1 ,+ispozi5iile art. < din Legea nr. $$)D$<<' trebuie aplicate Gn sensul c:, pentru locuin5ele ce nu se restituie fo2tilor proprietari deposeda5i de stat, chiria2ul are ,op5iunea- cump:r:rii acelei locuin5e, iar nu Gn sensul c: unitatea de5in:toarea poate opta Gn a nu inde locuin5a.- I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%', nr. $7=, p. 6(). ,In cazul Gn care hot:r:2te anularea unei con en5ii pro izorii de Gnstr:inare imobiliar:, repunFnd p:r5ile Gn situa5ia anterioar: Gncheierii ei, instan5a trebuie s: dispun: 2i restituirea reciproc: 2i concomitent: a presta5iilor ce acestea au f:cut, a Fnd Gn edere c: fiecare dintre presta5iile respecti e reprezint: cauza celeilalte 2i c:,m Gn unele cazuri, pentru a nu a anta?a pe nedrept pe una din p:r5i, se impune chiar condi5ionarea restituirii presta5iei sale de restituirea presta5iilor de c:tre cealalt: parte.- T.H. Timi2, s.ci ., +ecizia <<$D$<(%, Gn 9epertoriu, $<&<$<(', p. $77. 2 ;nterior adopt:rii noului #od ci il In sistemul c:r5ilor funciare drepturile reale se puteau dobFndi numai prin Gnscrierea lor Gn cartea funciar:, Gnscrierea a Fnd, Gn principiu, efect constituti . >pre deosebire de regiunile Gn care se aplica sistemul de publicitate al registrelor de transcrieri 2i Gnscrieri, Gn sistemul c:r5ilor funciare prin con en5ie nu se transmitea dreptul real, pentru transmitere fiind necesar: intabularea dreptului. In acest sistem con en5ia creea Gntre p:r5i doar un drept personal pe baza c:ruia partea contractant: putea pretinde de la cealalt: satisfacerea obliga5iilor asumate, adic: darea unui act apt pentru intabularea dreptului.

'reptul de optiune se radiaza din oficiu daca pana la e-pirarea termenului de optiune nu s-a inscris o declaratie de e-ercitare a optiunii, insotita de dovada comunicarii sale catre cealalta parte. E '. Dreptul de preemtiune 'reptul de preemtiune este dreptul preferential la cumparare, la pret egal, conferit de lege sau de contract, atunci cand proprietarul a hotarat sa vanda bunul sau. In conditiile stabilite prin lege sau contract, titularul dreptului de preemptiune numit preemptor, poate sa cumpere cu prioritate un bun (art. 1+0" alin. (1) C.civ.). #*stfel potrivit art. 1+, C.civ. terenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se pot vinde cu respectarea in ordine, a dreptului de preemtiune al coproprietatilor sau vecinilor.. 'ispozitiile codului civil privitoare la dreptul de preemptiune sunt aplicabile numai daca prin lege sau contract nu se stabileste altfel. Titularul dreptului de preemptiune care a respins o oferta de anzare nu-si mai poate e!ercita acest drept cu pri ire la contractul ce i-a fost propus. "ferta se considera respinsa daca nu a fost acceptata in termen de cel mult zece zile, in cazul anzarii de bunuri mobile, sau de cel mult 6% de zile, in cazul anzarii de bunuri imobile. In ambele cazuri, termenul curge de la comunicarea de catre preemptor a ofertei. Vanzarea bunului cu privire la care e-ista un drept de preemptiune legal sau conventional se poate face catre un tert numit sub conditia suspensiva a nee-ercitarii dreptului de preemptiune de catre preemptor (art. 1+01 C.civ.). Vanzatorul este obligat sa notifice de indata preemptorului cuprinsul contractului incheiat cu un tert. Aotificarea poate fi facuta si de acesta din urma. ;ceasta notificare a cuprinde numele si prenumele anzatorului, descrierea bunului, sarcinile care il gre eaza, termenii si conditiile anzarii, precum si locul unde este situat bunul. .reemptorul isi poate e!ercita dreptul prin comunicarea catre anzator a acordului sau de a incheia contractul de anzare, insotita de consemnarea pretului la dispozitia anzatorului. +reptul de preemptiune se e!ercita, in cazul anzarii de bunuri mobile, in termen de cel mult $% zile, iar in cazul anzarii de bunuri imobile, in termen de cel mult 6% de zile. in ambele cazuri, termenul curge de la comunicarea catre preemptor a notificarii.
+in ansamblul pre ederilor +ecretului-Lege nr. $$'D$<6= pri ind unificarea dispozi5iilor referitoare la c:r5ile funciare pus Gn aplicare Gn Transil ania prin Legea nr. )7$D$<7(, rezulta c: lipsa Gnscrierii unor astfel de drepturi Gn cartea funciar: nu putea fi opus: de o parte contractant: celeilalte p:r5i contractante, ambele fiind 5inute de obliga5iile pe care 2i le-au asumat prin con en5ia Gncheiat: Gntre ele. #u atFt mai pu5in se putea opune lipsa Gnscrierii Gn cartea funciar: de c:tre un so5 celuilalt so5, de care Gntre timp a di or5at, pentru a-i nega drepturile personale ce i se cu eneau acestuia, Gn temeiul antecontractului de Fnzarecump:rare Gncheiat Gn timpul c:s:toriei cu proprietarii construc5iilor. .rin urmare, Gn patrimoniul comun al fo2tilor so5i se aflau atFt toate drepturile personale ce decurg din antecontractul Gncheiat cu proprietarii tabulari ai construc5iilor, cFt 2i dreptul de folosin5: asupra terenului 2i nimic nu se opunea s: se atribuie, ca efect al parta?ului, unuia dintre cop:rta2i folosin5a construc5iei, ceea ce implica dreptul de a solicita promiten5ilor- Fnz:tori onorarea obliga5iei asumate (de a face), adic: de a da, Gn condi5iile art. )) din +ecretul-Lege nr. $$'D$<6=, un act apt pentru intabulare fie, Gn caz contrar, dac: Gnstr:inarea nu ar mai fi posibil:, dreptul de a pretinde desp:gubiri cFt 2i restituirea pre5ului pl:tit. In cazul Gn care se solicita Gn temeiul art. )7 2i )' din +ecretul-Lege nr. $$'D$<6= radierea din carte funciar: a intabul:rii dreptului de proprietate asupra construc5iilor al celui de-al doilea achizitor, instan5ele a eau obliga5ia de a administra probe din care s: rezulte c: acest achizitor a fost de rea-credin5:, Gn sensul c: a cunoscut e!isten5a unui drept neGnscris Gn cartea funciar: 2i c:, Gn Gn5elegere cu fostul so5, a urm:rit frauda intereselor reclamantei.- #>I, sec5.ci ., decizia nr. )$(D$<<6, ,+reptul- nr. ( din $<<7, p. =%-=$. A.;. #redem c: solu5ia este actual: pentru identitate de moti e 2i sub regimul noului #od ci il.

.rin e!ercitarea preemptiunii, contractul de anzare se considera incheiat intre preemptor si anzator in conditiile cuprinse in contractul incheiat cu tertul, iar acest din urma contract se desfiinteaza retroacti . Totusi, anzatorul raspunde fata de tertul de buna-credinta pentru e ictiunea ce rezulta din e!ercitarea preemptiunii. #lauzele contractului incheiat cu tertul a and drept scop sa impiedice e!ercitarea dreptului de preemptiune nu produc efecte fata de preemptor. $otrivit art. 1+0, C.civ., in cazul in care mai multi titulari si-au e-ercitat preemptiunea asupra aceluiasi bun, contractul de vanzare se considera incheiat2 a) cu titularul dreptului legal de preemptiune, atunci cand se afla in concurs cu titulari ai unor drepturi conventionale de preemptiune6 b) cu titularul dreptului legal de preemptiune ales de vanzator, cand se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi legale de preemtiune6 c) daca bunul este imobil, cu titularul dreptului conventional de preemptiune care a fost mai intai inscris in carte afunciara, atunci cand acesta se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale de preemptiune6 d) daca bunul este mobil, cu titularul dreptului conventional de preemptiune avand data certa cea mai veche, atunci cand acesta se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale de preemptiune. "rice clauza contrara este considerata nescrisa. ;tunci cand preemptiunea se e!ercita in pri inta unui bun cumparat de tert impreuna cu alte bunuri pentru un singur pret, anzatorul poate pretinde de la preemptor numai o parte proportionala din acest pret. In cazul in care s-au andut si alte bunuri decat acela supus preemptiunii, dar care nu puteau fi despartite de acesta fara sa-l fi pagubit pe anzator, e!ercitarea dreptului de preemptiune nu se poate face decat daca preemptorul consemneaza pretul stabilitL pentru toate bunurile andute. ;tunci cand in contractul incheiat cu tertul s-au acordat termene de plata a pretului, preemptorul nu se poate pre ala de aceste termene. 'reptul conventional de preemptiune in legatura cu un imobil se noteaza in cartea funciara. +aca o asemenea notare a fost facuta, acordul preemptorului nu este necesar pentru ca acela care a cumparat sub conditie suspensi a sa-si poata inscrie dreptul in cartea funciara, in temeiul contractului de anzare incheiat cu proprietarul. Inscrierea se face sub conditia suspensi a ca, in termen de 6% de zile de la comunicarea incheierii prin care sa dispus inscrierea, preemptorul sa nu notifice biroului de carte funciara do ada consemnarii pretului la dispozitia anzatorului. Aotificarea facuta in termen biroului de carte funciara inlocuieste comunicarea facuta de preemptor si are aceleasi efecte. In temeiul acestei notificari, preemptorul poate cere radierea din cartea funciara a dreptului tertului si inscrierea dreptului sau. +aca preemptorul nu a facut notificarea in termen, dreptul de preemptiune se stinge si se radiaza din oficiu din cartea funciara. In cazul in care bunul face obiectul urmaririi silite sau este scos la anzare silita cu autorizarea ?udecatorul sindic, dreptul de preemptiune se e!ercita in conditiile pre azute de #odul de procedura ci ila. 'reptul de preemptiune este indivizibil si nu se poate ceda. 'reptul conventional de preemptiune se stinge prin moartea preemptorului, cu e-ceptia situatiei in care a fost constituit pe un anume termen. in acest din urma caz, termenul se reduce la cinci ani de la data constituirii, daca a fost stipulat un termen mai lung (art. 1+," C.civ.).

Sectiunea a II-a Capacitatea partilor E $. Notiuni generale *rt. 1 !/ C.civ. stabileste regula capacitatii generale de a vinde si a cumpara, dispunand ca Pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzis prin lege!. 9egula este prin urmare ca oricine poate inde sau cumpara, cu e!ceptia cazurilor cand acest lucru este oprit prin lege. #azurile de incapacitate reprezinta e!ceptia si, deci, ele trebuie sa fie e!pres si limitati pre azute de lege. In ce pri este capacitatea de e!ercitiu a anzatorului si respecti a cumparatorului se aplica regulile generale. Intrucat anzarea-cumpararea este un act de dispozitie, partile trebuie sa aiba capacitate de e!ercitiu deplina. .ersoanele lipsite de capacitate de e!ercitiu or inde sau cumpara prin ocrotitorul legal, iar cele cu capacitate de e!ercitiu restransa, personal, dar cu incu iintarea ocrotitorului legal3 si in ambele cazuri cu autorizarea instantei de tutela.$ +aca contractul de anzare-cumparare ser este efectuarii unor acte de conser are sau administrare a patrimoniului, partilor li se a cere doar capacitatea de a face acte de conser are ori de administrare sau respecti sa aiba incu iintarea necesara incheierii unor astfel de acte. E ). Incapacitati speciale de a vinde si cumpara sau de a cumpara $) 7udecatorii, procurorii, grefierii, e-ecutorii, avocatii, notarii publici, consilierii juridici si practicienii in insolventa nu pot cumpara, sub sanctiunea nulitatii absolute, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenta instantei
1

#apacitatea de e!erci5iu deplin: Gncepe la data cFnd persoana de ine ma?or:. .ersoana de ine ma?or: la Gmplinirea Frstei de $= ani. *inorul dobFnde2te, prin c:s:torie, capacitatea deplin: de e!erci5iu. In cazul Gn care c:s:toria este anulat:, minorul care a fost de bun:-credin5: la Gncheierea c:s:toriei p:streaz: capacitatea deplin: de e!erci5iu. .entru moti e temeinice, instan5a de tutel: poate recunoa2te minorului care a Gmplinit Frsta de $& ani capacitatea deplin: de e!erci5iu. Gn acest scop, or fi asculta5i 2i p:rin5ii sau tutorele minorului, luFndu-se, cFnd este cazul, 2i a izul consiliului de familie (art. 7% #.ci .). *inorul care a Gmplinit Frsta de $7 ani are capacitatea de e!erci5iu restrFns:. ;ctele ?uridice ale minorului cu capacitate de e!erci5iu restrFns: se Gncheie de c:tre acesta, cu Gncu iin5area p:rin5ilor sau, dup: caz, a tutorelui, iar Gn cazurile pre :zute de lege, 2i cu autorizarea instan5ei de tutel:. Gncu iin5area sau autorizarea poate fi dat:, cel mai tFrziu, Gn momentul Gncheierii actului. #u toate acestea, minorul cu capacitate de e!erci5iu restrFns: poate face singur acte de conser are, acte de administrare care nu Gl pre?udiciaz:, precum 2i acte de dispozi5ie de mic: aloare, cu caracter curent 2i care se e!ecut: la data Gncheierii lor. In afara altor cazuri pre :zute de lege, nu au capacitate de e!erci5iuB a) minorul care nu a Gmplinit Frsta de $7 ani3 b) interzisul ?udec:toresc. .entru cei care nu au capacitate de e!erci5iu, actele ?uridice se Gncheie, Gn numele acestora, de reprezentan5ii lor legali, Gn condi5iile pre :zute de lege. #u toate acestea, persoana lipsit: de capacitatea de e!erci5iu poate Gncheia singur: actele anume pre :zute de lege, actele de conser are, precum 2i actele de dispozi5ie de mic: aloare, cu caracter curent 2i care se e!ecut: la momentul Gncheierii lor. ;ctele pe care minorul le poate Gncheia singur pot fi f:cute 2i de reprezentantul s:u legal, afar: de cazul Gn care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru (art. 76 #.ci .). ;ctele f:cute de persoana lipsit: de capacitate de e!erci5iu sau cu capacitate de e!erci5iu restrFns:, altele decFt cele pre :zute la art. 7$ alin.(6) 2i la art.76 alin.(6), precum 2i actele f:cute de tutore f:r: autorizarea instan5ei de tutel:, atunci cFnd aceast: autorizare este cerut: de lege, sunt lo ite de nulitate relati :, chiar f:r: do edirea unui pre?udiciu.-

judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea (art. 1 !0 alin. (1) C.civ.). >unt e!ceptateB a) cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor-parti din dreptul de proprietate de la, dupa caz, comostenitori sau coproprietari3 b) cumpararea unui drept litigios in ederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dreptul sa fi de enit litigios3 c) cumpararea care s-a facut pentru apararea drepturilor celui ce stapaneste bunul in legatura cu care e!ista dreptul litigios. 'reptul este litigios daca e-ista un proces inceput si neterminat cu privire la e-istenta sau intinderea sa. Interdictia nu opereaza in cazul vanzarii la licitatie, pentru ca dreptul care se vinde nu mai are caracter litigios. )) 4unt incapabili de a cumpara, direct sau prin persoane interpuse, nici chiar prin licitatie publica2 a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt insarcinati sa le vanda, cu e-ceptia cazului prevazut de art. 10", C.civ.16 b) parintii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe care le reprezinta6 c) functionarii publici, judecatorii sindici, lichidatorii, administratorii judiciari, e-ecutorii, precum si alte asemenea persoane care ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza ori a caror administrare o supravegheaza (art. 1 !, C.civ.). Incalcarea interdictiilor pre azute la lit. a) si b) se sanctioneaza cu nulitatea relati a, iar a celei pre azute la lit. c) cu nulitatea absoluta. E 6. Incapacitati de a vinde $ersoanele prevazute la art. 1 !, nu pot, de asemenea, sa vanda bunurile proprii pentru un pret care consta intr-o suma de bani provenita din vanzarea ori e-ploatarea bunului sau patrimoniului pe care il administreaza sau a carui administrare o supravegheaza, dupa caz. ;ceste dispozitii se aplica in mod corespunzator si contractelor in care, in schimbul unei prestatii promise de persoanele pre azute la art. $&'7 alin. ($), cealalta parte se obliga sa plateasca o suma de bani. Aoul cod ci il nu a mai reprodus dispozitia art. $6%( din echiul #od ci il care interzicea anzarea intre soti sub sanctiunea nulitatii, ceea ce conduce la concluzia permisi itatii legale a acestei anzari. Nu mai putin, noul cod pastreaza revocabilitatea donatiei intre soti, numai in timpul casatoriei. .entru a prote?a aceasta dispozitie impotri a unor procedee ilegale indirecte prin care s-ar frauda legea art. $%66 #.ci . dispune caB #1ste lovita de nulitate orice simulatie in care donatia reprezinta contractul secret in scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor intre soti.
1

;rt. $6%7 #.ci . reglementeaz: contractul cu sine Gnsu2i 2i dubla reprezentare dispunFndB ,#ontractul Gncheiat de reprezentant cu sine Gnsu2i, Gn nume propriu, este anulabil numai la cererea reprezentantului, cu e!cep5ia cazului Gn care reprezentantul a fost Gmputernicit Gn mod e!pres Gn acest sens sau cuprinsul contractului nu a fost determinat Gn asemenea mod GncFt s: e!clud: posibilitatea unui conflict de interese. +ispozi5iile alin. ($) se aplic: 2i Gn cazul dublei reprezent:ri.-

1ste prezumata persoana interpusa pana la proba contrara orice ruda a donatarului la a carei mostenire acesta ar avea vocatie in momentul donatiei si care nu a rezultat din casatoria cu donatorul.. #Cei carora le este interzis sa cumpere ori sa vanda nu pot sa ceara anularea vanzarii nici in nume propriu, nici in numele persoanei ocrotite., prevede art. 1 ! C.civ. Sectiunea a III-a "biectul contractului Contractul de vanzare-cumparare este un contract sinalagmatic (bilateral) perfect, care da nastere la obligatii reciproce si interdependente in sarcina celor doua parti, vanzatorul si cumparatorul, inca din momentul incheierii lui. "biectul contractului il reprezinta operatiunea ?uridica, precum anzarea, locatiunea, imprumutul si altele asemenea, con enita de parti, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor si obligatiilor contractuale. "biectul contractului trebuie sa fie determinat si licit, sub sanctiunea nulitatii absolute. "biectul este ilicit atunci cand este prohibit de lege sau contra ine ordinii publice ori bunelor mora uri (art. $))' #.ci .). Obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza debitorul. 4ub sanctiunea nulitatii absolute, el trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil si licit (art. 1// C.civ.). #ontractul este alabil chiar daca, la momentul incheierii sale, una dintre parti se afla in imposibilitate de a-si e!ecuta obligatia, afara de cazul in care prin lege se pre ede altfel. Obligatiile vanzatorului au ca obiect bunul vandut, iar obligatia cumparatorului are ca obiect pretul lucrului cumparat. .entru ca un contract de anzare-cumparare sa fie considerat alabil incheiat, este necesar ca obiectul contractului sa e!iste si sa indeplineasca conditiile cerute de lege. E $. #unul vandut 4unt bunuri, lucrurile corporale sau incorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial (art. !0! C.civ.). 8unul vandut trebuie sa fie in circuitul civil, sa e-iste in momentul incheierii contractului sau sa e-iste in viitor, sa fie determinat sau determinabil, sa fie licit si posibil si sa fie proprietatea vanzatorului. Aotiunea de ,bun andut@, folosita de #odul ci il, a a ut la origine sensul de ,lucru corporal@ dar, asa cum am aratat, obiect al anzarii poate fi orice alt drept real (cum ar fi dreptul de uzufruct etc.) ori un drept de creanta sau un drept intelectual. .rin urmare, intr-un sens larg, ,orice drept este un bun@. 0ste ade arat ca, in practica, notiunea de anzare este folosita pentru a desemna stramutarea dreptului de proprietate asupra unui bun corporal. Transmiterea dreptului de creanta sau a unui drept intelectual este desemnata in practica prin termenul de cesiune. $% #unul sa fie in circuitul civil Conform art. 1 !+ C.civ. #Orice bun poate fi vandut in mod liber, daca vanzarea nu este interzisa ori limitata prin lege sau prin conventie ori testament... Numai bunurile care sunt in circuitul civil pot face obiectul unei prestatii contractuale (art. 1//5 C.civ.).

+in te!tele citate mai sus, rezulta ca orice bun care este in circuitul ci il poate forma obiectul contractului de anzare-cumparare. 9egula este ca bunurile se afla in circuitul civil potrivit principiului liberei circulatii a lucrurilor, iar interdictia vanzarii-cumpararii care priveste bunuri scoase prin lege, prin conventia partilor sau prin testament, din circuitul civil constituie e-ceptia . In proiectul initial al #odului ci il se arata ca ,>unt obiect al proprietatii pri ate toate bunurile de uz sau de interes pri at apartinand persoanelor ?uridice de drept pri at sau de drept public, inclusi bunurile care alcatuiesc domeniul pri at al statului si al unitatilor administrati -teritoriale (fostul art. '(% alin. ($) #.ci .). 1unurile, obiect al proprietatii pri ate, indiferent de titular sunt si raman in circuitul ci il, daca prin lege nu se dispune altfel. 0le pot fiB instrainate, pot face obiectul unei urmariri silite si pot fi dobandite prin orice cale pre azute de lege (fostul art. '(% alin. (6) #.ci .)./aptul ca in proiectul de #od ci il pe care gu ernul si-a asumat raspunderea nu mai sunt reproduse cele doua te!te, nu semnifica o alta conceptie, ci numai faptul ca te!tele erau inutile, intrucat, continutul lor este implicit inteles prin interpretarea per M contrario a art. ='= #.ci . si urmatoarele pri ind proprietatea publica. #u alte cu inte tot ce nu este obiect al proprietatii publice, este obiect al proprietatii pri ate. +in te!tul citat, rezulta ca dihotomia ,bunuri care sunt in circuitul ci il@ si ,lucruri care sunt scoase din circuitul ci il izeaza numai inalienabilitatea lucrurilor, dar ca ele pot forma obiectul unor acte ?uridice netranslati e de proprietate, chiar daca nu intra in circuitul ci il. In al doilea rand, nu sunt in circuitul ci il in sensul cel mai larg al termenului si nu pot forma obiect al dreptului de proprietate sub orice forma, si prin urmare nici al actelor ?uridice translati e de proprietate, res communis (lucrurile comune cum ar fi aerul, apa marii, razele soarelui etc.) care, potri it art. &(7 din fostul #od ci il, ,>unt bunuri care nu apartin nimanui si al caror uz este comun tuturor in conditiile si limitele stabilite de actele normati e@. In sfarsit, in al patrulea rand, sunt declarate inalienabile de #onstitutia 9omaniei bunurile proprietate publica (art. $6' alin. 7). .roprietatea publica este dreptul de proprietate ce apartine statului sau unei unitati administrati -teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaratia legii, sunt de uz sau de interes public, cu conditia sa fie dobandite printr-unul din modurile pre azute de lege. #onstituie obiect e!clusi al proprietatii publice bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic alorificabil de interes national, pla?ele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite prin lege organica. #elelalte bunuri care apartin statului ori unitatilor administrati -teritoriale fac parte, dupa caz, din domeniul public sau din domeniul pri at al acestora, insa numai daca au fost, la randul lor, dobandite printr-unul din modurile pre azute de lege (art. ='< #.ci .). 1unurile proprietate publica fac parte din domeniul public national, ?udetean sau, dupa caz, local. +elimitarea dintre domeniul public national, ?udetean si local se face in conditiile legii. 1unurile care formeaza obiectul e!clusi al proprietatii publice a statului sau a unitatilor administrati -teritoriale potri it unei legi organice nu pot ii trecute din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrati -teritoriale sau in ers decat ca urmare a modificarii legii organice. In celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrati -teritoriale si in ers se face in conditiile legii (art. =&% #.ci .). 8unurile proprietate publica sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.

$roprietatea asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz si nu poate fi dobandita de terti prin uzucapiune sau, dupa caz, prin posesia de buna-credinta asupra bunurilor mobile. In conditiile legii, bunurile proprietate publica pot fi date in administrare sau in folosinta si pot fi concensionate sau inchiriate (art. 3 1 C.civ.). Legea nr. )$6D$<<=, pri ind proprietatea publica si regimul ?uridic al acesteia, dez olta pre ederea constitutionala, declarand inalienabile, insesizabile si imprescriptibile bunurile din domeniul public (art. $$). 8unurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel. ;rt. $)6 din Legea administratiei publice locale nr. )$'D)%%$ stabilesteB ,Consiliile locale si consiliile judetene hotarasc ca bunurile ce apartin domnului public sau privat de interes local sau judetean dupa caz sa !ie date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice sa !ie concensionate ori sa !ie inchiriate. "cestea hotarasc cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vanzarea bunurilor ce !ac parte din domeniul privat de interes local sau judetean in conditiile legii. #anzarea concesionarea si inchirierea se !ac prin licitatie publica organizata in conditiile legii@. :egea instituie si cazuri de inalienabilitate temporara privind obiectul (inalienabilitate stabilita propter rem!%& si nu de simple incapacitati stabilite intuitu persoane. ;stfel potri it art. 6) din Legea nr. $=D$<<$ a fondului funciar ,Terenul atribuit conform art. $< alin. ($), art. )$ si art. 76 nu poate fi instrainat prin acte intre ii timp de $% ani, socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare. #onstatarea nulitatii poate fi ceruta in ?ustitie de catre primarie, prefectura, procuror, precum si de catre oricare persoana interesata.- $ *onopolul statului asupra fabricarii si comercializarii ( anzarii-cumpararii) unor bunuri constituie, de asemenea, o derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor.)
1

/ostul art. 76 alin. ($) din Legea nr. $%D)%%$ interzicea chiria2ului cump:r:tor s: Gnstr:ineze, sub orice form: apartamentul cump:rat Gnainte de Gmplinirea termenului de $% ani de la data cump:r:rii acestuia. In mod e!cep5ional se pre ede posibilitatea re Fnz:rii apartamentului de c:tre chiria2 numai fostului proprietar Gnainte de e!pirarea acestui termen. ;rt. 7 din Titlul J ,#ircula5ia terenurilor agricole- al Legii nr. )7(D)%%' e!cepteaz: de la Gnstr:inare terenurile cu pri ire la care e!ist: litigii pri ind reconstituirea dreptului de proprietate pri at: 2i legalitatea dreptului de proprietate, conform legilor fondului funciar. La fel art. 76 alin. ()) din Legea nr. $%D)%%$, interzicea sub sanc5iunea nulit:5ii absolute Gnstr:inarea Gn orice mod a imobilelor dobFndite, Gn baza Legii nr. $$)D$<<' pFn: la solu5ionarea definiti : 2i ire ocabil: a ac5iunilor formulate de persoanele Gndrept:5ite, fo2ti proprietari sau, dup: caz, mo2tenitori ai acestora potri it art. 7' din lege.>anc5iunea nerespect:rii acestei interdic5ii era nulitatea absolut: a actului de Gnstr:inare, care poate fi cerut: de orice persoan: interesat: 2i de procuror. ;rt. 76 din Legea nr. $%D)%%$ a fost abrogat prin Legea nr. $D)%%<, permi5Fnd atFt Fnzarea imobilelor restituite Gn temeiul Legii nr. $%)%%$, cFt 2i Fnzarea imobilelor litigioase care fac obiectul acestei legi. 2 Legea nr. 6$D& mai $<&& asupra monopolului de stat pre ede Gn acest sens Gn art. $B ,.rin prezenta lege se instituie monopolul de stat asupra unor acti it:5i economice. .rin monopol de stat, Gn sensul prezentei legi, se Gn5elege dreptul statului de a stabili regimul de acces al agen5ilor economici cu capital de stat 2i pri at, inclusi produc:tori indi iduali, dup: caz, la acti it:5ile economice constituind monopol de stat 2i condi5iile de e!ercitare a acestora. #onstituie monopol de statB a) fabricarea 2i comercializarea armamentului, muni5iilor 2i e!plozibililor3 b) producerea 2i comercializarea stupefiantelor 2i a medicamentelor care con5in substan5e stupefiante3 c) e!trac5ia, producerea 2i prelucrarea Gn scopuri industriale a metalelor pre5ioase 2i a pietrelor pre5ioase3 d) producerea 2i emisiunea de m:rci po2tale 2i timbre fiscale3

" serie de acte normati e dez olta pre ederile Legii monopolului de stat, stabilind reguli speciale pri ind anzarea acestor bunuri (Legea nr. $(D$<<& pri ind regimul armelor de foc si al munitiilor3 9egulamentul armelor de foc si al munitiilor, aprobat prin 8.C. nr. &(<D$<<(3 Legea nr. $$&D$<<( pentru ratificarea #on entiei 0uropene cu pri ire la contractul achizitionarii si detinerii armelor de foc de catre particulari, adoptata la >trasbourg la )= iunie $<(=, Legea nr. 66<D)%%' pri ind regimul ?uridic al plantelor substantelor si stupefiante si psihotrope, ".C. nr. 6$D$<<' pri ind regimul de producere, circulatie si comercializare a produselor farmaceutice. 1unurile din patrimoniul cultural national sunt in circuitul ci il, insa scoaterea din tara, definiti sau temporar, de catre persoane fizice sau ?uridice, se poate face numai in temeiul unui certificat de e!port definiti sau temporar, eliberat de oficiile pentru patrimoniul cultural national.$ Legea pre ede de asemenea anumite limitari in circulatia metalelor si pietrelor pretioase.)
e) fabricarea 2i importul, Gn ederea comercializ:rii Gn condi5ii de calitate, a alcoolului 2i a b:uturilor spirtoase distilate3 f) fabricarea 2i importul, Gn ederea comercializ:rii Gn condi5iile de calitate, a produselor de tutun 2i a hFrtiei pentru 5igarete3 g) organizarea 2i e!ploatarea sistemelor de ?oc cu miza, directe sau disimulate3 h) organizarea 2i e!ploatarea pronosticurilor sporti e. Au constituie monopol de stat fabricarea b:uturilor alcoolice Gn gospod:riile personale pentru consum propriu. ;dministrarea monopolurilor de stat se face de c:tre *inisterul /inan5elor. 0!ploatarea acti it:5ilor constituind monopol de stat se face de c:tre agen5ii economici cu capital de stat 2i pri at, inclusi de c:tre produc:torii indi iduali, dup: caz, pe baza de licen5e eliberate de *inisterul /inan5elor, cu a izul ministerului de resort sau al 1:ncii Aa5ionale a 9omFniei Gn cazul metalelor pre5ioase 2i al pietrelor pre5ioase. Licen5a reprezint: o autorizare acordat: de stat pentru o perioada determinata, Gn baza c:reia o persoana fizica sau ?uridic: poate sa produc:, sa prelucreze ori sa comercializeze, Gn cantitatea solicitat: 2i de o anumit: calitate, un anume produs sau ser iciu, care face obiectul monopolului de stat, Gn schimbul unui tarif de licen5a.1 .otri it art. 6& din Legea nr. $=D)%%% pre ede prote?area patrimoniului na5ional mobil. ,1unurile culturale mobile, proprietate a persoanelor fizice sau ?uridice de drept pri at, clasate Gn tezaur, pot face obiectul unei Fnz:ri publice numai Gn condi5iile e!ercit:rii dreptului de preemp5iune de c:tre statul romFn, prin *inisterul #ulturii 2i #ultelor, 2i cu respectarea dispozi5iilor legii. >er iciile publice deconcentrate ale *inisterului #ulturii 2i #ultelor sunt obligate s: transmit: *inisterului #ulturii 2i #ultelor, Gn termen de 6 zile de la primirea comunic:rii scrise a operatorului economic autorizat, Gnregistrarea pri ind punerea Gn Fnzare a unui bun cultural mobil clasat Gn tezaur. Termenul de e!ercitare a dreptului de preemp5iune al statului este de ma!imum 6% de zile, calculat de la data Gnregistr:rii comunic:rii, Gar aloarea de achizi5ionare este cea negociat: cu Fnz:torul sau cu operatorul economic autorizat ori cea rezultat: din licita5ia public:. *inisterul #ulturii 2i #ultelor a pre edea Gn bugetul propriu sumele necesare destinate e!ercit:rii dreptului de preemp5iune. Aerespectarea acestor dispozi5ii atrage nulitatea absolut: a Fnz:rii..otri it art. 6( din aceea2i legeB ,>coaterea peste frontier: a bunurilor culturale mobile constituie opera5iune de e!port, care poate fi temporar sau definiti . 0!portul temporar sau definiti al bunurilor culturale mobile clasate sau neclasate se efectueaz: numai pe baza certificatului de e!port. #ertificatul de e!port a fi emis de ser iciile publice deconcentrate ale *inisterului #ulturii 2i #ultelor, Gn condi5iile legii nr. $=)D)%%%. >coaterea din 5ar:, pe orice cale, a bunurilor culturale mobile pentru care nu s-a ob5inut certificatul de e!port temporar sau definiti , eliberat Gn condi5iile legii, constituie opera5iune de e!port ilegal. 2 "rdonan5a de urgen5: nr. $<% din < noiembrie pri ind regimul metalelor 2i pietrelor pre5ioase Gn 9omFnia pre ede Gn art. ) pct. ) c: prin opera5iuni cu metale 2i pietre, pre5ioase se Gn5eleg actele de comer5 2i faptele de comer5 cu metale pre5ioase 2i pietre pre5ioase, care au ca obiectB a) producerea metalelor pre5ioase3 b) prelucrarea metalelor pre5ioase 2i a pietrelor pre5ioase3 c) Fnzarea metalelor pre5ioase 2i a pietrelor pre5ioase3 d) cump:rarea metalelor pre5ioase 2i a pietrelor pre5ioase3 e) p:strarea Gn depozit a metalelor pre5ioase 2i a pietrelor pre5ioase o 3 cauza de comer53 f) introducerea Gn 5ara a metalelor pre5ioase 2i a pietrelor pre5ioase3 g) scoaterea din 5ara a metalelor pre5ioase 2i a pietrelor pre5ioase3 h) mi?locirea opera5iunilor cu metale pre5ioase 2i pietre pre5ioase3 i) transportul de metale pre5ioase 2i pietre pre5ioase, cu e!cep5ia transportului efectuat Gn tranzit amal3 ?) prest:ri

Inalienabilitatea conventionala poate fi admisa ca valabila, numai daca se justifica printr-un interes serios si legitim, si daca ar avea un caracter temporar (fiind oricum inferioara duratei medii a vietii omului). In cazul in care clauza de inalienabilitate nu indeplineste conditiile mentionate mai sus, ea a fi considerata nula. In cazul in care clauza de inalienabilitate a fost cauza determinanta a incheierii actului, actul a fi in intregime nul. In materia legatelor, art. <<6 si <<& #.ci . interzice substitutiile fideicomisare graduale sau esnice, prin care testatorul dispune si pentru cazul mortii beneficiarilor succesi i ai bunului, declarandu-se implicit inalienabile pentru acestia din urma. #and clauza de inalienabilitate este alabila si totusi bunul a fost instrainat cu incalcarea ei, stipulantul clauzei poate cere rezolutiunea instrainarii initiale pentru nee!ecutare de obligatii sau repararea pre?udiciului cauzat prin incalcarea clauzei. '% #unul sa e(iste in prezent sau in viitor $entru ca vanzarea sa fie valabila, este necesar ca bunul sa e-iste in prezent sau in viitor. 'aca in momentul vanzarii unui bun individual determinat acesta pierise in intregime, contractul nu produce niciun efect. 'aca bunul pierise numai in parte, cumparatorul care nu cunostea acest fapt in momentul vanzarii poate cere fie anularea vanzarii, fie reducerea corespunzatoare a pretului (art. 1 !5 C.civ.).1 9ezulta deci ca riscul pieirii totale sau partiale a bunului inainte de incheierea contractului este suportat de vanzator, care este proprietarul lucrului. #In lipsa unei prevederi legale contrare, contractele pot purta si asupra bunurilor viitoare. dispune art. 1//3 C.civ. :ucrurile viitoare, cu e-ceptia mostenirilor nedeschise, pot forma obiect al contractului de vanzare-cumparare. +aca obiectul anzarii il constituie un bun iitor, cumparatorul dobandeste proprietatea in momentul in care bunul s-a realizat. In pri inta constructiilor, sunt aplicabile dispozitiile corespunzatoare in materie de carte funciara. In cazul anzarii unor bunuri dintr-un gen limitat care nu e!ista la data incheierii contractului, cumparatorul dobandeste proprietatea la momentul indi idualizarii de catre anzator a bunurilor andute. ;tunci cand bunul sau, dupa caz, genul limitat nu se realizeaza, contractul nu produce niciun efect. #u toate acestea, daca nerealizarea este determinata de culpa anzatorului, el este tinut sa plateasca daune-interese. #and bunul se realizeaza numai partial, cumparatorul are alegerea fie de a cere desfiintarea anzarii, fie de a pretinde reducerea corespunzatoare a pretului. ;ceeasi solutie se aplica si in cazul bunurilor dintr-un gen limitat atunci cand genul limitat s-a realizat numai
de ser icii care au ca obiect metale pre5ioase 2i pietre pre5ioase3 4) marcarea metalelor pre5ioase3 2i l) alte acte de comer5 2i fapte de comer5 care au ca obiect metale pre5ioase 2i pietre pre5ioase. "pera5iunile cu metale pre5ioase 2i pietre pre5ioase, se pot efectua de c:tre persoanele fizice sau ?uridice numai Gn baza autoriza5iei eliberate de c:tre ;utoritatea Aa5ional: pentru .rotec5ia #onsumatorilor pe perioada nedeterminat:, izat: anual de c:tre aceasta. Au sunt supuse regimului autoriz:rii opera5iunile pre :zute mai sus daca acestea se efectueaz: pentru ne oile proprii ale persoanei fizice sau ?uridice 2i dac: nu se urm:re2te ob5inerea unui profit.1 ,+ac: Gn momentul Fnz:rii lucrul Fndut era pierit Gn lot, Fnzarea este nul:, iar dac: era pierit numai Gn parte, cump:r:torul are alegerea Gntre a cere rezolu5ionarea contractului sau a pretinde reducerea pre5ului. .rin urmare, Gn pri in5a obiectului Fnz:rii, legea stabile2te regula ca lucrul Fndut s: e!iste Gn momentul Fnz:rii, sub sanc5iunea nulit:5ii actului. ;legerea de a renun5a la Fnzare sau de a cere e!ecutarea ei asupra p:r5ii r:mase din lucru, cu o reducere propor5ional: de pre5, o are cump:r:torul numai Gn caz de pieire par5ial: a lucrului.- T.>., >.ci ., +ecizia 677D$<($, Gn 9epertoriu ($<&<-$<('), p. $)&.

partial si, din acest moti , anzatorul nu poate indi idualiza intreaga cantitate de bunuri pre azuta in contract. +aca nerealizarea partiala a bunului sau, dupa caz, a genului limitat a fost determinata de culpa anzatorului, acesta este tinut sa plateasca daune-interese. ;tunci cand cumparatorul si-a asumat riscul nerealizarii bunului sau genului limitat, dupa caz, el ramane obligat la plata pretului. 1unul este considerat realizat la data la care de ine apt de a fi folosit potri it destinatiei in ederea careia a fost incheiat contractul (art. $&'= #.ci .). )% #unul care formeaza obiectul obligatiei vanzatorului trebuie sa fie determinat sau determinabil& licit si posibil (art. 1// C.civ.). 8unul trebuie sa fie determinat, in caz contrar se considera ca nu e-ista. $otrivit art. 1// alin. (1) C.civ., #Obiectul obligatiei este prestatia in care se angajeaza debitorul.. In cazul contractului de vanzare-cumparare obiectul obligatiei vanzatorului este bunul vandut. *cest bun trebuie sa fie #sub sanctiunea nulitatii absolute (a contractului ; n.n.) determinat sau cel putin determinabil si licit. (art. 1// alin. (/) C.civ.). .rin urmare, contractul trebuie sa cuprinda toate datele necesare identificarii si indi idualizarii obiectului contractului (localitate, strada, numar, numar de carte funciara pentru imobile3 localitate, strada, numar de apartament, tip de autoturism, numar de inmatriculare, numar de motor, an de fabricatie, serie, numar de locuri etc. la autoturism). La bunurile de gen, indi idualizarea este facuta prin indicarea naturii obiectului, cantitatii, sortimentului si calitatii. In cazul omisiunii indicarii calitatii, se a preda un bun de calitate medie. In lipsa unor pre ederi legale contrare, contractele pot purta si asupra bunurilor iitoare (art. $))= #.ci .). 1unul iitor andut trebuie sa fie posibil, caci nimeni nu poate fi obligat la imposibil ( ad imposibilum nulla obligatio) si licit. >anctiunea incalcarii acestei conditii este nulitatea absoluta a contractului. ;tunci cand nu poate fi stabilita potri it contractului, calitatea prestatiei sau a obiectului acesteia trebuie sa fie rezonabila sau, dupa impre?urari, cel putin de ni el mediu. *% +anzatorul sa fie proprietarul lucrului vandut Conditia ca vanzatorul sa fie proprietarul lucrului vandut rezulta din caracterul translativ de proprietate al contractului de vanzare-cumparare pentru ca nimeni nu poate transfera altuia mai multe drepturi decat ce el insusi are ( Nemo plus juris ad alium transferre potest& ,uam ipse -abet). #e se intampla daca anzatorul nu este proprietarul lucrului andut, ci acesta apartine altei persoaneN 'aca obiectul vanzarii sunt lucruri de gen sau lucruri viitoare , anzarea este alabila, intrucat in aceste cazuri dreptul de proprietate se transmite intr-un moment ulterior incheierii contractului de anzare-cumparare, si anume in momentul indi idualizarii, in cazul lucrurilor de gen, si respecti in cel al realizarii lucrului, in cazul lucrurilor iitoare. .rin urmare este lipsita de rele anta, sub aspectul alabilitatii contractului de anzarecumparare, lipsa calitatii de proprietar a anzatorului in momentul incheierii contractului, daca obiectul anzarii sunt lucruri de gen sau lucruri iitoare.. 'aca obiectul vanzarii il constituie un lucru individual determinat , in lipsa unui te!t asemanator art. $'<< din #odul ci il francez, care pre edea transant ca , #anzarea lucrului altuia este nula$ ea poate da loc la daune-interese atunci cand cumparatorul a ignorat ca lucrul a !ost al altuia@, atat practica noastra ?udiciara, cat si literatura ?uridica au a ansat sub

regimul echiului #od ci il, o di ersitate de solutii, mergand de la nulitatea contractului in toate cazurile, pana la inadmisibilitatea sanctiunii.$ In noul Cod civil problema este solutionata de art. 1//+ si 1/0" care prevad2 #Contractul este valabil chiar daca, la momentul incheierii sale, una dintre parti se afla in imposibilitate de a-si e-ecuta obligatia, afara de cazul in care prin lege se prevede altfel. (art. 1//+) si respectiv ca #'aca prin lege nu se prevede altfel, bunurile unui tert pot face obiectul unei prestatii, debitorul fiind obligat sa le procure si sa le transmita creditorului sau, dupa caz, sa obtina acordul tertului. In cazul nee-ecutarii obligatiei, debitorul raspunde pentru prejudiciile cauzate (art. 1/0").

>ub imperiul echiului #od ci il s-a decis c:B ,In cazul Gn care la con en5ia a Fnd ca obiect promisiunea de Fnzare a unui bun imobil nu au participat to5i coproprietarii (Gn spe5: numai doi dintre cei trei coproprietari), antecontractul nu a fost Gncheiat Gn mod alabil deoarece nu au fost respectate condi5iile pre :zute de lege, care presupune c: opera5iunea trebuie s: se refere la totalitatea bunului 2i nu doar la o parte din el. .rin urmare Gntr-o atare situa5ie antecontractul nu putea fi autentificat pe cale notarial: 2i nici prin constatarea Fnz:rii de instan5: printr-o hot:rFre care s: 5in: loc de act autentic.- Trib.*un. 1ucure2ti, sec5. a III-a ci ., decizia nr. &%6D$<<$, #ulegere, $<<$, p. (&. ,In cazul unui bun aflat Gn indi iziune, Fnzarea-cump:rarea nu poate opera pentru totalitatea bunului, deoarece nimeni nu poale s: Gnstr:ineze mai multe drepturi decFt are el Gnsu2i. In calitate de coproprietar Gn indi iziune, unul din coindi izarii este Gndrept:5it s: Gnstr:ineze cota sa parte ideal: din dreptul de proprietate asupra apartamentului, f:r: consim5:mFntul celorlal5i coproprietari indi izari, deoarece legea nu le confer: un drept de preemp5iune. +ispozi5iile art. 7=-7< din Legea $=D$<<$ a fondului funciar sunt e!prese 2i de strict: interpretare neputFnd fi e!tinse prin analogie Gn cazul apartamentelor.- #.>.H., s.ci ., +ecizia 6))D$<<6, Gn +reptul $)D$<<6, p. =&. ,#Fnd Fnz:torul este proprietar ,pro parte- nu se aplic: regulile pri itoare la Fnzarea lucrului altuia, ci regulile proprii st:rii de indi iziune. ;stfel, dac: bunul Fndut este atribuit cop:rta2ului Gnstr:in:tor, contractul de Fnzare-cump:rare de ine perfect alabil prin efectul art. (=& #.ci . +impotri :, dac: bunul este atribuit altui cop:rta2, actul de Gnstr:inare a fi desfiin5at retroacti , pentru lipsa calit:5ii de proprietar a Fnz:torului, aplicFndu-se regulile care gu erneaz: Fnzarea lucrului altuia.- I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%', nr. $6=, p. 67$. ,0ste de principiu c: o persoan: nu poate transmite un drept pe care nu Gl are, iar c: dobFnditorul nu poate primi un drept decFt de la titularul s:u. ;stfel fiind, chiar dac: transmisiunea unui bun se face Gntre o persoan: care nu este proprietara lui 2i o ter5: persoan:, acest bun nu iese din patrimoniul ade :ratului proprietar, care r:mFne liber s: dispun: de dreptul s:u. In ceea ce pri e2te actul de transmisiune dintre neproprietar 2i o ter5: persoan:, anularea lui, atFta timp cFt nu este lo it de o nulitate absolut:, nu poate fi cerut: decFt de persoanele care au participat la Gncheierea actului sau de succesorii lor. ;2adar, ade :ratul proprietar nu poate inter eni pentru anularea actului decFt Gn cazul cFnd este lo it de nulitate absolut:. .entru sal argardarea intereselor sale, ade :ratul proprietar poate recurge fie la introducerea unei ac5iuni Gn re endicare Gn cazurile Gn care se pretinde un drept bine indi idualizat, fie la formularea unei ac5iuni de ie2ire din indi iziune atunci cFnd se pretind drepturi indi ize. In cazul Gn care unul dintre coproprietari, Gn timpul st:rii de indi iziune, inde un bun indi iz, Fnzarea nu este nul:, ci supus: condi5iei rezolutorii ca bunul Fndut s: nu cad: Gn lotul altui coproprietar. +e aici deri : necesitatea pentru dobFnditor de a face cererea de inter en5ie sau opozi5ie la parta?. In cazul cFnd bunul Fndut cade Gn lotul coindi izarului Fnz:tor, ca urmare a efectului declarati al parta?ului, acesta este considerat c: a fost proprietar e!clusi Gn mod retroacti 2i deci Fnzarea r:mFne alabil:. .rin urmare, pFn: la efectuarea parta?ului, Fnzarea nu poate fi considerat: nul:.- T.>B, col.ci ., dec. nr. ))%(D$<(&, 9.9.+., nr. 'D$<&=, p. $&$. ,VFnzarea lucrului altuia are la baz: o eroare asupra calit:5ii de proprietar a Fnz:torului 2i este anulabil:. ;ceast: nulitate este relati : 2i poate fi in ocat: numai de cump:r:tor. +ac: Fnz:torul de ine, ulterior Fnz:rii, proprietar al lucrului Fndut, Fnzarea se consolideaz:. Tot astfel, aceasta poate fi consolidat: de c:tre ade :ratul proprietar. T.>., s.ci ., dec. nr. '$D$<&<, 9epertoriu, $<&<-$<('. p. $)&. ,In cazul Fnz:rii lucrului altuia, proprietarul lucrului Fndut este Gn drept s: introduc: ac5iunea Gn nulitate a Fnz:rii bunului s:u. dac: in oc: un caz de nulitate absolut:, cum este frauda 2i reaua-credin5: a Fnz:torului 2i cump:r:torului. In irtutea principiului relati it:5ii con en5iilor, a inopozabilit:5ii acestora fa5: de cei care nu au luat parte la Gncheierea lor, proprietarul nu are ac5iune Gn anularea Fnz:rii bunului sau, printr-un act la care nu a participat, atFta timp cFt nu este orba de o nulitate absolut:. #Fnd Gns: Fnzarea-cump:rarea s-a f:cut Gn frauda dreptului proprietarului de c:tre Fnz:tor, cu complicitatea sau pe riscul cump:r:torului, aceasta constituie un caz tipic de nulitate absolut: Gn irtutea principiului clasicB ,frauda corupe totul- (fraus omnia corrupit) 2i al

In aplicarea acestor te-te, in materia vanzarii art. 1 30 prevede2 #'aca, la data incheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se afla in proprietatea unui tert, contractul este valabil, iar vanzatorul este obligat sa asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul sau catre cumparator. "bligatia anzatorului se considera ca fiind e!ecutata fie prin dobandirea de catre acesta a bunului, fie prin ratificarea anzarii de catre proprietar, fie prin orice alt mi?loc, direct ori indirect, care procura cumparatorului proprietatea asupra bunului. 'aca din lege sau din vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul dobandirii bunului de catre vanzator sau al ratificarii contractului de vanzare de catre proprietar. In cazul in care anzatorul nu asigura transmiterea dreptului de proprietate catre cumparator, acesta din urma poate cere rezolutiunea contractului, restituirea pretului, precum si, daca este cazul, daune-interese.$ 8unurile aflate in indiviziune pot forma obiectul vanzarii, dar pentru validitatea contractului este necesar consimtamantul tuturor coproprietarilor. 'aca coindivizarul vinde intreg bunul indiviz in materialitatea sa, fara sa instiinteze pe cumparator despre starea de indiviziune, ne aflam in situatia vanzarii bunului altuia. .ractica ?udiciara a decis sub imperiul echiului #od ci il ca anzarea bunului indi iz de catre un coindi izar, fara consimtamantul celorlalti, nu atrage nulitatea actului, ci supune dreptul dobandit de cumparator unei conditii rezolutorii, care a fi considerata indeplinita, daca bunul nu a fost atribuit la iesirea din indi iziune coindi izarului care l-a instrainat. +aca bunul instrainat era atribuit altui coindi izar, contractul de anzare-cumparare era desfiintat retroacti pentru lipsa calitatii de proprietar a anzatorului (nulitatea relati a). In schimb daca bunul era atribuit coindi izarului anzator, anzarea era alidata retroacti . In schimb, coindi izarul poate inde cota sa ideala din dreptul de proprietate, cumparatorul substituindu-se in drepturile anzatorului coindi izar si ramanand in indi iziune cu ceilalti coproprietari pana la efectuarea parta?ului. Noul Cod civil stabileste in art. 1 30 alin. (!) urmatoarea solutie in ipoteza vanzarii unui bun indiviz de catre un singur coproprietar2 #*tunci cand un coproprietar a vandut bunul proprietate comuna si ulterior nu asigura transmiterea proprietatii intregului bun catre cumparator, acesta din urma poate cere, pe langa daune-interese, la alegerea sa, fie reducerea pretului proportional cu cota-parte pe care nu a dobandit-o, fie rezolutiunea contractului in cazul in care nu ar fi cumparat daca ar fi stiut ca nu va dobandi proprietatea intregului bun.. Intinderea daunelor-interese se stabileste, in mod corespunzator, potri it art. $(%)-$(%6. #u toate acestea, cumparatorul care la data incheierii contractului cunostea ca bunul nu apartinea in intregime anzatorului nu poate sa solicite rambursarea cheltuielilor referitoare la lucrarile autonome sau oluptuare. E ). Pretul. Conditii
principiului bunei-credin5e Gn raporturile ci ile, a e!ercit:rii drepturilor numai Gn conformitate cu scopul pentru care au fost recunoscute de lege. #um nulitatea absolut: a unei con en5ii poate fi in ocat: de orice persoan: interesat:, chiar dac: nu a participat la Gncheierea ei, proprietarul este Gn drept s: introduc: ac5iunea Gn nulitatea Fnz:rii bunului s:u, neconsim5it: de el.- T.>., s.ci .. +ecizia )(<D$<(&, Gn Indreptar, p. &=. 1 ,Au e!ist: o dispozi5ie legal: care s: pre ad: c: promisiunea de Fnzare a unui bun (imobil) f:cut: de un neproprietar, ar fi lo it: de nulitate. ;ceast: solu5ie G2i are ra5iunea Gn faptul c: persoana neproprietar: are posibilitatea s: cumpere, de la proprietar, bunul oferit spre Fnzare, iar apoi s: fie Gn m:sur: a perfecta Fnzarea.- T.>., s.ci ., +ecizia $7$)D$<=%, nepublicat:, Gn 9epertoriu, $<('-$<=%, p. ==.

$retul este obiectul obligatiei cumparatorului. $retul consta intr-o suma de bani. $retul trebuie sa fie serios si determinat sau cel putin determinabil (art. 1 " C.civ.). In cazul ine!istentei pretului, contractul este nul ca anzare-cumparare, dar poate fi alabil ca donatie in masura in care sunt indeplinite conditiile de fond si de forma pre azute de lege pentru acest contract.$ 1) $retul trebuie sa e-iste, in sensul ca el trebuie mentionat ca prestatie a cumparatorului in insusi momentul incheierii contractului. $retul trebuie sa fie real, si nu fictiv. Vanzarea este anulabila atunci cand pretul este stabilit fara intentia de a fi platit (art. 1 !). /) $retul trebuie stabilit in bani 4tabilirea pretului in bani este de esenta contractului de vanzare-cumparare (art. 1 " alin. (1) C.civ.). +aca bunul este transmis pentru obtinerea unei alte prestatii si nu a unei sume de bani (pret) natura ?uridica a contractului este alta, si anume aceea de contract de schimb (daca contraprestatia este un alt bun)3 de renta iagera (daca contraprestatia este o suma periodica in bani pana la moartea creditorului) etc. 0) $retul trebuie sa fie determinat sau determinabil 1l este determinat daca partile au cazut de acord in momentul incheierii contractului asupra cuantumului sau.$

.otri it principiului con ersiunii contractului nul pre :zut de art. $)&% #.ci .B ,Un contract lo it de nulitate absolut: a produce, totu2i, efectele actului ?uridic pentru care sunt Gndeplinite condi5iile de fond 2i de form: pre :zute de lege. #u toate acestea, dispozi5iile alin. ($) nu se aplic: dac: inten5ia de a e!clude aplicarea con ersiunii este stipulat: Gn contractul lo it de nulitate sau reiese, Gn chip neGndoielnic, din scopurile urm:rite de p:r5i la data Gncheierii contractului.1 ,+eterminarea pre5ului Gntr-o Fnzare este deci un element esen5ial al contractului3 el trebuie s: fie determinat de p:r5i 2i s: rezulte din cuprinsul actului respecti . +e aceea, Fnzarea nu este perfect: decFt dup: ce pre5ul a fost determinat, astfel c:, Gn lips: de pre5, nu e!ist: Fnzare. In spe5:, Gnscrisul depus, denumit ,chitan5:-, nu con5ine pre5ul Fnz:rii. ci numai suma ce s-a pl:tit ca parte din pre5, element cu pri ire la cuantumul c:ruia Gns: nu s-a precizat nimic Gn actul enun5at. ;2a fiind, constatFnd c: acest Gnscris imperfect nu poate 5ine loc de promisiune de Fnzare 2i pentru c: el nu cuprinde nici modalit:5ile de plat: a pre5ului 2i nici nu s-a do edit c: s-a respectat e entuala modalitate de plat: a acestuia (care n-a fost determinat de p:r5i, astfel cum s-a precizat), instan5ele au stabilit c: ac5iunea nu este Gntemeiat:.- T.>., s.ci ., decizia =&D$<=&, 9.9.+. nr. $$D$<=&, p. '=. ,.re5ul Fnz:rii trebuie s: fie serios 2i determinat de p:r5i. ;ceast: determinare a pre5ului Gntr-o Fnzare constituie un element esen5ial al contractului. >uma la care se ridic: pre5ul trebuie s: fie stabilit: de p:r5i 2i s: reias: din enun5urile actului. +e aceea Fnzarea nu este perfect: decFt numai dup: ce pre5ul a fost determinat, a2a c: Gn lips: de pre5 nu e!ist: Fnzare. +ac: aceast: condi5ie nu a fost Gndeplinit:, nu se poate re5ine c: Gntre p:r5i a inter enit un antecontract de Fnzare-cump:rare, ci doar o simpl: promisiune de Fnzare ce urma s: se definiti eze ulterior atFt Gn pri in5a pre5ului, cFt 2i a celorlalte clauze. Intr-o atare situa5ie, solu5ia primei instan5e prin care s-a admis ac5iunea 2i s-a dispus e acuarea pFrF5ilor din imobil pe moti c: intre p:r5i a inter enit doar o promisiune 2i nu o con en5ie de Fnzare-cump:rare, este legal: 2i. temeinic:, a2a c: a fost confirmat: prin respingerea recursului declarat de pFrF5i 2i de inter enientul Gn nume propriu.- Trib. *un. 1ucure2ti - sec5. a IVa ci ., decizia nr. 7)%D$<<), #ulegere de practic: ?udiciar: ci il: pe anul $<<) nr. din $<<6, p. <=-<<. Aot:. .entru a se considera c: pre5ul este serios , este necesar s: e!iste o propor5ie Gntre cuantumul lui stabilit de p:r5i 2i aloarea real: a bunului. ;ceast: propor5ie, chiar dac: nu reprezint: o echi alen5:, e!clude totu2i o dispropor5ie prea mare, nesusceptibil: de o ?ustificare fireasc:. >tabilirea caracterului de pre5 serios constituie o chestiune de fapt 2i este de aprecierea instan5ei, bazat: pe probe. In acest sens T.>., s.ci ., dec. nr. &<(D$<=7, #+, p. )&.

$retul este determinabil daca, in contract, partile au mentionat doar elementele cu ajutorul carora el va fi determinat ulterior, cel mai tarziu la data cand obligatia platii pretului devine e-igibila. Vanzarea facuta pe un pret care nu a fost determinat in contract este valabila daca partile au convenit asupra unei modalitati prin care pretul poate fi determinat ulterior, dar nu mai tarziu de data platii si care nu necesita un nou acord de vointe al partilor. (art. 1 1 C.civ.). $retul poate fi determinat si de catre una sau mai multe persoane desemnate prin acordul partilor. ;tunci cand persoanele astfel desemnate nu determina pretul in termenul stabilit de parti sau, in lipsa, in termen de & luni de la incheierea contractului, la cererea partii interesate, presedintele ?udecatoriei de la locul incheierii contractului a desemna, de urgenta, in camera de consiliu, prin incheiere definiti a un e!pert pentru determinarea pretului. 9emuneratia e!pertului se plateste in cote egale de catre parti. 'aca pretul nu a fost determinat in termen de un an de la incheierea contractului, vanzarea este nula, afara de cazul in care partile au convenit un alt mod de determinare a pretului. +eterminarea pretului nu poate insa ramane la aprecierea ulterioara a partilor sau sa depinda de ointa e!clusi a a unora dintre ei. 0!ista si preturi legale obligatorii care se impun partilor, acestea nea and dreptul sa negocieze cuantumul lor, cum ar fi anzarea de locuinte construite din fondurile statului. ;tunci cand pretul sau orice alt element al contractului urmeaza sa fie determinat de un tert, acesta trebuie sa actioneze in mod corect, diligent si echidistant. +aca tertul nu poate sau nu doreste sa actioneze ori aprecierea sa este in mod manifest nerezonabila, instanta, la cererea partii, interesate, a stabili, dupa caz, pretul sau elementul nedeterminat de catre parti. +aca un contract incheiat intre profesionisti nu stabileste pretul si nici nu indica o modalitate pentru a-l determina, se presupune ca partile au a ut in edere pretul practicat in mod obisnuit in domeniul respecti pentru aceleasi prestatii realizate in conditii comparabile sau, in lipsa unui asemenea pret, un pret rezonabil. ;tunci cand, potri it contractului, pretul se determina prin raportare la un factor de referinta, iar acest factor nu e!ista, a incetat sa mai e!iste ori nu mai este accesibil, el se inlocuieste, in absenta unei con entii contrare, cu factorul de referinta cel mai apropiat. (art. $)67 #.ci .) #and pretul se stabileste in functie de greutatea lucrului andut nu se tine seama de greutatea ambala?ului, daca nu rezulta altfel din uzante. .retul anzarii este suficient determinat daca poate fi stabilit potri it impre?urarilor. #and contractul are ca obiect bunuri pe care anzatorul le inde in mod obisnuit, se prezuma ca partile au a ut in edere pretul practicat in mod obisnuit de anzator. In lipsa de stipulatie contrara, anzarea unor bunuri al caror pret este stabilit pe piete organizate este presupusa a se fi incheiat pentru pretul mediu aplicat in ziua incheierii contractului pe piata cea mai apropiata de locul incheierii contractului. +aca aceasta zi a fost nelucratoare, se tine seama de ultima zi lucratoare (art. $&&7 #.ci .). ,) $retul trebuie sa fie sincer si serios $retul trebuie sa fie sincer (real), adica sa fie stabilit cu intentia de a fi platit, si sa nu fie fictiv. $retul este fictiv (simulat) daca in contractul public este trecut un pret, iar in actul secret partile precizeaza ca acest pret nu este datorat.

In cazul pretului fictiv contractul de vanzare-cumparare este anulabil pentru lipsa pretului (art. 1 ! alin. (1) C.civ.), dar operatiunea juridica poate imbraca forma unui contract de donatie (o donatie deghizata), daca sunt indeplinite conditiile de valabilitate a donatiilor. Uneori partile pot, sa realizeze o simulatie prin deghizarea partiala a pretului, in sensul mentionarii in actul public a unui pret inferior pretului real. #ontractul secret nu produce efecte decat intre parti si, daca din natura contractului ori din stipulatia partilor, nu rezulta contrariul, intre succesorii lor uni ersali sau cu titlu uni ersal. #u toate acestea, contractul secret nu produce efecte nici intre parti daca nu indeplineste conditiile de fond cerute de lege pentru incheierea sa alabila. >imulatia nu poate fi in ocata de parti, de catre succesorii lor uni ersali, cu titlu uni ersal sau cu titlu particular si nici de catre creditorii instrainatorului aparent impotri a tertilor care, intemeindu-se cu buna-credinta pe contractul public, au dobandit drepturi de la achizitorul aparent. Tertii pot in oca simulatia impotri a partilor, atunci cand aceasta le atama drepturile (art. $)<% #.ci .). >imulatia nu poate fi opusa de parti creditorilor dobanditorului aparent care, cu bunacredinta, au notat inceperea urmaririi silite in cartea funciara sau au obtinut sechestru asupra bunurilor care au facut obiectul simulatiei. +aca e!ista un conflict intre creditorii instrainatorului aparent si creditorii dobanditorului aparent, sau preferati cei dintai, daca creanta lor este anterioara simulatiei. +o ada simulatiei poate fi facuta de terti sau de creditori cu orice mi?loc de proba. .artile pot do edi si ele simulatia cu orice mi?loc de proba atunci cand pretind ca aceasta are caracter ilicit (art. $)<) #.ci .). !) $retul trebuie sa fie serios si nu simbolic, derizoriu, infim$ 'e aceea, daca prin lege nu se prevede altfel, vanzarea este anulabila cand pretul este intr-atat de disproportionat fata de valoarea bunului incat este evident ca partile nu au dorit sa consimta la o vanzare (art. 1 ! alin. (/) C.civ.). In aceasta situatie, datorita disproportiei e idente intre aloarea lucrului andut si pretul din contract, se apreciaza ca pretul nu are o e!istenta reala, ca nu poate constitui obiectul obligatiei cumparatorului si, deci, o cauza suficienta a obligatiei anzatorului. #aracterul serios sau derizoriu al pretului este o chestiune de fapt, lasata la aprecierea instantei in functie de conditiile concrete ale cauzei. $retul derizoriu nu trebuie confundat cu #pretul modic% sau #lezionar%, adica cu disproportia prea mare intre pret si valoarea bunului. Intrucat echi alenta intre prestatii este relati a, fiind rezultatul negocierilor si depinzand si de subiecti ismul partilor, un pret inferior alorii lucrului nu poate conduce la anularea
1

,.rin pre5 serios se Gn5elege pre5ul care constituie o cauz: suficient: a obliga5iei luate de Fnz:tor de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului ce formeaz: obiectul Fnz:rii. >eriozitatea pre5ului depinde de e!isten5a unei propor5ii Gntre cuantumul pre5ului fi!at de p:r5ile contractante 2i aloarea real: a bunului Fndut.- I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%& nr. '', p. $='. ,.rin no5iunea de pre5 serios, urmeaz: a se Gn5elege pre5ul care constituie o cauz: suficient: a obliga5iei de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului. .entru a se putea conchide c: pre5ul este serios, trebuie s: rezulte e!isten5a unei propor5ii Gntre cuantumul pre5ului stabilit de p:r5i 2i aloarea real: a bunului Fndut. ;ceast: propor5ie, chiar dac: nu reclam: o echi alen5: Gntre pre5 2i aloarea bunului, e!clude totu2i o dispropor5ie prea mare, care nu ar fi susceptibil: de o ?ustificare fireasc:. >tabilirea caracterului de pre5 serios are aspectul unei situa5ii de fapt 2i constituie o problem: de apreciere a instan5ei, care are Gndatorire s: constate prin probele administrate elementele necesare acestei aprecieri. ;2a fiind, instan5a nu poate s: resping: ac5iunea Gn anularea con en5iei de Fnzare-cump:rare f:r: s: fi administrat probe concludente pentru a stabili caracterul de pre5 serios,. T.>., s.ci ., +ec. nr. &<(D$<=7, #+., p. )&.

contractului, acesta ramanand alabil si in cazul unei disproportii intre pret si aloarea reala a lucrului in momentul incheierii contractului.) 1-ista leziune atunci cand una dintre parti, profitand de starea de nevoie, de lipsa de e-perienta ori de lipsa de cunostinte a celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie de o valoare considerabil mai mare, la data incheierii contractului, decat valoarea propriei prestatii (art. 1//1 alin. (1) C.civ.). 0!istenta leziunii se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului. Leziunea poate e!ista si atunci cand minorul isi asuma o obligatie e!cesi a prin raportare la starea sa patrimoniala, la a anta?ele pe care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor. .artea al carei consimtamant a fost iciat prin leziune poate cere, la alegerea sa, anularea contractului sau reducerea obligatiilor sale cu aloarea daunelor-interese la care ar fi indreptatita. Cu e-ceptia cazului minorului, actiunea in anulare este admisibila numai daca leziunea depaseste jumatate din valoarea pe care o avea, la momentul incheierii contractului, prestatia promisa sau e-ecutata de partea lezata. 'isproportia trebuie sa subziste pana la data cererii de anulare. In toate cazurile, instanta poate sa mentina contractul daca cealalta parte ofera. in mod echitabil, o reducere a propriei creante sau, dupa caz, o ma?orare a propriei obligatii. Sectiunea a I#-a Cauza contractului de vanzare-cumparare Cauza este motivul care determina fiecare parte, vanzator si respectiv cumparator, sa incheie contractul de vanzare-cumparare. Cauza trebuie sa e-iste, sa fie licita si morala. Cauza este ilicita cand este contrara legii, ordinii publice. Cauza este imorala cand este contrara bunelor moravuri (art. 1/0 C.civ.). Cauza este ilicita si atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.$ Lipsa cauzei atrage nulitatea relati a a contractului, cu e!ceptia cazului in care contractul a fost gresit calificat ca anzare-cumparare si poate produce alte efecte ?uridice. #auza ilicita sau imorala atrage nulitatea absoluta a contractului daca este comuna sau, in caz contrar, daca cealalta parte a cunoscut-o sau, dupa impre?urari, trebuia s-o cunoasca. #ontractul este alabil chiar atunci cand cauza nu este e!pres pre azuta.

,In sensul art. $6%6 #. ci ., seriozitatea pre5ului implic: o echi alen5: aloric: relati :, raportat: atFt la aloarea lucrului Fndut, cFt 2i la subiecti ismul p:r5ilor contractante, care, prin efectul oin5ei lor, sunt libere s: aprecieze Gntinderea alorii ce se pl:te2te ca pre5. +e aceea, rela5iile de concubina? Gntre p:r5ile contractante ?ustificau pre5ul Gnscris Gn act, care, de altfel, reprezint: 2i ?um:tate din aloarea de asigurare a Gntregului imobil.Trib. >uprem, sec5.ci ., decizia nr. =6$ din %'.%7.$<=<, ,+reptul- nr. 6D$<<%, p. &7. ,.re5ul trebuie s: fie, Gn general, Gn propor5ie cu aloarea lucrului Fndut. .:r5ile sunt Gns: libere s: determine aloarea bunului 2i deci pre5ul lui. care poate Gi superior sau inferior alorii bunului ce formeaz: obiectul Fnz:rii. +esigur, este necesar a nu se confunda neseriozitatea pre5ului cu ilitatea lui, deoarece Gn cazul Gn care pre5ul nu este serios, contractul de Fnzare-cump:rare urmeaz: s: fie anulat, pe cFnd Gn caz de ilitate a pre5ului Fnz:torul nu este autorizat s: cear: anularea Fnz:rii.- T.>., s.ci ., +ec. nr. $(')D$<($, 9epertoriu, $<&<-$<(', p. $)(. 1 ,#auza, fiind una din condi5iile generale de aliditate a actului ?uridic, reprezint: e!presia pozi5iei subiecti e a p:r5ilor fa5: de actul ?uridic Gncheiat. Ignorarea sau, dimpotri : cunoa2terea de c:tre cump:r:tor a faptului c: bunul Gnstr:inat nu apar5ine Fnz:torului, pozi5ie subiecti : Gn func5ie de care cump:r:torul urmeaz: s: fie calificat de bun: sau de rea-credin5:, are rele an5: incontestabil: la ni elul cauzei.- I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%', nr. $7$, p. 67=.

1-istenta unei cauze valabile se prezuma pana la proba contrara (art. 1/05 alin. (/) C.civ.).' Sectiunea a #-a Publicitatea dobandirii drepturilor reale imobiliare E l. Publicitatea bunurilor imobile 9egimul publicitatii imobiliare este reglementat de <itlul VII din Cartea a III-a din Codul civil privind Cartea funciara. 'repturile reale imobiliare inscrise in cartea funciara sunt drepturi tabulare. 1le se dobandesc, modifica si sting numai cu respectarea regulilor de carte funciara (art. 3++ C.civ.). +repturile reale sub conditie suspensi a sau rezolutorie nu se intabuleaza. 0le se pot insa inscrie pro izoriu. 4ub rezerva unor dispozitii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara si dobandesc, atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea funciara, pe baza actului sau faptului care a justificat inscrierea (art. 33! alin. (1) C.civ.). +repturile reale se or pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciara cu consimtamantul titularului. ;cest consimtamant nu este necesar daca dreptul se stinge prin implinirea termenului aratat prin inscriere ori prin decesul, sau dupa caz, prin incetarea e!istentei ?uridice a titularului, daca acesta era o persoana ?uridica. +aca dreptul ce urmeaza sa fie radiat este gre at in folosul unei terte persoane, radierea se a face cu pastrarea dreptului acestei persoane, cu e!ceptia cazurilor anume pre azute de lege.
2

,In situa5ia Gn care Gntre doi concubini se Gncheie un contract de Fnzare-cump:rare a unui imobil, care, de fapt, ascunde o dona5ie deghizat: c:tre concubin:, actul nu poate fG declarat ca nuO Gn mod absolut - ca fiind bazat pe o cauz: ilicit: 2i anume continuarea rela5iilor de concubina? - de reme ce s-a f:cut do ada c: Gntre p:r5i e!istau rela5ii de afec5iune, concubina l-a Gngri?it efecti pe concubin - bolna de o boal: gra : 2i cronic: -, iar la o lun: dup: perfectarea actului, p:r5ile s-au c:s:torit. In fapt, Fnz:torul, gra bolna , a fost concubinul cump:r:toarei din $<(% 2i pFn: la $& august $<(=, cFnd s-a c:s:torit cu ea, c:s:torie care a d:inuit pFn: Gn $<=$, cFnd Fnz:torul a decedat. ;ctul Gn discu5ie s-a Gntocmit la $) iulie $<(=, iar pFrFta a con ie5uit cu defunctul, Gngri?indu-$ efecti , din $<(% 2i pFn: la decesul s:u. .entru aceste moti e, recursul pFrFtei se admite, respingFndu-se ac5iunea reclamantei (fiica defunctului, care Gn timpul bolii sale nu $-a Gngri?it) prin care se cerea declararea nulit:5ii absolute a actului de Fnzare-cump:rare, ca fiind o dona5ie deghizat:, bazat: pe o cauz: imoral: (continuarea concubina?ului). T.H., >ucea a, dec. nr. <7%D$<=), 9.9.+. nr. (D$<=6, p. '(. ,IntrucFt din actele dosarului rezult: c:, Gn $<((, reclamantul cu pFrFta (care Gntre5ineau rela5ii de concubina? din $<(7, a Fnd 2i un copil rezultat din aceast: leg:tur:) au cump:rat un apartament Gmpreun: (fiec:ruia re enindu-i o cot:-parte indi iz: de cFte o ?um:tate), iar la 6$ octombrie $<=6 reclamantul - prin act autentic - 2i-a Fndut cota sa parte pFrFtei, iar din probele administrate rezult: c: reclamantul a Gncheiat actul, la presiunea pFrFtei, pentru men5inerea concubina?ului, el este lo it de nulitate absolut: a Fnd o cauz: imoral:.- Trib.Hud. 8unedoara, decizia ci il: nr. $<6 din )&.%).$<=(, 9e ista romFn: de drept nr. $% din $<<=, p. &=. ,+ac: din probele administrate se constat: c: scopul imediat al unui act ?uridic, adic: moti ul determinant la Gncheierea lui, ca element subiecti al contractului, a fost imoral, pentru c: era de natur: s: nesocoteasc: normele de con ie5uire social:, care pretind ca obliga5iile asumate s: fie respectate, iar drepturile subiecti e trebuie e!ercitate cu bun: credin5:, actul respecti este lo it de nulitate absoluta, pentru cauz: imoral:. In spe5:, p:r5ile au Gncheiat un antecontract de Fnzare-cump:rare a unui imobil, urmFnd ca ulterior s: procedeze la autentificarea acestuia la notariat 9eclaman5ii au notificat pFrF5ilor s: se prezinte la notariat pentru autentificarea contractului, dar pFrF5ii, folosindu-se de autoriza5ia ob5inut: pentru autentificarea antecontractului cu reclaman5ii, au Fndut imobilul Gn litigiu, prin act autentic, altei persoane, rud: cu p:r5ile, de2i bunul se g:sea Gn st:pFnirea de fapt a reclaman5ilor. In aceasta situa5ie, actul Gncheiat de pFrF5i este lo it de nulitate absolut:, pentru cauz: imoral:. ;ceast: nulitate poate fi in ocat: de orice persoan: interesat:, chiar 2i aceea care nu a luat parte la Gncheierea actului, deci 2i de reclaman5i, ceea ce primeaz:, Gn cazul nulit:5ii absolute, fiind interesul general.-, Gn T.*.1., dec.nr. &&=D$<<$, #ulegere de practic: ?udiciar: ci il: pe anul $<<$ a T*1, p. (&.

8otararea ?udecatoreasca definiti a sau in cazurile pre azute de lege, actul autoritatii administrati e, a inlocui acordul de ointe sau, dupa caz consimtamantul titularului. *odificarea unui drept real imobiliar se face potri it regulilor stabilite pentru dobandirea sau stingerea drepturilor reale, daca prin lege nu se dispune altfel. 'repturile reale se dobandesc fara inscriere in cartea funciara cand provin din mostenire, accesiune naturala, vanzare silita, e-propriere pentru cauza de utilitate publica, precum si in alte cazuri e-pres prevazute de lege. *rt. 5"" C.civ. prevede ca2 #'aca in Cartea funciara s-a inscris un drept real in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul e-ista in folosul ei. +aca un drept real s-a radiat din cartea funciara, se prezuma acel drept nu e!ista. +o ada contrara se poate face numai in cazurile pre azute la art. ==( #.ci ., precum si pe calea actiunii in rectificare. Conflictul dintre tertii dobanditori de la un autor comun este rezolvat de art. 351 care prevede ca #In cazul in care doua sau mai multe persoane au fost indreptatite sa dobandeasca, prin incheiate cu acelasi autor, drepturi asupra celuiasi imobil care se e-clude reciproc, cel care si-a inscris primul dreptul va fi socotit titularul dreptului tabular indiferent de data titlului in temeiul caruia s-a facut inscrierea in cartea funciara.. E ). Publicitatea bunurilor mobile $osesia cu buna-credinta a bunurilor mobile prezuma proprietatea si constituie sistemul de publicitate obisnuit, al acestor bunuri. #Oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului. prevede art. 50! C.civ. In cazul in care anzatorul de rea-credinta a andut de doua ori lucrul mobil corporal, are preferinta cel care a intrat mai intai cu buna-credinta in posesia lucrului, chiar daca a fost al doilea cumparator (posterior tempore potior jure). In ce pri este pri ilegiile acestea sunt opozabile tertilor fara sa fie necesara inscrierea lor in registrele de publicitate, daca prin lege nu se pre ede altfel (art. )667 #.ci .). #odul ci il reglementeaza si ipoteca mobiliara asupra bunurilor mobile, corporale sau incorporale (art. )6=(-)6=< #.ci .). .ublicitatea ipotecilor mobiliare se asigura prin inscrierea lor in arhi a, daca prin lege nu se dispune altfel (art. )7%< alin. ()) #.ci .). Inregistrarea operatiunilor pri ind ipotecile mobiliare, a operatiunilor asimilate acestora, precum si a altor drepturi pre azute de lege se efectueaza in ;rhi a 0lectronica de Carantii 9eale *obiliare, a carei organizare si functionare se reglementeaza prin lege speciala (art. )7$6 #.ci .). 0!ista un sistem de publicitate al bunurilor mobile care sunt afectate ca garantie reala pentru anumite creante banesti, reglementat de Titlul VI ,9egimul ?uridic al garantiilor reale mobiliare- al %egii nr. <<D$<<< pri ind unele masuri de accelerare a reformei economice. Sectiunea a #-a .fectele contractului de vanzare-cumparare 1fectele contractului de vanzare-cumparare sunt obligatiile pe care acesta le creeaza in sarcina vanzatorului si, respectiv, a cumparatorului. "bligatiile partilor trebuie sa fie stipulate in contract in mod clar. In cazul in care intelesul contractului ar fi neclar dupa aplicarea regulilor de interpretare prevazute de art. 1/ -1/ 3 C.civ., toate clauzele indoielnice se interpreteaza in favoarea cumparatorului, sub rezerva regulilor aplicabile contractelor

incheiate cu consumatorii si contractele de adeziune, prin derogare de la regula stabilita de art. 1/ 5 C.civ. potrivit careia in materie de contracte interpretarea se face in favoarea celui care se obliga. E $. "bligatiile vanzatorului Vanzatorul are trei obligatii principale2 1. sa transmita proprietatea bunului sau, dupa caz, dreptul vandut6 /. sa predea bunul6 0. sa il garanteze pe cumparator contra evictiunii si viciilor bunului (art. 1 +/ C.civ.). .rima obligatie este o obligatie ,de dare-, iar celelalte doua sunt obligatii de ,facere-. #and predarea se face ulterior transferului dreptului de proprietate, anzatorul mai are obligatia de conservare a lucrului pana la predare. Intrucat normele ci ile sunt supleti e, obligatiile anzatorului enumerate mai sus or fi considerate stipulate in contract, chiar daca partile nu le-au pre azut e!pres. .e de alta parte datorita caracterului dispoziti al normelor care reglementeaza contractul de anzare-cumparare, partile pot modifica obligatiile de facere, pre azute de art. $&() #.ci . fie in sensul agra arii raspunderii, fie in cel al e!onerarii de raspundere. Nu se poate insa renunta la obligatia de dare (transmiterea proprietatii lucrului) si nici la cea de plata a pretului, deoarece aceste obligatii sunt de esenta oricarei vanzaricumparari. In lipsa reuneia dintre aceste obligatii contractul de anzare-cumparare este nul absolut. .ractic, in aceasta situatie, nici nu se poate orbi despre o anzare-cumparare. In sfarsit, partile pot stipula si alte obligatii in contractul de anzare-cumparare, cu conditia ca ele sa fie licite si morale. 1) Cea mai importanta obligatie a vanzatorului este cea de a transmite proprietatea bunului vandut cumparatorului. Vanzatorul este obligat sa transmita cumparatorului proprietatea bunului vandut, prevede art. 1 +0 C.civ. Odata cu proprietatea, cumparatorul dobandeste toate drepturile si actiunile accesorii ce au apartinut vanzatorului. 'aca legea nu dispune altfel, dispozitiile referitoare la transmiterea proprietatii se aplica in mod corespunzator si atunci cand prin vanzare se transmite un alt drept decat dreptul de proprietate. +repturile reale se constituie si se transmit prin acordul de ointe al partilor, chiar daca bunurile nu au fost predate, daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate ori prin indi idualizarea bunurilor, daca acordul poarta asupra unor bunuri de gen. /ructele bunului sau dreptului transmis se cu in dobanditorului de la data transferului proprietatii bunului ori, dupa caz, a cesiunii dreptului, afara de cazul in care prin lege sau prin ointa partilor se dispune altfel. +ispozitiile in materie de carte funciara, precum si dispozitiile referitoare la transferul anumitor categorii de bunuri mobile sunt aplicabile dupa caz. Cat timp bunul nu este predat, riscul pieirii fortuite ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare, chiar daca proprietatea a fost transferata dobanditorului, afara de cazul cand partile nu au stipulat contrariul. In cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obligatiei de predare pierde dreptul la contraprestatie, iar daca a primit-o, este obligat sa o restituie (art. 1/+, C.civ.).

#u toate acestea, creditorul pus in intarziere preia riscul pieirii fortuite a bunului. 0l nu se poate libera chiar daca ar do edi ca bunul ar fi pierit si daca obligatia de predare ar fi fost e!ecuta la timp. Cu e-ceptia cazurilor prevazute de lege ori daca din vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul incheierii contractului, chiar daca bunul nu a fost predate ori pretul nu a fost platit inca ( solo consensus) (art. 1 +, C.civ.). In cazurile anume prevazute de lege, vanzarea nu poate fi opusa tertilor decat dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate respective. In materie de vanzare de imobile, stramutarea proprietatii de la vanzator la cumparator este supusa dispozitiilor de carte funciara. Vanzatorul este obligat sa radieze din cartea funciara, pe cheltuiala sa, drepturile inscrise asupra imobilului vandut, daca acestea sunt stinse (art. 1 + ). Cand vanzarea are ca obiect bunuri de gen, proprietatea nu se transfera cumparatorului decat dupa individualizarea acestora prin predare, numarare, cantarire, masurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura bunului (art. 1 +5 C.civ.). +aca insa mai multe bunuri sunt andute in loc si pentru un pret unic si global, proprietatea se stramuta cumparatorului indata ce contractul s-a incheiat, chiar daca bunurile nu au fost indi idualizate. La anzarea dupa mostra sau model, proprietatea se stramuta la momentul predarii bunului. 4tipulatia prin care vanzatorul isi rezerva proprietatea bunului pana la plata integrala a pretului este valabila chiar daca bunul a fost predat. *ceasta stipulatie nu poate fi insa opusa tertilor decat dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate cerute de lege, dupa natura bunului (art. 1 3, C.civ.). In cazurile in care proprietatea nu se transmite in momentul incheierii contractului (cazul bunurilor imobile, bunurilor de gen, al bunurilor viitoare sau cand transferul este afectat de o conditie suspensiva), vanzatorul este obligat sa efectueze actele sau faptele necesare pentru a opera transferul dreptului de proprietate. /) Obligatia de predare a lucrului vandut $rin predare se intelege punerea la dispozitia cumparatorului a bunului vandut, impreuna cu tot ceea ce este necesar, dupa imprejurari, pentru e-ercitarea libera si neingradita a persoanei (art. 1 3! C.civ.). Obligatia de a preda bunul se intinde si la accesoriile sale, precum si la tot ce este destinat folosintei sale perpetue. Vanzatorul este, obligat sa predea impreuna cu bunul si titlurile si documentele privitoare la proprietatea sau folosinta acestuia. In cazul bunurilor de gen, anzatorul nu este liberat de obligatia de predare chiar daca lotul din care faceau parte bunurile respecti e a pierit in totalitate, afara numai daca lotul era anume aratat in con entie (art. $&=& alin. (6) #.ci .). $ana la predare, vanzatorul are obligatia de a conserva bunul, pentru ca lucrul trebuie predat in starea in care se afla in momentul contractarii. *odul de e!ecutare a obligatiei de predare difera dupa cum este orba despre un bun cert, determinat, cand se transmite posesia acestuia, sau este orba de bunuri de gen, cand se predau bunuri in cantitatea si calitatea in care au fost contractate, dupa indi idualizarea lor prin cantarire, masurare sau numarare.

.redarea imobilelor se face prin punerea acestuia la dispozitia cumparatorului, liber de orice bunuri ale anzatorului.$ .redarea bunului mobil se poate face prin remiterea materiala fie prin remiterea titlului reprezentati ori a unui alt document sau lucru care permite cumparatorului preluarea in orice moment. Traditiunea lucrurilor necorporale se face prin remiterea titlurilor, sau prin uzul ce face cumparatorul de dansele, cu consimtamantul anzatorului. Vanzatorul este obligat sa predea o data cu bunul si fructele produse de acesta din momentul stramutarii proprietatii pana in momentul predarii. .redarea se face la locul unde se afla lucrul andut in momentul contractarii, daca, nu rezulta altfel din con entia partilor ori, in lipsa acesteia, din uzante (art. $&=< #.ci .). 8unul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in momentul incheierii contractului. Cumparatorul are obligatia ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului potrivit uzantelor (art. 1 5" C.civ.). 'aca in urma verificarii sunt descoperite vicii, cumparatorul trebuie sa-l informeze pe vanzator despre acestea fara intarziere. In lipsa informarii, se considera ca vanzatorul si-a e-ecutat obligatia de predare conform starii bunului din momentul incheierii contractului. Cu toate acestea, in privinta viciilor ascunse, raman aplicabile dispozitiile legale privind garantia pentru vicii. In cazul in care cumparatorul contesta calitatea sau starea bunului pe care anzatorul i l-a pus la dispozitie, presedintele ?udecatoriei de la locul pre azut pentru e!ecutarea obligatiei de predare, te cererea oricareia dintre parti, a desemna de indata un e!pert in ederea constatarii. .rin aceeasi hotarare se poate dispune sechestrarea sau depozitarea bunului. +aca pastrarea bunului ar putea aduce mari pagube sau ar ocaziona cheltuieli insemnate, se a putea dispune chiar anzarea pe cheltuiala proprietarului, in conditiile stabilite de instanta. 8otararea de anzare a trebui comunicata inainte de punerea ei in e!ecutare celeilalte parti sau reprezentantului sau, daca unul dintre acestia se afla intr-o localitate situata in circumscriptia ?udecatoriei care a pronuntat hotararea. In caz contrar, hotararea a fi comunicata in termen de trei zile de la e!ecutarea ei. =ructele bunului vandut se cuvin cumparatorului din ziua dobandirii proprietatii, daca nu s-a convenit altfel.) Cheltuielile predarii sunt in sarcina vanzatorului, iar cele ale ridicarii in sarcina cumparatorului, daca nu s-a stipulat contrariul. *asurarea, cantarirea si cheltuielile de predare a bunului sunt in sarcina anzatorului, iar cele de preluare si transport de la locul e!ecutarii sunt in sarcina cumparatorului, daca nu s-a con enit altfel (art. $&&& alin. ()) #.ci .).
1

,#hiar dac: Gn contractul de Fnzare-cump:rare al unui apartament nu s-a pre :zut o clauz: cu pri ire la data eliber:rii sale de c:tre Fnz:tor, cump:r:torul este Gndrept:5it s: solicite oricFnd e acuarea lui 2i a oric:rei alte persoane pentru lips: de titlu.- Trib.mun. 1ucure2ti, sec5. a III-a ci il:, decizia nr. ($(D$<<$. #ulegere de practic: ci il: pe anul $<<$, nr. din $<<), p. ((. 2 ,In cazul Gn care con en5ia pri itoare la transmiterea propriet:5ii unui bun este lo it: de nulitate pentru orice moti pre :zut de lege, pronun5area nulit:5ii nu produce nici o consecin5: Gn ceea ce pri e2te re5inerea fructelor culese de c:tre cump:r:tor, c:ruia Fnz:torul i-a predat folosin5a tocmai pentru a culege fructele. >itua5ia este similar:, cu pri ire la fructe, 2i Gn ipoteza Gn care opereaz: rezolu5iunea con en5iei 2i are loc restabilirea situa5iei anterioare, adic: restituirea pre5ului de c:tre Fnz:tor 2i redarea folosin5ei de c:tre cump:r:tor. #eea ce trebuie considerat esen5ial Gn ambele situa5ii, atFt Gn ipoteza anul:rii cFt 2i a rezolu5iunii, este nu numai ca acestea s: e!cead: Gn5elegerea p:r5ilor, ci 2i buna-credin5: Gn posesia 2i folosin5a bunului.- T.>., s.ci ., dec. nr. $6)6D$<(=, Gn 9epertoriu, $<('-$<=%, p. =$.

In lipsa uzantelor sau a unei stipulatii contrare, daca bunul trebuie transportat dintr-un loc in altul anzatorul trebuie sa se ocupe de e!pediere pe cheltuiala cumparatorului. Vanzatorul este liberat cand preda bunul transportatorului ori e!peditorului. #heltuielile de transport sunt in sarcin cumparatorului (art. $&&( #.ci .). #umparatorul poate cere predarea bunului de indata ce pretul este platit afara daca nu s-a stipulat un termen pentru predare. +aca insa, ca urmare a unor impre?urari cunoscute cumparatorului la momentul anzarii predarea bunului nu se poate face decat dupa trecerea unui termen, partile sunt prezumate ca au con enit ca predarea sa aiba loc la e!pirarea acelui termen. +aca obligatia de plata a pretului este afectata de un termen si, dupa anzare, cumparatorul a de enit insol abil ori garantiile acordate anzatorului s-au diminuat, anzatorul poate suspenda e!ecutarea obligatiei de predare cat timp cumparatorul nu accfrda garantii indestulatoare ca a plati pretul la termenul stabilit. +aca insa, la data incheierii contractului, anzatorul cunostea insol abilitatea cumparatorului, atunci acesta din urma pastreaza beneficiul termenului, daca starea sa de insol abilitate nu s-a agra at in mod substantial. Obligatia de predare a lucrului genereaza in sarcina vanzatorului obligatia de a conserva bunul intre momentul incheierii contractului (deci al transmiterii dreptului de proprietate) si momentul predarii lui efective. 9ezulta, deci, ca obligatia de conser are e!ista si functioneaza doar in situatia in care lucrul indi idual determinat nu este predat in insusi momentul incheierii contractului. "bligatia de conser are a lucrului andut isi are fundamentul in obligatia anzatorului de a preda lucrul in aceeasi stare in care se afla in momentul incheierii contractului. In cazul neindeplinirii obligatiei de conservare, vanzatorul va raspunde, fiind prezumat in culpa, pentru deteriorarea sau pieirea bunului, ca un depozitar. Vanzatorul a fi e!onerat de raspundere, numai daca a do edi ca deteriorarea sau pieirea bunului se datoreaza cazului fortuit, fortei ma?ore sau faptei cumparatorului ori a unui tert. #heltuielile de conser are a lucrului sunt in sarcina cumparatorului. 9aspunderea anzatorului pentru neindeplinirea obligatiei de predare a lucrului se anga?eaza potri it regulilor generale de e!ecutare a contractelor. 'aca vanzatorul nu face predarea la termenul stabilit de ambele parti si daca intarzierea nu provine decat din vina vanzatorului, cumparatorul va avea facultatea de a alege intre a cere fie punerea in posesie (e-ecutarea in natura), fie rezolutiunea vanzarii. +aca predarea cu intarziere a lucrului a pro ocat un pre?udiciu cumparatorului, anzatorul a putea fi obligat la daune-interese. Vanzatorul nu este obligat sa predea lucrul si a putea in oca e!ceptia de nee!ecutare, daca cumparatorul nu plateste pretul desi acesta este scadent. In cazul bunurilor de gen, este admisa in literatura ?uridica si posibilitatea procurarii acestora de la terti pe seama anzatorului care nu si-a e!ecutat obligatia. .entru e!ecutarea cu intarziere a obligatiei de predare, anzatorul datoreaza dauneinterese, dar numai de la data punerii sale in intarziere. 0) Obligatia de garantie Vanzatorul este obligat sa il garanteze pe cumparator contra evictiunii si contra viciilor bunului (art. 1 +/ alin. (1) pct. 0) C.civ.). *) /arantia contra evictiunii 1victiunea este pierderea totala sau partiala a dreptului de proprietate asupra lucrului ori tulburarea cumparatorului in e-ercitarea dreptului sau de proprietate.

Vanzatorul este de drept obligat sa-l garanteze pe cumparator impotriva evictiunii care l-ar impiedica total sau partial in stapanirea netulburata a bunului vandut (art. 1 5! alin. (1) C.civ.).$ "bligatia de garantie a anzatorului contra e ictiunii e!ista atat fata de cumparator, cat si fata de orice dobanditor subsec ent, indiferent daca acesta este cu titlu oneros ori cu titlu gratuit. "bligatia de garantie contra e ictiunii a anzatorului se transmite mortis causa la succesorul sau uni ersal sau la succesorii sai cu titlu uni ersal. 1victiunea poate fi #de fapt% sau #de drept%. 1victiunea cumparatorului poate proveni din fapta imputabila a vanzatorului sau din pretentiile unui tert. Vanzatorul este obligat la garantie in ambele ipoteze. a) $rin #fapt imputabil vanzatorului% se intelege orice fapt sau act anterior vanzarii, dar ascuns cumparatorului, sau ulterior vanzarii, dar neprevazut in contract, savarsit de vanzator sau de succesorii sai universali ori cu titlu universal, de natura sa il tulbure pe cumparator in linistita folosinta a bunului. Carantia este datorata impotri a e ictiunii ce pro ine din fapte imputabile anzatorului, chiar daca acestea s-au i it ulterior anzarii (art. $&<' alin. (6) #.ci .). Impotriva tulburarilor provenind de la vanzator, cumparatorul se poate apara invocand e-ceptia de garantie, intemeiata pe principiul ca #*cela care trebuie sa garanteze pentru evictiune nu poate sa evinga% (art. 1 5 C.civ.). 0!ceptia poate fi in ocata si in situatia in care anzatorul il tulbura pe cumparator in temeiul unei noi calitati pe care a dobandit-o ulterior incheierii contractului. "bligatia de garantie a anzatorului se transmite la succesorii uni ersali sau cu titlu uni ersal ai defunctului. 0!ceptia nu poate fi insa opusa succesorilor cu titlu particular ai anzatorului. 1ste asimilata cu evictiunea prin faptul personal a vanzatorului (directa) si evictiunea realizata de acesta prin intermediul unui tert (indirecta). "bligatia de garantie contra e ictiunii este indi izibila intre debitori (art. $&<( #.ci .). Vanzatorul nu se poate sustrage de la raspunderea pentru evictiune care ar rezulta din faptul sau personal, orice conventie contrara fiind nula. *rt. 1 55 C.civ. prevede in acest sens ca #Chiar daca s-a convenit ca vanzatorul nu va datora nicio garantie, el raspunde totusi de evictiunea cauzata ulterior vanzarii prin faptul sau personal, ori de cea provenita din cauze pe care, cunoscandu-le in momentul vanzarii, le-a ascuns cumparatorului. Orice stipulatie contrara este considerata nescrisa.. b) In cazul in care tulburarea provine din fapta unui tert, vanzatorul are obligatia sa il apere pe cumparator. +aca cumparatorul a fost e ins, anzatorul a suporta consecintele, indiferent daca a fost de buna sau de rea-credinta. #>arantia este datorata impotriva evictiunii ce rezulta din pretentiile unui tert numai daca acestea sunt intemeiate pe un drept nascut anterior datei vanzarii si care nu a fost adus la cunostinta cumparatorului pana la acea dat. (art. 1 5! alin. (/) C.civ.). .entru e!istenta obligatiei de garantie pentru e ictiune prin fapta unui tert trebuie sa e!iste mai multe conditiiB
1

,;cela care se Gnf:5i2eaz: ca proprietar al bunului, deci ca Fnz:tor Gn nume propriu, determinFnd o eroare comun:, 2i in incibil:, Gn sensul c: are aceast: calitate, de2i Gn realitate nu o are, se comport: ca un Fnz:tor aparent 2i, indiferent de buna sau reaua sa credin5:, r:spunde de e ic5iune fa5: de cump:r:tor. In realitate, proprietarul aparent nu este decFt Fnz:torul bunului altuia, iar o asemenea Fnzare, Gn cazul cFnd ambele p:r5i sau cel pu5in cump:r:torul este de bun: credin5:, este anulabil:.- T.>., col.ci ., +ecizia )''(D$<'', Gn 9epertoriu, $<')-$<&<, p. '<.

 tulburarea sa fie de drept (deci sa aiba un temei juridic) si nu de fapt Impotri a tulburarilor de fapt, cumparatorul are mi?loace proprii de aparare, si anume actiunile posesorii in complangere si respecti in reintegrare. +reptul in ocat de tert poate fi un drept real (de proprietate, de uzufruct, ser ituti nedeclarate si neaparente, de ipoteca sau pri ilegii) sau un drept de creanta (un contract de locatiune al imobilului pe care anzatorul nu-l comunica cumparatorului, la incheierea anzarii)3 cauza evictiunii (dreptul pretins de tert) sa fie anterioara vanzarii .entru o uzucapiune inceputa inainte de anzare, dar implinita dupa aceasta, anzatorul nu raspunde pentru ca cumparatorul a a ut posibilitatea sa o intrerupa. cauza evictiunii sa nu fi fost adusa la cunostinta cumparatorului pana la data vanzarii In cazul in care cauza e ictiunii i-a fost comunicata, cumparatorul a cumparat pe riscul sau. >arcina probei cunoasterii cauzei de e ictiune de catre cumparator incumba anzatorului care doreste sa fie e!onerat de obligatia de garantie pentru fapta tertului. In ma?oritatea cazurilor, e ictiunea este rezultatul admiterii unei actiuni in ?ustitie promo ata de tertul e ingator. Intrucat e!ista si cazuri de e ictiune care nu au ca temei o hotarare ?udecatoreasca (de e!emplu cumparatorul renunta la dreptul sau fara ?udecata, sau cumparatorul plateste creanta ipotecara pentru a purga imobilul si a-$ pastra), actiunea in ?ustitie a tertului impotri a cumparatorului nu constituie o conditie de e!istenta a obligatiei de garantie pentru e ictiune. 1fectele obligatiei de garantie sunt diferite, in functie de momentul in care intervine evictiunea. *nterior evictiunii, anzatorul are obligatia de a nu face nimic de natura sa tulbure folosinta linistita a lucrului de catre cumparator, de a se abtine de la orice ar tulbura folosinta linistita a lucrului. In timpul evictiunii (cel mai adesea in timpul procesului de e ictiune) anzatorul are o obligatie de a face tot ceea ce este necesar pentru a-l apara pe cumparator impotri a tertului. #alea procesuala prin care anzatorul spri?ina apararea cumparatorului este interventia voluntara accesorie in proces in interesul paratului cumparator. #umparatorul are la indemana, la randul sau, in cazul in care anzatorul nu inter ine oluntar in proces, cererea de chemare in garantie pe cale incidentala a vanzatorului pentru a-l apara impotri a e ictiunii. #umparatorul chemat in ?udecata de un tert care pretinde ca are drepturi asupra lucrului andut trebuie sa-l cheme in cauza pe anzator. In cazul in care nu a facut-o, fiind condamnat printr-o hotarare intrata in puterea lucrului ?udecat, pierde dreptul de garantie daca anzatorul do edeste ca e!istau moti e suficiente pentru a se respinge cererea. #umparatorul care, fara a e!ista o hotarare ?udecatoreasca, a recunoscut dreptul tertului pierde dreptul de garantie, afara de cazul in care do edeste ca nu e!istau moti e suficiente pentru a impiedica e ictiunea (art. $(%' #.ci .). Vanzatorul si cumparatorul pot conveni sa e-tinda sau sa restranga obligatia de garantie. 1i pot chiar conveni sa-l e-onereze pe vanzator de orice garantie contra evictiunii. 4tipulatia prin care obligatia de garantie a vanzatorului este restransa sau inlaturata nu-l e-onereaza pe acesta de obligatia de a restitui pretul, cu e-ceptia cazului in care cumparatorul si-a asumat riscul producerii sale. Totusi, chiar daca s-a con enit ca anzatorul nu a datora nici o garantie, el raspunde totusi de e ictiunea cauzata ulterior anzarii prin faptul sau personal ori de cea pro enita din

cauze pe care, cunoscandu-le in momentul anzarii, le-a ascuns cumparatorului. "rice stipulatie contrara este considerata nescrisa. #umparatorul poate cere rezolutiunea anzarii daca a fost e ins de intregul bun sau de o parte a acestuia indea?uns de insemnata incat, daca ar fi cunoscut e ictiunea, el nu ar mai fi incheiat contractul. "data cu rezolutiunea, cumparatorul poate cere restituirea pretului si repararea pre?udiciului suferit (art. $(%% #.ci .).$ Vanzatorul este tinut sa inapoieze pretul in intregime chiar daca, la data e ictiunii, aloarea bunului andut a scazut sau daca bunul a suferit deteriorari insemnate, fie din negli?enta cumparatorului, fie prin forta ma?ora. +aca, insa, cumparatorul a obtinut un beneficiu in urma deteriorarilor cauzate bunului, anzatorul are dreptul sa scada din pret o suma corespunzatoare acestui beneficiu. +aca lucrul andut are, la data e ictiunii, o aloare mai mare, din orice cauza, anzatorul este dator sa plateasca cumparatorului, pe langa pretul anzarii, sporul de aloare acumulat pana la data e ictiunii. <ermenul de prescriptie pentru introducerea actiunii in garantie contra evictiunii este cel de drept comun (0 ani), care incepe sa curga de la data producerii evictiunii. 'aunele-interese datorate de vanzator cuprind2 a) valoarea fructelor pe care cumparatorul a fost obligat sa le restituie celui care l-a evins6 b) cheltuielile de judecata efectuate de cumparator in procesul cu cel ce l-a evins, precum si in procesul de chemare in garantie a vanzatorului6 c) cheltuielile incheierii si e-ecutarii contractului de catre cumparator6 d) toate celelalte pierderi suferite ori castiguri nerealizate de catre cumparator din cauza evictiunii. Vanzatorul este tinut de asemenea, sa ramburseze cumparatorului sau sa faca sa i se ramburseze de catre tertul e ingator toate cheltuielile pentru lucrarile efectuate in legatura cu bunul andut, fie ca lucrarile sunt autonome, fie ca sunt adaugate, dar, in acest din urma caz, numai daca sunt necesare sau utile. +aca anzatorul a cunoscut cauza e ictiunii la data incheierii contractului, si este deci de rea-credinta, el este dator sa ramburseze cumparatorului si cheltuielile facute pentru efectuarea si, dupa caz, ridicarea lucrarilor oluptuare. In cazul in care evictiunea partiala nu atrage rezolutiunea contractului, vanzatorul trebuie sa restituie cumparatorului o parte din pret proportionala cu valoarea partii de care a fost evins si, daca este cazul, sa plateasca daune-interese. #and cumparatorul a pastrat bunul cumparat platind tertului e ingator o suma de bani sau dandu-i un alt bun, anzatorul este liberat de urmarile garantiei, in primul caz prin rambursarea catre cumparator a sumei platite cu dobanzi calculate de la data platii, iar in al
1

,+aunele-interese pot fi solicitate de cump:r:tor ca urmare a e ic5iunii totale, produse prin retrocedarea c:tre ade :ratul proprietar, a imobilului achizi5ionat. #um la data Gncheierii contractului de Fnzare-cump:rare ambele p:r5i au fost de bun:-credin5:, 2i cump:r:torul nu a cunoscut Gmpre?urarea c: nu trateaz: cu ade :ratul proprietar, cump:r:torul este Gndrept:5it la diferen5a Gntre pre5ul de achizi5ionare 2i aloarea actual: a imobilului, precum 2i la spezele Fnz:rii.- I.#.#.H., >ec5. ci il: 2i de proprietate intelectual:, dec.ci . nr. (=$' din $' noiembrie )%%(, Gn ,Hurispruden5a >ec5iei ci ile 2i de proprietate intelectual:- a I.#.#.H., pe anul )%%(, nr. 7<, p. $<7. ,In cazul rezolu5iunii desfiin5area contractului depinde e!clusi de oin5a p:r5ii fa5: de care cealalt: parte nu 2i-a e!ecutat culpabil obliga5ia, deoarece creditorul acestei obliga5ii are un drept de op5iune. 0l poate opta Gntre e!ecutarea direct: 2i desfiin5area contractului. ;cest drept de op5iune este un beneficiu creat Gn fa oarea p:r5ii care 2i-a e!ecutat obliga5ia asumat:. ;cordarea termenului de gra5ie Gn ederea e!ecut:rii obliga5iilor poate fi dispus de instan5: ori de cFte ori apreciaz: asupra oportunit:5ii cererii formulate.- I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%(, nr. 7(, p. $=6.

doilea caz prin plata alorii bunului dat, precum si, in ambele cazuri, a tuturor cheltuielilor aferente. 8) /arantia contra viciilor bunului vandut >arantia contra viciilor bunului vandut este consecinta obligatiei vanzatorului de a asigura cumparatorului folosinta utila a bunului. Vanzatorul garanteaza cumparatorul contra oricaror vicii ascunse care fac bunul vandut impropriu intrebuintarii la care este destinat sau care ii micsoreaza in asemenea masura intrebuintarea sau valoarea incat, daca le-ar fi cunoscut, cumparatorul nu ar fi cumparat sau ar fi dat un pret mai mic (art. 1+"+ alin. (1) C.civ.). 1ste ascuns acel viciu care la data contractarii nu poate fi descoperit de catre un cumparator prudent si diligent fara a fi nevoie de asistenta de specialitate.$ >arantia este datorata daca viciul sau cauza lui e-ista la data predarii bunului. Vanzatorul nu datoreaza garantie pentru viciile pe care cumparatorul le cunostea la incheierea contractului. In vanzarile silite nu se datoreaza garantie contra viciilor ascunse. 9aspunderea contra iciilor ascunse prezinta asemanari cu iciul erorii, dar nu se identifica cu acesta, intrucat eroarea, ca iciu de consimtamant, poarta asupra substantei obiectului con entiei sau asupra identitatii cocontractantului, in cazul contractelor incheiate intuitu persoane. 'aca partile nu au convenit altfel, vanzatorul este obligat sa garanteze contra viciilor ascunse, chiar si atunci cand nu le-a cunoscut (art. 1+"3 alin. (1) C.civ.). Clauza care inlatura sau limiteaza raspunderea pentru vicii este nula in privinta viciilor pe care vanzatorul le-a cunoscut ori trebuia sa le cunoasca la data incheierii contractului.

,Viciile ascunse sunt deficien5e calitati e ale bunului Fndut sau dat Gn schimb, care, e!istFnd Gn momentul pred:rii sale, nu G-au fost cunoscute dobFnditorului 2i nici nu puteau fi descoperite de el prin mi?loacele obi2nuite de erificare 2i care fac ca bunul s: nu poat: fi Gntrebuin5at conform destina5iei sale sau ca Gntrebuin5area s: fie atFt de mic2orat: GncFt se presupune c: dobFnditorul n-ar fi contractat ori n-ar fi dat pe dFnsul ceea ce a dat, dac: le-ar fi cunoscut. In toate aceste situa5ii, iciile trebuie s: fi e!istat Gn momentul contract:rii. 9:spunderea Fnz:torului sau copermutantului este antrenat: deci numai Gn situa5iile ar:tate, adic: numai pentru anumite urm:ri ale iciilor ascunse, acestea trebuind s: fie gra e 2i s: afecteze lucrul Gn esen5a lui. ;2adar, ac5iunea dobFnditorului nu poate fi promo at: decFt numai dac: se face do ada gra it:5ii iciilor ascunse ale lucrului ce i-a fost transmis, precum 2i a faptului c: ele au e!istat la data transmisiunii.- T.>., s.ci ., +ecizia =='D$<=7 Gn 9epertoriu $<=%-$<=', p. =. In acela2i sens, T.>., s.ci ., +ecizia &$)D$<=', nepublicat:. ,VFnz:torul r:spunde pentru iciile ascunse ale bunului Fndut, dac: din cauza lor nu poate fi Gntrebuin5at potri it destina5iei sale sau Gntrebuin5area lui este atFt de mic2orat: GncFt se presupune c: dobFnditorul nu l-ar fi achizi5ionat sau nu ar fi con enit Fnzarea la pre5ul stabilit, dac: ar fi cunoscut iciile. .e de alt: parte, #odul ci il pre ede c: Fnz:torul nu r:spunde pentru iciile aparente, despre care cump:r:torul a putut fi singur s: se con ing:. +in aceste te!te rezult: condi5iile ce se cer pentru ca iciile bunului Fndut s: poat: anga?a r:spunderea Fnz:torului unui autoturism folosit. ;stfel, iciul trebuie s: fie ascuns, adic: s: nu poat: fi constatat la prima edere sau cu prile?ul e!amin:rii lucrului. Viciile ascunse sunt deci cele care nu pot fi descoperite Gn urma unei erific:ri serioase pe cale obi2nuit:. +e aceea, lipsa de informare, de e!perien5:, cFt 2i de nepriceperea cump:r:torului nu fac ca iciile pe care acesta nu le-a putut constata singur s: fie considerate icii ascunse. ;tunci cFnd este orba de un lucru a c:rui cunoa2tere asupra calit:5ilor pe care le are ori e entual a unor defec5iuni, este necesar: o anumit: preg:tire, cump:r:torul poale apela la o persoan: calificat: 2i, dac: nu o face, el este Gn culp:. +impotri :, dac: s-ar considera c: sunt icii ascunse 2i acelea care au sc:pat cump:r:torului la orice erificare a sa, s-ar a?unge la desfiin5area cu u2urin5: a unor Fnz:ri 2i deci la nerespectarea obliga5iilor asumate prin contract. T.>., decizia $<6&D$<=7, s.ci ., 9epertoriu ($<=%-$<='), p. =&. ; se edea 2i T.>., +ecizia $=6D$<(=, Gn #+. $<(=, p. '<.

Obligatia de garantie si raspunderea functioneaza numai pentru viciile ascunse ale lucrului vandut si nu pentru viciile aparente pe care cumparatorul putea descoperi singur, printr-o verificare normala.) Viciul ascuns sau cauza lui trebuie sa e-iste la data predarii bunului 3 iciile aparute ulterior nu anga?eaza raspunderea anzatorului, pentru ca riscurile trec asupra cumparatorului odata cu predarea bunului.$ In sfarsit, viciul trebuie sa fie grav, adica sa faca lucrul impropriu intrebuintarii dupa natura sau sa ii micsoreze aloarea de intrebuintare, astfel incat cumparatorul, daca l-ar fi cunoscut, nu ar fi cumparat sau ar fi cumparat pe un pret mai mic. Au e!ista obligatie de garantie pentru icii pentru bunurile cumparate la anzarile silite (art. $(%( alin. (') #.ci .).
2

,.entru a se dispune rezolu5iunea unui contract de Fnzare cump:rare al c:rui obiect este un autoturism folosit, urmeaz: a se considera icii ascunse numai cele care nu puteau fi descoperite dup: o erificare serioas: pe care cump:r:torul era obligat s: o fac: personal sau apelFnd la o persoan: calificat:. Viciul ascuns trebuie s: e!iste la data Gncheierii contractului 2i s: fac: bunul de neGntrebuin5at ori s: Gi mic2oreze Gn mod substan5ial utilitatea, ceea ce nu se poate re5ine atunci cFnd e necesar: Gnlocuirea unor piese uzate. #ondi5iile care se cer pentru ca iciile lucrului Fndut s: poat: anga?a r:spunderea Fnz:torului unui autoturism folosit sunt cele generale pre :zute de #odul ci il. In primul rFnd, iciul trebuie s: fie ascuns, adic: s: nu poat: fi constatat la prima edere sau cu prile?ul e!amin:rii lucrului Fndut. ;semenea icii ascunse sunt deci cele care nu pot fi descoperite Gn urma unei erific:ri serioase 2i pe cale obi2nuit:. +e aceea, lipsa de informare, de e!perien5:, cFt 2i nepriceperea cump:r:torului nu fac ca iciile pe care acesta nu le-a putut constata singur s: fie considerate icii ascunse. ;tunci cFnd este orba despre un lucru pentru a c:rui cunoa2tere este necesar: o anumit: preg:tire, cump:r:torul poate s: apeleze la o persoan: calificat: 2i, dac: nu o face, el este considerat Gn culp:. +ac: s-ar considera, dimpotri :, c: iciile ascunse sunt 2i acelea care au sc:pat cump:r:torului la orice erificare a sa, s-ar a?unge la desfiin5area cu u2urin5: a Fnz:rilor 2i deci, la nerespectarea obliga5iilor asumate prin contract. In al doilea rFnd, iciile ascunse atrag r:spunderea Fnz:torului numai Gn m:sura Gn care ele fac ca bunul Fndut s: nu poat: fi Gntrebuin5at potri it destina5iei sale ori s:-i mic2oreze Gn mod substan5ial utilitatea, astfel GncFt, dac: cump:r:torul le-ar fi cunoscut, nu l-ar fi cump:rat. +ac: lucrul, de2i prezint: anumite defec5iuni, chiar ascunse fiind, poate fi folosit conform destina5iei sale, ac5iunea formulat: nu ar putea fi primit:. #a urmare, Gmpre?urarea c: pentru Gntrebuin5area Gn continuare a unui autoturism folosit este necesar: Gnlocuirea unor piese aflate Gntr-o stare a ansat: de uzur: nu antreneaz: obliga5ia de garan5ie pentru icii ascunse, cu atFt mai mult cu cFt Gnstr:inarea s-a f:cut la un pre5 inferior celui corespunz:tor unui autoturism nou, ceea ce demonstreaz: c: dobFnditorul a cunoscut faptul c: m:car o parte din piese sunt Gn stare de uzur: a ansat:.- T.>., s.ci ., +ecizia $=6D$<(=, Gn Indreptar, p. $&7. 1 #odul ci il reglementeaz: r:spunderea Fnz:torului pentru iciile ascunse ale bunului Fndut, dac: din cauza lor nu poate fi Gntrebuin5at potri it destina5iei sale sau Gntrebuin5area lui este atFt de mic2orat: GncFt se presupune c: dobFnditorul, dac: ar fi cunoscut iciile, nu le-ar fi achizi5ionat sau nu ar fi con enit Fnzarea la pre5ul stabilit. .e de alt: parte, Fnz:torul nu r:spunde pentru iciile aparente, despre care cump:r:torul a putut singur s: se con ing:. 9ezult:, Gntre alte condi5ii ce trebuie Gndeplinite pentru ca iciile bunului s: anga?eze r:spunderea Fnz:torului, condica ca iciul s: fie ascuns, adic: s: nu poat: fi constatat la prima edere sau cu prile?ul erific:rii bunului. In raport cu aceast: condi5ie, nu poate fi antrenat: r:spunderea Fnz:torului autoturismului 2i deci nu este ?ustificat: desfiin5area unei con en5ii, Gn cazul e!isten5ei unor icii care nu au fost constatate de cump:r:tor, datorit: lipsei de informare, de e!perien5: sau nepricepere, deoarece, atunci cFnd cunoa2terea calit:5ilor sau defec5iunilor unui lucru reclam: o anumit: preg:tire, cump:r:torul este Gn culp:, dac: nu apeleaz: la o persoan: calificat:, Gn m:sur: s: depisteze caracteristicile lucrului respecti cu ocazia erific:rii acestuia.- T.>., s.ci ., dec. nr. $='<D$<==, 99+ nr. &D$<=<, p. &&. ,In caz de anulare a unui contract de Fnzare-cump:rare, Fnz:torul este obligat s: restituie cump:r:torului Gntreg pre5ul primit. .e lFng: aceasta, el este 5inut de toate daunele-interese c:tre cump:r:tor, dac: a cunpscut iciile lucrului Fndut. In spe5:, prima instan5: a respins ac5iunea reclamantului Gmpotri a Gntreprinderii de construire 2i Fnzarea locuin5elor, cu moti area c: nu este Gndrept:5it s: primeasc: unele sume ce i-au fost re5inute 2i c:, Gn momentul Fnz:rii pFrFta nu a ea cuno2tin5: de iciile apartamentului. 9ecursul reclamantului a fost Gns: admis, iar sentin5a modificat: Gn sensul c: pFrFta a fost obligat: s: pl:teasc: suma Gncasat: nelegal, precum 2i o alt: sum: cu titlu de daune interese, reprezentFnd dobFnda legal: pe anii respecti i, pentru c: a cunoscut defectele construc5iei care constituiau icii ascunse.- +ecizia $7%(D$<<$ a T.*.1. Gn ,#ulegere- pe anul $<<$, p. (=.

#umparatorul care a descoperit iciile ascunse ale lucrului este obligat sa le aduca la cunostinta anzatorului in termenul stabilit prin contract sau, in lipsa, in termen de trei luni, pentru constructii, sau in termen de doua luni de la data la care le-a descoperit, pentru celelalte bunuri. In caz contrar, la stabilirea despagubirii ce anzatorul datoreaza cumparatorului pentru iciile ascunse, se a tine seama si de paguba pe care anzatorul a suferit-o din cauza nedenuntarii sau denuntarii cu intarziere a iciilor (art. $(%< alin. ($) #.ci .). #and iciul apare in mod gradual, termenele mentionate mai sus incep sa curga din ziua in care cumparatorul isi da seama de gra itatea si intinderea iciului. Vanzatorul care a tainuit iciul nu poate beneficia insa de reducerea despagubirii cu paguba suferita din cauza nedenuntarii sau demiterii cu intarziere a iciilor. In temeiul obligatiei vanzatorului de garantie contra viciilor, cumparatorul poate obtine, dupa caz2 a) inlaturarea viciilor de catre vanzator sau pe cheltuiala acestuia6 b) inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel, insa lipsit de vicii6 c) reducerea corespunzatoare a pretului (actiunea estimatorie)6 d) rezolutiunea vanzarii (actiunea redhibitorie). La cererea anzatorului, instanta, tinand seama de gra itatea iciilor si de scopul pentru care contractul a fost incheiat, precum si de alte impre?urari, poate dispune o alta masura dintre cele mentionate, decat cea solicitata de cumparator. +aca numai unele dintre bunurile andute sunt afectate de icii si acestea pot fi separate de celelalte fara paguba pentru cumparator, iar instanta dispune rezolutiunea, contractul se desfiinteaza numai in parte. 9ezolutiunea contractului, in ceea ce pri este bunul principal, atrage rezolutiunea lui si in pri inta bunului accesoriu. In cazul in care la data incheierii contractului vanzatorul cunostea viciile bunului vandut, pe langa una dintre masurile enumerate mai sus, vanzatorul este obligat, daca este cazul, la plata de daune-interese, pentru repararea intregului prejudiciu cauzat. ;tunci cand anzatorul nu cunostea iciile bunului andut si s-a dispus fie reducerea pretului, fie rezolutiunea anzarii, el este obligat sa restituie cumparatorului doar pretul si cheltuielile facute cu prile?ul anzarii, in tot sau in parte, dupa caz. $ierderea sau deteriorarea bunului, chiar prin forta majora, nu il impiedica pe cumparator sa obtina aplicarea masurilor mentionate mai sus (art. 1+10 C.civ.). 'ispozitiile privitoare la garantia contra viciilor ascunse se aplica si atunci cand bunul vandut nu corespunde calitatilor convenite de catre parti. In cazul vanzarii dupa mostra sau model, vanzatorul garanteaza ca bunul are calitatile mostrei sau modelului. #a si in cazul garantiei pentru e ictiune, anzatorul este obligat la garantia pentru icii si fata de succesorii cumparatorului. <ermenul de prescriptie al dreptului de valorificare a garantiei pentru vicii este cel de drept comun de 0 ani (art. /!1+ C.civ.). +aca prin lege nu se pre ede altfel, prescriptia dreptului la actiune, iz orat din transmiterea unor bunuri sau e!ecutarea unor lucrari, cu icii aparente, in cazurile in care legea sau contractul obliga la garantie si pentru asemenea icii, incepe sa curga de la data predarii sau receptiei finale a bunului ori a lucrarii sau, dupa caz, de la data implinirii

;rt. $)(7 #.ci . pre de c:B ,In lips: de stipula5ie contrar: cFt timp bunul nu este predat, riscul pieirii fortuite r:mFne Gn sarcina debitorului obliga5iei de predare, chiar dac: proprietatea a fost transferat: dobFnditorului. In cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obliga5iei, de predare pierde dreptul la contrapresta5ie, iar dac: a primito, este obligat s: o restituie-.

termenului pre azut de lege ori stabilit prin procesul- erbal de constatare a iciilor, pentru inlaturarea de catre debitor a iciilor constatate. ;ceste dispozitii se aplica si in cazul lipsei calitatilor con enite ori a lipsurilor cantitati e, insa numai daca oricare din aceste lipsuri puteau fi descoperite, fara cunostinte speciale, printr-o erificare normala. 'aca prin lege nu se prevede altfel, prescriptia dreptului la actiune pentru viciile ascunse incepe sa curga2 a) in cazul unui bun transmis sau al unei lucrari e-ecutate, alta decat o constructie, de la implinirea unui an de la data predarii ori receptiei finale a bunului sau a lucrarii, in afara cazului in care viciul a fost descoperit mai inainte, cand prescriptia va incepe sa curga de la data descoperirii. b) in cazul unei constructii, de la implinirea a trei ani de la data predarii sau receptiei finale a constructiei, afara numai daca viciul a fost descoperit mai inainte, cand prescriptia va incepe sa curga de la data descoperirii. $entru e-ecutarea unor lucrari curente, termenele sunt de o luna, in cazul prevazut la lit. a), respectiv de trei luni, in cazul prevazut la lit. b). +ispozitiile de mai sus se aplica si in cazul lipsei calitatilor con enite ori a lipsurilor cantitati e, insa numai daca oricare din aceste lipsuri nu puteau fi descoperite, fara cunostinte speciale, printr-o erificare normala. <ermenele mentionate sunt termene de garantie inauntrul carora viciile trebuie, in toate cazurile, sa se iveasca (art. /!01 C.civ.). $rin dispozitiile de mai sus nu se aduce insa, nicio atingere termenelor de garantie speciale, legale sau conventionale. ;cele dispozitii se aplica, in mod corespunzator, si in cazul produselor pentru care s-a pre azut un termen de alabilitate, ca si in cazul bunurilor sau lucrarilor pentru care e!ista un termen de garantie pentru buna functionare. C) 'espre garantia pentru buna functionare a bunului In afara de garantia contra viciilor ascunse, vanzatorul care a garantat pentru un timp determinat buna functionare a bunului vandut este obligat, in cazul oricarei defectiuni ivite inauntrul termenului de garantie, sa repare bunul pe cheltuiala sa (art. 1+1 alin. (1) C.civ.) 'aca reparatia este imposibila sau daca durata acesteia depaseste timpul stabilit prin contract sau prin legea speciala, vanzatorul este obligat sa inlocuiasca bunul vandut. In lipsa unui termen prevazut in contract sau in legea speciala, durata ma-ima a reparatiei este de 1! zile de la data cand cumparatorul a solicitat repararea bunului. 'aca vanzatorul nu inlocuieste bunul intr-un termen scurt, potrivit cu imprejurarile, el este obligat, la cererea cumparatorului, sa-i restituie pretul primit in schimbul inapoierii bunului. Carantia nu a fi datorata daca anzatorul do edeste ca defectiunea s-a produs din pricina modului nepotri it in care cumparatorul a folosit sau pastrat bunul. #omportamentul cumparatorului se apreciaza si luandu-se in considerare instructiunile scrise care i-au fost comunicate de catre anzator. >ub sanctiunea decaderii din dreptul de garantie, cumparatorul trebuie sa comunice defectiunea de indata ce a descoperit-o si, in orice caz, inainte de implinirea termenului de garantie. >anctiunea decaderii din dreptul de garantie este aplicabila in mod corespunzator si in cazul in care anzatorul a garantat ca bunul a pastra un timp determinat anumite calitati. $otrivit art. 11++ C.civ. #Contractul incheiat cu consumatorii este supus legilor speciale si in completare dispozitiilor prezentului cod..

In acest sens, :egea nr. 150?/""" privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata in temeiul :egii nr. 0 0?/""+, interzice inscrierea in contractele incheiate cu consumatorii a unor clauze abuzive. Clauza abuziva este definita ca fiind stipulatia contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul si care creeaza prin ea insasi sau impreuna cu alte pre ederi din contract un dezechilibru semnificati in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei credinte. #lauzele abuzi e cuprinse in contract si constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu or produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se a derula in continuare cu acordul consumatorului, numai daca dupa eliminarea acestora mai poate continua. 'aca prin clauzele abuzive prevazute in lege s-ar restrange dreptul consumatorului de a intenta actiunea redhibitorie sau actiunea estimatorie ori s-ar limita raspunderea vanzatorului pentru vicii, ele vor fi nule. In scopul armonizarii reglementarilor interne cu cele e-istente in @niunea 1uropeana a fost adoptata :egea ,,5?/""0 privind vanzarea produselor si garantiilor asociate acestora, care reglementeaza materia mentionata in concordanta cu regulile pertinente care e-ista in @niunea 1uropeana si care a intrat in vigoare la 1 ianuarie /""+, data aderarii 9omaniei la @niunea 1uropeana. In sensul legii nr. 77<D)%%6, urmatorii termeni se definesc astfelB a) consumator ; orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse in afara activitatii sale profesionale sau comerciale, dar care actioneaza in contractele aflate sub incidenta prezentei legi6 b) produs bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea indi iduala ori colecti a. Au intra sub incidenta pre ederilor prezentei legi bunurile andute in urma confiscarilor, in cadrul procedurii de e!ecutare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile ?udecatoresti, apa si gazele care nu sunt ambalate intr-un olum limitat sau intr-o cantitate fi!a si energia electrica3 c) vanzator ; persoana fizica sau juridica autorizata, care, in cadrul activitatii sale, comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul6 d) producatorB $. agentul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs3 ). agentul economic care fabrica materia prima3 6. agentul economic care isi aplica denumirea, marca sau un alt semn distincti pe produs3 7. agentul economic care reconditioneaza produsul3 '. agentul economic sau distribuitorul care modifica, prin acti itatea sa, caracteristicile produsului3 &. reprezentantul inregistrat in 9omania al unui agent economic care nu isi are sediul in 9omania sau, in cazul ine!istentei acestuia, importatorul produsului3 (. agentul economic care importa produse in ederea realizarii ulterioare a unei operatiuni de anzare, inchiriere, leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor3 =. distribuitorul produsului importat, in cazul in care nu se cunoaste importatorul, chiar daca producatorul este mentionat3 <. distribuitorul produsului, in cazul in care importatorul nu poate fi identificat, daca nu informeaza persoana pre?udiciata, in termen de 6% de zile de la cererea acesteia, asupra identitatii importatorului3 e) garantie ; orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator, fara solicitarea unor costuri suplimentare, de restituire a pretului platit de consumator, de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat, daca acesta nu

corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta6 f) reparare aducerea unui produs la conformitate cu contractul de anzare-cumparare3 g) viciu ascuns ; deficienta calitativa a unui produs livrat sau a unui serviciu prestat care nu a fost cunoscuta de consumator prin mijloacele obisnuite de verificare6 h) durata medie de utilizare inter alul de timp, stabilit in documente tehnice normati e s-au declarat de catre producator ori con enit intre airti, in cadrul carora produsele de folosinta indelungata trebuie sa isi mentina caracteristicile functionale, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si e!ploatare. Nu sunt supuse prevederilor acestei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice, la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal. Intra sub incidenta pre ederilor legii nr. 77<D)%%6 si produsele care or fi achizitionate pe baza unui contract de anzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate. Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vanzare-cumparare. >e considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de anzare-cumparare dacaB a) corespund descrierii facute de anzator si au aceleasi calitati ca si produsele pe care anzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model3 b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator, scop facut cunoscut anzatorului si acceptat de acesta la incheierea contractului de anzare-cumparare3 c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelasi tip3 d) fiind de acelasi tip, prezinta parametri de calitate si performante normale, la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil, date fiind natura produsului si declaratiile publice pri ind caracteristicile concrete ale acestuia, facute de anzator, de producator sau de reprezentantul acestuia, in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. Au se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de anzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea, in mod rezonabil, sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate isi are originea in materialele furnizate de consumator. Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice pre azute mai sus la lit. d), in oricare dintre urmatoarele situatii, daca probeaza caB a) nu a cunoscut si nu ar fi putut, in mod rezonabil, sa cunoasca declaratiile in cauza3 b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de anzare-cumparare3 c) decizie de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. "rice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor a fi considerata echi alenta cu o lipsa a conformitatii produselor, daca instalarea face parte din contractul de anzare a produselor si produsele au fost instalate de anzator sau pe raspunderea sa. .re ederile de mai sus se aplica si in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta si instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare. Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii e-istenta la momentul cand au fost livrate produsele. In cazul lipsei conformitatii, consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului, ca masura reparatorie, inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa, in fiecare caz fara plata, cu e-ceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata, sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de revolutiunea contractului privind acest produs.

" masura reparatorie a fi considerata ca disproportionata, daca ea impune anzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie, luandu-se in considerareB a) aloarea pe care ar fi a ut-o produsele daca nu ar fi e!istat lipsa de conformitate3 b) importanta lipsei de conformitate3 c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un incon enient semnificati pentru consumator. Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri2 c) daca nu beneficiaza nici de repararea, nici de inlocuirea produsului3 b) daca anzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila3 c) daca anzatorul nu a luat masura reparatorie, fara incon eniente semnificati e pentru consumator. #onsumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului, daca lipsa conformitatii este minora. 'aca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui agent economic din acelasi lant contractual, vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate, in conditiile legii, adica de a folosi impotriva lui actiunea in regres. 9aspunderea vanzatorului , conform prevederilor :egii nr. ,,5?/""0 este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de / ani, calculat de la livrarea produsului. +upa e!pirarea acestui termen, consumatorii pot pretinde remedierea sau inlocuirea in scopul pentru care au fost realizate ca urmare a unor icii ascunse aparute in cadrul duratei medii de utilizare, in conditiile legii. #onsumatorul trebuie sa informeze anzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o. .ana la proba contrara, lipsa de conformitate aparuta in termen de & luni de la li rarea produsului se prezuma ca a e!istat la momentul li rarii acestuia, cu e!ceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate. Carantia este obligatorie din punct de edere ?uridic pentru ofertant, in conditiile specifice in declaratiile referitoare la garantie si in publicitatea aferenta. Carantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu pri ire la drepturile conferite prin legea consumatorului si sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. Carantia trebuie redactata in termeni simpli si usor de inteles. La cererea consumatorului garantia a fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil, disponibil si accesibil acestuia. In cazul in care garantia nu respecta pre ederile alin. $ si ale art. )%, alabilitatea acesteia nu este afectata, consumatorul a and dreptul de a solicita anzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie. #lauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre anzator si consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator si comunicata anzatorului, care limiteaza sau inlatura, direct ori indirect, drepturile consumatorului pre azute de prezenta lege, sunt nule de drept. In cazul produselor folosite, consumatorul si anzatorul pot con eni reducerea termenului de ) ani pre azut de lege, dar nu la mai putin de un an de la data li rarii produsului. Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza cu amendaB nerespectarea pre ederilor pri itoare la garantii si

 nerespectarea pre ederilor pri ind conformitatea e!istenta la momentul li rarii produselor. #onstatarea contra entiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai ;utoritatii Aationale pentru .rotectia #onsumatorilor. +repturile consumatorilor pre azute de Legea nr. 77<D)%%6 sunt e!ercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate in oca conform celorlalte pre ederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala. E ). "bligatiile cumparatorului Codul civil stabileste in sarcina cumparatorului urmatoarele obligatii2 a) sa preia bunul vandut6 b) sa plateasca pretul vanzarii6 c) sa suporte cheltuielile vanzarii (art. 1 , 1 + si 1+15 C.civ.). .artile pot stabili in contract si alte obligatii pentru cumparator. 0% "bligatia de plata a pretului vanzarii 1ste obligatia principala a cumparatorului, in lipsa careia contractul este nul absolut ca vanzare-cumparare. In lipsa unei stipulatii contrare, cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la locul in care bunul se afla in momentul incheierii contractului si de indata ce proprietatea este transmisa (art. 1+/" C.civ.).$ +aca la data incheierii contractului bunurile se afla in tranzit, in lipsa unei stipulatii contrare plata pretului se face la locul care rezulta din uzante sau, in lipsa acestora, la locul destinatiei. In cazul in care nu s-a con enit altfel, cumparatorul este tinut sa plateasca dobanzi asupra pretului din ziua dobandirii proprietatii, daca bunul produce fructe ci ile sau naturale sau din ziua predarii, daca bunul nu produce fructe insa ii procura alte foloase. .entru garantarea obligatiei de plata a pretului, in cazurile pre azute de lege anzatorul beneficiaza de un pri ilegiu sau, dupa caz, de o ipoteca legala asupra bunului andut (art. $()6 #.ci .). 'e regula, pretul este stabilit printr-o suma globala care se plateste o data, in intregime (plata este indivizibila). 1ste posibil ca partile sa convina ca pretul sa fie platit esalonat (fractionat), in rate, la diferite termene. 1ste situatia vanzarilor in rate. Intrucat termenele sunt stipulate in favoarea cumparatorului, acesta va putea face o plata anticipata a ratei sau a intregului pret. In acest caz, dobanda calculata pentru plata la termen va trebui sa fie platita, daca legea sau partile nu convin altfel. #umparatorul care afla de e!istenta unei cauze de e ictiune este indreptatit sa suspende plata pretului pana la incetarea tulburarii sau pana cand anzatorul ofera o garantie corespunzatoare. #umparatorul nu poate suspenda plata pretului daca a cunoscut pericolul e ictiunii in momentul incheierii contractului sau, daca in contract s-a pre azut ca plata se a face chiar in caz de tulburare (art. $()) #.ci .). In caz de neplata, totala sau partiala, a pretului, vanzatorul poate invoca e-ceptia de nee-ecutare, refuzand sa predea lucrul vandut pana la plata pretului (in temeiul unui

,;tunci cFnd Fnz:torul creditorul unei sume de bani, a pre5ului, refuz: a primi plata, debitorul poate s:-i fac: ofert: real:, iar Gn cazul refuzului de a primi, s: consemneze suma 2i astfel s: se li reze.- T.>., col.ci ., +ecizia =('D$<&', Gn 9epertoriu, $<')-$<&<, p. )%<.

drept de retentie asupra lucrului vandut), fie sa ceara e-ecutarea silita a obligatiei, ori sa ceara rezolutiunea contractului pentru neplata pretului si a dobanzilor .$ Cand cumparatorul nu a platit, vanzatorul este indreptatit sa obtina prin intermediul instantei judecatoresti, fie e-ecutarea silita a obligatiei de plata, fie rezolutiunea vanzarii, precum si, in ambele situatii, daune-interese, daca este cazul (art. 1+/, C.civ.). In cazul vanzarii bunurilor mobile, cumparatorul este de drept in intarziere cu privire la indeplinirea obligatiilor sale daca, la scadenta, nici nu a platit pretul si nici nu a preluat bunul. In cazul bunurilor mobile supuse deteriorarii rapide sau deselor schimbari de valoare, cumparatorul este de drept in intarziere in privinta preluarii lor, atunci cand nu le-a preluat in termenul convenit, chiar daca pretul a fost platit, sau atunci cand a solicitat predarea fara sa fi platit pretul.) #and cumparatorul unui bun mobil nu-si indeplineste obligatia de preluare sau de plata, anzatorul are facultatea de a depune lucrul andut intr-un depozit, la dispozitia si pe cheltuiala cumparatorului, sau de a-l inde. Vanzarea se a face prin licitatie publica sau chiar pe pretul curent daca lucrul are un pret la bursa sau in targ ori stabilit de lege, de catre o persoana autorizata de lege pentru asemenea acte si cu dreptul pentru anzator la plata diferentei dintre pretul con enit la prima anzare si cel efecti obtinut, precum si la daune-interese. +aca anzarea are ca obiect bunuri fungibile supuse unui pret curent, iar nee!ecutarea contractului pro ine din partea anzatorului, cumparatorul are dreptul de a cumpara bunuri de acelasi gen pe cheltuiala anzatorului, prin intermediul unei persoane autorizate. #umparatorul are dreptul a pretinde diferenta dintre suma ce reprezinta cheltuielile achizitionarii bunurilor si pretul con enit cu anzatorul, precum si la daune-interese, daca este cazul. .artea care a e!ercita dreptul pre azut mai sus are obligatia de a incunostinta de indata cealalta parte despre aceasta (art. $()& #.ci .). Cand vanzarea s-a facut fara termen de plata, iar cumparatorul nu a platit pretul, vanzatorul poate ca, in cel mult 1! zile de la data predarii, sa declare rezolutiunea fara punere in intarziere si sa ceara restituirea bunului mobil vandut, cat timp bunul este inca in posesia cumparatorului si nu a suferit transformari. In acest caz, daca actiunea in restituire nu a fost introdusa in conditiile pre azute mai sus, anzatorul nu mai poate opune celorlalti creditori ai cumparatorului efectele rezolutiunii ulterioare a contractului pentru neplata pretului.
1

,.lata pre5ului stabilit Gntr-un contract de Fnzare-cump:rare constituie o presta5ie unic: 2i nu succesi :, iar plata Gn rate a pre5ului reprezint: numai o modalitate de e!ecutare, care nu este de natur: s: schimbe caracterul unic al presta5ii. #a atare, termenul de prescrip5ie a dreptului de a cere e!ecutarea silit: Gncepe s: curg: de la data stabilit: Gn contract pentru plata ultimei rate, chiar 2i pentru e!ecutarea ratelor anterioare nepl:tite.- T.>., s.ci ., dec. nr. $<)(D$<(', 9epertoriu, $<(%-6<(', p. =&. 2 ,In caz de anulare a unui contract de Fnzare-cump:rare, ac5iunea cump:r:torului pentru restituirea pre5ului ia na2tere din momentul Gn care a pierdut posesia bunului, deoarece Gntr-o atare situa5ie acesta este momentul Gn care se concretizeaz: pentru el pre?udiciul rezultat din opera5iunea nelegal:.- T.>., s.ci ., dec. nr. )7D$<((, #+, p. 6(. ,#Fnd la o Fnzare de imobil s-a stipulat c:, Gn lips: de plat: a pre5ului Gn termenul stabilit, Fnzarea a fi de drept rezol it:, cump:r:torul poate pl:ti, dup: e!pirarea termenului, Gn timpul cFt nu este pus Gn GntFrziere printrunul dintre modurile pre :zute de lege, dar dup: o astfel de punere Gn GntFrziere, ?udec:torul nu poate da termen pentru plat:. /aptul c: Fnz:torul a tolerat pe cump:r:tor Gn ce pri e2te plata ratelor din pre5 nu constituie o renun5are la pactul comisoriu Gnscris Gn act, ci o simpl: p:suire, deoarece renun5area la pactul comisoriu nu se presupune, ci trebuie s: rezulte Gn mod neGndoielnic din acte, fapte sau Gmpre?ur:ri care demonstreaz: inten5ia de a renun5a.T.>., s.ci ., +ecizia )($D$<=), nepublicat:, 9epertoriu $<=%-$<=', p. <.

;tunci cand anzarea are ca obiect un bun imobil si s-a stipulat ca in cazul in care nu se plateste pretul la termenul con enit cumparatorul este de drept in intarziere, acesta din urma poate sa plateasca si dupa e!pirarea termenului cat timp nu a primit declaratia de rezolutiune din partea anzatorului. 9ezolutiunea anzarii unui imobil are efecte fata de terti in conditiile stabilite de #odul ci il pri ind inscrierea in cartea funciara. *ctiunea vanzatorului in rezolutiunea vanzarii pentru neplata pretului este o actiune reala si nu personala, deci urmareste lucrul vandut si nu persoana vanzatorului .$ Totusi ea nu a produce efecte impotri a autoritatilor publice (daca de e!emplu lucrul a fost e!propriat sau rechizitionat) ori impotri a ad?udecatarului de la o anzare silita. ;ctiunea in rezolutiune a putea fi promo ata indiferent daca obiectul anzarii este mobiliar sau imobiliar. ;ctiunea poate fi intentata de anzator personal sau prin reprezentant, de mostenitorii sai, de cesionarul pretului, de legatarul particular si de creditorii anzatorului. #% "bligatia de a prelua bunul vandut Cumparatorul are dreptul si este obligat, in acelasi timp, sa preia bunul vandut la locul si la termenul la care vanzatorul este obligat sa il predea. "bligatia cumparatorului de a prelua bunul andut este corelati a cu obligatia anzatorului de a preda acest bun. $redarea se face prin punerea bunului vandut la dispozitia cumparatorului, impreuna cu tot ceea ce este necesar, dupa imprejurari. pentru e-ercitarea libera si neingradita a posesiei. 8unul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in momentul incheierii contractului (art. 1 5" C.civ.). Cumparatorul are obligatia ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului potrivit uzantelor. 'aca in urma verificarii sunt descoperite vicii, cumparatorul trebuie sa-l informeze pe vanzator despre acestea fara intarziere. In lipsa informarii, se considera ca vanzatorul si-a e-ecutat obligatia de predare a bunului.
1

,.rin ac5iune, reclamanta a solicitat rezolu5iunea contractului de Fnzare-cump:rare, pe moti c: pFrF5ii cump:r:tori nu 2i-au Gndeplinit obliga5iile care 2i le-au asumat. 9eclamanta nu a negat c: pFrF5ii au pl:tit pre5ul con enit 2i c: au luat bunul cump:rat Gn primire 2i c: 2i-au satisf:cut obliga5iile asumate Gn calitate de cump:r:tori, dar a pretins c: ace2tia o Gmpiedic: s: locuiasc: Gn Gnc:perea a c:rei folosin5: 2i-a rezer at-o. In spe5:, din e!aminarea contractului de Fnzare-cump:rare, se constat: c: acesta cuprinde, Gn fond, dou: acte ?uridice distincte, Gncorporate Gn acela2i Gnscris 2i anume, pe de o parte, contractul de Fnzare-cump:rare, act translati , a Fnd ca obiect proprietatea asupra casei 2i celorlalte construc5ii 2i pre5ul, iar, pe de alt: pane, con en5ia prin care p:r5ile au constituit un drept de abita5ie iager: asupra unei camere, care este PtitlulP abita5iei prin oin5a omului, ca act constituti . Aerespectarea de c:tre pFrF5i a celui de-al doilea act ?uridic cuprins Gn contractul Gncheiat prin care s-a constituit Gn fa oarea reclamantei un drept real imobiliar de abita5ie, chiar Gn cazul Gn care culpa cump:r:torilor ar fi do edit:, nu ?ustific: solu5ia instan5elor care au dispus rezolu5iunea contractului de Fnzare-cump:rare. In ederea alorific:rii dreptului s:u deri Fnd din actul ?uridic cu caracter constituti , Gncorporat Gn contractul Gncheiat Gn form: autentic:, reclamanta are la dispozi5ie, la alegere, pentru a reintra Gn spa5iul locati a c:rui folosin5: 2i-a rezer at-o, fie o ac5iune real: (confesorie), care Gndepline2te pentru titularul unui drept de abita5ie acela2i rol pe care-l are ac5iunea Gn re endicare pentru proprietar, fie o ac5iune personal: fondat: pe actul ?uridic care constituie titlul abita5iei. 9ezult: deci c: reclamanta nu a ea posibilitatea s: solicite rezolu5ionarea actului translati de proprietate, deoarece pFrF5ii cump:r:tori 2i-au e!ecutat obliga5iile asumate prin contractul de Fnzare-cump:rare.- #.>.H., - sec5. ci , decizia nr. $(&( din )<.%<.$<<), ,+reptul nr. $%D$$ din $<<6, p. $$7. ,*en5iunile cuprinse Gn Gnscrisul autentic referitoare la faptele materiale s: Fr2ite de agentul instrumentator Gn spe5: notarul public sau cele petrecute Gn fa5a sa 2i constatate de c:tre acesta prin propriile sim5uri, Gn timp nu pot fi Gnl:turate decFt prin Gnscrierea Gn fals. *en5iunile f:cute numai pe baza declara5iilor p:r5ilor, cu referire Gn cauz: la plata pre5ului, anterior semn:rii contractului Gn form: autentic:, f:r: a fi erificate personal de notar, sunt prezumate a fi autentice pFn: la proba contrar:.- I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%', nr. $7&, p. 6&=.

<otusi, in privinta viciilor ascunse, dispozitiile art.1+1+-1+/, C.civ. raman aplicabile. #and cumparatorul contesta calitatea sau starea bunului pe care anzatorul i l-a pus la dispozitie, presedintele ?udecatoriei de la locul pre azut pentru e!ecutarea obligatiei de predare, la cererea oricareia dintre parti, a desemna de indata un e!pert in ederea constatarii. .rin aceeasi hotarare se poate dispune sechestrarea sau depozitarea bunului. +aca pastrarea bunului ar putea aduce mari pagube sau ar ocaziona cheltuieli insemnate, se a putea dispune chiar anzarea pe cheltuiala proprietarului, in conditiile stabilite de instanta. 8otararea de anzare a trebui comunicata inainte de punerea ei in e!ecutare celeilalte parti sau reprezentantului sau, daca unul dintre acestia se afla intr-o localitate situata in circumscriptia ?udecatoriei care a pronuntat hotararea. In caz contrar, hotararea a fi comunicata in termen de trei zile de la e!ecutarea ei (art. $&<$ #.ci .). +aca nu s-a con enit altfel, fructele bunului andut se cu in cumparatorului din ziua dobandirii proprietatii. In lipsa unui termen, cumparatorul poate cere predarea bunului de indata ce pretul este platit. +aca insa, ca urmare a unor impre?urari cunoscute cumparatorului la momentul anzarii, predarea bunului nu se poate face decat dupa trecerea unui termen, partile sunt prezumate ca au con enit ca predarea sa aiba loc la e!pirarea acelui termen (art. $&<6 #.ci .). +aca obligatia de plata a pretului este afectata de un termen si, dupa anzare, cumparatorul a de enit insol abil ori garantiile acordate anzatorului s-au diminuat, anzatorul poate suspenda e!ecutarea obligatiei de predare cat timp cumparatorul nu acorda garantii indestulatoare ca a plati pretul la termenul stabilit. 'aca insa, la data incheierii contractului, vanzatorul cunostea insolvabilitatea cumparatorului, atunci acesta din urma pastreaza beneficiul termenului, daca starea sa de insolvabilitate nu s-a agravat in mod substantial. C% "bligatia cumparatorului de a suporta c-eltuielile vanzarii Cheltuielile pentru incheierea contractului de vanzare (ta-e de timbru, ta-e de autentificare, onorariu notarial, inclusiv pentru inscrierea in cartea funciara, onorariu de avocat etc.) sunt considerate ca un accesoriu al pretului si sunt in sarcina cumparatorului in lipsa de stipulatie contrara (art. 1 C.civ.).$ *asurarea, cantarirea si cheltuielile de predare a bunului sunt in sarcina anzatorului, iar cele de preluare si transport de la locul e!ecutarii sunt in sarcina cumparatorului, daca nu s-a con enit altfel. In absenta unei clauze contrare, cheltuielile aferente operatiunilor de plata a pretului sunt in sarcina cumparatorului. +ispozitia art. $&&& #.ci . pri este raporturile dintre parti si nu raporturile partilor cu tertii. +aca tertul (de e!emplu a ocatul) ar fi mandatarul ambelor parti, obligatia de plata a onorariului este solidara si incumba atat cumparatorului, cat si anzatorului. /ireste daca onorariul a fost platit de anzator, el are o actiune in regres impotri a cumparatorului pentru onorariul platit. E 6. +anzarea cu arvuna
1

,In principiu, cheltuielile Fnz:rii sunt Gn sarcina cump:r:torului. .rin urmare, dac: aceste cheltuieli au fost a ansate de c:tre Fnz:tor, el are dreptul s: 2i le recupereze de la cump:r:tor, do edind numai faptul c: a pl:tit cheltuielile 2i c: Gn actul care constat: condi5iile con en5iei de Fnzare nu s-a stipulat c: trebuie s: le suporte. +ac: cump:r:torul pretinde c:, de2i Gn actul care constat: contractul de Fnzare-cump:rare nu s-a stipulat nimic, Fnz:torul s-a obligat la cheltuieli, el trebuie s: fac: do ada acestei Gn5elegeri.- T.>., s.ci ., decizia )7'<D$<(), Gn 9epertoriu, $<(%-$<(', p. $)=.

$entru a mari siguranta e-ecutarii obligatiilor contractuale6 partile din contractul de vanzare-cumparare pot stipula si da o suma de bani sau alte bunuri fungibile, cu titlu de arvuna.1 .otri it art. $'77 alin. ($) #.ci . ,+aca, la momentul incheierii contractului, o parte da celeilalte, cu titlu de ar una, o suma de bani sau alte bunuri fungibile, in caz de e!ecutare ar una trebuie imputata asupra prestatiei datorate sau, dupa caz, restituita (art. $'77 alin. ($) #.ci .). 'aca partea care a dat arvuna nu e-ecuta obligatia, cealalta parte poate denunta contractul, retinand arvuna. *tunci cand nee-ecutarea provine de la partea care a primit arvuna, cealalta parte denunta contractul si poate cere dublul acesteia. +aca partea care nu este in culpa prefera sa ceara e!ecutarea sau rezolutiunea contractului, repararea pre?udiciului se face potri it dreptului comun.+aca in contract este stipulat e!pres dreptul uneia dintre parti sau dreptul ambelor parti de a se dezice de contract, cel care denunta contractul pierde ar una data sau, dupa caz, trebuie sa restituie dublul celei primite. *rvuna se restituie cand contractul inceteaza din cauze ce nu atrag raspunderea vreuneia dintre parti (art. 1!, C.civ.).

Capitolul III Varietati de vanzare-cumparare +e la regulile prezentate mai sus, care constituie dreptul comun in domeniul contractului de anzare-cumparare, #odul ci il sau acte normati e speciale stabilesc unele derogari pentru arietati de anzare-cumparare. .rincipalele arietati de anzare-cumparare suntB anzarea locuintelor proprietate de stat3 anzarea dupa greutate, numar sau masura3 anzarea cu ar una3 anzarea cu gramada3
1

,.romisiunea sinalagmatic: de Fnzare-cump:rare, fiind un contract ca oricare altul, i se aplic: principiul for5ei obligatorii care gu erneaz: aceast: materie. ;ceasta nu Gnseamn: c: p:r5ile nu pot, prin oin5a lor, s: adopte o clauza de dezicere, clar: 2i neechi oc:3 Gn caz contrar clauza are un caracter confirmatoriu, Gn sensul c:, Gn caz de nerealizare a Fnz:rii datorit: culpei uneia dintre p:r5i, cealalt: parte are alegerea Gntre a cere e!ecutarea silit:, sau a pune Gn func5iune clauza de ar un:.I.#.#.H., sec5.ci . 2i de proprietate intelectual:, dec. nr. )&== din )( martie )%%(, Gn Hurispruden5a sec5iei ci ile 2i de proprietate intelectual: pe anul )%%(, nr. 7=, p. $=<. ,#on en5ia de ar un: este o con en5ie accesorie contractului de Fnzare-cump:rare, ar una pl:tindu-se sau GntorcFndu-se Gndoit Gn cazul Gn care Fnzarea nu s-a e!ecutat din culpa uneia din p:r5ile contractante. #on en5ia accesorie de ar un: presupune deci c: s-a Gncheiat contractul de Fnzare.- T.>., col.ci ., +ecizia ')&D$<&6, 9epertoriu $<')-$<&<, p. ))7. ,;r una constituie o con en5ie accesorie, pe care p:r5ile o pot Gncheia Gn ederea perfect:rii unei Fnz:ri 2i func5ioneaz: ca o clauz: penal:. 0a trebuie s: rezulte din manifest:rile e!prese de oin5: ale p:r5ilor, Gn sensul c: au dat acest caracter sumei de bani primite la Gncheierea Gn5elegerii. In lipsa unei con en5ii de ar un:, suma primit: Gn ederea Fnz:rii trebuie considerat: acont, adic: parte din pre5, care, Gn caz de nerealizare a Fnz:rii, urmeaz: a fi restituit.- T.>., s.ci ., dec. nr. ')=D$<&<, Gn 9epertoriu, $<&<-$<(', p. $)'. ,;r una constituie o con en5ie accesorie pe care p:r5ile o pot Gncheia Gn ederea perfect:rii unei Fnz:ri. 0a trebuie s: rezulte din manifest:rile e!prese de oin5: ale p:r5ilor, Gn sensul c: au dat acest caracter sumei de bani primite la Gncheierea Gn5elegerii. In lipsa unei con en5ii de ar un:, suma primit: Gn ederea Fnz:rii trebuie considerat: cont, adic: parte din pre5, care, Gn caz de nerealizare a Fnz:rii, urmeaz: s: fie restituit.- T.>., s.ci ., +ecizia )&%7D$<&<, Gn +reptul nr. =D$<<%, p. (=. In acela2i sens, T.>., col.ci ., +ecizia 76)D$<&&, Gn 9epertoriu $<')-$<&<, p. ))7.

anzarea cu pact de rascumparare3 anzarea de drepturi de creanta3 anzarea de drepturi litigioase si retractul litigios3 anzarea de drepturi succesorale3 anzarea cu plata pretului in rate3 anzarea pe gustate3 anzarea pe incercate3 anzarea la licitatie3 anzarea prin corespondenta3 anzarea imobiliara. E $. +anzarea locuintelor proprietate a unitatilor administrativ-teritoriale .rin +ecretul-lege nr. &$D& februarie $<<%, intreprinderilor pentru anzarea locuintelor si oficiilor specializate li s-a permis sa anda locuinte, construite din fondurile statului, cetatenilor romani cu domiciliul in tara, cu achitarea integrala a pretului la incheierea contractului de anzare-cumparare sau prin acordarea unui imprumut de catre #0#, fara restrictii pri ind detinerea in proprietate a unei a doua locuinte. #etatenii romani cu domiciliul in strainatate, precum si persoanele care nu a eau cetatenia romana si oiau sa-si stabileasca domiciliul in 9omania, puteau sa cumpere locuinte construite din fondurile statului, cu plata integrala in aluta. Legea nr. =' din )) iulie $<<) pri ind anzarea de locuinte si alte spatii a dez oltat dispozitiile Decretului-lege nr. &$D$<<%, stabilind ca pot fi andute titularilor contractelor de inchiriereB locuintele construite din fondurile statului, cu e!ceptia celor care depasesc suprafetele ma!ime pre azute de actele normati e si a locuintelor de protocol3 si locuintele construite din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, cu e!ceptia celor de inter entie. >-a permis, de asemenea, anzarea la licitatie publica a spatiilor destinate acti itatilor de comert si de prestari de ser icii, de mica industrie si a oricaror alte acti itati similare, situate in constructiile de locuinte in curs de e!ecutie si aflate in proprietatea regiilor autonome, specializate in administrarea locuintelor, sau a consiliilor locale. Ulterior, prin Legea nr. $$)D)' noiembrie $<<', pentru reglementarea situatiei ?uridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, si prin 8.C. nr. $$D$<<( pri ind Aormele metodologice de aplicare ale Legii nr. $$)D$<<', s-a pre azut dreptul chiriasilor titulari de contract ai apartamentelor, care nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, de a opta, dupa e!pirarea termenului de & luni de la intrarea in igoare a legii, pentru cumpararea acestor apartamente cu plata integrala sau in rate a pretului. ;celasi drept il a eau si chiriasii care ocupau spatii locati e realizate prin e!tinderea spatiului initial construit. >-a interzis, sub sanctiunea nulitatii absolute, re anzarea apartamentelor cumparate de chiriasi timp de $% ani de la data cumpararii. ;u fost e!ceptate de la anzare locuintele de protocol, cele care beneficiau de dotari speciale si cele declarate monumente istorice sau apartinand patrimoniului national. +e dispozitiile Legii nr. $$)D$<<' beneficiau cetatenii romani, indiferent daca a eau domiciliul sau resedinta in tara sau in strainatate. #alitatea de cetatean roman a chiriasului trebuie sa e!iste la data formularii cererii de cumparare si sa se mentina pana in momentul incheierii contractului de anzare-cumparare a locuintei. Au intrau sub incidenta Legii nr. $$)D$<<' locuintele care au fost preluate de stat cu nerespectarea pre ederilor legale in igoare la data respecti a, sau care au intrat in posesia acestuia, in conditiile ine!istentei unei reglementari legale care sa reprezinte temeiul ?uridic al constituirii dreptului de proprietate al statului si care, in consecinta, au fost considerate ca fiind trecute fara titlu in posesia statului. Legea nr. $%D)%%$ pri ind regimul ?uridic al unor imobile preluate in mod abuzi in perioada & martie $<7' )) decembrie $<=< a pre azut ca imobilele care in urma procedurilor pre azute de aceasta lege nu se restituie persoanelor indreptatite raman in administrarea detinatorilor actuali si ca imobilele cu destinatia de locuinte, nerestituite, pot fi instrainate potri it legislatiei in igoare, chiriasii a and un drept de preemtiune. In aceeasi

ordine de idei, imobilele cu alta destinatie decat cea de locuinta, nerestituite, pot fi instrainate, detinatorii cu titlu alabil la data intrarii in igoare a legii a and un drept de preemtiune. Legea nr. $%D)%%$ a modificat interdictia de re anzare timp de $% ani a apartamentului de catre chiriasul cumparator, dispunand ca acesta are dreptul sa il instraineze sub orice forma, inainte de implinirea termenului de $% ani de la data cumpararii, dar numai persoanei indreptatite, fost proprietar al acelei locuinte. In sfarsit, Legea nr. $D)%%<, de modificare a Legii nr. $%D)%%$ abroga interdictia anzarii timp de $% ani a imobilului restituit permitand astfel libera circulatie si a acestor imobile. E ). +anzarea-cumpararea imobiliara "biectul contractului de anzare-cumparare imobiliara il constituie bunurile imobile (terenuri, constructii, constructia si terenul aferent etc.). 9eguli speciale sunt pre azute in pri inta formei contractului de anzare-cumparare a unor imobile. #ontractul de anzare-cumparare, procesul- erbal de predare-primire a locuintei si contractul de imprumut, intocmite in conditiile +ecretului-lege nr. &$D$<<%, au aloare de inscrisuri autentice si constituie titluri e!ecutorii. ;ceste conditii de forma au fost pastrate de Legea nr. $$)D$<<' si de Legea nr. $%D)%%$ si sunt, prin urmare, cerute si in prezent pentru alabilitatea contractului de anzare-cumparare a locuintelor aflate sub incidenta acestor acte normati e. =orma scrisa autentica a fost ceruta, de asemenea, sub sanctiunea nulitatii absolute pentru instrainarea si dobandirea terenurilor situate in intravilan si e-travilan, prin acte juridice intre vii (art. / din <itlul A privind circulatia juridica a terenurilor din :egea /,+D/""!). +ispozitiile cuprinse in actele normati e speciale mentionate mai sus, sunt in prezent subsumate dispozitiilor cu caracter general pri ind toate imobilele, cuprinse in #odul ci il. 'reptul de proprietate imobiliara dobandit de cumparator trebuie inscris in cartea funciara. In materie de vanzare de imobile, stramutarea proprietatii de la vanzator la cumparator este supusa dispoziilor de carte funciara (art. 1 + C.civ.). Vanzatorul este obligat sa stearga din cartea funciara, pe cheltuiala sa, drepturile inscrise asupra imobilului vandut, daca acestea sunt stinse (art. 1 ++ C.civ.). Inscrierea se va face pe baza actului (contractului de vanzare-cumparare) prin care s-a transmis in mod valabil dreptul de proprietate. Inscrierea in cartea funciara are efect constitutiv. $otrivit art. 3++ C.civ. #'repturile reale imobiliare inscrise in cartea funciara sunt drepturi tabulare. 1le se dobandesc, modifica si ating numai cu respectarea regulilor de carte funciara., iar potrivit art. 33! alin. (/) C.civ. #4ub rezerva unor dispozitii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara se dobandesc, atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea funciara, pe baza actului sau faptului care a justificat inscirerea.. Au este necesara inscrierea in cartea funciara a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale care ar pro eni dintr-o anzare silita sau succesiune, uzucapiune sau accesiune. ;ceste drepturi or trebui insa inscrise in prealabil daca titularul intelege sa dispuna de ele. Inscrierea in cartea funciara isi a produce efectele de la data inregistrarii cererii. In cazul transmiterii succesi e a aceluiasi drept in fa oarea mai multor persoane, transferul proprietatii opereaza in fa oarea celui care si-a inscris primul dreptul sau in cartea funciara, conform principiului prior tempore potior jure indiferent daca actul sau are o data anterioara sau ulterioara actelor de proprietate ale celorlalti cumparatori.

Codul civil stabileste si unele reguli speciale privind conditiile de fond ale contractului de vanzare-cumparare al unor imobile. *stfel, atunci cand se vinde un imobil determinat, fara indicarea suprafetei pentru un pret total, nici cumparatorul si nici vanzatorul nu pot cere rezolutiunea ori modificarea pretului pe motiv ca suprafata este mai mica ori mai mare decat au crezut. ;tunci cand se inde, cu un anumit pret pe unitatea de masura, o anumita suprafata dintrun teren mai mare. a carei intindere sau amplasare nu este determinata, cumparatorul poate cere stramutarea proprietatii numai dupa masurarea si delimitarea suprafetei andute (art. $(7) #.ci .). +aca, in anzarea unui imobil cu indicarea suprafetei si a pretului pe unitatea de masura, suprafata reala este mai mica decat cea indicata in contract, cumparatorul poate cere anzatorului sa-i dea suprafata con enita. ;tunci cand cumparatorul nu cere sau anzatorul nu poate sa transmita aceasta suprafata, cumparatorul poate obtine fie reducerea corespunzatoare a pretului, fie rezolutiunea contractului daca, din cauza diferentei de suprafata, bunul nu mai poate fi folosit in scopul pentru care a fost cumparat. +aca insa suprafata reala se do edeste a fi mai mare decat cea stipulata, iar e!cedentul depaseste a douazecea parte din suprafata con enita, cumparatorul a plati suplimentul de pret corespunzator sau a putea obtine rezolutiunea contractului. ;tunci cand insa e!cedentul nu depaseste a douazecea parte din suprafata con enita, cumparatorul nu poate obtine rezolutiunea, dar nici nu este dator sa plateasca pretul e!cedentului (art. $(7) #.ci .). *ctiunea vanzatorului pentru suplimentul de pret si aceea a cumparatorului pentru reducerea pretului sau pentru rezolutiunea contractului trebuie sa fie intentate, sub sanctiunea decaderii din drept, in termen de un an de la incheierea contractului, afara de cazul in care partile au fi-at o data pentru masurarea imobilului, caz in care termenul de un an curge de la acea data. #and prin acelasi contract s-a andut doua fonduri cu aratarea intinderii fiecaruia si pentru un singur pret, daca intinderea unuia este mai mare, iar a celuilalt mai mica, se a face compensatia intre aloarea surplusului si aloarea lipsei, iar actiunea, fie pentru suplimentul de pret, fie pentru scaderea sa nu are loc decat potri it regulilor aratate mai sus. 9ezolutiunea contractului este supusa in acest caz dreptului comun. In ce priveste vanzarea terenurilor forestiere codul civil introduce o ordine de preemtiune la cumparare, #<erenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se pot vinde cu respectarea, in ordine, a dreptului de preemptiune al coproprietarilor, vecinilor sau statului. (art. 1+, C.civ.). B 0. +anzarea cu gramada Vanzarea cu gramada (in bloc) are ca obiect o cantitate de bunuri de gen determinata prin masa ei (de e-emplu, graul aflat intr-o anumita magazie). $retul este stabilit global (forfetar) pentru intreaga cantitate, si nu pe unitatea de masura. In cazul anzarii cu gramada nu este necesara cantarirea, numararea sau masurarea, proprietatea fiind transferata la cumparator in momentul realizarii acordului de ointa. Vanzarea cu gramada este deci o vanzare pura si simpla, ca a unui bun cert, individual determinat, care se perfecteaza in momentul in care partile s-au inteles asupra lucrului vandut si a pretului. #'aca mai multe bunuri sunt vandute in bloc si pentru un pret unic si global, proprietatea se stramuta cumparatorului indata ce contractul s-a incheiat, chiar daca bunurile nu au fost individualizate, prevede art. 1 +5 C.civ.

Vanzarea cu gramada se deosebeste de anzarea dupa greutate, numar sau masura, desi in ambele se transmite proprietatea unor bunuri de gen. E 7. +anzarea dupa greutate& numar sau masura Obiectul acestei varietati de vanzare-cumparare il constituie bunurile de gen care fac parte dintr-un lot determinat, fiind necesar ca pentru individualizarea cantitatii vandute din lot sa se procedeze la cantarire, numarare sau masurare. .retul poate fi stabilit fie forfetar (global) pentru cantitatea ce urmeaza a fi determinata, fie poate fi stabilit pe unitatea de masura. In ambele cazuri anzarea este perfecta din momentul in care partile au cazut de acord asupra lucrului si asupra pretului. In caz de nee!ecutare din partea anzatorului, cumparatorul poate sa ceara fie e!ecutarea contractului, fie rezolutiunea acestuia cu daune-interese. 'reptul de proprietate asupra bunurilor de gen se va transmite cumparatorului in momentul individualizarii lor prin predare, cantarire, numarare sau masurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura bunului (art. 1 +3 C.civ.). 'in acelasi moment, se vor transfera si riscurile pentru pieirea fortuita a lucrurilor de gen. E '. +anzarea pe incercate Vanzarea este pe incercate atunci cand se incheie sub conditia suspensiva ca, in urma incercarii, bunul sa corespunda criteriilor stabilite la incheierea contractului ori, in lipsa acestora, destinatiei bunului, potrivit naturii sale (art. 1 31 alin. (1) C.civ.). 'aca durata incercarii nu a fost convenita si din uzante nu rezulta altfel, conditia se considera indeplinita in cazul in care cumparatorul nu a declarat ca bunul este nesatisfacator in termen de 0" de zile de la predarea bunului. In cazul in care prin contractul de vanzare partile au prevazut ca bunul vandut urmeaza sa fie incercat, se prezuma ca s-a incheiat o vanzare pe incercate. .recizam ca anzarea nu este insa supusa unei conditii suspensi e potestati e pure, fiind la liberul arbitru al cumparatorului, pentru ca atunci contractul ar fi nul. #umparatorul poate refuza lucrul numai daca acesta in mod obiecti este necorespunzator, situatie care poate fi stabilita, la cererea anzatorului, numai printr-o e!pertiza. Contractul este considerat perfectat, in momentul in care cumparatorul, luand cunostinta de rezultatul verificarii, declara ca accepta lucrul. In acel moment, proprietatea lucrului trece asupra cumparatorului. $ana la indeplinirea conditiei, vanzatorul ramane proprietarul lucrului. O varietate a vanzarii pe incercate este vanzarea conform mostrei. :ucrul cumparat trebuie sa corespunda mostrei prezentate si alese de cumparator. In cazul anzarii dupa mostra sau model, anzatorul garanteaza ca bunul are calitatile mostrei sau modelului (art. $($' #.ci .). +aca lucrul nu corespunde mostrei, cumparatorul poate cere inlocuirea acestuia cu unul conform mostrei, sau poate solicita rezolutiunea contractului. #:a vanzarea dupa mostra sau model, proprietatea se stramuta la momentul predarii bunului. (art. 1 3" C.civ.). " alta arietate a anzarii pe incercate este vanzarea pe gustate, pre azuta de art. $&=) #.ci . Vanzarea sub rezerva ca bunul sa corespunda gusturilor cumparatorului se incheie numai daca acesta a facut cunoscut acordul sau in termenul convenit ori statornicit prin uzante. In cazul in care un asemenea termen nu e-ista si din uzante nu rezulta altfel,

conditia se considera indeplinita in cazul in care cumparatorul nu a declarat ca bunul este nesatisfacator in termen de 0" de zile de la predarea bunului. 'aca bunul vandut se afla la cumparator, iar acesta nu se pronunta in termenul convenit cu vanzatorul, vanzarea se considera incheiata la e-pirarea termenului. Vanzarea pe gustate este utilizata in general pentru bunuri alimentare care se and in piete. In realitate , anzarea pe gustate@ nu e!ista pana in momentul in care cumparatorul, dupa gustare, si-a dat acordul, in termenul con enit ori statornicit prin uzante, iar proprietatea se transmite dupa indi idualizarea bunului, care de regula este un bun de gen. E &. +anzarea cu optiune de rascumparare Vanzarea cu optiune de rascumparare este o vanzare afectata de conditie rezolutorie prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara bunul sau dreptul transmis cumparatorului (art. 1+!3 C.civ.) Optiunea de rascumparare nu poate fi stipulata pentru un termen mai mare de cinci ani. 'aca s-a stabilit un termen mai mare, acesta se reduce de drept la cinci ani. 0!ercitarea optiunii de rascumparare de catre anzator se poate face numai daca acesta restituie cumparatorului pretul primit si cheltuielile pentru incheierea contractului de anzare si realizarea formalitatilor de publicitate. 0!ercitarea optiunii obliga pe anzator la restituirea catre cumparator a cheltuielilor pentru ridicarea si transportul bunului, a cheltuielilor necesare, precum si a celor utile, insa in acest din urma caz numai in limita sporului de aloare. In cazul in care anzatorul nu e!ercita optiunea in termenul stabilit, conditia rezolutorie care afecta anzarea este considerata a nu se fi indeplinit, iar dreptul cumparatorului se consolideaza. 1fectele vanzarii cu optiune de rascumparare se stabilesc potrivit dispozitiilor privitoare la conditia rezolutorie, care se aplica in mod corespunzator. <otusi, vanzatorul este tinut de contractele de locatiune incheiate de cumparator inaintea e-ercitarii optiunii, daca au fost supuse formalitatilor de publicitate, dar nu mai mult de trei ani din momentul e-ercitarii. Vanzatorul care intentioneaza sa e!ercite optiunea de rascumparare trebuie sa notifice pe cumparator, precum si pe orice subdobanditor caruia dreptul de optiune ii este opozabil si fata de care doreste sa isi e!ercite acest drept. In termen de o luna de la data notificarii, anzatorul trebuie sa consemneze sumele aratate mai sus la dispozitia cumparatorului sau, dupa caz, a tertului subdobanditor, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a e!ercita optiunea de rascumparare. +aca anzarea cu optiune de rascumparare are ca obiect o cota dintr-un bun, parta?ul trebuie cerut si in raport cu anzatorul daca acesta nu si-a e!ercitat inca optiunea. Vanzatorul care nu si-a e!ercitat optiunea de rascumparare in cadrul parta?ului decade din dreptul de optiune, chiar si atunci cand bunul este atribuit, in tot sau in parte, cumparatorului. Vanzarea cu optiune de rascumparare este nula in masura in care diferenta dintre pretul rascumpararii si pretul platit pentru vanzare depaseste nivelul ma-im stabilit de lege pentru dobanzi. ;ceasta pre edere se aplica si anzarilor in care anzatorul se obliga sa rascumpere bunul andut (art. $(&) #.ci .). Vanzarea cu pact de rascumparare era reglementata si de vechiul Cod civil in art. 10+1-103+ ; care au fost insa abrogate prin art. , al :egii impotriva cametei din /.",.1501, intrucat aceasta varietate de vanzare ascundea imprumuturile camataresti (garantate prin predarea lucrului vandut), prin care se stipula o suma mult superioara, disproportionata ca pret al rascumpararii.

*cest risc este inlaturat de noul Cod civil prin sanctionarea cu nulitatea vanzarii in cazul in care diferenta dintre pretul rascumpararii si pretul platii pentru vanzare depaseste nivelul ma-im stabilit de lege pentru dobanzi. E (. +anzarea cu plata pretului in rate si rezerva proprietatii *tunci cand, intr-o vanzare cu plata pretului in rate, obligatia de plata este garantata cu rezerva dreptului de proprietate, cumparatorul dobandeste dreptul de proprietate la data achitarii ultimei rate din pret6 riscul bunului este insa in sarcina cumparatorului de la momentul predarii acestuia (art. 1+!! C.civ.). In lipsa unei neintelegeri contrare, neplata unei singure rate, care nu este mai mare de o optime din pret, nu da dreptul la rezolutiunea contractului, iar cumparatorul pastreaza beneficiul termenului pentru ratele succesive. #and a obtinut rezolutiunea contractului pentru neplata pretului, anzatorul este tinut sa restituie toate sumele primite, dar este indreptatit pentru folosirea bunului de catre cumparator. ;tunci cand s-a con enit ca sumele incasate cu titlu de rate sa ramana, in tot sau in parte, dobandite de anzator, instanta a putea totusi reduce aceste sume, aplicandu-se in mod corespunzator dispozitiile referitoare la reducerea de catre instanta a cuantumului clauzei penale. Instanta va putea proceda la fel si in cazul contractului de leasing sau de locatiune, daca, in acest ultim caz, se convine ca la incetarea contractului proprietatea bunului sa poata fi dobandita de locatar dupa plata sumelor convenite. E =. +anzarea mostenirii In sensul vanzarii mostenirii, prin mostenire se intelege dreptul de a culege o mostenire deschisa sau o cota din aceasta. 4ub sanctiunea nulitatii absolute a contractului, vanzarea unei mosteniri se incheie in forma scrisa (art. 1+,+ C.civ.). 1ste nula absolut vanzarea unei mosteniri nedeschise, deci eventuale. +aca nu specifica bunurile asupra carora se intind drepturile sale, anzatorul unei mosteniri garanteaza numai calitatea sa de mostenitor, afara de cazul cand partile au inlaturat e!pres si aceasta garantie. +aca nu s-a con enit altfel, anzatorul este obligat sa remita cumparatorului fructele pe care le-a cules, platile primite pentru creantele mostenirii, pretul bunurilor andute din mostenire si orice bun care subroga un bun al mostenirii. +aca nu s-a con enit altfel, cumparatorul este tinut sa ramburseze anzatorului sumele platite de acesta din urma pentru datoriile si sarcinile mostenirii, precum si sumele pe care mostenirea i le datoreaza acestuia din urma. #umparatorul raspunde solidar cu anzatorul pentru datoriile mostenirii andute. *mintirile de familie, inscrisurile sau portretele de familie, decoratiile sau alte asemenea bunuri, care au pentru vanzator o valoare afectiva, se prezuma a nu fi cuprinse in mostenirea vanduta. +aca aceste bunuri au aloare patrimoniala insemnata, anzatorul care nu si le-a rezer at e!pres datoreaza cumparatorului pretul lor la data anzarii. Cumparatorul unei mosteniri nu dobandeste drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in mostenire, decat potrivit regulilor privitoare la cartea funciara. 1l nu poate opune tertelor persoane dobandirea altor drepturi cuprinse in mostenire decat daca a indeplinit formalitatile cerute de lege pentru a face opozabila dobandirea fiecaruia dintre aceste drepturi.

;celeasi reguli se aplica si altor forme de instrainare, fie cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit a unei mosteniri. In pri inta instrainarilor cu titlu gratuit, se aplica in mod corespunzator dispozitiile #odului ci il pri ind incheierea donatiei, prin inscris autentic sub sanctiunea nulitatii absolute si cele pri ind raspunderea donatorului numai pentru dol si culpa gra a, si pentru e ictiune, daca a promis e!pres garantia sau e ictiunea decurge din fapta sa sau dintr-o impre?urare pe care a cunoscut-o si nu a comunicat-o donatarului la incheierea contractului. 4pecificul vanzarii de drepturi succesorale fata de vanzarea obisnuita consta in faptul ca obiectul ei il constituie fie patrimoniul succesoral, fie o fractiune din acesta, adica nu numai drepturile succesorale (activul succesoral), ci si datoriile defunctului (pasivul succesoral). +e aceea, legatarul cu titlu particular care inde bunul mostenit face o anzare pura si simpla, si nu o anzare de drepturi succesorale. Vanzarea mostenirii produce urmatoarele efecte specifice2 ; vanzatorul este obligat sa remita cumparatorului toate fructele pe care le-a cules si toate platile primite pentru creantele mostenirii pana la momentul incheierii contractului, pretul bunurilor vandute din mostenire si orice bun care inlocuieste un bun al mostenirii6 ; cumparatorul este tinut sa ramburseze vanzatorului sumele platite de acesta din urma pentru datoriile si sarcinile mostenirii, precum si sumele pe care mostenirea i le datoreaza acestuia din urma6 ; vanzatorul ramane raspunzator pentru datoriile mostenirii vandute. La fel urmeaza sa se procedeze cu cheltuielile de inmormantare suportate de mostenitor. 1fectele mentionate sunt stabilite prin norme dispozitive de la care partile pot deroga. +aca mostenitorul anzator inde mostenirea fara a specifica bunurile asupra carora se intind drepturile sale, el a raspunde, in lipsa de con entie contrara, numai pentru calitatea sa de mostenitor, nu si de continutul uni ersalitatii afara de cazul in care partile, au inlaturat e!pres si aceasta garantie (art. $(7= #.ci .). .entru a fi opozabil tertilor, contractul a trebui sa indeplineasca conditiile de publicitate imobiliara sau pe cele specifice ale cesiunii de creanta. Contractul va avea un caracter aleatoriu, in sensul ca nu se cunoaste in momentul vanzarii daca activul mostenirii depaseste pasivul sau invers. E <. +anzarea de drepturi litigioase. 1etractul litigios $rin drept litigios se intelege orice drept real sau de creanta, de proprietate intelectuala sau succesoral, cu privire la care e-ista o procedura judiciara pendinte, prin care dreptul este contestat, astfel ca pana la solutionarea definitiva si irevocabila a litigiului nu se cunoaste titularul legal al acestuia. 'reptul este litigios daca e-ista un proces inceput si neterminat cu privire la e-istenta sau intinderea sa, prevede art. 1 !0 alin. (0) C.civ. In principiu, vanzarea de drepturi litigioase este permisa, indiferent de natura dreptului. Vanzarea de drepturi litigioase este un contract aleatoriu, intrucat nu se cunoaste pana la solutionarea definitiva a litigiului, cine este titularul dreptului, deci care dintre partile contractante, vanzatorul ori cumparatorul, vor fi in castig. 0ste ade arat ca finalmente, pierderea lucrului, in cazul in care cumparatorul a fi e ins, a fi reparata prin restituirea pretului solicitat in cadrul unei actiuni in garantie pentru e ictiune, prin care pot fi cerute si daune-interese.

Vanzarea de drepturi litigioase este in esenta o operatiune speculativa, lucrul fiind cumparat pe un pret sub valoarea lui tocmai datorita incertitudinii sale juridice. <ocmai pentru a nu se transforma intr-un mijloc de coruptie sub sanctiunea nulitatii absolute, judecatorii, procurorii, grefierii, e-ecutorii, avocatii, notarii publici, consilierii judiciari si practicieni in insolventa nu pot cumpara, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenta instantei judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea. >unt e!ceptate de la aceasta incapacitateB a) cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor-parti din dreptul de proprietate de la, dupa caz, comostenitori sau coproprietari3 b) cumpararea unui drept litigios in ederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dreptul sa fi de enit litigios3 c) cumpararea care s-a facut pentru apararea drepturilor celui ce stapaneste bunul in legatura cu care e!ista dreptul litigios. ;lta interdictie legala e!presa, a carei incalcare este sanctionata cu nulitatea absoluta, este pre azuta in art. 7 din Titlul J pri ind circulatia ?uridica a terenurilor din Legea nr. )7(D)%%', care interzice instrainarile, sub orice forma, a terenurilor cu pri ire la care e!ista litigii pri ind de reconstituirea dreptului de proprietate pri ata si legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar pe tot timpul solutionarii acestor litigii. Instrainarile incheiate cu incalcarea acestei interdictii sunt nule absolut.$ $entru a proteja pe adversarul vanzatorului dreptului litigios sau pe al cedentului creantei litigioase din proces, vechiul Codul civil a reglementat procedura retractului litigios, care credem, poate fi aplicata si in prezent, chiar in lipsa unei reglementari speciale. $rin retractul litigios, paratul adversarul vanzatorului (sau cedentului) dreptului litigios il poate elimina pe cumparator (sau respectiv pe cesionar) platindu-i pretul real al vanzarii sau, dupa caz, al cesiunii, cheltuielile vanzarii si dobanzile aferente. 1ste evident ca retractul litigios poate fi e-ercitat numai cat timp litigiul asupra dreptului este in curs (pendinte) si numai daca instrainarea a fost facuta cu titlu oneros (adica este o vanzare sau o cesiune). 9etractul litigios ofera posibilitatea paratului sa il inlature pe cesionarul speculant care a cumparat creanta pe un pret inferior alorii ei, dar si il urmareste pe debitor cu toata rigoarea, adica la aloarea creantei cumparatorului.$ 9etractul litigios poate fi e-ercitat numai de parat, nu si de reclamant. .entru e!ercitarea lui, legea cere urmatoarele conditiiB a) sa e-iste un drept litigios, adica un proces sau o contestatie asupra fondului dreptului6
1

In domeniul imobilelor preluate Gn mod abuzi Gn perioada & martie $<7' )) decembrie $<=<, interdic5ia Gnstr:in:rii unor imobile preluate f:r: titlu alabil este implicitat: de dispozi5ia art. '% alin. ) din Legea $%D)%%$, care sanc5ioneaz: cu nulitatea absolut: actele ?uridice de Gnstr:inare, inclusi cele f:cute Gn cadrul procesului de pri atizare, a Fnd ca obiect imobile preluate de stat f:r: titlu alabil, afar: de cazul Gn care actul a fost Gncheiat cu bun:-credin5:. 9eaua-credin5: const: Gn cunoa2terea tocmai a faptului c: bunul este litigios, c: fostul proprietar sau mo2tenitorii s:i l-au re endicat 2i c: procesul este Gn curs sau c: Gl or re endica (e entualitate comunicat: Fnz:torului 2i cump:r:torului printr-o notificare anterioar: Fnz:rii), ori c: s-a solicitat restituirea lui Gn temeiul Legii nr. $$)D$<<' 2i c: aceast: procedur: nu a fost finalizat:. 1 ,>copul retractului litigios este de a pune la GndemFna p:r5ii, atunci cFnd e!ist: proces, un mi?loc de stingere a procesului prin dobFndirea drepturilor litigioase Fndute 2i desp:gubirea integral: a cump:r:torului. +e aici se poate trage concluzia, Gn lipsa unei reglement:ri e!prese, c: retractul litigios pri e2te 2i procesele pri itoare la succesiuni, atunci cFnd unul sau o parte dintre mo2tenitori contest: celorlal5i Gnsu2i dreptul lor succesoral sau masa de Gmp:r5it, Gn momentul cesiunii sau al e!ecut:rii.- T.>., s.ci ., dec. nr. 7))D$<(&, 9epertoriu, $<('-$<=%, p. =7.

b) sa e-iste o vanzare sau cesiune cu titlu oneros a dreptului in litigiu6 c) retractul litigios sa fie e-ercitat de cel impotriva caruia s-a formulat pretentia, adica de debitor. $aratul in proces care invoca retractul litigios, trebuie sa ofere cesionarului pretul real al cesiunii, dobanda aferenta acestui pret din ziua efectuarii cesiunii, cheltuielile cesiunii si cheltuielile de judecata. 1fectele retractului litigios constau in desfiintarea retroactiva a actului de vanzarecumparare (are efectul unei conditii rezolutorii) si stingerea litigiului cu privire la fondul dreptului, intrucat retractantul, substituindu-se in drepturile cumparatorului dreptului litigios, cumuleaza doua calitati incompatibile in acelasi proces2 de reclamant si de parat. In sfarsit, se desfiinteaza cu efect retroacti toate drepturile reale pe care cumparatorul dreptului litigios le-ar fi constituit in fa oarea unor terte persoane. +aca cumparatorul nu a platit pretul, el este tinut in continuare la plata lui fata de anzator, chiar daca este e ins pentru ca obligatia de garantie nu functioneaza fata de caracterul aleatoriu al contractului. E $%. +anzarea la licitatie Vanzarea la licitatie este o varietate de vanzare, a carei particularitate o constituie faptul ca lucrul este pus in vanzare in mod public, cu respectarea unei proceduri speciale, fiind adjudecat (vandut) aceluia dintre participantii la licitatie care ofera pretul cel mai mare. Aotiunea de licitatie ( anzare la licitatie) este intalnita atat in #odul ci il, cat si in #odul de procedura ci ila. In proiectul noului Cod de procedura civila, vanzarea la licitatie este conceputa si reglementata ca o procedura de e-ecutare silita (art. 3""-3!+ C.proc.civ.), dar si ca o procedura pentru iesirea din indiviziune asupra unor bunuri imposibil sau incomod de partajat in natura si pe care nici unul din coindivizari nu ar putea, sau nu ar voi, sa le fie atribuite. .rin urmare, in aceste proceduri, aplicabile in cazul iesirii din indi iziune, indiferent de iz orul ei (succesiune, casatorie, concubina?, ointa partilor etc.), daca parta?ul nu poate fi facut in natura, prin atribuire sau prin anzarea prin buna in oiala, iesirea din indi iziune se a face prin licitatie publica, pornind de la un pret stabilit de e!pert. +upa ramanerea definiti a a incheierii prin care s-a dispus anzarea bunului de catre un e!ecutor ?udecatoresc, acesta a proceda la efectuarea anzarii la licitatie publica. 0!ecutorul a fi!a termenul de licitatie, care nu a depasi 6% de zile pentru bunurile mobile si &% de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii incheierii si a instiinta coproprietarii despre data, ora si locul anzarii. .entru termenul de licitatie a bunurilor mobile, e!ecutorul a intocmi si afisa publicatia de anzare cu cel putin 6% de zile inainte de termenul de licitatie. .retul obtinut din anzare a fi distribuit coindi izarilor (impartit) conform cotelor lor in dreptul de proprietate. La anzarea prin licitatie pot participa atat coindi izari, cat si orice alte persoane. +aca bunul succesoral a fi ad?udecat de un copartas, solutia a a ea semnificatia dobandirii bunului direct de la defunct si parta?ul a a ea deci efect declarati . La fel se considera ca hotararile au efect declarati cand iesirea din indi iziune se face prin atribuire unuia dintre copartasi sau este cumparat la licitatie de catre un copartas, indiferent de cauza indi iziunii. #opartasul ad?udecatar sau caruia i s-a atribuit lucrul de ine proprietar din momentul nasterii indi iziunii.

+aca bunul este ad?udecat unui tert, operatiunea ?uridica este o anzare prin licitatie in sensul propriu al termenului (de transmitere a proprietatii sau a unui alt drept real) si are efect translati de drepturi intre coindi izari si ad?udecatar. Vanzarea la licitatie este reglementata, de asemenea, si ca procedura de e-ecutare silita a bunurilor debitorului, fie mobile, fie imobile, pentru realizarea titlului e-ecutoriu al creditorului. 0a se efectueaza de e!ecutorul ?udecatoresc in conformitate cu dispozitiile #odului de procedura ci ila. *djudecatar (cumparator) va fi persoana care ofera pretul cel mai mare. In cazul anzarii silite la licitatie a bunurilor mobile, dupa inchiderea licitatiei, e!ecutorul ?udecatoresc a intocmi un proces- erbal despre desfasurarea si rezultatul acesteia, care a fi semnat de e!ecutor, creditor, debitor, precum si de ad?udecatar. 0!ecutorul ?udecatoresc a elibera, sub semnatura sa, fiecarui ad?udecatar in parte un certificat de ad?udecare care a cuprinde data si locul licitatiei, numele ad?udecatarului, indicarea bunului ad?udecat si, dupa caz, a pretului platit sau care urmeaza sa fie platit. Certificatul de adjudecare eliberat fiecarui adjudecatar constituie titlul de proprietate asupra bunurilor vandute. In cazul titlurilor de credit nominati e, ad?udecatarul a putea obtine transferul acestora pe numele sau, in temeiul unei copii legalizate de pe acest proces- erbal. In toate cazurile, predarea bunului se va face dupa achitarea integrala a pretului. $ana la predare, adjudecatarul suporta riscul pieirii bunului adjudecat (art. +,3 C.pr.civ.). In cazul anzarii silite la licitatie a bunurilor imobile, dupa plata integrala a pretului sau a a ansului pre azut de art. =)6 #.pr.ci ., daca imobilul a fost andut cu plata in rate, e!ecutorul, pe baza procesului- erbal de licitatie, a intocmi actul de ad?udecare. @n e-emplar de pe actul de adjudecare se va preda dobanditorului spre a-i servi ca titlu de proprietate provizoriu si pentru a fi inscris provizoriu in cartea funciara pe cheltuiala adjudecatorului (art. 3/! C.pr.civ.). In termen de o luna de la data inscrierii pro izoriu in cartea funciara debitorul sau tertul dobanditor. #reditorii urmaritori sauDorice persoana interesata, dupa mentiunile cartilor funciare, or putea ataca actul de ad?udecare pe calea contestatiei la e!ecutare. +aca nu s-a facut contestatie sau aceasta a fost respinsa, la cererea ad?udecatorului, actul de ad?udecare se a in esti cu formula e!ecutorie si acesta a fi pus in posesia imobilului ad?udecat de catre e!ecutor. $rin actul de adjudecare, proprietatea imobilului sau, dupa caz, un alt drept real, care a facut obiectul urmaririi silite, se transmite de la debitor la adjudecatar. 'e la aceasta data, adjudecatarul are dreptul la fructe si venituri, datoreaza dobanzile pana la plata integrala a pretului si suporta toate sarcinile imobilului. .rin intabulare, ad?udecatarul dobandeste dreptul de a dispune de imobilul andut, potri it regulilor de carte funciara. +e la data intabularii, imobilul ramane liber de orice ipoteci sau alte sarcini pri ind garantarea drepturilor de creanta. #reditorii isi pot realiza dreptul numai din pretul obtinut. +aca pretul de ad?udecare se plateste in rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate. +aca imobilul a fost cumparat cu plata pretului in rate, cumparatorul nu il a putea instraina sau gre a, fara incu iintarea creditorilor urmaritori, inainte de plata integrala a pretului. 9eamintim dispozitia art. $&'7 #.ci . potri it careia ,4unt incapabili de a cumpara, direct sau prin persoane interpuse, nici chiar prin licitatie publica2 a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt insarcinati sa le vanda, cu e-ceptia cazului prevazut de art. 10",6

b) parintii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe care le reprezinta6 c) functionarii publici, judecatorii sindici, lichidatorii, administratorii judiciari, e-ecutorii, precum si alte asemenea persoane care ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza ori a caror administrare o supravegheaza.. Incalcarea interdictiilor prevazute sub lit. a) si b) se sanctioneaza cu nulitatea relativa, iar a celei prevazute la lit. c) cu nulitatea absoluta a contractului de vanzarecumparare.

TITLUL II Contractul de schimb E $. Definitie si caractere juridice 4chimbul este contractul prin fiecare dintre parti denumite copermutanti, transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita un bun pentru a dobandi un altul (art. 1+ 0 C.civ.). #ronologic, schimbul (sub forma trocului) a precedat anzarea-cumpararea, fiind prezent inca din primele etape de e!istenta ale societatii omenesti. ;paritia banilor ca mi?loc uni ersal de masurare a alorii lucrurilor a condus la aparitia anzarii-cumpararii si la trecerea schimbului pe un plan inferior. +in punct de edere ?uridic, in statul modern, regulile anzarii-cumpararii, care reprezinta dreptul comun, au fost e!tinse si la schimb, in masura in care nu e!ista reguli derogatorii. 4chimbul este contractul sinalagmatic in care partile, numite copermutanti sau coschimbasi, se obliga fiecare, sa transmita celuilalt proprietatea asupra unui lucru, altul decat banii.$ a) Contractul de schimb este in principiu un contract consensual , pentru incheierea caruia este suficient consimtamantul partilor. +in necesitati de probatiune, schimbul este materializat, in general, intr-un inscris probatoriu. In cazurile in care legea cere pentru alabilitatea instrainarii unuia sau ambelor obiecte ale schimbului forma autentica si inscrierea in cartea funciara, ca in cazul in care cel putin un obiect al schimbului este un tabular, contractul de schimb trebuie facut in forma autentica si inscris in cartea funciara. .otri it art. =(( #.ci ., ,+repturile reale imobiliare inscrise in cartea funciara sunt drepturi tabulare. 0le se dobandesc, modifica si sting numai cu respectarea regulilor de carte funciara. >ub rezer a unor dispozitii legale contrare drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara se dobandesc atat intre parti cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea funciara pe baza actului sau faptului care a ?ustificat inscrierea. +repturile reale se or pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciara cu consimtamantul titularului dat prin inscris autentic notarial. ;cest consimtamant nu este necesar daca dreptul se stinge prin implinirea termenului aratat in inscriere ori prin decesul sau, dupa caz, prin incetarea e!istentei ?uridice a titularului, daca acesta era persoana ?uridica. 8otararea ?udecatoreasca definiti a sau in cazurile pre azute de lege, actul autoritatii administrati e, a inlocui acordul de ointe sau, dupa caz consimtamantul titularului (art. ==' #.ci .) b) 4chimbul este un contract translativ de proprietate. $rin intermediul schimbului, se poate transmite dreptul de proprietate e-clusiva asupra unui bun sau numai o cota-parte indiviza dintr-un bun determinat, daca bunul se afla in coproprietate. "biect al contractului de schimb poate fi si alt drept real decat dreptul de proprietate si chiar un drept de creanta.
1

.rof.dr. /rancisc +ea4, op.cit., ol. I, p. $'%-$'(, .rof.dr. +umitru #. /lorescu, op. cit., p. <'-$%$3 #amelia Toader, op.cit., p.<(-$%63 +r. 0ugeniu >afta-9omano, op.cit., p. &<-(', #. 8amangiu, op.cit., ol. ), nr. $7<%$7<6, p. '=7-'='.

'aca una dintre prestatii este o suma de bani, suntem in prezenta unui contract de vanzare-cumparare. 'aca insa ambele prestatii reciproce constau in sume de bani, contractul este de schimb. 9ezulta deci ca schimbul presupune in plan juridic, ca si in plan semantic, o identitate de natura a prestatiilor. .e aceeasi linie de gandire, daca una din prestatii este un bun, iar cealalta o obligatie de a face sau a nu face, contractul nu este de schimb, ci este un contract nenumit. c) Contractul de schimb este un contract sinalagmatic, care da nastere la drepturi si obligatii reciproce in sarcina ambelor parti. d) Contractul de schimb este un contract cu titlu oneros , fiecare parte urmarind ca un contraechi alent al prestatiei sale, obtinerea prestatiei celeilalte parti. In cazul in care cele doua bunuri care fac obiectul schimbului nu sunt echi alente aloric, pentru egalizarea alorica a prestatiilor, copermutantul care primeste lucrul mai scump a plati in bani diferenta de aloare care se numeste sulta. .entru a fi in prezenta unui contract de schimb, este necesar ca sulta sa fie inferioara aloric bunului pe care il completeaza pentru a se realiza echi alenta prestatiilor. In caz contrar, cand sulta depaseste cu mult aloarea bunului si ar putea fi considerata obligatia principala, contractul nu este un contract de schimb, ci un contract de anzarecumparare. e) Contractul de schimb este un contract comutativ , intrucat prestatiile partilor si intinderea acestora sunt cunoscute inca de la incheierea lui si nu depind de hazard. E ). 1eguli specifice aplicabile contractului de sc-imb 'ispozitiile privitoare la vanzare se aplica, in mod corespunzator, si schimbului. =iecare dintre parti este considerata vanzator, in ceea ce priveste bunul pe care-l instraineaza, si cumparator, in ceea ce priveste bunul pe care il dobandeste (art. 1+ , C.civ.). 1-ista si unele particularitati determinate de specificitatea schimbului fata de vanzare-cumparare2 a) +aca unul din copermutanti do edeste ca lucrul primit este proprietatea unui tert, poate refuza predarea lucrului sau promis in schimb si poate fi obligat numai la restituirea lucrului primit.$ .rin urmare, schimbul lucrului altuia este nul absolut si nulitatea contractului, in acest caz, poate fi in ocata pe calea unei e!ceptii de nee!ecutare, ea repunand partile in situatia anterioara. b) In al doilea rand, copermutantii au obligatia sa se garanteze reciproc pentru evictiune. +aca un copermutant a fost e ins de lucrul primit in schimb, el are optiunea intre a cere daune-interese pentru pre?udiciul suferit si a cere restituirea lucrului sau (adica rezolutiunea contractului de schimb).
1

,In cazul Gn care se do ede2te c:, Gn cadrul unei opera5iuni de schimb, unul dintre contractan5i nu este proprietar al lucrului pe care l-a predat, copermutantul-primitor este Gndrept:5it s: refuze predarea lucrului care s-a obligat a da Gn schimb, putFnd fi constrFns numai s: Gntoarc: ceea ce a primit. Un atare contract neputFnd fi opus ade :ratului proprietar al lucrului, Gn situa5ia Gn care acesta ar re endica lucrul s:u, copermutantul, chiar de bun:-credin5:, a fi obligat s:-i restituie acestuia lucrul primit, cu toate c: el Gnsu2i ar fi predat lucrul s:u copermutantului neproprietar, iar acesta din urm: nu i l-a restituit.- Trib. ?ud. Timi2, >.ci ., +ecizia nr. $%=<D= sept. $<($, 9.9.+., nr. $%D$<($, p. $(7.

+aca e ictiunea este numai partiala, se sustine ca coschimbasul ar a ea doar dreptul sa ceara contra aloarea partii din bunul e ins, nu si restituirea lucrului adica rezolutiunea contractului. >olutia infatisata mai sus functioneaza nu numai in cazul in care e ictiunea s-a produs, dar si in cazul in care ea este pe cale sa se produca.$ Intre copermutanti functioneaza de asemenea si obligatia de garantii contra iciilor ascunse ale bunurilor schimbate.) c) 4pre deosebire de vanzare, cheltuielile pentru incheierea contractului de schimb vor fi suportate, in lipsa unei stipulatii contrare, in mod egal de catre ambele parti (art. 1+ ! C.civ.). d) In sfarsit, clauzele obscure se vor interpreta conform regulilor de drept comun, iar copermutantul nu beneficiaza de privilegiul vanzatorului, cu e-ceptia cazului cand este creditorul unei sulte. E 6. 1eguli speciale privind sc-imbul unor imobile Imobilele care nu sunt scoase din circuitul ci il pot forma obiectul contractului de schimb. Interdictiile si incapacitatile de instrainare sau dobandire a unor imobile prin contractul de anzare-cumparare functioneaza, prin asemanare, si in cazul contractului de schimb. >chimbul de locuinte, proprietate a coschimbasilor, nu ridica probleme deosebite fata de cele tratate mai sus.

,.otri it legii, copermutantul e ins de lucrul primit Gn schimb poate cere desp:gubiri sau Gntoarcerea lucrului. >ub acest aspect, Gns:, te!tul se completeaz: cu dispozi5iile referitoare la e ic5iune Gn sensul c:, e ic5iunea fiind do edit:, nu este necesar a se dispune rezolu5iunea con en5iei, ci este suficient a se cere restituirea lucrurilor date Gn schimb. In spe5:, Gntre p:r5i s-a Gncheiat o con en5ie de schimb a unor obiecte, dar dup: cum unele dintre obiectele oferite de p:r5i pro eneau din furt, organele de .oli5ie le-au confiscat. .rima instan5:, admi5Fnd ac5iunea reclamantului, l-a obligat pe pFrFt s:-i restituie lucrurile primite Gn schimb sau contra aloarea lor. .FrFtul a declarat recurs, sus5inFnd, Gntre altele, c: nu poate fi obligat la restituire de reme ce instan5a nu a dispus rezolu5iunea con en5iei. 9ecursul a fost respins ca nefondat, cu moti area ar:tat: mai sus.- T.*. 1ucure2ti, +ec. nr. 7=(D$<<$, ,#ulegere... pe anul $<<$-, p. (=. 2 Viciile ascunse sunt deficien5e calitati e ale bunului Fndut sau dat Gn schimb, care, e!istFnd Gn momentul pred:rii sale, nu i-au fost cunoscute dobFnditorului 2i nici nu puteau fi descoperite de el prin mi?loace obi2nuite de erificare 2i care fac ca bunul s: nu poat: fi Gntrebuin5at conform destina5iei sale sau ca Gntrebuin5area s: fie atFt de mic2orat:, GncFt se presupune c: dobFnditorul n-ar fi contractat ori n-ar fi dat pe el ceea ce a dat dac: le-ar fi cunoscut. In toate aceste situa5ii, iciile ascunse trebuie s: fi e!istat Gn momentul contract:rii. 9:spunderea Fnz:torului sau copermutantului este antrenat: numai pentru anumite urm:ri ale iciilor ascunse, acestea trebuind s: fie gra e 2i s: afecteze lucrul Gn esen5a lui. ;2adar, ac5iunea dobFnditorului nu poate fi promo at: decFt dac: se face do ada gra it:5ii iciilor ascunse ale lucrului ce i-a fost transmis, precum 2i a faptului c: ele au e!istat la data transmiterii. T.>., >.c., +ec. nr. =='D$<=7, #.+., p. ((.

TITLUL III Contractul de donatie

Capitolul I Notiunea, caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de donatie1 Sectiunea I Notiunea si caracterele juridice ale contractului de donatie E $. Notiune :iberalitatea este actul juridic prin care o persoana dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, in tot sau in parte, in favoarea unei alte persoane. Nu se pot face liberalitati decat prin donatie sau prin legat cuprins in testament (art. 53, C.civ.). 'onatia este contractul prin care, cu intentia de a gratifica, o parte, numita donator, dispune in mod irevocabil de un bun in favoarea celeilalte parti, numite donatar (art. 53! C.civ.).) In contractul de donatie se realizeaza un transfer al unor drepturi, reale sau de creanta, din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului, fara echi alent. .rin donatie se produce o saracire a patrimoniului donatorului si o imbogatire corespunzatoare a patrimoniului donatarului, dar spre deosebire de imbogatirea fara ?ust temei legitim, in cazul donatiei cauza contractului o constituie ointa liberala a donatorului (animus donandi& e!primata in forma ceruta de lege, acceptata de donatar.-6 In acelasi timp, donatia, arietate a contractelor cu titlu gratuit, constituie o liberalitate, a and ca efect micsorarea patrimoniului donatorului, spre deosebire de contracte dezinteresate (mandatul cu titlu gratuit, comodatul, depozitul cu titlu gratuit) prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura un folos, si a carui obligatie este de ,facere- si nu de ,dare-, (mandatarul, comodantul sau respecti depozitarul), in consecinta nu sunt supuse regulilor de fond si de forma pre azuta pentru donatii. E ). Caracterele juridice ale donatiei a) 'onatia este un contract unilateral, solemn cu titlu gratuit, irevocabil, translativ de proprietate.
1

.rof.dr. /rancisc +ea4, op.cit., ol. III, p. $(=-)'%3 #. 8amangiu 2i al5ii, op.cit., ol. 6, nr. $$7$-$)$', p. 7&<'%73 #amelia Toader, op.cit., p. $%6-$6<3 +r. 0ugenia >afta-;9omano, p. $((-)$$3 .rof.dr. +umitru #. /lorescu, op.cit., p. $%$-$6<. 2 #ontractul de dona5ie este reglementat Gn capitolul II, din Titlul III ,Liberalit:5ile- al #:r5ii a IV-a ,+espre mo2teniri 2i liberalit:5i- din #odul ci il. Legiuitorul trateaz: Gmpreun: liberalit:5ile Gntre ii f:cute pe cale contractual: 2i liberalit:5ile pentru cauz: de moarte (legatul) Gn considera5ia elementelor lor comune. 3 ,>pre deosebire de contractele sinalagmatice, unde cauza fiec:reia dintre obliga5iile p:r5ilor o constituie e!ecutarea presta5iei promise de c:tre cfealalt: parte, Gn contractele cu titlu gratuit cauza obliga5iei celui care dispune const: Gn inten5ia de a m:ri patrimoniul celui gratificat, f:r: a primi Gn schimb o contrapresta5ie. In ceea ce pri e2te simplele moti e, de2i Gn principiu ele nu sunt determinate pentru aliditatea actului, liberalitatea nu a fi alabil: decFt dac: oin5a de a gratifica a fost determinat: de un mobil care s: nu contra in: regulilor de con ie5uire social:.- T.>., >.c., +ec. nr. $)6$D$<($, #.+., p. $)7.

'onatia este un contract unilateral, si nu un act unilateral. +onatia este rezultatul unui acord de ointa al celor doua parti, care naste insa in principiu o singura obligatie in sarcina donatorului cu dreptul corelati al donatarului. .rin e!ceptie, donatia poate fi si sinalagmatica (nascand obligatii reciproce) cand prin ea se impune o sarcina donatarului (art. $%)= #.ci .). b) 'onatia este un contract solemn. *rt. 1"11 alin. (1) C.civ. prevede ca #donatia se incheie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute%. =orma autentica este prevazuta ca o masura de protectie a vointei liberale a donatorului. Lipsa formei autentice, solemne, a contractului de donatie este sanctionata cu nulitatea absoluta a contractului.$ Nu sunt supuse acestei dispozitii donatiile indirecte, cele deghizate si darurile manuale. 1unurile mobile care constituie obiectul donatiei trebuie enumerate si e aluate intr-un inscris, chiar sub semnatura pri ata, sub sanctiunea nulitatii absolute a donatiei. 'aca sunt de valoare redusa, bunurile mobile corporale pot fi donate prin dar manual. 'arul manual se incheie valabil prin acordul de vointe al partilor insotit de traditiunea bunului de la donator la donatar. In aprecierea valorii reduse a bunurilor care constituie obiectul darului manual se tine seama de starea materiala a donatorului. In cazul darurilor manuale suntem, prin urmare, in prezenta nu a unui contract solemn, ci a unui contract real. In cazul contractului de donatie incheiat intre absenti, atat oferta de donatie, cat si acceptarea donatiei trebuie sa fie facute in forma autentica. c) 'onatia este un contract translativ de proprietate. =iind un contract consensual, transmiterea proprietatii are loc in momentul realizarii acordului de vointa intre donator si donatar, iar intre absenti, in momentul in care donatorul primeste acceptarea donatarului. .redarea bunului donat poate a ea loc si ulterior incheierii contractului de donatie si deci a transmiterii dreptului de proprietate. In cazul darurilor manuale, predarea bunului este, alaturi de acordul de ointa al partilor, o conditie pentru formarea contractului. .rin urmare, in acest caz, transmiterea proprietatii are loc concomitent cu predarea bunului.
1

,Inzestrarea unui copil Gn ederea c:s:toriei, a Fnd caracterul unei dona5ii, nu poate a ea loc decFt prin act autentic. AeGndeplinirea acestei formalit:5i, dat fiind c: este orba de un act solemn, atrage nulitatea actului, respecti , a dona5iei. /orma autentic: fiind o condi5ie de alabilitate a actului, do ada Gnzestr:rii nu se poate face cu martori. Aulitatea opera5iunii ?uridice nu poate fi Gnl:turat: Gn niciun fel 2i poate fi in ocat: de orice persoan: interesat:. +e aceea, nu se poate considera c: Gnzestrarea are loc Gn e!ecutarea unei obliga5ii naturale de c:tre p:rin5i fa5: de copilul lor.- T.>., >.c., +ec. nr. 7%(D$<($, ,9epertoriu... $<&<-$<('-, p. $6'. ,#onform art. =$6 #.ci . (art. $%$$ alin. ($) din actualul #od ci il) toate dona5iile se fac prin act autentic. /orma este o m:sur: de protec5ie a oin5ei donatorului, care dispune Gn mod actual 2i ire ocabil de un drept Gn fa oarea unei alte persoane. Aerespectarea acestei forme se sanc5ioneaz: cu nulitatea absolut: a contractului, indiferent de persoana donatorului sau a donatarului. IntrucFt cerin5a formei este pre :zut: Gn mod imperati , sub sanc5iunea nulit:5ii absolute, deci ad validitatem, do ada e!isten5ei unei dona5ii nu poate fi f:cut: cu martori, chiar dac: ar e!ista un Gnceput de do ad: scris:.- T.>., #ol.ci ., +ec. nr. =%%D$<&6, H.A., nr. &D$<&7, p. $&6. ,In sistemul #odului ci il neputFndu-se orbi de o obliga5ie natural: a p:rin5ilor de a-2i Gnzestra copiii, care s: se transforme, prin e!ecutare oluntar:, Gntr-o obliga5ie ci il:, urmeaz: c: darea Gn folosin5: a unor imobile, f:r: respectarea dispozi5iilor pri ind forma Gnscrisului antentic Gn care se face dona5ia, nu poate fi considerat: altfel decFt ca o simpl: Gng:duin5:, care poate fi re ocat:.- T.>., >.c., +ec. nr. )6<&D$<(), ,9epertoriu... $<&<-$<('-, p. $6'.

'aca bunul donat este insa un imobil, dobandirea catre donatar si pierderea de catre donator a dreptului de proprietate se fac numai cu respectarea regulilor de carte funciara. d) 'onatia este un contract irevocabil. 'upa incheierea contractului, donatorul nu isi mai poate retrage oferta. 1ste nula orice donatie facuta cu conditii a caror indeplinire atarna numai de vointa donatorului. In mod e!ceptional, donatia poate fi re ocata pentru ingratitudine si pentru nee!ecutarea culpabila a sarcinilor la care s-a obligat donatarul (art. $%)% #.ci .). 1unurile iitoare nu pot forma obiectul darurilor manuale. La cazurile de mai sus se adauga re ocabilitatea numai in timpul casatoriei a donatilor intre soti (art. $%6$ c.ci .) Sectiunea a II-a Conditiile de validitate ale contractului de donatie E $. Capacitatea partilor In principiu, intrucat capacitatea este regula, orice persoana poate fi parte (donator sau donatar) intr-un contract de donatie. Orice persoana este capabila de a da si primi prin liberalitati, cu respectarea regulilor privind capacitatea, prevede art. 53+ C. civ.$ #onditia capacitatii de a dispune prin liberalitati trebuie indeplinita la data la care dispunatorul isi e!prima consimtamantul. #onditia capacitatii de a primi o donatie trebuie indeplinita la data la care donatarul accepta donatia. *tunci cand contractul se incheie intre absenti, donatorul trebuie sa fie capabil atat in momentul ofertei, cat si in cel al primirii acceptarii, care este momentul incheierii contractului. Incapacitatea este e!ceptia. 0a trebuie sa fie anume pre azuta de lege si este de stricta interpretare. 1) Incapacitati de a dona 4unt incapabili de a dona minorii si interzisii judecatoresti. 1i nu pot dona nici personal, nici prin reprezentanti si nici personal cu incuviintare ocrotitorului legal si cu autorizarea autoritatii tutelare. #Cel lipsit de capacitate de e-ercitiu sau cu capacitate de e-ercitiu restransa nu poate dispune de bunurile sale prin liberalitati, cu e-ceptia cazurilor prevazute de lege. prevede art. 533 alin. (1) C.civ.
1

In proprietatea pe cote-p:r5i, fiecare coindi izar are un drept e!clusi asupra cotei-p:r5i ideale ce i se cu ine din bunul indi iz. +reptul e!clusi men5ionat cuprinde 2i posibilitatea pentru coindi izar de a dispune de cota sa printr-un act de Gnstr:inare ( Fnzare, dona5ie). In aceste condi5ii, actul prin care s-a donat cota ideal: din imobil este alabil, donatarul substituindu-se Gn drepturile donatorului, iar drepturile celorlal5i coindi izari r:mFnFnd neatinse. Aici Gmpre?urarea c: imobilul a fost atribuit unuia dintre coindi izari nu ?ustific: concluzia pentru anularea actului de dona5ie. ;ctul de dona5ie, confirmFnd calitatea donatorului de proprietar asupra imobilului, atribuirea acestuia Gn locul celuilalt coindi izar poate a ea drept consecin5: nu anularea actului de dona5ie, ci plata c:tre donatorul coindi izat a echi alentului cotei sale.- #.>.H., >.c., +ec. nr. $6%&D$<<', nr. )D$<<&, p. $%<). ,In situa5ia Gn care un bun imobil a fost donat (cu caluz: de Gntre5inere a donatorului), e!clusi unuia dintre so5i, bunul donat este bun propriu al so5ului donator. +ac:, Gn fapt, ambii so5i au contribuit, deopotri :, din patrimoniul lor comun, la acoperirea cheltuielilor pentru Gntre5inerea donatorului, so5ul beneficiar al dona5iei are dreptul la restituirea contra alorii p:r5ii sale de contribu5ie din aceste cheltuieli.- T.*. 1ucure2ti, +ec. nr. 7%&D$<=', 9.9.+., nr. <D$<=', p. &<.

>ub sanctiunea nulitatii relati e, nici chiar dupa dobandirea capacitatii depline de e!ercitiu persoana nu poate dispune prin liberalitati in folosul celui care a a ut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al sau, inainte ca acesta sa fi primit de la instanta tutelara descarcare pentru gestiunea sa. >e e!cepteaza situatia in care reprezentantul ori, dupa caz, ocrotitorul legal este ascendentul dispunatorului. >ub sanctiunea nulitatii absolute, dispunatorul trebuie sa il determine pe beneficiarul liberalitatii ori cel putin sa pre ada criteriile pe baza carora acest beneficiar sa poata fi determinat la data la care liberalitatea produce efecte ?uridice (art. <=< alin. ($) #.ci .). .ersoana care nu e!ista la data intocmirii liberalitatii poate beneficiar de o liberalitate daca aceasta este facuta in fa oarea unei persoane capabile, cu sarcina pentru aceasta din urma de a transmite beneficiarului obiectul liberalitatii indata ce a fi posibil. >ub sanctiunea nulitatii absolute, dispunatorul nu poate lasa unui tert dreptul de a-l desemna pe beneficiarul liberalitatii sau de a stabili obiectul acesteia. #u toate acestea, repartizarea bunurilor transmise prin legat unor persoane desemnate de testator poate fi lasata la aprecierea unui tert. 0ste alabila liberalitatea facuta unei persoane desemnate de dispunator, cu o sarcina in fa oarea unei persoane alese fie de gratificat, fie de un tert desemnat, la randul sau, tot de catre dispunator. >unt alabile, totusi, donatiile facute sub forma unor daruri obisnuite (darurile manuale) la ani ersari. /) Incapacitati de a primi Incapacitatile de a primi pot fi absolute, impiedicand o persoana sa primeasca de la oricare alta, si relative, care interzic ca cineva sa primeasca de la anumite persoane determinate. a) Incapacitati absolute de a primi $ersoanele fizice neconcepute si organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica nu au capacitate de folosinta, nefiind subiecte de drept, nu pot primi cu titlu gratuit. In schimb, copilul conceput poate primi cu titlu gratuit, cu conditia sa se nasca viu. Copilul nascut mort este considerat ca nu e-ista. *ceasta este interpretarea care poate fi facuta alin. / al art. 535 C.civ. care prevede ca #$ersoana care nu e-ista la data intocmirii liberalitatii poate beneficia de o liberalitate daca aceasta este facuta in favoarea unei persoane capabile cu sarcina pentru aceasta din urma de a o transmite beneficiarului obiectul liberalitatii indata ce va fi posibil.. 0ntitatile care nu au dobandit personalitate ?uridica or putea primi donatii in cursul constituirii, ,dar numai daca acestea sunt cerute pentru ca persoana ?uridica sa ia fiinta in mod alabil@. +upa dobandirea personalitatii ?uridice, acestea pot dobandi donatii, cu respectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta. *entionam ca, in cazul fundatiilor, liberalitatile sunt facute de fondatori inaintea actului constituirii acesteia, tocmai in ederea crearii patrimoniului fundatiei. In legile speciale ale profesiei, demnitarii, judecatorii, procurorii au o interdictie de a primi cu titlu gratuit. 4anctiunea civila a actului facut cu incalcarea acestei incapacitati este nulitatea absoluta a actului respectiv. b) Incapacitati relative de a primi

4unt lovite de nulitate relativa liberalitatile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, in perioada in care, in mod direct sau indirect, ii acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului pentru o boala considerata mortala (art. 55" alin. (1) C.civ.) >unt e!ceptate de la sanctiune fiind alabile liberalitatile facute sotului, rudelor in linie dreapta sau colateralilor pri ilegiati si liberalitatile, facute altor rude pana la al patrulea grad inclusi , daca, la data liberalitatii, dispunatorul nu are sot si nici rude in linie dreapta sau colaterali pri ilegiati. *celeasi dispozitii sunt aplicabile si in privinta preotilor sau a altor persoane care acordau asistenta religioasa in timpul bolii considerate mortale. +aca dispunatorul a decedat din cauza bolii, termenul de prescriptie a actiunii in nulitate relati a curge de la data la care mostenitorii au luat cunostinta de e!istenta liberalitatii. In cazul in care dispunatorul s-a restabilit, actiunea in anularea donatiei poate fi introdusa in termen de 6 ani de la data la care dispunatorul s-a restabilit. Interdictia se intemeiaza pe o prezumtie de sugestie si captatie asupra bolna ului din partea medicului, farmacistului sau preotului. .entru ca incapacitatea sa functioneze, este necesar ca donatia sa fi fost facuta in timpul bolii din cauza careia bolna ul a decedat si donatarul sa-l fi tratat sau asistat pe bolna . +onatia facuta cu incalcarea interdictiei a fi nula relati . 4unt lovite de asemenea de nulitate relativa liberalitatile facute in folosul celui care a avut calitatea de reprezentant sau ocrotitor legal, inainte ca acesta sa fi primit de la instanta tutelara descarcare pentru gestiunea sa, de catre cel reprezentat sau ocrotit, dupa dobandirea capacitatii de e-ercitiu deplin (art. 533 alin. (/) C.civ.). 4e e-cepteaza situatia in care reprezentantul ori, dupa caz, ocrotitorul legal este ascendentul dispunatorului. >anctiunea nulitatii relati e se aplica si donatiilor deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau facute unei persoane interpuse. 4unt prezumate pana la proba contrara ca fiind persoane interpuse ascendentii, descendentii si sotul persoanei incapabile de a primi liberalitati, precum si ascendentii si descendentii sotului acestei persoane (art. 55/ C.civ.). 'onatiile facute minorului sau interzisului se accepta de parinte, sau dupa caz, de tutore. >urdomutul care nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara. In ce pri este acceptarea donatiilor de catre persoanele ?uridice, acestea trebuie sa corespunda scopului stabilit prin lege, prin actul de infiintare sau statut (principiul specialitatii capacitatii de folosinta). +reptul de proprietate publica se dobandeste si prin acte de donatie sau legate acceptate de Cu ern, de consiliul ?udetean sau de consiliul local, dupa caz, daca bunul in cauza intra in domeniul public (art. ( lit. d din Legea nr. )$6D$<<=). +onatiile oferite unitatilor administrati -teritoriale se accepta de consiliul local sau, dupa caz, de consiliul ?udetean. +onatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, dupa caz, a consiliului ?udetean, cu otul ma?oritatii consilierilor locali sau ?udeteni, dupa caz in functie (art. $)$ alin. (6) din Legea nr. )$'D)%%$ a administratiei publice locale. +onatiile oferite regiilor autonome sau societatilor comerciale, cu capital ma?oritar de stat, se accepta de conducatorii lor, cu autorizatia prealabila a organului tutelar sau a consiliului ?udetean, dupa cum sunt de interes national sau de interes local. In cazul bunurilor gre ate cu sarcini sau cu restante de impozite, este necesar a izul *inisterului /inantelor, iar pentru bunurile agricole al *inisterului ;griculturii.

"rdonanta Cu ernului nr. )&D)%%% cu pri ire la asociatii si fundatii enumera, printre sursele de pro enienta ale eniturilor asociatiilor sau federatiilor, si donatiile, sponsorizarile si legatele (art. 7& al. $ lit. e). In tacerea legii, credem ca acceptarea donatiilor fara sarcini a putea fi facuta de #onsiliul director al fundatiei sau asociatiei, iar cele cu sarcini, de adunarea generala cu ma?oritate simpla. Au se mai cere o autorizatie prealabila a acceptarii. La fel, persoanele ?uridice pri ate, inclusi sindicatele, care urmaresc un scop patrimonial, pot accepta donatiile prin organele lor de conducere. &omentul la care partile trebuie sa fie capabile este cel al incheierii contractului de donatie. E ). Consimtamantul partilor Consimtamantul partilor trebuie sa fie liber, neviciat, e-primat de regula in scris in forma autentica.$ Oferta de donatie poate fi revocata cat timp ofertantul nu a luat cunostinta de acceptarea destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptarii./ Oferta nu mai poate fi acceptata dupa decesul destinatarului ei. &ostenitorii destinatarului pot insa comunica acceptarea facuta de acesta. Oferta de donatie facuta unei persoane lipsita de capacitate de e-ercitiu restransa poate fi acceptata de catre aceasta cu incuviintarea ocrotitorului legal (art. 1"10 C.civ.). 0roarea, ca iciu de consimtamant al donatorului, poate pri i identitatea donatarului, bunul donat sau cauza donatiei. Violenta (fizica sau morala), iciu de consimtamant, poate pro eni de la donatar sau de la un tert. In practica, cea mai mare frec enta ca iciu de consimtamant o au manoperele frauduloase dolosi e sub forma sugestiei si captatiei, intreprinse de donatar sau de un tert pentru a-l determina pe donator sa doneze. .entru a-l determina pe donator sa faca liberalitatea in fa oarea donatarului, captatia presupune folosirea unor procedee psihologice care trezesc sau e!acerbeaza orgoliul, anitatea donatorului in timp ce sugestia presupune sadirea in mintea donatorului a ideii necesitatii efectuarii liberalitatii in fa oarea donatarului, in consideratia persoanei acestuia.
1

,#onsim5:mFntul donatorului trebuie luat de notar Gn momentul autentific:rii actului de dona5ie, nefiind suficient consim5:mFntul luat de notar anterior autentific:rii actului de dona5ie. ;ceasta, GntrucFt alabilitatea auitentific:rii, a consim5:mFntului donatrului, deoarece pFn: la autentificare donatorul poate re eni oricFnd asupra dona5iei- T.>., #ol.ci ., +ec. nr. ))6(D$<'&, L..., nr. <D$<'(, p. $$)%. ," condi5ie esen5ial: pentru aliditatea unui act ?uridic este consim5:mFntul alabil al p:r5ii care se oblig:. #onsim5:mFntul nu este alabil cFnd este dat prin eroare, smuls prin iolen5: sau surprins prin dol.- T.*., 1ucure2ti, +ec. nr. $)$)D$<<$, ,#ulegere... pe anul $<<$-, p. =%. 2 ,In cazul Gn care contractul de dona5ie se Gncheie Gntre absen5i, prin ofert: 2i acceptare separat:, atFt oferta cFt 2i acceptarea trebuie s: fie ref:cut: Gn form: autentic:, altfel sunt nule absolut. .entru ca dona5ia nul: pentru iciu de form: s: produc: efecte ?uridice, ea trebuie ref:cut: Gn Gntregime, cu respectarea formei cerute e lege. +up: moartea donatorului, Gns:, aceast: nulitate pentru icii de form: poate fi acoperit: prin confirmarea sau e!ecutarea oluntar: a dona5iei de c:tre mo2tenitori. ;cceptarea dona5iei trebuie s: inter in: Gnainte de decesul donatorului 2i produce efecte doar din ziua Gn care s-a comunicat donatorului actul de acceptare, Gn caz de moarte a donatorului Gnainte de acceptare oferta de enind caduc:. +eci, atFt timp cFt oerta de dona5ie nu a fost f:cut: Gn form: autentic: 2i nici ref:cut: Gn condi5iile legii, ea este lipsit: de efecte ?uridice, chiar dac: acceptarea s-a f:cut Gn form: autentic:. Totodat:, nu se poate re5ine acoperirea nulit:5ii pentru icii de form: de c:tre mo2tenitori, atFt timp cFt acceptarea dona5iei a inter enit dup: decesul donatorului 2i, astfel, oferta a de enit caduc:.- Tr. 1ucure2ti, dec. nr. &$=D$<<(, ,#ulegere de practic: ?udiciar: a Tribunalului 1ucure2ti, $<<6-$<<(-, 0ditura ;ll 1ec4, $<<=, p. $<.

Au e!ista insa o delimitare neta intre cele doua notiuni si ele sunt folosite impreuna in practica. /iind chestiuni de fapt, sugestia si captatia nu sunt prezumate, ci trebuie do edite de cel care cere anularea donatiei. Impre?urarile care constituie sugestia si captatia au rele anta si se apreciaza in functie de impre?urarile concrete ale spetei. Leziunea nu poate fi conceputa in cazul contractelor unilaterale cum ar fi donatia. E 6. "biectul contractului de donatie $ot forma obiect al contractului de donatie bunurile mobile sau imobile aflate in circuitul civil ori drepturile privind aceste bunuri, determinate sau determinabile, posibile, licite, e-istente sau care pot e-ista in viitor. Au pot forma obiect al donatiei succesiunile nedeschise ( iitoare). $ 1unurile iitoare nu pot fi obiect al darului manual, predarea bunului fiind o conditie de formare a contractului (contract real). +onatorul trebuie sa fie proprietarul bunului. 0ste nula absolut donatia bunului altuia. E 7. Cauza Cauza remota adica scopul material pentru care donatorul face liberalitatea este variabila, diferind de la un contract de donatie la altul. Cauza pro-ima a donatiei este intentia donatorului de a-l gratifica pe donatar si este comuna tuturor contractelor de donatie. Cauza donatiei trebuie sa e-iste, sa fie licita si morala (art. 1/0 C.civ.). +onatia fondata pe o cauza ilicita sau imorala, cum ar fi determinarea donatorului sa inceapa concubina?ul sau sa il continue, este nula. +aca donatia este facuta intre concubini in scopul incheierii casatoriei ea este alabila.) E '. 2orma solemna a donatiei =orma autentica este ceruta pentru validitatea donatiei si nu doar pentru probatiunea ei. 1a este prin urmare de esenta donatiei. /orma autentica a donatiei este o masura de protectie a ointei liberale a donatorului, care isi micsoreaza ire ocabil si fara echi alent patrimoniul lui in fa oarea donatarului. Nerespectarea formei autentice a donatiei este sanctionata cu nulitatea absoluta a contractului. +onatia nula absolut pentru neindeplinirea formei autentice nu poate fi confirmata ulterior de donator, ci donatia trebuie refacuta in intregime cu respectarea formei autentice.

.roba cauzei ilicite, nepre :zut: Gn actul de dona5ie, incumb: persoanei care sus5ine c: aceasta ar fi fost cauza. .roba cauzei ilicite se face prin orice mi?loc de prob:. #.>.H., >.c., +ecizia nr. 6<D$<<7, ,1uletinul Hurispruden5ei #ur5ii >upreme de Husti5ie pe anul $<<7-, 0ditura .roema, 1aia *are, $<<', p. 7'. ,0ste, Gn schimb alid: dona5ia cotei-p:r5i ideale din dreptul indi iz asupra unor bunuri succesorale nominalizate, f:cute de un mo2tenitor, Gn fa oarea altui como2tenitor, prin cuprinderea la parta?, Gn lotul donatarului, a bunurilor respecti e.- #.;p. >ucea a, +ec. nr. <=D$<<(, ,>intez: teoretic: a ?urispruden5ei #ur5ii de ;pel >ucea a Gn domeniile dreptului ci il 2i dreptului procesual ci il-, >emestrul ID$<<(, ,+reptul-, nr. $D$<<=, p. $%(. 2 ,In cazul Gn care doi concubini Gncheie un contract de Fnzare-cump:rare a unui imobil, actul nu poate fi declarat nul Gn mod absolut, ca bazat pe o caut: ilicit:, 2i anume pentru continuarea rela5iilor de concubina?, chiar dac: de fapt ascunde o dona5ie deghizat:, dac: se face do ada c: Gntre p:r5i au e!istat rela5ii de afec5iune, c: donatara l-a Gngri?it efecti pe concubin, bolna de o boal: cronic: gra :, iar c: la o lun: dup: perfectarea actului p:r5ile s-au c:s:torit.- T.H. >ucea a, +ec., nr. <7%D$<=), 9.9.+., nr. (D$<=6, p. '(.

8unurile mobile care constituie obiectul donatiei trebuie enumerate si evaluate intrun inscris, chiar sub semnatura privata, sub sanctiunea nulitatii absoluta a donatiei (art. 1"11 alin. (0) C.civ.). ;ctul estimati poate fi intocmit si prin act separat sub semnatura pri ata, care trebuie insa semnat de ambele parti. +aca el este cuprins in contractul de donatie a a ea in mod necesar forma autentica. Lipsa actului estimati al bunurilor mobile donate este sanctionata cu nulitatea absoluta a donatiei. .entru darurile manuale si donatiile indirecte nu se cere formalitatea actului estimati . 4ub sanctiunea nulitatii absolute promisiunea de donatie este supusa formei autentice. In caz de nee!ecutare din partea promitentului, promisiunea de donatie nu confera beneficiarului decat dreptul de a pretinde daune-interese echi alente cu cheltuielile pe care lea facut si a anta?ele pe care le-a acordat tertilor in considerarea promisiunii (art. $%$7 #.ci .). #onfirmarea unei liberalitati de catre mostenitorii uni ersali ori cu titlu uni ersal ai dispunatorului atrage renuntarea la dreptul de a opune iciile de forma sau orice alte moti e de nulitate, fara ca prin aceasta renuntare sa se pre?udicieze drepturile tertilor (art. $%$% #.ci .). #redem ca dispozitia art. $%$% #.ci ., nu poate functiona cu incalcare dispozitiilor legale care pre ad nulitatea absoluta a liberalitatii in mod e!pres. E &. Principiul irevocabilitatii donatiilor 1) 'onatia nu este valabila atunci cand cuprinde clauze ce permit donatorului sa o revoce prin vointa sa (art. 1"1! alin. (1) C.civ.). Irevocabilitatea donatiilor, prevazuta de art. 1"1! C.civ., este o caracteristica specifica acestui tip de contract cu titlu gratuit, fiind de esenta liberalitatii, deosebita de #forta obligatorie% a contractului reglementata de art. 1/+" C.civ., care e-ista fireste si in cazul contractului de donatie. Irevocabilitatea donatiilor priveste insasi esenta contractului, fiind o conditie de validitate pentru formarea lui si nu efectele contractului, pe care le are in vedere #forta obligatorie a contractului%.$ "rice clauza sau conditie care contra ine principiului ire ocabilitatii conduce la nulitatea absoluta a intregii donatii, afara de cazul cand donatia este di izibila si clauza o afecteaza numai in parte3 pentru restul, efectele donatiei se mentin. *stfel, este lovita de nulitate absoluta donatia care2 a) este afectata de o conditie a carei realizare depinde e-clusiv de vointa donatorului (potestativa pura)6
1

,+arurile manuale, odat: f:cute, de in ire ocabile. In consecin5:, ele de in bunuri proprii ale persoanei gratificate, iar cel ce le-a f:cut nu poate s: pretind: restituirea lor.- T.>., >.c., +ec. nr. $)<$D$<(=, ,9epertoriu de practic: ?udiciar: Gn materie ci il: a Trib. >up. 2i a altor instan5e ?udec:tore2ti pe anii $<('-$<=%-, 0ditura Qtiin5ific: 2i 0nciclopedic:, 1ucure2ti, $<=$, p. <(. ,;c5iunea Gn anularea unei con en5ii pentru icii de oin5: este o ac5iune personal:, dar are caracter patrimonial 2i, deci, poate fi e!ercitat: de mo2tenitori, iar nu numai continuat: de ei. ;cela2i caracter personal 2i patrimonial, Gn acela2i timp, Gl are 2i ac5iunea Gn rezolu5iune a unei con en5ii, implicit, a unei dona5ii, pentru neGndeplinirea sarcinilor, a2a c: 2i aceast: ac5iune este transmisibil: prin deces, Gntocmai ca orice alt drept patrimonial, mo2tenitorilor, care o pot e!ercita direct, 2i nu doar s: o continue dac: ar fi introdus: de autorul lor. ;c5iunea Gn re ocarea dona5iei pentru nerespectarea sarcinilor de Gntre5inere nu poate fi confundat: cu ac5iunea Gn e!ecutarea sarcinii de Gntre5inere, care, Gntr-ade :r, fa5: de caracterul ei strict personal, poate fi e!ercitat: numai de beneficiarul Gntre5inerii 2i doar continuat: de mo2tenitori.- #.>.H., >.c., +ec. nr. )$=D$<<=, nepublicat:.

b) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor, daca valoarea ma-ima a acestora nu este determinata in contractul de donatie6 c) confera donatorului dreptul de a denunta unilateral contractul6 d) permite donatorului sa dispuna in viitor de bunul donat, chiar daca donatorul moare fara sa fi dispus de acel bun. 'aca dreptul de a dispune vizeaza doar o parte din bunurile donate, nulitatea opereaza numai in privinta acestei parti. /) In contractul de donatie, sunt permise, in principiu, urmatoarele clauze, care nu contravin principiului irevocabilitatii donatiilor2 a) clauza termenului de predare a bunului donat. Termenul nu afecteaza dobandirea dreptului transmis, ci numai e!ercitiul acelui drept3 b) conditia cazuala sau mi!ta, care nu contra ine principiului ire ocabilitatii donatiilor3$ c) clauza platii datoriilor prezente ale donatorului, cu data certa anterioara donatiei si chiar a celor iitoare, daca aloarea ma!ima a acestora este indicata in donatie3 d) clauza reintoarcerii bunurilor daruite, fie pentru cazul cand donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul cand atat donatarul, cat si descendentii sai ar predeceda donatorului. In cazul in care donatia are ca obiect bunuri supuse unor formalitati de publicitate, atat dreptul donatarului, cat si dreptul de intoarcere sunt supuse acestor formalitati.. =ata de dispozitia e-presa a art. 55, C.civ., donatia poate fi grevata de o sarcina care consta in obligatia instituitului, donatarul de a conserva bunurile care constituie obiectul liberalitatii si de a le transmite, la decesul sau, substituitului desemnat de dispunator. *entionam ca sub regimul echiului #od ci il stipularea reintoarcerii bunurilor donate la decesul donatarului, in fa oarea unei terte persoane, adica substitutia fideicomisara era interzisa sub sanctiunea nulitatii absolute a liberalitatii) e) cand donatorul depune pe un libret #0# sau pe un alt instrument bancar o suma de bani pe numele altei persoane, el poate insera o clauza de restituire pe numele sau, ceea ce nu inseamna a contra eni la ire ocabilitatea donatiei, pentru ca a actiona in temeiul clauzei ca mandatar al titularului de libret3 f) este permisa donatia nudei proprietati cu rezer a uzufructului in fa oarea donatorului sau a unui tert. 0) 4unt e-ceptate de la principiul irevocabilitatii donatiilor donatiile dintre soti. Orice donatie incheiata intre soti este revocabila numai in timpul casatoriei (art. 1"01 C.civ.). >otul donator are dreptul de a re oca donatia oricand in timpul casatoriei. Nulitatea casatoriei atrage nulitatea relativa a donatiei facute sotului de rea-credinta (art. 1"0/ C.civ.)
1

,Instan5a de fond a admis ac5iunea reclamantului care a cerut, Gmpotri a fiicei sale 2i a fostului ei so5, Gnl:turarea contractului de Fnzare-cump:rare a imobilului din litigiu, Gncheiat Gn form: autentic:, ca fiind un act simulat, 2i constatarea e!isten5ei actului real, ca fiind de dona5ie, pus: sub condi5ia rezolutorie, cazual: a di or5ului. #u moti area c:, Gn sensul art. =)) din fostul #od ci il, numai dona5iile sub condi5ie potestati : (pur: 2i simpl:) sunt lo ite de nulitate 2i c: cele sub condi5ie cazual: sau mi!t: sunt alabile, Gn recurs, unde s-a decis casarea cu trimiterea cauzei la prima instan5: pentru re?udecare, s-a re5inut c: o dona5ie f:cut: so5ilor sub condi5ia rezolutorie a di or5ului este perfect alabil:, moti pentru care Gndeplinirea condi5iei a atrage re ocarea dona5iei.- #. ;p. >ucea a, +ec. nr. &&)D$<<&, ,>intez: teoretic: a ?urispruden5ei #ur5ii de ;pel >ucea a Gn domeniul dreptului ci il-, ,+reptul-, nr. (D$<<(, p. =7. 2 ,#lauza e!pres: prin care se pre ede c: bunurile transmise or re eni donatoarei, Gn cazul cFnd c:s:toria dintre donatar 2i donatoare se a desface prin di or5 2i din ina e!clusi : a donatarului, are aloarea 2i caracterul unei condi5ii rezolutorii. IntrucFt aceast: condi5ie s-a Gmplinit, so5ia donatoare a dobFndit dreptul de a cere s: se constate c: efectele transmisiunii au Gncetat.- T.>., #ol.ci ., +ec. nr. 6<&D$<'), #.+. D$<')-$<'7, p. '$.

+upa incetarea sau desfacerea casatoriei si chiar impotri a mostenitorilor sotului donatar, dupa decesul acestuia, donatia de ine in principiu ire ocabila. *ostenitorii donatorului pot cere in mod e!ceptional re ocarea donatiei numai pentru nee!ecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine. 9e ocabilitatea este de esenta donatiilor intre soti si poate fi e!ercitata fie printr-o simpla cerere, printr-o cerere in ?ustitie sau poate rezulta tacit dintr-un act de dispozitie ulterior donatiei, facut in fa oarea unei alte persoane, cum ar fi anzarea bunului donat unui tert. 0ste lo ita de nulitate orice simulatie in care donatia reprezinta contractul secret in scopul de a eluda re ocabilitatea donatiilor intre soti (art. $%66 alin. ($) #.ci .). 0ste prezumata relati persoana interpusa, orice ruda a donatarului la a carei mostenire acesta ar a ea ocatie in momentul donatiei si care nu a rezultat din casatoria cu donatorul. ,) Cauze legale de revocare a donatiilor 'onatia poate fi revocata pentru ingratitudine si pentru nee-ecutarea culpabila a sarcinilor la care s-a obligat donatarul (art. 1"/" C.civ.). 9evocarea pentru ingratitudine si pentru neindeplinirea sarcinilor nu opereaza de drept. $romisiunea de donatie se revoca de drept daca anterior e-ecutarii sale se iveste unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine prevazute de art. 1"/0. 'e asemenea, promisiunea de donatie se revoca de drept si atunci cand anterior e-ecutarii sale situatia materiala a promitentului s-a deteriorat intr-o asemenea masura incat e-ecutarea promisiunii a devenit e-cesiv de oneroasa pentru acesta ori promitentul a devenit insolvabil. *) 9evocarea pentru ingratitudine 9evocarea pentru ingratitudine poate fi ceruta pentru orice donatie, indiferent daca este facuta prin inscris autentic sau este un dar manual, pentru cele trei cazuri , enumerate limitativ de art. 1"/0 C. civ., si anumeB a) daca donatarul a atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat6 b) daca donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de donator61 c) daca donatarul refuza in mod nejustificat sa asigure alimente donatorului ajuns in nevoie, in limita valorii actuale a bunului care a constituit obiectul donatiei, tinandu-se insa seama de starea in care se afla bunul la momentul donatiei. 'reptul la actiunea prin care se solicita revocarea pentru ingratitudine se prescrie in termen de un an din ziua in care donatorul a stiut ca donatarul a savarsit fapta de ingratitudine (art. 1"/, alin. (1) C.civ.). ;ctiunea in re ocare pentru ingratitudine poate fi e!ercitata numai impotri a donatarului. +aca donatarul moare dupa introducerea actiunii, aceasta poate fi continuata impotri a mostenitorilor. #ererea de re ocare nu poate fi introdusa de mostenitorii donatorului cu e!ceptia cazului in care donatorul a decedat in termenul de un an fara sa-l fi iertat pe donatar. +e asemenea, mostenitorii pot introduce actiunea in re ocare in termen de un an de la data mortii donatorului, daca acesta a decedat fara sa fi cunoscut cauza de re ocare. ;ctiunea pornita de donator poate fi continuata de mostenitorii acestuia.
1

,+ona5ia poate fi re ocat: pentru ingratitudine, prin aceasta Gn5elegFndu-se, printre altele, 2i ,delicte, cruzimi sau in?urii gra e-, s: Fr2ite de donatar fa5: de donator. >implele certuri Gntre p:r5i sau Gmpre?urarea c: donatarul l-a amenin5at pe so5ul donatoarei nu atrage re ocarea dona5iei.- T.H., 8unedoara, +ec. nr. =((D$<=6, 9.9.+., nr. 6D$<=7, p. &<.

In caz de re ocare pentru ingratitudine, daca restituirea in natura a bunului donat nu este posibila, donatarul a fi obligat sa plateasca aloarea acestuia, socotita la data solutionarii cauzei. In urma re ocarii donatiei pentru ingratitudine, donatarul a fi obligat sa restituie fructele pe care le-a perceput incepand cu data sa arsirii faptei de ingratitudine (art. $%)' #.ci .). 9e ocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect in pri inta drepturilor reale asupra bunului donat dobandite de la donatar, cu titlu oneros, de catre tertii de buna-credinta si nici asupra garantiilor constituite in fa oarea acestora. in cazul bunurilor supuse unor formalitati de publicitate, dreptul tertului trebuie sa fi fost inscris anterior inregistrarii cererii de re ocare in registrele de publicitate aferente. 9evocarea donatiilor pentru ingratitudine poate fi solicitata numai pe calea unei actiuni in revocare. 9e ocarea pentru ingratitudine este o pedeapsa ci ila, deci actiunea in re ocare are un caracter strict personal si poate fi introdusa doar de donator. ;ctiunea in re ocare pentru ingratitudine poate fi insa continuata de mostenitori, daca donatorul a decedat in timpul procesului. 0a poate fi intentata de mostenitori, doar daca donatorul a decedat inainte de e!pirarea termenului in care actiunea putea fi intentata. *ctiunea in revocare nu se poate intenta impotriva mostenitorilor donatarului.$ +onatorul care cunoaste faptul de ingratitudine il poate ierta pe donatar. Iertarea trebuie sa fie e!presa daca procesul este pe rol. Cererea de revocare pentru ingratitudine trebuie facuta in termen de un an din ziua savarsirii faptului sau din ziua cand donatorul a cunoscut faptul.) <ermenul de un an este un termen de decadere si e-pirarea lui, fara ca actiunea in revocare sa fie introdusa, prezuma absolut ca donatorul l-a iertat tacit pe donatar. 0fectul admiterii actiunii in re ocare este restituirea integrala a bunului donat, cu toate accesoriile. +onatorul a fi despagubit pentru sarcinile constituite pana la re ocare de donatar in fa oarea tertilor (uzufruct, ipoteca etc.). In cazul in care donatarul a instrainat bunul donat, re ocarea nu produce efecte retroacti e fata de terti, daca instrainarea este inscrisa in cartea funciara anterior cererii de re ocare. In aceasta situatie, donatarul a fi obligat fata de donator la plata alorii integrale a bunului din momentul pronuntarii hotararii de re ocare. /ructele bunului donat se or restitui de la data sa arsirii faptei de ingratitudine, ca in cazul posesorului de rea-credinta. 8) 9evocarea donatiilor pentru nee-ecutarea sarcinii In esenta, donatia este un contract cu titlu gratuit (o liberalitate). 1-ista insa posibilitatea ca donatorul sa stipuleze in contract unele obligatii (sarcini) ale donatarului. $ractic, stipularea in donatie a unor sarcini pentru donatar transforma contractul unilateral intr-unul sinalagmatic, care va produce si efectele specifice acestor contracte. Aeindeplinirea sarcinii poate conduce la re ocarea donatiei, bunurile reintrand in proprietatea donatorului. 9e ocarea a produce efecte retroacti e, desfiintand sarcinile constituite de donatar asupra bunului donat si permitand donatorului sa il urmareasca daca a fost instrainat la tertii dobanditori.
1

,Au poate fi admis: re ocarea dona5iei pentru ingratitudine decFt Gmpotri a acelora dintre donatari care s-au f:cut ino a5i de ingratitudine, dona5ia r:mFnFnd alabil: fa5: de ceilal5i donatari.- T.>., #ol.ci ., +ec.nr. &=D$<'', p. =$. 2 ,#ererea de re ocare a dona5iei pentru ingratitudine trebuie f:cut: Gn termen de un an din ziua cFnd donatorul a cunoscut faptul.- T.H. 8unedoara, +ec.nr. 7)<D$<==, 9.9.+., nr. 'D$<=<, p. &$.

9e ocarea pentru neindeplinirea sarcinii functioneaza in cazul donatiilor facute prin act autentic, dar si al darurilor manuale, ori al donatiilor indirecte si deghizate. 'aca donatarul nu indeplineste sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii sai in drepturi pot cere fie e-ecutarea sarcinii, fie revocarea donatiei (art. 1"/+ alin. (1) C.civ.).$ In cazul in care sarcina a fost stipulata in favoarea unui tert, acesta poate cere numai e-ecutarea sarcinii. +reptul la actiunea prin care se solicita e!ecutarea sarcinii sau re ocarea donatiei se prescrie in termen de 6 ani de la data la care sarcina trebuia e!ecutata. 'onatarul este tinut sa indeplineasca sarcina numai in limita valorii bunului donat, raportata la data la care sarcina trebuia indeplinita. Cand donatia este revocata pentru neindeplinirea sarcinilor, bunul reintra in patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite intre timp asupra lui, sub rezerva dispozitiilor art. 1 ,3 (art. 1"/5 C.civ.). *ctiunea in revocarea donatiei pentru nee-ecutarea sarcinilor nu mai are un caracter personal ca actiunea in revocare pentru ingratitudine, si deci poate fi promovata de catre donator, de mandatarul sau, de succesorii sai si chiar de creditorii donatorului pe calea actiunii oblice (subrogatorii) sau de cesionarul actiunii. .arati in aceasta actiune or fi donatarul sau mostenitorii sai. O liberalitate, deci si donatia, poate fi grevata de o sarcina care consta in obligatia instituitului, donatar sau legatar, de a conserva bunurile care constituie obiectul liberalitatii si de a le transmite, la decesul sau, substituitului desemnat de dispunator (art. 55, C.civ.). Oferta de donatie facuta substituitului poate fi acceptata de acesta si dupa decesul dispunatorului. ;ceasta dispozitie numita substitutie fideicomisara nu produce efecte decat in cazul in care este permisa de lege. ;tunci cand substituitul predecedeaza instituitului sau renunta la beneficiul liberalitatii, bunul re ine instituitului, cu e!ceptia cazului in care s-a pre azut ca bunul a fi cules, de mostenitorii substituitului ori a fost desemnat un al doilea substituit (art. $%%% c.ci .). ;tunci cand liberalitatea are ca obiect alori mobiliare, sarcina produce efecte si asupra alorilor mobiliare care le inlocuiesc.

,In cazul Gn care tat:l doneaz: fiului s:u un imobil cu rezer a dreptului de uzufruct asupra acelui imobil 2i cu sarcina de Gntre5inere, el nu are dreptul de a cere ulterior e acuarea fiului donatar, pe moti c: prin actul de dona5ie nu i s-a dat dreptul la folosin5a imobilului, dac: din cuprinsul actului rezult: c: p:r5ile au Gn5eles s: conlocuiasc:, Gn ederea prest:rii obliga5iei de Gntre5inere.- Tr. 1ra2o , +ecizia nr. =%D$<'=, Gn L..., nr. (D$<'<, p. <=. ,In cazul unei dona5ii cu sarcini, Gn cadrul c:reia donatarul s-a obligat s: sus5in: pe donatoare cu cele necesare traiului, aceasta nu poate cere succesoarei donatorului decedat re ocarea actului de dona5ie pentru neGndeplinirea sarcinilor, dac: Gn actul de dona5ie s-a specificat Gn mod e!pres c: dona5ia se face Gn mod ire ocabil 2i c: donatoarea G2i rezer : dreptul de a re oca dona5ia numai Gn caz de ingratitudine. Tr. >ucea a, +ec. nr. $'&<D$<'&, Gn H.A., nr. )D$<'(, p. 6)<. ,In situa5ia Gn care o persoan: doneaz: alteia o sum: de bani pentru construirea unei locuin5e, sub condi5ia ca donatorul s: se mute 2i el Gn acea locuin5:, e!ist: un contract de dona5ie cu sarcin:. Intr-o atare situa5ie, dac: Gnainte de a se fi construit apartamentul donatorul decedeaz:, donatarul nu mai poate fi obligat s: restituie succesorilor donatorului suma primit:, GntrucFt prin decesul donatorului dona5ia cu sarcin: s-a transformat Gntr-o dona5ie f:r: sarcin:.- T.H., ;rad, +ec.nr. ='$D$<=$, Gn 9.9.+., nr. $)D$<=), p. 7%. ,+ac: donatarul nu a Gndeplinit sarcinile pe care 2i le-a luat, dona5ia poate fi re ocat:, deoarece, Gn m:sura sarcinilor stipulate, dona5ia oneroas: este un ade :rat contract sinalagmatic, Gn cadrul c:ruia dac: una din p:r5i nu-2i e!ecut: obliga5ia, cealalt: parte, Gn irtutea condi5iei rezolutorii tacite, care este subGn5eleas: Gn orice contract sinalagmatic, are alegerea fie de a sili partea ce nu 2i-a Gndeplinit sarcina s:-2i respecte obliga5ia luat:, fie s: cear: rezolu5iunea contractului.- T.>., >.ci ., dec.nr. $'(6D$<($, ,9epertoriu... $<&<-$<('-, p. $6'.

'aca liberalitatea are ca obiect drepturi supuse formalitatilor de publicitate, sarcina trebuie sa respecte aceleasi formalitati. In cazul imobilelor, sarcina este supusa notarii in cartea funciara. Sectiunea a III-a .fectele contractului de donatie E $. "bligatiile donatorului 1) $rincipalul efect al donatiei este transmiterea dreptului real care formeaza obiectul contractului din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului (obligatie de a da). +aca obiectul contractului de donatie este un drept real imobiliar, dobandirea acestuia de catre donatar si pierderea lui de catre donator se produce numai cu respectarea regulilor de carte funciara (art. =(( #.ci .) adica prin inscrierea contractului de donatie in cartea funciara (art. ==' #.ci .). +aca dreptul care formeaza obiectul contractului este un drept de creanta, donatia imbraca forma cesiunii de creanta cu titlu gratuit care si ea trebuie sa fie facuta in forma autentica (art. $'&( alin. ($) #.ci .). /) * doua obligatie a donatorului nascuta din contract este obligatia de predare a bunului donat. "bligatia se poate e!ecuta in insasi momentul incheierii contractului, concomitent cu e!ecutarea obligatiei de transfer a dreptului real, sau ulterior, daca acest lucru este stipulat in contract. In cazul darurilor manuale, obligatia de predare nu e!ista ca atare, predarea obiectului daruit fiind chiar o conditie sine 'ua non de formare a contractului. 0) 'aca obligatia de predare nu se e-ecuta in insasi momentul incheierii contractului de donatie, ci ulterior, in sarcina donatorului e-ista si obligatia de conservare a bunului donat pana la predare. ,) In principiu, donatorul nu are obligatia de garantie pentru evictiune si nici pentru viciile ascunse, intrucat donatia este un contract cu titlu gratuit.$ +onatorul nu raspunde pentru e ictiune decat daca a promis e!pres garantia sau daca e ictiunea decurge din fapta sa ori dintr-o impre?urare care afecteaza dreptul transmis, pe care a cunoscut-o si nu a comunicat-o donatarului la incheierea contractului. In cazul donatiei cu sarcini, in limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru evictiune ca si vanzatorul (art. 1"13 C.civ.) +onatorul nu raspunde pentru iciile ascunse ale bunului donat. Totusi, daca a cunoscut iciile ascunse si nu le-a adus la cunostinta donatarului la incheierea contractului, donatorul este tinut sa repare pre?udiciul cauzat donatarului prin aceste icii (dol prin reticenta). In cazul donatiei cu sarcini, in limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru viciile ascunse ca si vanzatorul (art. 1"15 C.civ.). In e-ecutarea donatiei, dispunatorul raspunde numai pentru dol si culpa grava (art. 1"1+ C.civ.).
1

,In cazul unui contract de dona5ie cu pri ire la un imobil, legal Gncheiat, donatarul de ine proprietar al bunului, donatorul garantFndu-l Gmpotri a oric:rei e ic5iuni, dac: o atare r:spundere a fost asumat: Gn mod e!pres prin declara5ia sa c: bunul nu este gre at de sarcini sau ser itu5i. .rin urmare, fostul proprietar nu mai poate in oca, dup: Gncheierea actului, e!isten5a unei con en5ii separate prin care s: restrFng: dreptul de proprietate transmis donatarului, pretinzFnd un drept de folosin5: asupra unei p:r5i din imobil.- T.*. 1ucure2ti, +ec., nr. <$=D$<<%, ,#ulegere... pe anul $<<%-, p. &6.

E ). "bligatiile donatarului In cazul donatiei obisnuite, gratuite, fara sarcini, donatarul nu are o obligatie juridica fata de donator, ci numai o obligatie morala de recunostinta. In cazul donatiei cu sarcini, sarcina este o obligatie pe care donatarul trebuie sa o e-ecute din momentul acceptarii donatiei. Aee!ecutarea sarcinii poate determina pe donator sa introduca fie o actiune in e!ecutarea obligatiei, fie sa ceara re ocarea donatiei. 4arcina trebuie sa fie posibila, licita si morala, si sa fie prevazuta fie in favoarea donatorului, fie in favoarea unei terte persoane (stipulatie pentru altul), fie chiar in favoarea donatarului insusi. 'aca, din cauza unor situatii imprevizibile si neimputabile beneficiarului, survenite acceptarii liberalitatii, indeplinirea conditiilor sau e-ecutarea sarcinilor care afecteaza liberalitatea a devenit e-trem de dificila ori e-cesiv de oneroasa pentru beneficiar, acesta poate cere revizuirea sarcinilor sau a conditiilor (art. 1"" C.civ.). #u respectarea, pe cat posibil, a ointei dispunatorului, instanta de ?udecata sesizata cu cererea de re izuire poate sa dispuna modificari cantitati e sau calitati e ale conditiilor sau ale sarcinilor care afecteaza liberalitatea ori sa le grupeze cu acelea similare pro enind din alte liberalitati. Instanta de ?udecata poate autoriza instrainarea partiala sau totala a obiectului liberalitatii, stabilind ca pretul sa fie folosit in scopuri conforme cu ointa dispunatorului, precum si orice alte masuri care sa mentina pe cat posibil destinatia urmarita de acesta. +aca moti ele care au determinat re izuirea conditiilor sau a saricnilor nu mai subzista, persoana interesata poate cere inlaturarea pentru iitor a efectelor re izurii (art. $%%= #.ci .). 0ste considerata nescrisa clauza prin care, sub sanctiunea desfiintarii liberalitatii sau restituirii obiectului acesteia, beneficiarul este obligat sa nu conteste aliditatea unei lauze de inalienabilitate ori sa nu solicite re izuirea conditiilor sau a sarcinilor (art. $%%< #.ci .). E 6. "pozabilitatea fata de terti a efectelor donatiei In principiu, se aplica regulile generale in materie de publicitate , analizate la contractul de vanzare-cumparare, si anumeB necesitatea inscrierii in cartea funciara a transmiterilor drepturilor imobiliare cu titlu gratuit3 notificarea sau acceptarea cesiunii de creanta (de catre debitor) in cazul in care obiectul donatiei este o creanta3 conditia ca tertul dobanditor de buna-credinta al bunului daruit sa nu in oce e!ceptia din art. <$< alin. (6) #.ci . care pre ede ca ,.ana la proba contrara, posesorul este considerat proprietar cu e!ceptia imobilelor inscrise in cartea funciara- si din art. <6' #.ci . potri it careia ,"ricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului-. .otri it art. ==' #.ci . ,>ub rezer a unor dispozitii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara se se do edesc atat intre parti cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea funciara pe baza actului sau faptului care a ?ustificat inscrierea.Sectiunea a I#-a Donatii deg-izate& donatii prin interpunere de persoane& donatii indirecte si daruri manuale E $. Donatiile deg-izate

'onatia este deghizata cand este facuta printr-un contract (act public) cu titlu oneros. In acest contract, donatorul declara in mod mincinos ca a primit o contraprestatie (de regula, un echi alent banesc, un pret) in schimbul dreptului (real sau de creanta) transmis de el. 'onatia deghizata (actul real, sincer) este prin urmare ascunsa sub aparenta unui contract cu titlu oneros (actul public, dar mincinos).$ +onatia deghizata care indeplineste conditiile pentru alabilitatea contractelor si conditiile speciale de fond pentru donatii este alabila. In privinta formei, este necesara si suficienta respectarea formei cerute de lege pentru contractul care deghizeaza donatia si nu este obligatorie forma autentica (art. 1"11 alin. (/) C.civ.). >anctiunea nerespectarii formei contractului care deghizeaza donatia a fi insa nulitatea absoluta a donatiei deghizate. >arcina probei simulatiei incumba celui care are interesul sa do edeasca faptul ca, in realitate, contractul cu titlu oneros ascunde o donatie, adica partilor si succesorilor lor uni ersali sau cu titlu uni ersal. .roba simulatiei poate fi facuta prin orice mi?loc de do ada.) Codul civil stabileste in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa conform careia #$ana la dovada contrara, instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent privilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi donatie daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatiei sau in schimbul intretinerii pe viata ori a unei rente viagere. $rezumtia opereaza numai in favoarea descendentilor, ascendentilor privilegiati si a sotului supravietuitor ai defunctului, daca acestia nu au consimtit la instrainare. (art. 1"51 alin. (,) C.civ.). +eghizarea nu poate fi in ocata, in acest caz, de un mostenitor in linie dreapta sau de sotul supra ietuitor, care a consimtit la incheierea actului.$ E ). Donatiile prin interpunere de persoana 4imulatia poarta in cazul acestor donatii asupra persoanei adevaratului donatar. 0a este folosita atunci cand ade aratul donatar este incapabil sa primeasca liberalitatea de la donator sau gratificarea sa de catre un donator nu ar fi agreata de familia donatorului sau de opinia publica.
1

,#aracterul gratuit al unui act care, aparent, Gmbrac: o form: oneroas: se poate deduce din dispropor5ia Gntre pre5ul stipulat 2i aloarea real: a bunurilor Gn momentul transmisiunii.- T.>., #ol.ci ., +ec. nr. =%'D$<'6, #.+. D $<')-$<'7, p. $$<. 2 ,>imula5ia, care prin ea Gns:5i nu constituie o cauz: de nulitate, duce totu2i la nulitate, atunci cFnd se do ede2te c: a a ut drept scop a frauda legea, eludFnd prohibi5iunea bazat: pe o piedic: legal:. .rin urmare, dona5iunile deghizate, adic: ascunse sub forma unui contract cu titlu oneros (Gn spe5:, Fnzare-cump:rare de imobil), sunt alabile dac: p:r5ile pot s: dispun: 2i s: primesc: cu titlu gratuit 2i dac: asemenea dona5ii au o cauz: licit:.T.*., 1ucure2ti, +ec. nr. $=''D$<&=, 9.9.+., nr. (D$<&<, p. $&(. ," dona5ie deghizat: urmeaz: a fi considerat: alid: cFnd inter ine Gntre persoane capabile de a transmite 2i de a primi, cu condi5ia ca actul prin care se realizeaz: transmiterea s: Gnf:5i2eze o opera5ie ?uridic: cu titlu oneros 2i s: fie Gndeplinit cu respectarea formalit:5ilor legale necesare pentru alidarea lui, pentru c: niciun te!t de lege nu interzice a se face pe cale indirect: un act care poate fi alabil pe cale direct:. .roba c: nu a e!istat pre5 este neconcludent:.- Trib. 1ucure2ti, dec. nr. )&(=D$<'7, H.A., nr. $D$<'', p. $)7. 1 ,Instan5ele nu pot constata f:r: probe, numai pe baza prezum5iei legale, c: un act de Fnzare-cump:rare, pri ind pe un succesibil Gn linie dreapt:, este Gn realitate o dona5ie deghizat: 2i s: dispun: rezolu5iunea acesteia Gn limitele cotit:5ii disponibile, atFta timp cFt actul nu s-a f:cut cu sarcina unei rente iagere sau cu rezer : de uzufruct, deoarece te!tul instituie prezum5ia de liberalitate numai Gn situa5ia Gn care Gn actul de Gnstr:inare cu titlu oneros se pre ede o asemenea sarcin: sau dezmembr:mFnt al propriet:5ii.- T.>., >.c., +ec. nr. $$'%D$<=7, 9.9.+., nr. &D$<=', p. &7.

Contractul de donatie aparent se incheie intre donator si o persoana interpusa, care apare ca donatar, iar prin contrainscris (actul real secret) se stabileste persoana adevaratului donatar, caruia persoana interpusa va trebui sa ii transmita bunul. #ontractul de donatie public a trebui sa indeplineasca toate conditiile de fond si de forma ale donatiilor. ;ctul secret si real a trebui sa indeplineasca conditiile pre azute de lege pentru categoria respecti a de acte. 4anctiunea nulitatii relative prevazute de art. 55/ C.civ. pentru incalcarea incapacitatilor de a dispune si respectiv de a primi cu titlu gratuit, se aplica si liberalitatilor deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau facute unei persoane interpuse. 4unt prezumate pana la proba contrara ca fiind persoane interpuse ascendentii, descendentii si sotul persoanei incapabile de a primi liberalitati, precum si ascendentii si descendentii sotului acestei persoane. E 6. Donatiile indirecte 4pre deosebire de donatiile deghizate, donatiile indirecte sunt acte juridice de liberalitate nesimulate, altele decat donatia, facute cu intentia de a gratifica. #onditiile de fond si de forma care trebuie indeplinite in cazul donatiilor indirecte sunt cele pre azute de lege pentru actul prin care se realizeaza liberalitatea. =orma autentica nu mai este o conditie esentiala si generala de valabilitate a liberalitatii, ca in cazul donatiilor obisnuite (art. 1"11 alin. (/) C.civ.). ;ctele ?uridice cele mai utilizate pentru realizarea unei donatii indirecte suntB remiterea de datorie, prin care creditorul renunta la creanta sa predand titlul original al creantei debitorului3 renuntarea la un drept, atunci cand este facuta cu titlu gratuit, cu intentia de a gratifica3 contractul de asigurare pe iata, care se face in fa oarea unui tert beneficiar3 stipulatia in fa oarea unei terte persoane, facuta cu intentia de a-l gratifica pe tert. E 7. Darurile manuale 'arul manual este o forma speciala de donatie care are ca obiect bunuri mobile corporale (inclusiv titlurile la purtator) pentru formarea si validitatea careia, pe langa acordul de vointa al partilor in scopul transferarii si respectiv al dobandirii unui drept cu titlu gratuit, este necesara traditiunea, adica predarea efectiva, materiala a bunului.$ #'aca sunt de valoare redusa, bunurile mobile corporale pot fi donate prin dar manual. 'arul manual se incheie prin acordul de vointa al partilor insotit de traditiunea bunului de la donator la donatar. In aprecierea valorii reduse a bunurilor care constituie obiectul darului manual se tine seama de starea materiala a donatorului (art. 1"11 alin. (,) C.civ.).

,+arul manual, arietate a contractului de dona5ie, se Gncheie alabil 2i se e!ecut: prin remiterea efecti : a bunului de la donator la donator, f:r: Gndeplinirea reunei formalit:5i. In cazul special al darului manual, efectuarea tradi5iunii realizeaz: transmiterea propriet:5ii, acordul de oin5: fiind materializat Gn tradi5iunea Gns:2i. >umele de bani consemnate la #.0.#. pot constitui obiect al unui dar manual (cu accep5iunea de bun corporal), Gn condi5iile Gn care lichidarea soldului libretului #.0.#. al donatorului,, concomitent cu constituirea soldului libretului #.0.#. emis pe numele donatarului, are semnifica5ia ?uridic: a unei dona5ii. In leg:tur: cu proba darului manual, este de precizat faptul c:, Gn ipoteza Gn care donatorul sau mo2tenitorii nu recunosc Gns:2i aliditatea darului manual, sarcina probei le incumb:, ei urmFnd s: do edeasc: faptul c: donatarul a furat obiectul sau c: acesta a a?uns Gn posesia frauduloas: ori precar: a donatarului.- T.>., >.c., +ec. nr. $'$'D$<=&, 9.9.+., nr. &D$<=(, p. &&.

'in definitie rezulta ca darul manual face parte din categoria contractelor reale si nu din cea a contractelor formale, solemne.) +arul manual este supus conditiilor de fond cerute pentru alabilitatea donatiilor obisnuite. Traditiunea poate fi (traditio brevi manu) in cazul in care bunurile ce urmeaza a fi daruite se afla de?a in detentia donatorului, si (traditio longa manu) prin care se intelege transferul fizic al lucrului de la donator la donatar, sau predarea cheilor autoturismului ori a depozitului unde se afla lucrul, ori depunerea unei sume de bani la #0# sau banca pe numele unei alte persoane, chiar daca la clauza de restituire este trecut donatorul. #aracterul de liberalitate al depunerii se prezuma in fa oarea titularului libretului. Unii autori considera aceasta depunere nu dar manual, ci chiar donatie in forma reglementata de legislatia #0#.6 +aca in libretul #0# primitorul este trecut la clauza de imputernicire si libretul a fost predat acestuia pentru a dispune de el, poate fi orba despre un dar manual, pentru ca imputernicitul poate dispune de sumele depuse. +arurile de nunta reprezinta o aplicatie speciala a darului manual. +arurile de nunta sunt bunuri comune ale sotilor, chiar daca au fost facute de parintii unuia dintre soti. +onatiile facute ulterior nuntii sunt considerate bunuri proprii ale sotului in fa oarea caruia sunt facute. +onatiile facute de parintele unui sot, ulterior festi itatii nuntii, sunt considerate bun propriu al copilului sau. Aumai daca dispunatorul precizeaza neechi oc ca a inteles sa ii gratifice pe ambii soti, bunul a de eni comun. 'onatarul posesor este prezumat proprietar in conditiile art. 515 alin. (0) C.civ. 'aca insa donatorul sau mostenitorii sau nu recunosc validitatea darului manual, sarcina probei le incumba, urmand sa dovedeasca faptul ca donatarul a furat bunul sau ca acesta a ajuns in posesia frauduloasa ori precara a donatarului. Sectiunea a #-a 1aportul si reductiunea donatiei E $. 1aportul donatiilor 9aportul donatiilor inseamna readucerea la masa succesorala a bunurilor donate de donatorul defunct. *u obligatia de a raporta donatia primita descendentii care vin impreuna la succesiune si sotul supravietuitor, cand vine la mostenire in concurs cu descendentii. Obligatie de raport are si descendentul donatarului, care vine la mostenire prin reprezentare.
2

,+arul manual constituie o e!cep5ie de la regula c: dona5iile se fac sub sanc5iunea nulit:5ii, prin act autentic. Un asemenea, dar poate a ea ca obiect bunuri mobile corporale. +arul manual, ca form: de realizare a dona5iei, poate fi afectat de sarcini, pe care donatarul este 5inut s: le aduc: la Gndeplinire, Gn caz contrar, donatorul a Fnd dreptul s: cear:, fie e!ecutarea lor, fie rezolu5iunea dona5iei.- T.>., >.ci ., +ec. nr. $)7<D$<(), #.+., p. $$%). 3 ,+arurile manuale, odat: f:cute, de in ire ocabile. In consecin5:, ele de in bunuri proprii ale persoanei gratificate, iar cel ce le-a f:cut nu poate s: pretind: restituirea lor.- Trib.>upr., >.ci ., +ec. $)<$D' sept. $<(=, ,9epertoriu $<('-$<=%-, p. <(. ,+epunerea de c:tre p:rinte a unei sume de bani la #0# pe numele copilului minor are caracterul unei liberalit:5i f:cute Gn fa oarea acestuia, adic: al unui dar manual, minorul de enind astfel titular al depunerii. Impre?urarea c: ulterior p:rintele ridic: o parte din sum: nu prezint: rele an5: sub aspectul dreptului minorului care r:mFne titular al depunerii. Intr-o atare situa5ie p:rintele, f:cFnd opera5iunea de ridicasre a banilor, se comport: ca un Gmputernicit, iar suma ridicat: r:mFne Gn continuare proprietatea minorului.- Trib.>upr., >ec.ci ., decizia nr. ('(D$< aprilie $<(<, ,#ulegere de deciziiD$<(<-, p. &(. ,+ar manual poate a ea drept obiect 2i sume de bani, iar pentru transferul de proprietatea nu este neap:rat ne oie ca banii respecti i s: fie preda5i efecti Gn mFna donatarului, ci ei pot fi GnmFna5i, de e!emplu, de donator direct Fnz:torului imobilului pe seama cump:r:torului donatar, pentru aliditatea darului manual nefiind necesar: forma autentic:.- T.>., >.c., dec. nr. ((7D$<==, 9.9.+., nr. )D$<=<, p. &6.

"bligatia de raport e!ista numai daca mostenitorul obligat a acceptat succesiunea. +aca renunta la mostenire, el nu mai este obligat sa aduca bunul la masa succesorala, afara daca prin stipulatie e!presa in contractul de donator, donatorul nu l-a obligat la raport chiar si in cazul renuntarii la mostenire.. 9aportul se face prin echi alent si este considerata ca nescrisa dispozitia care impune donatarului raportul in natura. 9aportul in natura poate fi facut doar in cazurile de e!ceptie e!pres pre azute de lege. +onatorul poate sa-l scuteasca de raport pe donatar in mod e!pres sau tacit. In cazul scutirii tacite, ointa donatorului trebuie sa fie neindoielnica. #onstituie o scutire de raport tacita deghizarea donatiei intr-un act oneros. +aca donatorul l-a scutit de raport pe donatar, donatia se a imputa asupra cotitatii disponibile. +aca insa donatia depaseste cotitatea disponibila, a fi supusa reductiunii pentru e!cedent. +eci, ceea ce depaseste cotitatea disponibila a trebui sa fie raportat de mostenitorul rezer atar. In cazul in care mostenitorul rezer atar nu a fost scutit de raport $, daca donatia depaseste rezer a donatarului, e!cedentul donatiei se a imputa asupra cotitatii disponibile. +upa raportare, donatia intra in masa succesorala si a fi supusa impartelii, impreuna cu celelalte bunuri, intre comostenitori. 4unt supuse raportului toate liberalitatile intre vii2 donatia facuta prin act autentic, donatia indirecta, cele simulate si darurile manuale, bunurile dotale (zestrea). Au sunt supuse raportuluiB fructele bunului dotal percepute pana in momentul deschiderii succesiunii, cheltuielile de hrana, intretinere, educatie, scolarizare, cheltuielile de nunta si darurile obisnuite3 bunurile care au fost intre timp scoase din circuitul ci il. 9aportul donatiilor se poate realiza prin buna invoiala sau pe cale judecatoreasca printr-o actiune in realizare, e-ercitata fie pe cale principala, fie ca un capat de cerere in actiunea de iesire din indiviziune. *ceasta este o actiune personala, nu reala, si poate fi promovata doar impotriva mostenitorului donatar obligat la raport, nu si impotriva tertului subdobanditor. 9aportul cerut de unul dintre mostenitori profita si celorlalti mostenitori indreptatiti sa solicite raportul, cu e!ceptia celor care au renuntat e!pres la raport. Termenul de prescriptie pentru e!ercitarea actiunii este de 6 ani de la data la care cel indreptatit sa ceara raportul a cunoscut donatia, dar nu mai de reme de data deschiderii succesiunii. +onatarul nu se poate apara impotri a actiunii in raport prin in ocarea prescriptiei achiziti e. E ). 1eductiunea donatiilor 9eductiunea succesorala este o sanctiune civila care consta in reducerea liberalitatilor e-cesive (donatii sau legate) facute de defunct peste limitele cotitatii disponibile.$
1

,IntrucFt raportul este Gntemeiat pe inten5ia presupus: a donatorului, scutirea de raport rezult: din interpretarea acestei oin5e. 0a poate s: rezulte fie dintr-o clauz: e!pres: cuprins: Gn actul dona5iei sau Gntr-un act ulterior, fie, implicit, din modul Gn care donatorul a creat folosul gratuit Gn fa oarea descendentului, dac: se poate deduce Gn mod neGndoielnic inten5ia sa ca folosul creat s: fie partea ereditar: a beneficiarului-. T.>., >.c., +ec. ($=D$<(&, 9.9.+. nr. $%D$<(&, p. &(. 1 ,Transmisiunea dreptului de proprietatea, care formeaz: obiectul dona5iilor, operFndu-se Gn puterea contractului, potri it regulii generale relati e la contractele translati e de drepturi reale, imobilul d:ruit a ie2it din patrimoniul donatorului prin efectul dona5iilor Gntre ii, nemaig:sindu-se Gn masa succesoral: la decesul acestuia. +ispensa de raport fiind alabil: Gn limita cotit:5ii disponibile, mo2tenitorul rezer atar este obligat s: ?ustifice c: bunurile de care p:rintele s:u nu a dispus cu titlu gratuit nu sunt suficiente pentru a-i Gntregi rezer a 2i s: cear:, Gn cadrul procesului de parta?, s: se opereze reduc5iunea. .rin urmare, rezolu5iunea dreptului de

9eductiunea liberalitatilor e-cesive poate fi ceruta doar de mostenitorii rezervatari, de succesorii lor, si de creditorii chirografari ai mostenitorilor rezervatari. &ostenitorii rezervatari sunt descendentii, ascendentii privilegiati (parintii) si sotul supravietuitor ai defunctului care a facut liberalitatea. 9eductiunea poate fi ceruta in termenul de prescriptie de 6 ani, care incepe sa curga de la data deschiderii succesiunii sau dupa caz de la data la care mostenitorii rezer atari au pierdut posesia bunurilor care formeaza obiectul liberalitatilor, fie pe calea unei actiuni principale in reductiune, sau ca un capat de cerere al actiunii de parta? ori pe calea e!ceptiei de reductiune. *ctiunea in reductiunea liberalitatilor este personala si divizibila, fiecare comostenitor rezervatar avand dreptul sa opteze pentru invocarea sau nu a reductiunii. 1fectul admiterii reductiunii este desfiintarea totala sau partiala, cu efect retroactiv, a donatiei.) +aca bunul a fost instrainat anterior deschiderii succesiunii sau daca a fost un bun consumptibil, donatarul a intregi rezer a prin echi alent, calculat la aloarea bunului la momentul deschiderii succesiunii. In cazul in care e-ista mai multe donatii, ordinea de reductiune este inversa decat cea cronologica (adica se va reduce cea mai recenta si nu cea mai veche). 'aca toate au aceeasi data, donatiile vor fi reduse proportional. +aca, pe langa donatii, e!ista si legate care sunt supuse reductiunii, legatele se reduc inaintea donatiilor (art. $%<& alin. ($) #.ci .).

proprietate fiind e entual: pFn: Gn momentul reducerii dona5iilor, e!erci5iul dreptului de proprietate al donatarului, cu toate prerogati ele sale, este pe deplin garantat.- T.>., #ol.ci ., +ec. nr. 6&D$<'=, #.+., p. $((. ,Impre?urarea c:, prin actul de dona5ie, donatorul a pre :zut Gn sarcina donatarului obliga5ia Gntre5inerii pentru el 2i so5ia sa , nu-i r:pe2te actului caracterul de liberalitate. In consecin5:, ac5iunea reduc5iunea acestuia, intentat: de un mo2tenitor rezer atar, este admisibil:.- T.H., +ol?, +ec. nr. '%(D$<=$, 9.9.+., nr. =D$<=), p. )<66. 2 ,;tunci cFnd Gn ac5iunea de reduc5iune a eredelui rezer atar se pretinde c: defunctul a f:cut o liberalitate e!cesi : sub forma unui act cu titlu oneros (Gn spe5:, contract de Fnzare-cump:rare), reclamantul nu se poate baza, spre a do edi e!isten5a dona5iei deghizate, pe simplul fapt c: pre5ul este inferior alorii reale a bunului Fndut, ci trebuie s: stabileasc: fie c: pre5ul este ficti , fie c: este atFt de dispropor5ionat cu aloarea bunului Fndut, GncFt, Gn realitate, nu e!ist: pre5.- T.H. 8unedoara, +ec. nr. )''D$<&<, 9.9.+., nr. (D$<&<, p. $&7.

TITLUL IV Contractul de locatiune

Capitolul I Notiunea, caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de locatiune1 Sectiunea I Notiunea si caracterele juridice ale contractului de locatiune E $. Notiunea contractului de locatiune :ocatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se obliga sa asigure celeilalte parti, numite locatar, folosinta unui bun pentru o anumita perioada, in schimbul unui pret denumit chirie (art. 1+++ C.civ.). O sistematizare a locatiunilor in functie de obiect este facuta in articolul 1++3 alin. (1) C. civ. :ocatiunea bunurilor imobile si aceea a bunurilor mobile se numeste inchiriere, iar locatiunea bunurilor agricole poarta denumirea de arendare. +ispozitiile pri ind contractul de locatiune sunt aplicabile, in mod corespunzator, inchirierii locuintelor si arendarii, daca sunt compatibile cu regulile particulare pre azute pentru aceste contracte. Locatiunea spatiilor destinate e!ercitarii unei profesii sau intreprinderi este supusa dispozitiilor pri ind locatiunea, precum si dispozitiilor art. $=)7 si $=)=-$=6$ #.ci . 4pre deosebire de uzufruct, care creeaza uzufructorului un drept real de folosinta, dezmembramant al dreptului de proprietate, locatiunea creeaza locatarului doar un drept de creanta la folosinta lucrului. E ). Caracterele juridice ale contractului de locatiune #ontractul de locatiune de lucruri este un contractB 1) sinalagmatic (bilateral), care da nastere la drepturi si obligatii reciproce intre parti3 /) cu titlu oneros, in care fiecare parte urmareste obtinerea prestatiei cocontractantului3 0) comutativ (si nu aleatoriu), fiecare dintre parti cunoscand in momentul incheierii contractului care sunt obligatiile si intinderea acestora3 ,) consensual, care se incheie prin simplul acord de ointa al partilor, fara ca legea sa ceara o anumita forma pentru aliditate3 /orma scrisa este insa folosita pentru a raspunde necesitatilor probatorii in caz de litigiu pri ind incheierea sau e!ecutarea contractului de locatiune. !) cu e-ecutare succesiva (si nu dintr-o data), timpul, in acceptiunea de durata, fiind de esenta locatiunii3 :ocatiunile nu se pot incheia pentru perioada mai mare de 0" de ani. 'aca partile stipuleaza un termen mai lung, acesta se reduce de drept la 0" de ani (art. 1+30 C.civ.). ) este un contract creator de raporturi obligationale, si nu un contract translati sau constituti de drepturi reale cum este contractul prin care se creeaza un drept de uzufruct, de uz ori habitatie.
1

.rof.dr. /rancisc +ea4, op.cit., ol. II, p. (-')3 #amelia Toader, op.cit., p. $6<-$&63 prof.dr. +umitru #. /lorescu, op.cit., p. $6<-$&63 #. 8amangiu 2i al5ii, op.cit., nr. $7<7-$'6&, p. '='-'<&.

In consecinta, dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta, si nu un drept real de folosinta (cum ar fi dreptul de uzufruct). E 6. Conditiile de validitate ale contractului de locatiune de lucruri 1) Capacitatea partilor :ocatiunea pe o durata de pana la ! ani este un act de administrare, si ca atare, partile (locatorul si locatarul) trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de administrare. $otrivit art. 1+3, alin. (0) C.civ. #'aca legea nu dispune altfel, locatiunile incheiate de persoanele care, potrivit legii, nu pot face decat acte de administrare nu vor depasi cinci ani.. 9ezulta #per C contrario. ca locatiunile care au o durata mai mare de ! ani sunt considerate acte de dispozitie, si ca atare pentru incheierea lor este necesara capacitate de e-ercitiu deplina.$ 9educerea duratei locatiunii in limita legala poate fi ceruta numai de partea lipsita de capacitatea de e!ercitiu. Au este necesar ca locatorul sa fie proprietarul lucrului dat in locatiune. >i uzufructuarul ori locatarul pot inchiria lucrul pe care il detin cu titlu de uzufruct, si respecti de locatiune (sublocatiune) (art. ($' alin. ($) #.ci .). Audul proprietar poate fi locatarul propriului sau bun, pentru ca i se inchiriaza folosinta bunului de catre titularul acesteia. Valabilitatea contractului de locatiune al unui bun aflat in coproprietate este supusa respectarii regulii unanimitatii coproprietarilor, daca nu se poate stabili e!istenta unui mandat tacit sau a unei gestiuni de afaceri. +ispozitiile pri itoare la incapacitatile pre azute de art. $&'7 si $&'' in materia anzariicumpararii sunt aplicabile, prin analogie si locatiunii. +e asemenea sunt aplicabile, prin analogie, si dispozitiile art. $&'6, pri itoare la incapacitatile de a cumpara drepturi litigioase, inclusi atunci e!ista litigiu cu pri ire la dreptul de proprietate asupra bunului ce urmeaza a face obiectul locatiunii. /) Obiectul contractului Obiectul contractului de locatiune il constituie bunul inchiriat si, respectiv, chiria. *. #<oate bunurile, atat mobile cat si imobile, pot face obiectul locatiunii, daca dintr-o prevedere legala sau din natura lor nu rezulta contrariul. (art. 1++5 C.civ.). 8unul inchiriat poate fi un bun mobil sau imobil, corporal sau incorporal, individual determinat, neconsumptibil prin folosinta conform destinatiei sale, e-istent la data incheierii contractului sau in viitor. Au pot forma obiect al contractului de locatiune succesiunile nedeschise ( iitoare) sau nuda proprietate a unui lucru. 1unurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrati -teritoriale pot fi inchiriate numai in conditiile legii (art. $6' alin. 7 #onstitutie3 art. $$ alin. l lit. a din Legea nr. )$6D$<<=). Inchirierea bunurilor proprietate publica ale statului sau ale unitatilor administrati teritoriale se aproba, dupa caz, prin hotarare a Cu ernului, a consiliului ?udetean, a #onsiliului Ceneral al *unicipiului 1ucuresti sau a consiliului local, iar contractul de inchiriere a
1

,Inchirierea unei suprafe5e locati e cu destina5ie comercial:, pentru o perioad: de ' ani, nu poate fi considerat: drept un simplu act de administrare sau conser are, ci un act de dispozi5ie. ;2adar, dac: este Gncheiat de alte persoane decFt cele care pot efectua, Gn numele persoanei locatoare, acte de dispozi5ie, contractul de Gnchiriere respecti este lo it de nulitate 2i nu produce efecte ?uridice.- #.>.H., >.com., +ec. nr. )()D$<<6, ,+reptul-, nr. <D$<<7, p. =6.

cuprinde clauze de natura sa asigure e!ploatarea bunului inchiriat, potri it specificului acestuia. #ontractul de inchiriere se poate incheia, dupa caz, cu orice persoana fizica sau ?uridica, romana sau straina, de catre titularul dreptului de proprietate sau de administrare. #oncesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica se face prin licitatie publica, in conditiile legii (art. $7-$' din Legea nr. )$6D$<<=). 8. Chiria este pretul pe care locatarul il plateste in schimbul folosintei lucrului. Chiria poate consta intr-o suma de bani sau in orice alte bunuri sau prestatii. 'ispozitiile privitoare la stabilirea pretului vanzarii sunt aplicabile, prin analogie, si chiriei (art. 1+3" C.civ.). 0a se fi!eaza fie global, pentru toata durata contractului, fie pe unitati de timp (zi, luna, an) si se plateste la termenele con enite in contract. #hiria este determinata in momentul incheierii contractului. *ai rar ea este lasata la aprecierea unui tert, ales de parti, sau este ariabila in functie de eniturile realizate de locatar prin acti itatea pe care o desfasoara in imobilul inchiriat. Chiria trebuie sa fie reala (nu fictiva), sincera si serioasa. +aca chiria este derizorie ori ficti a, nu mai suntem in prezenta unui contract de locatiune de lucruri, ci a unui contract de comodat ( alabil ca atare, cu conditia ca lucrul sa fi fost predat). Chiria este fi-ata de regula in bani . 0a poate consta insa, fara a afecta natura ?uridica a contractului, si intr-o alta prestatie. 0. 'urata contractului de locatiune Contractul de locatiune se considera incheiat indata ce partile au convenit asupra bunului si pretului (art. 1+31 C.civ.). 'urata este un element indispensabil al contractului de locatiune, contract cu e-ecutare succesiva. Codul civil stabileste durata ma-ima pe care, se poate incheia un contract de locatiune. :ocatiunile nu se pot incheia pentru o perioada mai mare de 0" de ani. 'aca partile stipuleaza un termen mai lung, acesta se reduce de drept la 0" de ani (art. 1+30 C.civ.). 'aca in contract partile nu au aratat durata locatiunii, fara a-si fi dorit sa contracteze pe o durata nedeterminata, in lipsa uzantelor, locatiunea se considera incheiata2 a) pentru un an, in cazul locuintelor nemobilate sau spatiilor pentru e-ercitarea unei profesii sau intreprinderi6 b) pe durata corespunzatoare unitatii de timp pentru care s-a calculat chiria, in cazul bunurilor mobile ori in acela al camerelor sau apartamentelor mobilate6 c) pe durata locatiunii imobilului, in cazul bunurilor mobile puse la dispozitia locatarului pentru folosinta unui imobil (art. 1+3! C.civ.). In situatia unor locatiuni succesi e ale caror perioade se suprapun, fie si partial, conflictul dintre locatari se rezol aB a) in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, in fa oarea locatarului care si-a notat dreptul in cartea funciara, dispozitiile pri ind rangul inscrierilor ipotecilor in cartea funciara aplicandu-se prin asemanare3 b) in cazul mobilelor supuse unor formalitati de publicitate, in fa oarea locatarului care a indeplinit cel dintai aceste formalitati3 c) in cazul celorlalte bunuri, in fa oarea locatarului care a intrat cel dintai in folosinta bunului.

Sectiunea a II-a .fectele contractului de locatiune de lucruri E $. "bligatiile locatorului :ocatorul este tinut, potrivit art. 1+3 C.civ., chiar fara vreo stipulatie e-presa in contract2 a) sa predea locatarului bunul dat in locatiune6 b) sa mentiona bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe toata durata locatiunii6 c) sa asigure locatarului linistita si utila folosinta a bunului pe tot timpul locatiunii. 1) :ocatorul este obligat sa predea bunul dat in locatiune in starea de intrebuintare corespunzatoare destinatiei pentru care a fost inchiriat, fiind obligat sa faca toate reparatiile necesare in acest scop. Locatorul este obligat sa predea bunul in stare corespunzatoare, impreuna cu toate accesoriile acestuia. 1unul a fi predat imediat dupa incheierea contractului, daca nu s-a stipulat un alt termen de predare, si la locul unde se gasea in momentul contractarii, in lipsa de con entie contrara. #heltuielile predarii sunt in sarcina locatorului. +aca locatorul nu isi indeplineste obligatia de predare a bunului, locatarul are optiune intre a cere prin intermediul instantei ?udecatoresti fie predarea silita, fie rezilierea contractului pentru nee!ecutare, cu daune-interese. /ireste, daca locatorul cere chiria fara a fi predat bunul, locatarul se poate apara in ocand e!ceptia de nee!ecutare. /):ocatorul este obligat sa mentina bunul in stare sa poata servi intrebuintarii pentru care a fost inchiriat. Locatorul este obligat sa efectueze toate reparatiile care sunt necesare pentru a mentine bunul in stare corespunzatoare de intrebuintare pe toata durata locatiunii conform destinatiei stabilite prin contract, sau, in lipsa, potri it celei prezumate dupa anumnite impre?urari, cum ar fi natura bunului, destinatia sa anterioara ori cea potri it careia locatarul il foloseste. >unt in sarcina locatarului reparatiile locati e, a caror necesitate rezulta din folosinta obisnuita a bunului. +aca, dupa incheierea contractului, se i este ne oia unor reparatii care sunt in sarcina locatorului, iar acesta din urma, desi incunostintat, nu incepe sa ia de indata masurile necesare, reparatiile pot fi facute de locatar. In acest caz, locatorul este dator sa restituie, in afara sumelor a ansate de locatar, dobanzi socotite de la data efectuarii cheltuielilor. In caz de urgenta, locatarul poate instiinta pe locator si dupa inceperea reparatiilor, dobanzile la sumele a ansate neputand curge decat de la data instiintarii (art. $(== #.ci .). 0) :ocatorul este obligat sa asigure locatarului linistita si utila folosinta a bunului pe durata locatiunii (obligatia de garantie). *. :ocatorul este obligat sa intreprinda tot ceea ce este necesar pentru a asigura in mod constant locatarului folosinta linistita a bunului, fiind dator sa se abtina de la orice fapt care ar impiedica, diminua sau stanjeni o asemenea folosinta (art. 1+35 C.civ.). a. <ulburarile de fapt :ocatorul este obligat sa nu il tulbure prin faptul sau personal pe locatar in timpul locatiunii (obligatie de a nu face). In aceasta ordine de idei, locatorul nu poate schimba, in timpul locatiunii, forma lucrului inchiriat sau destinatia sa.

Au este considerata o tulburare a folosintei lipsirea partiala de folosinta a lucrului inchiriat locatarului, determinata de efectuarea unor reparatii urgente, ce nu pot fi amanate pana la terminarea contractului. +aca lipsa de folosinta este mai mare de 7% de zile, chiria a fi diminuata in functie de durata si de proportia lipsei de folosinta a lucrului. +aca reparatiile determina imposibilitatea pentru locatar si familia sa de a locui (deci il lipseste total de folosinta lucrului), acesta poate cere rezilierea contractului. :ocatorul nu este tinut sa-l garanteze pe locatar de tulburarea cauzata prin fapta unui tert care nu pretinde vreun drept asupra bunului, afara numai daca tulburarile incepute inaintea predarii bunului impiedica pe locatar sa-l preia6 caz in care locatarul poate cere o scadere proportionala a chiriei. 'aca tulburarea este atat de grava incat, daca ar fi cunoscut-o locatarul nu ar fi contractat, el poate rezilia contractul, in conditiile legii. *ceasta nu il impiedica pe locatar sa se apere in nume personal impotriva tulburarii de fapt a tertului, folosind actiunile posesorii prevazute de art. 5,5-5!1 C.pr.civ. b) <ulburarile de drept 'aca un tert pretinde vreun drept asupra bunului dat in locatiune, locatorul este dator sa-l apere pe locatar chiar si in lipsa unei tulburari de fapt. 'aca locatarul este lipsit in tot sau in parte de folosinta bunului, locatorul trebuie sa-l despagubeasca pentru toate prejudiciile suferite din aceasta cauza (art. 1+5, alin. (1) C.civ.). Indiferent de gravitatea tulburarii, daca i-a comunicat-o locatorului, fara ca acesta sa o inlature de indata, locatarul poate cere o scadere proportionala a chiriei. 'aca tulburarea este atat de grava incat, daca ar fi cunoscut-o, locatarul nu ar fi contractat, el poate rezilia contractul in conditiile legii. :ocatarul care, la incheierea contractului, cunostea cauza de evictiune nu are dreptul la daune interese. +aca locatarul este chemat in ?udecata de un tert care pretinde un drept asupra bunului inchiriat, inclusi un drept de ser itute, si e!ista riscul pierderii, in tot sau in parte, a folosintei bunului, el are dreptul sa ceara introducerea in proces a locatorului, in conditiile #odului de procedura ci ila (art. $(<' alin. ($) #.ci .) Locatarul a fi tinut sa il despagubeasca pe locator de toate pre?udiciile suferite ca urmare a necomunicarii tulburarii de catre locatar. 0l nu a fi insa tinut la despagubiri daca do edeste ca locatorul nu ar fi a ut castig de cauza sau ca, a and cunostinta de tulburare, nu a actionat. +aca locatarul nu il instiinteaza pe locator despre tulburare si este e ins, in actiunea de regres introdusa de locatar impotri a sa, locatorul se a putea apara si obtine e!onerarea de raspundere in ocand e*ceptio mali procesus, adica do edind ca, daca ar fi fost anuntat despre proces si ar fi inter enit, ar fi a ut mi?loacele necesare pentru respingerea actiunii tertului. "bligatia de incunostiintare a locatorului functioneaza si in cazul in care are loc o tulburare de fapt. In acest caz, locatarul este obligat sa il anunte pe locator in termen util, astfel incat acesta sa nu piarda termenul pentru promo area unei actiuni posesorii impotri a tertului uzurpator. In aceste cazuri, locatarul a putea fi obligat la daune-interese pentru incalcarea obligatiei de ,a apara bunul inchiriat impotri a uzurparilor si de a-l instiinta pe locator despre acestea@. 8. :ocatorul este obligat sa asigure locatarului utila folosinta a bunului pe tot timpul locatiunii si sa il garanteze pe locatar contra tuturor viciilor bunului inchiriat ori arendat. :ocatorul garanteaza contra tuturor viciilor lucrului care impiedica sau micsoreaza folosirea lui, chiar daca nu le-a cunoscut la incheierea contractului si fara a tine seama daca ele e-istau dinainte ori au survenit in cursul locatiunii. :ocatorul nu raspunde pentru viciile care erau aparente la data incheierii contractului. Cu toate acestea, locatorul poate fi obligat la despagubiri pentru

prejudiciile pe care viciile aparente le cauzeaza vietii, sanatatii sau integritatii corporale a locatarului (art. 1+5" C.civ.). +aca locatorul nu inlatura iciile in cel mai scurt termen, locatarul are dreptul la o scadere proportionala a chiriei. In cazul in care iciile sunt atat de gra e incat, daca le-ar fi cunoscut, locatarul nu ar fi luat bunul in locatiune, el poate rezilia contractul, in conditiile legii. ;tunci cand aceste icii aduc reun pre?udiciu locatarului, locatorul poate fi obligat si la daune-interese, in afara de cazul cand do edeste ca nu le-a cunoscut si ca, potri it impre?urarilor, nu era dator sa le cunoasca. +ispozitiile pri itoare la garantia contra iciilor ascunse se aplica si atunci cand bunul dat in locatiune nu corespunde calitatilor con enite de catre parti. #u alte cu inte, locatorul va raspunde fata de locatar pentru viciile ascunse ale lucrului care il fac impropriu intrebuintarii pentru care a fost contractat. Locatorul nu a raspunde pentru iciile ascunse care fac incomoda folosinta, dar a raspunde pentru cele care micsoreaza folosinta in asemenea masura, incat locatarul nu ar fi contractat sau ar fi platit un pret mai mic. Cra itatea iciilor este o chestiune de fapt lasata la aprecierea instantei. Intrucat locatorul are obligatia de a garanta folosinta utila a lucrului pe toata durata contractului, el a raspunde pentru iciile ascunse ale lucrului, indiferent daca acestea e!istau in momentul incheierii contractului sau au aparut ulterior si, de asemenea, indiferent daca a fost de buna-credinta (nu le-a cunoscut) sau a fost de rea-credinta (le-a cunoscut, dar nu le-a comunicat locatarului). Locatarul poate, in cazul descoperirii iciilor ascunse, sa ceara fie o reducere proportionala a chiriei, fie rezilierea contractului cu daune-interese, indiferent daca locatorul a fost de buna-credinta sau de rea-credinta. "bligatia de garantie a locatorului poate fi modificata prin con entia partilor fie in sensul agra arii, fie in sensul limitarii sau inlaturarii ei. Au este alabila insa o clauza de e!onerare sau de limitare a raspunderii pentru faptul personal al locatorului. #lauza de e!onerare sau de limitare a raspunderii are ca obiect daunele-interese, dar nu il poate impiedica pe locatar sa ceara rezilierea totala a contractului, intrucat contractul fiind cu e!ecutare succesi a, incasarea chiriei trebuie sa fie ?ustificata de asigurarea folosintei linistite si utile a lucrului. E ). "bligatiile locatarului :ocatarul are urmatoarele obligatii principale2 a) sa ia in primire bunul dat in locatiune6 b) sa plateasca chiria in cuantumul si la termenul stabilite prin contract6 c) sa foloseasca bunul cu prudenta si diligenta6 d) sa restituie bunul la incetarea, din orice cauza, a contractului de locatiune (art. 1+5 C.civ.). 1) Obligatia locatarului de a lua in primire bunul dat in locatiune. Corelativ cu obligatia de predare a bunului dat in locatiune, locatarul are obligatia sa ia in primire acest bun, a carei folosinta reprezinta pentru el cauza obligatiei de a plati chiria. :ocatarul va lua in primire bunul dat in locatiune conform unui proces-verbal cu descrierea bunului si a accesoriilor sale, dupa verificarea starii sale de functionare, conform destinatiei bunului stabilite in contract sau prezumate dupa natura bunului, destinatia sa anterioara sau cea potrivit careia locatarul il foloseste.

/) $lata chiriei trebuie sa fie facuta in cuantumul si la termenele stipulate in contract. In lipsa de stipulatie contrara, locatarul este obligat sa plateasca chiria la termenele stabilite potri it uzantelor. +aca nu e!ista uzante si in lipsa unei stipulatii contrare, chiria se plateste dupa cum urmeazaB a) in a ans pentru toata durata contractului, daca aceasta nu depaseste o luna3 b) in prima zi lucratoare a fiecarei luni, daca durata locatiunii este mai mare de o luna, dar mai mica de un an3 c) in prima zi lucratoare a fiecarui trimestru, daca durata locatiunii este de cel putin un an (art. $(<( #.ci .). Contractele de locatiune incheiate in forma autentica, precum si cele incheiate prin inscris sub semnatura privata si inregistrate la organele fiscale constituie titluri e-ecutorii pentru plata chiriei la termenele si in modalitatile stabilite in contract. $lata chiriei este cherabila (se face la domiciliul locatarului) , si in principiu con?uncta in caz de pluralitate de locatari, in afara de stipulatie contrara. In cazul neplatii chiriei, locatorul fie poate cere e!ecutarea ei, fie rezilierea contractului. +aca chiria trebuie platita anticipat, locatorul poate refuza, pe calea e!ceptiei de nee!ecutare, predarea lucrului dat in locatiune. #reanta locatorului pentru plata chiriei este pri ilegiata asupra tuturor mobilelor locatarului aflate in casa in masura in care poate e!ercita un drept de retentie asupra acestora, cat timp acest drept subzista (art. )66< #.ci .). +o ada platii chiriei se face prin chitanta eliberata de locator. #hitanta este opozabila tertilor chiar daca nu are data certa. .lata chiriei facuta echiului proprietar este descarcatoare de obligatie ( alabila) in cazul in care acesta nu il incunostiinteaza pe locatar despre anzare. 0) Obligatia locatarului de a folosi bunul luat in locatiune cu prudenta si diligenta potrivit destinatiei sale. Locatarul este obligat sa foloseasca bunul luat in locatiune cu prudenta si diligenta, potri it destinatiei stabilite prin contract sau, in lipsa, potri it celei prezumate dupa anumite impre?urari, cum ar fi natura bunului, destinatia sa anterioara ori cea potri it careia locatarul il foloseste (art. $(<< #.ci .). +aca locatarul modifica bunul ori ii schimba destinatia sau daca il intrebuinteaza astfel incat il pre?udiciaza pe locator, acesta din urma poate cere daune-interese si, dupa caz, rezilierea contractului. Locatarul este obligat, sub sanctiunea platii de daune-interese si a suportarii oricaror alte cheltuieli, sa notifice de indata locatorului necesitatea efectuarii reparatiilor care sunt in sarcina acestuia din urma. In lipsa de stipulatie contrara, reparatiile de intretinere curenta sunt in sarcina locatarului. +aca in timpul locatiunii bunul are ne oie de reparatii care nu pot fi amanate pana la sfarsitul locatiunii sau a caror amanare ar e!pune bunul pericolului de a fi distrus, locatarul a suporta restrangerea necesara a locatiunii cauzata de aceste reparatii. +aca, totusi, reparatiile dureaza mai mult de zece zile, pretul locatiunii a fi scazut proportional cu timpul si cu partea bunului de care locatarul a fost lipsit. +aca reparatiile sunt de asa natura incat, in timpul e!ecutarii lor, bunul de ine impropriu pentru intrebuintarea con enbita, locatarul poate rezilia contractul. Locatarul este obligat sa permita e!aminarea bunului de catre locator la inter ale de timp rezonabile in raport cu natura si destinatia bunului, precum si de catre cei care doresc sa-l cumpere sau, care, la incetarea contractului, doresc sa-l ia in locatiune, fara insa ca prin aceasta sa i se cauzeze o stan?enire ne?ustificata a folosintei bunului (art. $=%7 #.ci .).

,) :a incetarea locatiunii, locatarul este obligat sa restituie bunul luat in locatiune in starea in care l-a primit, in afara de ceea ce a pierit sau s-a deteriorat din cauza vechimii. .ana la proba contrara, locatarul este prezumat ca a primit bunul in stare corespunzatoare de intrebuintare potri it destinatiei stabilite. 9estituirea bunurilor mobile luate in locatiune se face in locul in care au fost predate (art. $=)$ #.ci .). :ocatarul raspunde pentru degradarea bunului inchiriat in timpul folosintei sale, inclusiv cea cauzata de incendiu, daca nu dovedeste ca a survenit fortuit (art. 13// C.civ.). 0l raspunde inclusi pentru degradarea cauzata de membrii familiei sale, de sublocatarul sau, ca si de fapta altor persoane carora le-a ingaduit in orice mod folosirea, detinerea sau accesul la bun. Locatorul are dreptul de a parasi lucrarile adaugate si autonome efectuate asupra bunului pe durata locatiunii si nu poate fi obligat la despagubiri decat daca locatarul a efectuat lucrarile cu acordul prealabil al locatarului. +aca lucrarile au fost efectuate fara acordul prealabil al locatorului, acesta poate alege sa ceara locatarului aducerea bunului in starea initiala, precum si plata de despagubiri pentru orice paguba ar fi cauzata bunului de catre locatar. In cazul in care nu a a ut acordul prealabil al locatorului, locatarul nu poate in oca, in niciun caz, dreptul de retentie. +ispozitiile art. $(== alin. (6) si (7) pri ind reparatiile facute de locatar in locul si in contul locatorului, raman aplicabile.$ !) :ocatarul este dator sa apere lucrul inchiriat contra uzurparilor, adica impotriva oricaror tulburari de fapt sau de drept provocate de un tert in legatura cu proprietatea sau posesia lucrului. In acest scop, in caz de tulburare, locatarul este dator sa instiinteze pe locator in termenul fi!at pentru ?udecarea actiunii tertului uzurpator. In cazul in care isi incalca aceasta obligatie, locatarul raspunde pentru despagubiri si cheltuieli de ?udecata. "bligatia locatarului de a apara lucrul inchiriat si de a-l instiinta pe locator pri este orice fel de uzurpare (tulburare), atat de drept, cat si de fapt. In consecinta, raspunderea lui a fi anga?ata in toate cazurile de incalcare a obligatiei de aparare a lucrului dat in locatiune. Locatarul se poate apara si personal impotri a tulburarilor de fapt pro ocate de un tert folosind in acest scop actiunile posesorii. Sectiunea a III-a Sublocatiunea si cesiunea contractului de locatiune :ocatarul poate sa incheie o sublocatiune, totala sau partiala, ori chiar sa cedeze locatiunea, in tot sau in parte, unei alte persoane daca aceasta facultate nu i-a fost
1

,#hiria2ul nu a fi Gndrept:5it s:-2i recupereze cheltuielile f:cute f:r: acordul proprietarului pentru lucr:rile de sporire a confortului pe care proprietarul nu Gn5elege s: le re5in:. In acest caz, nici proprietarul nu ar putea s: pretind: plata chiriei ma?orate ca urmare a sporului de confort realizat de chiria2, care a putea fi obligat, la Gncetarea loca5iunii, s: ridice lucr:rile 2i s: readuc: locuin5a Gn starea ei anterioar:, pl:tind e entual 2i desp:gubiri. In cazul Gn care proprietarul 2i-a dat acordul pentru asemenea lucr:ri, el se a putea Gn5elege cu chiria2ul Gn sensul, fie de a-i pl:ti contra aloarea lucr:rilor cu obliga5ia de a i se pl:ti chiria ma?orat:, fie de a suporta chiria2ul acele cheltuieli, cu dreptul de a le re5ine din chiria ma?orat:. +ac: proprietarul nu 2i-a dat acordul prealabil pentru efectuarea lucr:rilor, dar ulterior a cerut plata chiriei ma?orate, aceast: Gmpre?urare ar putea fi considerat: c: reprezint: acordul s:u la efectuarea lucr:rilor, chiria2ul fiind Gndrept:5it s: pretind: compensarea cheltuielilor din chiria ma?orat:.- T.>., >.c., +ec. nr. )'(%D$<=7, #.+., p. $$7.

interzisa in mod e-pres. Cu toate aceastea, daca bunul este mobil, sublocatiunea ori cesiunea nu este permisa decat cu acordul scris al locatarului (art. 13"! C.civ.). Interdictia de a incheia o sublocatiune include si pe aceea de a ceda locatiunea. Interdictia de a ceda locatiunea nu include pe aceea de a incheia o sublocatiune. Interdictia de a incheia o sublocatiune pri este atat sublocatiunea totala, cat si pe cea partiala. Interdictia de a ceda locatiunea pri este atat cesiunea totala, cat si pe cea partiala. In caz de neplata a chiriei cu enite in temeiul locatiunii, locatorul il poate urmari pe sublocatar pana la concurenta chiriei pe care acesta din urma o datoreaza locatarului principal. .lata anticipata a chiriei catre locatarul principal nu poate fi opusa locatorului. Locatorul isi pastreaza dreptul pre azut mai sus atunci cand creanta a and ca obiect chiria datorata in temeiul sublocatiunii a fost cedata. Locatorul poate, de asemenea, sa se indrepte direct impotri a sublocatarului pentru a-l constrange la e!ecutarea celorlalte obligatii asumate prin contractul de sublocatiune. 9ezulta, deci, ca legea permite locatarului sa subinchirieze sau sa cedeze (sa cesioneze) dreptul sau de folosinta, intrucat contractul de locatiune nefiind un contract intuitu personae drepturile si obligatiile partilor se pot transmite atat prin succesiune, cat si prin acte intre ii (cesiune). 9egula este deci posibilitatea transmiterii drepturilor partilor. " e entuala interdictie a transmisiunii intre ii a drepturilor din contractul de locatiune trebuie sa fie e!pres pre azuta in contractul de locatiune, transformand contractul de locatiune intr-un contract intuitu personae. 0ste posibil ca partile (locatorul si locatarul) sa pre ada in contractul lor conditii restricti e de aliditate a unei e entuale sublocatiuni (de e!emplu, sa supuna sublocatiunea alidarii locatorului). #ontractul de sublocatiune nu poate fi incheiat in conditii care sa contra ina conditiilor din contractul principal (de e!emplu, sa se schimbe destinatia lucrului)3 in caz contrar, locatorul principal poate cere fie e!ecutarea obligatiilor din contractul principal (ceea ce poate a ea ca efect e acuarea sublocatarului), fie rezilierea contractului principal pentru nee!ecutare de obligatii, cu daune-interese. *rt. 13"3 C.civ. reglementeaza cesiunea contractului de locatiune de catre locatar. #$rin cesiunea contractului de locatiune de catre locatar, cesionarul dobandeste drepturile si este tinut de obligatiile locatarului izvorate din contractul de locatiune. +ispozitiile pri ind cesiunea contractului se aplica in mod corespunzator-. 'eosebirea intre sublocatiune si cesiune consta in faptul ca, in timp ce sublocatiunea este un nou contract de locatiune, cesiunea constituie o vanzare a dreptului de folosinta (o cesiune de creanta cu titlu oneros). "biectul cesiunii il formeaza numai drepturile locatarului care a ramane in continuare obligat fata de locator. Locatarul-cedent a garanta cesionarului numai e!istenta dreptului de folosinta in conditiile din momentul incheierii cesiunii. .entru a fi opozabila tertilor, intre care se numara si locatorul, cesiunea contractului si acceptarea acesteia de locator trebuie incheiate in forma ceruta de lege pentru aliditatea contractului cedat (art. $6$& #.ci .). 9egulile cesiunii contractului de locatiune urmeaza a fi aplicate si in cazul unei duble cesiuni a dreptului de folosinta, adica a schimbului de locuinte. ;rt. 66 din Legea nr. $$7D$<<& a locuintei pre ede ca ,Titularii de contracte de inchiriere pot !ace intre ei schimb de locuinte cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau dupa caz al proprietarului locuintei@. .ractic, in cazul schimbului de locuinte, se realizeaza o dubla cesiune a dreptului de folosinta si o dubla delegatie perfecta (sau o no atie prin schimbare de debitor).

.recizam ca, desi Legea nr. $$7D$<<& nu mai reproduce art. )7 din Legea nr. 'D$<(6, care pre edea ca ,locuintele schimbate se ocupa numai dupa incheierea contractelor noi de inchiriere@, si in prezent, dupa aprobarea schimbului, se or incheia noi contracte de inchiriere (locatiune) care or stabili drepturile si obligatiile partilor. Sectiunea a I#-a Incetarea contractului de locatiune Contractul de locatiune poate inceta prin2 acordul de vointa al partilor (reziliere conventionala), denuntare unilaterala, e-pirarea termenului, rezilierea contractului pentru nee-ecutare, pieirea lucrului, desfiintarea titlului locatorului si, uneori, prin instrainarea intre vii a lucrului dat in locatiune. *oartea locatorului, sau a locatarului, nu atrage automat incetarea contractului, intrucat drepturile si obligatiile partilor se transmit la mostenitori. #:ocatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau a locatarului. Cu toate acestea, in cazul locatiunii cu durata determinata, mostenitorii locatarului pot denunta contractul in termen de " de zile de la data la care au luat cunostinta de moartea locatarului si e-istenta locatiunii.. (art. 13/" C.civ.) E $. 1ezilierea conventionala a contractului de locatiune Contractul este rezultatul unui acord de vointa al partilor 3mutuus consensus%, deci si incetarea lui trebuie sa fie rezultatul unui acord de vointa al partilor (mutuus dissensus). 0!ista, prin urmare, o simetrie intre modul de incheiere a contractului si modul de modificare, desfacere ori desfiintare a acestuia. E ). Denuntarea unilaterala 3concediu% a contractului de locatiune 'aca locatiunea a fost facuta fara determinarea duratei, oricare dintre parti poate denunta contractul prin notificare. Notificarea facuta cu nerespectarea termenului de preaviz stabilit de lege sau, in lipsa, de uzante, nu produce efecte decat de la implinirea acelui termen. :a implinirea termenului de preaviz, obligatia de restituire a bunului devine e-igibila, iar contractul de locatiune incheiat pe durata determinata si constatat prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata si inregistrat la organul fiscal competent, este titlu e-ecutoriu in privinta e-ecutarii acestei obligatii (art. 131 C.civ.). .rea izul este o masura de protectie a partii care nu a denuntat contractul si care a putea astfel sa incheie un alt contract de locatiune la incetarea celui denuntat unilateral. +enuntarea unilaterala a contractului nu este supusa acceptarii celeilalte parti. 0a poate fi facuta in orice forma, dar de regula este folosita forma scrisa (notificarea prin intermediul e!ecutorilor ?udecatoresti) sau cererea de chemare in ?udecata (termenul de solutionare a cererii de chemare in ?udecata fiind considerat termen de prea iz). La e!pirarea termenului de prea iz locatiunea inceteaza. E 6. .(pirarea termenului locatiunii Contractul de locatiune inceteaza de drept la e-pirarea termenului convenit de parti sau, dupa caz, prevazut de lege, fara a fi necesara o instiintare prealabila (art. 13"5 alin. (1) C.civ.).

In privinta obligatiei de restituire a bunului dat in locatiune, contractul incheiat pe durata determinata si constatat prin inscris autentic reprezinta titlu e-ecutoriu la e-pirarea termenului. *ceeasi este solutia si in cazul contractului de locatiune incheiat pe durata determinata prin inscris sub semnatura privata si inregistrat la organul fiscal competent. +aca, dupa implinirea termenului, locatarul continua sa detina bunul si sa-si indeplineasca obligatiile fara reo impotri ire din partea locatorului se considera incheiata o noua locatiune, in conditiile celei echi, inclusi in pri inta garantiilor. Aoua locatiune a fi insa pe durata nedeterminata, daca prin lege sau con entia partilor nu se pre ede altfel. 1-pirarea termenului locatiunii, stabilit de parti sau de lege, conduce la incetarea de drept a contractului de locatiune. +upa e!pirarea termenului stipulat in contractul de locatiune, daca locatarul ramane in folosinta lucrului si este lasat in posesie de locator, atunci se considera locatiunea ca reinnoita prin tacita relocatiune (reconductiune). Aoul contract se a considera incheiat fara termen (cu e!ceptia cazului cand termenul este fi!at de lege), pastrand insa celelalte pre ederi ale echiului contract de locatiune. 0 itarea tacitei relocatiuni poate fi facuta prin denuntarea contractului inainte de e!pirarea termenului de catre locator. E 7. Desfiintarea titlului locatorului 'esfiintarea dreptului care permitea locatorului sa asigure folosinta bunului inchiriat determina incetarea de drept a contractului de locatiune (art. 1315 alin. (1) C.civ.). 'aca titlul locatorului privind lucrul dat in locatiune este desfiintat, inceteaza pe cale de consecinta si contractul de locatiune, pentru ca locatorul nu isi mai poate indeplini obligatia de a asigura locatarului folosinta lucrului. Cu toate acestea, locatiunea va continua sa produca efecte si dupa desfiintarea titlului locatorului pe durata stipulata de parti, fara a se depasi un an de la data desfiintarii titlului locatorului, insa numai daca locatarul a fost de buna-credinta la incheierea locatiunii (art. 1315 alin. (/) C.civ.). E '. Instrainarea bunului dat in locatiune 'aca bunul dat in locatiune este instrainat, dreptul locatarului este opozabil dobanditorului, dupa cum urmeaza2 a) in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, daca locatiunea a fost notata in cartea funciara6 b) in cazul imobilelor neinscrise in cartea funciara, daca data certa a locatiunii este anterioara datei certe a instrainarii6 c) in cazul mobilelor supuse unor formalitati de publicitate, daca locatarul a indeplinit aceste formalitati6 d) in cazul celorlalte bunuri mobile, daca la data instrainarii bunul se afla in folosinta locatarului (art. 1311 C.civ.) Locatiunea inceteaza in cazul in care prin contractul de locatiune s-a pre azut incetarea pe moti de instrainare (art. $=$) #.ci .). #u toate acestea, locatiunea ramane opozabila dobanditorului chiar si dupa ce locatarului i s-a notificat instrainarea, pentru un termen de doua ori mai mare decat cel care s-ar fi aplicat notificarii denuntarii contractului, conform art. $=$& alin. ()) pri ind termenul de prea iz.

Locatarul caruia i s-a comunicat incetarea contractului cu respectarea termenului de prea iz nu are drept la despagubire nici impotri a locatorului, nici impotri a dobanditorului (art. $=$) alin. (6) #.ci .) In cazurile pre azute la art. $=$$, dobanditorul se subroga in toate drepturile si obligatiile locatorului care iz orasc din locatiune. +aca dobanditorul nu isi e!ecuta obligatiile, locatorul raspunde solidar cu acesta pentru despagubirile datorate locatarului. #and locatarul bunului instrainat a dat garantii locatorului pentru indeplinirea obligatiilor sale, dobanditorul se subroga in drepturile iz orand din aceste garantii, in conditiile legii. .lata anticipata a chiriei sau cesiunea creantei pri ind chiria nu poate fi opusa dobanditorului decat daca, in pri inta acesteia, au fost indeplinite, inainte ca instrainarea sa de ina opozabila locatarului, formalitatile de publicitate pre azute de lege sau daca plata anticipata ori cesiunea a fost cunoscuta de dobanditor pe alta parte. E &. Imposibilitatea folosirii bunului 'aca bunul este distrus in intregime sau nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei stabilite, locatiunea inceteaza de drept. 'aca imposibilitatea folosirii bunului este numai partiala, locatarul poate, dupa imprejurari, sa ceara fie rezilierea locatiunii, fie reducerea proportionala a chiriei. *tunci cand bunul este doar deteriorat, locatiunea continua, dispozitiile art. 1+33 privind sarcina reparatiilor fiind aplicabile (art. 1313 C.civ.). In toate cazurile in care imposibilitatea totala sau partiala de folosire a bunului este fortuita, locatarul nu are drept la daune-interese. Imposibilitatea de folosire a bunului poate fi materiala (bunul a fost distrus) sau ?uridica (rechizitia, e!proprierea, confiscarea lucrului). In cazul pieirii totale a bunului contractul inceteaza de drept, locatorul fiind in imposibilitate sa asigure locatarului folosinta bunului. Au are importanta daca pieirea este fortuita sau daca se datoreaza culpei uneia dintre parti. In cazul pieirii din culpa a bunului, partea culpabila a plati daune-interese. In cazul pieirii fortuite a bunului, riscul contractului il suporta debitorul obligatiei imposibile de e!ecutat adica locatorul, care nu a mai primi chiria. In cazul pieirii partiale, rezilierea contractului este judiciara, locatarul avand optiunea intre a cere o reducere a chiriei proportionala cu lipsa de folosinta sau rezilierea contractului, daca dupa aprecierea lui si a instantei, in lipsa partii pierite a lucrului, el nu ar fi incheiat contractul. +aunele-interese sunt datorate sau nu, dupa cum pieirea partiala a fost consecinta culpei uneia dintre parti, respecti , a cazului fortuit. E (. 1ezilierea pentru nee(ecutarea obligatiilor Nee-ecutarea obligatiilor nascute din contract confera partii prejudiciate dreptul de a rezilia locatiunea, cu daune-interese daca este cazul, potrivit legii (art. 131+ C.civ.). +esfiintarea contractului de locatiune, contract sinalagmatic cu e!ecutare succesi a, poarta denumirea de reziliere si produce efecte, spre deosebire de rezolutiune, numai pentru iitor +e* nunc&, cat pri este obligatia de ,plata a chiriei@. #hiria incasata nu trebuie restituita. In schimb bunul dat in locatiune se restituie in starea in care se afla la data restituirii, deci suportand uzura datorata normalei utilizari.$
1

,.:r:sirea de c:tre locatari a locuin5ei Gnchiriate o perioad: Gndelungat:, f:r: notificarea proprietarului, cum 2i subGnchirierea acesteia, constituie Gmpre?ur:ri de natur: s: ?ustifice cererea de reziliere a contractului de loca5iune.- #urtea de ;pel .ite2ti, +ecizia ci il: nr. '6D9 din $) ian. $<<=, +ecizia ci il: nr. $<=<D$<<( a

Instanta sesizata cu cererea de reziliere poate acorda, in functie de circumstante, la cererea debitorului, un termen de gratie pentru indeplinirea obligatiilor. 9ezilierea de drept (pactele comisorii) poate fi stipulata e-pres, in conditiile dreptului comun, in contractul de locatiune.

Tribunalului VFlcea.

TITLUL V Contractul de inchiriere a locuintei

Capitolul I Consideratiuni generale Sectiunea I Notiunea si caracterele juridice ale contractului de inc-iriere a locuintei. Sediul reglementarii E $. Notiune Contractul de inchiriere a locuintei este un contract prin care o persoana, numita locator, se obliga sa asigure unei alte persoane, numita chirias (locatar), folosinta totala sau partiala, pe o durata determinata, a unei locuinte, in schimbul unei sume de bani (chiria).$ Locuinta este definita de lege ca fiind constructia alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii. Legea introduce si notiunea de ,locuinta con enabila@, care prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerintele utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat, asigura necesitatile esentiale de odihna, preparare a hranei, educatie si igiena asigurand cerintele minimale pre azute de Lege. E ). Caractere juridice Contractul de inchiriere a locuintelor este o varietate a contractului de locatiune, si nu un contract distinct. Inchirierea este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutati , cu e!ecutare succesi a, prin care se transmite dreptul de folosinta temporara a locuintei. Inchirierea (notiune specie) se deosebeste de locatiune (notiune gen) prin obiectul sau specific2 locuinta. E 6. Sediul reglementarii Inchirierea locuintelor este reglementata in principal de Legea locuintei nr. $$7D$<<&, cu modificarile si completarile ulterioare. In consecinta, contractului de inchiriere a locuintei i se aplica o legislatie speciala, locativa, care se completeaza cu dispozitiile Codului civil in materie de locatiune (art. 13/,-130! C.civ. #9eguli particulare in materia inchirierii locuintelor.). +ispozitii care intereseaza inchirierea locuintelor sunt cuprinse, de asemenea, in Legea nr. $%D)%%$ pri ind regimul ?uridic al unor imobile preluate, in mod abuzi , in perioada & martie $<7' )) decembrie $<=< (art. $6 si art. $').
1

#amelia Toader, op.cit., p. $&6-$=63 .rof.dr. /r. +ea4, op.cit., p. '&-$&)3 .rof.dr. +umitru #. /lorescu, op.cit., p. $&6-$<<, #. 8amangiu 2i al5ii, op.cit., nr. $'6=-$'7', p. '<(-'<=3 +r. 0ugeniu >afta-9omano, op.cit., p. ('$7'.

E 7. Domeniul de aplicare :egea nr. 11,?155 reglementeaza aspectele sociale, economice, tehnice si juridice ale constructiei si folosintei locuintelor. 1a este aplicabila #contractelor de inc-iriere avand ca obiect o locuinta definita ca fiind o constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit& cu dependintele& dotarile si utilitatile necesare& care satisfac cerintele de locuit ale unei persoane sau familii% (art. / lit. a), precum si #curtii% si gradinii inchiriate o data cu suprafata locativa (art. /1 lit. c). In schimb, Legea nr. $$7D$<<& nu a fi aplicabila, ci or fi incidente dispozitiile #odului ci il in materie de locatiune, in cazul in care obiectul e!clusi al contractului ar fi curtea sau gara?ul, ori o casa de acanta definita ,ca locuinta ocupata temporar ca resedinta secundara destinata odihnei si recrearii). Legea locuintei nu se a aplica, de asemenea, in cazul suprafetelor cu alta destinatie decat cea de locuinta (suprafete locati e cu destinatie comerciala, industriala, depozite, birouri etc.), pentru care e!ista reglementari speciale care pre ad ca inchirierea acestor suprafete se face pe criterii comerciale, prin licitatie. Locatiunea suprafetelor locati e cu alta destinatie decat aceea de locuinta, apartinand persoanelor fizice sau societatilor comerciale cu capital pri at, este supusa dreptului comun, in masura in care nu ar e!ista reglementari speciale.

Capitolul II Incheierea contractului de inchiriere <emeiul dreptului de folosinta al locuintei inchiriate il constituie contractul de inchiriere. Legea nr. $77D$<<& pre ede ca dreptul de folosinta al locuintei se naste pe data ,intrarii in igoare@ a contractului de inchiriere si e!ista pe durata acestuia (art. )$ lit. i). E $. Clauzele contractului de inc-iriere Inchirierea locuintelor se face in temeiul contractului scris dintre proprietar si chirias, care va cuprinde2 a) numele sau denumirea proprietarului, domiciliul, buletinul de identitate seria... nr. ... (in cazul persoanelor fizice) sau denumirea persoanei ?uridice, sediul (reprezentata prin..., in calitate de administrator al fondului imobiliar ce apartine domeniului public din patrimoniul consiliului local al ...), numele si prenumele chiriasului, domiciliul, legitimat cu buletin de identitate seria... nr. .., eliberat de...3 b) adresa locuintei care face obiectul inchirierii3 c) suprafata locati a si dotarile folosite in e!clusi itate si in comun3 d) suprafata curtilor si a gradinilor folosite in e!clusi itate sau in comun3 e) aloarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia si modul de plata3 f) suma platita in a ans in contul chiriei3 g) locul si conditiile in care se realizeaza primirea si restituirea cheilor3 h) obligatiile partilor pri ind folosirea si intretinerea spatiilor care fac obiectul contractului3 i) in entarul obiectelor si al dotarilor aferente3 ?) data intrarii in igoare si durata3

4) conditiile pri ind folosinta e!clusi a si in comun a partilor aflate in coproprietate3 l) persoanele care or locui impreuna cu titularul contractului3 m) alte clauze con enite intre parti. ;rt. $=)& #.ci . pre ede caB ,0ste considerata nescrisa orice clauza in temeiul careiaB a) chiriasul este obligat sa incheie o asigurare cu un asigurator impus de locator3 b) se pre ede raspunderea solidara sau indi izibila a chiriasilor din apartamente diferite situate in acelasi imobil in cazul degradarii elementelor de constructii si a instalatiilor, obiectelor si dotarilor aferente partilor comune ale imobilului3 c) chiriasul se obliga sa recunoasca sau sa plateasca in a ans, cu titlu de reparatii locati e, sume stabilite pe baza estimarilor facute e!clusi de locator3 d) locatorul este indreptatit sa diminueze sau sa suprime, fara contraprestatie echi alenta, prestatiile la care s-a obligat prin contract.+ispozitii asemanatoare e!ista si in Legea nr. $$7D$<<& a locuintei (art. ))). E ). Partile contractante .otri it art. )$ alin. $ din Legea locuintei, , inchirierea locuintelor se !ace pe baza acordului dintre proprietar si chirias consemnat prin contract scris...@. 9ezulta ca, in contractul de inchiriere, vor e-ista doua parti2 locatorul, cel care inchiriaza locuinta, si locatarul (chiriasul), cel care dobandeste dreptul de folosinta asupra locuintei. 1. 4ocatorul :ocatorul este titularul dreptului de proprietate privata (persoana fizica, persoana juridica, unitate administrativ-teritoriala) sau al dreptului de proprietate publica (unitate administrativ-teritoriala) asupra locuintei. $ersoana fizica sau persoana juridica, proprietare ale locuintei, vor incheia direct contractul de inchiriere. Intrucat, prin contractul de inchiriere, nu se transmite proprietatea asupra locuintei, ci se asigura doar folosinta ei, el poate fi incheiat si de un locator neproprietar, dar titular al unui alt drept real (de e!emplu, dreptul de uzufruct) sau chiar de creanta (chiriasul principal subinchiriaza locuinta sa) fireste, daca dreptul pe care il are ii permite acest lucru. In sfarsit, daca locuinta este proprietatea statului (locuintele de protocol) sau a unitatilor administrativ-teritoriale, contractul va fi incheiat de persoana juridica care are in administrare imobilul in cauza sau de catre organul prevazut de lege. /. 4ocatarul 3c-iriasul% :ocatarul (chiriasul) titular de contract este persoana care incheie contractul in scopul dobandirii dreptului de folosinta asupra locuintei. #ontractul poate fi incheiat de mai multe persoane in calitate de locatari, situatie in care de in cotitulari ai contractului de inchiriere. 'reptul de folosinta asupra locuintei si dependintelor, numit si drept locativ, se dobandeste insa in mod derivat din dreptul locativ al titularului si de catre alte persoane care vor locui impreuna cu titularul contractului si care vor fi mentionate in contract (art. /1 lit. D).$
1

,>o5ul care are un drept locati propriu trebuie s:-2i dea Gn mod e!pres consim5:mFntul pentru cedarea contractului de Gnchiriere. Lipsa consim5:mFntului unui so5 la Gnstr:inarea de c:tre cel:lalt so5 a unui bun constituie un moti pentru anularea actului, consim5:mFntul fiind una dintre condi5iile de aliditate ale oric:rei con en5ii ci ile. IntrucFt nici instan5a de fond 2i nici cea de apel nu au erificat dac: ambii so5i 2i-au dat consim5:mFntul alabil pentru cedarea apartamentului, prin decizia #ur5ii de ;pel au fost casate ambele hot:rFri.- #.;p. Cala5i, +ec. nr. $6%&D$<<', ,>inteza practicii ?udiciare pe anul $<<&-, p. (<.

In cazul parasirii definiti e a domiciliului, de catre titularul contractului de inchiriere, sau al decesului acestuia, precum si in cazul titularului de contract, nerezident, care, fara a fi detasat, nu a mai folosit locuinta mai mult de ) ani, fara intrerupere, inchirierea continua, dupa cazB a) in beneficiul sotului sau al sotiei, daca a locuit impreuna cu titularul3 b) in beneficiul descendentilor sau al ascendentilor, daca au locuit impreuna cu acesta3 c) in beneficiul altor persoane care au a ut acelasi domiciliu cu titularul cel putin un an si care au fost inscrise in contractul de inchiriere. In cazul mai multor cereri, beneficiul contractului de inchiriere se dispune prin hotarare ?udecatoreasca. In lipsa persoanelor care pot solicita locuinta, contractul de inchiriere inceteaza in termen de 6% de zile de la data parasirii domiciliului de catre titularul contractului sau de la data inregistrarii decesului ori implinirea termenului de ) ani de nefolosire neintrerupta a locuintei (art. )(). In cazul in care locuinta este detinuta in temeiul unui contract de inchiriere, fiecare sot are un drept locativ propriu, chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este incheiat inainte de casatorie (art. 0/0 alin. (1) C.civ.). :a desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia nu se inteleg, beneficiul contractului de inchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinand seama, in ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa in desfacerea casatoriei si de posibilitatile locative proprii ale fostilor soti. >otul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare intr-o alta locuinta, cu e!ceptia cazului cand di ortul a fost pronuntat din culpa e!clusi a a acestuia din urma. ;tribuirea beneficiului contractual de inchiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acesta de la data la care hotararea ?udecatoreasca a ramas definiti a (art. 6)7 #.ci .). *celeasi dispozitii se aplica si in cazul in care bunul este proprietatea comuna a celor doi soti, atribuirea beneficiului locuintei conjugale poroducand efecte pana la data ramanerii irevocabile a hotararii de partaj. E 6. 2orma contractului de inc-iriere Inchirierea locuintelor se face pe baza acordului dintre proprietar si chirias, consemnat in scris, care se va inregistra la organele fiscale teritoriale (art. /1 din :egea nr. 11,?155 ). 9ezulta, deci, ca inchirierea este un contract consensual, alabil incheiat prin acordul de ointa al celor doua partiB locatorul si chiriasul. Intocmirea in forma scrisa a contractului de inchiriere (consemnarea lui in scris) este o cerinta ad probationem si nu ad validitatem. +o edirea e!istentei contractului de inchiriere se a putea face numai in scris, prin producerea ,formularului@ pre azut la ane!a $) in Aormele metodologice pentru punerea in aplicare a pre ederilor Legii locuintei nr. $$7D$<<&, aprobata prin 8.C. nr. $)('D)%%%, cu modificarile ulterioare, completat si semnat atat de locator, cat si de chirias. $rin urmare, per a contrario& este e-clusa, in caz de litigiu, dovada prin martori sau prezumtii a unui contract de inchiriere. In literatura ?uridica), a fost e!primata si opinia ca inadmisibilitatea probei cu martori si prezumtii, ca si necesitatea do edirii contractului de inchiriere prin inscris, ar functiona numai inainte de punerea in e!ecutare a contractului, dar ca, daca s-ar incepe e!ecutarea unui

contract de inchiriere erbal incheiat, proba e!istentei lui ar putea fi facuta prin martori si prezumtii, adica ar e!ista un inceput de do ada scrisa. #redem insa ca fata de dispozitia categorica a art. )$ precitat, care cere consemnarea in scris a acordului de ointa al partilor si stabileste si clauzele obligatorii pe care trebuie sa le contina contractul, coroborat cu art. 6$ din ,ormele metodologice de aplicare ale %egii nr. --./-001 care pre edeB ,#ontractul de inchiriere incheiat in baza pre ederilor art. )$ din lege si conform modelului prezentat in ane!a nr. $) din prezentele norme metodologice...@, forma scrisa si determinata de lege a contractului de inchiriere, ca instrument probatoriu e-clusiv, este obligatorie in orice situatie. &ai mult, pe planul consecintelor practice, sanctiunea lipsei instrumentului probatoriu (contractul verbal) si sanctiunea lipsei formei ceruta ad validitatem va fi aceeasi, si anume imposibilitatea constatarii e-istentei contractului si a producerii efectelor de catre acesta. .roprietarii, persoane fizice sau ?uridice de drept pri at, or inregistra noul contract de inchiriere la organul fiscal teritorial. +ispozitia de mai sus este o e!igenta de ordin fiscal, menita sa permita stabilirea impozitului pe eniturile obtinute din chirii, a carei incalcare nu atrage nulitatea contractului de inchiriere, dar conduce la sanctiuni fiscale. E 7. "biectul contractului de inc-iriere Obiectul contractului de inchiriere il constituie folosinta locuintei inchiriate si pretul acestei folosinte (chiria). 1. :ocuinta :ocuinta inchiriata este definita de lege ca fiind constructia alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii. 'ependintele sunt incaperile care, prin functiunile lor, asigura folosirea corespunzatoare a locuintei, si anume2 antreu, tinda, vestibul, hol, veranda, culoare, bucatarie, chicineta, oficiu, debara, camara, camera de baie, EC, spalatorie, uscatorie, pivnita, bo-a, logie terasa si magazie din zid. In notiunea de locuinta sunt incluse si curtea si gradina aferente cladirii, care se inchiriaza in e-clusivitate sau, dupa caz, o data cu suprafata locativa si dotarile ei (art. / alin. 1 lit. a si art. /1 alin. 1 lit. b%. .rin urmare, in contractul de inchiriere or fi mentionate toate spatiile care se inchiriaza, cu in entarul obiectelor si al dotarilor aferente. :ocuinta trebuie sa e-iste in momentul incheierii contractului de inchiriere. /. Chiria $lata chiriei este obligatia principala a locatarului (chiriasului), prestata in schimbul folosintei locuintei pe durata contractului. Contractul de inchiriere trebuie sa cuprinda valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acestuia si modul de plata, precum si suma platita in avans in contul chiriei. Chiria practicata pentru locuinta trebuie sa acopere cheltuielile de administrare, intretinere si reparatii, impozitele pe cladiri si pe teren, precum si recuperarea investitiei, in functie de durata normala, potrivit prevederilor legale, precum si un profit supus negocierii intre parti.

Chiria se stabileste, in principiu, in functie de elementele infatisate mai sus, prin liberul acord dintre partile contractante. $entru locuintele aflate in proprietatea statului, nivelul ma-im al chiriei se stabileste prin lege speciala, diferentiat pe categorii de localitati si pe zone de catre consiliile locale, dupa criteriile avute in vedere la stabilirea impozitelor si ta-elor locale pentru terenuri, prin aplicarea unui coeficient la chiria de baza. #hiriile pentru locuintele care apartin domeniului public sau pri at al statului ori al unitatilor administrati -teritoriale ale acestuia, pentru locuintele de ser iciu, locuintele de inter entie si caminele pentru salariati ale societatilor comerciale, companiilor si societatilor nationale si ale regiilor autonome se calculeaza pornindu-se de la un tarif de baza lunar. Tariful de baza al chiriei (leiDm)) se actualizeaza in functie de rata lunara a inflatiei, prin hotarare a Cu ernului, pana la data de 6$ ianuarie a fiecarui an. Ai elul ma!im al chiriei pentru locuintele mentionate mai sus si terenul aferent acestora nu poate depasi $'R din enitul net lunar pe familie, in cazul in care enitul mediu net lunar pe membru de familie nu depaseste salariul mediu net lunar pe economie. In cazul in care enitul net lunar pe membru de familie se situeaza intre enitul mediu net lunar pe economie si dublul acestuia, ni elul ma!im al chiriei lunare nu poate depasi )'R din enitul net lunar pe familie (art. 6$ alin. $ din "UC nr. 7%D$<<<). >ub sanctiunea rezilierii contractului, chiriasul are obligatia sa aduca la cunostinta proprietarului, in termen de 6% de zile, orice modificare a enitului net lunar pe familie, de natura sa determine marirea chiriei. .entru locuintele sociale, ni elul ma!im al chiriei este de $%R din enitul lunar net pe familie, calculat pe ultimele $) luni. +iferenta pana la aloarea nominala a chiriei a fi sub entionata de la bugetul local al unitatii administrati -teritoriale unde este situata locuinta. .entru locuintele proprietate particulara a persoanelor fizice si ?uridice, redobandite in conditiile Legii nr. $$)D$<<' prin admiterea actiunilor in re endicare ori in conditiile Legii nr. $%D)%%$, chiria se stabileste prin negociere intre proprietar si chirias, cu ocazia incheierii noului contract de inchiriere, dar ni elul ei ma!im nu poate depasi )'R din enitul lunar net pe familie, daca enitul mediu net lunar pe membru de familie este mai mic decat salariul mediu net lunar pe economie. #hiriasul are obligatia, sub sanctiunea rezilierii contractului, sa aduca la cunostinta proprietarului modificarile enitului net lunar pe familie, de natura sa determine marimea chiriei. Orice litigiu intre chirias si proprietar cu privire la nivelul si plata chiriei se solutioneaza de catre judecatoria in a carei raza teritoriala este situata locuinta. 'aca chiriasul a fost obligat prin hotarare judecatoreasca definitiva sa plateasca o chirie majorata, proprietarul poate cere rezilierea contractului de inchiriere si evacuarea chiriasului, atunci cand chiriasul, cu rea-credinta, nu a achitat chiria cel putin 0 luni consecutive, incepand cu luna urmatoare ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. In cazul imobilelor preluate de stat in mod abuzi pana la )) decembrie $<=<, si restituite fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora neincheierea noului contract de inchiriere, cauzata de neintelegerea asupra cuantumului chiriei cerute de proprietar, atrage prelungirea de drept a contractului de inchiriere pana la incheierea noului contract. E '. Durata inc-irierii 1. Contractul de inchiriere se incheie de regula pe o durata determinata #lauza duratei si momentul de la care incepe sa se calculeze sunt mentiuni obligatorii ale contractului de inchiriere, care are ca obiect locuinte aflate in administrarea societatilor comerciale.

Contractul de inchiriere pentru suprafetele cu destinatia de locuinta detinute de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale ale acestuia se incheie pe o durata de ! ani, prin asemanare cu durata prorogarilor legale. In cazul contractelor de inchiriere incheiate de proprietarii privati ai locuintei, durata contractului este stabilita prin acordul de vointa al locatorului si chiriasului. Contractul de inchiriere se poate incheia in acest caz si pe durata nedeterminata (art. 13/, alin. (1) C.civ.). In cazul locuintelor restituite fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, proprietarul recunoscut in ?ustitie a incheia cu fostul cumparator care ocupa efecti locuinta, la cererea acestuia, un contract de inchiriere pentru o durata de cel mult ' ani (art. $' Legea nr. $%D)%%$ si art. & din ".U.C. nr. 7%D$<<<). /. $relungirea si incheierea anumitor contracte de inchiriere In scopul asigurarii stabilitatii dreptului de folosinta, legiuitorul a intervenit peste vointa partilor, prelungind efectele contractelor de inchiriere incheiate care au ca obiect suprafete locative aflate in patrimoniul statului sau unitatilor sale administrativteritoriale (prorogarea legala). In ederea asigurarii continuitatii contractelor de inchiriere pentru spatiile cu destinatia de locuinta si pentru cele pri ind gara?ele din imobilele care se afla in proprietatea statului sau a unitatilor administrati -teritoriale, a caror durata e!pira la data de = aprilie )%%7, elemente care izau interesul public si general si constituia situatie de urgenta si totodata e!traordinara, a fost adoptata ".U.C. nr. =D)%%7 in temeiul careia ,+urata contractelor de inchiriere pri ind suprafetele locati e cu destinatie de locuinte, din proprietatea statului sau a unitatilor administrati -teritoriale, aflate in curs de e!ecutare la data intrarii in igoare a ordonantei de urgenta, care e!pirau la data de = aprilie )%%7 au fost prelungite de drept pentru o perioada de ' ani.:a 15 mai /""5 a intrat in vigoare Ordonanta de @rgenta nr. ,,?10 mai /""5, care dispune ca #'urata contractelor de inchiriere privind suprafetele locative cu destinatie de locuinte din proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale reglementate de Ordonanta de @rgenta nr. 3?/"",, pentru care a operat tacita relocatiune in conditiile prevazute de art. 1,0+ din Codul civil, in vigoare la data adoptarii ordonantei, este de ! ani de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.. .relungirea contractelor de inchiriere, ramane alabila si in cazul redobandirii imobilelor respecti e de catre fostii proprietari sau de mostenitorii acestora dupa intrarea in igoare a "rdonantei de urgenta nr. 7%D$<<<. In cazurile restituirii imobilelor catre fostii proprietari, intre proprietari si chiriasi se a incheia un contract de inchiriere numai la cererea chiriasului sau a fostului chirias, dupa caz. .roprietarii, persoane fizice sau ?uridice de drept pri at, or inregistra noul contract de inchiriere la organul fiscal teritorial. .ersoana ?uridica, care a detinut sau a administrat locuinta, a comunica chiriasului titular al contractului de inchiriere, in scris, cu confirmare de primire, in termen de $' zile de la data procesului- erbal de restituire a locuintei, faptul ca incepand cu aceasta data poate sa incheie un nou contract de inchiriere cu proprietarul care a redobandit locuinta. In acelasi timp este obligata sa puna la dispozitie proprietarului, fara plata, copii de pe contractul de inchiriere si de pe ane!ele la acesta. In ederea incheierii noului contract de inchiriere, in termen de 6% de zile de la deschiderea rolului fiscal, dupa caz, proprietarul ii a notifica chiriasului sau fostului chirias, prin e!ecutorul ?udecatoresc, data si locul intalnirii. Aotificarea a fi comunicata prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

#hiriasul sau fostul chirias este obligat sa comunice in scris proprietarului, cu confirmare de primire, cererea de a incheia un nou contract de inchiriere, in termen de cel mult 6% de zile de la primirea notificarii. In cazul in care chiriasul sau fostul chirias comunica proprietarului ca nu cere sa incheie un nou contract de inchiriere, acesta este obligat sa ii predea proprietarului locuinta pe baza de proces- erbal, in termen de cel mult &% de zile de la data notificarii pre azute la alin. $. Aepredarea locuintei inauntrul acestui termen il indreptateste pe proprietar sa ceara in ?ustitie e acuarea neconditionata a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonantei presedintiale. Aerespectarea de catre proprietar a dispozitiilor pri ind incheierea noului contract atrage prelungirea de drept a contractului de inchiriere anterior pana la incheierea unui nou contract de inchiriere. Aeplata chiriei pana la incheierea noului contract de inchiriere nu poate fi in ocata de proprietar ca moti de e acuare a chiriasului sau a fostului chirias. Lipsa unui raspuns scris sau refuzul ne?ustificat al chiriasului sau al fostului chirias de a incheia un nou contract de inchiriere in termen de &% de zile de la primirea notificarii il indreptateste pe proprietar sa ceara in ?ustitie e acuarea neconditionata a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonantei presedintiale. 0. 9einnoirea contractului de inchiriere 4unt permise mai multe reinnoiri succesive, ale contractului de inchiriere. In cazul in care partile nu convin asupra reinnoirii contractului de inchiriere, chiriasul este obligat sa paraseasca locuinta la e-pirarea termenului contractual (art. /0 :egea nr. 11,?155 ). #hiriasul este obligat sa paraseasca locuinta la e!pirarea termenului contractual, daca locatiunea nu s-a reinnoit. #hiriasul este obligat sa plateasca intreaga chirie, precum si toate cheltuielile pentru ser icii si intretinere aferente perioadei in care a ocupat efecti locuinta. :a incheierea unui nou contract de inchiriere a locuintei, chiriasul are, la conditii egale, drept de preferinta. 1l nu are, insa, acest drept atunci cand nu si-a e-ecutat obligatiile nascute in baza inchirierii anterioare. 'ispozitiile referitoare la e-ercitarea dreptului de preemptiune in materia vanzarii sunt aplicabile in mod corespunzator in cazul in care locatorul-proprietar intentioneaza sa vanda locuinta care face obiectul contractului de inchiriere (art. 13/3 C.civ.). Aotificarea prealabila a refuzului de a reinnoi contractul de inchiriere, in temeiul si cu respectarea conditiilor pre azute de prezenta ordonanta de urgenta, tine loc de oferta de anzare si trebuie sa cuprinda pretul anzarii, sub sanctiunea nulitatii absolute. "ferta de anzare este ire ocabila pana la e!pirarea perioadei de inchiriere. +aca chiriasul notifica proprietarului intentia de a cumpara locuinta, sub conditia obtinerii unui imprumut pentru plata pretului, contractul de inchiriere se prelungeste cu l an. La e!pirarea acestui termen, daca anzarea nu s-a perfectat, chiriasul pierde dreptul de preemtiune la cumpararea locuintei. 0!ercitarea cu rea-credinta a dreptului de preemtiune atrage raspunderea ci ila a chiriasului pentru daunele cauzate proprietarului. +ispozitiile pri ind dreptul de preemtiune al chiriasului si dreptul de a se subroga cumparatorului sunt aplicabile si in cazul in care proprietarul inde locuinta inainte de e!pirarea perioadei de inchiriere. #umparatorul este dator sa respecte contractul de inchiriere incheiat in scris si inregistrat la organul fiscal teritorial, cu e!ceptia cazului in care incetarea inchirierii din cauza anzarii a fost pre azuta in contractul de inchiriere.

Chiriasul are un drept de preemtiune numai daca proprietarul intentioneaza sa instraineze dreptul de proprietate (inclusiv numai nuda proprietate) asupra locuintei prin #vanzare%. Nu e-ista un drept de preemtiune cand proprietarul instraineaza locuinta pe alta cale (contract de donatie, de intretinere, mostenire legala sau testamentara).

Capitolul III 1fectele contractului de inchiriere Sectiunea I "bligatiile proprietarului 3locatorului% :ocatorul are obligatia principala de a asigura chiriasului folosinta linistita si utila a locuintei in tot timpul locatiunii. .entru realizarea ei, Legea locuintei si contractul-cadru de inchiriere pentru suprafetele cu destinatie de locuinta pre ad ca locatorul este obligat saB a) sa predea chiriasului locuinta in stare normala de folosinta3 b) sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta in e!ploatare si de functionalitate a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei3 c) sa intretina in bune conditii elementele structurii de rezistenta a cladirii, elementele de constructie e!terioare ale cladirii (acoperis, fatada, impre?muiri, pa imente), curtile si gradinile, precum si spatiile comune din interiorul cladirii (casa scarii, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scari e!terioare)3$ d) sa intretina in bune conditii instalatiile comune proprii cladirii (ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii electrice si de gaze, telefonice etc.). Tot in sarcina proprietarului sunt si reparatiile, indiferent de natura lor, determinata de un caz de forta ma?ora (inundatii, seisme etc.). +aca insa lucrul a pierit total sau de ine inutilizabil, contractul se desface de drept si proprietarul nu poate fi obligat sa-$ reconstruiasca. #u pri ire la restrangerea folosintei locatarului pentru efectuarea reparatiilor urgente, si chiar e acuarea acestuia, sunt aplicabile dispozitiile #odului ci il. In cazul neindeplinirii de catre proprietar a obligatiilor care ii re in cu pri ire la intretinerea si repararea locuintei inchiriate, lucrarile pot fi e!ecutate de catre chiriasi in contul proprietarului, retinand contra aloarea acestora din chirie, daca degradarea produsa este de natura sa afecteze folosinta normala a cladirii sau a locuintei si numai atunci cand proprietarul, la sesizarea scrisa a chiriasului, nu a luat masuri de e!ecutare a lucrarii, in termen de 6% de zile de la data sesizarii. In sfarsit, proprietarul are obligatia sa plateasca, la cererea chiriasului, despagubiri pentru sporul de aloare adus locuintei prin imbunatatirile necesare si utile, efectuate cu aprobarile pre azute de lege, confirmate de chirias pe baza de acte ?ustificati e. .ana la achitarea integrala a despagubirilor de catre proprietar, chiriasul are drept de retentie asupra locuintei. In cazul instrainarii locuintei, chiriasul poate pretinde plata despagubirilor de la noul proprietar.
1

,Lucr:rile de repara5ii f:cute unui imobil re in Gn e!clusi itate proprietarului, cFnd degrad:rile s-au produs ca urmare a unui caz de for5: ma?or:, ca, de e!emplu, a unui seism. Intr-o atare situa5ie, lucr:rile, indiferent de natura lor, urmeaz: a se efectua de c:tre proprietar, deoarece for5a ma?or: care a cauzat degrad:rile Gnl:tur: obliga5ia chiria2ului de a efectua lucr:rile care-i re in potri it legii.- T.>., >.c., +ec. nr. $%7D$<=$, #.+., p. =7.

#hiriasii din locuintele care au fost restituite, potri it legii, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, au dreptul la despagubiri de la persoana indreptatita careia i s-a restituit locuinta daca aceasta a fost preluata cu titlu alabil, si respecti de la stat sau de la unitatea detinatoare a imobilului daca imobilul care se restituie a fost preluat fara titlu alabil. Sectiunea a II-a "bligatiile c-iriasului a) Obligatia principala a chiriasului este plata chiriei, ca echivalent al folosintei locuintei. Aotiunile prezentate cu pri ire la chirie in cadrul contractului de locatiune, sunt alabile si cu pri ire la contractul de inchiriere, .recizam insa ca plata chiriei in cazul in care obiectul contractului de inchiriere il formeaza locuinta proprietatea unitatilor administrati e-teritoriale sau a statului este portabila, de ce se face la sediul locatorului, si nu cherabila. In acest sens in contractul-cadru pri ind inchirierea locuintelor de stat (;ne!a $) a 8.C. nr. $)('D)%%% pri ind aprobarea Aormelor metodologice de aplicare a pre ederilor Legii locuintei nr. $$7D$<<&) se pre ede la art. II. #hiria aferenta locuintei ce face obiectul contractului. ,#hiria lunara este de SS.. lei, calculata in conformitate cu pre ederile legale. #hiria se datoreaza incepand cu data de SSSSSSSS si se achita in contul proprietarului nr. SSSS.. la 1anca SSSSSS.. pana la data de SSSSS.. . La data incheierii prezentului contract chiriasul a achitat proprietarului, cu anticipatie, suma de SSSSS. lei, reprezentand chiria aferenta locuintei pe o perioada de SSS luni. #hiria se a plati lunar, incepand cu data de SSSSS, la sediul SSSSS., in contul SSSSS..S . .e durata inchirierii cuantumul chiriei se a putea modifica in urmatoarele situatii in care partile cad de accordB SSSSSSSSSSS . "rice modificare a cuantumului chiriei se a comunica in scris chiriasului cu 6% de zile inainte de termenul scadent de plata. Aeplata la termen a chiriei atrage o penalizare de %,'R asupra sumei datorate, pentru fiecare zi de intarziere, inceoand cu prima zi care urmeaza celei in care suma a de enit e!igibila, fara ca ma?orarea sa poata depasi totalul chiriei restante..e langa plata chiriei, chiriasul are si urmatoarele obligatiiB b) sa foloseasca locuinta conform destinatiei ei si ca un bun proprietar6 chiriasul poate subinchiria, modifica sau imbunatati locuinta detinuta, numai cu acordul prealabil scris si in conditiile stabilite de proprietar, daca acestea nu sunt interzise prin contractul de inchiriere principal61
1

,Locatarul are obliga5ia de a Gntrebuin5a lucrul Gnchiriat ca un bun proprietar pentru c: r:spunde de stric:ciunile 2i pierderile petrecute Gn cursul folosin5ei, dac: nu face do ada c: nu se datoreaz: culpei sale. "bliga5ia locatarului de a Gntrebuin5a locuin5a Gnchiriat: ca un bun proprietar implic: 2i obliga5ia de a o Gntre5ine tot timpul loca5iunii Gn starea Gn care i-a fost predat:, afar: de cazul cFnd do ede2te c: stric:ciunile 2i pierderile nu-i sunt imputabile lui sau sublocatarilor. La Gncetarea loca5iunii, chiria2ul este obligat s: restituie locuin5a Gn starea Gn care i-a fost predat: conform in entarului. In lipsa unui in entar opereaz: prezum5ia c: a fost primit: Gn bun: stare, dar aceast: prezum5ie poate fi comb:tut: de chiria2 prin proba contrar:. Tot locatarul trebuie s: fac: do ada c: pierderea sau deteriorarea bunului nu-i este imputabil:, GntrucFt se datoreaz: echimii, for5ei ma?ore sau unui caz fortuit-. T.>., >.c., +ec. nr. &6(D$<(=, #.+., p. =6. ,"bliga5ia locatarului de a Gntrebuin5a locuin5a Gnchiriat: ca un bun proprietar implic: 2i obliga5ia de a o Gntre5ine tot timpul loca5iunii Gn starea Gn care i-a fost predat:, afar: numai dac: do ede2te c: stric:ciunile 2i pierderile nui sunt imputabile lui sau sublocatarilor. la Gncetarea loca5iunii chiria2ul este obligat s: restituie locuin5a Gn starea Gn care i-a fost predat:, conform in entarului. In lipsa unui in entar opereaz: prezum5ia c: a fost primit: Gn bun: stare, dar aceast: prezum5ie poate fi comb:tut: de chiria2 prin proba contrar:. Tot locatorul trebuie s: fac: do ada c: pierderea sau deteriorarea bunului nu-i este imputabil:, GntrucFt se datoreaz: echimii for5ei ma?ore sau unui caz fortuit.- Trib.>upr., >.ci ., +ecizia nr. &6(D$6 aprilie $<(=, ,9epertoriu $<('-$<=%-, p. $%=.

c) sa efectueze lucrarile de intretinere, reparatii sau inlocuire a elementelor de constructii si instalatii din folosinta e-clusiva6 d) sa repare sau sa inlocuiasca elementele de constructii si de instalatii deteriorate din folosinta comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzatoare, indiferent daca acestea sunt in interiorul sau in e-teriorul cladirii6 ,In cladirile cu mai multe apartamente, chiriasii au dreptul de a intrebuinta partile si instalatiile de folosinta comuna ale cladirii potri it cu destinatia fiecareia. #hiriasii sunt obligati sa contribuie la cheltuielile pentru iluminarea, incalzirea, curatirea partilor si instalatiilor de folosinta comuna, precum si la orice alte cheltuieli pe care legea le stabileste in sarcina lor (art. $=)< #.ci .). e) sa asigure curatenia si igienizarea in interiorul locuintei si la partile de folosinta comuna pe toata durata contractului de inchiriere6 f) sa predea, la mutarea din locuinta, proprietarului locuinta in stare normala de folosinta si curatenie, si cu obiectele de inventar trecute in procesul-verbal de predareprimire intocmit la preluarea locuintei6 g) sa comunice, in termen de 0" de zile, proprietarului orice modificare produsa in venitul net al familiei, sub sanctiunea rezilierii contractului de inchiriere6 h) sa plateasca cu regularitate cotele ce ii revin din cheltuielile de intretinere a partilor si instalatiilor de folosinta comuna ale cladirii (de e-emplu ascensorul) si cheltuielile pentru apa, canalizare, iluminat, incalzire, inclusiv pentru formarea fondului de rulment si cheltuielile de reparatii. +egradarile produse la partile comune ale imobilului din ina chiriasilor se or suporta de chiriasul care a produs degradarea, in cazul in care acesta a putut fi identificat, sau de toti cei care au acces si folosesc in comun bunul degradat, in situatia in care nu s-a putut identifica persoana care a produs stricaciunea. "bligatiile chiriasului cu pri ire la intretinerea si repararea spatiului inchiriat se pastreaza si in cazul subinchirierii locuintei. >unt nule de drept orice clauze cuprinse in contractul de inchiriere care ar obliga chiriasul sa recunoasca sau sa plateasca in a ans proprietarului orice suma, cu titlu de reparatie in sarcina proprietarului, care ar pre edea responsabilitatea colecti a a chiriasilor in caz de degradare a elementelor de constructii si a instalatiilor, a obiectelor si dotarilor aferente spatiilor comune, sau care ar impune chiriasilor sa faca asigurari de daune.

Capitolul IV Contractul de subinchiriere 4pre deosebire de sublocatiune, admisa in principiu fara restrictii de Codul civil, chiriasul poate subinchiria locuinta detinuta numai cu acordul prealabil scris si in conditiile stabilite de proprietar. #Chiriasul poate ceda contractul de inchiriere a locuintei sau subinchiria locuinta numai cu acordul scris al locatorului, caz in care, in lipsa unei stipulatii contrare, cesionarul, respectiv sublocatarul, raspunde solidar cu chiriasul pentru obligatiile asumate fata de locator prin contractul de inchiriere. prevede art. 1300 C.civ. >ublocatarul (subchiriasul) nu se poate pre ala de nici un drept impotri a proprietarului si nici asupra oricarui titlu de ocupare al locuintei. #ontractul de subinchiriere se inregistreaza prin gri?a locatarului principal la organele fiscale teritoriale.

'aca subinchirierea a fost facuta fara acordul sau sau chiar impotriva clauzei care interzice subinchirierea, locatorul poate cere in justitie fie e-ecutarea obligatiilor din contractul principal (cu consecinta evacuarii sublocatarului), fie rezolutiunea contractului principal cu daune-interese. Au se asimileaza cu subinchirierea permisiunea acordata de locatar unor persoane sa se foloseasca temporar de locuinta pe care o ocupa (persoane tolerate). $ersoanele tolerate nu au nici un titlu locativ si pot fi evacuate ad nutuum, adica la simpla cerere a locatorului. >ubinchirierea consimtita de locator produce intre locatarul principal si sublocatar toate efectele locatiunii. +esi consimtit de locator (proprietar), contractul de subinchiriere nu produce efecte fata de el, nefiind parte contractanta, si, prin urmare, locatorul, respecti , subchiriasul nu au actiuni directe unul impotri a celuilalt, putand actiona numai pe calea actiunii oblice (subrogatorii). .entru toate stricaciunile aduse locuintei sau pentru daunele produse proprietarului de persoana care a subinchiriat locuinta, titularul contractului de inchiriere a ramane raspunzator in continuare fata de proprietar.$ >ubinchirierea poate inceta datorita unor moti e care pri esc contractul de subinchiriere (nee!ecutarea obligatiilor, implinirea termenului, denuntare unilaterala etc.), dar si, intrucat este un drept deri at din drepturile locatarului principal, o data cu incetarea dreptului de a folosi locuinta al acestuia din urma. In toate cazurile, evacuarea sublocatarului (subchiriasului) se poate face numai prin hotarare judecatoreasca.

Capitolul V 4chimbul de locuinte 4chimbul de locuinte poate fi voluntar sau obligatoriu. Sectiunea I Sc-imbul voluntar de locuinte <itularii de contracte de inchiriere pot face intre ei schimb de locuinte, cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau, dupa caz, cu acordul proprietarului locuintei (art. 00 :egea nr. 11,?155 ). #u conditia aprobarilor corespunzatoare, schimbul poate a ea ca obiect si locuinte care fac parte una din fondul de stat si cealalta este proprietate particulara. 4chimbul de locuinte produce efectele unei duble cesiuni de creanta, avand ca obiect drepturile de folosinta locativa, dar al unei duble delegatii perfecte (sau novatii prin schimbare de debitori), intrucat prin schimb se transmit si obligatiile, coschimbasii fiind eliberati fata de creditorii initiali. Sectiunea a II-a Sc-imbul obligatoriu de locuinte 4chimbul obligatoriu de locuinte este reglementat de art. /0-/! din O.@.>. nr. ,"?1555.
1

,Incendierea imobilului de c:tre subchiria2 nu are, Gn raport cu locatarul principal, aloarea unui caz fortuit 2i ca atare nu-l ap:r: de r:spunderea ce decurge pentru el din obliga5iile contractuale.- T.>., >.p., +ec. nr. ='6D$<(6, 9.9.+., nr. $%D$<(7, p. '=-&).

$roprietarii au dreptul sa ceara si sa obtina mutarea chiriasilor din spatiile cu destinatia de locuinta pe calea unui schimb obligatoriu. $entru aceasta, proprietarul este obligat sa puna la dispozitia chiriasului cu contract de inchiriere, un alt spatiu cu destinatia de locuinta in aceeasi localitate sau intr-o alta localitate cu acordul chiriasului, cu asigurarea e-igentelor minimale prevazute in ane-a nr. 1 la :egea nr. 11,?155 . +aca locuinta oferita in schimb este proprietatea altei persoane, contractul de inchiriere se incheie de catre aceasta pentru un termen care nu poate fi mai mic decat cel pre azut in contractul initial. #hiriasul nu este obligat sa se mute daca, in locuinta care i se ofera in schimb, nu i se asigura suprafata locuibila si numarul de camere la care este indreptatit conform ordonantei de urgenta, dar nici nu poate pretinde o suprafata locuibila sau un numar de camere mai mare decat cele la care este indreptatit sau decat cele pe care le detine cu chirie si nici conditii mai bune de locuit decat cele pe care el le are in locuinta din care urmeaza sa se mute. Au i se a putea cere chiriasului sa se mute intr-o locuinta insalubra si nici sa accepte o locuinta lipsita de dependintele strict necesare (bucatarie, baie, T#) pre azute in contractul de inchiriere a locuintei din care urmeaza sa se mute. #hiriasul nu a putea insa sa in oce, ca moti al refuzului de a se muta, faptul ca locuinta oferita este situata intr-un cartier periferic, ca este mai putin confortabila din cauza felului diferit de incalzire, ca nu are curte, ori din cauza eta?ului la care se afla locuinta oferita in schimb. #hiriasul poate fi e acuat si din gara?ul detinut, daca acesta a apartinut, la data preluarii de catre stat, locuintei din care urmeaza sa se mute, chiar daca proprietarul nu poate sa ii ofere chiriasului un alt gara? la schimb.$ :itigiile dintre proprietari si chiriasi, legate de schimbul obligatoriu de locuinta, sunt de competenta judecatoriei in raza careia se afla imobilul. Fotararea pronuntata de judecatorie poate fi atacata cu recurs. Fotararea instantei de recurs este definitiva si irevocabila. 4chimbul obligatoriu de locuinte este prevazut si in art. 1! alin. 1 din :egea nr. 1"?/""1 in cazul restituirii in natura, prin procedurile administrative prevazute de lege, de locuinte fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora2 # In cazul in care c-iriasului i se pune la dispozitie o alta locuinta corespunzatoare& acesta este obligat sa elibereze de indata locuinta ocupata%. In opinia noastra, criteriile de definire a locuintei corespunzatoare sunt cele prevazute de O.>. nr. ,"?1555.

Capitolul VI Incetarea contractului de inchiriere Contractul de inchiriere inceteaza prin2 acordul partilor, e-pirarea duratei inchirierii, denuntarea unilaterala a contractului de inchiriere de catre chirias, rezilierea contractului in cazul nee-ecutarii obligatiilor sau savarsirii de catre chirias a unor fapte culpabile, decesul sau parasirea locuintei de catre chirias, pieirea locuintei, desfiintarea titlului locatorului si instrainarea locuintei.)
1

,#hiria2ul beneficiaz: de protec5ie, conform "UC nr. 7%D$<<< aprobat: prin Legea nr. )7D)%%$, numai pentru locuin5a ce s-a restituit proprietarul deposedat Gn mod abuzi de stat, iar nu 2i pentru gara?, din care poate fi e acuat.- I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%', nr. $'6, p. 6='. 2 ,#ontractul de Gnchiriere care a luat fiin5: Gnainte de a fi Fndut imobilul este opozabil noului proprietar, dac: a fost Gncheiat Gn form: autentic: ori prin Gnscris sub semn:tur: pri at: cu dat: cert:, iar Gn contract nu s-a pre :zut

a) *cordul partilor +mutuus dissensus& este o procedura simetrica cu cea a incheierii contractului +mutuus consensus&. b) 1-pirarea duratei inchirierii In cazul in care partile nu convin asupra reinnoirii contractului de inchiriere, chiriasul este obligat sa paraseasca locuinta la e-pirarea termenului contractual (art. /0 :egea nr. 11,?155 . 'ispozitia de mai sus nu se aplica in cazul in care ar e-ista un caz de prorogare legala a contractului de inchiriere. c) 'enuntarea unilaterala a contractului de catre chirias.$ *tunci cand contractul de inchiriere s-a incheiat fara determinarea duratei si nu s-a convenit altfel, chiriasul poate denunta contractul prin notificare, cu respectarea unui termen de preaviz pare nu poate fi mai mic decat sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei. In cazul de mai sus, locatorul poate denunta contractul prin notificare cu respectarea unui termen de prea iz care nu poate fi mai mic deB a) &% de zile, daca inter alul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este de o luna sau mai mare3 b) $' zile, daca inter alul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este mai mic de o luna (art. $=)7 alin. ()) #.ci .). 'aca inchirierea este pe durata determinata, locatarul poate denunta unilateral contractul prin notificare, cu respectarea unui termen de preaviz de cel putin " de zile. Orice clauza contrara este considerata nescrisa. In cazul in care inchirierea este pe durata determinata iar in contract s-a pre azut ca locatorul poate denunta unilateral contractul in ederea satisfacerii ne oilor locati e proprii sau ale familiei sale, acestei denuntari i se aplica termenul de prea iz pre azut la art. $=)7 alin. ()) #.ci . d) 9ezilierea contractului de inchiriere 9ezilierea contractului de inchiriere poate fi obtinuta de partea care este prejudiciata prin nee-ecutarea obligatiilor ce revin celeilalte parti. 'e asemenea, locatorul poate cere instantei rezilierea contractului de inchiriere si in cazul in care chiriasul, membrii familiei sale sau alte persoane carora el le-a ingaduit, in orice mod, folosirea, detinerea sau accesul in locuinta, fie au un comportament care face imposibila convietuirea cu celelalte persoane care locuiesc in acelasi imobil sau in imobile aflate in vecinatate, fie impiedica folosirea normala a locuintei sau a partilor comune (art. 130" C.civ.).
desfiin5area sa din cauza Fnz:rii. #Ft pri e2te un contract de Gnchiriere prelungit Gn puterea legii, el poate fi in ocat fa5: de dobFnditorul imobilului chiar dac: nu sunt Gndeplinite aceste condi5ii de form:.- T.>., >.c., +ec. nr. $7''D$<((, 9.9.+., nr. <D$<(=, p. '). 1 ,IntrucFt la baza Gncheierii contractelor st:, Gn general, libertatea de oin5:, urmeaz: c: 2i chiria2ul poate denun5a, unilateral, contractul de loca5iune, dar sub condi5ia de a-l anun5a pe proprietar Gn scris. +up: manifestarea de oin5: a chiria2ului Gn acest sens 2i Gndeplinirea obliga5iei de a-l anun5a pe proprietar, denun5area contractului G2i produce efectele, chiar dac: pentru o locuin5: ocupat: de o familie se Gncheie un singur contract de Gnchiriere. +enun5area contractului G2i produce efectele, chiar dac: pentru o locuin5: ocupat: de o familie se Gncheie un singur contract de Gnchiriere. +enun5area contractului de c:tre un membru de familie nu este condi5ionat:, Gn ceea ce-l pri e2te pe el personal, de consim5:mFntul celorlal5i membri de familie, de reme ce nici dreptul de a fi locatar, cu drepturi proprii, nu este condi5ionat de un atare consim5:mFnt, fiecare membru al familiei putFnd in oca autonom beneficiul contractului Gn irtutea dreptului s:u locati propriu. 9enun5:rii alabile la contractul de Gnchiriere nu i se poate opune nici faptul c: asemenea contracte, pri ind suprafe5e locati e cu destina5ia de locuin5:, indiferent de proprietar, au fost prelungite de drept, GntrucFt termenul fi!at este stabilit Gn fa oarea chiria2ului, care poate renun5a oricFnd la beneficiul s:u prin act unilateral de oin5:.Trib.>upr., >.ci ., +ecizia nr. $<=&D6% no . $<(&, ,9epertoriu $<('-$<=%-, p. $%&-$%(.

.otri it art. )7 din Legea nr. $$7D$<<& ,9ezilierea contractului de inchiriere inainte de termenul stabilit se face in urmatoarele conditiiB a) la cererea chiriasului, cu conditia notificarii prealabile intr-un termen de minimum &% de zile3 b) la cererea proprietarului atunci candB chiriasul nu a achitat chiria cel putin 6 luni consecuti 3 chiriasul a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei, cladirii in care este situata aceasta, instalatiilor, precum si oricaror alte bunuri aferente lor, sau daca instraineaza fara drept parti ale acestora3 chiriasul are un comportament care face imposibila con ietuirea sau impiedica folosirea normala a locuintei3 chiriasul nu a respectat clauzele contractuale3 la cererea asociatiei de proprietari, atunci cand chiriasul nu si-a achitat obligatiile ce-i re in din cheltuielile comune pe o perioada de 6 luni, daca au fost stabilite, prin contractul de inchiriere, in sarcina chiriasului. 'aca prin lege nu se prevede altfel, evacuarea chiriasului se face in baza unei hotarari judecatoresti. #hiriasul este obligat la plata chiriei pre azute in contract pana la data eliberarii efecti e a locuintei, precum si la repararea pre?udiciilor de orice natura cauzate locatorului pana la acea data (art. $=6$ #.ci .). In lipsa unei interdictii stipulate in acest sens, si alte persoane pot locui impreuna cu chiriasul, caz in care or fi tinute solidar cu acesta, pe durata folosintei e!ercitate, pentru oricare dintre obligatiile iz orate din contract. Incetarea, din orice cauza, a contractului de inchiriere, precum si hotararea judecatoreasca de evacuare a chiriasului sunt de drept opozabile si se e-ecuta impotriva tuturor persoanelor care locuiesc, cu titlu sau fara titlu, impreuna cu chiriasul (art. 130/ C.civ.).$ O situatie speciala este reglementata de art. 13/+ C.civ. #'aca imobilul inchiriat, prin structura sau prin starea sa, constituie o primejdie grava pentru sanatatea celor care lucreaza sau locuiesc in el, chiriasul, chiar daca a renuntat la acest drept, va putea rezilia contractul de inchiriere, in conditiile legii. Chiriasul are dreptul si la daune-interese daca, la data incheierii contractului, nu a cunoscut viciile bunului.. e) 'ecesul chiriasului titular de contract Contractul de inchiriere a locuintei inceteaza in termen de 0" de zile de la decesul chiriasului. 4ubinchirierea consimtita de chirias inceteaza deasemenea la e-pirarea termenului prevazut mai sus (art. 130, C.civ.). #ontractul de inchiriere inceteaza in termen de 6% de zile de la data inregistrarii decesului, daca persoanele indreptatite nu au solicitat locuinta, adica continuarea contractului de inchiriere.

,In cazul Gn care unul dintre so5i are o comportare necorespunz:toare fa5: de ceilal5i locatari din imobil, nu se poate dispune numai e acuarea lui, ci 2i a celuilalt so5. ;ltminteri, s-ar a?unge s: se dispun: separarea ?udec:toreasc: a domiciliului, de2i domiciliului comun al so5ilor este de natura c:s:toriei, iar potri it legii, au dreptul la o singur: locuin5:. ;ceast: solu5ie se impune 2i pentru considerentul c:, Gn concep5ia legiuitorului, titularul contractului de Gnchiriere, Gmpreun: cu membrii s:i de familie, formeaz: un colecti cu acelea2i interese 2i, fiind cu to5ii obliga5i s: respecte pre ederile legii, r:mFn r:spunz:tori pentru faptele ce atrag e acuarea, chiar dac: sunt s: Fr2ite numai de c:tre unii dintre ei.- Trib.>upr., >.ci ., +ecizia nr. $6)&D$) august $<(&, ,9epertoriu $<('-$<=%-, p. $%<.

Capitolul VII 4olutionarea litigiilor locative Orice litigiu in legatura cu aplicarea prevederilor :egii locuintei se solutioneaza de catre instantele judecatoresti. Competenta materiala apartine instantei de drept comun (judecatoriei), iar cea teritoriala, este alternativa, adica pe langa instanta de drept comun, care este instanta in circumscriptia careia se afla domiciliul paratului (art. 1"/ C.pr.civ.) este competenta si instanta locului unde se afla imobilul pentru cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a imobilului (art. 1"3 pct. ,) C.proc.civ.). .rin derogare de la aceasta competenta, orice litigiu dintre chirias si proprietar cu pri ire la ni elul si plata chiriei se solutioneaza de catre ?udecatoria in a carei raza teritoriala este situata locuinta (art. 7) ".C. nr. 7%D$<<<). La fel, in mod derogatoriu de la dreptul comun, litigiile dintre proprietari si chiriasi, legate de schimbul obligatoriu de locuinte, sunt de competenta ?udecatoriei in raza careia se afla imobilul. In materia schimbului obligatoriu de locuinte, ".C. nr. 7%D$<<< deroga de la dreptul comun si in pri inta cailor de atac, suprimand calea de atac a apelului. 8otararea pronuntata de ?udecatorie in materia schimbului obligatoriu de locuinte poate fi atacata cu recurs. 8otararea instantei de recurs este definiti a si ire ocabila (art. )'). Credem ca aceste e-ceptii sunt de stricta interpretare si nu pot fi e-tinse prin analogie la orice litigiu locativ. 0 acuarea chiriasului se face numai pe baza unei hotarari ?udecatoresti ire ocabile, pronuntata fie pe calea actiunii de drept comun, fie pe calea ordonantei presedintiale, daca conditiile de admisibilitate ale acesteia sunt indeplinite. 0 acuarea pe calea ordonantei presedintiale este indicata e!pres si conditiile ei de admisibilitate sunt prezumate a fi indeplinite in cazul in care chiriasul, caruia proprietarul i-a facut propunerea incheierii unui nou contract de inchiriere, nu raspunde in scris in termen de &% de zile de la primirea notificarii sau refuza ne?ustificat sa incheie noul contract. In acest caz, proprietarul poate cere in ?ustitie e acuarea neconditionata a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonantei presedintiale (art. $$ alin. ) ".C. nr. 7%D$<<<).

Capitolul VIII :ocuinte cu destinatie speciala :egea nr. 11,?155 prevede norme speciale privind inchirierea locuintelor sociale, locuintelor de serviciu si interventie, locuintelor de necesitate si locuintelor de protocol. 9egimul inchirierii prevazut de legea speciala pentru locuintele sociale , locuintele de necesitate, locuintele de serviciu, locuintele de interventie si locuintele de protocol se intregeste cu prevederile codului civil (art. 130! C.civ.). Sectiunea I 4ocuinta sociala

:ocuinta sociala este locuinta care se atribuie cu chirie subventionata unor persoane sau familii a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei. :ocuinta sociala nu poate fi vanduta chiriasului.$ #onstituirea fondului de locuinte sociale se face prin realizarea de constructii noi si prin reabilitarea unor constructii e!istente. #onsiliile locale controleaza si raspund de fondul de locuinte sociale situate pe teritoriul unitatilor administrati -teritoriale respecti e. Locuintele sociale apartin domeniului public al unitatilor administrati -teritoriale si se or amplasa numai pe terenurile acestora. Locuinta sociala se realizeaza cu respectarea suprafetei utile si a dotarilor stabilite in limita suprafetei construite, potri it e!igentelor minimale pentru locuinte pre azute in Legea locuintei. .entru locuintele sociale realizate prin reabilitarea constructiilor e!istente, se considera obligatorii numai pre ederile legate de dotarea minima. ;u acces la locuinta sociala, in ederea inchirierii, familiile cu un enit mediu net lunar realizat pe ultimele $) luni sub mediul enitului net lunar pe familie comunicat de Institutul Aational de >tatistica pe luna anterioara celei in care se adreseaza cererea. Ai elul minim astfel calculat a fi corectat periodic de Cu ern, in functie de e olutia situatiei economice si sociale. Locuintele sociale se repartizeaza de catre consiliile locale pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, in conditiile pre ederilor Legii nr. $$7D$<<&, si de ele pot beneficia, in ordinea de prioritate stabilita de consiliile locale, urmatoarele categorii de persoaneB tinerii casatoriti care au fiecare arsta de pana la 6' de ani, tinerii pro eniti din institutii de ocrotire sociala si care au implinit arsta de $= ani, in alizii de gradul I si II, persoanele handicapate, pensionarii, eteranii si adu ele de razboi, beneficiarii pre ederilor Legii nr. 7)D$<<%, republicata, si ai +ecretului-Lege nr. $$=D$<<%, republicat, alte persoane sau familii indreptatite. #ontractul de inchiriere se incheie de catre primar sau de catre o persoana imputernicita de acesta cu beneficiarii stabiliti de consiliul local, pe o perioada de ' ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declaratiei de enituri si a actelor do editoare necesare conform pre ederilor legale. Ai elul chiriei nu a depasi $%R din enitul net lunar, calculat pe ultimele $) luni, pe familie. +iferenta pana la aloarea nominala a chiriei a fi sub entionata de la bugetul local al unitatii administrati -teritoriale unde este situata locuinta sociala. In cazurile in care enitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administratiei publice locale a opera modificarea chiriei si a sub entiei acordate, cu enite proprietarului. Contractul de inchiriere a locuintelor sociale se poate rezilia2 a) in conditiile pre azute pentru rezilierea contractului de inchiriere3 b) in cazul in care enitul mediu net lunar pe familie, realizat in ) ani fiscali consecuti i, depaseste cu peste )%R ni elul minim pre azut la art. 7) din Legea locuintei, iar titularul contractului de inchiriere nu a achitat aloarea nominala a chiriei in termen de <% de zile de la comunicare. :ocuintele sociale realizate potrivit :egii nr. 11,?155 nu pot fi vandute. Au pot beneficia de locuinte sociale, potri it legii, persoanele sau familiile careB a) detin in proprietate o locuinta3
1

,Locuin5a social:, Gnchiriat: cu aceast: destina5ie, e!pres pre :zut: Gn contract, nu poate fi Fndut: chiria2ului care in oc: dispozi5iile Legii nr. &$D$<<% 2i ale Legii nr. ='D$<<) chiar dac: a fost construit: anterior Legii nr. $$7D$<<& care, prin art. 7(, interzicea Fnzarea acestor locuin5e deoarece acest act normati a definiti at regimul locuin5elor care de?a a eau acest statut, e!ceptate de la Fnzare.- I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%', nr. $'&, p. 6=<.

b) au instrainat o locuinta dupa data de l ianuarie $<<%3 c) au beneficiat de spri?inul statului in credite si e!ecutie pentru realizarea unei locuinte3 d) detin, in calitate de chirias, o alta locuinta. 8eneficiarii locuintelor sociale nu au dreptul sa subinchirieze, sa transmita dreptul de locuire sau sa schimbe destinatia spatiului inchiriat, sub sanctiunea rezilierii contractului de inchiriere si a suportarii eventualelor daune aduse locuintei si cladirii, dupa caz. /inantarea locuintelor sociale se asigura din bugetele locale, in limitele pre ederilor bugetare aprobate anual. >tatul spri?ina constructia de locuinte sociale prin transferuri de la bugetul de stat, stabilite anual cu aceasta destinatie. .ersoanele fizice si agentii economici pot spri?ini prin donatii sau contributii constructia de locuinte sociale. Sectiunea a II-a 4ocuinta de serviciu si locuinta de interventie :ocuinta de serviciu este locuinta destinata functionarilor publici, angajatilor unor institutii sau agenti economici, acordata in conditiile contractului de munca, potrivit prevederilor legale.$ :ocuinta de interventie este locuinta destinata cazarii personalului unitatilor economice sau bugetare care prin contractul de munca indeplineste activitati sau functii ce necesita prezenta permanenta sau in caz de urgenta in cadrul unitatilor economice .) /ondul de locuinte de ser iciu se compune dinB a) locuinte e!istente, care, potri it pre ederilor legale, raman cu destinatia de locuinte de ser iciu la data intrarii in igoare a Legii nr. $$7D$<<&3 b) locuinte noi. Conditiile si durata de inchiriere vor fi stipulate in contractul de inchiriere incheiat intre partile contractante, accesoriu la contractul de munca. Locuintele noi se finanteaza, in conditiile legii, dinB a) bugetul de stat si bugetele locale, in limitele pre ederilor bugetare aprobate anual cu aceasta destinatie3 b) bugetele agentilor economici, pentru salariatii acestora. Locuintele de ser iciu finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se realizeaza cu respectarea suprafetei utile si a dotarilor, in limita suprafetei construite pe apartament, potri it Legii nr. $$7D$<<&. Locuintele de ser iciu se or amplasaB
1

,/ostul salariat, pensionar al inspectoratului de poli5ie, nu poate fi e acuat din locuin5a de ser iciu, atFt pentru moti ul c:, la cerere, este Gndrept:5it a i se inde locuin5a, Gn temeiul art. 6) din Legea nr. 6&%D)%%), drept reconfirmat prin Legea nr. '&)D)%%7, cFt 2i pentru moti ul c: beneficiul contractului s:u de Gnchiriere s-a prelungit de drept ultima oar: conform art. $ alin. ($) din ".U.C. nr. =D)%%7, pe o perioad: de ' ani.- I.#.#.H., Huripruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%', nr. $'), p. 6=$. ,In cazul Gn care, dup: desfacerea contractului de munc:, unitatea economic: permite fostului s:u salariat s: de5in:, cu chirie, locuin5a de ser iciu 2i, ulterior, Gntre p:r5i inter ine un contract de Gnchiriere Gn care nu se pre ede c: obiectul con en5iei are caracter de locuin5: de ser iciu, contractul urmeaz: a fi respectat, nemaifiind posibil: e acuarea fostului salariat pentru moti ul c: nu mai este salariatul s:u 2i nu ar mai a ea dreptul s: de5in: cu chirie locuin5a de ser iciu Gn temeiul art. '$ al Legii nr. $$7D$<<&.- I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%', nr. $'$, p. 6=%. 2 ,Locuin5ele de inter en5ie sunt cele destinate caz:rii personalului societ:5ilor comerciale, care prin contractul de munc: Gndeplinesc acti it:5i sau func5ii ce necesit: prezen5a permanent:, sau Gn caz de urgen5:, Gn cadrul acestora. +up: cum rezult: din aceast: defini5ie, caracterul de locuin5: de inter en5ie decurge atFt din natura acti it:5ii desf:2urate de chiria2, cFt 2i din locul unde se afl: suprafa5a locati : respecti , Gn incinta unit:5ii, fie Gn imediata apropiere a locului de munc:.@ #.;p. 1ac:u, +ec. nr. $%6(D$<<(, ,Hurispruden5a... pe anul $<<&-, p. ''.

a) pe terenurile aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrati -teritoriale, pentru locuintele finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale3 b) pe terenurile apartinand agentilor economici, pentru locuintele finantate din bugetele acestora. :ocuintele de serviciu realizate in conditiile legii locuintei, finantate din bugetul de stat si din bugetele locale, pot fi vandute in conditiile legii, cu aprobarea >uvernului, in situatia in care activitatea care a generat realizarea locuintelor respective s-a restrans sau a incetat. :ocuinta de interventie urmeaza regimul locuintei de serviciu. Locuintele de inter entie se realizeaza o data cu obiecti ul de in estitie si se amplaseaza in incinta acestuia sau in imediata apropiere. :ocuintele de interventie nu pot fi vandute chiriasilor. Sectiunea a III- a 4ocuinta de necesitate :ocuinta de necesitate este locuinta destinata cazarii temporare a persoanelor si familiilor ale caror locuinte au devenit inutilizabile, in urma unor catastrofe naturale sau accidente sau ale caror locuinte sunt supuse demolarii, in vederea realizarii de lucrari de utilitate publica, precum si lucrarilor de reabilitare ce nu se pot efectua in cladiri ocupate de locatari. Locuinta de necesitate se finanteaza si se realizeaza in conditiile stabilite pentru locuinta sociala. #ontractul de inchiriere se incheie de catre primarul localitatii sau de catre o persoana imputernicita de acesta, pe baza hotararii consiliului local, pana la inlaturarea efectelor care au facut inutilizabile locuintele. #onsiliile locale pot declara, in cazuri de e!trema urgenta, drept locuinte de necesitate locuintele libere aflate in fondul de locuinte sociale. Intrucat legea nu pre ede dispozitii speciale referitoare la stabilirea si plata chiriei sau la e!ecutarea altor obligatii contractuale, se or aplica regulile generale care gu erneaza contractul de inchiriere a locuintei din fondul de stat. Sectiunea a I#-a 4ocuinta de protocol :ocuinta de protocol este locuinta destinata utilizarii de catre persoanele care sunt alese sau numite in unele functii sau demnitati publice, e-clusiv pe durata e-ercitarii acestora. :ocuintele de protocol sunt proprietate publica a statului. ;dministrarea fondului locati de protocol se face de catre 9egia ;utonoma ,;dministratia .atrimoniului .rotocolului de >tat@, care asigura e identa, intretinerea, repararea si conser area acestora, precum si incasarea chiriei. ;tribuirea, ocuparea si folosirea locuintelor de protocol se fac in conditiile Legii nr. $$7D$<<&. $resedintele 9omaniei, presedintele 4enatului, presedintele Camerei 'eputatilor si primul-ministru beneficiaza, in conditiile prezentei legi, de cate o locuinta de protocol, ca resedinta oficiala. 9esedintele oficiale ale persoanelor mentionate mai sus se atribuie de catre Cu ern si sunt puse la dispozitia lor, impreuna cu dotarile aferente, pe intreaga perioada a e!ercitarii functiei, de catre 9egia ;utonoma ,;dministratia .atrimoniului .rotocolului de >tat@.

Lista imobilelor cu destinatie de resedinta oficiala, precum si a celorlalte locuinte de protocol, si conditiile pe care acestea trebuie sa le indeplineasca se stabilesc prin hotarare a Cu ernului. .lata chiriei pentru resedintele oficiale se face din bugetele .resedintiei 9omaniei, >enatului, #amerei +eputatilor si >ecretariatului Ceneral al Cu ernului, in limitele pre ederilor bugetare aprobate anual. $ot beneficia de locuinta de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevazute de lege, persoanele care indeplinesc urmatoarele functii publice2 vicepresedinti ai 4enatului si ai Camerei 'eputatilor, ministri de stat, ministrii si asimilatii acestora, precum si presedintele Curtii 4upreme de 7ustitie, presedintele Curtii Constitutionale, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Consiliului :egislativ si avocatul poporului, pe durata e-ercitarii functiei sau a mandatului. .entru persoanele care beneficiaza, la cerere, de locuinta de protocol, atribuirea locuintei de protocol se face prin decizie a primului-ministru si se pune la dispozitia lor de catre 9egia ;utonoma ,;dministratia .atrimoniului .rotocolului de >tat@. ;tribuirea se poate face numai daca persoanele indreptatite nu detin, in localitatea in care isi desfasoara acti itatea, o alta locuinta care sa corespunda conditiilor stabilite pentru o locuinta oficiala sau pentru o locuinta de protocol. .entru resedintele oficiale, 9egia ;utonoma ,;dministratia .atrimoniului .rotocolului de >tat@ a incheia contracte de inchiriere cu ser iciile de specialitate ale institutiilor in care isi desfasoara acti itatea persoanele beneficiare. .entru locuintele de protocol, contractele de inchiriere se incheie de catre 9egia ;utonoma ,;dministratia .atrimoniului .rotocolului de >tat@ cu beneficiarii directi, care, pe aceasta baza, or putea ocupa locuinta respecti a impreuna cu membrii familiei. Contractul de inchiriere a locuintelor de protocol si a celor cu destinatie de resedinta oficiala inceteaza de drept in termen de " de zile de la data eliberarii din functie a beneficiarului. ;tribuirea unei resedinte oficiale, respecti a unei locuinte de protocol, nu afecteaza drepturile locati e detinute de persoanele care au primit locuinta de protocol sau resedinta oficiala. $rin :egea nr. ," ?/""1 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de sef al statului roman s-a prevazut ca #$ersoanele care au avut calitatea de sef al statului roman beneficiaza pe durata vietii printre alte drepturi si de folosinta gratuita a unei locuinte de protocol, cu destinatia de resedinta, care cuprinde si un spatiu cu destinatia birou de lucru cu un post de consilier si un post de secretar (art. / lit. a). Locuinta de protocol acordata fostului sef al statului nu poate fi resedinta pe care titularul a a ut-o ca .resedinte al 9omaniei in functie. &embrii de familie ai titularului beneficiaza de dreptul de folosinta gratuita mentionat mai sus numai pe durata vietii titularului si vor elibera locuinta in termen de " de zile, dupa incetarea din viata a acestuia. In sfarsit casa de vacanta este definita de Legea locuintei ca fiind locuinta ocupata temporar, ca resedinta secundara, destinata odihnei si recreerii (art ) lit. h)

TITLUL VI Contractul de arendare

Capitolul I Notiunea si caracterele juridice ale contractului de arendare Sectiunea I Notiune Contractul de arenda este contractul incheiat intre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal de bunuri agricole, denumit arendator, si arendas, cu privire la e-ploatarea bunurilor agricole pe o durata determinata si la un pret stabilit de parti (art. / :egea nr. 1 ?155,). #adrul normati al contractului de arendare il constituie Legea nr. $&D' aprilie $<<7, legea arendarii, cu modificarile si completarile ulterioare. 9eglementarea speciala se completeaza cu dispozitiile Codului civil (art. 130 -13!" C.civ.). Sectiunea a II- a Caracterele juridice ale contractului de arendare ;rendarea se face prin contract scris, incheiat intre arendator pe de o parte, si arendas pe de alta parte. .artile contractante pot fi persoane fizice sau persoane ?uridice. ;rendasii, persoane fizice, pot fi cetateni romani sau cetateni straini. ;rendasii, persoane ?uridice, pot fi de nationalitate romana sau straina si trebuie sa aiba ca obiect de acti itate e!ploatarea bunurilor agricole si sa prezinte garantiile solicitate de arendator. Contractul de arendare esteB a) 4inalagmatic (bilateral), intrucat in schimbul transmiterii folosintei bunurilor agricole, arendasul a plati arendatorului un pret numit arenda. b) Comutativ, deoarece partile cunosc, din momentul incheierii contractului, intinderea obligatiilor lor reciproce. Variatiile in cantitatea recoltei obtinute nu transforma contractul din comutati in aleatoriu. ;rt. ' lit. b din Legea nr. $&D$<<7 stabileste ca, in contract, se a stipulaB , obiectul contractului complet si precis determinat. 2biectul contractului trebuie sa cuprinda descrierea amanuntita a tuturor bunurilor agricole arendate inventarul acestora si planul de situatie al terenurilor@. .artile or include obligatoriu in contractul de arendare clauze de asigurare a bunurilor agricole, care sunt in sarcina arendasului. c) Oneros pentru ca prestatiei arendatorului, de a transmite folosinta bunurilor agricole ii corespunde contraprestatia arendasului de a plati arenda. d) 4olemn

;rt. & alin. 7 din Legea arendarii pre ede ca ,, Sunt valabile si opozabile numai contractele de arendare incheiate in scris si inregistrate la consiliul local in conditiile legii arendarii@. /orma scrisa este o conditie de alabilitate a contractului si incalcarea ei atrage nulitatea absoluta a contractului de arenda. #ontractul de arendare se intocmeste in scris, in cate un e!emplar pentru fiecare parte si un e!emplar care se depune la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla bunurile arendate, in termen de $' zile de la data incheierii. .entru alabilitate si pentru opozabilitate fata de terti, contractul scris se inregistreaza intr-un registru special tinut de secretarul consiliului local. "bligatia de predare a bunurilor arendate la termenul si in conditiile stabilite in contract nu il transforma intr-un contract real, in primul rand pentru ca nu poate fi in acelasi timp si contract solemn si real, si, in al doilea rand, pentru ca, in cazul contractelor reale, conditia de formare a contractului este predarea lucrului in insusi momentul incheierii contractului. e) Cu e-ecutare succesiva, intrucat obligatiile partilor se e!ecuta, in timp, pe durata stabilita in contract. +urata arendarii se stabileste de catre parti in contractul de arendare. f) #ontractul de arendare nu este un contract intuitu personae pentru ca cerintele de ordin profesional si moral pri ind persoanele care pot fi arendasi, pre azute de Legea arendarii sunt conditii de ordin general si nu stabilesc o persoana anume, determinata, concreta, care are ocatia de a fi parte intr-un contract determinat. g) $rin contractul de arendare, se naste si un drept de creanta la obtinerea folosintei bunurilor agricole in scopul e-ploatarii lor , un drept real de folosinta in beneficiul arendasului. h) Contractul de arendare incheiat in scris si inregistrat la consiliul local constituie titlu e-ecutoriu pentru plata arendei la termenele si in modalitatile stabilite in contract.

Capitolul II Conditiile de validitate ale contractului de arendare Sectiunea I Partile contractante. Capacitate $artile in contractul de arendare sunt arendatorul si arendasul. $artile contractante pot fi persoane fizice sau persoane juridice. E $. 0rendator poate fi proprietarul& uzufructuarul sau un alt detinator legal de bunuri agricole. Calitatea de arendator o poate avea si o persoana juridica. 9egiile autonome, institutele si statiunile de cercetari si productie agricola, care au in administrare terenuri proprietate publica, nu pot da in arenda bunurile agricole pre azute in art. $ alin. ) al Legii nr. $&D$<<7, sub-sanctiunea nulitatii absolute a actelor incheiate. "rice act de arenda facut de aceste persoane ?uridice a fi nul absolut. .ractic, pot fi arendatori, in afara persoanelor fizice, persoanele ?uridice care au in patrimoniu sau sunt detinatoare de terenuri proprietate pri ata. In cazul unui bun agricol aflat in proprietate comuna, se a aplica regula unanimitatii, deci toti coproprietarii or trebui sa fie de acord si sa semneze contractul de arenda.

#u pri ire la capacitatea de e!ercitiu a arendatorului si arendasului, prin completare cu dispozitiile pri ind contractul de locatiune, arendarea pana la ' ani constituie un act de administrare care impune ca partile sa aiba capacitatea pentru a efectua astfel de acte. ;rendarea peste ' ani este un act de dispozitie pentru arendator si impune ca acesta sa aiba capacitate deplina de e!ercitiu. E ). 0rendas poate fi orice persoana fizica sau persoana juridica. .ot fi arendasi persoanele fizice, cetateni romani, sau cetateni straini, indiferent daca au domiciliul in tara sau in strainatate, care au pregatire de specialitate agricola, practica agricola sau un atestat de cunostinte agricole si prezinta garantiile solicitate de arendatori (garantii reale sau personale). ;testatul a fi eliberat de organele abilitate de *inisterul ;griculturii. ;rendasi, persoane ?uridice pot fi de nationalitate romana sau straina si trebuie sa aiba ca obiect de acti itate e!ploatarea bunurilor agricole si sa prezinte garantiile solicitate de arendator. >e admite ca arendas poate fi un coproprietar, ceilalti coproprietari fiind, in acest caz, arendatori. Nu pot fi arendasi functionarii publici si salariatii din conducerile administrative ale regiilor autonome cu profil agricol, ale institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricola, care au in administrare terenuri agricole proprietate publica. *rendasul nu poate avea calitatea de arendator, intrucat legea interzice, sub sanctiunea nulitatii absolute, subarendarea totala sau partiala. ;rendasul poate, insa, cu acordul scris al arendatorului, sa cesioneze contractul de arendare sotului, coparticipant la e!ploatarea bunurilor agricole, sau descendentilor sai care au implinit arsta ma?oratului. 0l poate folosi salariati permanenti sau sezonieri, care se bucura de toate drepturile si de protectia sociala pre azute de legislatia muncii. Legea interzice constituirea oficiilor de arendasi, adica oficiile de intermediere intre arendatori si arendasi (art. $=7( #.ci .). *rendasul are drept de preemtiune cu privire la bunurile agricole arendate in cazul in care arendatorul doreste sa vanda aceste bunuri, care se e-ercita potrivit art. 1+0"1+," C.civ. Sectiunea a II-a Consimtamantul .otri it principiului libertatii contractuale, persoanele fizice si persoanele ?uridice sunt libere sa incheie sau nu contracte de arendare, daca, fireste, indeplinesc conditiile legii. 0numerarea in art. ' al Legii arendarii a clauzelor esentiale si obligatorii care trebuie sa fie pre azute in contractul de arendare permite partilor sa isi e!prime consimtamantul in cunostinta de cauza si, totodata, reduce simtitor litigiile pri ind interpretarea contractului. /ireste, sunt aplicabile dispozitiile #odului ci il pri ind conditiile consimtamantului si iciile acestuia. Sectiunea a III- a "biectul contractului de arendare Obiectul contractului de arendare sunt bunurile agricole supuse arendarii, respectiv, arenda. E $. #unurile agricole care pot fi arendate

8unurile agricole pot fi arendate in conditiile legii. .ot fi arendate orice bunuri agricole, cum ar fiB a) terenurile cu destinatie agricola, si anume terenuri agricole producti e arabile, iile, li ezile, pepinierele iticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de hamei si duzi , pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amena?arile piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care ser esc ne oilor productiei agricole si terenurile neproducti e care pot fi amena?ate si folosite pentru productia agricola3 b) animalele, constructiile de orice fel, masinile, utila?ele si alte asemenea bunuri destinate e!ploatarii agricole. 1ste necesar ca bunul agricol sa e-iste, fiind valabil insa si contractul care are ca obiect un bun agricol viitor, sa fie determinat sau determinabil, si asupra lui arendatorul sa aiba un drept real (de proprietate, uzufruct etc.). Contractul de arendare trebuie sa cuprinda obiectul contractului, complet si precis determinat, adica sa contina descrierea amanuntita a tuturor bunurilor agricole arendate, inventarul acestora si planul de situatie al terenurilor (art. , lit. b). E ). 0renda *renda este contraprestatia pe care o datoreaza arendasul arendatorului, adica pretul folosintei bunurilor agricole transmise spre e-ploatare arendasului. In forma initiala, :egea arendarii stabilea e!pres trei forme de arendaB arenda in natura, stabilita printr-o cantitate determinata de produse agricole, cuprinsa intre un minim si un ma!im din productie, arenda in bani si arenda mi!ta concreta, in natura si in bani. ;ceste te!te au fost abrogate prin Legea nr. &'D$<<= ca inutile, intrucat formele arendei mentionate mai sus, sunt pre azute si de #odul #i il. 9ezulta, deci, ca ramane la libera apreciere a partilor sa stabileasca forma arendei si cuantumul ei, fara a mai e!ista o limita minima si una ma!ima legala. Legea stabileste numai obligatia stipularii in contract a arendei, modalitatile si termenele de plata a acesteia, obligatia e!ecutarii acestei indatoriri contractuale si faptul ca ,plata arendei se face potri it intelegerii partilor contractante si se e!ecuta la termenele si la locul stabilite in contract@. Legea pre ede si elementele de stabilire a arendei pentru fiecare categorie de folosinta a terenului sau a efecti elor de animale. Sectiunea a I#- a Cauza contractului de arendare 4copul (cauza) pentru care se incheie contractul de arendare trebuie sa fie licit si moral. Contractul care are o cauza fictiva, falsa, ilicita sau imorala va fi nul absolut. Sectiunea a #-a 2orma contractului de arendare Contractul de arendare trebuie incheiat in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute (art. 1303 alin. (1) C.civ.). 4ub sanctiunea unei amenzi civile stabilite de instanta, ridicata pentru fiecare zi de intarziere, arendasul trebuie sa depuna un e-emplar al contractului la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla bunurile agricole arendate, intr-un registru special tinut de secretarul consiliului local.

#and bunurile arendate sunt situate in raza teritoriala a mai multor consilii locale, cate un e!emplar al contractului se depune la fiecare consiliu local in a carui raza teritoriala sunt situate bunurile arendate. 'ispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile. Toate cheltuielile legate de incheierea, inregistrarea si publicitatea contractului de arendare re in arendasului. +ispozitiile art. $=6= #.ci . se regasesc si in art. & alin. ($) si (7) din Legea arendarii. 'in redactarea fara echivoc a te-tului rezulta ca inregistrarea contractului de arenda este nu numai o conditie de opozabilitate fata de terti, ci mai mult decat atat, o conditie de valabilitate a contractului. Sectiunea a #I- a Durata arendarii 'urata arendarii se stabileste de catre parti in contractul de arendare. Legea arendarii nu mai cuprinde o durata minima sau ma!ima a arendarii. *rt. 130+ din Codul civil stabileste o durata minima a arendarii2 #'aca durata nu este determinata, arendarea se considera a fi facuta pentru toata perioada necesara recoltarii fructelor pe care bunul agricol urmeaza sa le produca in anul agricol in care se incheie contractul..

Capitolul III 1fectele contractului de arendare Sectiunea I "bligatiile partilor E $. "bligatiile arendatorului 1) *rendatorul este obligat sa predea toate bunurile arendate in termenul si conditiile stabilite de lege. +aca la predarea unui teren arendat se constata ca acesta are o intindere mai mica sau mai mare decat cea pre azuta in contract, se a putea cere micsorarea sau ma?orarea arendei doar in cazurile si in conditiile pre azute de #odul ci il in materia anzarii. /) 8unurile arendate trebuie sa fie predate in stare corespunzatoare folosintei, destinatiei agricole, iar dupa predare, arendatorul este obligat sa efectueze reparatiile capitale la constructiile si instalatiile agrozootehnice. 0) *rendatorul este obligat sa garanteze arendasului folosinta linistita si utila a bunurilor agricole arendate in scopul e-ploatarii. #u alte cu inte, arendatorul are obligatia de garantie pentru e ictiune totala sau partiala a bunului arendat si obligatia de garantie pentru iciile ascunse ale bunului arendat care il fac inutilizabil potri it destinatiei. ;rendatorul este obligat de asemenea sa e!ecute toate celelalte obligatii asumate in contract. ,) Impozitele si ta-ele datorate potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate, sunt in sarcina arendatorului. E ). "bligatiile arendasului

1) *rendasul este obligat sa intrebuinteze bunurile arendate ca un bun proprietar, in conditiile stabilite in contract, sa mentina potentialul productiv al bunurilor arendate si sa faca lucrarile necesare in acest sens. .rin urmare, culpa arendasului a fi apreciata in abstracto dupa criteriul abstract al omului prudent si diligent, tinand, fireste, seama si ca este un profesionist. /) *rendasul este obligat sa foloseasca bunurile arendate conform destinatiei stabilite prin contract sau prezumate dupa circumstante, inclusiv sa stranga recolta la locurile stabilite. ;rendasul poate schimba categoria de folosinta a terenului numai cu acordul prealabil dat in scris de catre proprietar si cu respectarea dispozitiilor legale in igoare (art. $=7= #.ci .). ;rendatorul are dreptul de a controla oricand modul in care arendasul administreaza bunurile arendate. 0) *rendasul are obligatia sa plateasca arenda la termenele, in modalitatile si la locul stabilite in contract. ;tunci cand arenda se plateste in fructe, in lipsa altui termen pre azut in contract, arendasul este de drept in intarziere pentru predarea lor de la data culegerii, iar arendatorul este de drept in intarziere pentru receptie de la data la care a fost notificat in scris de catre arendas (art. $=77 #.ci .). +aca locul platii nu este pre azut in contract, plata se face la domiciliul arendasului potri it dreptului comun (fiind cherabila). #ontractele de arendare incheiate in forma autentica, precum si cele inregistrate la consiliul local constituie titluri e!ecutorii pentru plata arendei la termenele si in modalitatile stabilite in contract (art. $=7' #.ci .). ,) :a incetarea contractului, arendasul este obligat sa restituie bunurile arendate, conform inventarului facut prin, sau o data cu contractul de arendare si in starea mentionata in acesta. In lipsa unei mentiuni pri ind starea lucrurilor arendate, se prezuma relati ca acestea au fost predate in stare buna. 9iscul pieirii fortuite a bunului se suporta de catre arendator, care este debitorul obligatiei imposibil de e!ecutat. ;rendasul raspunde pentru pagubele cauzate cladirilor arendate in caz de incendiu, daca nu do edeste o cauza straina e!oneratoare de raspundere. La incetarea contractului se poate recunoaste arendasului, prin hotarare ?udecatoreasca, un drept de retentie asupra bunurilor arendate pana la plata cheltuielilor facute cu conser area, intretinerea ori imbunatatirea bunurilor arendate (care sunt in sarcina arendatorului). !) *rendasul este obligat sa plateasca ta-ele de redactare si inregistrare a contractului de arendare. ;rendasul este considerat agricultor si este obligat la plata impozitelor realizate din e!ploatarea bunurilor agricole arendate, conform dispozitiilor legale fiscale. In calitate de producator agricol, el beneficiaza de facilitatile de creditare si impozitare pre azute de actele normati e in igoare. #u alte cu inte, din punct de edere al legislatiei fiscale si bancare, el este considerat agricultor, a and drepturile si obligatiile acestora. ) *rendasul este obligat sa apere bunul arendat impotriva uzurparilor, in conditiile dreptului comun (adica al contractului de locatiune). "ricare dintre partile contractante poate cere in ?ustitie rezilierea contractului de arendare pentru cauze de neindeplinire a obligatiilor de catre cealalta parte, in conditiile dreptului comun. :itigiile sunt de competenta instantelor judecatoresti sau pot fi solutionate, cu acordul partilor, si prin arbitraj.

.artile contractante au la dispozitie toate mi?loacele ?uridice (e!ceptia de nee!ecutare, actiunile posesorii etc.) pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime contractuale in legatura cu bunurile arendate. E 6. 1iscurile in contractul de arendare $artile pot, de comun acord, sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate, ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forta majora. In lipsa unei clauze contractuale in acest sens, se vor aplica regulile generale in materie de risc. .ieirea totala sau partiala, in mod fortuit, a bunului arendat a fi suportata de catre arendatorul proprietar, potri it principiului res perit domino. +aca arendasul a fost pus in intarziere pri ind predarea bunului, iar pieirea a a ut loc dupa acest moment, riscul a fi suportat de arendas, cu e!ceptia cazului cand do edeste ca pieirea ar fi a ut loc si la arendator. *rendasul este obligat, chiar in lipsa de stipulatie e-presa, sa asigure bunurile agricole pentru riscul pierderii recoltei ori, al pieirii animalelor din cauza unor calamitati naturale (art. 13," C.civ.). In acest fel riscurile contractului de arendare vor fi preluate de asigurator. ;tunci cand, pe durata arendarii, intreaga recolta a unui an sau cel putin o ?umatate din ea a pierit fortuit, arendasul poate cere reducerea proportionala a arendei daca aceasta a fost stabilita intr-o cantitate determinata de produse agricole, intr-o suma de bani determinata sau intr-o suma de bani determinabila in functie de aloarea unei cantitati determinate de produse agricole. +aca arendarea este facuta pe mai multi ani, reducerea nu se a stabili decat la sfarsitul arendarii, cand se a face o compensare a recoltelor tuturor anilor de folosinta. ;rendasul nu poate obtine reducerea arendei in cazul in care pieirea recoltei a a ut loc dupa ce a fost culeasa. 9educerea arendei nu a putea fi ceruta nici atunci cand cauza pagubei era cunoscuta la data incheierii contractului. ;tunci cand arenda este stabilita intr-o cota din fructe sau intr-o suma de bani determinabila in functie de aloarea unei astfel de cote, pieirea fortuita, in tot sau in parte, a fructelor de impartit este suportata proportional si nu da nici uneia dintre parti actiune in despagubire impotri a celeilalte. +aca insa pieirea s-a produs dupa culegerea fructelor si una dintre parti intarzie in mod culpabil predarea sau receptia lor, cota cu enita acesteia se reduce cu fructele pierdute, iar cota celeilalte parti se considera ca si cum nu ar fi sur enit nici o pierdere, afara numai daca fructele ar fi pierit chiar daca predarea si receptia fructelor se facea la timp (art. $=76 #.ci .).

Capitolul IV Incetarea contractului de arendare Contractul de arendare poate inceta pentru cauze generale de incetare a contractului de locatiune (acordul partilor, desfiintarea titlului arendatorului, pieirea totala sau partiala a bunurilor arendate, reziliere pentru nee!ecutare de obligatii etc.). *rt. 13!" C.civ. prevede cazurile speciale de incetare a contractului #Contractul de arendare inceteaza prin decesul, incapacitatea sau falimentul arendasului..

Legea arendarii reglementeaza in mod e!pres incetarea contractului de arenda pentru moartea uneia dintre parti, e!pirarea termenului de arendare si instrainarea prin acte intre ii de catre arendator a bunurilor agricole arendate. $) &oartea uneia dintre parti Codul civil nu prevede e-pres posibilitatea continuarii contractului de arendare in cazul decesului incapacitatii sau falimentului arendasului. Nu mai putin, :egea arendarii, prevede posibilitatea continuarii contractului de arendare in cazul decesului arendatorului sau al arendasului numai daca este indeplinita conditia pusa de art. /! 1 ca #mostenitorii majori ai arendasului sau dupa caz mostenitorii proprietarului sa comunice& in scris& intentiile lor si sa obtina acordul scris al celeilalte parti in termen de )5 de zile de la data decesului%. +aca arendasul decedat are mai multi mostenitori, acestia pot con eni sa continue in comun e!ploatarea bunurilor agricole arendate de autorul lor sau pot sa desemneze pe unul dintre ei sa continue e!ploatarea acestor bunuri. In lipsa acordului, mostenitorii proprietarului sa desemneze pe unul dintre ei mostenitorii arendorului sa continue contractul de arendare. *ostenitorii arendatorului ori ai arendasului, dupa caz, au obligatia ca in 6% de zile sa incunostiinteze consiliul local cu pri ire la noile parti in contractul de arendare. >olutia legii speciale este ?ustificata de ratiunile economice ale continuarii ciclului agricol, care ar putea fi intrerupt in cazul mortii arendasului sau arendatorului, si care ar putea compromite rezultatul acti itatii agricole. )) 1-pirarea duratei contractului Contractul de arendare se reinnoieste de drept, pentru aceeasi durata, daca niciuna dintre parti nu a comunicat cocontractului, in scris, refuzul sau cu cel putin luni inainte de e-pirarea termenului, iar, in cazul terenurilor cu destinatie agricola, cu cel putin un an. +aca durata contractului de arendare este de un an sau mai scurta, termenele de refuz al reinnoirii pre azute la alin. ($) se reduc la ?umatate (art. $=7= #.ci .). Codul civil paraseste sistemul de reinnoire al contractului de arendare prin acordul partilor, si nu de drept, prevazut de art. 1/ din :egea arendarii. #ontractul poate inceta si inainte de a se a?unge la termen, prin acordul partilor +mutuus dissensus& (art. $) alin. 6). #u acordul scris al arendatorului, arendasul poate sa cesioneze contractul de arendare sotului coparticipant la e!ploatarea bunurilor agricole, sau descendentilor sai care au implinit arsta ma?oratului. ;rendasul are drept de preemptiune cu pri ire la bunurile agricole arendate in cazul in care arendatorul doreste sa anda aceste bunuri, care se e!ercita potri it art. $(6%-$(6< din codul ci il.

TITLUL VII Contractul de antrepriza Sectiunea I Notiunea& caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de antrepriza$ E $. Notiunea contractului de antrepriza Contractul de antrepriza este contractul in care una dintre parti numita antreprenor se obliga ca, pe riscul sau, sa e-ecute o anumita lucrare, materiala ori intelectuala, sau sa presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, in schimbul unui pret (art. 13!1 alin. (1) C.civ.). .retul (stabilit fie printr-o suma de bani sau printr-o alta prestatie) este un element esential al contractului de antrepriza. In lipsa lui contractul este cu titlu gratuit (act dezinteresat). .retul trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil in momentul incheierii contractului. Instanta nu are dreptul sa stabileasca pretul sau sa modifice pretul stabilit de parti. Totusi la lucrari de mica importanta lipsa determinarii pretului nu duce la nulitatea contractului, prezumandu-se acceptarea de catre beneficiar a pretului practicat de antreprenor (de e!emplu, mici reparatii locati e, lucrari de cizmarie ori croitorie). In temeiul contractului de antrepriza se e!ecuta constructii de cladiri, instalatii si reparatii la cladiri si obiecti e industriale, precum si prestarile de ser icii (croitorie, tamplarie, cizmarie, reparatii di erse etc.). 'ispozitiile privind contractul de antrepriza sunt aplicabile, in mod corespunzator, si antreprizei pentru lucrari de constructii, daca sunt compatibile cu regulile particulare prevazute pentru acest contract. E ). 1aporturile intre contractul de antrepriza si alte contracte 1) 0ntrepriza si contractul de munca In cazul contractului de munca, salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii depuse, in timp ce, in cazul antreprizei, se plateste numai rezultatul muncii antreprenorului predat clientului. >alariatul se afla in situatia de subordonare ?uridica fata de patron si este obligat sa respecte regulile stabilite de acesta (uneori, prin regulamentul de ordine interioara). ;ntreprenorul, in schimb, nu este subordonat beneficiarului. 0l se bucura de independenta ?uridica pri ind modul de e!ecutare a lucrarii comandate, pe care o efectueaza pe propriul sau risc. /) 0ntrepriza se deosebeste de locatiunea lucrurilor 3locatio rei% intrucat obiectul locatiunii este prestarea folosintei unui lucru in schimbul unui pret, in timp ce obiectul antreprizei este confectionarea unui lucru in schimbul unui pret. 0) 0ntrepriza si vanzarea unui lucru viitor
1

.rof.dr. /rancisc +ea4, op.cit., ol. II, p. $==-)$'3 .rof.dr. +umitru #. /lorescu, op.cit., p. )$'-)663 #amelia Toader, op.cit., p. $<'-)$$.

;semanarea intre cele doua contracte apare atunci cand antreprenorul se obliga sa procure pe langa munca sa, si materialul necesar confectionarii obiectului contractului, iar pretul a cuprinde atat aloarea muncii cat si costul materialului. .otri it art. $='6 #.ci . ,+ispozitiile art. $&'' alin. ($), care defineste contractul de anzare-cumparare, se aplica in mod corespunzator si contractului de antrepriza. #alificarea contractului ca antrepriza, respecti ca anzare a unui lucru iitor, este in functie de intentia partilor, care pot considera esential lucrul iitor ca rezultat si in acest caz contractul este de antrepriza, sau materialul care depaseste aloarea muncii si in acest caz contractul este de anzare a unui lucru iitor. #Contractul este de vanzare, iar nu de antrepriza atunci cand, potrivit intentiei partilor, e-ecutarea lucrarii nu constituie scopul principal al contractului, avandu-se in vedere si valoarea bunurilor furnizate. (art. 13!! C.civ.). ,) 0ntrepriza si contractul de mandat Obiectul celor doua contracte este diferit. *andatul are ca obiect incheierea de catre mandatar de acte ?uridice cu terte persoane pe seama mandatarului, in timp ce obiectul antreprizei il constituie o lucrare (materiala sau ser icii) efectuate de antreprenor pentru client. In raporturile cu tertii (inclusi cu subantreprenorii) antreprenorul lucreaza in nume propriu si nu il reprezinta pe client. 9eprezentarea beneficiarului de catre antreprenor se face la ne oie in temeiul unui contract de mandat, si nu al contractului de antrepriza. E 6. Caractere juridice Contractul de antrepriza este un contract consensual, sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ, cu e-ecutare succesiva si, in principiu, intuitu personae. #aracterul intuitu personae pri este organizarea si conducerea lucrarii, pentru ca, in ce pri este e!ecutarea ei, antreprenorul poate anga?a, fara acordul clientului, subantreprenori si lucratori. #aracterul intuitu personae functioneaza si cu pri ire la e!ecutarea contractului, cand determinanta la incheierea contractului a fost competenta antreprenorului (un anumit pictor sau un anumit medic). #ontractul de antrepriza trebuie sa indeplineasca conditiile generale de alabilitate ale contractelor pri ind consimtamantul, obiectul, cauza. In ce priveste capacitatea partilor, antreprenorul trebuie sa aiba intotdeauna capacitate deplina de e-ercitiu. 8eneficiarul trebuie sa aiba fie capacitatea deplina de e-ercitiu atunci cand contractul este un act de dispozitie (construirea unei case), sau capacitatea pentru savarsirea unor acte de administrare a patrimoniului (cand comanda de e-emplu reparatii la un imobil). .redarea lucrului, in cazul in care obiectul contractului sunt reparatiile (cum ar fi pantofii, obiecte casnice etc.), nu il transforma intr-un contract real pentru ca predarea lucrului poate a ea loc si ulterior incheierii contractului. #u pri ire la proprietatea materialelor se or aplica regulile generale, si anume, daca sunt procurate de antreprenor ele or fi proprietatea lui (inclusi puse in opera) pana la terminarea si predarea lucrarii. +aca din lege sau din contract nu rezulta altfel, antreprenorul este obligat sa e!ecute cu materialele sale.

;ntreprenorul care lucreaza cu materialele sale raspunde pentru calitatea acestora potri it dispozitiilor de la contractul de anzare (art. $='( alin. ($) si ()) #.ci .). ;ntreprenorul caruia beneficiarul i-a incredintat materialele este obligat sa le pastreze si sa le intrebuinteze potri it destinatiei lor, conform regulilor tehnice aplicabile, sa ?ustifice modul in care acestea au fost intrebuintate si sa restituie ceea ce nu a fost folosit la e!ecutarea lucrarii. +aca sunt procurate de client acesta pastreaza proprietatea lor si a lucrarii. 0le nu pot fi urmarite de creditorii antreprenorului. ;ntreprenorul are obligatia de conser are a lor ca un depozitar. E 7. 1iscurile in contractul de antrepriza *ntreprenorul este obligat sa il informeze fara intarziere pe beneficiar daca normala e-ecutare a lucrarii, trainicia ei sau folosirea potrivit cu destinatia acesteia ar fi primejduita din cauza2 a) materialelor procurate sau a celorlalte mi?loace pe care, potri it contractului, beneficiarul le-a pus la dispozitie3 b) instructiunilor necorespunzatoare date de beneficiar3 c) e!istentei sau i irii unor impre?urari pentru care antreprenorul nu este tinut sa raspunda (art. $='= #.ci .). In cazul in care beneficiarul, desi a fost instiintat de catre antreprenor nu ia masurile necesare intr-un termen potrivit cu imprejurarile, antreprenorul poate rezilia contractul sau poate continua e-ecutarea acestuia pe riscul beneficiarului, notificandu-l in acest sens. #u toate acestea, daca lucrarea ar fi de natura sa ameninte sanatatea sau integritatea corporala a persoanelor, antreprenorul este obligat sa ceara rezilierea contractului, sub sanctiunea de a prelua riscul si de a raspunde pentru pre?udiciile cauzate inclusi tertilor (art. $='< #.ci .). 'aca anterior receptiei lucrarea piere ori se deterioreaza din cauze neimputabile beneficiarului, antreprenorul care a procurat materialul este dator sa o refaca pe cheltuiala sa si cu respectarea conditiilor si termenelor initiale, tinand seama, daca este cazul, de regulile privind suspendarea fortuita a e-ecutarii obligatiei. *tunci cand materialul a fost procurat de beneficiar, acesta este tinut sa suporte cheltuielile refacerii lucrarii numai daca pieirea s-a datorat unui viciu al materialelor. in celelalte cazuri, beneficiarul este obligat sa furnizeze din nou materialele, daca pieirea sau deteriorarea nu este imputabila antreprenorului. *ceste dispozitii nu sunt aplicabile atunci cand pieirea sau deteriorarea are loc dupa receptia lucrarii, situatie in care antreprenorul ramane raspunzator, daca este cazul, in temeiul garantiei contra viciilor si pentru calitatile convenite. 'upa finalizarea constructiei, se va proceda, in conditiile legii, la receptia provizorie la terminarea lucrarii urmata de receptia finala. 9iscurile trec asupra beneficiarului de la data receptiei provizorii la terminarea lucrarii (art. 13+3 C.civ.). E '. Subantrepriza *ntreprenorul are dreptul sa incheie contracte de subantrepriza pentru e-ecutarea unor parti din lucrare.

.rin contractul de subantrepriza antreprenorul poate incredinta unuia sau mai multor subantreprenori e!ecutarea unor parti ori elemente ale lucrarii sau ser iciilor, afara de cazul in care contractul de antrepriza a fost incheiat in considerarea persoanei sale. In raporturile cu beneficiarul, antreprenorul raspunde pentru fapta subantreprenorului la fel ca pentru propria sa fapta (art. $=') #.ci .) >ubantrepriza este supusa dispozitiilor pre azute pentru contractul de antrepriza. 4ubantreprenorul se deosebeste de antreprenorul de specialitate care contracteaza anumite lucrari de specialitate direct cu beneficiarul si raspunde singur, in calitate de antreprenor, fata de acesta pentru lucrarile care formeaza obiectul contractului in care este parte. La fel, coantreprenorii sunt antreprenori (nu subantreprenori) care se obliga sa e!ecute o lucrare comple!a, contractand direct cu beneficiarul si chiar daca unul dintre ei are rolul de coordonator. E &. 0ctiunea directa a lucratorilor Codul civil prevede, prin e-ceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului, ca #In masura in care nu au fost platite de antreprenor, persoanele care, in baza unui contract incheiat cu acesta, au desfasurat o activitate pentru prestarea serviciilor sau e-ecutarea lucrarii contractate, au actiune directa impotriva beneficiarului, pana la concurenta sumei pe care acesta din urma o datoreaza antreprenorului la momentul introducerii actiunii. (art. 13! C.civ.). Intrucat este o actiune directa impotri a clientului, lucratorii sunt prote?ati, in sensul ca starea de insol abilitate sau falimentul antreprenorului nu se a rasfrange asupra creantelor lucratorilor.

Sectiunea a II-a .fectele contractului de antrepriza E $. "bligatiile beneficiarului $) 8eneficiarul este obligat sa receptioneze (sa verifice) si sa ia in primire lucrarea dupa terminarea ei integrala. +e indata ce a primit comunicarea prin care antreprenorul il instiinteaza ca lucrarea este finalizata, beneficiarul are obligatia ca, intr-un termen rezonabil potri it naturii lucrarii si uzantelor din domeniu, sa o erifice si, daca aceasta corespunde conditiilor stabilite prin contract, sa o receptioneze, precum si, atunci cand este cazul, sa o ridice (art. $=&) #.ci .). +aca, fara moti e temeinice, beneficiarul nu se prezinta sau nu comunica neintarziat antreprenorului rezultatul erificarii, lucrarea se socoteste receptionata fara rezer e. 1eneficiarul care a receptionat lucrarea fara rezer e nu mai are dreptul de a in oca iciile aparente ale lucrarii sau lipsa aparenta a calitatilor con enite. In cazul in care beneficiarul nu isi e!ecuta obligatia de a receptiona si a lua in primire lucrarea e!ecutata, el isi anga?eaza raspunderea pentru depozitarea si conser area lucrului, si isi asuma riscurile pieirii fortuite a lucrarii. +aca antreprenorul s-a obligat sa e!ecute o lucrare cu materialul beneficiarului sau sa presteze un ser iciu cu pri ire la un bun pe care beneficiarul i l-a predat in acest scop, iar acesta din urma nu ridica bunul in termen de sase luni socotit din ziua con enita pentru receptie sau, cand lucrarea ori ser iciul s-a finalizat mai tarziu, de la data finalizarii,

antreprenorul, dupa ce a instiintat in scris pe beneficiar, are dreptul sa anda bunul cu diligenta unui mandatar cu titlu gratuit al beneficiarului (art. $=&= alin. ($) #.ci . +upa retinerea pretului lucrarii si a cheltuielilor de anzare, antreprenorul a consemna diferenta la dispozitia beneficiarului. +ispozitiile mentionate mai sus nu sunt aplicabile in cazul in care beneficiarul introduce impotri a antreprenorului o actiune intemeiata pe nee!ecutarea sau e!ecutarea necorespunzatoare a lucrarii. )) 8eneficiarul este obligat sa plateasca pretul lucrarii o data cu receptia si cu luarea in primire a acesteia, in masura in care partile nu au convenit altfel. 8eneficiarul are dreptul ca, pe propria sa cheltuiala sa controleze lucrarea in cursul e-ecutarii ei, fara a-l stanjeni in mod nejustificat pe antreprenor, precum si sa-i comunice acestuia observatiile sale (art. 13 1 C.civ.). +aca contractul are ca obiect o lucrare comple!a de dimensiuni si importanta mai mare este posibil ca partile sa stipuleze plata pretului pe faze de e!ecutie. In acest caz beneficiarul poate in oca e!ceptia de nee!ecutare a platilor partiale daca fazele de e!ecutie nu sunt terminate in momentul solicitarii platii. .retul antreprizei poate consta intr-o suma de bani sau in orice alte bunuri sau prestatii. .retul trebuie sa fie serios si determinat sau cel putin determinabil. ;tunci cand contractul nu cuprinde clauze referitoare la pret, beneficiarul datoreaza pretul pre azut de lege ori calculat potri it legii, sau, in lipsa unor asemenea pre ederi legale, pretul stabilit in raport cu munca depusa si prestarea ser iciului, a andu-se in edere si uzantele e!istente (art. $='7 #.ci .). ;tunci cand, cu ocazia incheierii contractului, pretul lucrarilor sau al ser iciilor a facut obiectul unei estimari, antreprenorul trebuie sa ?ustifice orice crestere a pretului. 1eneficiarul nu este tinut sa plateasca aceasta crestere decat in masura in care ea rezulta din lucrari sau ser icii care nu puteau fi pre azute de catre antreprenor la momentul incheierii contractului. 'aca pretul este stabilit in functie de valoarea lucrarilor e-ecutate, a serviciilor prestate sau a bunurilor furnizate, antreprenorul este tinut, ia cererea beneficiarului, sai dea socoteala despre stadiul lucrarilor, despre serviciile deja prestate si despre cheltuielile deja efectuate. ;tunci cand contractul este incheiat pentru un pret global, beneficiarul trebuie sa plateasca pretul con enit si nu poate cere o diminuare a acestuia moti and ca lucrarea sau ser iciul a necesitat mai putina munca ori a costat mai putin decat s-a pre azut. Tot astfel, antreprenorul nu poate pretinde o crestere a pretului pentru moti e opuse celor mentionate mai sus. $retul forfetar ramane neschimbat, cu toate ca s-au adus modificari cu privire la conditiile de e-ecutare initial prevazute, daca parile nu au convenit altfel. ;tunci cand obiectul contractului este o lucrare, beneficiarul este obligat sa plateasca antreprenorului pretul la data si locul receptiei intregii lucrari, daca prin lege sau contract nu se pre ede altfel, In cazul in care lucrarea a pierit ori s-a deteriorat inainte de receptie, fara vina beneficiarului, antreprenorul nu are dreptul la pret atunci cand el a dat materialul sau cand pieirea ori deteriorarea a avut o alta cauza decat viciile materialului dat de beneficiar. In acest caz, contractul ramane in fiinta, fiind aplicabile dispozitiile art. 13 " (art. 13 , C.civ.). .entru garantarea platii pretului datorat pentru lucrare, antreprenorul beneficiaza de o ipoteca legala asupra lucrarii, constituita si conser ata in conditiile legii (art. $=&< #.ci .).

E ). "bligatiile antreprenorului $) *ntreprenorul este obligat sa e-ecute lucrarea comandata la termenul si potrivit caracteristicilor stabilite prin contract. In cazul lucrarilor comple!e antreprenorul este obligat sa e!ecute fazele succesi e ale lucrarii la termenele stipulate. In cazul nee!ecutarii obligatiei, clientul poate cere instantei ca antreprenorul sa fie obligat la e!ecutarea lucrarii, sub sanctiunea daunelor cominatorii, care se pot transforma in daune moratorii, sau ca el sa fie autorizat sa e!ecute lucrarea in contul debitorului antreprenor, ori poate cere rezilierea contractului, cu daune-interese. )) Obligatia antreprenorului de garantie pentru viciile ascunse ale lucrarii *ntreprenorul datoreaza garantie contra viciilor lucrarii si pentru calitatile convenite potrivit dispozitiilor privind garantia contra viciilor lucrului vandut, care se aplica in mod corespunzator (art. 13 0 C.civ.). +aca anterior receptiei lucrarea piere ori se deterioreaza din cauze neimputabile beneficiarului, antreprenorul care a procurat materialul este dator sa o refaca pe cheltuiala sa si cu respectarea conditiilor si termenelor initiale, tinand seama, daca este cazul, de regulile pri ind suspendarea fortuita a e!ecutarii obligatiei. ;tunci cand materialul a fost procurat de beneficiar, acesta este tinut sa suporte cheltuielile refacerii lucrarii numai daca pieirea s-a datorat unui iciu al materialelor. In celelalte cazuri, beneficiarul este obligat sa furnizeze din nou materialele, daca pieirea sau deteriorarea nu este imputabila antreprenorului. ;ceste dispozitii nu sunt aplicabile atunci cand pieirea sau deteriorarea are loc dupa receptia lucrarii, situatie in care antreprenorul ramane raspunzator, daca este cazul, in temeiul garantiei contra iciilor si pentru calitatile con enite (art. $=&% #.ci .). In cazul in care lucrarea a pierit sau s-a deteriorat inainte de receptie, fara vina beneficiarului, antreprenorul nu are dreptul la pret atunci cand el a dat materialul sau cand pieirea, sau deteriorarea a avut o alta cauza decat viciile materialului dat de beneficiar. In acest caz contractul ramane in fiinta, fiind aplicabile dispozitiile art. 13 " C.civ. 'aca dupa terminare lucrarea este receptionata de client, fara obiectii sau rezerve, antreprenorul este descarcat de raspundere pentru viciile aparente care nu mai pot fi invocate ulterior receptiei de catre client. 9aspunderea pentru vicii aparente e-ista numai daca potrivit legii sau contractului antreprenorul datoreaza garantie, si aceasta intr-un anumit termen. In schimb antreprenorul va raspunde in toate cazurile pentru viciile ascunse ale materialelor procurate de el si ale lucrarii dupa receptionarea lucrarii de catre client, si chiar in situatia in care lucrarea a fost e-ecutata de subantreprenori sau de persoane angajate de el. Viciile ascunse ale unei lucrari e-ecutate se prescriu prin implinirea unui termen de 0 ani, care curge de la data descoperirii viciilor, dar nu mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrarii sau receptiei finale a bunului sau a lucrarii, iar in cazul unei constructii de la implinirea a trei ani de la data predarii sau receptiei finale a lucrarii (art. /!," C.civ.). Termenul de un an este un termen de garantie legala, care poate fi modificat prin acordul partilor, adica printr-o garantie con entionala. 6) *ntreprenorul are obligatia, dupa terminarea lucrarii, sa o predea, dupa verificare (receptie) clientului.

:ucrarea va fi predata la locul in care se face receptia. In cazul in care antreprenorul nu preda lucrarea, beneficiarul poate intenta o actiune e* contractu de predare a lucrarii, cu daune moratorii, hotararea putand fi pusa in e!ecutare silita, sau poate cere rezilierea contractului pentru nee!ecutarea obligatiei. +aca antreprenorul nu preda lucrarea, beneficiarul poate in oca de asemenea e!ceptia de nee!ecutare si poate refuza plata pretului, cerut de antreprenor. Sectiunea a III- a Incetarea contractului de antrepriza Contractul de antrepriza poate fi desfiintat prin acordul partilor sau rezolvit la cererea uneia dintre parti pentru nee-ecutarea obligatiilor de catre cealalta parte. Contractul poate inceta, de asemenea, in caz de imposibilitate fortuita de e-ecutare. 'ecesul beneficiarului nu determina incetarea contractului, decat daca aceasta face imposibila sau inutila e-ecutarea sa (art. 13+" C.civ.). In cazul in care antreprenorul decedeaza sau de ine fara culpa sa, incapabil de a finaliza lucrarea sau de a presta ser iciul, contractul inceteaza daca a fost incheiat in considerarea aptitudinilor personale ale antreprenorului. 1eneficiarul este tinut sa receptioneze partea de?a e!ecutata, daca o poate folosi. In acest caz, beneficiarul este obligat sa plateasca, in proportie cu pretul con enit, aloarea lucrarilor efectuate si a cheltuielilor facute in ederea finalizarii lucrarii, insa numai in masura in care aceste lucrari si cheltuieli ii sunt de folos. 1eneficiarul are dreptul, cu conditia de a plati o indemnizatie adec ata, sa ceara predarea materialelor pregatite si a planurilor pe cale de a fi puse in e!ecutare, dispozitiile legale pri itoare la drepturile de proprietate intelectuala ramanand aplicabile. 8eneficiarul poate rezilia contractul in urmatoarele cazuri2 a) respectarea termenului convenit pentru receptia lucrarii a devenit vadit imposibila6 b) lucrarea sau serviciul nu se e-ecuta in modul convenit si, intr-un termen stabilit de beneficiar potrivit cu imprejurarile, antreprenorul nu remediaza lipsurile constatate si nu schimba pentru viitor modul de e-ecutare a lucrarii sau serviciului6 c) nee-ecutarea oricaror alte obligatii ce revin antreprenorului potrivit legii sau in temeiul contractului (art. 13+/ C.civ.). +aca antreprenorul nu poate incepe sau continua e!ecutarea contractului din cauza neindeplinirii de catre beneficiar a propriilor obligatii, antreprenorul este indreptatit sa obtina rezilierea contractului, cu daune-interese, daca este cazul (art. $=(6 #.ci .). Sectiunea a I#- a Contractul de antrepriza pentru lucrari de constructii E $. Notiune *ntrepriza de constructie de cladiri sau orice alte imobile (cai de comunicatie, uzine etc.) si lucrari de instalatii si reparatii la constructii, inclusiv proiectarea, reprezinta cea mai importanta forma de antrepriza. .rin contractul de antrepriza pentru lucrari de constructii, antreprenorul se obliga sa e!ecute lucrari care, potri it legii, necesita eliberarea autorizatiei de construire (art. $=(7 #.ci .).

.otri it Legii nr. '%D$<<$ pri ind autorizarea e!ecutarii lucrarilor de constructii, Legii nr. $%D$<<' pri ind calitatea in constructii ca si a art. 6 din Legea nr. $$7D$<<& a locuintei, e!ecutarea (si desfiintarea) constructiilor poate incepe si realiza numai in temeiul si cu respectarea autorizatiei eliberate de consiliul ?udetean sau a consiliul local al municipiilor, oraselor sau comunelor, dupa caz. Contractul de antrepriza de constructii trebuie intocmit in forma scrisa, ceruta ad probationem. :ucrarile de constructii pot fi realizate numai de persoane fizice sau persoane juridice autorizate. E ). "bligatiile e(ecutantului si ale proiectantului in contractul de antrepriza pentru lucrari de constructii. Calitatea in constructii Legea nr. $%D$<<' foloseste urmatoarele notiuni sinonime cu cele din #odul ci il pentru a desemna partile din contractul de antrepriza de constructiiB investitor pentru beneficiar, e-ecutant pentru antreprenor si proiectant pentru arhitect. "bligatiile e!ecutantului de constructii sunt cele ale antreprenorului din cadrul oricarei antreprizeB sa e!ecute lucrarea contractata la termenul si potri it caracteristicilor stabilite in contract (a planurilor si proiectelor de e!ecutie), sa predea in estitorului lucrarea terminata dupa erificarea (receptia) acesteia si sa garanteze pe in estitor pentru iciile si pentru calitatea lucrarii. Carantia pentru iciile constructiei si raspunderea pentru calitatea constructiei prezinta particularitati care impun o tratare detaliata a acestei obligatii. *ntrepriza de constructii prezinta unele particularitati fata de antrepriza reglementata de Codul civil (de drept comun). 1) 6ermenele legale de garantie .rin art. )< din Legea nr. $%D$<<' pri ind calitatea in constructii s-a pre azut raspunderea antreprenorului, proiectantului, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantilor si furnizorilor de materiale, e-ecutantului, dirigintelui de santier etc. pentru viciile ascunse ale constructiei ivite in termen de 1" ani de la receptia lucrarii, iar pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si e-ecutie in vigoare la data realizarii ei, raspunderea #pe toata durata de e-istenta a constructiei% de orice categorie (si a instalatiilor aferente acestora), indiferent de forma de destinatie si proprietate. $entru viciile aparente, e-ecutantul are, potri it Legii nr. $%D$<<' (in mod derogatoriu de la descarcarea de raspundere care inter ine dupa receptie in cazul antreprizei de lucrari), obligatia #de a remedia, pe propria cheltuiala, defectele de calitate aparute din vina sa G...H in perioada de garantie stabilita potrivit legii, fara a distinge dupa cum viciile sunt aparente sau ascunse (art. /0 lit. D). 9aspunderea e!ecutantului, respecti a proiectantului, astfel cum am prezentat-o mai sus, functioneaza in raporturile lui cu in estitorul si cu succesorii sai in drepturi (inclusi cu cei particulari, cum ar fi cumparatorul constructiei). =ata de terti, e-ecutantul poate raspunde pentru fapta proprie in temeiul art. 10!+ C.civ., iar proprietarul cladirii raspunde pentru ruina edificiului in temeiul art. 10+3 C.civ. /) Clauze contractuale de limitare sau inlaturare a raspunderii antreprenorului de constructii, mai ales cele care ar pri i daramarea sau amenintarea cu daramarea constructiei nu sunt admise. >unt permise insa clauze de agra are a raspunderii antreprenorului pentru icii.

6) 6ermenele de garantie contra viciilor lucrarii sunt stabilite de legea speciala (art. $=(< alin. ($) #.ci .). Termenul de prescriptie al actiunii in raspunderea pentru icii este cel de drept comun de 6 ani. ;rhitectul sau inginerul este e!onerat de raspunderea pentru iciile lucrarii numai daca do edeste ca acestea nu rezulta din culpa sa cu pri ire la e!pertizele sau planurile pe care le-a furnizat si, daca este cazul, cu pri ire la coordonarea sau supra egherea lucrarilor. ;ntreprenorul este e!onerat de raspundere numai daca do edeste ca iciile rezulta dintr-o culpa in e!pertizele sau in planurile arhitectului ori ale inginerului ales de catre beneficiar. >ubantreprenorul nu este e!onerat decat daca do edeste ca iciile rezulta din deciziile antreprenorului sau din e!pertizele ori planurile arhitectului sau ale inginerului. /iecare dintre partile mentionate poate fi e!onerata de raspundere daca do edeste ca aceste icii rezulta din deciziile impuse de beneficiar in alegerea solului sau a materialelor ori in alegerea subantreprenorilor, a e!pertilor sau a metodelor de construire. 0!onerarea de raspundere nu opereaza atunci cand aceste icii, desi puteau sa fie pre azute in cursul e!ecutarii lucrarii, nu au fost notificate beneficiarului. $rescriptia dreptului la actiune pentru vicii aparente incepe sa curga de la data receptiei finale sau, dupa caz, a implinirii termenului acordat antreprenorului prin procesul-verbal de receptie finala, pentru inlaturarea viciilor constatate. $rescriptia dreptului la actiune pentru viciile lucrarii de proiectare incepe sa curga odata cu prescriptia dreptului la actiune pentru viciile lucrarilor e-ecutate de antreprenor, afara numai daca viciile lucrarilor de proiectare au fost descoperite mai inainte, caz in care prescriptia va incepe sa curga de la data descoperirii acestora (art. 133" C.civ.). E 6. "bligatiile beneficiarului in contractul de antrepriza pentru lucrari de constructii Investitorii sunt in sensul 4egii nr. 1"?155! (art. /1) persoane fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii sau interventii la constructiile e-istente. Codul civil foloseste pentru investitor termenul de beneficiar. In principiu, obligatiile beneficiarului in antrepriza de constructii sunt aceleasi ca in contractul de antrepriza de lucrari in general2 sa primeasca lucrarea dupa receptie si sa plateasca pretul acesteia. $) 8eneficiarii au obligatii referitoare la calitatea constructiilor2 stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si e-ecutie pe baza reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetarilor efectuate6 obtinerea acordurilor si a vizelor prevazute de lege, precum si a autorizatiei de construire6 asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte asistati6 asigurarea verificarii e-ecutiei corecte a lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta specializati, pe tot parcursul lucrarilor etc. 1eneficiarul este obligat sa permita antreprenorului, in masura in care este necesara pentru e!ecutarea lucrarii, folosirea cailor de acces, a instalatiilor proprii de alimentare cu apa si a altor utilitati ce deser esc imobilul (art. $=(' #.ci .) In cursul e!ecutarii contractului, beneficiarul are dreptul ca, fara a stan?eni acti itatea normala a antreprenorului, sa controleze stadiul de e!ecutie, calitatea si aspectul lucrarilor efectuate si ale materialelor intrebuintate, precum si orice alte aspecte referitoare la indeplinirea de catre antreprenor a obligatiilor sale contractuale. 1eneficiarul comunica antreprenorului constatarile si instructiunile sale in scris, daca nu s-a con enit altfel.

:a finalizarea acelei parti din lucrare ce urmeaza a fi acoperita prin e-ecutarea ulterioara a altor lucrari sau prin montarea unor elemente de constructii, antreprenorul si beneficiarul sunt obligati sa constate impreuna e-istenta partii finalizate si conformitatea acesteia cu dispozitiile legale si clauzele contractului. In acest scop, daca nu s-a convenit altfel, antreprenorul il convoaca pe beneficiar la locul e-ecutarii lucrarii inauntrul unui termen rezonabil, a carui intindere se stabileste, potrivit uzantelor e-istente, in raport cu natura lucrarii si locul situarii acesteia. In cazul in care beneficiarul nu se prezinta la termenul comunicat in scris sau pe alta cale convenita de catre parti, antreprenorul poate intocmi singur actul de constatare a lucrarii ce urmeaza a fi acoperita (efectuand o autoreceptie) (art. 13+ C.civ.). In cazul in care, in cursul e!ecutarii contractului, constata greseli sau lipsuri in lucrarile de proiectare in temeiul carora s-a incheiat contractul, antreprenorul este obligat sa comunice de indata beneficiarului si proiectantului constatarile sale, impreuna cu propunerile de remediere, in masura in care acestea intra in domeniul pregatirii sale profesionale, precum si sa ceara beneficiarului sa ia masurile corespunzatoareB +aca beneficiarul, luand si a izul proiectantului, nu comunica de indata masurile luate pentru inlaturarea greselilor sau lipsurilor semnalate, ori daca masurile luate nu sunt corespunzatoare, antreprenorul poate sa suspende e!ecutarea lucrarilor, instiintandu-i de indata despre aceasta pe beneficiar si proiectant. +upa finalizarea constructiei, se a proceda, in conditiile legii, la receptia preliminara urmata de receptia finala. 9iscurile trec asupra beneficiarului de la data receptiei preliminare (art. 13+3 C.civ.). )) Obligatia de plata a pretului prezinta unele particularitati in cazul antreprizei de constructii, determinate de obiectul acesteia. .retul poate fi stabilit forfetar (printr-o suma globala) sau pe de iz (pret pe de iz). +aca lucrarea a fost contractata pe un pret forfetar (global), antreprenorul este obligat sa e!ecute si sa predea lucrarea in conditiile pre azute in contract si nu poate cere nici o sporire de plata (pret), nici sub moti de scumpire a muncii sau materialelor, nici pentru moti ul ca s-ar fi facut schimbari si adaugiri la planul initial, afara de cazul in care adaugirile si schimbarile au fost aprobate in scris de beneficiar si a fost modificat cu aceasta ocazie si pretul. .retul este insa, de regula, stabilit pe baza de de iz, adica pe baza unei estimari pro izorii pe articole. ;ceasta estimare se poate modifica in timpul e!ecutarii lucrarii, in functie de pretul real al materialelor si al muncii, precum si prin adaugarea unor lucrari suplimentare. .retul este fi!at articol cu articol, si suporta ariatii in functie de preturile pietei, iar pretul total (final) a depinde de cantitatea lucrarilor efecti e!ecutate. E 7. Constructia de locuinte Constructia de locuinte, care cunoaste unele reguli speciale, se completeaza cu dreptul comun in materie de antrepriza de constructii. Constructia de locuinte este prevazuta in principal in capitolul / al :egii locuintei nr. 11,?155 . Legea stabileste principiul ca ,3ersoanele !izice sau juridice romane pot realiza cu respectarea prevederilor legale constructii de locuinte pentru !olosinta proprie sau in scopul valori!icarii acestora@. Legea pre ede o serie de facilitati fiscale (scutire de impozit pe profit) pentru persoanele ?uridice care in estesc din profit pentru realizarea de locuinte.

Locuintele care se realizeaza in aceste conditii pot fi amplasate pe terenurile persoanelor fizice beneficiare de locuinta, ale persoanelor ?uridice in estitoare sau pe terenuri concesionate in acest scop de catre consiliile locale persoanelor ?uridice sau fizice, conform pre ederilor legale, cu reducerea ta!ei de concesiune pana la <'R. Lucrarile pri ind cladirile si terenurile necesare pentru construirea de locuinte prin ;gentia Aationala pentru Locuinte cu e!ceptia caselor de acanta sunt de utilitate publica. #onsiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuinte cu suprafetele construite pre azute in ane!a nr. $ la lege, e!ercitand controlul asupra pretului de anzare, in ederea inlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane, in urmatoarea ordine de prioritateB a) tinerii casatoriti care, la data contractarii locuintei, au fiecare arsta de pana la 6' de ani3 b) persoanele care beneficiaza de facilitati la cumpararea sau construirea unei locuinte, potri it pre ederilor Legii nr. 7)D$<<%, republicata3 c) persoanele calificate din agricultura, in atamant, sanatate, administratie publica si culte, care isi stabilesc domiciliul in mediul rural3 d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale. .ersoanele din categoriile mentionate pot beneficia de o sub entie de la bugetul de stat si de plata in rate lunare, pe termen de )% de ani a diferentei fata de pretul final al locuintei. .ana la restituirea integrala a sumelor datorate, locuinta este ipotecata legal conform pre ederilor art. $= din Legea nr. $$7D$<<& si nu poate fi instrainata decat dupa ce beneficiarul restituie integral contractantului sumele datorate, actualizate, si sumele actualizate, obtinute ca sub entii de la bugetul de stat. Terenul aferent constructiei este concesionat pe durata e!istentei constructiei. #ontractul a fi pus in e!ecutare la data semnarii lui de catre partile contractante. .redarea-primirea locuintei se a efectua pe baza de proces- erbal incheiat intre anzator si cumparator. .rin Legea nr. $') din $' iulie $<<= pentru dez oltarea constructiei de locuinte la ni el national s-a infiintat ;gentia Aationala pentru Locuinte. ;gentia Aationala pentru Locuinte este o institutie de interes public cu personalitate ?uridica, de coordonare a unor surse de finantare in domeniul constructiei de locuinte, a and autonomie financiara. ;gentia Aationala pentru Locuinte are ca obiect realizarea unor monta?e financiare, precum si atragerea si administrarea resurselor, in conditiile prezentei legi, pentru construirea, cumpararea, reabilitarea, consolidarea si e!tinderea unor locuinte, inclusi pentru cele e!ploatate in regim de inchiriere. +in resursele ;gentiei Aationale pentru Locuinte se acorda credite, care se garanteaza prin constituirea de ipoteci asupra imobilului teren si constructie , liber de orice sarcina. Inscrierea ipotecii se face pe baza contractului de creditare. "peratiunea de inscriere a ipotecii este scutita de ta!a de timbru. .entru derularea acti itatilor specifice operatiunii de creditare, ;gentia Aationala pentru Locuinte incheie con entii speciale cu institutiile bancare, depozitare ale resurselor sale, care or actiona ca banci de credit ipotecar. In estitiile pri ind constructiile de locuinte pentru tineri, destinate inchirierii, pe baza proiectelor aprobate de *inisterul Transporturilor, #onstructiilor si Turismului, sunt finantate de la bugetul de stat si de la bugetele locale, precum si din credite interne sau e!terne si din alte surse legal constituite. In scopul facilitarii constructiilor de locuinte a fost reglement prin Legea nr. $<%D$<<< creditul ipotecar si garantarea lui.

#reditul ipotecar pentru in estitii imobiliare desemneaza acel tip de credite acordate de institutii financiare autorizate, destinat sa finanteze construirea, cumpararea, reabilitarea, consolidarea sau e!tinderea imobilelor cu destinatie locati a, industriala sau comerciala si garantat cel putin ca ipoteca asupra imobilului care face obiectul in estitiei imobiliare. #reditul ipotecar pentru in estitii imobiliare a fi garantat prin ipoteca. Ipoteca astfel constituita pentru garantarea creditului poate a ea ca obiect terenul si constructiile ridicate pe acesta ulterior constituirii sale, in limita alorii stabilite prin contract si pe masura utilizarii creditului si dureaza pana la rambursarea integrala a sumelor datorate in temeiul respecti ului contract. In cazul in care partile sunt de acord, ipoteca a putea fi transferata asupra altui imobil cu o aloare cel putin egala cu cea a imobilului ipotecat anterior. +upa inscrierea ipotecii asupra noului imobil garantiile anterior constituite asupra acestuia isi inceteaza de drept efectele. .ana la rambursarea integrala a creditului, imobilele ipotecate or putea fi instrainate numai cu acordul prealabil al creditorului ipotecar. #ontractele incheiate cu nerespectarea acestei dispozitii sunt lo ite de nulitate absoluta. .ot acorda credit ipotecar institutiile autorizate3 bancile uni ersale si bancile de credit ipotecar, ;.A.L., societatile de credit ipotecar si orice alte entitati reglementate prin legi speciale sa acorde credite ipotecare pentru in estitii imobiliare.

TITLUL VIII Contractul de mandat

Capitolul I Notiuni generale. Conditii de valabilitate ale mandatului1 Sectiunea I Notiune. Conditii de valabilitate E $. Notiune &andatul este contractul prin care o parte, numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant (art. /""5 C.civ.). &andatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. &andatul dintre doua persoane fizice se prezuma a fi cu titlu gratuit. Cu toate acestea, mandatul dat pentru acte de e-ercitare a unei activitati profesionale se prezuma a fi cu titlu oneros (art. /"1" alin. (1) C.civ.). 9egulile de la mandat se aplica si mandatului tacit reciproc al sotilor cu pri ire la bunurile comune (art. 67' alin. ()) si 67& alin. ()) #.ci .). 0le se aplica, de asemenea, in cazurile in care s-a instituit curatela (art. $(= #.ci .), precum si in raporturile dintre persoane ?uridice si cei care alcatuiesc organele sale (art. )%< alin. (6) #.ci .). Notiunea de #mandat% are mai multe sensuri. .e langa sensul comun de contract mentionat mai sus, ea poate semnifica imputernicirea scrisa data de catre mandant mandatarului, fiind sinonima cu ,procura@. In procedura penala si in procedura ci ila este folosita sintagma , mandat de aducere@ care semnifica un act procedural emis de organul de urmarire penala ori de instanta ci ila sau penala in temeiul caruia un in inuit, martor sau e!pert, este adus, prin gri?a organelor de politie, in fata organului emitent. Aotiunea ,mandat postal@ semnifica o scrisoare (tip) pentru e!pedierea banilor sau a coletelor prin posta, iar mandatul de deputat reprezinta in dreptul constitutional imputernicirea data de alegatori unei persoane sa o reprezinte in .arlament. E ). 7andatul si contractele inrudite &andatul cu titlu oneros se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza de ser icii. +eosebirea dintre ele consta in faptul ca, in timp ce obiectul principal al mandatului il constituie incheierea de acte ?uridice cu tertii, iar mandatarul este de regula reprezentantul mandantului, obiectul contractelor de munca si respecti , de antrepriza de ser icii sunt faptele materiale si intelectuale prestate pentru anga?ator (respecti , client), iar salariatul, respecti

#. 8amangiu 2i al5ii, op.cit., nr. $&))-$&7(, p. &$&-&))3 .rof.dr. /rancisc +ea4, op.cit., ol. II, p. )$'-)'$3 .rof.dr. +umitru #. /lorescu, op.cit., p. )6-)&'3 #amelia Toader, op.cit., p. )$$-)663 +r. 0ugeniu >afta-9omano, op.cit., p. )<<-)'$.

antreprenorul, nu au calitatea de reprezentanti ai anga?atorului (respecti , clientului), afara de cazul in care dreptul de reprezentare nu le-a fost dat anume. E 6. 7andatul cu reprezentare si mandatul fara reprezentare &andatul este cu reprezentare sau fara reprezentare (art. /"11 C.civ.). *andatul cu reprezentare este contractul prin care o parte numita mandatar se obliga sa incheie unul sau mai multe acte ?uridice pe seama celeilalte parti numite mandat. *andatul fara reprezentare este contractul in temeiul caruia o parte, numita mandatar, incheie acte ?uridice in nume propriu, dar pe seama celeilalte parti, numite mandant, si isi asuma fata de terti obligatiile care rezulta din aceste acte, chiar daca tertii a eau cunostinta despre mandat (art. )%6< #.ci .). *andatul fara reprezentare (contractul de pr4te-nom) este o forma a simulatiei prin interpunere de persoane. E 7. 2orma mandatului cu reprezentare &andatul este un contract consensual care se formeaza prin acordul de vointa al partilor (solo consensus). Contractul de mandat poate fi incheiat in forma scrisa, autentica ori sub semnatura privata, sau verbala. *cceptarea mandatului poate rezulta si din e-ecutarea sa de catre mandatar.$ *andatul dat pentru incheierea unui act ?uridic supus, potri it legii, unei anumite forme trebuie sa respecte acea forma, sub sanctiunea aplicabila actului insusi. .re ederea nu se aplica atunci cand forma este necesara doar pentru opozabilitatea actului fata de terti, daca prin lege nu se pre ede altfel (art. )%$6 #.ci .). +aca din impre?urari nu rezulta altfel, mandatarul il reprezinta pe mandant la incheierea actelor pentru care a fost imputernicit. Imputernicirea pentu reprezentare sau, daca este cazul, inscrisul care o constata se numeste procura.$ +ispozitiile referitoare la reprezentarea in contracte se aplica in mod corespunzator contractului de mandat (art. )%$) #.ci .).
1

,*andatul trebuie s: fie conferit Gn form: autentic: numai Gn cazul Gn care legea pre ede forma autentic: pentru aliditatea actului ?uridic ce urmeaz: a fi Gncheiat prin mandatar, nu Gns: 2i atunci cFnd acest act a fost Gncheiat sub form: autentic: f:r: ca legea s: pre ad: o atare cerin5:. In cazul Gn care, deci, pentru Gncheierea unui contract de Fnzare-cump:rare nu este necesar: forma autentic: 2i, e entual, nici forma scris:, mandatul poate fi dat Gn form: scris: sau chiar erbal:.- T.>., >.c., +ecizia nr. $=7$D$<($, ,9epertoriu... pe anii $<&<-$<(&-, p. $7$. ,#Fnd cererea adresat: instan5ei este f:cut: de mandatar, care are calitatea de a ocat, acesta G2i ?ustific: Gmputernicirea prin depunerea delega5iei. La fel se a do edi Gmputernicirea 2i Gn cazul cererilor pentru e!ercitarea c:ilor de atac (art. 67 din Legea nr. '$D$<<' pri ind organizarea 2i e!ercitarea profesiei de a ocat).T.>., >.c., +ecizia nr. (<&D$<<7, ,+reptul- nr. 7D$<<', p. &). ,+e2i mandatul este un contract consensual, care ia na2tere prin simplul acord de oin5: al p:r5ilor, Gntocmirea unui Gnscris este necesar: pentru ca ter5ii s: fie Gn m:sur: a erifica puterile conferite mandatarului, precum 2i limitele Gn care acesta poate conbtracta Gn numele mandantului. #Fnd actul ?uridic la care particip: mandatarul, Gn numele mandantului, urmeaz: a fi Gncheiat Gn form: autentic:, atunci 2i actul constatator al mandatului (procura sau Gmputernicirea) este necesar s: se Gncheie Gn form: autentic:, GntrucFt mandatul formeaz: un tot indi izibil cu actul Gn ederea c:ruia a fost dat.- T.Hud., >atu-*are, +ec. nr. $$=D$<(6, 9.9.+. nr. $D$<(%, p. $'). 1 ,+e2i, la data introducerii ac5iunii Gn re endicare act de dispozi5ie mandatarul reclaman5ilor a ea numai procur: general: de reprezentare Gn ederea administr:rii bunului, ac5iunea nu a fi respins:, ca fiind f:cut: Gn afara mandatului, ci i se a da curs dac:, Gntre timp, mandantele confirm: actul respecti de dispozi5ie (ac5iunea Gn re endicare).- I.#.#.H., >ec5ia ci il: 2i de proprietate intelectual:, decizia nr. )66< din )6 martie )%%', Gn I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%', nr. $&6, p. 7%(.

In mod obisnuit, mandatul este e!pres si imbraca forma contractului scris, semnat de mandant si de mandatar, forma utilizata mai ales atunci cand mandatul este cu titlu oneros, sau forma procurii (imputernicirii, delegatiei) care are semnificatia ?uridica a ofertei de mandat. .rocura data mandatarului este oferta de mandat facuta de mandant si, in acelasi timp inscrisul probatoriu (instrumentum) al actelor pe care urmeaza sa le faca mandatarul. $entru ca procura sa se transforme in contract de mandat, ea trebuie sau sa fie acceptata e-pres, in scris, de mandatar, sau, asa cum se intampla cel mai des in practica, sa fie pusa in e-ecutare, adica sa fie acceptata tacit. In cazul reprezentarii con entionale, atat reprezentatul, cat si reprezentantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia actul pentru care reprezentarea a fost data. #ontractul este anulabil atunci cand consimtamantul reprezentantului este iciat. +aca insa iciul de consimtamant pri este elemente stabilite de reprezentat, contractul este anulabil numai daca ointa acestuia din urma a fost iciata. ;fara de cazul in care sunt rele ante pentru elementele stabilite de reprezentat, buna sau reaua-credinta, cunoasterea sau necunoasterea unei anumite impre?urari se apreciaza in persoana reprezentantului. 9eprezentatul de rea-credinta nu poate in oca niciodata buna-credinta a reprezentantului. Imputernicirea nu produce efecte decat daca este data cu respectarea formelor cerute de lege pentru incheirea alabila a contractului pe care reprezentantul urmeaza sa il incheie. .rocura trebuie data in forma in care urmeaza a fi incheiat actul de catre mandatar respectand principiul simetriei formelor. ;stfel, daca actul care urmeaza a fi incheiat de mandatar este un caz solemn (forma autentica), si procura, care a face corp comun cu actul, trebuie sa fie data in forma autentica. In acest sens, art. 6= din Legea nr. 6&D$<<' a notarilor publici pre ede ca , 3artile pot !i reprezentate la autenti!icare printr- un mandatar cu procura speciala autentica @. ;lteori legea pre ede necesitatea procurii in forma autentica indiferent de forma actului ce a fi incheiat de mandatar. &andatul tacit trebuie sa rezulte din impre?urari de fapt care sa faca neindoielnica intentia de reprezentare a partilor. ;cceptarea tacita rezulta din e!ecutarea de catre mandatar a insarcinarii date. In schimb oferta de mandat special trebuie sa fie e!presa.) &andatul aparent este cel in care mandatarul a facut acte ?uridice, cu numele mandantului inainte de a cunoaste sau de a fi putut cunoaste cauza de incetare a mandatului, iar tertii contracteaza cu aparentul mandatar, a and credinta scuzabila si legitima ca acesta are putere de reprezentare. Un e!emplu de mandat aparent este cel al mandatarului caruia i s-a re ocat mandatul, dar re ocarea nu este adusa la cunostinta lui. *andatul aparent a produce efecte pentru aceleasi ratiuni pentru care e!ista si produce efecte mandatul fara reprezentare. <ot ceea ce mandatarul a facut, in numele mandantului, inainte de a cunoaste sau de a fi putut cunoaste cauza de incetare a mandatului este socotit ca valabil facut in e-ecutarea acestuia (art. /"0 C.civ.). *ai mult, art. )%6( #.ci ., stabileste ca ,La incetarea in orice mod a mandatului, mandatarul este tinut sa-si e!ecute obligatiile pre azute de art. )%$<, adica de a da socoteala despre gestiunea sa si de a remite mandantului tot ce a primit in temeiul imputernicirii sale,
2

,Imputernicirea dat: de c:tre depun:torul unor sume de bani pe libret de economii #.0.#., prin trecerea unei anumite persoane la condi5ii de retragere, reprezint: un mandat, care se limiteaz: numai la timpul cFt titularul este Gn ia5:. ;cest mandat Gnceteaz: o dat: cu moartea titularului, astfel GncFt suma Gnscris: Gn libret la data mor5ii sale face parte integrant: din acti ul succesorului 2i nu mai poate fi retras: de persoana Gmputernicit:.T.H. 8unedoara, +ecizia nr. '%=D$<=$, 9.9.+., nr. $)D$<=$, p. $%$.

datorand dobanzi pentru sumele intrebuintate in folosul sau incepand din ziua intrebuintarii, iar pentru cele cu care a ramas dator din ziua in care a fost pus in intarziere. +aca mandantul ratifica actele mandatarului aparent, acesta se a transforma retroacti in mandat.$ +aca mandatul nu este ratificat, tertul contractant de buna-credinta poate actiona impotri a mandantului in temeiul actului incheiat cu mandatarul aparent. In cazul contrar, cand mandatarul a fost de rea-credinta, si desi, cunoscand cauza de incetare a mandatului a incheiat acte juridice cu tertii in numele mandantului, aceste acte nu isi vor produce efecte fata de mandant. *andatarul aparent a raspunde fata de tert delictual, nu contractual, pentru ca nu a contractat in nume propriu. Codul civil reglementeaza si situatia in care initiativa incheierii contractului de mandat apartine mandatarului. In absenta unui refuz neintarziat, mandatul se considera acceptat daca priveste actele a caror incheiere intra in e-ercitarea profesiei mandatarului ori pentru care si-a oferit serviciile fie in mod public, fie direct mandantului. In aplicarea acestei dispozitii se a tine seama, intre altele, de pre ederile legale, de practicile stabilite intre parti si de uzante- (art. )%$7 #.ci .). 'aca partile nu au prevazut un termen, contractul de mandat inceteaza in trei ani de la incheierea lui (art. /"1! C.civ.). E '. Proba mandatului &andatul incheiat in forma unui contract scris se dovedeste prin inscrisul constatator al contractului. Au a trebui insa sa fie indeplinita formalitatea ,bun si aprobat@. Contractantul poate intotdeauna cere reprezentantului sa faca dovada puterilor incredintate de reprezentat si, daca reprezentarea este cuprinsa intr-un inscris, sa ii remita o copie a inscrisului, semnata pentru conformitate. In cazul mandatului tacit e-ecutat, atat oferta cat si acceptarea sunt dovedite prin faptul e-ecutarii. In cazul mandatului tacit nee-ecutat, care rezulta din impre?urari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor, dovada se face atat de parti, cat si de tertul cu care s-a contractat, prin orice mijloc de proba admis de lege, chiar si daca actul care se incheie de mandatar cu tertul trebuie sa fie facut in forma scrisa, (doar pentru opozabilitate fata de terti) (art. /,/ C.proc.civ.). Au mai putin, potri it alin. ()) prima fraza al art. )%$6. ,*andatul dat pentru incheierea unui act ?uridic supus, potri it legii, unei anumite forme trebuie sa respecte acea forma sub sanctiunea aplicabila actului insusi.;ceasta dispozitie, care consacra principiul formelor simetriei restrange posibilitatile de do ada ale acestui mandat, facand inadmisibile proba cu martori sau prezumtii pentru do edirea lui. .re ederea legala a alin. ()) art. )%$6 mentionata mai sus ,nu se aplica cand forma este necesara doar pentru opozabilitatea actului fata de terti, daca prin lege nu se pre ede altfel-.
1

,*andatul este un contract Gn irtutea c:ruia o persoan: se oblig: a se face ce a pe seama altei persoane de la care a primit Gns:rcinarea. *andatul, poate fi special pentru o afacere sau pentru anumite afaceri, Gn general, pentru toate afacerile mandantului. #Fnd este orba de acte de Gnstr:inare sau de acte de ipotecare, mandatul trebuie s: fie special. *andantul nu este Gndatorat pentru ceea ce mandatarul a f:cut peste limitele puterilor sale, afar: de cazul cFnd a ratificat e!pres sau tacit. +ac: din atitudinea 2i comportamentul mandantului se demonstreaz: c: acesta a ratificat actele f:cute de c:tre mandatarul s:u, actele Gncheiate r:mFn alabile.- #.>.H., >.c., +ecizia nr. $('<D$<<7, ,+reptul-, nr. $%-$$D$<<', p. $76.

#ontinutul si intinderea mandatului or fi stabilite prin orice mi?loc de probatiune, prin interpretarea clauzelor contractuale, in sens restricti in caz de indoiala. In cazul in care nu se poate do edi incheierea tacita a unui contract de mandat, raporturile dintre parti pot imbraca forma gestiunii de afaceri sau imbogatirii fara ?usta cauza. E &. Partile in contractul de mandat $artile in contractul de mandat sunt2 mandantul si mandatarul. &andantul este persoana care in temeiul acordului de vointa imputerniceste pe mandatar sa faca ceva, si anume sa incheie acte juridice, pe seama sa. &andatarul este persoana care se obliga sa faca ceva, sa incheie acte juridice in numele si pe seama mandantului. .entru a incheia contractul de mandat, mandantul trebuie sa aiba capacitatea ceruta pentru a incheia el insusi actul pe care il insarcineaza pe mandatar sa il incheie (act de conser are, administrare sau de dispozitie). *andatarul trebuie sa aiba capacitate deplina de e!ercitiu, deoarece el trebuie sa e!prime in actele pe care le incheie cu tertii un consimtamant alabil. Lipsa consimtamantului si iciile de consimtamant se apreciaza atat in persoana mandantului, cat si in cea a mandatarului. E (. "biectul mandatului si intinderea acestuia &andatul poate avea ca obiect principal numai incheierea actelor juridice, si numai cu caracter accesoriu a actelor materiale. ;ctele ?uridice cu caracter strict personal nu pot fi obiect al mandatului. "biectul mandatului trebuie sa fie moral, licit, posibil si determinat. 4ub aspectul intinderii sale, mandatul poate fi special cand este dat pentru una sau mai multe operatiuni ?uridice determinate limitati sau general, cand mandatarul primeste imputernicirea sa incheie acte de conser are si de administrare in numele si pe seama mandantului. &andatarul are nevoie de un mandat special pentru a incheia acte de dispozitie. In schimb, el poate incheia acte de conservare sau de administratie in temeiul unui mandat general. #&andatul general autorizeaza pe mandatar sa efectueze numai acte de conservare si de administrare. $entru a incheia acte de instrainare sau grevare, tranzactii ori compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii sau bilete la ordin ori pentru a intenta actiuni in justitie, precum si pentru a incheia orice alte acte de dispozitie, mandatarul trebuie sa fie imputernic in mod e-pres.$
1

,9eprezentarea ?udiciar: con en5ional: ia na2tere prin acordul p:r5ilor, Gn baza unui contract de mandat. .rocura de reprezentare Gn ?usti5ie trebuie f:cut: Gn form: scris: sub semn:tur: legalizat: sau poate fi dat: 2i prin declara5ie erbal:, f:cut: Gn instan5: 2i trecut: Gn Gncheiere de 2edin5:. In temeiul mandatului de reprezentare ?udiciar:, reprezentantul p:r5ii poate face orice acte de procedur:, chiar dac: Gn mandat nu se pre :d e!pres acele acte. .rocura dat: cu men5iunea general: de reprezentare Gn ?usti5ie nu este suficient: pentru Gndeplinirea acelor acte procedurale care con5in elemente de dispozi5ie, cum suntB recunoa2terea, renun5area, tranzac5ia, Gnscrierea Gn fals. .entru a se putea face asemenea acte este ne oie de o procur: special:, cu ar:tarea e!pres: c: este dat: 2i pentru Gndeplinirea acestor acte. ;2a fiind, instan5a nu poate lua act de tranzac5ia inter enit: Gntre :Gr5i pe baza procurii generale de reprezentare Gn ?usti5ie date de reclamant:. T.>., >.c., +eciazia nr. '&&D$<=<, ,+reptul-, nr. $-)D$<<%, p. $6<. ,9ecunoa2terile pri itoare la drepturile de ?udecat:, renun5:rile, cum 2i propunerile de tranzac5ie nu se pot face decFt Gn temeiul unei procuri speciale. 9enun5area la ?udecat: este, a2adar, un act procedural de dispozi5ie prin care reclamantul G2i manifest: e!pres oin5a de a nu mai continua procesul Gnceput. +rept urmare, procura Gn

&andatul se intinde si asupra tuturor actelor necesare e-ecutarii lui, chiar daca nu sunt precizate in mod e-pres. (art. /"1 C.civ.). Interpretarea obiectului si limitelor mandatului se face restricti , in scopul prote?arii intereselor mandantului. 5andatul conceput in termeni generali cuprinde numai acte de administratie. &andatarul nu poate face nimic in afara limitelor mandatului. ;ctul incheiat de mandatar cu sine insusi sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta (dubla reprezentare sau autocontractul) sunt anulabile pentru dol prin reticenta. Contractul incheiat de reprezentant cu sine insusi, in nume propriu, este anulabil numai la cererea reprezentatului, cu e-ceptia cazului in care reprezentantul a fost imputernicit in mod e-pres in acest sens sau cuprinsul contractului nu a fost determinat in asemenea mod incat sa e-cluda posibilitatea unui conflict de interese. *celeasi dispozitii se aplica si in cazul dublei reprezentari (art. 10", C.civ.). In schimb, mandatul in interes comun, cand mandatarul face un act ?uridic cu un tert, atat in numele si in interesul mandantului, cat si in numele si interesul sau personal, este alabil (de e!emplu, mandantul si mandatarul sunt coproprietari ai unui bun pe care au hotarat sa il anda). #ontractul incheiat de un reprezentant aflat in conflict de interese cu reprezentatul poate fi anulat la cererea reprezentatului, atunci cand conflictul era cunoscut sau trebuiia sa fie cunoscut de contractant la data incheierii contractului. Sectiunea a II-a .fectele contractului de mandat E $. .fectele contractului de mandat intre parti $) Obligatiile mandatarului a) Obligatia de a e-ecuta mandatul este principala obligatie a mandatarului. *andatarul este obligat a e!ecuta mandatul atat timp cat este insarcinat si este raspunzator de daune-interese ce ar putea deri a din cauza neindeplinirii lui. &andatarul nu poate sa depaseasca limitele stabilite prin mandat. Cu toate acestea, el se poate abate de la instructiunile primite daca ii este imposibil sa il instiinteze in prealabil pe mandant si se poate prezuma ca acesta ar fi aprobat abaterea daca ar fi cunoscut imprejurarile ce o justifica. In acest caz, mandatarul este obligat sa il instiinteze de indata pe mandant cu privire la schimbarile aduse e-ecutarii mandatului (art. /"1+ C.civ.). 1l este, de asemenea, obligat in cazul mortii incapacitatii sau falimentului mandantului sa continue e-ecutarea mandatului, atunci cand acesta are ca obiect
discu5ie, dat: cu men5iunea general: de a Gntreprinde ,orice a fi ne oie pentru rezol area litigiilor-, nu este suficient: pentru Gndeplinirea acelor acte procesuale care con5in elementul de dispozi5ie, cum este 2i renun5area. .entru a putea face asemenea acte, mandatarul are ne oie de o procur: special:, care s: arate e!pres c: este dat: 2i pentru Gndeplinirea actului renun5:rii la ?udecat:.- #.>.H., >.com., +ecizia nr. $(D$<<=, ,+reptul-, nr. <D$<<=, p. 7$7. ,9enun5area la drepturile deduse ?udec:5ii se poate face numai Gn temeiul unei procuri speciale, mandatul de reprezentare ?udiciar: dat pentru prestarea ser iciului a oca5iei neputFnd-o suplini. .rin urmare, instan5a nu poate lua act de renun5are la un cap:t al ac5iunii Gn lipsa unei atare procuri.- T.>., >.c., +ecizia nr. $6<&, 9.9.+., nr. 6D$<(<, p. &%. ,*anifestarea de oin5: Gn sensul de a renun5a la ?udecat: reprezint: o desistare, deci un act de dispozi5ie. +in aceast: natur: a renun5:rii, cerin5a e ca o atare declara5ie s: fie f:cut: de partea reclamant: personal sau prin mandatar cu procur: special:. #a atare, consilierul ?uridic al unei unit:5i nu are calitatea de a face declara5ie de renun5are la ac5iune, deci o desistare de la ?udecat:, decFt Gn baza unei delega5ii speciale date de c:tre organul de conducere. T.>., >.c., +ecizia nr. )%=%D$<(=, 9.9.+., nr. 'D$<(<, p. '7.

incheierea unor acte succesive in cadrul unei activitati cu caracter de continuitate, daca aceasta activitate este in curs de desfasurare cu respectarea dreptului de revocare sau renuntare al partilor sau al mostenitorilor acestora (art. /"0" alin. (/) C.civ.). +aca, dupa acceptarea mandatului, mandatarul isi da seama ca nu il a putea indeplini, fiindu-i peste puteri, el a putea renunta la mandat, notificand mandantului, renuntarea sa. In mandatul incredintat a ocatului e!ista si unele obligatii specifice. ; ocatul este indreptatit sa foloseasca oricare dintre mi?loacele de e!ercitare a dreptului de aparare pre azute de Legea nr. '$D$<<' pentru organizarea si e!ercitarea profesiei de a ocat pentru apararea clientului sau. ; ocatul are obligatia de a pastra secretul profesional, obligatie absoluta si nelimitata in timp, care se intinde asupra tuturor acti itatilor a ocatului, asociatilor, colaboratorilor si a ocatilor salarizati in cadrul profesiei. ; ocatul nu poate fi obligat, in nici o circumstanta si de catre nici o persoana, fizica sau ?uridica, sa di ulge secretul profesional. Aee!ecutarea sau e!ecutarea necorespunzatoare a obligatiei antreneaza raspunderea mandatarului atat pentru dol, cat si pentru culpa. 'aca mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este tinut sa e-ecute mandatul cu diligenta unui bun proprietar (culpa levis in abstracto). 'aca insa mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este obligat sa il indeplineasca cu diligenta pe care o manifesta in propriile afaceri (culpa levis in concreto). &andatarul este obligat sa il instiinteze pe mandant despre imprejurarile care au aparut ulterior incheierii mandatului si care pot determina revocarea sau modificarea acestuia (art. /"13 alin. (/) C.civ.). &andatarul va raspunde in ambele cazuri pentru intreaga paguba cauzata mandantului prin nee-ecutarea obligatiei sau prin e-ecutarea ei defectuoasa. 1l nu va raspunde insa pentru nee-ecutarea obligatiilor de catre tert, afara de cazul in care alegerea tertului contractant nu se datoreaza culpei sale. b) Obligatia de a da socoteala despre indeplinirea mandatului Orice mandatar este tinut sa dea socoteala despre gestiunea sa si sa remita mandantului tot ceea ce a primit in temeiul imputernicirii sale, chiar daca ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului.1
1

,;c5ionFnd ca mandatar al titularului de libret, persoana trecut: la clauza de Gmputernicire trebuie s: dea seama de sumele retrase de la #.0.#., Gn fa5a titularului. +ac:, datorit: Gmpre?ur:rilor Gn care s-au petrecut faptele starea de com: a titularului , nu a fost posibil: o astfel de dare de seam:, aceast: persoan: este 5inut: s: dea seama mo2tenitorilor titularului. Inl:turarea sumelor respecti e din masa succesoral: poate fi dispus: numai dac: se stabile2te, prin probe, c: sumele astfel retrase au fost Gntrebuin5ate Gn interesul celui c:ruia Gi apar5ineau. In caz contrar, ele urmeaz: s: fie luate Gn calcul ca acti al patrimoniului succesoral.- T.>., >.c., +ecizia nr. $6%<D$<=<, ,+reptul-, nr. 7$D$<<%, p. &&. ,#lauza de Gmputernicire pentru ridicarea sumelor depuse pe un libret de economii a Fnd la baz: un mandat, persoana Gmputernicit: are, fa5: de titularul libretului, obliga5iile mandatarului fa5: de mandant, asadar, Gn primul rFnd, pe aceea de a-i da socoteli. In cazul cFnd Gmputernicitul a folosit sumele ridicate, in estindu-le Gntr-un bun comun cu so5ul s:u, obliga5ia de a restitui titularului libretului aceste sume re ine ambilor so5i.- T.H. 8unedoara, +ecizia nr. ((D$<(=, 9.9.+., nr. $)D$<(=, p. &%. ,Incredin5area unei sume de bani de c:tre o persoan: alteia, pentru ca aceasta s:-i cumpere din comer5 unele bunuri ce-i sunt necesare, constituie contract de mandat. In consecin5:, mandatarul r:spunde fa5: de mandant de dispari5ia sumei Gncredin5ate, din negli?en5a lui.- T.H. 8unedoara, decizia nr. $'(D$<=$, 9.9.+., nr. $$D$<=$, p. 7=. ,9eclamantul, trecut la clauza de Gmputernicire, a lichidat dou: librete #.0.#. ale defunctei, care Gn acea perioad: se afla Gn spital Gn stare de com:, decesul producFndu-se dup: cFte a zile. ;c5ionFnd ca mandatar al titularului de libret, persoana trecut: la clauza de Gmputernicire trebuie s: dea seama de sumele retrase de la #.0.#., Gn fa5a titularului. +ac:, datorit: Gmpre?ur:rilor Gn care s-au petrecut faptele starea de com: a titularului nu a fost posibil: o astfel de dare de seam:, aceast: persoan: este 5inut: s: dea seama mo2tenitorilor titularului.

In perioada in care bunurile primite cu ocazia e-ecutarii mandatului, de la mandant ori in numele lui, se afla in detinerea mandatarului, acesta este obligat sa le conserve (art. /"15 C.civ.). *andatarul datoreaza dobanzi pentru sumele intrebuintate in folosul sau incepand din ziua intrebuintarii, iar pentru cele cu care a ramas dator, din ziua in care a fost pus in intarziere. In lipsa unei con entii contrare, mandatarul care si-a indeplinit mandatul nu raspunde fata de mandant cu pri ire la e!ecutarea obligatiilor asumate de persoanele cu care a contractat, cu e!ceptia cazului in care insol abilitatea lor i-a fost sau ar fi trebuit sa ii fi fost cunoscuta la data incheierii contractului cu acele persoane (art. )%)$ #.ci .). +reptul mandantului de a cere restituirea sumelor de bani incasate de mandatar, dar nerestituite se prescrie intr-un termen de 6 ani, care curge de la data incetarii contractului prin e!ecutarea lui.$ 7ustificarea gestiunii va fi facuta de mandatar oricand, si, in principiu, numai fata de mandant.) c) &andatarul va da socoteala mandantului si cand a substituit o alta persoana pentru e-ecutarea obligatiilor sale. 9egula este ca mandatul fiind un contract intuitu personae trebuie e-ecutat personal de mandatar. #&andatarul este tinut sa indeplineasca personal mandatul, cu e-ceptia cazului in care mandantul l-a autorizat in mod e-pres sa-si substituie o alta persoana in e-ecutarea in tot sau in parte a mandatului. (art. /"/0 alin. (1) C.civ.). #hiar in absenta unei autorizari e!prese, mandatarul isi poate substitui un tert dacaB a) impre?urari nepre azute il impiedica sa aduca la indeplinire mandatul3 b) ii este imposibil sa il instiinteze in prealabil pe mandant asupra acestor impre?urari3 c) se poate prezuma ca mandantul ar fi aprobat substituirea daca ar fi cunoscut impre?urarile ce o ?ustifica. In aceste cazuri, mandatarul este obligat sa il instiinteze de indata pe mandant cu pri ire la substituire.

Inl:turarea sumelor respecti e din masa succesoral: poate fi dispus: numai dac: se stabile2te, prin probe, c: sumele astfel retrase au fost Gntrebuin5ate Gn interesul celui c:ruia Gi apar5ineau. In caz contrar, ele urmeaz: s: fie luate Gn calcul ca acti al patrimoniului succesoral.- T.>., >.c., decizia nr. $6%<D$<=<, ,+reptul@, nr. 7D$<<%, p. &&. 1 ,In cazul Gn care mandantul a Gncredin5at mandatarului o garnitur: de mobil: spre a o inde 2i a-i preda pre5ul Gncasat f:r: s: se fi pre :zut un termen pentru e!ecutarea mandatului termenului de prescrip5ie a ac5iunii prin care mandantul solicit: obligarea mandatarului la plata sumei Gncasate cu titlu de pre5 curge de la data Gncet:rii contractului de mandat, iar nu de la data cFnd contractul de mandat a fost Gncheiat de p:r5i.- T.H. 8unedoara, +ecizia nr. '%D$<=&, 9.9.+. nr. $D$<=(, p. &%. 2 ,;c5ionFnd ca mandatar al titularului de libret, persoana trecut: la clauza de Gmputernicire trebuie s: dea seama de sumele retrase de la #.0.#., Gn fa5a titularului. +ac:, datorit: Gmpre?ur:rilor Gn care s-au petrecut faptele starea de com: a titularului , nu a fost posibil: o astfel de dare de seam:, aceast: persoan: este 5inut: s: dea seama mo2tenitorilor titularului. Inl:turarea sumelor respecti e din masa succesoral: poate fi dispus: numai dac: se stabile2te, prin probe, c: sumele astfel retrase au fost Gntrebuin5ate Gn interesul celui c:ruia Gi apar5ineau. In caz contrar, ele urmeaz: s: fie luate Gn calcul ca acti al patrimoniului succesoral.- T.>., >.c, +ecizia nr. $6%<D$<=<, ,+reptul-, nr. 7D$<<%, p. &&. ,#lauza de Gmputernicire pentru ridicarea sumelor depuse pe un libret de economii a Fnd la baz: un mandat, persoana Gmputernicit: are, fa5: de titularul libretului, obliga5iile mandatarului fa5: de mandant, a2adar, Gn primul rFnd, pe aceea de a-i da socoteli. In cazul cFnd Gmputernicitul a folosit sumele ridicate, in estindu-le Gntr-un bun comun cu so5ul s:u, obliga5ia de a restitui titularului libretului aceste sume re ine ambilor so5i. T.H. 8unedoara, +ecizia nr. (($D$<(=. 9.9.+..nr. $)D$<(=, p. &%.

'aca substituirea nu a fost autorizata de mandant, mandatarul raspunde pentru actele persoanei pe care si-a substituit-o ca si cum le-ar fi indeplinit el insusi.$ 'aca substituirea a fost autorizata, mandatarul nu raspunde decat pentru diligenta cu care a ales persoana care l-a substituit si i-a dat instructiunile privind e-ecutarea mandatului. In toate cazurile, mandantul are actiune directa impotriva persoanei pe care mandatarul si-a substituit-o. &andatul conferit mai multor persoane pentru a lucra impreuna nu are efect, in absenta unei stipulatii contrare, daca nu a fost acceptat de catre toate aceste persoane. #and mai multe persoane au acceptat acelasi mandat, actele lor obliga pe mandant chair daca au fost incheiate numai de una dintre ele, afara de cazul cand s-a stipulat ca or lucra impreuna. In lipsa de stipulatie contrara, mandatarii raspund solidar fata de mandant daca sau obligat sa lucreze impreuna (art. /"// C.civ.). d) &andatarul are obligatia de conservare a bunurilor mandantului *andatarul a e!ercita drepturile mandantului fata de terti, daca bunurile primite pentru mandant prezinta semne de deteriorare sau au a?uns cu intarziere. In caz de urgenta, mandatarul poate proceda la vanzarea bunurilor cu diligenta unui bun proprietar (art. /"/, C.civ.). In ambele cazuri, mandatarul trebuie sa il anunte de indata pe mandant. )) Obligatiile mandantului a) &andantul este obligat, in lipsa unei conventii contrare, sa puna la dispozitia mandatarului mijloace necesare e-ecutarii mandatului (art. /"/! alin. (1) C.civ.). b) &andantul va restitui mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta din urma pentru e-ecutarea mandatului, impreuna cu dobanzile legale aferente, calculate de la data efectuarii cheltuielilor. c) &andantul este de asemenea, obligat sa repare prejudiciul suferit de catre mandatar in e-ecutarea mandatului, daca acest prejudiciu nu provine din culpa mandatarului (art. /"/ C.civ.). d) 'aca mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca mandatarului remuneratia, chiar si in cazul in care, fara culpa mandatarului, mandatul nu a putut fi e-ecutat (art. /"/+ C.civ.).

,*andatul se do ede2te prin Gnscris dac: actul pe care trebuie s:-l fac: mandatarul este 2i el supus probei scrise. +reptul de substituire nu se poate e!ercita decFt Gn limitele puterilor conferite prin contractul de mandat, astfel c: mandatarul este r:spunz:tor de modul cum substitutul s:u e!ecut: mandatul, dep:2irea limitelor acestui mandat nu e opozabil: mandantului, afar: de cazul cFnd el o ratific:.- Tr. #apitalei, +ecizia nr. $)%D$<'', L..., nr. &D$<'', p. &=%. ,*andatarul este 5inut fa5: de mandant de dou: obliga5iiB s:-2i Gndeplineasc: Gns:rcinarea ce i s-a dat, sub sanc5iunea de daune-interese, fiind r:spunz:tor nu numai de dol, ci 2i de culp:, precum 2i s: remit: mandantului tot ceea ce a primit Gn irtutea mandatului. 0l trebuie s:-2i Gndeplineasc: mandatul Gn persoan:, f:r: s: aib: dreptul de a-2i substitui pe altcine a Gn Gndeplinirea mandatului primit. +ac:, totu2i, G2i substituie o alt: persoan:, mandatarul r:spunde de faptele substitutului, tot a2a cum r:spunde de faptele sale proprii. *andatarul nu r:spunde, Gns:, Gn niciun caz, pentru daunele cauzate prin delict de c:tre o ter5: persoan:.- T.>., >.c., +ecizia nr. &%D$<($, ,9epertoriu de practic: ?udiciar: Gn materie ci il: a Tribunalului >uprem 2i a altor instan5e ?udec:tore2ti pe anii $<&<-$<('-, p. $76%. ,.ersoana indicat: Gn libretul de economii #.0.#. la ,condi5ii de retragere- 2i Gmputernicit: s: ridice sumele depuse are calitatea de mandatar al titularului de libret. #a atare, ea este obligat s: dea socoteal: mandantului cu pri ire la sumele pe care le ridic: Gn temeiul clauzei de Gmputernicire.- T.>., >.c., +ecizia nr. $&6'D$<(=, 9.9.+., nr. 6D$<(<, p. '6.

+aca mandatul este cu titlu oneros, iar remuneratia mandatarului nu este determinata prin contract, aceasta se a stabili potri it legii, uzantelor ori, in lipsa, dupa aloarea ser iciilor prestate. +reptul la actiunea pentru stabilirea cuantumului remuneratiei se prescrie odata cu dreptul la actiunea pentru plata acesteia. "bligatia mandantului de plata a remuneratiei e!ista chiar daca mandatul a fost e!ecutat dupa e!pirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste de actul incheiat de mandatar. Cand mandatul a fost dat aceluiasi mandatar de mai multe persoane pentru o afacere comuna, fiecare dintre ele raspunde solidar fata de mandatar de toate efectele mandatului (solidaritate legala) (art. /"/3 C.civ.). $entru garantarea tuturor creantelor sale impotriva mandantului izvorate din mandat, mandatarul are un drept de retentie asupra bunurilor primite cu ocazia e-ecutarii mandatului de la mandant ori pe seama acestuia. E ). .fectele contractului de mandat fata de terti $) 1fectele contractului intre mandant si terti *ctul incheiat de mandatar cu tertii este considerat a fi incheiat de insusi mandantul.$ #ontractul incheiat de reprezentant, in limitele imputernicirii, in numele reprezentatului produce efecte direct intre reprezentat si cealalta parte (art. $)<& #.ci .). In consecinta, toate efectele legale, active sau pasive, ale actului incheiat de mandatar cu tertul in limitele imputernicirii primite se produc in persoana mandantului. *andatarul are doar un rol de intermediar, actul fiind considerat incheiat intre mandant (in numele si pe seama lui) si tert.a #ontractul incheiat de reprezentant in limita puterilor conferite, atunci cand tertul contractant nu cunostea si nici nu ar fi trebuit sa cunoasca faptul ca reprezentantul actiona in aceasta calitate, obliga numai pe reprezentant si pe tert, daca prin lege nu se pre ede altfel. #u toate acestea, daca reprezentantul, atunci cand contracteaza cu tertul in limita puterilor conferite, pe seama unei intreprinderi, pretinde ca este titularul acesteia, tertul care descopera ulterior identitatea ade aratului titular poate sa e!ercite si impotri a acestuia din urma drepturile pe care le are impotri a reprezentantului (art. $)<( #.ci .). *ctele e-cesive ale mandatarului (cele care depasesc limitele imputernicirii primite) nu il obliga pe mandant daca nu sunt ratificate e-pres sau tacit, ratificarea valorand retroactiv mandat.
1

,In situa5ia Gn care o persoan: a Gncheiat un contract de Fnzare-cump:rare prin reprezentare con en5ional: (contract de mandat), Gn baza unei procuri autentice, nu se poate constata nulitatea contractului pentru lipsa consim5:mFntului s:u, dac: nu se do ede2te c: procura a fost fals:.- Tr. 1ucure2ti, +ecizia nr. )&7, #ulegere... pe anii $<<6-$<<(, p. 7(. ,;c5ionFnd ca mandatar al titularului de libret, persoana trecut: la clauza de Gmputernicire trebuie s: dea seama de sumele retrase de la #.0.#., Gn fa5a titularului. +ac:, datorit: Gmpre?ur:rilor Gn care s-au petrecut faptele starea de com: a titularului , nu a fost posibil: o astfel de dare de seam:, aceast: persoan: este 5inut: s: dea seama mo2tenitorilor titularului. Inl:turarea sumelor respecti e din masa succesoral: poate fi dispus: numai dac: se stabile2te, prin probe, c: sumele astfel retrase au fost Gntrebuin5ate Gn interesul celui c:ruia Gi apar5ineau. In caz contrar, ele urmeaz: s: fie luate Gn calcul ca acti al patrimoniului succesoral.- T.>., >.c, +ecizia nr. $6%<D$<=<, ,+reptul-, nr. 7D$<<%, p. &&. ,#lauza de Gmputernicire pentru ridicarea sumelor depuse pe un libret de economii a Fnd la baz: un mandat, persoana Gmputernicit: are, fa5: de titularul libretului, obliga5iile mandatarului fa5: de mandant, a2adar, Gn primul rFnd, pe aceea de a-i da socoteli. In cazul cFnd Gmputernicitul a folosit sumele ridicate, in estindu-le Gntr-un bun comun cu so5ul s:u, obliga5ia de a restitui titularului libretului aceste sume re ine ambilor so5i. T.H. 8unedoara, +ecizia nr. (($D$<(=. 9.9.+..nr. $)D$<(=, p. &%.$<<(, ,#ulegere... pe anii $<<6-$<<(-, p. 7(.

#ontractul incheiat de persoana care actioneaza in calitate de reprezentant, insa fara a a ea imputernicire sau cu depasirea puterilor conferite, nu produce efecte intre reprezentat si tert. +aca insa, prin comportamentul sau, reprezentatul l-a determinat pe tertul contractant sa creada in mod rezonabil ca reprezentantul are puterea de a-l reprezenta si ca actioneaza in limita puterilor conferite, reprezentatul nu se poate pre ala fata de tertul contractant de lipsa puterii de a reprezenta (art. $6%< #.ci .). #el care incheie un contract in calitate de reprezentant, nea and imputernicire ori depasind limitele puterilor care i-au fost incredintate, raspunde pentru pre?udiciile cauzate tertului contractant care s-a increzut, fara culpa, in incheierea alabila a contractului. In cazurile in care reprezentantul nu a ea imputernicire sau a actionat cu depasirea puterilor conferite, cel in numele caruia s-a incheiat contractul poate sa il artifice, respectand formele cerute de lege pentru incheierea sa alabila. Tertul contractant poate, parintr-o notificare, sa acorde un termen rezonabil pentru ratificare, dupa a carui implinire contractul nu mai poate fi ratificat. 9atificarea are efect retroacti , fara a afecta insa drepturile dobandite de terti intre timp. /acultatea de a ratifica se transmite mostenitorilor. Tertul contractant si cel care a incheiat contractul in calitate de reprezentant pot con eni desfiintarea contractului cat timp acesta nu a fost ratificat. #u atat mai mult mandantul nu raspunde nici pentru actele sau faptele ilicite cauzatoare de pre?udicii sa arsite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului, mandatarul fiind in afara imputernicirii primite.) )) 1fectele contractului de mandat intre mandatar si terti Contractul de mandat nu creeaza raporturi intre mandatar si terti, pentru ca mandatarul contracteaza in numele si pe seama mandantului. *andatarul a raspunde fata de terti, daca a contractat in numele sau personal, sau daca contractand pentru mandant si-a depasit limitele imputernicirii, si nu a adus la cunostinta tertilor limitele puterii sale, astfel incat tertii au fost indusi in eroare asupra puterilor oferite mandatarului de catre mandant. &andatarul va raspunde pentru prejudiciile cauzale tertilor prin delictele sau cvasidelictele savarsite in timpul e-ecutarii mandatului, indiferent daca este sau nu in limitele imputernicirilor conferite. Sectiunea a III- a Incetarea contractului de mandat
2

,+ac: Gn baza unui mandat erbal Gn sensul c: mandatarul s: cumpere pentru mandant, pe numele acestuia din urm: 2i pentru el, o construc5ie, mandatarul, prin act autentic, a cump:rat pe numele lui 2i pentru el construc5ia respecti :, fiind Gn prezen5a unui contract de Fnzare-cump:rare, Gntocmit f:r: consim5:mFntul p:r5ilor 2i din eroare, iar mandatarul fiind de rea-credin5:, urmeaz: a se hot:rG, pe baza cererii de chemare Gn ?udecat: a mandantului, anularea actului de Fnzare-cump:rare 2i obligarea mandatarului la restituirea c:tre mandant a sumei primite de la el.- T.H. "lt, +ecizia nr. $6)(D$<=(, 9.9.+. nr. )D$<=(, p. 7=. ,*andatul se stinge, printre alte cazuri, prin re ocare. #Fnd oie2te, mandantul poate re oca mandatul 2i constrFngere, la caz, pe mandatar de a-i remite Gnscrisul de Gmputernicire. 9ezult:, deci, c: re ocarea mandatului este e!pres:. 9e ocarea poate fi tacit: Gn situa5ia cFnd sunt rele ate Gmpre?ur:ri care :desc neGndoielnic inten5ia mandantului, 2i anume, dac: aceast: inten5ie a fost cunoscut: de mandatar. In cazul cFnd mandatarul nu a cunoscut oin5a mandantului de a-i retrage mandatul acordat, contractul de Gnstr:inare Gncheiat Gn baza acestui mandat este alabil.- #.>.H., >.c., +ecizia nr. $))&D$<<), ,+reptul-, nr. (D$<<6, p. <6. ,+ac: mandatarul c:ruia, a Fnd calitatea de coindi izar, i s-a dat procur: pentru Fnzarea imobilului aflat Gn stare de indi iziune, nu e!ecut: mandatul pFn: la introducerea ac5iunii de parta?, mandatul se consider: re ocat e!pres prin Gns:2i ac5iunea introducti : de instan5: prin care mandantul 2i-a e!primat oin5a de a lichida starea de indi iziune prin parta? ?udiciar.- T.>., >.c., +ecizia nr. =($D$<(6, Gn #.+., p. $%$.

&andatul inceteaza in cazul e-istentei cauzelor generale de incetare a contractelor (e!pirarea termenului stipulat, sau in lipsa acestuia, la 6 ani de la incheierea contractului, realizarea conditiei rezolutorii, rezolutiunea titlului mandantului, acordul partilor, e!ecutarea mandatului, imposibilitatea e!ecutarii mandatului din caz fortuit sau de forta ma?ora). *rt. /"0" C.civ. prevede ca #$e langa cauzele generale de incetare a contractelor, mandatul inceteaza prin oricare dintre urmatoarele moduri2 a) revocarea sa de catre mandant6 b) renuntarea mandatarului6 c) moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori mandatarului . #u toate acestea, atunci cand are ca obiect incheierea unor acte succesi e in cadrul unei acti itati cu caracter de continuitate, mandatul nu inceteaza daca aceasta acti itate este in curs de desfasurare, cu respectarea dreptului de re ocare sau renuntare al partilor sau al mostenitorilor acestora. E $. 1evocarea mandatului &andantul poate oricand revoca mandatul, e-pres sau tacit, indiferent de forma in care contractul de mandat a fost incheiat si chiar daca a fost declarat irevocabil (art. /"01 alin. (1) C.civ.).1 Imputernicirea data unui nou mandatar pentru aceeasi afacere re oca mandatul initial. *andatul dat aceluiasi mandatar de mai multi mandanti nu poate fi re ocat decat cu acordul tuturor mandantilor. *andantul care re oca mandatul ramane tinut sa-si e!ecute obligatiile fata de mandatar. 0l este de asemenea obligat sa repare pre?udiciile suferite de mandatar din cauza re ocarii ne?ustificate ori intempesti e. *tunci cand partile au declarat mandatul irevocabil, revocarea se considera a fi nejustificata daca nu este determinata de culpa mandatarului sau de un caz fortuit ori de forta majora (art. /"0/ C.civ.). +aca procura a fost data in forma autentica notariala, in ederea informarii tertilor notarul public caruia i se solicita sa autentifice re ocarea unei asemenea procuri este obligat sa transmita re ocarea catre registrul national notarial, tinut in format electronic, potri it legii. Aotarul public care autentifica actul pentru incheierea caruia a fost data procura are obligatia sa erifice la registrul national notarial daca acea procura a fost re ocata. 9evocarea poate fi totala sau partiala. 'esemnarea unui mandatar special, atunci cand e-ista un mandatar general, inseamna o revocare partiala a mandatului general. E ). 1enuntarea la mandat &andatarul poate renunta oricand la mandat, notificand mandantului renuntarea sa (art. /"0, alin. (1) C.civ.). +aca mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate pretinde remuneratia pentru actele pe care le-a incheiat pe seama mandantului pana la data renuntarii. *andatarul este obligat sa il despagubeasca pe mandant pentru pre?udiciile suferite prin efectul renuntarii, cu e!ceptia cazului cand continuarea e!ecutarii mandatului i-ar fi cauzat mandatarului insusi o paguba insemnata, care nu putea fi pre azuta la data acceptarii mandatului.
1

,*andatarul poate re oca mandatul, dar re ocarea mandatului, notificat: numai mandatarului, nu se poate opune unei ter5e persoane care, necunoscFnd re ocarea, a contractat cu bun:-credin5: cu mandatarul. +e asemenea, numirea unui nou mandatar pentru aceea2i afacere cuprinde Gn sine re ocarea mandatului dat celui dintFi, din ziua Gn care i s-a notificat.- I.#.#.H., >ec5ia ci il: 2i de proprietate intelectual:, decizia nr. )$7= din )( februarie )%%&. I.#.#.H., Hurispruden5a sec5iei ci ile pe anul )%%&, nr. '&, p. $==.

9enuntarea la mandat nu poate fi decat e-presa. ;rt. =' alin. $ din #odul de procedura ci ila pre ede ca , 6enuntarea sau retragerea mandatului de reprezentare in justitie +mandatul judiciar n.n.& nu poate !i opusa celeilalte parti decat de la comunicare a!ara numai daca a !ost !acut in sedinta de judecata si in prezenta ei. 5andatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul cat si instanta cu cel putin -7 zile inainte de termenul imediat urmator renuntarii. *andatarul nu poate renunta la mandat in cursul termenului de e!ercitare a cailor de atac.E 6. 7oartea mandantului sau a mandatarului &andatul, contract intuituu personae& poate inceta prin moartea mandantului sau a mandatarului (art. /"0" si /"0! C.civ.). In caz de deces, incapacitate sau faliment a uneia dintre parti, mostenitorii ori reprezentantii acesteia au obligatia a informa de indata cealalta parte (art. /"0! alin. (1) C.civ.) In toate aceste cazuri, mandatarul sau mostenitorii ori reprezentantii sai sunt obligati sa continue e!ecutarea mandatului daca intarzierea acesteia risca sa puna in pericol interesele mandantului ori ale mostenitorilor sai. ;ctele incheiate de mandatarul care nu a cunoscut moartea mandantului sunt alabile si obliga pe mostenitorii mandantului. "bligatia mandatarului de a da socoteala si de a preda bunurile primite in puterea mandatului se a e!ecuta fata de mostenitorii defunctului. 9eglementarea data de Codul de procedura civila mandatului judiciar ( ad litem) este diferita. *stfel, art. 3, C.proc.civ. prevede ca #7andatul nu inceteaza prin moartea celui care l- a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. 7andatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului%. +aca a ocatul moare, mandatul sau a fi preluat de colaboratorii sai, daca erau comanditari (fiind trecuti pe delegatia a ocatului) sau 1aroul a asigura continuarea procesului de catre un alt a ocat. In cazul in care partea (clientul-mandantul) nu este de acord, a incheia un nou contract cu alt a ocat. E 7. Incapacitatea mandantului sau a mandatarului &andatul inceteaza prin punerea sub interdictie a oricareia dintre parti, mandant sau mandatar. $otrivit art. 3, din proiectul Codului de procedura civila 1 #&andatul (judiciar ; n.n.) nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. &andatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.. ;ctele incheiate de mandatarul pus sub interdictie nu produc nici un fel de efecte in persoana mandantului.)
1

9eferirile sunt f:cute Gn dispozi5iile .roiectului #odului de procedur: ci il: transmis de Cu ern .arlamentului 9omFniei Gn luna martie )%%<3 noul #od de procedur: ci il: nefiind Gnc: adoptat la data pred:rii spre publicare a cursului. 2 ,*andatul se stinge prin interdic5ia mandantului, dar #odul de procedur: ci il: dispune c: mandatul nu Gnceteaz: prin incapacitatea ulterioar: a celui ce l-a dat, decFt dac: este retras de reprezentantul legal al incapabilului. #a atare, ac5iunea introdus: Gn ?usti5ie de un mandatar nu poate fi respins: pentru lipsa de calitate a

E '. 2alimentul mandantului sau al mandatarului =alimentul mandantului sau al mandatarului produce incetarea mandatului, indiferent daca mandatul este conventional sau legal. ;mbele cauze de incetare trebuie constatate in mod neindoielnic, potri it procedurilor legale aplicabile. E &. .fectele incetarii mandatului .uterea de reprezentare inceteaza prin renuntarea de catre reprezentant la imputernicire sau prin re ocarea acesteia de catre reprezentat. *odificarea si re ocarea imputernicirii trebuie aduse la cunostinta tertilor prin mi?loace corespunzatoare. In caz contrar, acestea nu sunt opozabile tertilor, decat daca se do edeste ca acestia le cunosteau ori puteau sa le cunoasca in momentul incheierii contractului. .uterea de a reprezenta inceteaza prin decesul sau incapacitatea reprezentantului ori a reprezentatului, daca din con entie ori din natura afacerii nu rezulta contrariul. +aca reprezentantul sau reprezentatul este persoana ?uridica, puterea de a reprezenta inceteaza la data la care persoana ?uridica isi inceteaza e!istenta. In cazul deschiderii procedurii insol entei asupra reprezentantului sau reprezentatului puterea de a reprezenta inceteaza in conditiile pre azute de lege. Incetarea puterii de a reprezenta nu produce efecte in pri inta tertilor care, in momentul incheierii contractului, nu cunosteau si nici nu trebuiau sa cunoasca beasta impre?urare. La incetarea puterilor incredintate, reprezentantul este obligat sa restituie reprezentatului inscrisul care constata aceste puteri. 9eprezentantul nu poate retine acest inscris drept garantie a creantelor sale asupra reprezentatului, decat daca acesta din urma refuza sa ii remita o copie certificata de pe inscris cu mentiunea ca puterea de reprezentare a incetat. +upa incetarea mandatului, indiferent de cauza, mandatarul este obligatB a) sa dea socoteala despre gestiunea sa si sa remita mandantului sau mostenitorilor acestuia, dupa caz, procura, si sa predea orice alte acte sau bunuri primite in cursul e-ecutarii mandatului6 b) inceteaza dreptul de a-l reprezenta pe mandant si de a incheia orice act juridic in numele acestuia. ;ctele intocmite de mandatar dupa incetarea mandatului sunt nule. >unt alabile totusi actele pe care mandatarul le-ar face dupa moartea mandantului, daca din intarziere in e!ecutarea lor ar rezulta o paguba pentru mostenitorii acestuia. >unt alabile, de asemenea, prin e!ceptie, actele pe care mandatarul le face in numele mandantului, atat timp cat nu cunoaste moartea acestuia, sau e!istenta altei cauze, care desfiinteaza mandatul. ,In lipsa unei con entii contrare, mandatul dat mai multor mandatari obligati sa lucreze impreuna inceteaza chiar si atunci cand cauza incetarii pri este numai pe unul dintre ei- (art. )%6= #.ci .).

Capitolul II &andatul fara reprezentare (contractul de interpunere de persoana)

acestuia, pentru simplul moti c: mandantul este internat Gntr-un spital ca infirm mintal, atFta timp cFt mandantul nu a fost sub interdic5ie 2i mandatul nu a fost retras de reprezentantul legal al incapabilului.- Tr. Ia2i, +ecizia nr. =$%D$<'<, L..., nr. &D$<&%, p. $%(.

&andatul fara reprezentare (contractul de pr8te-nom) este contractul in temeiul caruia o parte, numita mandatar, incheie acte juridice in nume propriu, dar pe seama celeilalte parti, numite mandant, si isi asuma fata de terti obligatiile care rezulta din aceste acte, chiar daca tertii aveau cunostinta despre mandat (art. /"05 alin. (1) C.civ.). +ispozitiile codului ci il pri ind mandatul fara reprezentare se completeaza, in mod corespunzator, cu regulile aplicabile mandatului cu reprezentare. Contractul de pr8te-nom este o simulatie prin interpunere de persoana, indiferent daca tertul cunoaste sau nu simulatia, adica faptul ca mandatarul nu lucreaza in realitate in nume personal. <ertii nu au niciun raport juridic cu mandantul. Cu toate acestea, mandantul, substituindu-se mandatarului, poate e-ercita drepturile de creanta nascute din e-ecutarea mandatului, daca si-a e-ecutat propriile sale obligatii fata de mandatar (art. /"," C.civ.). *andantul poate re endica bunurile mobile dobandite pe seama sa de catre mandatarul care a actionat in nume propriu, cu e!ceptia bunurilor dobandite de terti prin efectul posesiei de buna-credinta. +aca bunurile dobandite de mandatar sunt imobile, acesta este obligat sa le transmita mandantului. In caz de refuz, mandantul poate solicita instantei de ?udecata sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act de transmitere a bunurilor dobandite. +ispozitiile pri ind bunurile imobile se aplica prin asemanare si bunurilor mobile supuse unor formalitati de publicitate (art. )%7$ #.ci .). #reditorii mandatarului nu pot urmari bunurile dobandite de acesta in nume propriu, dar pe seama mandantului daca mandatul fara reprezentare are data certa si aceasta este anterioara luarii oricarei masuri asiguratorii sau de e!ecutare. Conventia de interpunere de persoana nu este interzisa de lege, deci este admisa de aceasta, dar in cazul in care ea a fost incheiata in scopuri ilicite sau pentru a frauda legea (de e-emplu, mandantului i se interzice de lege sa faca actul si incearca sa il faca prin persoana interpusa), ambele conventii (contractul de interpunere si contractul incheiat de mandatarul ocult cu tertul) vor fi nule absolut. 9aporturile dintre mandant si mandatar (persoana interpusa) sunt supuse regulilor mandatului. Codul civil reglementeaza trei varietati ale mandatului fara reprezentare care intervin intre profesionisti si care erau reglementate in trecut de codul comercial, si anume2 contractul de comision, contractul de consignatie si contractul de e-peditie. #ontractul de comision este mandatul care are ca obiect achizitionarea sau anzarea de bunuri ori prestarea de ser icii pe seama comitetului si in numele comisionarului, care actioneaza cu titlu profesional, in schimbul unei remuneratii numita comision (art. )%76 #.ci .). .rin elementele care il definesc, contractul de comision apare ca o arietate a mandatului comercial, si anume un mandat comercial fara reprezentare. Contractul de consignatie este contractul prin care o parte, numita consignant, incredinteaza celeilalte parti, numita consignatar, anumite bunuri mobile pentru a fi andute in nume propriu, dar pe seama consignantului, la un pret stabilit anticipat, sau in lipsa la pretul curent al marfurilor de pe piata rele anta cu obligatia consignatarului de a remite consignantului pretul obtinut sau de a-i restitui bunul ne andut. #ontractul de consignatie este o arietate a contractului de comision, si mai departe, o arietate a contractului de mandat fara reprezentare. " alta arietate a contractului de comision, si deci a contractului de mandat comercial fara reprezentare, este contractul de e-peditie prin care e!peditorul se obliga fata de comitent sa

incheie in nume propriu un contract de transport cu un caraus si sa indeplineasca prestatiile accesorii e!pedierii, in schimbul unui comision.

Capitolul III Contractul de asistenta juridica E $. Notiuni generale privind statutul avocatului 'reptul la aparare este un drept fundamental constitutional garantat oricarei persoane fizice sau persoane juridice. In acest scop, in tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu (art. /, alin. / din Constitutie). ; ocatul este un subiect special de drept in conditiile in care legislatia speciala pre ede indeplinirea unor conditii speciale pentru dobandirea calitatii de a ocat, drepturi si obligatii speciale strict legate de e!ercitarea profesiei si care nu se regasesc in persoana reunui alt subiect de drept. ;ceste conditii care nu se regasesc nici in situatia ?urisconsultului ori a consilierului ?uridic, care isi e!ercita drepturile si indeplinesc obligatiile in temeiul unui raport ?uridic de munca, fiind sub incidenta pre ederilor dreptului muncii, se e!plica prin dispozitiile Legii nr. '$D$<<' pentru organizarea si e!ercitarea profesiei de a ocat care instituie monopolul a ocatilor in acordarea de asistenta ?uridica si de consultatii ?uridice. ;rt. $ alin. ($) din Legea nr. '$D$<<' republicata, pre ede ca ,3ro!esia de avocat este libera si independenta cu organizare si !unctionare autonome in conditiile prezentei legi si ale statutului pro!esiei@, iar alin. ) ca ,3ro!esia de avocat se e*ercita numai de avocatii inscrisi in tabloul din care !ac parte barou component al 8niunii ,ationale a 9arourilor din 6omania@. In e!ercitarea profesiei sale, a ocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic. ; ocatul promo eaza si apara libertatile si interesele legitime ale omului. 0l are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si ?uridice in fata instantelor autoritatii ?udecatoresti si institutiilor publice, precum si a altor persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea nestingherita a acti itatii a ocatului in conditiile legii. In e!ercitarea profesiei si in legatura cu aceasta a ocatul este prote?at de lege. .rofesia de a ocat se e!ercita, la alegere, in cabinete indi iduale, cabinete asociate societatilor ci ile profesionale unei societati profesionale cu raspundere limitata. E ). Contractul de asistenta juridica >egmentul esential si traditional al acti itatii a ocatului il constituie asumarea obligatiei de aparare a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si ?uridice de drept public si de drept pri at (art.) alin. $ din >tatutul profesiei de a ocat). In e!ercitarea profesiei, a ocatul este dator sa actioneze pentru asigurarea liberului acces la ?ustitie si a dreptului la un proces echitabil. 1) <emeiul juridic al nasterii drepturilor si obligatiilor avocatului in raport cu clientul sau il reprezinta contractul de asistenta juridica. /orma contractului de asistenta ?uridica este cea scrisa. ,"vocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana !izica sau juridica in temeiul

unui contract incheiat in !orma scrisa care dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul o!icial de evidenta@ (art. )= alin. $ Legea nr. '$D$<<'). >tatutul profesiei de a ocat reia si dez olta aceste dispozitii, stabilind ca , Dreptul avocatului de a asista a reprezenta ori a e*ercita orice alte activitati speci!ice pro!esiei se naste din contractul de asistenta juridica incheiat in !orma scrisa intre avocat si client ori mandatarul acestuia@. #ontractul de asistenta ?uridica pre ede in mod e!pres intinderea puterilor pe care clientul le confera a ocatului. In baza acestui contract, a ocatul se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea a ocatiala intocmita in forma pre azuta de >tatut. #ontractul de asistenta ?uridica da dreptul a ocatului sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru realizarea intereselor clientului, in afara de cazul in care partile ar stipula altfel. .entru acti itatea sa profesionala, a ocatul are dreptul la un onorariu (mandatul a ocatial este remunerat) si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau. )) Natura juridica si caracterele juridice ale contractului de asistenta juridica. Natura juridica a contractului de asistenta juridica este cea a unui contract numit care da nastere unor drepturi si obligatii specifice profesiei de avocat. Contractul de asistenta juridica poate fi considerat ca o varietate speciala a contractului de mandat. Aotiunea de asistenta ?uridica are o sfera mai larga si include in ea reprezentarea a ocatiala. ;cesta este moti ul pentru care denumirea contractului este de contract de asistenta juridica si nu de mandat. #ontractul de asistenta ?uridica este un contract numit, sinalagmatic, oneros, bilateral, incheiat intuitu personae in forma scrisa ceruta ad probationem. E 6. .fectele contractului de asistenta juridica *. Obligatiile avocatului fata de clientul sau sunt obligatii legale si obligatii contractuale. a) Obligatiile legale sunt prevazute limitativ de lege, si anumeB a ocatul este obligat sa depuna toate diligentele necesare pentru realizarea ser iciului a ocatial pentru care a fost anga?at3 sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, inclusi pe cele din oficiu3 sa se prezinte la fiecare termen stabilit de instantele de ?udecata, de organele de urmarire penala sau de alte institutii sa pledeze cu demnitate fata de ?udecatori si de partile din proces, si sa manifeste constiinciozitate si probitate in mandatul incredintat. "ri de cate ori este necesar, in raport cu natura si cu dificultatea cauzei, a ocatul este obligat sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise din proprie initiati a sau la cererea instantei de ?udecata. In e!ecutarea mandatului sau, a ocatul este obligat sa foloseasca oricare dintre mi?loacele legale de e!ercitare ale dreptului de aparare. ; ocatul este dator sa dea clientului sau sfaturi ?uridice corespunzatoare pre ederilor legale si crezului sau profesional. ; ocatul este dator sa pastreze secretul profesional pri itor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata, cu e!ceptia cazurilor e!pres pre azute de lege. ; ocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii nici unei autoritati sau persoane cu pri ire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea prealabila e!presa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza. "bligatia de a pastra secretul profesional este nelimitata in timp.

b) *vocatul poate avea ca principala obligatie contractuala, dupa caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultatii juridice, redactarea de acte, cereri si alte cai de atac, forme de e-ecutare, precum si alte activitati prevazute de :egea nr. !1?155!. "biectul contractului trebuie bine delimitat si mentionat atat in contract, cat si in imputernicirea a ocatiala eliberata in temeiul contractului, semnata de parti si de a ocat, care reprezinta procura de reprezentare in cazul contractului de asistenta ?uridica. "bligatiile pe care a ocatul si le asuma prin contractul de asistenta ?uridica sunt obligatii de mi?loace (de prudenta si diligenta), si nu obligatii de rezultat. ; ocatul are indatorirea de a actiona cu toata diligenta si prudenta impuse de lege si de deontologia profesionala, pentru realizarea dreptului clientului sau. /aptul ca uneori rezultatul nu este atins, nu presupune prin el insusi neindeplinirea obligatiei de diligenta de catre a ocat. Lipsa de diligenta a trebui do edita. 8. Obligatiile clientului (mandantului) a) Clientul are obligatia sa plateasca onorariul in cuantumul fi-at prin acordul partilor, dar nu inferior plafoanelor minimale stabilite de Uniunea Aationala a ; ocatilor din 9omania pe tipuri de acti itate. b) Clientul are, de asemenea, obligatia sa plateasca cheltuielile activitatii sus-mentionate separat de plata onorariului. "bligatiile clientului, cu e!ceptia platii onorariului si a cheltuielilor, nu sunt in mod e!pres pre azute de lege si de >tatut. .rin urmare, se or aplica in completare dispozitiile dreptului comun (#odul ci il) in materia mandatului. #ontractul se completeaza cu dispozitiile Legii nr. '$D$<<' pentru organizarea si e!ercitarea profesiei de a ocat, deci cu drepturile si obligatiile pre azute pentru a ocat si parti in acest act normati in art. )=-7&. >e poate afirma ca un contract de asistenta ?uridica are o parte con entionala (care poate fi negociata de parti) si o parte legala, reglementata, care face parte de drept din contract. #ontractul de asistenta ?uridica, legal incheiat, este titlu e!ecutoriu. In estirea cu formula e!ecutorie este de competenta ?udecatoriei in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al a ocatului (art. 6% Legea '$D$<<'). 7) Incetarea contractului de asistenta juridica .rincipalul mod de incetare a contractului este e!ecutarea acti itatilor care formeaza obiectul sau. #ontractul dintre a ocat si client poate inceta prin acordul ambelor parti (art. ') alin. $ >tatut). #lientul sau dupa caz a ocatul, pot renunta unilateral la contract, in conformitate cu pre ederile art. $') din >tatut. In acest caz, a ocatul a incasa sau a pastra onorariul in masura ser iciilor prestate. Aeplata onorariului in cuantumul si la termenul fi!at in contract, precum si neachitarea contra alorii cheltuielilor efectuate dau dreptul la rezilierea de plin drept a contractului. In cazul in care a ocatul este impiedicat sa indeplineasca ser iciul profesional, el a asigura substituirea. .entru acti itatea de substituire, a ocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzator acti itatii depuse. Toate litigiile pri itoare la nasterea, modificarea, stingerea si interpretarea contractului de asistenta ?uridica sunt supuse regulilor de arbitra? pre azute de lege si de >tatut. ') 'ispozitii speciale privind asistarea sau reprezentarea in justitie din oficiu (apararea din oficiu)

.otri it art. 6< din Legea nr. '$D$<<' si art. $''-$&$ din >tatutul profesiei de a ocat, a ocatul este obligat sa acorde asistenta ?uridica in cazul in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou. ;ceste cauze or fi repartizate cu precadere a ocatilor stagiari si tinerilor a ocati. In acest caz, caracterul intuitu personae al desemnarii aparatorului de catre client dispare3 desemnarea a ocatului din oficiu se face de catre barou. ;rt. $'' din >tatutul profesiei de a ocat pre ede ca barourile or organiza ser iciile de asistenta ?udiciara, care or functiona pe langa fiecare instanta de ?udecata si organ de urmarire penala din circumscriptia lor. >er iciile de asistenta ?udiciara or asigura si apararea gratuita in cazurile pre azute la art. &= din lege, precum si in alte cazuri daca drepturile persoanei lipsite de mi?loace ar fi pre?udiciate prin intarziere pe baza aprobarii date de catre decanul baroului. ;cordarea asistentei ?udiciare din oficiu se face numai ca urmare a unei comunicari scrise din partea instantei, a organului de urmarire penala sau de cercetare penala ori a organului administratiei publice locale, adresata ser iciului de asistenta ?udiciara organizat in fiecare localitate, de catre #onsiliul baroului. +ecanul desemneaza a ocatul care urmeaza sa acorde asistenta ?udiciara. ; ocatul desemnat nu poate refuza aceasta sarcina decat in caz de conflict de interese sau pentru alte moti e intemeiate. In cauzele in care asistenta ?udiciara este acordata din oficiu la cererea instantelor de ?udecata sau a organelor de urmarire penala, plata onorariilor se face din fondurile *inisterului Hustitiei. In cazurile in care asistenta ?udiciara este acordata din oficiu la cererea organelor administratiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe. "bligatiile a ocatului desemnat din oficiu inceteaza in momentul in care, in cauza, se prezinta un a ocat ales. .ractic, in cazul apararii din oficiu, nu se incheie un contract intre a ocat si client, ci, pe baza unei solicitari a organelor de urmarire penala sau a instantelor penale, baroul desemneaza, din oficiu, un a ocat care este obligat profesional sa presteze, contra unui onorariu platit de *inisterul Hustitiei, asistenta ?uridica. Intrucat el actioneaza totusi pe baza unei imputerniciri a ocatiale, semnata de membrul #onsiliului baroului coordonator al acti itatii de asistenta ?udiciara din oficiu (de regula un icedecan al baroului) si de a ocat, temeiul reprezentarii il constituie o stipulatie in favoarea unei terte persoane, al carei obiect il constituie apararea tertului in fata organului de urmarire penala sau a instantei penale. In opinia noastra, asistenta juridica din oficiu se presteaza in temeiul unei stipulatii pentru altul in care stipulantul (&inisterul 7ustitiei), prin unitatile sale, instantele judecatoresti sau parchete, obtine prin intermediul conducerii baroului (decanului) angajamentul promitentului (avocatul desemnat din oficiu) ca, in schimbul onorariului, sa apere pe tertul beneficiar (invinuit sau inculpat). Intreaga operatiune ?udiciara este destinata realizarii dreptului fundamental constitutional la aparare al in inuitului sau inculpatului, la garantarea caruia concura atat *inisterul Hustitiei, cat si subiectele specializate, a ocatii. In cazul contractului de asistenta ?uridica gratuit, singura deosebire fata de mandatul obisnuit o constituie scutirea de obligatia de plata a onorariului de catre client, scutire acordata de #onsiliul 1aroului.

TITLUL IJ Contractul de imprumut Imprumutul este de doua feluri2 imprumutul de folosinta, numit si comodat, si imprumutul de consumatie (art. /1,, C.civ.).

Capitolul I Contractul de imprumut de folosinta (comodatul)

Sectiunea I Notiune si caractere juridice B 1. Notiune Imprumutul de folosinta (comodatul) este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumit timp (art. /1, C.civ.). E ). Caractere juridice Comodatul este un contract2 real, pentru incheierea caruia, pe langa acordul de ointa al partilor, necesar si suficient in cazul contractelor consensuale, este ne oie si de predarea bunului care formeaza obiectul contractului3$ Aumai atunci cand bunul se afla de?a in posesia sau detinerea comodatarului, indiferent cu ce titlu, contractul de comodat se a incheia doar prin acordul de ointa al partilor, sau in cazul refuzului promitentului de a incheia contractul, prin hotararea instantei care a tine loc de contract. *tunci cand bunul se afla in detinerea beneficiarului, iar promitentul refuza sa incheie contractul, instanta, la cererea celeilalte parti, poate sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract daca cerintele legii pentru validitatea acestuia sunt indeplinite (art. /1,! C.civ.). .romisiunea de comodat insa este un antecontract consensual, spre deosebire de comodat, care este un contract real. esentialmente gratuit3 >tipularea unui pret al folosintei in sarcina comodatarului schimba natura ?uridica a operatiunii in contract de locatiune de lucruri.
1

,+ac: Gntre p:r5i, de2i contractul de comodat s-a Gncheiat Gn form: autentic:, totu2i, predarea bunului nu s-a efectuat, contractul nefiind deci, perfectat, Gnstr:inarea bunului de c:tre comandant prin Fnzare este alabil: 2i, deci, comodatarul nu poate, ulterior Gnstr:in:rii, s: mai solicite predarea bunului-. T.*. 1ucure2ti, +ecizia nr. )(%'D$<=6, Gn 9.9.+., nr. 'D$<=', p. ').

 esentialmente unilateral. #omodatul naste, din momentul incheierii lui, obligatii numai in sarcina comodatarului. 0l continua sa ramana unilateral, chiar daca in timpul e!ecutarii se nasc in afara ointei partilor, deci e!tracontractual obligatii in sarcina comodatarului cum ar fi cheltuielile de conser are a bunului. intuitu personae, incheiat in consideratia persoanei comodatarului, care nu isi asuma nicio obligatie fata de comodant, afara de cea de restituire a bunului. E 6. Deosebiri intre comodat si alte contracte Comodatul nu se confunda cu donatia pentru ca obiectul celor doua contracte unilaterale este diferit, si anume proprietatea lucrului la donatie, si respecti folosinta temporara a lucrului la comodat. Comodatul se deosebeste de locatiunea de bunuri pentru ca, in timp ce comodatul este un contract esentialmente gratuit, locatiunea de lucruri este un contract cu titlu oneros in care transmiterea folosintei lucrului se face pe un pret (chirie). Comodatul se deosebeste de uzufruct prin natura dreptului transmis. In timp ce dreptul de folosinta al uzufructuarului este un drept real, aparat printr-o actiune reala confesorie de uzufruct3 dreptul comodatarului este un drept de creanta, aparat printr-o actiune personala, e* contractu. In al doilea rand, uzufructul poate fi si oneros, in timp ce comodatul este intotdeauna gratuit. In sfarsit, comodatarul, spre deosebire de uzufructuar, nu poate permite unui tert sa foloseasca bunul imprumutat, decat cu aprobarea prealabila a comodantului (art. )$7= alin. ()) #.ci .).

4ectiunea II Conditii de validitate Conditiile de validitate ale imprumutului de folosinta (comodatului) sunt cele prevazute de art. 11+5 C.civ.2 capacitatea partilor de a contracta, consimtamantul valabil al comodantului si respectiv al comodatarului, o cauza valabila, licita si morala a obligatiilor, un obiect determinat, posibil si licit. $. Capacitatea partilor 'aca nu i s-a interzis prin lege sau contract, orice persoana care are dreptul de a folosi bunul poate fi comodant (art. /1,+ C.civ.). Intrucat comodatul este un act de administrare, cele doua parti, comodantul si comodatarul, trebuie sa aiba capacitatea de a efectua acte de administrare. .entru ca prin comodat se transmite doar folosinta bunului, comodantul nu este necesar sa fie proprietarul bunului. ). Consimtamantul partilor trebuie sa e!iste si sa nu fie iciat prin dol, eroare sau iolenta.

0. Obiect al comodatului pot fi numai bunuri individual determinate (nefungibile) care pot fi restituite in natura, in individualitatea lor, la incetarea contractului. In principiu, acestea sunt bunuri neconsumptibile. In mod e!ceptional, partile pot considera ca fiind nefungibile, ci ca indi idual determinate, si bunuri consumptibile prin natura lor care nu or fi insa folosite potri it destinatiei lor normale (de e!emplu, fructe imprumutate nu pentru consum, ci pentru aran?area unei itrine si care se or restitui in natura dupa schimbarea itrinei). 8unurile imobile pot forma obiectul contractului de comodat atunci cand folosinta lor este transmisa cu titlu gratuit, si nu in schimbul unei chirii. =ireste, intotdeauna este necesar ca bunul sa se afle in circuitul civil. In aceasta ordine de idei, remarcam faptul ca, in privinta bunurilor proprietate publica, declarate inalienabile, se prevede posibilitatea darii lor in folosinta gratuita, pe timp limitat. #onstitutia pre ede ca aceste bunuri pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica. ;rt. $( din Legea nr. )$6D$<<=, pre ede, dez oltand dispozitia constitutionala ca ,Statul si unitatile administrativ- teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor in !olosinta gratuita pe termen limitat persoanelor juridice !ara scop lucrativ care des!asoara activitate de bine!acere sau de utilitate publica ori ale serviciilor publice@. Te!tul reprezinta o dez oltare a pre ederii constitutionale a art. $6' alin. 7 care dupa ce pune principiul ca ,9unurile proprietate publica sunt inalienabile@, pre ede ca ,In conditiile legii organice ele pot !i date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot !i concesionate ori inchiriate de asemenea& ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica@. In aceesi ordine de idei, precizam ca art. 3 1 alin. (0) din codul civil prevede ca2 #In conditiile legii, bunurile proprietate publica pot fi date in administrare sau in folosinta si pot fi concesionate sau inchiriate.. 'reptul transmis prin contractul de comodat este un drept de folosinta, comodatarul devenind un simplu detentor precar, obligat la restituirea lucrului la termenul fi-at. Comodantul ramane proprietarul lucrului. 1l va suporta in continuare riscul pieirii fortuite a lucrului 3res perit domino% si va putea folosi impotriva tertului uzurpator actiunea in revendicare sau actiunea posesorie. .recizam ca, desi este numai detentor precar, si comodatarul se poate apara impotri a tertului uzurpator, folosind actiunea posesorie reintegrand. +o ada contractului de comodat si predarea bunului, fapt material, poate fi do edita prin orice mi?loc de proba, indiferent de aloare.

4ectiunea III 1fectele contractului de imprumut de folosinta E $. "bligatiile comodatarului $) Comodatarul este obligat sa se ingrijeasca de conservarea bunului imprumutat ca un bun proprietar. Comodatarul este tinut sa pazeasca si sa conserve bunul imprumutat cu prudenta si diligenta unui bun proprietar (art. /1,3 alin. (1) C.civ.).

#omodatarul nu raspunde pentru pierderea ori deteriorarea bunului rezultata numai din folosinta in scopul careia bunul i-a fost imprumutat. 9iscul pieirii din cauza de forta ma?ora a bunului a fi suportat de comodant +res perit domino&. +e asemenea, riscul a fi al comodatarului daca in contract comodatarul si-a asumat riscul pentru pieirea fortuita a lucrului.$ )) Obligatia de a folosi bunul conform destinatiei sale, determinata prin natura lui sau prin acordul partilor. Comodatarul nu poate folosi bunul imprumutat decat in conformitate cu destinatia acestuia determinata prin contract ori, in lipsa, dupa natura bunului. 1l nu poate permite unui tert sa il foloseasca, decat cu aprobarea prealabila a comodantului (art. /1,3 alin. (/) C.civ.). 'aca insa comodatarul foloseste bunul cu alta destinatie decat aceea pentru care i-a fost imprumutat sau daca prelungeste folosinta dupa scadenta restituirii, comodatarul raspunde de pieirea bunului, chiar daca aceasta se datoreaza unei forte majore, afara de cazul cand dovedeste ca bunul ar fi pierit oricum din cauza acelei forte majore (art. /1,5 C.civ.).$ 6) Obligatia de a restitui lucrul imprumutat la scadenta (la termenul stabilit de parti in contract) in natura sa specifica. Comodatarul este obligat sa inapoieze bunul la implinirea termenului convenit sau, in lipsa de termen, dupa ce s-a folosit de bun potrivit conventiei. 'aca termenul nu este convenit, iar contractul nu prevede intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul, comodatarul este obligat sa inapoieze bunul la cererea comodantului. Comodantul poate cere restituirea bunului inainte de momentul mentionat mai sus, atunci cand are el insusi o nevoie urgenta si neprevazuta de bun, atunci cand comodatarul decedeaza sau atunci cand acesta isi incalca obligatiile (art. /1! Cciv.).
1

In sens contrar s-a decisB ,#omodatarul este dator a se Gngri?i ca un bun proprietar de conser area lucrului Gmprumutat, dac: acesta a fost pre5uit la data Gmprumutului 2i r:spunde chiar Gn caz fortuit, dac: nu s-a stipulat contrariul. ;2a fiind, ac5iunea Gn restituire nu poate fi respins: pe moti ul lipsei de culp: a comodatarului, care a fi 5inut la plata contra alorii bunului de la data hot:rFrii, e aluare ce a fi f:cut: Gn acest caz, ipotetic, de c:tre un e!pert de specialitate.- T.>., >.c., +ecizia nr. <'D$<=7, 9.9.+., nr. 6D$<=', p. (). ,+ispozi5iile potri it c:rora Gn cazul Gn care lucrul ce face obiectul unui comodat se deterioreaz:, cu ocazia Gntrebuin5:rii pentru care a fost dat cu Gmprumut, 2i f:r: culp: din partea comodatarului, acesta nu este r:spunz:tor nu se opune ca p:r5ile s: con in:, totu2i, Gn sensul stabilirii obliga5iei de r:spundere pentru asemenea stric:ciuni 2i, deci, cel ce s-a folosit gratuit de lucrul Gmprumutat s: pl:teasc:, Gn temeiul acestei con en5ii, desp:gubirea cu enit: comodantului pentru stric:ciunile pro ocate lucrului prin fapta unui ter5, Gn timpul utiliz:rii acestuia de c:tre comodatar. In aceste cazuri, nee!istFnd o inten5ie de liberalitate, comodatarul se subrog: Gn drepturile comodantului 2i poate pretinde, de la persoana ino at: de pro ocarea deterior:rii lucrului, desp:gubirii pl:tit: comodantului. #hiar 2i Gn cazul Gn care, f:r: a fi e!istat o con en5ie anterioar: Gn acest sens Gntre ei, comodatarul a desp:gubit pe comodant, cel dintFi a fi Gn drept s: pretind: suma pl:tit: de la persoana ino at: de producerea stric:ciunii, Gn temeiul principiului Gmbog:5irii f:r: ?ust temei.- T.H. #lu?, +ecizia nr. 7=7D$<(7, 9.9.+., nr. $)D$<(7, p. (%. ,#Fnd obiectul contractului de comodat n-a disp:rut, ci a fost deteriorat accidental, comodatarul r:spunde de plata repara5iilor pentru repunerea obiectului Gn starea anterioar:, dac: ele sunt consecin5a faptei sale ilicite, s: Fr2it: cu ino :5ie. Aumai cFnd obiectul a fost pre5uit cu ocazia Gncheierii contractului 2i ulterior a pierit sau a fost distrus, chiar prin caz fortuit, Gn a2a mod GncFt nu mai poate fi reparat, comodatarul a putea fi obligat, s: r:spund: de aloarea la care acel bun a fost pre5uit (in entariat), bineGn5eles Gn lipsa unei con en5ii Gn sens contrar.- (T.H. Timi2, +ecizia nr. $('6D$<(=, 9.9.+., nr. 'D$<(<, p. '%). 1 ,In cazul Gn care comodatarul a folosit autoturismul Gmprumutat Gn alt mod decFt cel con enit, el r:spunde de stric:ciunile cauzate auto ehiculului din acest moti .- T.H. 8unedoara, +ecizia nr. '='D$<=$, 9.9.+., nr. )D$<=6, p. '<.

In ceea ce priveste obligatia de restituire, contractul de comodat incheiat in forma autentica sau printr-un inscris sub semnatura privata cu data certa, constituie titlu e-ecutoriu in cazul incetarii prin decesul comodatarului sau prin e-pirarea termenului. 'aca nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu e-ecutoriu numai in cazul in care nu se prevede intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul (art. /1!+ C.civ.). La scadenta, comodatarul este de drept in intarziere si a raspunde pentru pieirea fortuita a lucrului produsa ulterior scadentei. Lucrul trebuie restituit in natura sa specifica (adica se restituie acelasi lucru care a fost imprumutat) si in starea in care a fost predat. #omodatarul nu poate oferi un alt lucru sau echi alentul in bani al acestuia, dupa cum comodantul nu poate pretinde un alt lucru, moti and ca cel imprumutat s-a deteriorat.) In cazul deteriorarii, comodatarul este obligat ca, inainte de restituire, sa il readuca in starea in care se afla la predare. #omodatarul nu poate retine lucrul in compensatia unei creante pe care o are impotri a comodantului, pentru ca comodatul are in obiect bunuri indi idual determinate si nu bunuri fungibile. In cazul in care, fara temei, comodatarul refuza restituirea lucrului, comodantul are alegerea intre doua actiuni2 actiunea in revendicare si actiunea in restituire, actiune personala din contract 3e( contractu%& cu avantajul ca dovada dreptului sau se face, in acest din urma caz, prin producerea contractului.$
2

,9epararea Gn natur: prin restituire se dispune ori de cFte ori este posibil, instan5ele a Fnd Gns: obliga5ia s: pre in: consecin5ele ce decurg din situa5iile care fac imposibil: restituirea la e!ecutare. In spe5:, prin obligarea pFrFtului la restituire Gn natur: sau la echi alentul bunului nerestituit, s-a urm:rit desp:gubirea ?ust: 2i integral: a reclamantului Gn e entualitatea ar:tat:, f:r: Gns: a se stabili o obliga5ie de reparare, cu caracter alternati . "bliga5ia de restituire a fost posibil: Gn principal, iar aceea de plat: prin echi alent numai subsidiar, nepermi5Fnd a se recurge la ea direct, decFt Gn ipoteza imposibilit:5ii de e!ecutare a repar:rii Gn natur:.- T.>., >.c., +ecizia nr. 7('D$<=(, 9.9.+., nr. 7D$<==, p. &=. 1 ,In contractul de comodat, Gn cazul refuzului comodatarului de a restitui bunul, comodantul are la GndemFn: dou: ac5iuniB o ac5iune real:, Gn re endicarea bunului, care aduce Gn discu5ie probelma dreptului de proprietate al comodantului asupra bunului Gn raport cu cea a posesiei e!ercitate de comodatar, precum 2i o ac5iune personal: deri Fnd din contract, care se e!amineaz: numai Gn func5ie de pre ederile contractului, fiind, de regul:, folosit: de comodantul neproprietar. ;ceast: din urm: ac5iune este supus: prescrip5iei de 6 ani, termenul curgFnd de la data pre :zut: Gn contract pentru restituirea bunului. In cazul Gn care, prin Gnscrisul Gncheiat la data con en5iei, sa stabilit c: bunul a fi restituit proprietarului la dorin5a sa, p:r5ile acceptFnd, deci, aplicarea regulilor denun5:rii unilaterale a contractului Gncheiat pe timp nedeterminat, termenul de prescrip5ie curge de la data cFnd comodantul a cerut comodatarului restituirea bunului, manifestFndu-2i dorin5a de denun5are a con en5iei.- T.>., >.c., +ecizia nr. )6%%D$<=<, ,+reptul-, nr. =D$<<%, p. (=. ,In caz de nee!ecutare Gn natur: a obliga5iei de restituire, comodatarul poate fi obligat de instan5: la plata alorii lucrurilor Gmprumutate. ;ceast: aloare este aceea calculat: dup: pre5ul zilei de la data cFnd se pronun5: hot:rFrea, deoarece satisfac5ia integral: a preten5iilor comodantului nu se poate realiza, indiferent de situa5ia economic: sau monetar:, decFt sau dFndu-i-se lucrul Gmprumutat sau un lucru la fel sau o sum: de bani cu care s:-2i poat: procura un lucru identic cu cel Gmprumutat.- T.>., #ol.ci ., +ecizia nr. 6<D$<'6, Gn H.A., nr. $D$<'7, p. $)). ,+in moment ce, Gn baza unui contract de comodat, comodantul a remis folosin5a autoturismului ,+acia $6%%-, proprietatea sa, comodatarului, acesta din urm: r:spunde fa5: de primul pentru degradarea produs: bunului de c:tre persoana c:reia, la rFndul ei, comodatarul i l-a Gncredin5at, deoarece, Gn cadrul contractului de comodat, raportul ?uridic e!ist: numai Gntre comodant 2i comodatar, iar nu 2i Gntre comodant 2i cel c:ruia, cu orice titlu, comodatarul i-a Gncredin5at bunul fiind e ident, totodat:, c: degradarea autoturismului de c:tre o persoan: c:reia comodatarul i l-a Gncredin5at nu constituie un cat fortuit, ce e!clude culpa comodatarului, pentru ca el s: fie e!onerat de r:spundere Gn condi5iile art. $'&= #.ci .- T.H. Aeam5, +ecizia nr. 7%6D$<=&, 9.9.+., nr. )D$<=(, p. &%. ,#omodatul este un contract prin care cine a Gnmprumut: un lucru pentru ca cel ce Gl prime2te s: se foloseasc: de dFnsul, cu Gndatorirea de a-l Gnapoia, 2i este esen5ial gratuit.

9estituirea se face comodantului sau mostenitorilor sai la locul stipulat in contract, iar in lipsa acestuia, la domiciliul comodatarului. Impreuna cu lucrul, or fi restituite si fructele acestuia. Termenul de prescriptie al actiunii in restituire este cel de drept comun (6 ani), care a incepe sa curga de la e!pirarea termenului fi!at in contract pentru restituire. +aca un termen de restituire nu s-a fi!at si lucrul este de folosinta permanenta, termenul curge de la data incheierii contractului. +aca termenul restituirii este fi!at de instanta inauntrul celor 6 ani de la incheierea contractului, dreptul de a cere e!ecutarea silita a curge de la ramanerea definiti a a hotararii de restituire. 9estituirea poate fi facuta, inainte de termen, la initiati a comodatarului, care poate aprecia, necenzurabil, ca trebuintele pentru care a facut comodatul au fost satisfacute. <ermenul in comodat este stipulat in favoarea comodatarului. 7) Obligatia comodatarului de a suporta cheltuielile de folosinta (de intretinere) ale bunului dat in comodat. Comodatarul suporta cheltuielile pe care le-a facut pentru a folosi bunul, care sunt un accesoriu al folosintei. Cu toate acestea, comodatarul are dreptul sa-i fie rambursate cheltuielile pentru lucrarile necesare asupra bunului care nu puteau fi prevazute la incheierea contractului, atunci cand comodantul, instiintat in prealabil, nu s-a opus efectuarii lor ori cand, din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a putut fi instiintat in timp util (art. /1!1 C.civ.). In niciun caz, comodatarul nu poate invoca dreptul de retentie pentru obligatiile ce s-ar naste in sarcina comodantului.$ In cazul pluralitatii comodatarilor, ei raspund solidar fata de comodant pentru e-ecutarea obligatiilor, art. /1!, C.civ. prevazand, un caz de solidaritate legala pasiva./

E ). "bligatiile comodantului Intrucat comodatul este un contract esentialmente unilateral, el nu creeaza obligatii in sarcina comodantului. 1ste posibil insa ca pe durata e-ecutarii comodatului sa se nasca obligatii e-tracontractuale si in sarcina comodantului.
In cazul Gn care primitorul lucrului Gl restituie Gn stare de neGntrebuin5are, el este r:spunz:tor 2i poate fi obligat la contra aloarea lucrului, precum 2i, e entual, a lipsei de folosin5:, deoarece aceasta nu reprezint: pre5ul comodatului, ci o desp:gubire rezultat: din r:spunderea contractual: ce-i re ine.- T.*. 1ucure2ti, +ecizia nr. '==D$<<$, ,#ulegere de practic: ?udiciar: ci il: pe anul $<<$-, p. =%. ,#omodatul este un contract prin care cine a Gmprumut: un lucru pentru ca cel ce Gl prime2te s: se foloseasc: de dFnsul, cu Gndatorirea de a-l Gnapoia, 2i este esen5ial gratuit. In cazul Gn care primitorul lucrului Gl restituie Gn stare de neGntrebuin5are, el este r:spunz:tor 2i poate fi obligat la contra aloarea lucrului, precum 2i, e entual, a lipsei de folosin5:, deoarece aceasta nu reprezint: pre5ul comodatului, ci o desp:gubire rezultat: din r:spunderea contractual: ce-i re ine.- T.*. 1ucure2ti, +ecizia nr. '==D$<<$, ,#ulegere de practic: ?udiciar: ci il: pe anul $<<$-, p. =%.
1

>ub regimul echiului #od ci il, care permitea Gn acest caz dreptul de reten5ie s-a dispus totu2i c:B ,+reptul de reten5ie, ca mi?loc specific de garantare a obliga5iilor constFnd Gn dreptul creditorului de a refuza s: restituie un bun al debitorului aflat Gn deten5ia sa pFn: la plata datoriei legate de acel bun, nu confer: creditorului retentor dreptul de a folosi lucrul re5inut.- T.>., >.c., +ecizia nr. ')=D$<==, 9.9.+., nr. )D$<=<, p. &(. 2 ,Aerespectarea contractului de comodat de c:tre comodatari, care au folosit lucrul pentru o alt: destina5ie decFt cea con enit: 2i timp mai Gndelungat decFt se cu enea, restituindu-l a ariat, constituie o culp: care atrage r:spunderea lor solidar: fa5: de comodant.- T.H. 8unedoara, +ecizia nr. <&<D$<=%, 9.9.+., nr. 6D$<=$, p. '(.

$) Obligatia de restituire a cheltuielilor facute cu conservarea bunului. Comodatarul are dreptul sa-i fie rambursate cheltuielile pentru lucrarile necesare asupra bunului care nu puteau fi prevazute la incheierea contractului, atunci cand comodantul, instiintat in prealabil, nu s-a opus efectuarii lor ori cand, din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a putut fi instiintat in timp util (art. /1! alin. (1) C.civ.). <emeiul restituirii acestor cheltuieli nu este contractul de comodat, ci gestiunea intereselor altuia. #omodantul are, de asemenea, obligatia de a restitui, la cerere, cheltuielile facute pentru producerea fructelor care i-au fost predate. #omodantul nu poate abandona lucrul comodatarului in schimbul cheltuielilor datorate. )) Comodantul care, la data incheierii contractului, cunostea viciile ascunse ale bunului imprumutat si care nu l-a prevenit pe comodatar despre acestea este tinut sa repare prejudiciul suferit din aceasta cauza de comodatar (dol prin reticenta) (art. /1!/ C.civ.). >pre deosebire de anzator sau de locator, comodantul nu raspunde pentru iciile ascunse ale lucrului pe care nu le cunostea la data incheierii contractului. Aici in acest caz comodatarul nu poate in oca dreptul de retentie pentru obligatiile ce s-ar naste in sarcina comodantului (art. )$') #.ci .). 6) Comodantul este obligat sa nu il stanjeneasca sau sa il impiedice pe comodatar sa foloseasca bunul pana la termenul convenit. #omodantul nu are insa obligatia de garantie pentru e ictiune prin fapta tertului, afara de cazul in care o putea pre edea la incheierea contractului si nu a pre azut-o din culpa sa.

4ectiunea IV Incetarea contractului de imprumut de folosinta (comodat) Contractul de comodat inceteaza prin e-ecutarea lui si restituirea in stare corespunzatoare a lucrului la termenul stipulat in contract sau dupa satisfacerea trebuintelor comodatarului ori la termenul stabilit de instanta. Comodatarul este obligat sa inapoieze bunul la implinirea termenului convenit sau, in lipsa de termen, dupa ce s-a folosit de bun potrivit conventiei. +aca termenul nu este con enit, iar contractul nu pre ede intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul, comodatarul este obligat sa inapoieze bunul la cererea comodantului (art. )$'' #.ci .). Comodatul poate inceta prin pieirea lucrului, prin acordul de vointa al partilor urmat de restituirea lucrului, sau daca comodatarul devine proprietarul lucrului, stingand prin confuziune dreptul la restituire si obligatia de restituire a lucrului. Comodantul poate cere rezilierea contractului, desi acesta este unilateral, pentru nerespectarea obligatiilor de catre comodatar (de e-emplu, intrebuintarea lucrului pentru o alta destinatie decat cea convenita). Contractul de comodat inceteaza prin moartea comodatarului intrucat el a fost incheiat intuitu personae (in consideratia persoanei comodatarului). In acest caz, ca si in cazul in care comodatarul isi incalca obligatiile, comodantul poate cere restituirea bunului inainte de implinirea termenului con enit sau in lipsa de termen, dupa

ce comodatarul s-a folosit de bun potri it con entiei, atunci cand el insusi are o ne oie urgenta si nepre azuta de bun. In ceea ce priveste obligatia de restituire, contractul de comodat incheiat in forma autentica sau printr-un inscris sub semnatura privata cu data certa, constituie titlu e-ecutoriu, in conditiile legii, in cazul incetarii prin decesul comodatarului sau prin e-pirarea termenului. 'aca nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu e-ecutoriu numai in cazul in care nu se prevede intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul (art. /1!+ C.civ.).

Capitolul II Imprumutul de consumatie 3mutuum%

4ectiunea I Notiune si caractere juridice E $. Notiune Imprumutul de consumatie este contractul prin care imprumutatorul remite imprumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri funigibile si consumptibile prin natura lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie dupa o anumita perioada de timp aceeasi suma de bani sau cantitate de bunuri de aceeasi natura si calitate (art. /1!3 C.civ.). .artile contractului sunt imprumutatul si imprumutatorul, care pot fi persoane fizice sau persoane ?uridice. In masura in care una din parti este un ,profesionist-, in acceptiunea art. 6 #.ci ., contractul de imprumut este un contract comercial.$ In acest sens, mentionam contractul de credit bancar, prin care un agent economic (de regula o banca), denumita imprumutator, imprumuta unei alte persoane ?uridice sau unei persoane fizice, numita imprumutat, o suma de bani (creditul) pe o perioada de timp stabilita de parti in schimbul unei dobanzi adaugate la aloarea imprumutului. E ). Caractere juridice Imprumutul de consumatie 3mutuum% este un contract2 $) 9eal, intrucat predarea bunului este alaturi de acordul de ointa al partilor o conditie necesara pentru formarea contractului. Un inscris constatator al con entiei (acordului de ointa al partilor), chiar in forma autentica este un simplu antecontract de imprumut, daca nu este insotit de predarea materiala a bunului imprumutat. In lipsa predarii bunului imprumutat, contractul de imprumut nu se poate naste. )) @nilateral chiar daca este facut cu dobanda, pentru ca ambele obligatii cea de restituire si cea de plata a dobanzii incumba aceleiasi persoane, imprumutatul. 6) In principiu cu titlu gratuit gratuit. In lipsa unei stipulatii contrare, imprumutul se prezuma a fi cu titlu gratuit. .ana la proba contrara, imprumutul care are ca obiect o suma de bani se prezuma a fi cu titlu oneros (art. )$'< #.ci .).
1

.otri it art. 6 #od ci ilB ,+ispozi5iile codului ci il se aplic: 2i raporturilor dintre profesioni2ti, precum 2i raporturilor dintre ace2tia 2i orice alte subiecte de drept ci il. >unt considera5i profesioni2ti to5i cei care e!ploateaz: o Gntreprindere. #onstituie e!ploatarea unei Gntreprinderi e!ercitarea sistematic:, de c:tre una sau mai multe persoane, a unei acti it:5i organizate ce const: Gn producerea, administrarea ori Gnstr:inarea de bunuri sau Gn prestarea de ser icii, indiferent dac: are sau nu ca scop ob5inerea de profit.-

7) <ranslativ de proprietate. ;rt. )$&% #.ci . pre ede in acest sens caB ,.rin incheierea alabila a contractului, imprumutatul de ine proprietarul bunului si suporta riscul pieirii acestuia-. Transferul dreptului de proprietate are loc in momentul predarii bunului, chiar daca traditiunea lui s-a facut unui tert. .rin urmare, in cazul imprumutului de consumatie, imprumutatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului. $roba imprumutului de consumatie se face conform dreptului comun in materie de probatiune. Intrucat este un contract unilateral, inscrisului constatator al contractului i se a aplica regula ,bun si aprobat@ pre azuta de art. )&6 #.proc.ci . #ontractul se poate intocmi intr-un singur e!emplar care se a afla la imprumutator. #ontractul de imprumut se deosebeste de contractul de comodat prin obiectul sau. In timp ce obiectul comodatului este un bun indi idual determinat transmis in folosinta comodatarului, care trebuie sa il restituie la incetarea contractului, obiectul imprumutului de consumatie il reprezinta bunuri fungibile si consumptibile transmise in proprietatea imprumutatului, care trebuie sa restituie la incetarea imprumutului bunuri de acelasi gen si in aceeasi cantitate cu cele primite.

4ectiunea II Conditiile de validitate ale imprumutului de consumatie Conditiile de validitate ale imprumutului de consumatie sunt cele generale pentru validitatea oricarui contract, la care se adauga predarea (traditiunea) bunului imprumutat si transferul dreptului de proprietate asupra bunului imprumutatului. E $. Capacitatea de a contracta Intrucat, prin contractul de imprumut, se transmite dreptul de proprietate, este necesar ca imprumutatorul sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie si sa fie proprietarul bunului imprumutat. +aca imprumutatorul nu a fost proprietarul bunului, dar imprumutatul este de buna-credinta si ignora acest lucru, el se poate apara impotri a proprietarului in ocand dispozitiile art. <$< alin. (6) #.ci . care pre ede ca ,.ana la proba contrara, posesorul este considerat proprietar, cu e!ceptia imobilelor inscrise in cartea funciara-. Lipsa capacitatii de e!ercitiu atrage nulitatea relati a a actului, care poate fi in ocata de incapabil. Aulitatea relati a a actului incheiat de un minor a putea fi in ocata doar de catre acesta, dar in caz de pronuntare a nulitatii, minorul a fi obligat numai in limita imbogatirii. >i imprumutatul trebuie sa aiba capacitatea deplina de e!ercitiu (de dispozitie) pentru ca, atunci cand restituie bunurile imprumutatorului, transfera dreptul de proprietate asupra lor. E ). Consimtamantul partilor

#onsimtamantul partilor trebuie sa fie liber si ne iciat.$ +aca incheierea contractului de imprumut a fost determinata de manoperele dolosi e ale imprumutatului, contractul este nul relati si imprumutatul este obligat sa restituie sumele scadente, chiar daca nu s-a a?uns la termen. La fel si in cazul celorlalte icii ale consimtamantului, iolenta si eroarea, sanctiunea a fi nulitatea relati a a contractului. 0roarea-obstacol +eror in negotium& afecteaza insasi natura ?uridica a actului care s-a incheiat si conduce la nulitatea lui absoluta. E 6. Cauza contractului trebuie sa fie licita si morala. +aca scopul imprumutului a fost imoral sau chiar sa arsirea unei infractiuni, contractul este nul absolut. E 7. "biectul contractului de imprumut de consumatie il constituie bunuri care trebuie sa se afle in circuitul civil. In al doilea rand, ele trebuie sa fie fungibile si consumptibile. +e regula, obiect al contractului de imprumut il reprezinta sumele de bani. .entru a forma obiect al contractului de imprumut de consumatie, bunurile trebuie sa fie consumate de imprumutat. E '. Predarea bunului imprumutat In lipsa traditiunii (predarii) bunului imprumutat, chiar daca e!ista un acord de ointa intre parti, el a a ea doar aloarea de antecontract (de promisiune de imprumut). .redarea lucrului poate fi facuta de imprumutator sau de un mandatar al acestuia. 0!ista traditiune si in cazul in care s-a con enit ca banii detinuti cu titlu de depozit sa ramana in mainile depozitarului cu titlu de imprumut. E &. 6ransferul dreptului de proprietate .entru ca prin imprumutul de consumatie se transfera dreptul de proprietate asupra bunurilor imprumutate, este necesar ca imprumutatorul sa fie proprietarul lor. Au este posibil imprumutul bunurilor altuia. ;de aratul proprietar isi poate re endica bunul, ignorand contractul de imprumut, dar imprumutatul de buna-credinta se poate apara in ocand dispozitiile art. <$< alin. (6) #.ci . +aca a fost de rea-credinta imprumutatul este obligat sa restituie bunul ade aratului proprietar sau, daca l-a consumat, sa plateasca contra aloarea lui. #ontractul de imprumut care are ca obiect bunul proprietatea altuia este lo it de nulitate relati a, sanctiune care poate fi in ocata doar de imprumutat.
1

,Imprumutul este un contract prin care una din p:r5i d: celeilalte oarecare cFtime din lucruri sau bani, cu obliga5ia Gmprumutatului de a restitui bunuri de aceea2i specie 2i calitate, precum 2i Gn aceea2i cantitate, la termenul stabilit. >tipularea Gn contract a unei clauze ilicite, care schimb: natura ?uridic: a contractului de Gmprumut, atrage nulitatea absolut: a acestei clauze. .rin ac5iune, reclamanta a solicitat obligarea pFrFtei s:-i doneze apartamentului, moti at de faptul c: i-a Gmprumutat acesteia )%% +* cu condi5ia ca, la e!pirarea termenului de scaden5:, pFrFta s:-i doneze apartamentul. ;c5iunea a fost respins: ca inadmisibil:, cu moti area c: Gn contractul de Gmprumutat clauza stipulat: este lo it: de nulitate absolut:.- #.;p. Cala5i, +ecizia nr. &7D$<<', ,>intez: de practic: ?udiciar: pe anul $<<'-, p. $%'. ,+ac: un contract de Gmprumut a fost Gncheiat prin mane re dolosi e, el este lo it de nulitate relati :, iar pFrFtul urmeaz: s: restituie sumele primite, de2i Gnc: nu erau scadente.- T.H. Aeam5, +ecizia nr. ((%D$<=), 9.9.+., nr. <D$<=$, p. &).

9iscul pieirii fortuite a lucrului a fi stabilit in functie de momentul transferului dreptului de proprietate, conform principiului res perit domino. $rin incheierea valabila a contractului (care presupune si predarea bunului ; n.n.) imprumutatul devine proprietarul bunului si suporta riscul pieirii acestuia (art. /1 " C.civ.).

4ectiunea III 1fectele contractului de imprumut de consumatie E $. "bligatiile imprumutatului $) Obligatia de restituire a lucrului imprumutat Imprumutatul este tinut sa restituie in lipsa unei stipulatii contrare, aceeasi cantitate si calitate de bunuri pe care a primit-o, oricare ar fi cresterea sau scaderea pretului acestora. In cazul in care imprumutul poarta asupra unei sume de bani, imprumutatul nu este tinut sa inapoieze decat suma nominala primita, oricare ar fi ariatia alorii acesteia, daca partile nu au con enit altfel (art. )$&7 #.ci .). 'aca nu este posibil sa se restituie bunuri de aceeasi natura, calitate si in aceeasi cantitate, imprumutatul este obligat sa plateasca valoarea lor la data si locul unde restituirea trebuia sa fie facuta (art. /1 ! C.civ.). 8unurile ce se vor restitui trebuie sa fie din aceeasi specie cu cele imprumutate. 'aca se restituie bunuri de alt gen, inseamna ca s-a facut un schimb, si nu un imprumut de consumatie. Clauza restituirii este subinteleasa in contractul de imprumut.$ <ermenul de restituire se prezuma a fi stipulat in favoarea ambelor parti, iar daca imprumutul este cu titlu gratuit, numai in favoarea imprumutatului (art. /1 1 C.civ.). +aca nu a fost con enit un termen de restituire, acesta a fi stabilit de instanta, tinandu-se seama de scopul imprumutului, de natura obligatiei si a bunurilor imprumutate, de situatia partilor de orice alta impre?urare rele anta. +aca insa s-a stipulat ca imprumutatul a plati numai cand a a ea resursele necesare, instanta, constatand ca imprumutatul le detine sau le putea obtine intre timp, nu a putea acorda un termen de restituire mai mare de trei luni. #ererea pentru stabilirea termenului de restituire se solutioneaza potri it procedurii pre azute de lege pentru ordonanta presedintiala (art. )$&) #.ci .). In cazul in care nu a fost con enit un termen de restituire, cererea este supusa prescriptiei, care incepe sa curga de la data incheierii contractului. Imprumutul poate fi restituit inainte de termen, la initiati a imprumutatului sau prin acordul ambelor parti. Imprumutatorul nu poate cere in principiu restituirea inainte de termen a imprumutului cu titlu gratuit, intrucat termenul este in favoarea imprumutatului. 'aca locul restituirii nu a fost prevazut in contract si imprumutul este gratuit, restituirea se va face in locul contractarii imprumutului.
1

,+ac: Gntr-un act (chitan5:) se men5ioneaz: Gn mod e!pres c: suma de bani pre :zut: Gn el a fost predat: cu titlu de Gmprumut, nemen5ionarea obliga5iei de restituire este f:r: rele an5: ?uridic:. "bliga5ia de restituire este consecin5a fireasc: a contractului de Gmprumut, ceea ce Gnseamn: c: ea trebuie subGn5eleas:, chiar dac: nu a fost pre :zut: Gn mod e!pres.- T.>., >.c., +ecizia nr. ())D$<(), #.+., p. $$'.

In schimb, daca imprumutul este cu titlu oneros (cu dobanda), restituirea se va face la domiciliul imprumutatorului, plata fiind portabila (art. 1!" alin. (1) lit. a) C.civ.). Cand restituirea in natura este imposibila, intrucat bunul de acel gen nu mai e-ista, plata se va face in bani. +aca imprumutatorul are posibilitatea, el a putea procura bunurile in contul imprumutatului. )) Obligatia de plata a dobanzii, in cazul in care imprumutul sumei de bani s-a facut cu dobanda. Imprumutul de bani cu dobanda este un contract oneros, deci imprumutatul are, pe langa obligatia restituirii sumei imprumutate, si pe cea a restituirii dobanzilor. +ispozitiile referitoare la imprumutul cu dobanda sunt aplicabile, in mod corespunzator, ori de cate ori, in temeiul unui contract, se naste si o obligatie de plata, cu termen, a unei sume de bani ori a altor bunuri de gen, in masura in care nu e!ista reguli particulare pri ind aliditatea si e!ecutarea acelei obligatii (art. )$&( #.ci .). 'obanda se poate stabili in bani ori in alte prestatii sub orice titlu sau denumire la care imprumutatul se obliga ca echivalent al folosintei capitalului. 4uma de bani imprumutata este purtatoare de dobanda din ziua in care suma a fost remisa imprumutatului. $lata anticipata a dobanzii nu se poate efectua decat pe cel mult sase luni. 'aca rata dobanzii este determinabila, eventualele surplusuri sau deficite sunt supuse compensarii de la o rata la alta, pe toata durata imprumutului, cu e-ceptia ultimei rate care ramane intotdeauna castigata in intregime de imprumutator. 'obanda este cea convenita de parti sau, in lipsa, cea stabilita de lege (art. 1,35 C.civ.). "rdonanta Cu ernului nr. <D)%%%, pri ind ni elul dobanzii legale pentru obligatiile banesti, aprobata prin Legea nr. 6'&D& iunie )%%) stabileste principiul libertatii conventiilor in materia dobanzilor, adica a libertatii partilor de a stabili in conventii rata dobanzii pentru intarzierea in plata unei obligatii banesti. In cazul in care potri it dispozitiilor legale sau pre ederilor contractuale, obligatia este purtatoare de dobanzi fara sa se arate rata dobanzii, se a plati dobanda legala. +obanda legala se stabileste in materie comerciala la ni elul dobanzii de referinta a 1ancii Aationale a 9omaniei, iar in toate celelalte cazuri (deci si in materie ci ila) la ni elul aceleiasi dobanzi de referinte, dar diminuat cu )%R. In materie comerciala, ni elul dobanzii con entionale este liber, fara plafonare. In raporturile ci ile, dobanda con entionala nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de '%R pe an. "bligatia de a plati o dobanda mai mare in raporturile ci ile este nula de drept. Ai elul dobanzii de referinta a 1ancii Aationale, in functia de care se stabileste dobanda legala, este cel din prima zi lucratoare a anului pentru dobanda legala con enita pe semestrul I al anului in curs, si cel din prima zi lucratoare a lunii iulie pentru dobanda curenta pe semestrul II al anului in curs. Ai elul dobanzii de referinta care se publica in *onitorul "ficial al 9omaniei, partea I-a. In relatiile de comert e!terior sau in alte relatii economice internationale, atunci cand legea romana este aplicabila si cand s-a stipulat plata in moneda straina, dobanda legala este de &R pe an. $lata dobanzilor se face la termenele stabilite de parti si obligatia de a se plati se stinge doar atunci cand imprumutul a fost restituit. .lata anticipata a dobanzii se poate efectua pe cel mult & luni. +obanda astfel incasata ramane bine dobandita debitorului, indiferent de ariatiile ulterioare.

<e-tul urmareste interzicerea obiceiului camataresc de a se stabili o dobanda uzurara si de a o incasa anticipat pe toata durata imprumutului, inmanand debitorului o suma mult mai mica decat cea imprumutata. 0ste interzis in principiu anatocismul (dobanda la dobanda), dobanda urmand a se calcula numai asupra cuantumului sumei imprumutate. #u toate acestea, dobanzile se pot capitaliza si pot produce dobanzi, in temeiul unei con entii speciale incheiate in acest sens dupa scadenta lor, dar numai pentru dobanzile datorate pe cel putin un an. +o ada platii dobanzilor se face in conditiile dreptului comun. Totusi, art. $'%$ #.ci . instituie o prezumtie de plata a dobanzii, considerand ca, atunci cand imprumutatorul elibereaza imprumutatului o chitanta din care rezulta restituirea imprumutului fara sa faca reo referire la dobanzi, se presupune ca acestea au fost achitate. .rezumtia de plata a dobanzii este relati a. +obanzile care se datoreaza dupa punerea in intarziere a imprumutatului cu pri ire la obligatia de restituire a imprumutului sunt dobanzi moratorii. 'aca imprumutatul nu restituie imprumutul si dobanzile la scadenta, imprumutatorul poate introduce actiune in restituire intemeiata pe dreptul sau de creanta la restituirea sumei imprumutate si a dobanzilor convenite. <ermenul de prescriptie al actiunii pentru restituirea imprumutului este cel de drept comun (0 ani) si se calculeaza de la scadenta sau, atunci cand nu se prevede in contract un termen pentru restituire, de la data incheierii contractului. In cazul dobanzilor, dreptul la actiune cu pri ire la fiecare dintre aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita (art. )')& #.ci .), termenul calculandu-se de la data e!igibilitatii fiecarei rate de dobanda. ;stfel, daca partile au stipulat ca dobanzile con entionale se platesc anual, prescriptia trebuie sa fie calculata separat pentru fiecare rata anuala. +obanzile au o independenta relati a fata de creanta principala. Totusi, o data cu stingerea dreptului la actiune pri ind un drept principal, se stinge si dreptul la actiune pri ind drepturile accesorii.$ .rin urmare, daca se prescrie dreptul la actiune in restituirea imprumutului, se stinge si dreptul la dobanzile con entionale datorate pana la stingerea datoriei principale, si aceasta, chiar daca pentru aceste dobanzi nu s-a implinit inca termenul de prescriptie. E ). "bligatiile imprumutatorului Imprumutatorul nu are in principiu nici o obligatie fata de imprumutat. #onser area lucrului intra in sarcina imprumutatului ca proprietar al bunului. <otusi, potrivit art. /1 C.civ. #Imprumutatorul este tinut, intocmai ca si comodantul, sa repare prejudiciul cauzat de viciile bunului imprumutat. In cazul imprumutatului cu titlu oneros, imprumutatorul este raspunzator de prejudiciul suferit de imprumutat din cauza viciilor bunurilor imprumutate, aplicanduse in mod corespunzator regulile referitoare la garantia vanzatorului..

4ectiunea IV Incetarea imprumutului de consumatie

1

,+obFnda fiind un accesoriu al crean5ei principale, prescrip5ia dreptului la ac5iune Gn realizarea acesteia atrage 2i prescrip5ia dreptului la ac5iune pentru plata dobFnzilor, fiind de principiu c: accesoriul este supus acelora2i consecin5e ca 2i principalul.- T.H. 8unedoara, +ecizia nr. &$&D$<=$, 9.9.+., nr. )D$<=), p. &7.

Contractul de imprumut de consumatie inceteaza in primul rand prin e-ecutarea obligatiei de restituire de catre imprumutator, adica prin plata. .lata se face la termenul con enit in contract sau anticipat, daca termenul nu a fost stipulat in fa oarea ambelor parti, cand a fi ne oie si de acordul imprumutatorului pentru o plata anticipata. Contractul de imprumut inceteaza de asemenea prin modurile de stingere a obligatiilor, reglementate de dreptul comun2 acordul partilor, remitere de datorie, confuziunea, darea in plata, compensatie (pentru ca are ca obiect bunuri fungibile). &oartea oricareia dintre parti nu atrage incetarea contractului. "bligatia, respecti dreptul la restituire, or trece la mostenitorii partilor, cu e!ceptia cazului cand imprumutul a fost contractat intuitu personae cand moartea imprumutatorului atrage incetarea contractului si e!igibilitatea datoriei. 9ezilierea contractului de imprumut este admisa ca sanctiune pentru incalcarea unor obligatii, altele decat cea de restituire , pe care imprumutatul si le-a asumat si care conditioneaza imprumutul, cum ar fi in cazul cand se stipuleaza o anumita destinatie a imprumutului, conditie specifica imprumuturilor bancare, si pe care imprumutatul nu o respecta.

4ectiunea V Contractul de imprumut bancar (de credit bancar) Contractul de imprumut bancar este o varietate a contractului de imprumut de consumatie. #ontractul de imprumut bancar este un contract comercial. 1anca Aationala a 9omaniei a emis, la )< octombrie $<<$, Aormele pri ind autorizarea functionarii bancilor ca societati comerciale. .rin di erse hotarari ale gu ernului a fost aprobata organizarea unor banci care sa functioneze ca societati pe actiuni. .otri it pre ederilor proprii ale statutului fiecarei banci, acestea pot acorda credite persoanelor fizice si persoanelor ?uridice pe diferite termene. .rin Legea nr. '=D' martie $<<=, legea bancara, s-a pre azut ca aceste banci pot acorda credite. :egea defineste creditul ca fiind #orice angajament de punere la dispozitie sau acordarea unei sume de bani ori prelungirea scadentei unei datorii in schimbul obligatiei debitorului la rambursarea sumei respective, precum si la plata unor dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice angajament de achizitionare a unui tilu care incorporeaza o creanta ori a altui drept la incasarea unei sume de bani%. +in punctul de edere al scadentei, creditul poate fiB pe termen scurt, a carui durata de rambursare nu depaseste $) luni3 pe termen mediu, a carui durata de rambursare este cuprinsa intre l si ' ani3 pe termen lung, a carui durata de rambursare depaseste ' ani. Toate operatiunile de credit si garantie ale bancilor trebuie consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respecti elor tranzactii. ;ceste documente trebuie pastrate de banci si puse la dispozitia personalului autorizat al 1ancii Aationale a 9omaniei, la cererea acestuia. #ontractele de credit bancar, precum si garantiile reale si personale construite in scopul garantarii creditului bancar constituie titluri e!ecutorii.

0ste interzisa acordarea de imprumuturi conditionata de anzarea sau cumpararea actiunilor bancii, sau acordarea de credite garantate cu actiunile emise de banca.

TITLUL JI Contractul de depozit

Capitolul I Notiunea, caracterele juridice si felurile contractului de depozit1 E $. Notiunea contractului de depozit 'epozitul este contractul prin care depozitarul primeste de la deponent un bun mobil, cu obligatia de a-l pastra pentru o perioada de timp si de a-l restitui in natura (art. /1"0 alin. (1) C.civ.). .rin intermediul contractului de depozit se transmite de la deponent la depozitar paza bunului. Transferul pazei lucrului implica fireste si transferul obligatiei de conser are a lucrului la depozitar. E ). Caracterele juridice ale contractului de depozit Contractul de depozit este un contract2 a) numit, fiind reglementat anume de #odul ci il3 b) real, pentru formarea caruia este necesar, pe langa acordul de ointa al partilor, si predarea lucrului de catre deponent depozitarului, cu e!ceptia cazului cand lucrul se afla de?a la depozitar3 9emiterea bunului este o conditie pentru incheierea valabila a contractului de depozit, cu e-ceptia cazului cand depozitarul detine deja bunul cu alt titlu - (art. /1"0 alin. (/) C.civ.). >implul acord de ointa al partilor este o promisiune bilaterala (un antecontract) de depozit, si nu un contract de depozit. c) cu titlu gratuit sau cu titlu oneros6 'epozitul este cu titlu gratuit, daca din conventia partilor sau din uzante ori din alte imprejurari, precum profesia depozitarului, nu rezulta ca trebuie sa fie platita o remuneratie (art. /1" C.civ.). $rin urmare, depozitul este gratuit prin natura sa, dar nu prin esenta sa. +epozitul cu titlu gratuit este un contract dezinteresat, si nu o libertate, deci nu ii sunt aplicabile regulile pri itoare la reductiunea, re ocarea si raportul liberalitatilor. +aca depozitarul desfasoara aceasta acti itate cu caracter obisnuit (profesional), depozitul este prezumat a fi cu titlu oneros. d) unilateral, daca depozitul este gratuit, pentru ca naste, in momentul incheierii lui, obligatii numai in sarcina depozitarului3 "bligatiile nascute ulterior incheierii contractului, dintr-o cauza e!tracontractuala (delict ci il sau gestiune de afaceri), nu schimba caracterul unilateral al contractului. In schimb, contractul de depozit remunerat (cu titlu) este un contract sinalagmatic.
1

#. 8amangiu 2I al5ii, op.cit., ol. ), nr. $&&7-$&=), p. &)&-&6%3 .rof.dr. /r. +ea4, op.cit., ol. 6, p. '(-$)73 .rof.dr. +umitru #. /lorescu, op.cit., )<6-6)63 #amelia Toader, op.cit., p. )'(-)((3 +r. 0ugeniu >afta-9omano, op.cit., p. )='-6%(.

;ntecontractul de depozit poate fi si el unilateral sau sinalagmatic, dupa distinctiile de mai sus. e) creator de raporturi de obligatii, si nu translativ de drepturi reale (de proprietate, posesie ori folosinta a lucrului). $rin contractul de depozit, se transfera doar detentia precara a lucrului, cu obligatia de conservare si de restituire a lui la cerere. <otusi, cand sunt remise fonduri banesti sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin natura lor, acestea devin proprietatea celui care le primeste si nu trebuie sa fie restituite in individualitatea lor. In aceasta situatie se aplica, in mod corespunzator, regulile de la imprumutul de consumatie, cu e!ceptia cazului in care intentia principala a partilor a fost aceea ca bunurile sa fie pastrate in interesul celui care le preda. 0!istenta acestei intentii se prezuma atunci cand partile au con enit ca restituirea se poate cere anterior e!pirarii termenului pentru care bunurile au fost primite (art. )$%' #.ci .). 'eci riscul pieirii fortuite a lucrului depozitat il are proprietarul 3res perit domino%& iar riscul contractului, daca acesta este cu titlu oneros, il suporta depozitarul care este debitorul obligatiei de restituire imposibil de e-ecutat, care nu va mai primi remuneratia, desi bunul nu a pierit din culpa sa, ci fortuit 3res perit debitori%. f) intuitu persoane. +epozitul este un contract intuitu persoane intrucat calitatile depozitarului sunt hotaratoare, daca nu pentru incheierea contractului, cel putin pentru alegerea persoanei depozitarului. #aracterul intuitu persoane este mai pronuntat in cazul depozitului oluntar obisnuit, si aproape dispare in cazul depozitului necesar, cand sub imperiul e enimentelor care impun incheierea contractului, in scopul sal arii lucrului, alegerea persoanei depozitarului trece pe un plan secundar. #aracterul intuitu persoane face ca elementul bunei-credinte a depozitarului sa fie un element esential al contractului de depozit. +e aceea legea penala incrimineaza faptele de insusire dispunere sau folosire3 pe nedrept de un bun mobil apartinand altuia, de catre cel caruia i-a fost incredintat in baza unui titlu si cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui, in infractiunea de abuz de incredere si pedepseste pe autor cu inchisoare sau cu amenda. (art. )6& #.pen.) E 6. 2elurile depozitului #odul ci il reglementeaza patru forme de depozit con entional, si anume depozitul obisnuit, depozitul necesar, depozitul hotelier si depozitul sechestru con entional. .recizam ca depozitul-sechestru poate fi si ?udiciar atunci cand este dispus de instanta de ?udecata.

Capitolul II 'epozitul obisnuit (voluntar) E $. Conditii de validitate 1) Consimtamantul partilor #onsimtamantul partilor (deponent si depozitar) este o conditie necesara, dar nu si suficienta, pentru formarea contractului de depozit.

$entru formarea contractului de depozit, contract real, este necesara, pe langa consimtamantul partilor si concomitent cu acesta, si predarea (remiterea) materiala a bunului dat in depozit. Consimtamantul este, de regula, e-pres, dar poate fi si tacit. 0roarea depozitarului asupra calitatii si cantitatii bunului primit in depozit nu este iciu de consimtamant si nu antreneaza nulitatea relati a a contractului. /) Capacitatea partilor 'eponentul trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de administrare, iar depozitarul, capacitatea de a face acte de dispozitie. Incapacitatea partii este sanctionata cu nulitatea relati a a contractului, care poate fi in ocata doar de incapabil, fiind o nulitate de protectie. 'aca depozitarul este minor sau pus sub interdictie, deponentul poate cere restituirea bunului remis atat timp cat acesta se afla in mainile depozitarului incapabil. In cazul in care restituirea in natura nu mai este posibila, deponentul are dreptul de a cere sa i se plateasca o suma de bani egala cu valoarea bunului, dar numai pana la concurenta sumei cu care ;s imbogatit depozitarul (art. /1"5 C.civ.). 'aca bunul depozitat nu se mai afla la depozitarul incapabil, ci la un tert, deponentul are impotriva acestuia actiunea in revendicare in masura in care poate dovedi ca este proprietarul bunului. .ractica ?udiciara recunoaste insa alabilitatea depozitului bunului altuia, cum ar fi depozitul facut de locatarul sau de comodatarul unor lucruri mobile. 'aca nu se prevede altfel prin lege, depozitarul nu poate solicita deponentului sa faca dovada ca este proprietar al bunului depozitat. *ceasta dovada nu poate fi ceruta nici persoanei desemnate de catre deponent in vederea restituirii bunului. (art. /11" C.civ.).1 +aca, in aceasta ipoteza, proprietarul isi re endica bunul de la tertul depozitar, el nu ii datoreaza acestuia remuneratia stipulata in contractul de depozit incheiat de comodatar in calitate de deponent cu tertul depozitar, fara acordul proprietarului, depozitul nefiindu-i opozabil acestuia din urma. $entru a putea fi dovedit, contractul de depozit trebuie incheiat in scris. (art. /110 C.civ.). 1vident, dispozitia citata se refera la materializarea intr-un inscris probatoriu al acordului de vointa al partilor.$ Cerinta art. /110 C.civ. este ad probationem si nu ad validitatem. E ). .fectele contractului de depozit voluntar $) Obligatiile depozitarului a) Obligatia de a pastra (conserva) bunul primit in depozit

,.entru e!isten5a contractului de depozit nu este necesar a se do edi calitatea de proprietar al bunului, astfel c:, pentru a ob5ine restituirea bunurilor date Gn depozit reclamantul nu poate fi obligat s: fac: aceast: do ad:, ci doar s: do edeasc: ce anume bunuri a predat pFrFtul, cu acest titlu.- T.>., >.c., +ecizia nr, '(%-$<(6, #.+., p. $%%. 1 ,#ontractul de depozit (obi2nuit) trebuind s: fie Gntocmit Gn form: scris:, Gn lipsa Gnscrisului nu poate fi re5inut: Gn sarcina inculpa5ilor s: Fr2irea infrac5iunii de abuz de Gncredere, cu atFt mai mult cu cFt ei, de2i au recunoscut primirea bunurilor, au t:g:duit totu2i e!isten5a unui contract de depozit, pretinzFnd c: bunurile se afl: Gn patrimonial lor ca urmare a unui dar manual.- T.H., #ara2->e erin, +ecizia nr. '%7D$<=6, Gn 9.9.+., nr. (D$$<=7, p. 6<-7&.

'epozitarul raspunde daca nu s-a convenit altfel, numai in cazul in care nu a depus diligenta dovedita pentru pastrarea propriilor sale bunuri (art. /1"+ alin. (1) C.civ.). 9aspunderea depozitarului este deci mai redusa decat a debitorului in general. 0l a raspunde pentru culpa levis in concreto. 0ste firesc sa fie asa, pentru ca depozitul este gratuit si deci depozitarul nu are nici un folos din acest contract. 9aspunderea depozitarului va fi agravata in lipsa de stipulatie contrara, atunci cand depozitarul este remunerat sau este un profesionist, ori i s-a permis sa se foloseasca de bunul depozitat, el are obligatia de a pastra bunul cu prudenta si diligenta. (art. /1"+ alin. (/) C.civ.). 1l va raspunde in acest caz pentru culpa levis in abstracto. +epozitarul este obligat sa schimbe locul si felul pastrarii stabilite prin contract, daca aceasta schimbare este necesara pentru a feri bunul de pieire, pierdere, sustragere sau stricaciune si este atat de urgenta incat consimtamantul deponentului nu ar putea fi asteptat (art. )$$$ #.ci .). +epozitarul nu raspunde niciodata de stricaciunile pro enite din forta ma?ora, si chiar daca s-ar afla in situatiile mentionate mai sus, afara de cazul cand a fost pus in intarziere pentru restituirea bunului si nu l-a restituit sau partile au stipulat raspunderea depozitarului si pentru cazul de forta ma?ora. +espagubirile de asigurare incasate de depozitar trebuie restituite deponentului, proprietarul asigurat. b) Obligatia de a e-ecuta personal contractul de depozit. 'epozitarul nu poate incredinta altuia pastrarea bunului, fara consimtamantul deponentului, cu e-ceptia cazului in care este silit de imprejurari sa procedeze astfel (art. /11/ C.civ.). +epozitarul indreptatit sa incredinteze unei alte persoane pastrarea bunului raspunde numai pentru alegerea acesteia sau pentru instructiunile pe care i le-a dat, cu conditia sa fi adus de indata la cunostinta deponentului locul depozitului si numele persoanei care a primit bunul. In caz contrar, depozitarul raspunde pentru fapta subdepozitarului ca pentru fapta sa proprie. In toate cazurile, subdepozitarul raspunde fata de deponent pentru fapta sa. c) Obligatia de a nu folosi bunul aflat in depozit 'epozitarul nu se poate servi de bunul incredintat lui fara invoirea e-presa sau prezumata a deponentului (art. /1"3 C.civ.). Incalcarea acestei interdictii este sanctionata cu plata despagubirilor ci ile, in masura in care fapta nu intruneste continutul infractiunii de abuz de incredere, cand depozitarul isi a anga?a si raspunderea penala. 'epozitarul care, fara a avea acest drept, a schimbat locul sau felul pastrarii ori s-a folosit de bunul depozitat sau l-a incredintat unei terte persoane, raspunde si pentru caz fortuit, cu e-ceptia situatiei in care dovedeste ca bunul ar fi pierit chiar si daca nu si-ar fi depasit drepturile (art. /11, C.civ.). d) Obligatia de a pastra secretul depozitului +epozitarului ii era interzis sa incerce sa vada lucrurile ce i s-au depozitat daca i s- au incredintat in o lada inchisa sau sub o coperta sigilata pre edea art. $&%6 din fostul #od ci il. *ceasta interdictie nu se mai regaseste in noul Cod civil. Credem ca nu este vorba despre o omisiune intamplatoare, ci despre faptul ca depozitarul poate cere deponentului sa ii arate bunul pe care il primeste in depozite,

tocmai pentru a preintampina depozitarea unor bunuri produse ale unor infractiuni sau cu care ar putea fi savarsite infractiuni. 'upa aceasta verificare intra in functiune, fireste, obligatia depozitarului de a pastra secretul fata de terti. In acest sens, in cazul depozitului hotelier, art. /101 alin. (0) C.civ., prevede e-pres ca #Fotelierul poate sa e-amineze bunurile care ii sunt predate spre depozitare si sa ceara depozitarea acestora intr-un loc inchis sau sigilat.. Incalcarea obligatiei de pastrare a secretului depozitului este sanctionata cu plata despagubirilor civile in masura in care nu ar constitui si o infractiune. Legile speciale pri ind arietati ale depozitului (in primul rand, depozitul banesc, la #0# sau la banca) reiau si dez olta obligatia pastrarii fata de terti a secretului depozitului si a operatiunilor pe care le-ar face deponentul. ;stfel, art. 6' din Legea nr. '=D$<<= legea bancara, pre ede ca ,1anca a pastra confidentialitatea asupra tuturor faptelor, datelor si informatiilor referitoare la acti itatea desfasurata, precum si asupra oricarui fapt, data sau informatie, aflata la dispozitia sa, care pri esc persoana, proprietatea, acti itatea, afacerea, relatiile personale sau de afaceri ale clientilor ori informatii referitoare la conturile clientilor solduri, rula?e, operatiuni derulate la ser iciile prestate sau la contractele incheiate cu clientii. "rice persoana care beneficiaza de ser iciile unei banci este considerata client al acesteia@. Totusi, potri it art. 6( din lege , 2bligatia de pastrare a secretului pro!esional nu poate !i opusa autoritatii competente in e*ercitarea atributiilor sale prevazute de lege@. e) Obligatia de restituire a bunului depozitat 'eponentul poate sa solicite oricand restituirea bunului depozitat, chiar inauntrul termenului convenit. 1l este insa obliga sa ramburseze depozitarului cheltuielile pe care acesta le-a facut considerarea acestui termen (art. /11! alin. (1) C.civ.). ;tunci cand depozitarul a emis un inscris care face do ada depozitului ori care confera detinatorului sau dreptul de a retrage bunul depozitat, depozitarul poate cere sa ii fie inapoiat acel inscris. 'epozitarul poate constrange pe deponent sa reia bunul, daca e-ista motive grave pentru aceasta, chiar inaintea e-pirarii termenului convenit. In cazul in care nu s-a con enit un termen, depozitarul poate restitui oricand bunul, dar poate fi obligat la plata de despagubiri, daca restituirea este intempesti a sau se produce la un moment nepotri it. 9estituirea bunului primit trebuie sa se faca la locul unde el trebuia pastrat, iar cheltuielile ocazionate de restituire sunt in sarcina deponentului daca nu s-a conveni. Totusi, atunci cand depozitarul, fara acordul deponentului, a schimbat unilateral locul pastrarii bunului, deponentul poate cere depozitarului sa suporte diferenta dintre cheltuielile prile?uite de restituire si acelea care s-ar fi facut in lipsa acestei schimbari. 8unul se restituie in starea in care acesta se afla la momentul restituirii. 'eteriorarea ce nu a fost pricinuita de fapta depozitarului ramane in sarcina deponentului. In caz de nee!ecutare culpabila a obligatiei de restituire, daca bunul nu poate fi recuperat in natura de catre deponent, depozitarul are obligatia de a plati despagubiri, al caror cuantum se determina prin raportare la aloarea de inlocuire a bunului, iar nu la aloarea pe care acesta a a ut-o la data la care a fost incheiat contractul. In caz de deces al deponentului, bunul se restituie mostenitorului, la cererea acestuia, chiar daca prin contract fusese desemnata o alta persoana in acest scop. *tunci cand e-ista mai multi mostenitori, restituirea facuta unuia sau unora dintre acestia nu le confera alte drepturi decat cele rezultate din aplicarea prevederilor legale referitoare la mostenire.

;ceste reguli se aplica in mod corespunzator atunci cand deponentul este persoana ?uridica. 'epozitarul este obligat sa restituie fructele bunului daca le-a perceput. 'epozitarul nu datoreaza dobanda pentru fondurile banesti depozitate, decat din ziua in care a fost pus in intarziere sa le restituie. #and e!ista mai multi deponenti si nu s-a con enit altfel, depozitarul este liberat prin restituirea bunului unuia dintre ei numai daca obligatia este indi izibila sau solidara intre acestia. In celelalte cazuri, restituirea se face conform celor stabilite prin hotararea instantei. +aca sunt mai multi depozitari, obligatia de restituire re ine aceluia sau acelora in detinerea carora se afla bunul, cu notificarea catre ceilalti depozitari a efectuarii restituirii (art. )$$< #.ci .). +aca mostenitorul depozitarului a andut cu buna credinta bunul, fara sa fi stiut ca este depozitat, el este tinut sa inapoieze numai pretul primit sau sa cedeze deponentului actiunea sa impotri a cumparatorului, daca pretul nu i-a fost platit (art. )$)$ #.ci .). In cazul refuzului depozitarului de a restitui depozitul, deponentul are la indemana doua actiuni2 o actiune personala 3e( contractu% intemeiata pe obligatia de restituire a depozitarului, supusa prescriptiei e-tinctive, si o actiune reala, in revendicare, bazata pe dreptul de proprietate, imprescriptibila.$ <ermenul de prescriptie este cel de drept comun si incepe sa se calculeze de la data implinirii termenului de depozitare prevazut in contract sau, in lipsa lui, din momentul incheierii contractului. >ituatia probatorie a deponentului este relati usoara in cadrul actiunii personale, pentru ca depozitarul nu a putea pretinde deponentului sa faca do ada proprietatii sale asupra bunului depozitat, fiind suficient ca deponentul sa faca do ada e!istentei contractului de depozit si a identitatii lucrului reclamat cu cel dat in depozit. 'epozitarul este aparat de obligatia de a restitui bunul daca acesta i-a fost cerut de catre proprietar sau de o alta persoana indreptatita ori daca a fost rechizitionat de autoritatea publica sau daca i-a fost in alt mod ridicat potrivit legii, ori a pierit prin caz fortuit. *tunci cand in locul bunului care i-a fost ridicat sau care a pierit depozitarul a primit o suma de bani sau un alt bun, el este obligat sa le predea deponentului. +aca depozitarul descopera ca bunul depozitat fusese furat ori pierdut, precum si pe ade aratul proprietar al bunului, el trebuie sa-l informeze pe acesta din urma despre depozitul ce i s-a facut si sa-l someze sa isi e!ercite drepturile intr-un termen determinat si indestulator, fara incalcarea dispozitiilor penale aplicabile. Aumai dupa e!pirarea acelui termen depozitarul se poate libera prin restituirea lucrului catre deponent. In toate cazurile, depozitarul este tinut, sub sanctiune de obligare la plata de despagubiri, sa denunte deponentului procesul care i-a fost intentat de revendicant, intervenirea rechizitiei sau a altei masuri de ridicare, ori faptul care il impiedica sa restituie bunul (art. /1/" C.civ.).
1

,+eponentul-proprietar are Gmpotri a depozitarului dou: ac5iuni pentru restituirea lucrurilor Gncredin5ate spre p:strare, 2i anume, o ac5iune personal:, n:scut: din contractul de depozit, supus: prescrip5iei, iar alta real:, Gn re endicare, bazat: pe dreptul de proprietate, nesupus: prescrip5iei. ; nu recunoa2te deponentului-proprietar decFt dreptul la ac5iunea personal: ar Gnsemna ca, Gn cazul Gn care acea ac5iune s-ar fi prescris 2i depozitarul ar refuza restituirea lucrurilor de bun: oie, proprietarul s: r:mFn: lipsit pentru totdeauna de ele3 Gn schimb, le-ar folosi de5in:torul, de2i, prin efectul prescrip5iei e!tincti e, acesta nu a putut dobFndi nici un drept asupra lor, solu5ie care este inadmisibil:. 0!isten5a a dou: ac5iuni distincte Gn patrimoniul deponentului-proprietar rezult:, de altfel, 2i din art. $'<= din fostul #.ci ., care face aplicarea acestui principiu Gn situa5ia Gn care contractul de depozit s-a Gncheiat cu o persoan: incapabil: 2i cFnd, datorit: ne alabilit:5ii acestui contract, deponentului nu-i r:mFne decFt ac5iunea Gn re endicare spre a-2i readuce lucrurile Gn posesia sa, dac:, bineGn5eles, le mai g:se2te Gn mFna depozitarului incapabil.- T.>., >.c, +ecizia nr. $6&<D$<&<, #.+., p. <6)

)) Obligatiile deponentului Caracterul unilateral al contractului de depozit gratuit face ca deponentul sa nu aiba nici o obligatie contractuala fata de depozitar. In timpul e!ecutarii contractului, in sarcina deponentului se pot naste, totusi, obligatii e!tracontractualeB a) 'eponentul este obligat sa ramburseze depozitarului cheltuielile pe care acestea le-a facut pentru pastrarea bunului (art. /1// alin. (1) C.civ.). Aumai cheltuielile necesare (de conser are) trebuie restituite. #heltuielile utile pot fi reclamate numai in masura imbogatirii deponentului. ;ctiunea in restituirea cheltuielilor de pastrare a bunului poate fi introdusa si impotri a ade aratului proprietar care, desi nu este parte in contractul de depozit, beneficiaza de aceste cheltuieli. #heltuielile oluptuarii nu sunt supuse restituirii. b) 'eponentul trebuie, de asemenea, sa despagubesca pe depozitar pentru toate pierderile suferite ca urmare a depozitarii bunului, cu e-ceptia cazului in care depozitarul a primit bunul cunoscand sau trebuind sa cunoasca natura sa periculoasa (art. /1// alin. (/) C.civ.). In caz de pluralitate a deponentilor, obligatia este con?uncta si nu solidara. c) 'aca partile au convenit ca depozitul sa fie remunerat, deci este cu titlu oneros, deponentul are si obligatia de a plati depozitarului remuneratia datorata. 'aca nu s-a convenit altfel, plata remuneratiei catre depozitar se face la data restituirii bunului (art. /1/0 alin. (1) C.civ.). In lipsa de stipulatie contrara, daca restituirea are loc inainte de termen, depozitarul nu are dreptul decat la partea din remuneratie con enita, corespunzatoare timpului de a pastra bunul. #and cuantumul remuneratiei nu este stabilit prin contract, instanta ?udecatoreasca il a stabili in raport cu aloarea ser iciilor prestate (art. )$%& alin. ()) #.ci .). d) obligatia de ridicare a lucrului depozitat la termenul convenit sau, in lipsa acestuia, la termenul stabilit de instanta la cererea depozitarului. In cazul nee!ecutarii acestei obligatii, deponentul a putea fi obligat, pe langa cheltuielile de pastrare, si la daune-interese. In cazul refuzului deponentului de a ridica lucrul, si pentru a fi liberat de obligatia de pastrare, depozitarul poate folosi procedura ofertei de plata urmata de consemnatiune a ceea ce datoreaza, reglementata art. <&%-<&& #.pr.ci .

Capitolul III 'epozitul necesar 4pre deosebire de depozitul voluntar, care ia fiinta prin acordul liber de vointa al partilor, #'aca bunul a fost incredintat unei persoane sub constrangerea unei intamplari neprevazute, care facea cu neputinta alegerea persoanei depozitarului si intocmirea unui inscris constator al contractului, depozitul este necesar.. (art. )$)7 alin. ($) #.ci .). #aracteristica specifica a depozitului necesar este faptul ca el este facut sub imperiul unui caz fortuit sau de forta ma?ora care il sileste pe deponent sa incredinteze lucrul sau spre pastrare unei alte persoane, nea and posibilitatea alegerii persoanei depozitarului si a intocmirii inscrisului do editor al depozitului.

:a randul sau, depozitarul nu poate refuza primirea bunului, decat in cazul in care are un motiv serios pentru aceasta. .entru aceste considerente, depozitul necesar se poate do edi prin orice mi?loace de proba, inclusi martori sau prezumtii, indiferent de aloarea obiectului depozitat. 'epozitul necesar poate fi dovedit prin orice mijloc de proba, oricare ar fi valoarea lui. Cu e-ceptia dispozitiilor mentionate mai sus, depozitul necesar este guvernat de regulile comune privind contractul de depozit.

Capitolul IV 'epozitul hotelier Codul civil reglementeaza distinct o varietate a depozitului conventional, care contine insa si elemente de limitare a posibilitatilor de alegere a depozitarului, si anume depozitul facut de calatori in unitatile hoteliere si cele asemanatoare, statiuni balneoclimaterice, turism, spitale, restaurante, sali de spectacole etc. >ub imperiul echiului #od ci il, practica ?udiciara si literatura ?uridica asimilau depozitul hotelier cu depozitul necesar. $ersoana care ofera publicului servicii de cazare, denumita hotelier, este raspunzatoare, potrivit regulilor privitoare la raspunderea depozitarului, pentru prejudiciul cauzat prin furtul, distrugerea sau deteriorarea bunurilor aduse de client in hotel. >unt considerate ca fiind aduse in hotelB a) bunurile aflate in hotel pe perioada cazarii clientului3$ b) bunurile aflate in afara hotelului, pentru care hotelierul, un membru al familiei sale ori un prepus al hotelierului isi asuma obligatia de supra eghere pe perioada cazarii clientului3 c) bunurile aflate in hotel sau in afara acestuia pentru care hotelierul, un membru al familiei sale ori un prepus al hotelierului isi asuma obligatia de supra eghere pentru un inter al de timp rezonabil, anterior sau ulterior cazarii clientului. 8otelierul raspunde si pentru ehiculele lasate in gara?ul hotelului, precum si pentru bunurile care, in mod obisnuit, se gasesc in acestea. +ispozitiile codului ci il pri ind depozitul hotelier nu se aplica in cazul animalelor ii (art. )$)( #.ci .). 9aspunderea hotelierului este limitata pana la concurenta unei valori de o suta de ori mai mare decat pretul pentru o zi afisat pentru camera oferita pre inchiriere clientului (art. /1/3 C.civ.). 9aspunderea hotelierului este nelimitata2
1

,#ondi5iile de folosire a camerelor Gn care sunt caza5i beneficiarii biletelor de trimitere Gn sta5iuni balneoclimaterice sunt asimilabile acelora Gn care sunt folosite camerele de hotel, deoarece ei sunt ne oi5i s:-2i p:streze obiectele personale Gn camerele Gn care sunt caza5i. #um aceste camere se g:sesc Gn gri?a 2i sub supra egherea prepu2ilor Gntreprinderii balneoclimaterice respecti e, concluzia care se impune este aceea c: au Gn depozit acele bunuri pe timpul Gn care beneficiarii lipsesc din camere 2i nu pot asigura personal paza lor, a2a c: urmeaz: s: r:spund: de dispari5ia lor.- T.>., >.c., +ecizia nr. $(&%D$<(', #.+., p. ((. ,In cazul p:str:rii bunurilor pasagerilor Gn hotelul Gn care sunt caza5i, are loc un depozit asimilat cu depozitul necesar. Unitatea hotelier: r:spunde pentru furtul sau degradarea bunurilor pasagerului, Gn cazul Gn care acestea au fost s: Fr2ite ori pro ocate de c:tre personalul hotelului sau de c:tre al5i pasageri ai hotelului respecti .- T.H. *aramure2, +ecizia nr. 6$$D$<(=, 9.9.+., nr. 7D$<(<, p. '&.

a) daca prejudiciul este cauzat din culpa hotelierului sau a unei persoane pentru care acesta raspunde6 b) daca bunurile au fost incredintate spre pastrare hotelierului6 c) daca hotelierul a refuzat primirea in depozit a bunurilor clientului pe care, potrivit legii, era obligat sa le primeasca. Fotelierul nu raspunde atunci cand deteriorarea, distrugerea ori furtul bunurilor clientului este cauzata2 a) de client, de persoana care il insoteste sau care se afla sub supravegherea sa ori de vizitatorii sai6 b) de un caz de forta majora6 c) de natura bunului. 8otelierul este obligat sa primeasca in depozit documente, bani sau alte obiecte de aloare apartinand clientilor sai. Fotelierul nu poate refuza depozitul acestor bunuri decat in cazul in care, tinand seama de importanta si conditiile de e-ploatare ale hotelului, aceste sunt e-cesiv de valoroase ori sunt incomode sau periculoase. Fotelierul poate sa e-amineze bunurile care ii sunt predate spre depozitare si sa ceara depozitarea acestora intr-un loc inchis sau sigilat (art. /101 C.civ.). Fotelierul care pune la dispozitia clientilor sai, in camerele de hotel, o casa de valori nu este presupus a fi primit in depozit bunurile care vor fi depuse de clientii sai in casa de valori. In acest caz, raspunderea hotelierului este limitata pana la concurenta unei valori de o suta de ori mai mari decat pretul pentru o zi afisat pentru camera oferita spre inchiriere clientului. 'ovada introducerii bunurilor in hotel poate fi facuta prin martori, indiferent de valoarea acestor bunuri (art. /100 C.civ.). #lientul este decazut din dreptul la repararea pre?udiciului suferit prin furtul, distrugerea sau deteriorarea bunurilor pe care le-a adus el insusi ori care au fost aduse pentru el in hotel dacaB a) in cel mult )7 de ore de la data la care a cunoscut pre?udiciului, nu a instiintat administratia hotelului3 b) nu a e!ercitat dreptul la actiunea in repararea pre?udiciului in termen de sase luni de la data producerii acestuia. ;ceasta dispozitie nu este aplicabila in pri inta bunurilor incredintate spre pastrare hotelierului, sau daca hotelierul a refuzat primirea in depozit a bunurilor clientului pe care, potri it legii, era obligat sa le primeasca. In cazul neplatii de catre client a pretului camerei si a serviciilor hoteliere prestate, hotelierul are un drept de retentie asupra bunurilor aduse de client, cu e-ceptia documentelor si a efectelor personale fara valoare comerciala. 8otelierul poate cere alorificarea bunurilor cu pri ire la care si-a e!ercitat dreptul de retentie, potri it #odului de procedura ci ila, in materia urmaririi silite mobiliare. 'ispozitiile privitoare la depozitul hotelier se aplica in mod corespunzator si bunurilor aduse in localuri destinate spectacolelor publice, sanatorii, spitale, restaurante, pensiuni, vagoane de dormit si altele asemanatoare (art. /10+ C.civ.).

Capitolul V 'epozitul neregulat

'epozitul neregulat nu este reglementat distinct in Codul civil. 1l prezinta o particularitate care il distinge de depozitul obisnuit, si il apropie de imprumutul de consumatie, si anume faptul ca depozitarul devine proprietarul bunurilor date in depozit. #Cand sunt remise fonduri banesti sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin natura lor, acestea devin proprietatea celui care le primeste si nu trebuie sa fie restituite in individualitatea lor., prevede art. /1"! C.civ. In aceasta situatie se aplica, in mod corespunzator, regulile de la imprumutul de consumatie, cu e-ceptia cazului in care intentia principala a partilor a fost aceea ca bunurile sa fie pastrate in interesul celui care le preda. 1-istenta acestei intentii se prezuma atunci cand partile au convenit ca restituirea se poate cere anterior e-pirarii termenului pentru care bunurile au fost primite. B 1. Depozitul neregulat de drept comun 'epozitul neregulat este depozitul voluntar care are ca obiect bunuri fungibile care nu vor fi restituite in individualitatea lor, ci prin alte lucruri din acelasi gen. +eponentul trebuie sa fie proprietarul lucrurilor depozitate. 'epozitarul va deveni proprietarul bunurilor depozitate, putand sa le foloseasca si sa dispuna de ele. In calitate de proprietar, el a suporta si riscul pieirii sau al degradarii fortuite a bunurilor date in depozit. La cererea deponentului, titular al unui drept de creanta, depozitarul este obligat sa restituie bunuri de acelasi gen, in aceeasi cantitate si calitate cu cele primite, inclusi fructele percepute. +epozitarul nu se poate apara impotri a cererii de restituire in ocand compensatia (chiar daca ar a ea ca obiect lucruri fungibile de acelasi fel3 nu poate in oca dreptul de retentie, pentru ca de ine proprietar al bunului, nu detentor precar, si suporta, in aceasta calitate, cheltuielile de conser are. #and depozitul neregulat are ca obiect sume de bani, depozitarul, caruia i s-a permis sa le foloseasca, trebuie sa restituie suma depusa, indiferent de sporirea sau scaderea alorii banilor. 0l a plati dobanda la sumele primite in depozit, doar din ziua in care a fost pus in intarziere sa le restituie. Caracterul neregulat al depozitului este prezumat relativ in cazul bunurilor fungibile si consumptibile dupa natura lor. Urmeaza ca deponentul care ar dori sa do edeasca ca nu a fost orba despre un depozit neregulat, ci despre unul obisnuit (regulat), trebuie sa do edeasca faptul ca partile au considerat bunurile ca nefungibile si au con enit ca ele, in indi idualitatea lor, sa fie restituite la cerere. 'e aceea, si mai ales cand obiectul depozitului este o suma de bani, depozitul neregulat poate fi confundat cu imprumutul de consumatie 3mutuum%. .entru a califica corect contractul, trebuie stabilita ointa reala a partilor, si anume, daca intentia lor a fost ca suma predata sa fie pastrata, suntem in prezenta unui contract de depozit, in schimb daca intentia a fost ca primitorul sumei sa isi satisfaca o ne oie cu ea, contractul a fost de imprumut. #riteriul suplimentar de destinatie este stipularea sau nu a unui termen de restituire. +aca in contract a fost pre azut un termen de restituire, suntem in prezenta unui contract de imprumut.

E ). Depozitul bancar& forma a depozitului neregulat 'epunerile la C.1.C., alaturi de depunerile bancare, constituie forma cea mai raspandita a contractului de depozit neregulat, incheiat intre C.1.C. sau o banca, in calitate de depozitar, si o persoana fizica sau juridica, in calitate de deponent, prin care depozitarul se angajeaza sa pastreze sumele de bani depuse si sa le restituie, la cerere, cu dobanzile aferente, dintr-o data sau fractionat, titularului depunerii, reprezentantului sau sau, in caz de deces, mostenitorilor sai, avand dreptul pe timpul depozitului sa utilizeze atat sumele depuse, cat si dobanzile. $rin constituirea unui depozit de fonduri la o institutie de credit, aceasta dobandeste proprietatea asupra sumelor de bani depuse si este obligata sa restituie aceeasi cantitate monetara, de aceeasi specie, la termenul convenit sau, dupa caz, oricand, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de parti ori, in lipsa, de uzante. In lipsa de stipulatie contrara, depunerile si retragerile se efectueaza la sediul unitatii operati e a bancii unde a fost constituit depozitul (art. )$<$ #.ci .). Institutia de credit este obligata sa asigure, in mod gratuit, informarea clientului cu pri ire la operatiunile efectuate in conturile sale. In cazul in care clientul nu solicita altfel, aceasta informare se realizeaza lunar, in conditiile si in modalitatile con enite de parti. $rin constituirea unui depozit de titluri, institutia de credit este imputernicita cu administrarea acestora. Institutia de credit are dreptul la rambursarea cheltuielilor efectuate pentru operatiunile necesare, precum si la o remuneratie, in masura stabilita prin conventie sau prin uzante. 1ste considerata nescrisa orice clauza prin care institutia de credit este e-onerata de raspundere pentru nee-ecutarea obligatiilor care ii revin in administrarea titlurilor cu prudenta si diligenta (art. /15/ C.civ.). #ontractele de depozit bancar sunt ,operatiunile de banca si schimb@ fiind fapte obiecti e de comert. O persoana poate depune sume de bani la C1C pe numele ei, dar si pe numele altei persoane. #and depunerea se face pe numele altei persoane, indiferent cu ce titlu, depunatorul transmite suma de bani pe seama titularului libretului, singurul fata de care #.0.#. se obliga la pastrare si restituire. In ambele cazuri, titularul libretului de ine proprietarul sumei de bani depuse si titularul e!clusi al dreptului de dispozitie cu pri ire la suma depusa. +epunerile pot fi facute si pe librete la purtator (cu sau fara parola), sau pe obligatiuni #0# (titluri la purtator) sau pe titluri de depunere nominati e. 9aporturile dintre depunator si titularul libretului nu influenteaza raporturile nascute intre titular si C.1.C., ca urmare a depozitului. +epunatorul poate introduce in fa oarea sa, in contractul de depozit, o clauza de imputernicire. #lauza de imputernicire nu afecteaza transmiterea posesiei ?uridice a sumei titularului libretului care, in e!ercitarea dreptului sau de dispozitie, poate retrage suma sau chiar re oca imputernicirea prin anularea clauzei. Clauza de imputernicire poate fi calificata ca procura speciala pe care titularul libretului nominativ o da unei alte persoane de a ridica sumele depuse. .ersoana desemnata la conditii de retragere si imputernicita sa ridice sumele depuse dobandeste calitatea de mandatar al titularului libretului. *andatul, acordat prin clauza de imputernicire, inceteaza la moartea titularului libretului. >umele ridicate de imputernicit apartin mandantului (titularul libretului) si, prin urmare, persoana imputernicita a trebui sa

dea socoteala, la cerere, mandantului sau, dupa caz, mostenitorilor sai si sa remita sumele incasate. Calitatea de mandatar a persoanei imputernicite in raport cu C.1.C.-ul este indiscutabila. In schimb, este posibil ca, intre parti, mandatul acordat prin clauza de imputernicire sa fie dublat de o donatie, la fel ca si in cazurile depunerii pe numele altei persoane. *ceste raporturi, fata de care C.1.C.-ul este un tert, se solutioneaza potrivit normelor dreptului comun. +epunerile facute pe numele copiilor sunt considerate ca fiind facute cu intentia de a-i gratifica si intra, din momentul depunerii, in patrimoniul copilului. +aca insa liberalitatea este facuta de un parinte, fara consimtamantul celuilalt, contra aloarea sumei se a include in masa bunurilor comune supuse impartelii. /aptul ca depunerea se face pe numele minorului sub $7 ani, iar parintele depunator se autoimputerniceste, nu schimba concluzia ca sumele depuse sunt ale minorului, titular al libretului din momentul efectuarii depozitului. *inorul sub $7 ani a ridica sumele depuse prin reprezentantul sau legal, iar dupa $7 ani, restituirea se a face minorului insusi cu acordul parintelui sau tutorelui. +reptul de dispozitie al imputernicitului poarta atat asupra capitalului depus, cat si asupra dobanzilor (fructelor ci ile), dar nu si asupra castigurilor, in cazul libretelor cu dobanda si castiguri. <itularul libretului are dreptul sa indice persoana care va putea ridica sumele dupa moartea sa. *ceasta dispozitie, numita clauza testamentara, constituie un legat cu titlu particular facut prin testament. Clauza testamentara produce efecte numai la decesul titularului libretului si cu privire la sumele care sunt in depozit in acel moment. <itularul poate revoca legatul fie prin anularea clauzei testamentare, fie prin includerea sumei intr-un testament ulterior. /ata de #0#, re ocarea a produce efecte numai din momentul comunicarii re ocarii. #0#-ul suporta riscul pieirii fortuite si raspunde pentru pre?udiciile cauzate titularilor (in calitate de comitent), in cazul eliberarii sau inregistrarii gresite a sumelor depuse din culpa personalului. #0#-ul raspunde de asemenea pentru platile facute persoanelor neindreptatite (hot, gasitor) care au indus in eroare pe functionarii #0#, dar numai de la data declararii pre ederii sau sustragerii acestora si numai pentru sumele restituite peste plafoane, pentru care #0#-ul este obligat sa blocheze contul. .entru sumele restituite persoanelor neindreptatite inainte de data primirii de catre unitatile #0# a comunicarilor periodice pri ind libretele anulate, #0#-ul nu raspunde, titularul urmand sa solicite restituirea sumelor de la infractor. Totusi, #0#-ul a raspunde in calitate de comitent si in acest caz, daca se do edeste dolul prepusilor sai (de e!emplu, complicitatea functionarului sau la fapta hotului). In aceasta situatie, dolul functionarului #0# a stramuta raspunderea #0# pe terenul raspunderii delictuale. Obligatia depozitarului de a pastra secretul depozitului se regaseste si in cazul depunerilor bancare, ca si al depunerilor banesti la C1C. *rt. din :egea nr. ?155 stabileste ca #Operatiunile efectuate de Casa de 1conomii si Consemnatiuni, numele depunatorilor si al titularilor depunerilor, sumele depuse si orice alte date in legatura cu operatiile pe numele acestora, sunt confidentiale%.

+ate informati e pri ind numele titularilor, depunatorilor, sumele depuse si operatiunile efectuate pe numele persoanelor fizice si ?uridice se dau numai titularilor sau reprezentantilor legali, iar in cauzele penale in care s-a pus in miscare actiunea penala impotri a titularului, la cererea scrisa a procurorului sau a instantei ?udecatoresti. " dispozitie asemanatoare se gaseste in Legea bancara nr. '=D$<<= (art. 7<)B ,1anca a pastra confidentialitatea tuturor tranzactiilor si ser iciilor pe care le ofera, inclusi cu pri ire la identitatea titularilor conturilor. .ersonalul unei banci, supus pre ederilor prezentei legi, nu are dreptul de a folosi sau de a dez alui nici in timpul acti itatii, nici dupa incetarea acesteia, fapte sau date care, de enite publice, ar dauna intereselor ori prestigiului unei banci sau reunui client al acestuia@. Nu mai putin #"bligatia de pastrare a secretului profesional nu poate fi opusa autoritatii competente in e(ercitarea atributiilor sale prevazute de lege%. *ostenitorii titularului libretului #0# pot obtine informatii numai cu pri ire la soldul e!istent la data decesului autorului lui si la operatiunile ulterioare, numai cu conditia sa do edeasca calitatea lor cu un certificat de mostenitor sau o hotarare ?udecatoreasca. :egea C1C stabileste, de asemenea, principiul insesizabilitatii relative a sumelor depuse. *asurile de indisponibilizare si de e!ecutare a sumelor depuse se or lua in conditiile legii (art. 7 alin. 6 Legea C:C) adica numai in cauze penale, dupa pornirea urmaririi penale, ori in temeiul unei hotarari ?udecatoresti penale sau ci ile decurgand dintr-un fapt penal. .roba depunerilor in raporturile cu #0#-ul se face cu a?utorul libretului #0#, e!trasului de cont sau a indicarii numarului libretului sau a altor elemente necesare identificarii libretului. In raporturile dintre titularul libretului si alte persoane, do ada se face cu libretul sau relatii de la #0#, iar daca titularul refuza sa ceara aceste relatii necesare solutionarii procesului, instanta a solutiona procesul pe baza celorlalte probe administrate de parti, putand sa ia in considerare si refuzul ne?ustificat al titularului de a cere relatii de la #0# (art. ))' #.pr.ci .). 'epunerile de sume de bani in banci, constituite ca societati comerciale sau in sucursale din 9omania ale bancilor, persoane juridice straine sunt reglementate de :egea bancara nr. !3?! martie 1553, completata si modificata prin :egea nr. ,3! din 13 noiembrie /""0.

Capitolul VI 4echestrul conventional E $. Sec-estrul conventional 4echestrul conventional este depozitul prin care doua sau mai multe persoane incredinteaza unui tert, denumit administrator-sechestru, unul sau mai multe bunuri mobile ori imobile in privinta carora e-ista o contestatie, sau incertitudine juridica, cu obligatia pentru acesta de a le pastra si a le restitui celui recunoscut ca titular al dreptului (art. /103 C.civ.). 'epozitul-sechestru este o forma a depozitului, care are ca obiect bunuri litigioase, folosit in scopul indisponibilizarii si conservarii acestora, pana la solutionarea definitiva a litigiului.

>pre deosebire de depozitul obisnuit, care poate a ea ca obiect numai lucruri mobile, depozitul-sechestru poate a ea ca obiect atat bunuri mobile, cat si lucruri imobile. >echestrul con entional este un contract de depozit pentru incheierea caruia este necesara capacitatea partilor de a contracta. Obligatiile, drepturile si puterile administratorului-sechestru sunt determinate prin conventia partilor, iar in lipsa acesteia se aplica regulile stabilite de Codul civil in art. /103-/1,0. $otrivit art. /1," C.civ. administratorul-sechestru este tinut sa pazeasca si sa conserve obiectul sechestrului cu diligenta unui depozitar. +aca natura bunului o cere, administratorul-sechestru este tinut sa indeplineasca acte de administrare, regulile din materia mandatului fiind aplicabile in mod corespunzator. #u autorizarea instantei ?udecatoresti, administratorul-sechestru poate sa instraineze bunul in cazul in care acesta nu poate fi conser at sau daca, pentru un alt moti , masura instrainarii este adit necesara. *dministratorul-sechestru trebuie sa predea bunul celui desemnat de instanta judecatoreasca sau, dupa caz, celui indicat prin acordul tuturor partilor care l-au numit. $ana la finalizarea contestatiei sau pana la incetarea starii de incertitudine juridica, administratorul-sechestru nu va putea fi liberat, decat prin acordul tuturor partilor care l-au numit sau, pentru motive temeinice, prin hotarare judecatoreasca. +aca nu s-a con enit altfel, administratorul-sechestru are dreptul la o remuneratie (art. )$7) alin. ($) #.ci .). #hiar si in cazul sechestrului cu titlu gratuit, administratorul-sechestru are dreptul la restituirea tuturor cheltuielilor facute pentru conser area si administrarea bunului sechestrat, precum si la plata despagubirilor pentru pierderile suferite in legatura cu acesta. E ). Sec-estrul judiciar 4echestrul poate fi dispus de instanta de judecata la cererea unei sau ambelor parti. In acest caz, se aplica prevederile Codului de procedura civila si, dupa caz, dispozitiile art. /103-/1,/ C.civ., in completare, in masura in care acestea sunt compatibile.

TITLUL JII Contractul de societate Sectiunea I Notiunea si conditiile de validitate ale contractului de societate E $. Notiunea contractului de societate $rin contractul de societate doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa coopereze pentru desfasurarea unei activitati si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in bunuri, in cunostinte specifice sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta (art. 1331 alin. (1) C.civ.). =iecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proportional cu participarea la distributia beneficiului, daca prin contract nu s-a stabilit altfel (art. 1331 alin. (/) C.civ.). 4ocietatea se poate constitui cu sau fara personalitate juridica. Intre asociati (persoane fizice si persoane ?uridice), contractul de societate creeaza o comunitate de interese care o deosebeste de indi iziune sau de comunitatea de bunuri. B /. Conditiile de validitate ale contractului de societate sunt9 a) consimtamantul partilor pentru constituirea societatii ( affectatio societatis) care o deosebeste de simpla asociere in ederea realizarii unor interese comune3 $oate fi asociat orice persoana fizica sau persoana juridica, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel. @n sot nu poate deveni asociat prin aportarea de bunuri comune, decat cu consimtamantul celuilalt sot, dispozitiile art. 0,5, care prevad ca #regimul matrimonial inceteaza constatarea nulitatii, desfacerea sau incetarea casatoriei., aplicandu-se in mod corespunzator (art. 133/ alin. (1) C.civ.). .artile contractante trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie. *inorii si interzisii nu pot incheia un contract de societate ci ila, sanctiunea incalcarii acestei cerinte de capacitate este nulitatea relati a a contractului de societate. b) aportul social, adica participarea tuturor partilor (egala sau chiar inegala) la constituirea fondului comun3 =iecare asociat trebuie sa contribuie la constituirea societatii prin aporturi banesti in bunuri, in prestatii, sau cunostinte specifice (art. 133/ alin. (0) C.civ.). In cazul unei societati cu personalitate ?uridica, aporturile intra in patrimoniul societatii, iar in cazul unei societati fara personalitate ?uridica, aporturile de in coproprietatea asociatilor afara de cazul in care au con enit, in mod e!pres, ca or trece in folosinta lor comuna. Transferul drepturilor asupra bunurilor aportate este supus formelor de publicitate pre azute de lege. +aca inscrierea dreptului in registrele de publicitate a fost facuta inainte de data inmatricularii societatii, transferul drepturilor este, in toate cazurile, afectat de conditia dobandirii personalitatii ?uridice. *portul social poate fi material (in natura sau in bani), in prestatii sau cunostinte specifice, sau mi-t (material si in prestatii). c) impartirea foloaselor si a pierderilor intre toate partile contractante , proportional cu aportul lor social3 d) orice societate trebuie sa aiba un obiect determinat si licit, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri (art. 133/ alin. (/) C.civ.). Ilicitatea sau imoralitatea scopului este sanctionata cu nulitatea absoluta a contractului.

Sectiunea a II-a Clasificarea societatilor dupa forma lor 'upa forma lor, societatile pot fi2 a) simple3 b) in participatie3 c) in nume colecti 3 d) in comandita simpla3 e) cu raspundere limitata3 f) pe actiuni3 g) in comandita pe actiuni3 h) cooperati e3 i) alt tip de societate anume reglementat de lege (art. $=== #.ci .). .rin contractul de societate sau printr-un act separat, asociatii pot con eni constituirea unei societati cu personalitate ?uridica, cu respectarea conditiilor pre azute de lege. In acest caz, raspunderea lor pentru datoriile sociale este subsidiara, nelimitata si solidara, daca prin lege nu se dispune altfel. >ocietatea dobandeste personalitate ?uridica prin si de la data inmatricularii in registrul comertului, daca prin lege nu se dispune altfel. $ana la data dobandirii personalitatii juridice, raporturile dintre asociati sunt guvernate de regulile aplicabile societatii simple (art. 1335 C.civ.). +aca, potri it ointei asociatilor, societatea urmeaza sa aiba personalitate ?uridica, indiferent de obiectul de acti itate, ea poate fi constituita numai in forma si conditiile pre azute de legea speciala care ii confera personalitate ?uridica. Sectiunea a III-a Societatea simpla E $. Caracterele juridice ale contractului de societate simpla Contractul de societate simpla este un2 $) Contract civil >ocietatea simpla nu are personalitate ?uridica si nici calitatea de comerciant si nu poate incheia acte subiecti e de comert, si nici efectua fapte obiecti e de comert. 0a nu este supusa regimului ?uridic pre azut de legea pentru societatile comerciale. Lipsa personalitatii ?uridice este de natura societatii simple. #u societatea simpla sunt asimilate societatile supuse conditiei inmatricularii conform legii si ramase neinmatriculate, precum si societatile de fapt. )) Contract consensual, care poate fi incheiat solo consensus in cazul societatii fara personalitate ?uridica. Contractul de societate se incheie in forma scrisa. 'aca prin lege nu se prevede altfel forma scrisa este necesara numai pentru dovada contractului (art. 133, alin. (1) C.civ.). 4ub sanctiunea nulitatii absolute, contractul prin care se infiinteaza o societate cu personalitate juridica, trebuie sa se incheie in forma scrisa si sa prevada asociatii, aporturile, forma juridica, obiectul, denumirea si sediul societatii (art. 133, alin. (/) C.civ.). 6) Contract sinalagmatic, prin care asociatii se obliga reciproc sa aduca fiecare aportul sau social si sa desfasoare acti itatea la care s-au obligat. 7) Contract cu titlu oneros, sui generis /iecare asociat urmareste sa obtina un a anta?, dar nu de la ceilalti asociati, ci participand, alaturi de ceilalti asociati, la impartirea a anta?elor (beneficiilor) proportional cu aportul sau social.

') Contract cu caracter lucrativ #aracterul lucrati (patrimonial) si obtinerea unor foloase patrimoniale sunt de esenta societatii ci ile si o deosebesc de asociatiile si fundatiile fara scop lucrati . &) Contract comutativ, intrucat obligatiile asociatilor sunt cunoscute din momentul incheierii contractului si nu depind de un e eniment iitor si incert. 0 entualele pierderi ce s-ar inregistra in acti itatea societatii nu o transforma intr-un contract aleatoriu. () Contract intuitu persoane in cazul in care prin el se infiinteaza o societate de persoane nu o societate de capitaluri. ;ceasta determina necesitatea luarii deciziilor, inclusi a celor pri ind cedarea drepturilor asociatului sau substituirea lui, cu conditia realizarii de regula a unanimitatii asociatilor. #aracterul intuitu persoane e!plica si incetarea societatii prin moartea unuia dintre asociati. =) Contract cu e-ecutare succesiva, durata fiind de esenta societatii ci ile. >ocietatea incepe din momentul incheierii contractului, daca partile nu au pre azut un termen suspensi . 'urata societatii este nedeterminata, daca prin contract nu se prevede altfel (art. 133! alin. 1) C.civ.). *sociatii pot prelungi durata societatii, inainte de e-pirarea acesteia. E ). Inc-eierea contractului de societate Contractul de societate nu este supus unor formalitati speciale, cu e-ceptia celor prevazute de art. 133, alin. (l) privind forma scrisa a contractului si celor care rezulta din natura bunurilor ce constituie aport (art. 135" C.civ.). In lipsa de stipulatie contrara sau daca prin lege nu se dispune altfel, modificarea contractului de societate se face cu respectarea dispozitiilor prescrise de lege pentru incheierea sa alabila. 4ocietatea simpla nu are personalitate juridica (art. 135/ C.civ.). 'aca asociatii doresc dobandirea personalitatii juridice, prin actul de modificare a contractului de societate vor indica, in mod e-pres, forma juridica a acesteia si vor pune de acord toate clauzele sale cu dispozitiile legale aplicabile societatii nou infiintate. In acest caz dobandirea personalitatii juridice se face fara a se dispune dizolvarea societatii simple. *sociatii si societatea nou infiintata raspund solidar si indivizibil pentru toate datoriile societatii nascute inainte de dobandirea personalitatii juridice. >ocietatile supuse conditiei inmatricularii conform legii si ramase neinmatriculate, precum si societatile de fapt sunt asimilate societatilor simple (art. $=<6 #.ci .). E 6. 0portul social *sociatii au obligatia de a aduce in societate aportul social promis. ;sociatii contribuie la formarea capitalului social al societatii, prin aporturi banesti sau in bunuri, dupa caz. Capitalul social subscris se divide in parti egale, numite parti de interes, care se distribuie asociatilor proportional cu aporturile fiecaruia, daca prin lege sau contractul de societate nu se prevede altfel. *sociatii se pot obliga la aport in prestatii sau in cunostinte specifice, cu titlu de aport societar. In schimbul acestui aport, asociatii participa, potrivit actului constitutiv

la impartirea beneficiilor si suportarea pierderilor, precum si la luarea deciziilor in societate (art. 135, C.civ.). /iecare dintre asociati raspunde fata de societate si fata de ceilalti asociati pentru arsarea aporturilor la care s-a obligat. +repturile conferite de partile de interes sunt suspendate pana la arsarea aporturilor la capitalul social. *portul in bunuri, altele decat cele fungibile, se efectueaza prin transferul drepturilor asupra acestora si predarea efectiva a bunurilor in stare de functionare potrivit destinatiei sociale. ;sociatul care aporteaza proprietatea sau un alt drept real asupra unui bun raspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui anzator fata de cumparator, iar asociatul care aporteaza folosinta raspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui locator fata de locatar. *porturile constand in bunuri fungibile sau consumptibile nu pot fi subscrise cu titlu de aport in folosinta, ci devin, in toate cazurile, proprietatea asociatiilor chiar daca in contractul de societate nu s-a stipulat aceasta in mod e-pres (art. 135 C.civ.). ;sociatul care aporteaza o creanta raspunde pentru e!istenta creantei la momentul aportului si incasarea acesteia la scandeta, fiind obligat sa acopere cuantumul acesteia, dobanda legala de la scadenta si orice alte daune ar rezulta, daca creanta nu se incaseaza in tot sau in parte. La fel raspunde asociatul care aporteaza cambii sau alte titluri de credit care circula in comert (art. $=<( alin. (6) #.ci .). *sociatul care aporteaza actiuni sau parti sociale emise de o alta societate raspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui vanzator fata de cumparator. *sociatul care s-a obligat sa aporteze o suma de bani, datoreaza in caz de nee-ecutare suma la care s-a obligat, dobinda legala de la scadenta si orice alte daune care ar rezulta, fiind de drept pus in intarziere. ;portul in prestatii sau cunostinte specifice este datorat atat timp cat asociatul care s-a obligat la acesta este membru al societatii, iar asociatul este tinut fata de societate pentru toate castigurile realizate din acti itatile care fac obiectul aportului. ;porturile in prestatii sau cunostinte specifice se efectueaza prin desfasurarea de catre asociatul care s-a obligat a unor acti itati concrete si prin punerea la dispozitia societatii a unor informatii, pentru realizarea obiectului acesteia, in modalitatile si conditiile stabilite prin contractul de societate. Nee-ecutarea aportului in prestatii sau cunostinte specifice da loc numai la o actiune in e-cludere cu daune-interese, daca e cazul. Numai bunul aflat in circuitul civil poate fi adus ca aport in societate. 8unul care constituie obiectul aportului trebuie sa apartina asociatului. .entru efectuarea aportului or fi respectate conditiile de fond, de forma si de publicitate cerute de lege. E 7. Patrimoniul social $atrimoniul societatii (patrimoniul social) este format din totalitatea aporturilor asociatilor si a drepturilor si obligatiilor contractate de societate ulterior constituirii ei. .atrimoniul social este distinct de patrimoniul fiecarui asociat si este implicit recunoscut si asimilat de #odul ci il cu indi iziunea succesorala, adica cu o proprietate comuna pe cote-parti asupra unui patrimoniu, a unei uni ersalitati de bunuri, drepturi si obligatii. Codul civil recunoaste e-istenta acestui patrimoniu social, desi societatea simpla nu are personalitate juridica si nu este deci subiect de drept, pentru ca in lipsa patrimoniului social afectat realizarii scopului sau, societatea nu ar putea functiona.

$artile de interes sunt indivizibile (art. 15"" alin. (1) C.civ.). $artile de interes platite sau varsate in intregime dau drept de vot in adunarea asociatilor, daca prin contract nu s-a prevazut altfel. #and o parte de interes de ine proprietatea comuna a mai multor persoane, acestea sunt obligate sa desemneze un reprezentant unic pentru e!ercitarea drepturilor sociale aferente. #at timp o parte de interes este proprietatea comuna a mai multor persoane, acestea raspund in mod solidar pentru efectuarea arsamintelor datorate. <ransmiterea partilor de interes se face in limitele si conditiile prevazute de lege si de contractul de societate. <ransmiterea partilor de interes catre persoane din afara societatii este permisa cu consimtamantul tuturor asociatilor. $artile de interes se pot transmite si prin mostenire, daca prin contract nu se dispune altfel (art. 15"1 alin. (1) C.civ.). "rice asociat poate rascumpara, substituindu-se in drepturile dobanditorului, partile de interes dobandite cu titlu oneros de un tert fara consimtamantul tuturor asociatilor, in termen de &% de zile de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca cesiunea. +aca mai multi asociati e!ercita concomitent acest drept, partile de interes se aloca proportional cu cota de participare la profit. In cazul pre azut mai sus si ori de cate ori legea impune cesiunea partilor de interes, aloarea acestora este stabilita de un e!pert agreat de partile cesiunii sau, in lipsa unui acord, de catre instanta. Cesiunea cu titlu gratuit a partilor de interes este asimilata unei cesiuni cu titlu oneros si da loc la aplicarea posibilitatii rascumpararii partilor de interes. In privinta formei, cesiunea cu titlu gratuit este supusa regimului juridic al donatiei. Sectiunea a III-a 1aporturile dintre asociati si societate E $. 0sociatii sunt obligati sa actioneze in raporturile dintre ei cu buna- credinta si pentru indeplinirea scopului societatii. $. *sociatul are obligatia de neconcurenta *sociatul nu poate face concurenta societatii pe cont propriu sau pe contul unei terte persoane si nici nu poate face pe socoteala sa ori pe socoteala altuia vreo operatiune care ar putea fi pagubitoare pentru societate (art. 15"0 alin. (1) C.civ.). ;sociatul nu poate lua parte pe cont propriu sau pe contul unei terte persoane la o acti itate care ar conduce la pri area societatii de bunurile, munca sau cunostintele specifice la care asociatul s-a obligat. 1eneficiile rezultand din oricare dintre acti itatile interzise mai sus se cu in societatii, iar asociatul este tinut pentru orice daune ce ar putea rezulta. ). =olosirea bunurilor sociale In lipsa de stipulatie contrara, fiecare asociat poate folosi bunurile sociale in interesul societatii, potrivit cu destinatia acestora si fara sa stanjeneasca drepturile celorlalti asociati. ;sociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza bunurile sociale in folosul sau sau al unei alte persoane, este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa acopere daunele ce ar putea rezulta. Aiciun asociat nu poate lua din fondurile sociale mai mult decat i s-a fi!at pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa se faca in interesul societatii. *sociatul care incalca aceasta interdictie este raspunzator de sumele luate si de toate daunele-interese ce ar putea rezulta (art. 15"! C.civ.).

>e poate stipula prin contractul de societate, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume de bani pentru cheltuielile lor particulare. 6. 9ambursarea cheltuielilor facute pentru societate *sociatul are dreptul la rambursarea cheltuielilor pe care le-a facut pentru societate si indemnizat pentru obligatiile sau pierderile pe care le-a asumat sau suferit actionand de buna-credinta in interesul societatii (art. 15"+ alin. (1) C.civ.). ;sociatul nu poate compensa cheltuielile si pierderile pre azute mai sus cu datoriile sale fata de societate si nici paguba cauzata societatii din culpa sa cu foloasele ce i-a adus prin diferite operatiuni. 0ste interzisa compensarea intre datoria unui tert fata de societate si creanta acestuia contra unui asociat. E ). :otararile privind societatea si administrarea acesteia 1. Fotararile privind societatea *sociatii, chiar lipsiti de dreptul de adminHistrare, au dreptul sa participe la luarea hotararilor colective ale adunarii asociatilor (art. 151" alin. (1) C.civ.). 'aca nu se stabileste prin contract sau prin lege altfel, hotararile cu privire la societate se iau cu majoritatea voturilor asociatilor. Fotararile privind modificarea contractului de societate sau numirea unui administrator unic se iau cu consimtamantul tuturor asociatilor, deci in unanimitate. Obligatiile unui asociat nu pot fi marite fara consimtamantul acestuia. 8otararile sunt adoptate de asociatii reuniti in adunarea asociatilor. #ontractul poate pre edea modul de con ocare si desfasurare a acesteia, iar in lipsa, hotararea poate fi adoptata si prin consultarea scrisa a acestora. 8otararile pot de asemenea rezulta din consimtamantul tuturor asociatilor e!primat in actul incheiat de societate (art. $<$$ #.ci .). *sociatul nemultumit de o hotarare luata cu majoritate o poate contesta la instanta judecatoreasca, in termen de 1! zile de la data la care a fost luata, daca a fost prezent, si de la data comunicarii, daca a fost lipsa. 'aca hotararea nu i-a fost comunicata, termenul curge de la data la care a luat la cunostinta de aceasta, dar nu mai tarziu de un an de la data la care a fost luata hotararea. <ermenul de 1! zile pentru contestatie este termen de decadere (art. 151/ C.civ.). ). *dministrarea societatii Numirea administratorilor, modul de organizare a acestora, limitele mandatului, precum si orice alt aspect legat de administrarea societatii se stabilesc prin contract sau prin acte separate. *dministratorii pot fi asociati sau neasociati, persoane fizice sau persoane juridice, romane sau straine (art. 1510 alin. (/) C.civ.). 'aca prin contract nu se dispune altfel, societatea este administrata de asociati, care au mandat reciproc de a administra unul pentru altul in interesul societatii. Operatiunea facuta de oricare dintre ei este valabila si pentru partea celorlalti, chiar fara a le fi luat consimtamantul in prealabil. "ricare dintre ei se pot opune, in scris, operatiunii mai inainte ca ea sa fie incheiata. "pozitia nu produce, insa, efecte fata de tertii de buna-credinta. ;dministratorul, in absenta opozitiei asociatilor, poate face orice act de administrare in interesul societatii.

*dministratorul poate fi revocat potrivit regulilor de la contractul de mandat, daca nu se prevede altfel in contractul de societati. #lauzele care limiteaza puterile de administrare conferite de lege sunt considerate nescrise fata de tertii de buna-credinta. *dministratorii raspund personal fata de societate si terti, pentru prejudiciile aduse prin incalcarea legii, a mandatului primit sau prin culpa in administrarea societatii (art. 151! alin. (1) C.civ.) +aca mai multi administratori au lucrat impreuna, raspunderea este solidara. #u toate acestea, in pri inta raporturilor dintre ei, instanta poate stabili o raspundere proportionala cu culpa indi iduala in producerea pre?udiciului. +aca s-a stipulat ca administratorii decid cu unanimitate sau cu ma?oritate, dupa caz, acestia nu pot efectua acte de administrare decat impreuna, cu e!ceptia cazurilor de forta ma?ora cand absenta unei decizii ar putea cauza o paguba gra a societatii (art. $<$( #.ci .). *ctele de administrare a societatii si cele de dispozitie asupra bunurilor acesteia sunt interzise asociatilor care nu au calitatea de administrator, sub sanctiunea acoperirii daunelor ce ar putea rezulta. 'repturile tertilor de buna-credinta raman neatinse (art. 1513 alin. (1) C.civ.). +aca legea nu pre ede altfel, oricare dintre asociati are dreptul de a consulta registrele si situatiile financiare ale societatii, de a lua la cunostinta de operatiunile acesteia si de a consulta orice document al societatii, fara a stan?eni operatiunile societatii si afecta drepturile celorlalti asociati. ;dministratorii sunt obligati sa intocmeasca un raport anual cu pri ire la mersul societatii, care a fi comunicat asociatilor. "ricare dintre acestia poate solicita dezbaterea raportului de catre toti asociatii, caz in care administratorii sunt obligati sa con oace reunirea asociatilor la sediul social pentru acest scop. 4ocietatea este reprezentata prin administratorii cu drept de reprezentare sau, in lipsa numirii, prin oricare dintre asociati, daca nu s-a stipulat prin contract dreptul de reprezentare numai pentru unii dintre acestia (art. 1515 alin. (1) C.civ.). 4ocietatea sta in justitie sub denumirea prevazuta in contract sau cea inregistrata, in mod legal, dupa caz, daca prin lege nu se prevede altfel. <ertii de buna-credinta se pot prevala de oricare dintre acestea. E 6. 1epartizarea beneficiilor si a pierderilor Impartirea beneficiilor si a pierderilor societatii se poate face fie in cursul functionarii ei, fie la incetarea societatii, conform intelegerii asociatilor prevazute in contractul de societate. .articiparea la profitul societatii implica si contributia la pierderile societatii, in conditiile pre azute de contractul de societate, ale dispozitiilor #odului ci il sau ale legii speciale aplicabile, dupa caz. (art. $<%) alin. ($) #.ci .). $artea fiecarui asociat la profituri si pierderi este proportionala cu aportul sau la capitalul social, daca nu s-a convenit altfel. $artea la profituri si pierderile asociatului al carui raport consta in prestatii sau cunostinte specifice este egala cu cea a asociatului care a contribuit cu aportul cel mai mic, daca nu s-a convenit altfel. ;sociatii pot participa la castig in proportie diferita de contributia la pierderi, cu conditia ca astfel de diferente sa fie rezonabile potri it cu impre?urarile sau sa fie e!pres pre azute in contract. Cand contractul stabileste numai partea de castig, aceeasi proportie are loc si cat priveste pierderile.

Orice clauza prin care un asociat este e-clus de la impartirea beneficiilor sau de la participarea la pierderi este considerata nescrisa (clauza leoniana). .rin e!ceptie de la art. $==$ alin. ()), asociatul al carui aport consta in prestatii sau cunostinte specifice este scutit, in masura corespunzatoare acestui aport de a participa la pierderi, daca aceasta scutire a fost pre azuta in mod e!pres in contractul de societate. E 7. 1aporturile asociatilor cu tertii In e-ecutarea obligatiilor fata de creditorii societatii, fiecare asociat raspunde cu propriile sale bunuri proportional cu aportul sau la patrimoniul social, numai in cazul in care creditorul comun nu a putut fi indestulat din bunurile comune ale asociatilor. Creditorul personal al unui asociat, in masura in care nu s-a putut indestula din bunurile proprii ale acestuia, va putea cere, dupa caz, sa se inapoieze sau sa se desparta si sa se atribuie debitorului sau partea ce se cuvine acestuia din bunurile comune ale asociatilor, dispozitiile art. 1505 privind posibilitatea stipularii in contractul de societate ca la moartea unui asociat, societatea sa continue de drept cu mostenitorii acestuia, ramanand aplicabile (art. 15/" C.civ.). Orice persoana care pretinde ca este asociat sau creeaza tertilor deliberat o aparenta convingatoare in acest sens raspunde fata de tertii de buna-credinta intocmai ca un asociat. >ocietatea nu a raspunde fata de tertul astfel indus in eroare decat daca i-a dat moti e suficiente pentru a fi considerat ca atare sau, cunoscand manoperele pretinsului asociat, nu ia masurile rezonabile pentru a impiedica inducerea tertului in eroare. ;sociatii oculti raspund fata de tertii de buna-credinta ca si asociatii aparenti (art. $<)) #.ci .). >ocietatea nu poate emite obligatiuni sau alte titluri negociabile, sub sanctiunea nulitatii absolute a actelor incheiate in acest scop, a obligatiunilor si titlurilor emise, in afara de cazul in care prin lege se dispune altfel. ;sociatii, chiar neadministratori, raspund solidar pentru orice daune s-ar cauza tertilor de buna-credinta pre?udiciati prin incalcarea acestei interdictii (art. $<)6 #.ci .). *dministratorii societatii au obligatia de a informa tertii asupra puterilor lor inainte de incheierea actului cu acestia. E '. Pierderea calitatii de asociat $ierderea calitatii de asociat are loc prin cesiunea partilor in societate, e-ecutarea silita a acestora, moartea falimentul, interdictia, retragerea si e-cluderea din societate (art. 15/! C.civ.). ;sociatul unei societati cu durata nedeterminata sau al carei contract pre ede dreptul de retragere, se poate retrage din societate notificand societatea cu un prea iz rezonabil, daca este de buna-credinta si retragerea sa in acel moment nu produce o paguba iminenta societatii. ;sociatul unei societati cu durata determinata sau a and un obiect care nu se poate infaptui decat intr-un anumit timp se poate retrage pentru moti e temeinice, cu acordul ma?oritatii celorlalti asociati, daca prin contract nu se pre ede altfel. +aca acordul nu este intrunit, asociatul se poate adresa ?ustitiei, care, stabilind asupra retragerii, a aprecia legitimitatea si temeinicia moti elor, oportunitatea retragerii in raport cu impre?urarile si buna-credinta a partilor. in toate cazurile, asociatul este tinut sa acopere daunele ce ar putea rezulta din retragerea sa.

:a cererea unui asociat, instanta judecatoreasca, pentru motive temeinice, poate hotari e-cluderea din societate a oricaruia dintre asociati (art. 15/3 C.civ.). Un asociat care isi pierde calitatea, altfel decat prin cesiune sau e!ecutarea silita a partilor sale in societate, poate obtine aloarea partilor sale de la data incetarii calitatii de asociat, iar ceilalti asociati sunt tinuti sa-i plateasca imediat ce aceasta a fost stabilita, cu dobanda legala de la data incetarii calitatii de asociat (art. $<)< alin. ($) #.ci .).

Sectiunea a I#- a Incetarea contractului de societate si dizolvarea societatii In masura in care nu e-ista dispozitii legale speciale, contractul inceteaza si societatea se dizolva prin2 a) realizarea obiectului societatii sau imposibilitatea realizarii acestuia, daca aceasta este neindoielnica6 b) consimtamantul tuturor asociatilor6 c) hotararea instantei, pentru motive legitime si temeinice6 d) implinirea duratei societatii, daca nu sunt indeplinite conditiile prorogarii tacite6 e) nulitatea societatii6 f) alte cauze stipulate in contractul de societate. 4ocietatea care intra in dizolvare se lichideaza (art. 150" C.civ.). 4ocietatea este tacit prorogata atunci cand, cu toate ca durata sa a e-pirat, aceasta continua sa e-ecute operatiunile sale, iar asociatii continua sa e-ecute contractul si sa se comporte ca asociati. $rorogarea este facuta pe durata de un an, continuand din an in an, de la data e-pirarii duratei, daca sunt indeplinite aceleasi conditii (art. 1501 C.civ.). Aulitatea societatii poate rezulta e!clusi din incalcarea dispozitiilor imperati e pri ind contractul de societate, stipulate sub sanctiunea nulitatii, sau din nesocotirea conditiilor generale de aliditate a contractelor, daca legea speciala nu pre ede altfel. 1ste considerata nescrisa orice clauza contractuala contrara unei dispozitii imperative privind contractul de societate a carei incalcare nu este sanctionata cu nulitatea societatii (art. 150/ C.civ.). Aulitatea se acopera si nu a fi declarata, in cazul in care cauza nulitatii a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond in fata instantei de ?udecata. Instanta, sesizata cu o cerere in nulitate, este obligata sa puna in discutia partilor posibilitatea de remediere a cauzelor de nulitate care afecteaza contractul de societate si sa fi!eze un termen util pentru acoperirea nulitatii, chiar daca partile se impotri esc. +reptul la actiunea in nulitate, cu e!ceptia nulitatii pentru obiectul ilicit al societatii, se prescrie in termen de trei ani de la data incheierii contractului. >ocietatea inceteaza de la data ramanerii definiti e a hotararii prin care a fost constatata sau, dupa caz, declarata nulitatea si intra in lichidarea patrimoniului social. .rin hotararea ?udecatoreasca de declarare sau constatare, dupa caz, a nulitatii a societatii se or numi si lichidatorii. Nici societatea si nici asociatii nu se pot prevala de nulitate fata de tertii de bunacredinta (art. 150! C.civ.). #and unul dintre asociati a promis sa puna in comun proprietatea sau folosinta unui bun care a pierit ori s-a pierdut inainte ca aportul sa fi fost facut, societatea inceteaza fata de toti asociatii, afara de cazul in care societatea poate continua si fara asociatul care a subscris bunul ce a pierit ori s-a pierdut. 4ocietatea inceteaza, de asemenea, in toate cazurile, prin pieirea bunului, daca a fost pusa in comun numai folosinta acestuia, iar proprietatea a ramas asociatului, afara de

cazul in care societatea poate continua si fara asociatul care a subscris bunul ce a pierit (art. 150+ C.civ.). In cazul in care contractul nu prevede altfel, societatea inceteaza si prin2 a) moartea ori punerea sub interdictie a uneia dintre persoanele fizice asociate6 b) incetarea calitatii de subiect de drept a uneia dintre persoanele juridice asociate6 c) falimentul unui asociat. In contractul de societate se poate stipula ca la moartea unui asociat, societatea sa continue de drept cu mostenitorii acestuia. +aca s-a stipulat ca, in cazurile pre azute de art. $<7=, societatea a continua intre ceilalti asociati, asociatul ori, dupa caz, mostenitorul sau nu are drept decat la partea sa ori a autorului sau, dupa starea societatii, la data cand e enimentul s-a produs. 0l nu participa la drepturile ulterioare decat in masura in care acestea sunt urmarea necesara a operatiilor facute inaintea acestui e eniment. Lichidarea se face, daca nu s-a pre azut altfel in contractul de societate sau prin con entie ulterioara, de toti asociatii sau de un lichidator numit de ei cu unanimitate. In caz de neintelegere, lichidatorul este numit de instanta ?udecatoreasca, la cererea oricaruia dintre asociati. Incetarea societatii are ca efect lichidarea patrimoniului social, prin realizarea creantelor si plata datoriilor si impartirea activului net sau pasivului intre asociati, potrivit celor convenite in contractul de societate, iar in lipsa unei stipulatii e-prese, conform regulilor relative la impartirea mostenirii, asociatii fiind considerati coproprietarii in indiviziune ai fondului social. 'aca aportul social a constat in folosinta unui lucru, la incetarea societatii, lucrul in natura se restituie asociatului-proprietar. Termenul de prescriptie pentru restituirea cheltuielilor efectuate de asociati este cel de drept comun si se calculeaza de la incetarea societatii. In schimb, actiunea in imparteala bunurilor aflate in fondul social, fiind o actiune in constatare, este imprescriptibila.

TITLUL JIII Contractele aleatorii

Capitolul I Notiunea. 1lementele si felurile contractelor aleatorii E $. Notiunea Contractele aleatorii sunt contractele cu titlu oneros in care intinderea, uneori chiar e-istenta obligatiei pentru una din parti ori pentru ambele parti contractante nu se cunosc in momentul incheierii contractului, deoarece depind de un eveniment viitor si incerta si in care e-ista sanse de castig sau de pierdere pentru toate partile contractante. In momentul incheierii contractului, intinderea si chiar e-istenta obligatiei pot fi incerte pentru una sau pentru toate partile contractului, in schimb sansele de castig sau de pierdere (adica elementul aleatoriu) e-ista intotdeauna pentru toate partile contractante si nu au niciodata caracter unilateral. +e e!emplu, in contractul de renta iagera obligatia credirentierului este certa in momentul incheierii contractului (transmiterea proprietatii bunului in schimbul unei rente iagere). 0ste incerta numai intinderea obligatiei debirentierului, care depinde de durata ietii credirentierului (termen incert). 1lementul aleatoriu (sansele de castig sau de pierdere) e-ista pentru ambele parti, pentru ca in momentul incheierii contractului, durata vietii credirentierului (termen incert) face sa nu se poata stabili daca valoarea bunului transmis este mai mare decat valoarea totala a rentelor care urmeaza sa fie platite si deci, sansa de castig va fi a debirentierului, sau daca credirentierul va mai trai suficient de mult pentru ca valoarea totala a rentelor pe care le va primi sa depaseasca valoarea bunului si, deci, el va fi in castig. E ). .lementul aleatoriu (sansa) Caracterul aleatoriu, adica sansele de castig sau de pierdere, sunt elementul esential si distinctiv al contractelor aleatorii fata de contractele oneroase comutative. In contractele aleatorii, sansele de castig sau de pierdere e-ista in momentul incheierii contractului. 0le e!ista in orice contract aleatoriu pentru toate partile, si nu numai pentru una sau unele dintre parti. In al doilea rand, ele nu sunt cunoscute in concret in momentul incheierii contractului. Au se cunoaste, cu alte cu inte, care parte a castiga si a trage foloase de pe urma contractului, si care parte a pierde. In sfarsit, nu se cunoaste in momentul incheierii contractului care este intinderea castigului sau a pierderii. Castigul, si respectiv pierderea pot fi cunoscute si estimate numai in momentul indeplinirii sau neindeplinirii evenimentului, viitor si incert. In sfarsit, sansele de castig sau de pierdere, care e!ista pentru toate partile, trebuie sa fie corelative (castigul unei parti este corespondentul pierderii celeilalte parti).

0lementul aleatoriu (sansa de castig sau de pierdere) trebuie sa fie cunoscut si a ut in edere de parti la incheierea contractului3 el tine de esenta contractului aleatoriu si face parte din cauza acestuia. 'isproportia vadita intre prestatiile partilor este o consecinta posibila a caracterului aleatoriu al contractului. ;ceasta disproportie vadita intre prestatiile partilor nu constituie leziune in contractele aleatorii si nu poate constitui temei al actiunii in resciziune pentru leziune, nici macar pentru minorii cu capacitate de e-ercitiu restransa. Nu pot fi atacate pentru leziune contractile aleatorii, tranzactia, precum si alte contracte prevazute de lege (art. 1//, C.civ.). +impotri a, in contractele comutati e, drepturile si obligatiile partilor sunt cunoscute, certe, e aluate sau e aluabile. E 6. 2eluri de contracte aleatorii Codul civil reglementeaza urmatoarele tipuri de contracte aleatorii2 1) contractul de asigurare6 /) contractul de renta viagera. 0) contractul de intretinere6 si ,) jocul si prinsoarea. Aumarul contractelor aleatorii nenumite este nelimitat. Unul dintre cele mai utilizate contracte aleatorii contractul de intretinere, a fost o creatie a practicii ?udiciare. 0lementul aleatoriu a fost contestat in contractele de asigurare pe moti ca asiguratul, dupa plata primelor de asigurare, primeste contraprestatia, si anume asigurarea ca a primi o suma de bani, daca se a intampla cazul asigurat, si ca asiguratorul are o certitudine asupra castigului sau, pentru ca a calculat primele astfel incat sa poata acoperi toate cazurile asigurate posibile (calculate prin metoda e!trapolarii statistice). ;celeasi argumente au fost aduse si cu pri ire la contractele de ?oc (loterie). Creseala de argumentare consta in faptul ca rationamentul de mai sus pri este totalitatea contractelor de asigurare, respecti de ?oc (loterie). ;siguratorul sau organizatorul a face un calcul probabilistic si a stabili prima de asigurare, respecti pretul biletului de loterie, in asa fel incat pe total, sa acopere toate cazurile asigurate, cheltuielile de administratie si sa obtina si un beneficiu. #aracterul aleatoriu e!ista insa in fiecare contract indi idual in care, in momentul incheierii lui, nu se stie cine pierde, respecti cine castiga (asiguratul sau asiguratorul, cumparatorul biletului de loterie sau organizatorul loteriei).

Capitolul II Contractul de renta viagera Sectiunea I Notiunea& caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de renta viagera$ E $. Notiunea contractului de renta viagera
1

+r. 0ugeniu >afta-9omano, op.cit., p.6$(-6)&3 .rof.dr. +umitru #. /lorescu, op.cit., p. 6&$-6($3 #amelia Toader, op.cit., p. 6$'-6)63 #. 8amangiu, op.cit., ol. ), nr. $&%<-$&<6, p. &6$-&66.

Contractul de renta viagera este contractul prin care o parte, numita debirentier, se obliga sa efectueze in folosul unei anumite persoane, numita credirentier, prestatii periodice, constand in sume de bani sau alte bunuri fungibile (art. //,/ C.civ.) alin. (1) C.civ.). 9enta viagera se constituie pe durata vietii credirentierului daca partile nu au stipulat constituirea acesteia pe durata vietii debirentierului sau a unei terte persoane determinate. 9enta iagera poate fi constituita pe durata ietii mai multor persoane, urmand ca, in acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, obligatia de plata a rentei sa inceteze la data la care decedeaza ultima dintre aceste persoane (art. ))77 #.ci .). 9enta iagera se deosebeste de contractul de intretinere prin natura obligatiei debitorului. In contractul de intretinere, obligatia debitorului este o obligatie de a face esentialmente personala, si anume de a asigura creditorului intretinerea (care consta in hrana, locuinta, imbracaminte, medicamente etc.) pe durata ietii acestuia. In contractul de renta iagera, obligatia debirentierului este o obligatie de a da periodic o suma de bani. 9enta se poate transmite unei alte persoane, in timp ce creanta de intretinere nu este transmisibila. E ). Caracterele juridice ale contractului de renta viagera $) 9enta viagera poate fi constituita cu titlu oneros, in schimbul unui capital de orice natura, sau cu titlu gratuit si este supusa, sub rezerva dispozitiilor din Codul civil privind renta viagera, regulilor proprii ale actului juridic de constituire (art. //,0 alin. (1) C.civ.). ;tunci cand renta iagera este stipulata in fa oarea unui tert, chiar daca acesta o primeste cu titlu gratuit, contractul nu este supus formei pre azute pentru donatie. 0lementul aleatoriu al contractului oneros de renta iagera il constituie durata de iata a credirentierului. 9enta viagera se poate constitui insa si cu titlu gratuit, prin donatie intre vii sau prin testament. 0a este supusa reductiunii daca e!cede portiunii disponibile si este nula, daca este facuta unei persoane incapabile de a primi. 9enta viagera constituita cu titlu gratuit nu mai are caracter aleatoriu, ci este o liberalitate. Legea prezuma caracterul gratuit al contractului, in cazul in care instrainarea cu titlu oneros a bunului, in schimbul rentei iagere, a fost facuta in fa oarea unui descendent, ori unui ascendent pri ilegiat sau sotului supra ietuitor (art. $%<$ alin. (7) #.ci .). >e permite, in consecinta, mostenitorilor rezer atari sa poata solicita reductiunea liberalitatii, cu e!ceptia celor care au consimtit la instrainarea respecti a. 9enta viagera constituie o liberalitate si atunci cand ea este stipulata nu in favoarea persoanei care a instrainat bunul sau a platit o suma de bani ( constitutor), ci in favoarea unui tert beneficiar (credirentierul). 9enta astfel constituita este o donatie indirecta, rezultand dintr-o stipulatie pentru altul. )) 9enta viagera este un contract consensual, care se formeaza prin acordul de ointa al credirentierului si al debirentierului. #and obiectul contractului de renta iagera il formeaza un drept tabular, actul trebuie sa fie intocmit, sub sanctiunea nulitatii, in forma autentica si inscris in cartea funciara.

6) 9enta viagera oneroasa este un contract sinalagmatic, care naste obligatii atat pentru debirentier, cat si pentru credirentier. #reditorul rentei instraineaza debitorului un bun mobil sau imobil, ceea ce echi aleaza cu o anzare, iar renta platita periodic reprezinta pretul anzarii. +e aceea, contractului de renta iagera cu titlu oneros i se aplica, normele aplicabile contractului de anzare-cumparare. 9enta iagera se deosebeste insa de anzare-cumparare prin caracterul sau aleatoriu si prin e!ecutarea sa succesi a. 7) Contractul de renta viagera este translativ de proprietate. Transferul dreptului de proprietate, daca bunul este mobil, are loc in momentul realizarii acordului de ointa +solo consensus& fara ca predarea bunului in acelasi moment sa fie o conditie pentru nasterea contractului. "bligatia de predare a bunului este o obligatie de a face, nascuta in sarcina credirentierului si trebuie sa fie e!ecutata de acesta. In cazul in care dreptul transmis este un drept tabular, transmiterea lui are loc in momentul inscrierii contractului in cartea funciara. #redirentierul are, de asemenea, obligatia de garantie a anzatorului, dar se bucura, pe de alta parte, de pri ilegiul anzatorului. ') 9enta viagera este un contract aleatoriu. 1venimentul incert care face imposibila cunoasterea sanselor de castig sau pierdere ale fiecarei parti si a intinderii acestora este durata vietii credirentierului, daca partile nu au stipulat constituirea ei pe durata vietii debitentierului. +e regula, renta iagera se constituie in fa oarea credirentierului (pe timpul ietii acestuia), dar si in fa oarea unui tert (pe timpul ietii acestuia) sau chiar in fa oarea debirentierului (pentru cat timp a trai acesta). +aca renta e constituita in fa oarea unui tert, iar credirentierul a decedat inaintea acestuia, renta a continua in fa oarea mostenitorilor credirentierului, pana la moartea tertului. 1ste lovit de nulitate absoluta contractul care stipuleaza o renta constituita pe durata vietii unei persoane care era decedata in ziua incheierii contractului (art. //, C.civ.). Legiuitorul apreciaza ca, in acest caz, elementul aleatoriu pri ind durata incerta a ietii credirentierului nu e!ista si ca, prin urmare, nu a e!istat o egalitate a sanselor intre credirentier si debirentier, in momentul incheierii contractului. Au produce de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit pe durata ietii unei persoane care, la data incheierii contractului, suferea de o boala din cauza careia a murit in inter al de cel mult 6% de zile de la aceasta data. +in modul de redactare a te!tului si din sanctiunea nulitatii absolute (contractul este nul), tragem concluzia ca nu are rele anta anticiparea decesului iminent al credirentierului de catre debirentier (sau de catre ambii), in momentul incheierii contractului. Au este nul contractul de renta iagera cu titlu gratuit, in care credirentierul a murit in 6% de zile de la data incheierii lui, pentru moti ul ca acesta nu este aleatoriu. Codul civil permite infiintarea rentei pe durata vietii mai multor persoane (art. //,, C.civ.). 'aca unul dintre credirentieri a murit, renta nu se va stinge partial, ci va fi platita integral celorlalti credirentieri pana la decesul ultimului dintre ei, in cazul in care partile nu au convenit altfel. "bligatia de plata a rentei iagere este indi izibila in pri inta credirentierilor cu e!ceptia cazului unei con entii contrare a partilor (art. ))7' #.ci .).

&) Contractul de renta viagera este un contract cu e-ecutare succesiva. 9enta este platita periodic, la termenele stipulate in contract, pana la sfarsitul vietii credirentierului. B 0. Conditiile de validitate ale contractului de renta viagera Contractul de renta viagera trebuie sa indeplineasca conditiile generale de validitate ale contractelor prevazute de art. 11+5 si urmatoarele C.civ. Credirentierul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune, intrucat contractul este translativ de proprietate. 1l trebuie sa fie proprietarul lucrului transmis sau a nudei proprietati a lucrului. 'aca renta este cu titlu gratuit, credirentierul trebuie sa aiba capacitatea de dispozitie ceruta pentru incheierea contractului de donatie sau a testamentului. In cazul rentei cu titlu gratuit, forma actului prin care aceasta este constituita va fi cea prevazuta de lege pentru valabilitatea actului, sub sanctiunea nulitatii acestuia (forma autentica, in cazul donatiilor, forma scrisa, in cazul testamentelor). #onsimtamantul trebuie sa e!iste, sa fie liber si ne iciat. "biectul obligatiei credirentierului il poate constitui dreptul de proprietate (sau numai nuda proprietate) asupra unui bun mobil sau imobil aflat in circuitul ci il. +aca bunul transmis este un drept real imobiliar tabular, transmiterea si dobandirea lui se face numai cu respectarea regulilor de carte funciara (art. =(( #.ci .). #auza contractului trebuie sa e!iste si sa fie licita si morala. Sectiunea a II- a .fectele contractului de renta viagera E $. "bligatiile debirentierului $) $lata rentei este principala obligatie a debirentierului. #uantumul rentei se stabileste prin acordul de ointa al partilor. 9atele de renta trebuie sa fie platite de debirentier in cuantumul si la termenele prevazute in contract pana la decesul credirentierului, sau pana la decesul tertului beneficiar al rentei, atunci cand a fost constituita in favoarea acestuia. :a moartea debirentierului obligatia de plata a rentei se transmite la mostenitorii sai, nefiind o obligatie strict personala, contractata intuitu persoane. In lipsa de stipulatie contrara, ratele de renta se platesc trimestrial si in avans si inde-ate in functie de rata inflatiei. ;tunci cand credirentierul decedeaza inainte de e!pirarea perioadei pentru care renta s-a platit in a ans, debirentierul nu poate cere restituirea sumei platite aferente perioadei in care creditorul nu a mai fost. In caz de neindeplinire a obligatiei de plata a ratelor scadente, credirentierul poate cere sechestrul si vanzarea bunurilor debirentierului, pana la concurenta unei sume suficiente spre a asigura plata rentei pentru viitor (art. //!" alin. (1) C.civ.). ;ceasta suma se stabileste, in conditiile legii, pe baza unei e!pertize intocmite in conformitate cu metodologia de calcul aplicabila in cazul asigurarilor de iata, tinandu-se seama, printre altele, de ratele de?a incasate de credirentier, de arsta si de starea acestuia. #heltuielile e!pertizei sunt suportate de debirentier. +upa ce a fost obtinuta in urma anzarii bunurilor debirentierului, suma se consemneaza la o institutie de credit si a fi platita credirentierului cu respectarea cuantumului si scadentelor con enite prin contractul de renta iagera.

+aca debirentierul intra in lichidare, credirentierul isi poate realiza dreptul la renta inscriind in tabloul creditorilor o creanta al carei cuantum se determina prin e!pertiza. 'reptul la actiunea prin care se solicita plata ratelor de renta restante se prescrie in termenul general de 0 ani, care se calculeaza separat pentru fiecare rata din momentul in care a devenit e-igibila. &ostenitorii credirentierului nu pot cere plata ratelor scadente, dar neincasate de autorul lor decedat.$ Credirentierul are dreptul la rezolutiune pentru nee-ecutarea culpabila a obligatiei de plata a rentei de catre debirentier. In lipsa unei stipulatii contrare, rezolutiunea nu confera debirentierului dreptul de a obtine restituirea ratelor de renta deja platite. +ebirentirul nu se poate libera de plata rentei oferind restituirea capitalului si renunand la restituirea ratelor platite. +ebirentierul este tinut la plata rentei pana la decesul persoanei pe durata ietii careia a fost constituita renta, oricat de impo aratoare ar putea de eni prestarea acesteia (art. ))') #.ci .), contractul a and pentru el un caracter ire ocabil. Aumai renta iagera cu titlu gratuit poate fi declarata insesizabila prin contract. #hiar si in acest caz, stipulatia nu isi produce efectele decat in limita alorii rentei care este necesara credirentierului pentru asigurarea intretinerii cum este definita de art. ))&& alin. ()) #.ci . (art. ))'6 #.ci .). )) Obligatia de a oferi credirentierului garantiile stipulate in contract pentru plata rentei si de a nu micsora garantiile oferite. $entru garantarea obligatiei de plata a rentei constituie cu titlu oneros, credirentierul are dupa caz un privilegiu sau o ipoteca asupra bunului transmis. In acest caz, in ederea inscrierii ipotecii legale nu este necesara declararea alorii creantei garantate (art. ))7< #.ci .). #reditorul unei rente iagere constituie cu titlu oneros poate cere rezolutiunea contractului daca debirentierul nu depune garantia promisa in ederea e!ecutarii obligatiei sale ori o diminueaza. 4anctiunea desfiintarii contractului de renta viagera nu se poate pronunta daca contractul este cu titlu gratuit. E ). "bligatiile credirentierului Obligatiile credirentierului in contractul de renta viagera cu titlu oneros sunt identice cu obligatiile vanzatorului, atunci cand prestatia sa consta in transmiterea dreptului de proprietate (sau numai de nuda proprietate) asupra unui bun mobil sau imobil, in schimbul careia este stipulata obligatia debitorului de a plati renta. $) Obligatia de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului (obligatie de a da) se e!ecuta in momentul realizarii acordului de ointa al partilor ( solo consensus) cu pri ire la clauzele contractului de renta iagera.
1

,In cazul unui contract de rent: iager:, la decesul beneficiarului dreptul de crean5: stinge. #rean5a care reprezint: sume scadente pe trecut, dar neachitate, este Gns: culeas: de legatarul uni ersal, care le poate reclama Gn ?usti5ie.- T.>., #ol. ci ., +ecizia nr. 6=)D$<&$, ,9epertoriul $<')-$<&<-, p. 6=&. ,9enta iager:, a Fnd caracter personal, nu se transmite mo2tenitorilor, iar urm:rirea ei nu se poate face, Gn principiu, decFt de creditor. Totu2i, atunci cFnd este orba de sume restante, neachitate pFn: la moartea creditorului, mo2tenitorii s:i preiau crean5a Gn aceste limite 2i au dreptul s: urm:reasc: sumele scadente la data mor5ii.- T.>., >.ci ., +ecizia nr. ($%D$<(=, ,9epertoriul $<('-$<=%-, p. <6.

+aca bunul este un drept tabular (drept imobiliar), acordul de ointa trebuie, sub sanctiunea nulitatii, sa fie manifestat in forma autentica si inscris in cartea funciara. )) Obligatia de predare a bunului (obligatie de a face) , in cazul transmiterii dreptului de proprietate, se poate e!ecuta la incheierea contractului, o data cu transmiterea dreptului de proprietate sau ulterior. 6) Obligatia de garantie pentru evictiune si viciile ascunse ale lucrului transmis. 7) Obligatia de conservare a bunului pana in momentul predarii lui debirentierului. In cazul contractului de renta viagera cu titlu gratuit, credirentierul nu are aceste obligatii.

<este grila 1. Contractul de renta viagera2 a) se poate infiinta cu titlu oneros3 b) se poate constitui cu titlu gratuit, dar numai prin donatie3 c) se poate constitui cu titlu gratuit, prin donatie, chiar daca nu este indeplinita forma pre azuta de lege pentru donatii. /. 'ebirentierul2 a) de ine proprietarul bunului din momentul incheierii contractului3 b) poate sa se libereze de plata rentei, dar numai daca renunta la restituirea ratelor de renta platite3 c) nu poate sa se libereze de plata rentei. 0. Obligatia de a plati renta se poate infiinta2 a) numai in fa oarea persoanei care a transmis un bun sau a platit o suma de bani3 b) si in fa oarea unei alte persoane decat cea pre azuta la lit. a)3 c) si in fa oarea altei persoane decat cea pre azuta la lit. a), dar numai daca actul prin care se stabileste aceasta obligatie este supus formelor stabilite pentru donatie. ,. 'aca la scadenta debirentierul nu plateste2 a) credirentierul poate cere rezolutiunea contractului3 b) credirentierul poate cere e!ecutarea silita3 c) credirentierul poate cere rezolutiunea, numai daca debirentierul nu prezinta garantiile stipulate pentru asigurarea platii rentei sau le micsoreaza prin fapta sa sau daca in contract e!ista un pact comisoriu e!pres. !. In caz de moarte a debirentierului, obligatia de plata a rentei2 a) se stinge3 b) nu se stinge3 c) nu se poate transmite asupra mostenitorilor. . 'aca persoana in favoarea careia a fost constituita renta viagera moare, atunci2 a) contractul este nul, daca moartea a inter enit in termen de 6% de zile de la incheierea contractului, din cauza bolii de care suferea3 b) renta inceteaza a fi platita3 c) contractul nu este nul in nici un caz. +. Intr-un contract de renta viagera, renta se poate constitui2 a) numai in fa oarea unei singure persoane3 b) in fa oarea mai multor persoane3 c) in fa oarea unei persoane de?a moarta la momentul incheierii contractului. 3. $oate fi declarata neurmaribila prin conventia partilor2 a) renta cu titlu gratuit3 b) renta cu titlu oneros3 c) nici una nu poate fi declarata neurmaribila. 5. 9enta pe viata se poate constitui2 a) numai in fa oarea persoanei care a transmis un bun sau a platit o suma de bani3

b) in fa oarea unei a treia persoane care n-are nici un drept la renta, dar numai daca actul incheiat indeplineste forma ceruta pentru donatii3 c) in fa oarea unei a treia persoane, chiar daca aceasta este incapabila de a primi liberalitati de la credirentier3 d) in fa oarea unei a treia persoane, ea putand fi supusa reductiunii, daca intrece cotitatea disponibila a constituitorului rentei. 1". 'aca la scadenta debirentierul nu plateste2 a) credirentierul poate cere e!ecutarea silita asupra patrimoniului debirentierului numai daca renta a fost constituita cu titlu oneros3 b) credirentierul poate cere rezolutiunea numai daca debirentierul nu prezinta garantiile stipulate pentru asigurarea platii rentei3 c) credirentierul poate cere rezolutiunea daca debirentierul nu plateste ratele de renta. 11. In materia contractului de renta viagera2 a) in cazul in care e!ista doi credirentieri, iar unul dintre ei decedeaza, obligatia de plata a rentei se reduce partial3 b) daca e!ista mai multi debirentieri, oricare dintre ei poate fi obligat la e!ecutarea integrala a rentei3 c) daca unicul debirentier decedeaza, oricare dintre mostenitorii sai poate fi obligat la e!ecutare integrala.

Capitolul III Contractul de intretinere Sectiunea I Notiunea& caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de intretinere$ B 1. Notiune Contractul de intretinere este contractul aleatoriu prin care o parte se obliga sa efectueze in folosul celeilalte parti sau al unui anumit tert prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii pentru o anumita durata. 'aca prin contract nu s-a prevazut durata intretinerii ori s-a prevazut numai caracterul viager al acesteia, atunci intretinerea se datoreaza pentru toata durata vietii creditorului intretinerii (art. //!, C.civ.). B /. Caracterele juridice ale contractului de intretinere 1) Contractul de intretinere este un contract solemn, care se incheie in forma autentica. #Contractul de intretinere se incheie in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute. prevede art. //!! C.civ. /) Contractul de intretinere este contract sinalagmatic (bilateral) cand este cu titlu oneros, care naste obligatii reciproce in sarcina partilor sau contract unilateral cand este cu titlu gratuit, intretinerea fiind constituita prin donatie.
1

.rof.dr. +umitru #. /lorescu, op.cit., p. 6&$-6($3 #amelia Toader, op.cit., p. 66%-6''3 +r. 0ugeniu >afta9omano, op.cit., p. 6)&-66=.

0) Intretinerea poate fi constituita cu titlu oneros, in schimbul unui capital de orice natura, sau cu titlu gratuit si este supusa, sub rezerva dispozitiilor privind contractul de intretinere, regulilor proprii ale actului juridic de constituire. ;tunci cand intretinerea este stipulata in fa oarea unui tert, chiar daca acesta o primeste cu titlu gratuit, contractul nu este supus formei pre azute pentru donatie. 1ste de regula un contract cu titlu oneros, pentru ca intretinerea este prestata in schimbul unui bun sau al unei sume de bani. 1l poate fi insa si gratuit , prestarea intretinerii constituind o liberalitate facuta sub forma donatiei sau a legatului testamentar cu sarcini, sau a stipulatiei pentru altul (tertul beneficiar fiind creditorul intretinerii). 7) Contractul de intretinere cu caracter viager cu titlu oneros este un contract aleatoriu.$ 0lementul aleatoriu, incert, al contractului de intretinere este durata ietii persoanei intretinute a creditorului intretinerii. 0ste lo it de nulitate absoluta contractul care stipuleaza o intretinere constituita pe durata ietii unei persoane care era decedata in ziua incheierii contractului. Au produce, de asemenea, nici un efect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros intretinere pe durata ietii unei persoane care, la data incheierii contractului, suferea de o boala din cauza careia a murit in inter al de cel mult 6% de zile de la aceasta data. ') 0ste un contract translativ de proprietate, prin care se realizeaza transferul dreptului de proprietate asupra bunului, de la intretinut la intretinator fiind supus conditiilor legale pri ind alabilitatea acestor transmiteri. &) 0ste un contract intuitu persoane incheiat atat de intretinator, cat si de intretinut in consideratia persoanei cocontractantului. 'reptul la intretinere este un drept personal, netransmisibil prin succesiune, care se stinge prin moartea beneficiarului. +repturile creditorului intretinerii nu pot fi cedate sau supuse urmaririi, deci sunt incesibile si insesizabile. #aracterul personal al contractului de intretinere nu poate fi in ocat de parti pentru a se opune actiunii in re ocarea contractului sau actiunii oblice introduce pentru e!ecutarea sa. >i obligatia debitorului intretinerii (intretinatorului) este intotdeauna o obligatie de a face, strict personala si netransmisibila. In mod e!ceptional se admite totusi ca, in cazul unei impiedicari obiecti e si temporare a debitorului de a presta intretinerea, ea ar putea fi e!ecutata de un mandatar sau de un negotiorum gestor. () 1ste un contract cu e-ecutare succesiva. Intretinerea se presteaza in timp, pana la sfarsitul ietii intretinutului sau pana la sfarsitul perioadei stipulate, permanent, chiar daca nu periodic. .rin contractul de intretinere o parte se obliga sa efectueze in folosul celeilalte parti sau al unui anumit tert prestatiile necesare intretinerii si ingri?irii pentru o anumita durata. +aca prin contract nu s-a pre azut durata intretinerii ori s-a pre azut numai caracterul iager al acesteia, atunci intretinerea se datoreaza pentru toata durata ietii creditorului intretinerii. Intretinerea poate fi constituita pe durata ietii mai multor persoane, urmand ca, in acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, obligatia de plaa a rentei sa inceteze la data la care decedeaza ultima dintre aceste persoane.
1

,#ontractul de Gntre5inere este un contract aleatoriu, caracteristic naturii sale periodice fiind elementul de risc. ;cest caracter aleatoriu este prezent atFt la data Gncheierii con en5iei translati e de proprietate, cFt 2i Gn cursul e!ecut:rii sale, deoarece cel ce dobFnde2te bunul se oblig: s: presteze o Gntre5inere pe toat: durata ie5ii Gnstr:in:torului, cunoscut: fiind numai producerea cert: a e enimentului mor5ii, nu 2i data la care a a ea loc aceasta.- #. >.H., +ecizia nr. $)D$<<$, ,+octrina 2i ?urispruden5a 9omFniei D $<=<-$<<7-, p. )$&.

E 6. Conditiile de validitate ale contractului de intretinere $) Conditiile de validitate ale contractului de intretinere sunt conditiile generale pentru validitatea contractelor prevazute de art. 11+5 si urm. C.civ. *mbele parti trebuie sa aiba capacitate deplina de e-ercitiu , intrucat ambele fac acte de dispozitie (intretinutul transmite dreptul de proprietate asupra unui bun, iar intretinatorul, in caz de nee!ecutare a obligatiei asumate, poate fi obligat la plata de despagubiri). >otii nu pot incheia un contract de intretinere, de altfel, inutil, pentru ca intre ei e!ista obligatia legala de intretinere, intrucat anzarea-cumpararea este interzisa intre ei. +aca, in contract, e!ista o pluralitate de parti (fie de creditori, fie de debitori, fie si de creditori si de debitori), obligatia de intretinere este indi izibila. In consecinta, nee!ecutarea obligatiei de intretinere fata de unul dintre creditori determina rezolutiunea intregului contract. )) Consimtamantul partilor trebuie sa fie liber si neviciat. 6) Obiectul obligatiei intretinutului il constituie un bun mobil sau imobil, determinat, care trebuie sa fie in circuitul civil si sa fie proprietatea sa. "bligatia intretinutului se e!ecuta dintr-o data la incheierea contractului. "biectul obligatiei intretinatorului il constituie intretinerea, in sensul ei cel mai larg, cuprinzand un numar mare de prestatii care se e!ecuta in natura, caB procurarea si prepararea hranei, cumpararea de imbracaminte, incaltaminte, len?erie de pat si de corp, medicamente, ingri?iri medicale, efectuarea curateniei in locuinta, plata cheltuielilor de intretinere. .artile pot con eni ca intretinatorul sa locuiasca in imobilul intretinutului sau in locuinta separata. "bligatia intretinatorului se e!ecuta succesi si permanent pana la sfarsitul ietii intretinutului sau pe durata stipulata in contract. 'e regula, in practica, contractul de intretinere se infatiseaza ca un contract de vanzare-cumparare a imobilului intretinutului in care acesta isi rezerva dreptul de uzufruct pana la sfarsitul vietii si in care se stipuleaza ca pret intretinerea vanzatorului pe durata vietii acestuia. E 7. Delimitarea contractului de intretinere fata de alte contracte $) Contractul de intretinere prezinta cele mai multe asemanari cu contractul de renta viagera.$ 0le sunt insa contracte distincte, care se deosebesc prin aceea caB a) renta iagera cuprinde o obligatie de a da (o suma de bani renta), in timp ce contractul de intretinere contine o obligatie de a face (a presta intretinerea sub toate formele ei)3 b) creanta de intretinere este esentialmente personala, deci netransmisibila la alta persoana, in timp ce renta iagera este transmisibila (cesibila)3 c) drepturile creditorului intretinerii nu pot fi cedate sau supuse urmaririi (art. ))'= #.ci .).
1

,#ontractul de Gntre5inere, ca 2i contractul de rent: iager:, sunt contracte aleatorii, cu presta5ii succesi e. In ambele cazuri, corelati obliga5iei uneia dintre p:r5i, debitor al presta5iilor succesi e, poate e!ista, potri it con en5iei inter enite Gntre ele, obliga5ia pentru creditorul acelor presta5ii de a transmite proprietatea unui bun Gn beneficiul debitorului presta5iilor. Totu2i, cele dou: presta5ii nu sunt identice, iar ceea ce le deosebe2te este natura obliga5iei de a face, esen5ialmente personal: Gn cazul contractului de Gntre5inere, pe cFnd contractul de rent: iager: a cuprinde o obliga5ie de a da.- Trib. >uprem, >.c., +ecizia nr. $)$&D$<((, 9.9.+., nr. $)D$<((, p. 7&.

)) 'elimitarea contractului de intretinere de contractul de vanzare-cumparare prezinta dificultati atunci cand pretul bunului instrainat este atat o suma de bani, cat si intretinere. .entru calificarea acestui contract, este necesar sa se stabileasca care este scopul principal urmarit de parti la incheierea contractului. In acest sens, consideram ca este gresita si de natura a crea confuzii sintagma , anzare-cumparare cu clauza intretinerii@, desi ea este folosita in mod curent in practica ?udiciara.) 'aca obligatia principala a dobanditorului este prestarea intretinerii, contractul va fi de intretinere, indiferent daca pretul in bani a fost sau nu precizat in contract, pentru ca elementul aleatoriu caracteristic pentru contractul de intretinere ramane durata vietii instrainatorului. +aca insa o cota indi iza din imobil este anduta pe un pret determinat, iar cealalta cota indi iza a facut obiectul contractului de intretinere, e!ista doua contracte, unul de anzare-cumparare si altul de intretinere, cuprinse in acelasi inscris. 6) 'onatia cu sarcini se deosebeste de donatia cu sarcina intretinerii prin elementul aleatoriu care se regaseste in cea de a doua. In primul caz, sarcina are un obiect determinat (plata unei datorii etc.), a carei intindere ( aloare) este cunoscuta in momentul incheierii contractului de donatie3 in cel de al doilea, ea are ca obiect prestarea intretinerii, a carei aloare totala este imposibil de anticipat in momentul facerii donatiei. 4arcina intretinerii poate fi stipulata in favoarea donatorului sau in favoarea unui tert (caz in care reprezinta o stipulatie pentru altul, prin care se realizeaza o liberalitate indirecta). In ambele situatii esentiale pentru caracterizarea contractului, ca fiind un contract de intretinere, suntB obiectul sarcinii donatorului (prestarea intretinerii) si, in al doilea rand, cauza, scopul contractului urmarit de donator. +aca scopul contractului a fost intentia de a asigura intretinerea beneficiarului acestuia este un contract de intretinere, in timp ce daca cauza contractului a fost doar animus donandi (intentia liberala), atunci este orba despre o donatie. In cazul in care partile au contractat urmarind avantaje reciproce, contractul este contract de intretinere. 'isproportia dintre cele doua prestatii nu transforma intretinerea in donatie.$ +isproportia celor doua prestatii este e!plicata tocmai de elementul aleatoriu, durata incerta a ietii donatorului, element esential in contractul de intretinere. Sectiunea a II-a .fectele contractului de intretinere E $. "bligatiile creditorului intretinerii
2

, #ontractul de Fnzare-cump:rare cu clauz: de Gntre5inere este un contract nenumit, cu titlu oneros, aleatoriu, bilateral, consensual 2i translati de proprietate, c:ruia i se aplic: regulile generale din materia obliga5iilor, cu pri ire la condi5ia rezolutorie, aceasta fiind subGn5eleas:, atunci cFnd una dintre p:r5i nu-2i Gndepline2te anga?amentul luat. Intr-o atare situa5ie, contractul nu se desfiin5eaz: de drept, ci partea Gn pri in5a c:reia nu s-a e!ecutat anga?amentul are alegerea fie s: sileasc: cealalt: parte a e!ecuta contractul, cFnd aceasta este posibil:, fie s: cear: desfiin5area contractului.- Tribunalul >uprem, >.c., +ecizia nr. $%=)D$<=), ,9epertoriu... pe anii $<=%-$<='-, p. <$. 1 ,.entru ?usta caracterizare a contractului de Gntre5inere necesar s: se stabileasc: inten5ia p:r5ilor, care rezult: din con5inutul actului, precum 2i din Gmpre?ur:rile de fapt. In cazul Gn care se constat: c: p:r5ile au contractat Gn scopul de a-2i asigura fiecare cFte un a anta?, 2i anume, una de a primi un bun, iar cealalt:, ca o contra aloare a lui, Gntre5inerea pe toat: ia5a, contractul Gncheiat este de Gntre5inere 2i nu de dona5ie.- T.>., >.c., +ecizia nr. &%=D$<(7, #+., p. (6.

Creditorul intretinerii are obligatiile vanzatorului2 $) Obligatia de a transmite intretinatorului dreptul de proprietate asupra bunului, mobil sau imobil, instrainat. ;ceasta obligatie (de a da) se e!ecuta la incheierea contractului de intretinere in cazul bunurilor mobile, sau la data inscrierii contractului de intretinere in cartea funciara. )) Obligatia de a preda bunul transmis (de a face), atunci cand ea nu a fost e!ecutata la incheierea contractului sau cand, fireste, nu s-a transmis prin contract decat nuda proprietate a bunului. 6) .ana la predare, intretinutul are obligatia de a conserva bunul instrainat. 7) Obligatia de garantie contra evictiunii si a viciilor ascunse ale bunului instrainat. Intretinutul se bucura de pri ilegiul anzatorului. E ). "bligatiile debitorului intretinerii $) .rincipala obligatie a debitorului intretinerii este aceea de acordare a intretinerii in natura beneficiarului acesteia. +ebitorul intretinerii datoreaza creditorului prestatii stabilite in mod echitabil tinandu-se seama de aloarea capitalului si de conditia sociala anterioara a creditorului. 'ebitorul este obligat in special sa asigure creditorului in hrana, imbracaminte, incaltaminte, menaj, precum si folosinta unei locuinte corespunzatoare. Intretinerea cuprinde, de asemenea, ingrijirile si cheltuielile necesare in caz de boala (art. //!+ alin. (/) C.civ.).1 In cazul in care intretinerea are caracter viager sau atunci cand creditorul decedeaza in cursul duratei contractului, debitorul are obligatia sa-l inmormanteze. Intretinerea continua a fi datorata in aceeasi masura chiar daca, in cursul e!ecutarii contractului, bunul care a constituit capitalul a pierit total sau partial ori si-a diminuat aloarea, dintr-o cauza pentru care creditorul intretinerii nu este tinut sa raspunda. #lauza prin care creditorul intretinerii se obliga la prestarea unor ser icii este considerata nescrisa. 'aca prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din motive obiective sau daca debitorul intretinerii decedeaza si nu intervine o intelegere intre parti, instanta judecatoreasca poate sa inlocuiasca, la cererea oricareia dintre parti, fie si numai temporar, intretinerea in natura cu o suma de bani corespunzatoare. *tunci cand prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din culpa uneia dintre parti, instanta va majora sau, dupa caz, diminua cuantumul sumei de bani care inlocuieste prestatia de intretinere (art. // 1 C.civ.)./
1

,In cazul unui contract de Gntre5inere, no5iunea de Gntre5inere trebuie s: primeasc: un Gn5eles cFt mai cuprinz:tor, debitorul obliga5iei urmFnd s: asigure creditorului alimente, Gmbr:c:minte, Gnc:l5:minte, medicamente, s:-i asigure Gngri?iri medicale etc. 2i, dac: este cazul, chiar s:-i prepare hrana 2i s:-l a?ute la diferitele treburi gospod:re2ti. In absen5a unei clauze e!prese, nu are nicio rele an5: c: beneficiarul Gntre5inerii are suficiente mi?loace materiale, deoarece obliga5ia con en5ional: de Gntre5inere nu se confund: cu obliga5ia legal:, cFnd acordarea Gntre5inerii depinde de starea de ne oie a celui Gndrept:5it s: o primeasc:.- #urtea >uprem: de Husti5ie, >.c., +ecizia nr. )7&)D$<<), ,+reptul-, nr. $%-$$D$<<6, p. $$%. 2 ,0!ecutarea Gntr-un anumit mod a obliga5iei contractuale de Gntre5inere nu poate fi schimbat: unilateral de c:tre cel Gntre5inut, f:r: acordul debitorului obliga5iei de Gntre5inere.- T.>., #ol.ci ., +ecizia nr. )(=D$<'&, ,9epertoriul $<')-$<&<-, p. 6(&. ,#reditorul Gntre5inerii poate cere, fie rezilierea contractului, fie transformarea obliga5iei Gn desp:gubiri echi alente, care cap:t: caracterul unei presta5ii periodice. In ipoteza unui contract de Gntre5inere pe ia5:, dac: debitorul nu G2i Gndepline2te obliga5iile ce Gi re in, creditorul poate cere fie rezilierea contractului, fie transformarea obliga5iei de Gntre5inere Gn desp:gubiri echi alente 2i, cum Gntre5inerea se presteaz: pe tot timpul ie5ii creditorului, este firesc ca 2i desp:gubirea s: capete aspectul unor presta5ii periodice. +eci, Gntr-o asemenea situa5ie, nu s-ar putea sus5ine c: cererea creditorului Gntre5inerii ar a ea drept scop stabilirea unor noi clauze contractuale, ci scopul lor ar fi transformarea obliga5iei de Gntre5inere de?a stabilit: prin contract Gn desp:gubiri

In toate cazurile in care intretinerea a fost inlocuita cu o renta in bani, de in aplicabile dispozitiile care reglementeaza contractul de renta iagera. +aca prin contractul de intretinere nu s-a con enit altfel, obligatia de plata a rentei ramane indi izibila intre debitori. Locul e!ecutarii obligatiei de intretinere este domiciliul creditorului (intretinerii), prin derogare de la dreptul comun, plata fiind portabila si nu cherabila. .artile pot stabili, de comun acord, si un alt loc de e!ecutare a intretinerii. In cazul nee-ecutarii obligatiei de intretinere, creditorul ei (intretinutul) are alegerea intre a cere rezolutiunea contractului sau e-ecutarea obligatiei. +aca e!ecutarea in natura a de enit imposibila din cauza culpei debitorului, instanta, la cererea creditorului, poate stabili obligatia de intretinere pentru o suma de bani platibila periodic, la inter alele stabilite de parti, a and caracterul de despagubiri echi alente cu intretinerea datorata. Sectiunea a II-a Incetarea contractului de intretinere Contractul de intretinere incheiat pe durata determinata inceteaza la e-pirarea acestei durate, cu e-ceptia cazului in care creditorul intretinerii decedeaza mai devreme (art. // 0 alin. (1) C.civ.). *tunci cand comportamentul celeilalte parti face imposibila e-ecutarea contractului in conditii conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezolutiunea.$ In acest caz, precum si atunci cand se intemeiaza pe nee!ecutarea culpabila a obligatiei de intretinere, rezolutiunea nu poate fi pronuntata decat de instanta, dispozitiile art. $%)$ nefiind aplicabile. "rice clauza contrara este considerata nescrisa.)

echi alente Gn bani. In orice caz, instan5a are Gndatorirea de a stabili pe baz: de probe dac: debitorul are reo culp: Gn nee!ecutarea obliga5iei de Gntre5inere.- T.>., >.ci ., +ecizia nr. $=6D$<($, ,Indreptar-, p. )%&-)%(. ,#ontractul prin care o persoan: Gnstr:ineaz: un bun al s:u Gn schimbul obliga5iei luate de c:tre dobFnditor de a o Gntre5ine este un contract de Gntre5inere, prin care se creeaz: o obliga5ie de a face strict personal:, care nu poate fi transmis: altei persoane. In cazul Gn care debitorul obliga5iei de Gntre5inere nu-2i Gndepline2te Gndatoririle ce 2i-a luat, creditorul obliga5iei este Gndrept:5it s: cear: rezilierea con en5iei.- Trib.>upr., >.c., +ecizia nr. $$$7D$<(&, ,9epertoriu... $<('-$<=%-, p. <). ,#on en5ia prin care o persoan: se oblig: c:tre alta, ca pentru o sum: de bani primit:, s:-i presteze Gntre5inerea pe tot timpul ie5ii, constituie un contract de Gntre5inere. #reditorul Gntre5inerii nu poate cere transformarea obliga5iei de Gntre5inere Gntr-o sum: de bani pl:tibil: periodic, cFnd din culpa sa a Gmpiedicat e!ecutarea obliga5iei debitorului.- T.>., #ol.ci ., +ecizia nr. <7'D$<&), Gn ,9epertoriul pe anii $<')-$<&<-, p. 6((. 1 ,9ezolu5iunea contractului de Gntre5inere se poate dispune numai dac:, din culpa pFrF5ilor, reclamantul nu a primit Gntre5inerea cu enit:, iar nu 2i Gn cazul Gn care obliga5ia nu s-a e!ecutat, total sau Gn parte, din culpa reclamantului ce solicit: rezolu5iunea3 Gn ipoteza c: pFrF5ii n-au culp:, dar accept: desfiin5area contractului, ei sunt Gndrept:5i5i a li se Gntoarce cheltuielile f:cute, ce au beneficiat reclamantului, c:ruia i se reGntoarce locuin5a. +ac: pFrF5ii au pl:tit 2i un pre5, acesta trebuie restituit, Gn cazul rezolu5iunii contractului, chiar dac: ei sunt Gn culp:3 aloarea Gntre5inerii dat: reclamantului nu a fi Gns: restituit: pFrF5ilor dac: se pronun5: rezolu5iunea contractului din culpa lor, GntrucFt 2i-au asumat acest risc cFnd au Gncheiat contractul, cu caracter aleatoriu.- T.>., >.c., +ecizia nr. )$(<D$<=(, 9.9.+., nr. &D$<==, p. '=. ,In principiu, pentru transformarea obliga5iei de Gntre5inere Gn natur: Gntr-o obliga5ie de a pl:ti, la anumite termene, o sum: de bani, egal: cu aloarea Gntre5inerii, este necesar s: e!iste consim5:mFntul p:r5ilor. +ac:, Gns:, datorit: comport:rii uneia din p:r5i, e!ecutarea Gn natur: a obliga5iei nu este cu putin5:, instan5a, la cererea celeilalte p:r5i, este Gndrept:5it: s: stabileasc: obliga5ia de Gntre5inere prin echi alent, transformFnd-o Gn plata unei sume de bani, de egal: aloare cu Gntre5inerea.- T.>., >.c., +ecizia nr. $(<7D$<=', 9.9.+., nr. 'D$<=&, p. (). 2 ;rt. $%)$ #.ci . pre ede c: ,9e ocarea dona5iei pentru ingratitudine 2i pentru neGndep:linirea sarcinilor nu opereaz: de drept-.

+aca rezolutiunea a fost ceruta pentru unul dintre moti ele pre azute mai sus, oferta de intretinere facuta de debitorul parat dupa introducerea actiunii nu poate impiedica rezolutiunea contractului. In cazul in care rezolutiunea se pronunta pentru aceste moti e, debitorul in culpa nu poate obtine restituirea prestatiilor de intretinere de?a e!ecutate. +reptul la actiunea in rezolutiune se transmite mostenitorilor. 9ezolutiunea contractului de intretinere nu se poate cere cand prestarea sau primirea intretinerii nu mai poate continua din moti e obiecti e sau daca debitorul intretinerii decedeaza si nu inter ine o intelegere intre parti. In lipsa unei stipulatii contrare, obligatia de intretinere este indivizibila atat in privinta creditorilor, cat si in privinta debitorilor. Indi izibilitatea obligatiei face imposibila o e!ecutare partiala a obligatiei, de e!emplu, fata doar de un beneficiar. 9ezolutiunea a putea fi ceruta si obtinuta de creditorul fata de care obligatia de intretinere nu a fost e!ecutata, cu consecinta rezol irii intregului contract de intretinere si a restituirii bunului.$ Intretinerea poate fi ceruta in totalitate de la oricare dintre debitori, fara ca acesta sa poata in oca beneficiul de di iziune, intrucat obligatia de intretinere este indi izibila. In schimb, daca doar unul dintre debitori a prestat in intregime intretinerea, creditorul intalnirii nu poate cere rezolutiunea contractului sub moti ca celalalt debitor nu a prestat intretinere.) 'reptul de intretinere este un drept personal, contractat intuitu persoane& care se stinge prin moartea beneficiarului, deci netransmisibil prin succesiune. #aracterul personal al contractului de intretinere nu poate fi in ocat de parti pentru a se opune actiunii in re ocarea contractului sau actiunii oblice introduse pentru e!ecutarea sa (art. ))'< #.ci .).
1

,"bliga5ia rezultFnd dintr-o con en5ie de Gntre5inere cu pluralitate de creditori 2i debitori este indi izibil:. #a atare, nu este susceptibil: de e!ecutare par5ial:, neputFnd fi considerat: Gndeplinit: decFt dac: s-a e!ecutat integral, fa5: de to5i beneficiarii dreptului de Gntre5inere, dup: cum 2i prestarea obliga5iei numai de c:tre unul din debitori este liberatorie pentru ceilal5i, considerFndu-se Gndeplinit: pentru to5i. +rept consecin5:, nee!ecutarea obliga5iei fa5: de unul dintre beneficiari Gndrept:5e2te pe cel sau pe cei fa5: de care obliga5ia nu s-a Gndeplinit s: cear: desfiin5area con en5iei 2i restabilirea situa5iei anterioare cu pri ire la Gntregul imobil (Gn spe5:, fiind orba de Gnstr:inarea unui imobil Gn schimbul Gntre5inerii). Instan5ele au dispus Gn mod gre2it rezolu5iunea contractului numai cu pri ire la cota-parte de proprietate a reclamantei, beneficiar: a dreptului de Gntre5inere, fa5: de care obliga5ia nu a fost Gndeplinit:, de2i se impune desfiin5area Gn Gntregime a con en5iei.- T.>., >.c., +ecizia nr. &=<D$<==, 9.9.+., nr. )D$<=<, p. &'. ,+e reme ce reclamanta 2i so5ul ei au transmis proprietatea casei lor Gn schimbul Gntre5inerii din partea pFrF5ilor pe toat: durata ie5ii transmi5:torilor, rezult: c: obliga5ia de Gntre5inere Gn sarcina debitorilor (dobFnditori ai construc5iei) este indi izibil:, cu o pluralitate de creditori 2i de debitori. ;2a fiind, obliga5ia de Gntre5inere nu este susceptibil: de e!ecutare par5ial:3 ca atare, ea nu este considerat: Gndeplinit: dac: nu s-a e!ecutat integral, fa5: de to5i beneficiarii (Gn spe5:, ambii so5i), dar prestarea obliga5iei fa5: de to5i creditorii de doar unul dintre debitori este liberatorie fa5: de to5i ace2tia din urm:. +rept urmare, nee!ecutarea obliga5iei de Gntre5inere fa5: de unul dintre beneficiarii ei (reclamanta) Gl Gndrept:5e2te pe acesta s: solicite desfiin5area con en5iei 2i restabilirea situa5iei anterioare, cu pri ire la Gntregul imobil.- T.>., >.c., +ecizia nr. $$))D$<=(, 9.9.+., nr. 6D$<==, p. &%. 2 ,In cazul Gn care bunul Fndut a fost dobFndit de doi cump:r:tori de eni5i coproprietari de la data Gntocmirii actului, Gmpre?urarea c: ulterior numai unul dintre ei a prestat Gntre5inerea conform obliga5iei pe care 2i-au asumat-o Gmpreun: nu este de natur: s: duc: la rezolu5iunea contractului, deoarece prestarea Gntre5inerii de c:tre oricare dintre ei este liberatorie pentru amFndoi. .rin urmare, Gn cazul unor so5i cump:r:tori, dintre care numai unul a prestat Fnz:torului Gntre5inerea, cel:lalt so5 a putea cere Gmp:r5irea bunului cump:rat, r:mFnFnd ca Gntinderea drepturilor fiec:ruia asupra bunului s: se stabileasc: Gn raport de contribu5ia respecti :.- T.>., >.c., +ecizia nr. 7(=D$<(=, Gn #.+., p. ''. ,#aracterul personal 2i netransmisibil al obliga5iei de Gntre5inere nu e!clude posibilitatea de a fi e!ecutat: prin mandatar, dup: cum nu e!clude nici posibilitatea ca, pe timpul unei Gmpiedic:ri, s: o e!ecute o alt: persoan:, Gn numele celei obligate 2i pentru ea, din proprie ini5iati :. In oricare din aceste situa5ii, persoana care a prestat Gntre5inerea poate7 pretinde desp:gubiri, fie Gn irtutea mandatului, e!pres sau tacit, fie a gestiunii de interese.T.>., >.c., +ecizia nr. $($$D$<($, 9.9.+., nr. <D$<($, p. $&$.

&ostenitorii nu vor putea cere intretinatorului sa le presteze intretinere in temeiul contractului incheiat de acesta cu autorul lor. Caracterul personal al creantei de intretinere nu influenteaza insa caracterul patrimonial al actiunii in rezolutiunea contractului pentru nee-ecutarea obligatiei de intretinere fata de beneficiar. #ontractul de intretinere este re ocabil in folosul persoanelor carora creditorul intretinerii le datoreaza alimente in temeiul legii daca, prin efectul contractului, el s-a lipsit de mi?loacele necesare indeplinirii obligatiei de a asigura alimentele (art. ))&% alin. ($) #.ci .). 9e ocarea poate fi ceruta chiar daca nu e!ista frauda din partea debitorului intretinerii si indiferent de momentul incheierii contractului de intretinere. In loc sa dispuna re ocarea contractului, instanta de ?udecata poate, chiar si din oficiu insa numai cu acordul debitorului intretinerii, sa il oblige pe acesta sa asigure alimente persoanelor fata de care creditorul are o astfel de obligatie legala, fara ca in acest mod sa fie diminuate prestatiile datorate creditorului intretinerii. Sectiunea a III-a Incetarea contractului de intretinere Contractul de intretinere inceteaza la moartea creditorului intretinerii. 1ste o consecinta a caracterului sau intuitu persone. Contractul de intretinere incheiat pe durata determinata inceteaza la e-pirarea acestei durate, cu e-ceptia cazului in care creditorul intretinerii decedeaza mai devreme (art. // 0 alin. (1) C.civ.). *tunci cand comportamentul celeilalte parti face imposibila e-ecutarea contractului in conditii conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezolutiunea. In acest caz, precum si atunci cand se intemeiaza pe nee!ecutarea culpabila a obligatiei de intretinere, rezolutiunea nu poate fi pronuntata decat de instanta. "rice clauza contrara este considerata nescrisa. +aca rezolutiunea a fost ceruta pentru unul dintre moti ele mentionate mai sus, oferta de intretinere facuta de debitorul parat dupa introducerea actiunii nu poate impiedica rezolutiunea contractului. In cazul in care rezolutiunea se pronunta, debitorul in culpa obtine restituirea prestatiilor de intretinere de?a e!ecutate. +reptul la actiunea in rezolutiune se transmite mostenitorilor.$ 9ezolutiunea cpontractului de intretinere nu se poate cere daca prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din moti e obiecti e sau daca debitorul intretinerii decedeaza si nu inter ine o intelegere intre parti. In aceste cazuri instanta poate sa inlocuiasca la cererea oricareia dintre parti, fie si numai temporar, intretinerea in natura, cu o suma de bani corespunzatoare.

,+reptul de Gntre5inere este un drept personal 2i, ca atare, netransmisibil prin succesiune, stingFndu-se la moartea beneficiarului. ;cest caracter al crean5ei de Gntre5inere nu influen5eaz: Gns: caracterul patrimonial al ac5iunii Gn anularea contractului pentru lipsa consim5:mFntului la Gntocmirea lui. #a atare, reclamantul, ca mo2tenitor al defunctei, poate e!ercita o ac5iune Gn anularea contractului de Gntre5inere dac: Gn5elege ca Gn cadrul acesteia s: se discute numai alabilitatea Gncheierii actului, f:r: a pune Gn discu5ie 2i problema Gndeplinirii obliga5iei asumate.- T.>., >. ci ., +ecizia nr. ()(D$<==, 9.9.+., nr. )D$<=<, p. &7.

Capitolul IV Contractul de joc de noroc E $. Notiune 7ocul de noroc si pariul sunt contracte aleatorii. Contractul de joc de noroc este contractul prin care partile se obliga sa asigure una alteia un castig determinat (bani sau bunuri) in functie de realizarea sau nerealizarea unui eveniment sau fapt care depinde de forta, dibacia, inteligenta sau cunostintele partilor contractante ori ale altor persoane, sau e-clusiv de hazard, element aleatoriu care face sa e-iste sanse de castig sau de pierdere pentru toate partile contractante. Contractul de prinsoare sau pariul este contractul prin care partile care sustin lucruri contrarii stabilesc ca acela care va avea dreptate va primi un castig determinat (o suma de bani sau un bun), partea castigatoare urmand sa fie stabilita in mod obiectiv prin verificarea sustinerilor partilor. 'eosebirea intre joc si prinsoare este in functie de rolul indeplinit de parti in realizarea evenimentului. +aca partile (sau cel putin una dintre ele) au un rol acti , chiar daca rezultatul depinde de hazard este un contract de ?oc, in timp ce daca partile sunt complet straine de e eniment este o prinsoare (pronosticurile sporti e). 'e aici, concluzia ca pariul este o simpla varietate a jocului de noroc. +istinctia infatisata mai sus este mai mult doctrinara si nu are nici o rele anta pe planul efectelor contractului3 fie ca este un contract de ?oc, fie ca este un contract de prinsoare de pariu, regimul ?uridic al efectelor lor este acelasi. E ). Definirea si clasificarea jocurilor de noroc *rt. 0 din O.@.>. nr. ++?/""5 defineste jocul de noroc (organizat ; n.a.) ca fiind #acea activitate comerciala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii2 se atribuie castiguri materiale, de regula banesti, ca urmare a oferirii publice de catre organizator a unui potential castig si a acceptarii ofertei de catre participant, cu perceperea unei ta-e de participare directe sau disimulate, castigurile fiind atribuite prin selectia aleatorie a rezultatelor evenimentelor care fac obiectul jocului, indiferent de modul de producere a acestora. 4unt incluse in aceasta categorie si acele activrtati comerciale in care beneficiarii premiilor sunt stabiliti pe baza rezultatelor unor evenimente sau concursuri ce se vor produce fara implicarea organizatorilor. "rganizarea oricarui ?oc de noroc implica e!istenta cumulati a a urmatoarelor elementeB ?oc siDsau partida, ta!a de participare sau miza, fond de castiguri sau premii, mi?loace de ?oc, organizator, participanti. .rin ta*a de participare directa se intelege suma de bani perceputa direct de la participant de catre organizator in schimbul dreptului de participare la ?oc. .rin ta*a de participare disimulata se intelege orice suma incasata sau solicitata suplimentar fata de contra aloarea perceputa de la aceeasi persoana de acelasi operator economic pentru anzarea unor bunuri ori produse sau pentru efectuarea unor ser icii similare ori identice, indiferent daca aceasta este incasata sau solicitata direct de catre organizatorul acti itatii ori de catre o alta persoana care participa sub orice forma la desfasurarea acti itatii, a and ca finalitate permisiunea dreptului de participare la ?ocul de noroc.

#ontractul de ?oc de noroc si pariul se pot infatisa ca acti itati neorganizate, de agrement ale persoanelor fizice (?ocuri de carti, biliard, table, intreceri sporti e adthoc, ramasag cu pri ire la producerea unui e eniment iitor etc.) si ca acti itati organizate, comerciale (?ocuri tip casino, pariuri sporti e, loto-pronosport, & din 7< etc.) "rganizarea si e!ploatarea acti itatii de ?ocuri de noroc pe teritoriul 9omaniei constituie monopol de stat si se desfasoara in conditiile ordonantei de urgenta nr. ((D)%%< pri ind organizarea si e!ploatarea ?ocurilor de noroc. >tatul poate acorda dreptul de organizare si e!ploatare a acti itatii de ?ocuri de noroc pe baza de licenta de organizare a ?ocurilor de noroc pe fiecare tip de acti itate, si de autorizatie de e!ploatare a ?ocurilor de noroc, documente nominale si limitate in timp, ce or fi e!ploatate in mod direct de detinatorul licentei.$ *ctivitatea de autorizare a organizarii si e-ploatarii jocurilor de noroc se realizeaza de &inisterul =inantelor $ublice prin Comisia de autorizare a jocurilor de noroc. #omponenta comisiei se stabileste prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului administratiei si internelor, din structura acesteia facand parte cel putin cate un reprezentant al *inisterului /inantelor .ublice, *inisterului ;dministratiei si Internelor si "ficiului Aational de .re enire si #ombatere a >palarii 1anilor. #omisia functioneaza a and in edere principiile legalitatii, impartialitatii, rolului acti si disponibilitatii. *onitorizarea acti itatilor din domeniul ?ocurilor de noroc se realizeaza de catre *inisterul /inantelor .ublice, direct sau impreuna cu alte institutii ale statului, in conditiile legii. Organizator de jocuri de noroc este persoana juridica autorizata sa organizeze si sa e-ploateze jocuri de noroc in conditiile prezentei ordonante de urgenta. $oate dobandi aceasta calitate persoana juridica de drept roman constituita in conditiile legii. .articipant la ?ocul de noroc poate fi orice persoana fizica ma?ora care doreste si are dreptul legal sa participe la ?ocuri de noroc autorizate in conditiile prezentei ordonante de urgenta. .articiparea la ?oc presupune acceptarea neconditionata a regulamentului respecti ului ?oc de noroc. $rin castig sau premiu se intelege sumele in bani, bunurile sau serviciile acordate de organizator participantului Ia joc declarat castigator, in conformitate cu prevederile cuprinse in regulamentul respectivului joc de noroc. 9aspunderea privind acordarea castigului sau premiului revine in e-clusivitate organizatorului jocului de noroc. .rin jocuri de noroc !rauduloase se intelege acele ?ocuri de noroc prin care mi?loacelor de ?oc aprobate le sunt modificate datele sau parametrii initiali, astfel incat sa fie adusa atingere elementelor de sansa sau metodelor de selectie. 7ocurile de noroc se clasifica dupa cum urmeaza2
1

.otri it art. $ din Aormele *etodologice de aplicare a ".U.C. nr. ((D)%%<, aprobate prin 8.C. =(%D)%%< ,"rganizarea de ?ocuri de noroc se poate realiza de c:tre operatorii economici care Gndeplinesc cerin5ele pre :zute de "rdonan5a de urgen5: a Cu ernului nr. ((D)%%< pri ind organizarea 2i e!ploatarea ?ocurilor de noroc, numai Gn baza licen5ei de organizare a ?ocurilor de noroc, document emis de *inisterul /inan5elor .ublice prin #omisia de autorizare a ?ocurilor de noroc, document emis de *inisterul /inan5elor .ublice prin #omisia de autorizare a ?ocurilor de noroc, pentru fiecare tip de acti itate Gn parte. ;cti it:5ile pentru care se poate solicita ob5inerea licen5ei de organizare a ?ocurilor de noroc sunt urm:toareleB a) acti it:5i loto3 b) acti it:5i de pariuri mutuale3 c) acti it:5i de pariuri Gn cot: fi!:3 d) acti it:5i de ?ocuri de noroc caracteristice cazinourilor3 e) acti it:5i de tip-machine3 f) acti it:5i de bingo desf:2urate Gn s:li de ?oc3 g) acti it:5i de bingo organizate prin intermediul sistemelor re5elelor de tele iziune.

a) jocuri loto, daca sunt folosite rezultatele pur aleatorii ale unor e enimente ce constau in e!trageri de numere, de litere, bilete sau simboluri3 b) pariuri, daca sunt folosite rezultatele unor e enimente ce se or produce fara implicarea organizatorilor. 3ariul este un ?oc de noroc in care participantul trebuie sa indice rezultatele unor e enimente ce urmeaza sa aiba loc sau care sunt generate aleatoriu de un sistem informatic independent. in aceasta categorie se includB (i) pariurile mutuale, in cadrul carora premiul se distribuie participantilor declarati castigatori proportional cu numarul ariantelor castigatoare detinute de fiecare dintre acestia, organizatorul fiind implicat doar in procesul de colectare a ta!elor de participare si de distribuire a sumelor stabilite cu titlul de premii, in conformitate cu pre ederile regulamentelor de ?oc respecti e3 (ii) pariurile in cota fi-a, in cadrul carora organizatorul este cel care stabileste pe baza unor criterii proprii si aduce la cunostinta participantilor cotele de multiplicare a mizei in cazul in care ariantele ?ucate sunt declarate castigatoare, in conformitate cu pre ederile regulamentelor de ?oc respecti e. Valoarea fiecarui castig este fi!ata prin regulament (suma fi!a sau multiplu de miza) independent de totalul mizelor3 c) jocuri de noroc caracteristice activitatii cazinourilor , daca e enimentele se produc cu a?utorul unor mi?loace specifice de ?oc, in prezenta fizica a participantilor, cu sau fara participarea directa a acestora. *i?loacele specifice de ?oc folosite pot fiB carti de ?oc, zaruri, bile de ruleta, rulete si mese de ?oc, inclusi instalatiile au!iliare ale acestora, precum si alte mi?loace de ?oc stabilite prin hotarare a Cu ernului3 d) jocurile tip slot-machine, daca e enimentele sunt organizate in prezenta fizica a participantilor prin intermediul masinilor, utila?elor si instalatiilor specifice, iar castigul depinde de hazard3 e) jocurile bingo desfasurate in sali de joc , cu castiguri generate de elemente aleatorii, organizate prin folosirea echipamentelor comple!e de e!tragere de tip loteristic, care sunt caracterizate prin e!trageri, si premieri succesi e, in prezenta fizica a ?ucatorilor3 f) jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor retelelor de televiziune , cu castiguri generate de elemente aleatorii, organizate prin folosirea echipamentelor comple!e de e!tragere de tip loteristic, care sunt caracterizate prin e!trageri si premieri succesi e, fara prezenta fizica a ?ucatorilor. .entru ?ocurile de noroc mentionate, precum si pentru orice alte tipuri de ?ocuri de noroc organizate in conditiile stabilite prin "rdonanta de urgenta nr. ((D)%%< este obligatorie detinerea licentei de organizare a ?ocurilor de noroc, respecti a autorizatiei de e!ploatare a ?ocurilor de noroc. Nu sunt considerate jocuri de noroc si sunt permise fara autorizare urmatoarele tipuri de jocuri2 a) tombolele organizate in scoli, in gradinite sau in alte colecti itati si care au un caracter distracti si nonprofit pentru organizatori3 b) jocurile de tip distractiv, e!ploatate prin intermediul unor masini, aparate, dispoziti e de orice fel si care nu presupun castiguri bazate pe elemente aleatorii, ci au ca scop testarea fortei, inteligentei si de!teritatii participantului3 c) actiunile organizate de diferiti operatori economici, in conditiile legii, in scopul stimularii vanzarilor si care nu presupun ta-a de participare, respecti niciun fel de cheltuiala suplimentara din partea participantilor si nici ma?orarea pretului pe care produsul l-a a ut anterior desfasurarii actiunii publicitare. *utorizatia de e-ploatare a jocurilor de noroc este valabila un an de la data acordarii.

E 6. 2orma si efectele contractului de joc Contractul de joc poate fi incheiat verbal in cazul pariului sau jocului neorganizat. 1l este, de regula, incheiat in forma scrisa, prin cumpararea unui bilet de participare la jocurile organizate (pronosticuri, tombole, bingo) sau a unor jetoane, care constituie elemente cu care se participa la desfasurarea jocului). #odul ci il, care constituie dreptul comun in materie (art. ))&7-))&&), stabileste trei reguli referitoare la efectele contractului de ?oc, si anumeB a) $entru plata unei datorii nascute dintr-un contract de joc sau de prinsoare nu e-ista drept la actiune (art. // , alin. (1) C.civ.). +ebitorul actionat in ?ustitie poate opune creditorului (?ucatorul castigator) ,e-ceptia de joc@ deri ata din faptul ca obligatia se considera contractata iocandi causa (din amuzament). 0!ceptia este de ordine publica si, prin urmare, poate fi ridicata si de instanta din oficiu. 7ocurile si prinsorile dau loc la actiune in justitie numai cand au fost permise de autoritatea competenta (art. // C.civ.). In acest sens art. + alin. (/) din F.>. nr. 3+"?/""5 pentru aprobarea Normelor &etodologice de aplicare a O.@.>. nr. ++?/""5 prevde ca #Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligati sa asigure distributia castigurilor sau premiilor cuvenite participantilor la jocurile de noroc in cuantumul si in forma in care s-au angajat inainte de inceperea jocului respectiv si cu respectarea prevederilor legale in vigoare privind calculul si plata obligatiilor care le revin in ceea ce priveste impozitul pe veniturile realizate din jocurile de noroc, astfel cum acestea sunt prevazute in :egea nr. !+1?/""0 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. b) Cel care pierde nu poate sa ceara restituirea platii facute de bunavoie. Cu toate acestea, se poate cere restituirea in caz de frauda sau daca acela care a platit era lipsit de capacitate de e-ecutie ori avea capacitate de e-ercitiu restransa (art. // , alin. (/) C.civ.). 'atoriile de joc au fost asimilate cu obligatiile naturale. c) 'atoriile nascute din contractul de joc sau de prinsoare nu pot constitui obiect de tranzactie, recunoastere de datorie, compensatie, novatie, remitere de datorie cu sarcina ori alte asemenea acte juridice (art. // , (alin. (0) C.civ.). >pre deosebire de obligatiile ci ile imperfecte (naturale), care pot fi transformate prin no atie in obligatii ci ile perfecte, pot fi deci e!ecutate prin constrangere, datoriile de joc raman #datorii de onoare% care se pot e-ecuta numai de bunavoie. +ispozitiile art. ))&7 nu se aplica prinsorilor facute intre persoanele care iau ele insele parte la curse, la ?ocuri de indemanare sau la orice fel de ?ocuri sporti e. #u toate acestea, daca suma prinsorii este e!cesi a, instanta poate sa respinga actiunea sau, dupa caz, sa reduca suma. In cazurile mentionate, intermediarii legal autorizati sa adune mize de la persoane ce nu iau parte la joc nu pot invoca dispozitiile art. // , alin. (1) si (0) C.civil, adica #e-ceptia de joc.. $rin analogie, in practica judiciara s-a considerat ca imprumuturile acordate jucatorului care a pierdut in vederea sustinerii jocului si folosite in acest scop au aceeasi soarta ca si datoriile din joc si prinsoare, adica nu dau dreptul la o actiune in justitie pentru recuperarea lor, indiferent daca imprumutator este organizatorul jocului, un participant la joc sau un simplu spectator al jocului. 0!plicatia solutiei este ca prin acordarea imprumutului creditorul imprumutator de ine un fel de participant la ?oc, chiar daca in realitate este un simplu spectator.

In schimb, imprumuturile acordate in alt scop decat participarea la ?oc produc efecte obligatorii si trebuie restituite, imprumutatorul a and la indemana o actiune in ?ustitie in acest scop. In aceasta categorie a imprumuturilor pentru restituirea carora e!ista actiune in ?ustitie, este inclus si imprumutul facut, dupa terminarea ?ocului, ?ucatorului care a pierdut, pentru plata datoriei la ?oc. >olutiile infatisate mai sus alabile in cazul ?ucatorului care a pierdut sunt determinate de ideea apararii acestuia si a familiei sale de consecintele patimii ?ocului. In cazul castigatorului jocului, aceste considerente nu mai e-ista si, prin urmare, actiunile vizand restituirea imprumutului acordat in vederea sustinerii jocului, sau in caz de pluralitate de jucatori castigatori actiunea impotriva celui care a incasat tot castigul, sunt admisibile.

TITLUL JIV Contractul de tranzactie Sectiunea I Notiunea si caracterele juridice ale contractului de tranzactie E $. Notiune. 2elurile tranzactiei <ranzactia este contractul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza e-ecutarii silite, prin concesii sau renuntarii reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalta (art. // + alin. (1) C.civ.).$ Tranzactia este, in mod necesar, rezultatul unei negocieri, al unor concesii reciproce ale partilor si reprezinta o solutie con entionala, de compromis a litigiului e!istent sau pe cale sa apara intre parti.) $rin tranzactie se pot naste, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre parti. <ranzactia presupune prin urmare intrunirea cumulativa a trei conditii2 ; e-istenta unui drept litigios sau cel putin indoielnic, care poate genera un proces6 aprecierea caracterului indoielnic apartine partilor6 ; intentia partilor de a #termina% procesul inceput sau de a preveni procesul pe cale sa se nasca6 ; e-istenta unor concesii reciproce, indiferent daca sunt sau nu de valoare egala. 1le trebuie sa fie considerate de parti ca fiind echivalente. +aca concesia este unilaterala, ea a constitui o renuntare (desistare) la proces sau o renuntare la dreptul pretins cand este facuta de reclamant, respecti o achiesare la pretentiile reclamantului cand este facuta de parat, si nu o tranzactie. 'in definitia legala rezulta ca tranzactia poate fi judiciara (facuta in cursul unui proces in scopul #stingerii. lui) sau e-trajudiciara (facuta in afara si in scopul evitarii unui proces). <ranzactia judiciara este reglementata sub aspectele ei procesuale de art. ,/! ;,/3 C. proc.civ. .artile se pot infatisa oricand in cursul ?udecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea hotararea care sa consfinteasca tranzactia lor. +aca partile se prezinta cu tranzactia la termenul de ?udecata, cererea pentru darea hotararii a putea fi primita chiar de un singur ?udecator. +aca ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanta a da hotararea in camera de consiliu. Tranzactia a fi incheiata in forma scrisa si a alcatui dispoziti ul hotararii. 8otararea care consfinteste tranzactia inter enita intre parti poate fi atacata pentru moti e procedurale, numai cu recurs la instanta ierarhic superioara. <ranzactia e-trajudiciara se incheie sub forma unui contract. E ). Caracterele juridice ale contractului de tranzactie
1%$

.rof.dr. /rancisc +ea4, op.cit., ol. III, p. $&%-$(=3 .rof.dr. +umitru #. /lorescu, op.cit., p. 66=-67'3 #amelia Toader, op.cit., p. )<'-6%(3 +r. 0ugeniu >afta-9omano, op.cit., p. 6%(-6$(. 2 ,8ot:rFrile care consfin5esc Gn oiala p:r5ilor reprezint: o transpunere a Gn5elegerii lor, ceea ce nu echi aleaz: cu o ?udecat: Gntemeiat: pe probezi finalizat: pe con ingerile instan5ei. #Fnd p:r5ile au tranzac5ionat asupra tuturor afacerilor ce ar putea s: e!iste Gntre ele, documentele (ce le-ar fi fost necunoscute lor Gn timpul tranzac5iei 2i care s-ar fi descoperit Gn urm:) nu constituie un titlu de anulare a tranzac5iei, afar: de cazul cFnd ar fi fost ascunse prin fapta uneia dintre p:r5ile contractante. +eci, nu constituie temei de anulare a tranzac5iei, chiar 2i descoperirea unor acte 2i documente necunoscute Gn momentul Gncheierii acesteia, dac: nu au fost ascunse prin fapta uneia dintre p:r5ile contractante.- #.>.H., >.c., +ecizia nr. $==%D$<<), ,+reptulP, nr. $%-$$D$<<6, p. $$%).

<ranzactia este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ si, de regula, declarativ de drepturi2 $) Contract consensual, intrucat se incheie in mod alabil prin simplul acord de ointa al partilor +solo consensus&. $entru a putea fi dovedita, tranzactia trebuie sa fie incheiata in scris (art. //+/ C.civ.). /orma scrisa este impusa de ne oia e itarii unor e entuale dificultati in do edirea insasi a tranzactiei. +aca tranzactia este e!tra?udiciara, iar obligatia uneia dintre parti trebuie sa imbrace forma solemna pentru alabilitatea sa, atunci contractul de tranzactie trebuie, sub sanctiunea nulitatii absolute, sa imbrace forma acestui act pe care il constata si sa respecte cerintele legale pri ind cartea funciara. +aca tranzactia este ?udiciara, e!igenta formei autentice este indeplinita de insasi hotararea ?udecatoreasca care consfinteste in oiala partilor (hotararea de e!pedient) si care suplineste forma notariala. .rin urmare, tranzactia (intelegerea partilor) poate fi prezentata instantei si in forma unui inscris sub semnatura pri ata, care a fi autentificat de ?udecator prin hotararea de e!pedient. )) Contract sinalagmatic pentru ca partile isi asuma obligatii reciproce (de a nu incepe un proces sau de a nu continua un proces inceput, in schimbul concesiilor sau al unor prestatii noi facute de cealalta parte). 6) Contract comutativ, si nu aleatoriu, pentru ca e!istenta si intinderea drepturilor si obligatiilor partilor este stabilita din momentul incheierii tranzactiei si nu depind de un e eniment iitor si incert (de hazard) care ar crea sanse aleatorii de castig sau pierdere pentru parti. 0lementul aleatoriu constand in dubiul cu pri ire la sansele fiecarei parti de a castiga procesul e!istent sau e entual, dispare in momentul incheierii tranzactiei. 7) 0ste, de regula, un contract care produce efecte declarative +e* tunc& adica recunoaste drepturi pree!istente ale partilor. 0!ista insa si situatii cand tranzactia produce si efecte constitutive, si anume atunci cand, in schimbul renuntarilor facute de o parte, cealalta efectueaza sau promite efectuarea anumitor prestatii constituind un drept in fa oarea celeilalte parti. #$rin tranzactie se pot naste, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre parti. prevede art. // + alin. (/) C.civ. Sectiunea a II- a Conditii de validitate <ranzactia trebuie sa indeplineasca conditiile generale de validitate ale contractelor2 capacitatea partilor, consimtamantul valabil al partii care se obliga, un obiect determinat, posibil si licit, aflat in circuitul civil, o cauza valabila a obligatiilor, morala si licita (art. $$(< #.ci .). .entru a tranzactiona, partile trebuie sa aiba deplina capacitate de a dispune de drepturile care formeaza obiectul contractului. #ei care nu au aceasta capacitate pot tranzactiona numai in conditiile pre azute de lege (art. ))($ #.ci .). .artile trebuie sa aiba capacitatea deplina de e!ercitiu intrucat tranzactia implica renuntari la drepturi, iar acestea sunt acte de dispozitie. .entru acelasi moti mandatarul partii care tranzactioneaza trebuie sa aiba procura speciala.$
1

,.:r5ile se pot Gnf:5i2a oricFnd Gn cursul ?udec:5ii pentru a cere s: se dea o hot:rFre prin care s: se consfin5easc: Gn oiala lor. La prezentarea Gn oielii, instan5a are Gndatorirea s: erifice dac: p:r5ile au capacitatea legal: de a tranzac5iona, dac: actul este e!presia oin5ei lor libere 2i dac:, prin Gncheierea tranzac5iei, nu se Gncalc: dispozi5iile imperati e ale legii. In cazul Gn care se constat: c: aceste cerin5e nu sunt Gntrunite, sau c: prin Gncheierea tranzac5iei se eludeaz: alte pre ederi legale, instan5a trebuie s: resping: cererea 2i s: continue

$artile pot tranzactiona numai asupra unor drepturi cu privire la care legea le recunoaste un drept de dispozitie. Nu se poate tranzactiona asupra capacitatii sau starii civile a persoanelor si nici cu privire la drepturi de care partile nu pot sa dispuna potrivit legii. 4e poate insa tranzactiona asupra actiunii civile derivand din savarsirea unei noi infractiuni (art. // 3 C.civ.).) Nu pot forma obiect al tranzactiei pensia alimentara, dreptul la viata si sanatate, libertatea persoanei, statutul sau civil. Tranzactia se margineste numai la obiectul ei3 renuntarea facuta la toate drepturile actiunile si pretentiile, nu se intinde decat asupra cauzei cu pri ire la care s-a facut tranzactie. Tranzactia nu pri este decat cauza cu pri ire la care a fost incheiata, fie ca partile si-au manifestat intentia prin e!presii generale sau speciale, fie ca intentia lor rezulta in mod necesar din ceea ce s-a pre azut in cuprinsul tranzactiei (art. ))(% #.ci .). 1ste interzis, sub sanctiunea nulitatii absolute, ca prin incheierea tranzactiei sa se urmareasca scopuri ilicite sau imorale, ori eludarea sau fraudarea legii sau a tertilor. Instantele ?udecatoresti au obligatia, atunci cand partile fac acte de dispozitie procesuala (renuntare la drept, achiesare sau tranzactie), sa erifice daca sunt facute de persoane capabile sau de reprezentantii legali, ori de mandatari care au imputernicirea speciala necesara. ;ctele procedurale de dispozitie, renuntare la ?udecata sau la dreptul pretins, achiesarea la hotararea pronuntata, incheierea unei tranzactii (deci si tranzactia n.n.), facute in orice proces de reprezentantii minorilor, a persoanelor puse sub interdictie sau a disparutilor, nu or impiedica ?udecarea cauzei, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acelor persoane (art. (= alin. ()) #.proc.ci .). In al doilea rand, instantele ?udecatoresti, atunci cand li se infatiseaza acte de dispozitie ale partilor sub forma renuntarii la drept sau la actiune, a achiesarii la pretentiile partii potri nice sau la hotararea pronuntata in cauza, ori a cererii de a se da o hotarare care sa consfinteasca o in oiala a partilor (hotararea de e!pedient), sunt datoare sa erifice daca aceste acte nu urmaresc un scop ilicit, fiind potri nice legilor, intereselor statului sau ale
?udecata. +ac: acordul so5ilor Gn cazul unui proces de parta? al bunurilor comune a fost f:cut Gn scopul fraud:rii creditorilor sau al sustragerii de la aplicarea m:surii complimentare a confisc:rii a erii so5ului condamnat la o pedeaps: pri ati : de libertate, instan5a trebuie s: continue ?udecata 2i s: efectueze Gmp:r5eala bunurilor comune, Gn raport de contribu5ia real: a p:r5ilor la dobFndirea lor. #.>.H., >.c., +ecizia nr. '')D$<<%, ,+reptul-, nr. $D$<<$, p. (%. ,In temeiul mandatului de reprezentare ?udiciar:, reprezentantul p:r5ii poate face orice acte de procedur:, chiar dac: Gn mandat nu se pre :d e!pres acele acte. .rocura dat: cu men5iunea general: de reprezentare Gn ?usti5ie nu este, Gns:, suficient: pentru Gndeplinirea acelor acte procedurale care con5in elemente de dispozi5ie, cum suntB recunoa2terea, renun5area, tranzac5ia, Gnscrierea Gn fals. .entru a se putea face asemenea acte, este ne oie de o procur: special:, cu ar:tarea e!pres: c: este dat: 2i pentru Gndeplinirea acestor acte. ;2a fiind, instan5a nu poate lua act de tranzac5ia inter enit: Gntre p:r5i pe baza procurii generale de reprezentare Gn ?usti5ie, dat: de reclamant:.- T.>., >.c., +ecizia nr. '&&D$<=<. ,+reptul-, nr. $-)D$<<%, p. $6<. 2 ,#Fnd legea penal: las: sanc5ionarea unor infrac5iuni la ini5iati a p:r5ii :t:mate, permi5Fnd ca, prin Gmp:carea p:r5ilor sau prin retragerea plFngerii prealabile, fapta s: Fr2it: de inculpat s: r:mFn: nesanc5ionat:, a pre :zut aceasta pentru a da posibilitatea relu:rii unor raporturi normale Gntre agresor 2i ictim:, dar nu pentru a deschide celui :t:mat prin infrac5iune posibilitatea realiz:rii unor profituri materiale, dispropor5ionat de mari fa5: de pre?udiciul realmente suferit, speculFnd situa5ia Gn care se g:se2te infractorul amenin5at cu aplicarea unei sanc5iuni penale 2i, mai ales, dup: ce o atare sanc5iune a fost pronun5at:, dar ea nu a r:mas Gnc: definiti :. +esigur, Gn limita unei desp:gubiri rezonabile, partea :t:mat: poale tranzac5iona cu infractorul, care se oblig: astfel alabil s:-i acopere pre?udiciul real, e aluat de p:r5ile Gnsele, dar, Gn acest caz, ictima infrac5iunii urm:re2te satisfacerea unui interes legitim 2i dreptul acesta subiecti Gi este recunoscut de lege, o atare tranzac5ie nea Fnd Gn sine nimic ilicit. #u totul alta este situa5ia Gn care, profitFnd de pozi5ia pe care o are Gn procesul penal, partea :t:mat: ob5ine de la infractor o sum: considerabil dispropor5ionat: Gn raport de pre?udiciul real, pentru c:, Gn acest caz, dreptul subiecti , recunoscut de legea ci il:, de a ob5ine repararea pre?udiciului este deturnat de la finalitatea sa economic: 2i social: 2i nu se mai poate bucura de ocrotirea legal:.- T.>.,#ol.ci ., +ec. nr. $%(D$<&%. L., nr. =D$<&%, p. $6%.

tertilor, sau nu sunt rezultatul unui iciu de consimtamant. In cazul in care se constata o asemenea situatie, instanta a respinge cererea si a trece mai departe la ?udecata cauzei.$ Sectiunea a III- a Nulitatea contractului de tranzactie <ranzactia este un contract si este supus cauzelor de nulitate a contractelor. <ranzactia poate fi lovita de nulitate pentru aceleasi cauze ca si orice alt contract (art. //+0 alin. (1) C.civ.). Cu toate acestea, ea nu poate fi anulata pentru eroare de drept referitoare la chestiunile ce constituie obiectul neintelegerii partilor si nici pentru leziune. 0ste nula absolut tranzactia care are un obiect sau o cauza ilicita sau imorala, ori prin care se fraudeaza legea sau drepturile tertilor. Tranzactia este anulabila pentru icii de consimtamant. 0ste nula tranzactia pri itoare la un contract a carui cauza de nulitate absoluta era cunoscuta de ambele parti, afara de cazul in care partile au tranzactionat e!pres asupra nulitatii. In celelalte cazuri, anularea tranzactiei poate fi ceruta doar de partea care nu cunostea nulitatea titlului (art. ))(7 #.ci .). 0ste, de asemenea, nula tranzactia incheiata pe baza unor inscrisuri do edite ulterior ca fiind false. +escoperirea ulterioara de inscrisuri necunoscute partilor si care ar fi putut influenta continutul tranzactiei nu reprezinta o cauza de nulitate a acesteia, cu e!ceptia cazului in care inscrisurile au fost ascunse de catre una dintre parti sau, cu stiinta ei, de catre un tert. Tranzactia este nula daca din inscrisurile descoperite rezulta ca partile sau numai una dintre ele nu a eau nici un drept asupra caruia sa poata tranzactiona. Tranzactia asupra unui proces este anulabila la cererea partii nu a cunoscut ca litigiul fusese solutionat printr-o hotarare ?udecatoreasca intrata in puterea lucrului ?udecat (art. ))(( #.ci .). Aulitatea sau anularea unei clauze a tranzactiei conduce la nulitatea sau anularea intregii tranzactii, care este pri ita ca un tot indi izibil. Tranzactia este indi izibila in ceea ce pri este obiectul sau. In lipsa unei stipulatii contrare, ea nu poate fi desfiintata in parte (art. ))(= #.ci .). &otivul de nulitate al unei tranzactii judiciare (al hotararii de e-pedient) nu poate fi insa invocat pe calea apelului. 0!plicatia consta in faptul ca instanta nu a ?udecat cauza, ci a luat doar act de in oiala partilor, tranzactia fiind un contract ?udiciar, deci nu se poate pune problema unei greseli de ?udecata. Fotararea care consfinteste tranzactia intervenita intre parti poate fi atacata pentru motive procedurale numai cu recurs la instanta ierarhic superioara (art. ,/+ C.proc.civ.).
1

,Instan5ele ?udec:tore2ti, atunci cFnd li se Gnf:5i2eaz: acte de dispozi5ie ale p:r5ilor sub forma renun5:rii la drept sau ac5iune, a achies:rii la preten5iile p:r5ii potri nice sau ia o hot:rFre pronun5at: Gn cauz:, ori a cererii de a se da o hot:rFre prin care s: se consfiin5easc: Gn oiala p:r5ilor, sunt datoare s: erifice dac: aceste acte nu urm:resc un scop ilicit, fiind potri nice legilor, intereselor stalului sau ale ter5ilor, sau nu sunt rezultatul unui iciu de consim5:mFnt. In cazul Gn care constat: o atare situa5ie, instan5a a respinge cererea 2i a trece mai departe la ?udecarea cauzei. .entru pre enirea oric:rei gre2eli a p:r5ilor, instan5ele sunt obligate, Gnainte de a lua act de cererea formulat:, s: e!plice p:r5ii consecin5ele ?uridice ce decurg din actul Gncheiat. 9ecunoa2terile f:cute de reprezentan5ii legali sau mandatarii p:r5ilor nu au puterea probatorie pe care legea o acord: m:rturisirii ?udiciare, decFt dac: au fost f:cute Gn baza unei Gmputerniciri speciale sau organul care reprezint: persoana ?uridic: are dreptul de dispozi5ie 2i nu este necesar: nicio abilitate special: a sa.- .lenul. T.>., +ec. de Gndr. nr. $)D$<'=, L., nr. $D$<'<, p. &).

<ranzactia care, punand capat unui proces inceput, este constatata printr-o hotarare judecatoreasca poate fi desfiintata prin actiune in nulitate sau actiune in rezolutiune ori reziliere, precum orice alt contact. 1a poate fi, de asemenea, atacata cu actiune revocatorie sau cu actiunea in declararea simulatiei. Fotararea prin care s-a desfiintat tranzactia in cazurile prevazute mai sus face ca hotararea judecatoreasca prin care tranzactia fusese constatata sa fie lipsita de orice efect (art. //+3 C.civ.).$ Te!tul art. ))(= #.ci . face o aplicatie particulara a cailor de desfiintare a contractelor in cazul tranzactiei, care este un contract ?udiciar. <ranzactia are, intre partile contractante, puterea unei sentinte neapelabile deci definitive. Sectiunea a I#- a .fectele tranzactiei <ranzactia e-trajudiciara odata incheiata sau cea judiciara, inclusa in hotararea de e-pedient, produc efecte e-tinctive, stingand procesul sau evitand pornirea lui si impiedicand partile sa formuleze din nou pretentii cu privire la drepturile stinse sau recunoscute prin tranzactie. 'in acest punct de vedere, tranzactia are efectele puterii lucrului judecat, care interzice rediscutarea a ceea ce s-a solutionat judecatoreste in mod definitiv. Tranzactia produce de regula efecte declarati e, partile urmarind prin incheierea ei sa obtina recunoasterea unor drepturi pree!istente, dar contestate de ad ersar. +e aceea, tranzactia produce efecte retroacti e +e* tunc&, de consolidare a unor drepturi pree!istente. Totusi, atunci cand, in schimbul renuntarilor facute de o parte, cealalta parte efectueaza sau promite anumite prestatii, tranzactia a produce si efecte constituti e sau translati e de drepturi +e* nunc&. ;ceste efecte se or produce numai daca au fost indeplinite, in cazurile in care au ca obiect drepturi tabulare, cerintele cartii funciare. <ranzactia, ca orice contract, are efecte relative numai intre partile contractante. 1a nu produce efecte fata de tertii care, inainte de tranzactie, au dobandit drepturi asupra lucrului litigios. .rin urmare retroacti itatea tranzactiei se produce doar intre parti, dar nu are efecte fata de terti. =ata de terti, tranzactia va produce efecte numai de la data incheierii ei, pentru viitor si cu conditia respectarii formelor de publicitate cerute de lege.

,#hiar atunci cFnd este consemnat: Gntr-o hot:rFre ?udec:toreasc:, tranzac5ia produce efecte Gn temeiul oin5ei p:r5ilor, putFnd fi atacat:, ca orice alt: con en5ie, pe calea unei ac5iuni Gn constatarea nulit:5ii sau Gn anulare, a unei ac5iuni pauliene ori a unei ac5iuni Gn rezolu5iune, dac: sunt Gndeplinite condi5iile pre :zute de lege pentru promo area ac5iunilor men5ionate. ;2a fiind, tranzac5ia ?udiciar: Gncheiat: de fo2tii so5i pFrF5i Gn cauz: cu pri ire la parta?area bunurilor comune poate fi atacat: printr-o ac5iune paulian:, dac: au fost frauda5i creditorii.T.*. 1ucure2ti, +ecizia nr. ()(D$<=&, 9.9.+., nr. )D$<=(, p. (<. ,8ot:rFrile care consfiin5esc Gn oiala p:r5ilor adic: dispoziti ul lor reprezint:, de fapt, o transpunere a con en5iei p:r5ilor, ceea ce nu echi aleaz: cu ?udecata Gntemeiat: pe probe 2i finalizat: pe con ingerile instan5ei. #a urmare, aceast: con en5ie a p:r5ilor, chiar dac: este consacrat: printr-o hot:rFre ?udec:toreasc:, este susceptibil:, ca orice contract, de a fi atacat: pe calea ac5iunii Gn anulare pentru moti ele de nulitate pre :zute de lege. #. >.H., >.c., +ecizia nr. $%6$D$<<), ,+r.-, nr. (D$<<6, p. <6.

8ibliografie

I. 4ucrari de specialitate romane si straine9 ;. 1enabent, Droit civil. %es contrats speciau* .aris, $<<' +imitrie ;le!andresco, 3rincipiile dreptului civil roman ol. III, 1ucuresti, 0ditura >ocec, $<)& +umitru #. /lorescu, Drept civil. Contractele speciale 0ditura Uni ersitatii ,Titu *aiorescu@, 1ucuresti, )%%$ +umitru #. /lorescu, Drept civil. Contractele speciale editia a II-a, 0ditura Uni ersitatii ,Titu *aiorescu@, 1ucuresti, )%%& +umitru #. /lorescu, Drept civil. Teoria generala a drepturilor reale 0ditura Uni ersitatii ,Titu *aiorescu@ 1ucuresti, )%%7 +umitru #. /lorescu, Drept civil. Teoria generala a obligatiilor , 0ditura Uni ersitatii ,Titu *aiorescu@ 1ucuresti, )%%7 +umitru #. /lorescu, Drept civil. Teoria generala a obligatiilor Tratat, ) ol., 0ditura Uni ersitatii ,Titu *aiorescu@, 1ucuresti, )%%) +umitru #. /lorescu, Dreptul de proprietate monografie, 0ditura Uni ersitatii ,Titu *aiorescu@, 1ucuresti, )%%) +r. 0ugeniu >afta-9omano, Contracte civile #olegium, 0ditura .olirom, $<<< .rof. dr. /rancisc +ea4, Tratat de drept civil. Contracte speciale 0ditura ;ctami, 1ucuresti, $<<< C. *artL si .. 9aLnaud, Droit civil ol. I si II, >ireL, .aris, $<&' 8enri, Leon si Hean *azeaud, %e;on de Droit Civil ol. II, .aris, +alloz, $<)7 I. 9osetti-1alanescu, ;l. 1aicoianu, Tratat de drept civil roman ol. II, 1ucuresti, 0ditura >ocec, $<76 .rof. uni . dr. Iosif Urs si prof. uni . dr. >maranda ;ngheni, Drept civil. Contracte speciale ol. II, 0ditura "scar .rint, $<<= Toader #amelia, Drept civil. Contracte speciale 0ditura ;ll 1ec4, 1ucuresti, )%%) *arcel .laniol, Trait< <l<mentaire de droit civil ol. II, .aris, $<)$ *atei 1. #antacuzino, :lementele dreptului civil 0ditura #artea 9omaneasca, 1ucuresti, $<)$ *ihai #onstantinescu, Ioan *uraru, ;ntonie Iorgo an, 6evizuirea Constitutiei 6omaniei, 0!plicatii si comentarii, 0ditura 9osetti, 1ucuresti, )%%6 +r. 9adu I. *otica, prof. uni ., si /lorin *otiu, magistrat, Contractele civile speciale. Teorie si practica judiciara 0ditura Lumina Le!, )%%% II. 4egislatie Codul civil 4egea nr. ';< din $< iulie '55= publicata in &onitorul oficial al 9omaniei, partea I, nr. !11?/,.VII./""5, promulgat prin 'ecretul pentru promulgarea legii privind Codul civil nr. 1/1/ din 1+ iulie /""5. Codul civil roman adnotat editie ingri?ita de /lorin #iutacu, 0ditura >igma, )%%$ Codul civil roman cu te!tul corespunzator, francez, italian si belgian, editie ingri?ita de /lorin #iutacu, 0ditura Teora, 1ucuresti, )%%% Codul Comercial si alte reglementari privind raporturile juridice comerciale. 0ditie ingri?ita de >orin .opescu, #ornelia Vasilescu si "lga Ionescu, 0ditura ;LL 1ec4, )%%$

Codul comercial %egislatia comerciala 0ditura Clobal Le!, 1ucuresti, )%%$ Codul de procedura civila comentat si adnotat. Volum I Cabriel 1oroi, 0ditura ;ll 1ec4, 1ucuresti, )%%% Codul de procedura civila editia a II-a, ingri?ita si adnotata de ?udecator *ihaela Tabarca, 0ditura 9osetti, )%%$ Codul =amiliei editia a II-a, iunie )%%$, 0ditura Lumina Le! Codul 5uncii editia a II-a, editie ingri?ita si adnotata de prof. uni . dr. ;le!andru Ticlea, 0ditura 9osetti, )%%$ Codul penal Codul de procedura penala , editie ingri?ita si adnotata de ?udecator +an Lupascu, 0ditura 9osetti, )%%$ Codul penal Codul de procedura penala ,orme de procedura in legi speciale editia a III-a re azuta si adaugita, .arlamentul 9omaniei, #amera +eputatilor, 0ditura ;utonoma *onitorul "ficial, 1ucuresti, )%%) Codul sedintei de judecata editie ingri?ita de +r. #onstantin #risu, 0ditura Huris ;rgessis, $<<<, ol. II, colectie de acte normati e Constitutia 6omaniei >??@ editia a VIII-a, *onitorul "ficial. 9uletin legislativ Culegere de legi speciale 0ditie ingri?ita de >tefan #risu si 0lena +enisa #risu, 0ditura ;rgessis .rint, $<<< Culegere de decizii de indrumare ale 3lenului Tribunalului Suprem in materie civila pe anii -07>- -0A? .rocuratura Cenerala a 9.>.9., uz intern, $<=% Dictionar de Drept Civil, #ostin, *ircea3 *uresan, *ircea3 Ursa, Victor, 0ditura >tiintifica si 0nciclopedica, 1ucuresti, $<=% %egislatia !amiliei editie ingri?ita de *arieta ; ram si /la ius 1aias, editia a III-a, 0ditura ;ll 1ec4, )%%$ 5ic dictionar enciclopedic 0ditura 0nciclopedica 9omana, 1ucuresti, $<() III. Culegeri de practica judiciara #ornel Turianu, Contractele civile speciale. 3ractica judiciara adnotata 0ditura ;ll 1ec4, )%%% #risu, #onstantin Codul sedintei de judecata ol. II, #olectia de acte normati e, 0ditura ;rgessis, $<<< #ulegere de spete a Tribunalului >uprem pe anii $<'', $<&%, $<&&, $<&<, $<(%, $<(', $<=7, $<=', $<=&, $<=(, $<== #urtea >uprema de Hustitie 9uletinul Burisprudentei #ulegere pe anii $<<6, $<<7, $<<', $<<&, $<<(, $<<=, $<<<, )%%%, )%%$, )%%), )%%6, )%%7, )%%', )%%&, )%%(, )%%= 0ditura ;rgessis #urtea >uprema de Hustitie, 9uletinul jurisprudentei. Culegere de decizii pe anii -007 -001 -00C -00A -000 0ditura ;rgessis Ioan >. *ihuta, 6epertoriu de practica judiciara in materie civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii -010--0C7 -0C7--0A? si -0A?--0A7, 0ditura >tiintifica si 0nciclopedica, $<=), $<(& si $<=& *ihuta, I.C., Culegere de practica judiciara civila pe anul -00- #asa de editura si presa ,>ansa@ >.9.L., $<<) *ihuta, I.C., 6epertoriu de practica judiciara in materie civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii -010--0C7 0ditura >tiintifica si 0nciclopedica, 1ucuresti, $<(& *ihuta, I.C., 6epertoriu de practica judiciara in materie civila a Tribunalului Suprem pe anii -010- -0C7, #asa de editura si presa ,>ansa@ >.9.L., $<<)

*ihuta, I.C., 6epertoriu de practica judiciara in materie civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii -0C7--0A? 0ditura >tiintifica si 0nciclopedica, 1ucuresti, $<=) *ihuta, I.C., 6epertoriu de practica judiciara in materie civila a Tribunalului Suprem si a altor instante judecatoresti pe anii -0A?--0A7 0ditura >tiintifica si 0nciclopedica, 1ucuresti, $<=' *ihuta, I.C., Tribunalul *unicipiului 1ucuresti Culegere de practica judiciara pe anul -00? cu note de drept #asa de editura si presa ,>ansa@ >.9.L., $<<) >tefan #risu si 0lena +enise #risu, 6epertoriu. 3ractica si literatura juridica, ol. III, $<<7-$<<(, 0ditura ;rgessis, $<<= si ol. IV, $<<(-)%%%, 0ditura ;rgessis, )%%% Viorel Voineag, Teste- grila pentru licente si e*amenele de admitere in pro!esie 0ditura ;ll 1ec4, )%%)