Exheredarea (sau dezmostenirea)

Prin exheredare se intelegea acea dispozitie testamentara prin care testatorul inlatura de la
mostenire pe unul sau pe mai multi mostenitori legali. Cu alte cuvinte testamentul poate cuprinde
nu numai dispozitii pozitive prin care se confera drepturi unor legatari, ci si dispozitii negative
prin care unii mostenitori legali sunt inlaturati de la mostenire.
In ce priveste mostenitorii rezervatari ei pot fi exheredati numai in limitele cotitatii
disponibile, pe cand mostenitorii nerezervatari pot fi exheredati fara nici o limita.
Desi legislatia noastra nu reglementeaza exheredarea ea este unanim recunoscuta caci
posibilitatea testatorului de a dispune in acest sens rezulta, implicit, din alte dispozitii legale cum
sunt cele privitoare la rezerva succesorala. De vreme ce se accepta ca mostenitorilor rezervatari
trebuie sa li se asigure o parte din mostenire, cu titlu de rezerva, chiar impotriva vointei
testatorului, cand el dispune ca intreaga lui avere sa fie deferita altor persoane, trebuie sa
acceptam ca cei care nu sunt rezervatari pot fi exheredati in totalitate. Exheredarea este, asadar,
permisa in limita cotitatii disponibile cand exista mostenitori rezervatari si in totalitate cand nu
exista astfel de mostenitori.
Mostenitorii care au fost astfel lipsiti de emolumentul succesoral, chiar in totalitate, isi
pastreaza calitatea de mostenitori legali avand posibilitatea de a actiona in justitie cerand
anularea sau revocarea judecatoreasca a legatelor sau constatarea caducitatii acestora sau pentru
reductiunea liberalitatilor excesive pentru a-si realiza vocatia concreta la acea mostenire. De
asemenea, mostenitorii legali exheredati pot cere inventarierea si conservarea bunurilor
succesorale, potrivit art. 70 si urm., din Legea nr. 36/1995. Notarul public trebuie sa citeze
mostenitorii legali chiar in ipoteza in care prin legate s-a consumat intreaga avere a defunctului,
iar mostenitorii legali nu sunt rezervatari.
1.1. Felurile exheredarii. Dupa modul in care se manifesta vointa testatorului exheredarea
poate fi directa sauindirecta.
Exheredarea este directa atunci cand testatorul inlatura de la mostenire in mod expres pe unul
sau pe mai multi mostenitori legali. Exheredarea este indirecta atunci cand testatorul nu
mentioneaza expres inlaturarea de la mostenire a unuia sau altuia dintre mostenitorii legali ci
instituie legatari care consuma, total sau partial mostenirea pe care o lasa.
Exheredarea directa poate sa fie totala sau partiala, dupa cum sunt inlaturati toti mostenitorii
legali (inclusiv cand exista un singur mostenitor legal) sau numai unii dintre ei. In prima ipoteza
efectul care se produce este acela ca mostenirea devine vacanta si va fi culeasa de stat, cu
conditia, desigur, ca testatorul sa nu fi instituit legatari care sa culeaga mostenirea. In cea de-a
doua ipoteza, a exheredarii partiale, cand sunt inlaturati de la mostenire numai o parte din
mostenitorii legali si testatorul nu desemneaza legatari, intreaga mostenire sau numai cotitatea
disponibila va fi culeasa de comostenitorii celor exheredati sau de mostenitorii rezervatari, dupa
regulile devolutiei legale a mostenirii. Evident ca in cazul in care exista mostenitori rezervatari
exheredarea nu poate fi decat partiala, caci priveste numai cotitatea disponibila, iar nu si rezerva.
De pilda, daca de cuius a avut un singur copil, iar prin testament dispune exheredarea lui, oricum
acest copil va culege 1/2 din mostenire, care reprezinta, potrivit art. 841 C. civ. rezerva sa
succesorala. Cealalta cota de 1/2 va fi culeasa de mostenitorii subsecventi in grad sau clasa,
dacade cuius nu a dispus altfel. Daca de cuius a avut doi copii si-l dezmosteneste pe unul din ei,

acesta din urma va culege oricum 1/3 din mostenire, care reprezinta rezerva sa, iar celalalt, care
nu a fost dezmostenit, va culege 2/3 din mostenire si nu 1/2 cat ar fi cules daca nu exista
dispozitia de dezmostenire a fratelui sau.
Daca cei exheredati nu au calitatea de mostenitori rezervatari intreaga mostenire va reveni
comostenitorilor sau, in lipsa acestora, mostenitorilor subsecventi, dupa grad sau clasa.
In cazul exheredarii indirecte, cand exheredarea se realizeaza prin instituirea de legatari, prin
aceasta mostenitorii legali nerezervatari pot fi inlaturati total de la mostenire, iar cei rezervatari
numai in limita cotitatii disponibile. In acest caz se poate spune ca instituind legatari inseamna ai exhereda pe mostenitorii legali (instituer cest exclure). Acest lucru nu este valabil insa in cazul
exheredarii directe partiale cand mostenitorii legali chemati sa culeaga mostenirea in locul celor
inlaturati fac acest lucru nu in calitate de legatari ci tot in calitate de mostenitori legali. Faptul ca
exista un testament prin care unii mostenitori legali au fost exheredati nu schimba datele
problemei. Caci acest fapt constituie numai premisa care permite celorlalti mostenitori legali sa
culeaga si partea celor dezmosteniti, dar al caror drept se intemeiaza pe lege si nu pe testament. 1
Precizarea are importanta in privinta dobandirii posesiei mostenirii intrucat mostenitorii legali
ce culeg si partea celor exheredati, in aceasta calitate si nu in aceea de legatari, vor dobandi si
posesia mostenirii potrivit regulilor aplicabile, dupa cum sunt mostenitori sezinari sau nesezinari
(art. 653 C. civ.) si nu prin predarea legatelor (art. 889, art. 891 si art. 895 C. civ.).
De asemenea in cursul procedurii succesorale notariale ei vor participa tot in calitate de
mostenitori legali si nu in aceea de legatari 2 .
In cazul exheredarii indirecte, cand excluderea de la mostenire este determinata de instituirea
de legatari se poate intampla ca legatul sa fie ineficace, fiind nul, caduc sau revocat
judecatoreste. In acest caz, legatul sau legatele neproducand nici un efect, nici dezmostenirea nu
are cum sa se produca, astfel ca mostenirea va fi culeasa de catre mostenitorii legali pe care
testatorul voia sa-i inlature prin acele legate. Dupa cum s-a spus 3 , in aceasta privinta hotaratoare
este vointa testatorului, caci daca se poate deduce ca acesta a voit sa-i exheredeze pe acei
mostenitori legali, independent de soarta legatului sau legatelor, ineficacitatea acestora nu va face
sa reinvie dreptul mostenitorilor legali ci mostenirea va deveni vacanta si va fi culeasa de stat. In
cazul in care legatul cu efect de exheredare a devenit ineficace prin revocarea sa de catre testator,
iar acesta isi retracteaza revocarea voluntara, legatul initial renaste cu efectul sau de
dezmostenire indirecta a mostenitorilor legali. Dar si in acest caz va trebui stabilita cu precizie
vointa testatorului 4 .
1.2. Exheredarea-sanctiune. Este acea dispozitie testamentara prin care se dispune
inlaturarea de la mostenire a acelor mostenitori care vor ataca testamentul cu actiune in nulitate.
O asemenea dispozitie este considerata valabila intrucat trebuie recunoscuta testatorului deplina
libertate in legatura cu mostenirea pe care o lasa, inclusiv de a adopta masuri de aparare a
dispozitiilor sale testamentare. Chiar testamentul ab irato este considerat valabil. Aceasta
imprejurare nu este considerata ca un viciu de consimtamant. Cu atat mai mult dispozitiile
privind exheredari-sanctiune, determinate de sentimente de suparare sau de manie din partea
testatorului sunt considerate valabile.
In doctrina s-a precizat insa ca o exheredare-sanctiune nu poate produce efecte daca tinde la
mentinerea in vigoare a unui testament lovit de nulitate absoluta 5 . Altfel spus, mostenitorii nu
vor fi impiedicati sa exercite acele actiuni impotriva testamentului care ar avea ca obiect

constatarea nulitatii dispozitiilor testamentare care incalca, ele insele, ordinea publica sau bunele
moravuri.
De asemenea exheredarea-sanctiune nu aduce atingere rezervei mostenitorilor rezervatari care
au atacat testamentul in justitie. Dar exheredarea-sanctiune va produce efecte in privinta cotitatii
disponibile, daca testamentul a fost atacat pentru legate care nu aduceau atingere rezervei legale.

In acelasi sens, a se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 301. In sens contrar, a se vedea, M. Eliescu, op.
cit., p. 286.
2

A se vedea Fr. Deak, loc. cit.

3

A se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 879; M. Eliescu, op.
cit., p. 286-287; Fr. Deak, op. cit., p. 302. In practica a existat o tendinta prea accentuata, sub
regimul comunist, mai ales dupa aparitiaLegilor nr. 58/1974 si nr. 59/1974, in prezent abrogate,
de a considera ca exheredarea se produce indiferent de soarta legatului (legatelor), astfel ca
mostenitorii legali erau inlaturati chiar in caz de nulitate a legatului prin care s-a voit sa se
realizeze exheredarea, mostenirea devenind vacanta si preluata de stat. A se vedea, in acest sens:
Trib. jud. Suceava, decizia civia nr. 839/1980, in R.R.D. nr. 3/1981, p. 61; decizia civila nr.
1198/1982, in R.R.D. nr. 9/1983, p. 66-67; decizia civila nr. 736/1984, in R.R.D. nr. 12/1984, p.
72-73; decizia civila nr. 254/1985, in R.R.D. nr. 8/1985, p. 70; Trib. jud. Bihor, decizia civila nr.
1280/1981, in R.R.D. nr. 5/1982, p. 62-63; Trib. jud. Maramures, decizia civila nr. 32/1991, cu
Nota de Gh. Beleiu, in Dreptul nr. 12/1991, p, 81-84. In astfel de cazuri, trebuie decelata vointa
reala a testatorului, iar mostenitorii legali inlaturati numai in cazul in care se poate retine fara
echivoc vointa acestuia in acest sens.
4

A se vedea D. Chirica, op. cit., p. 145.

5

A se vedea: C. Statescu, op. cit., p. 184; E. Safta-Romano, op. cit., p. 271-272.

exheredare-sanctiune
Pagina 1 din 1
1
Dezmostenire sanctiune
reste sa apere dispozitii testamentare contrare normelor imperative ale legii
sau contrare bunelor moravuri. Prin urmare, dispozitia de exheredaresanctiune isi va produce efectul impotriva mostenitorului legal care a atacat
testamentul, dar actiunea i-a fost respinsa, consta
Dezmostenire sanctiune
reste sa apere dispozitii testamentare contrare normelor imperative ale legii
sau contrare bunelor moravuri. Prin urmare, dispozitia de exheredaresanctiune isi va produce efectul impotriva mostenitorului legal care a atacat
testamentul, dar actiunea i-a fost respinsa, consta
Dezmostenire
Sinonim - exheredare Dispozitia de ultima vointa prin care testatorul inlatura
de la mostenire pe unul sau unii dintre mostenitorii legali (rude sau sot
supravietuitor), in limitele ingaduite de lege. Mostenitorii rezervatari nu pot f
inlaturati de la mostenirea rezervei
Exheredare
Acelasi lucru cu Dezmostenire.
Exheredare
Acelasi lucru cu Dezmostenire.
Amenda cu caracter administrativ
Prevazuta in t. IV, art. 91, C. pen., partea generala, sanctiune pe care o
aplica instanta de judecata (procuror), in caz de inlocuire a raspunderii
penale cu raspunderea care atrage a sanctiune cu caracter administrativ,
daca sunt indeplinite conditiile prevzut
Amenda
Sanctiune administrativa, contraventionala, fscala sau civila, care consta in
obligatia de a plati o anumita suma de bani.
Inopozabilitate
Sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de
terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Mustrare
Sanctiune disciplinara care consta intr-o notifcare facuta unui angajat care
nu si-a indeplinit obligatiile de serviciu si caruia i se recomanda sa ia masuri
de indreptare.
Sanctiune
Masura de constrangere aplicata unei persoane fzice sau juridice ca urmare
a neexecutarii unei obligatii, sanctiunea poate f disciplinara, civila, penala,
administrativa, patrimoniala etc. Vezi si Contraventie.
Nulitate
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale fresti
intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale
imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Nulitate
1. Sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic de efectele contrare
regulilor de conduita cuprinse in norme juridice edictate pentru incheierea sa
valabila. Lipsa de valoare legala a unui act, rezultand din absenta la
intocmirea lui a uneia dintre conditiile de fond sau
Amenda
Sanctiune administrativa, contraventionala, fscala sau civila, care consta in
obligatia de a plati o suma de bani. De exemplu Legea nr. 87 din 18.10.1994,
republicata, pentru combaterea evaziunii fscale, in capitolul privind
contraventii, prevede in cazul savar
Responsabilitate
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile
actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit
cu scopurile urmarite. Responsabilitatea constituie conditia fundamentala a
vinovatiei. 2. Ansamblu de
Amenda penala
Pedeapsa principala prevazuta in cap. III, t.III, art. 63, C. pen.,partea
generala, care consta in suma de bani pe care infractorul este condamnat de
instanta sa o plateasca. Ea este prevazuta, in cele mai multe cazuri, ca o
sanctiune alternativa cu pedeapsa inc
Amenda judiciara
Prevazuta in cap. VII, t. V, C. proc. pen., partea generala, sanctiune ce se
aplica de catre organul de urmarire penala prin ordonanta si de instanta de
judecata, prin incheiere, persoanei care in cursul procesului penal a savarsit
o abatere judiciara dintre cele
Acceptare pura si simpla a mostenirii
Manifestarea de vointa prin care succesibilul isi pastreaza si consolideaza
titlul de mostenitor, savarsind fe un act juridic, fe un fapt juridic. Ea poate f
voluntara (expresa sau tacita) sau fortata (ca o sanctiune civila impusa
erezilor in unele situatii, constand in de
Acceptare pura si simpla a mostenirii
Manifestarea de vointa prin care succesibilul isi pastreaza si consolideaza
titlul de mostenitor, savarsind fe un act juridic, fe un fapt juridic. Ea poate f
voluntara (expresa sau tacita) sau fortata (ca o sanctiune civila impusa
erezilor in unele situatii
Inchisoare
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen.,
partea generala. Ea consta in privareade libertate a condamnatului si
executarea unui regim impus de lege in locuri speciale numite penitenciare
sau inchisori. Pedeapsa inchisorii in
Decaderea parintelui din drepturile parintesti
Pierderea drepturilor parintesti cu titlu de sanctiune pronuntata prin hotarare
judecatoreasca. Este reglementata in C. fam. si C. pen.Potrivit legii, daca
sanatatea sau dezvoltarea fzica a copilului este pimejduita pprin felul de
exercitare a drepturilor pari

Confscarea speciala
Masura de siguranta, prevazuta in cap. II, t. VI, art. 118, C. pen., partea
generala, consta in trecerea in patrimoniul statului a unor bunuri apartinand
persoanei care a savarsit infractiunea, prevenindu-se astfel comiterea altei
fapte penale.Legea stabileste ca
Inlocuirea raspunderii penale
Reglementata in t. IV, art. 90, C. pen., partea generala, consta in schimbarea
respunderii penale cu raspunderea extrapenala in cazurile si conditiile
prevazute de lege. Instanta poate dispune inlocuirea raspunderii penale cu
raspundere care atrage o sanctiune cu
Perimare
Stingere a unui process civil care a ramas in nelucrare, din vina partii, timp
de un an, in materie comerciala, timp de 6 luni. Perimarea implica prezumtia
de renuntare tacita a partii la judecata si constituie, totodata, o sanctiune a
pasivitatii ei. De aceea,
Nulitatea casatoriei
Sanctiune civila constand in desfintarea casatoriei care a fost incheiata cu
incalcare prevederilor legale. Poate f absoluta sau relativa. Nulitatea
absoluta intervine in cazurile in care: oricare din soti nu implinise varsta
prevazuta de lege pentru a se pute
Nulitatea actului juridic
Sanctiune civila care consta in desfintarea retroactiva a unui act juridic
incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale. Nulitatea se indreapta impotriva
acelor efecte care contravin dispozitiei legale incalcate, lasand neatinse
efectele care nu contrazic legea.
Pagina 1 din 1
1
Referinte catre aceasta pagina
https:// google.ro/