DREPTUL LA MOȘTENIRE

- note de curs –
C6

24.03.2020

• Moștenirea legală – continuare

- principiile generale ale moștenirii legale și excepțiile de la acestea
- reprezentarea succesorală

Ispas Oana, lector univ. dr.

Departamentul de Științe Juridice
Bibliografie – Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral, UJ, 2019
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE JURIDICE – UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ BUCUREȘTI
 Moștenirea legală – principiile generale

Principiile generale ale devoluțiunii succesorale legale

Preambul - pentru ca o persoană să fie chemată efectiv la moștenire, în temeiul legii, deci să aibă vocație legală
concretă, nu este suficient să facă parte din categoria moștenitorilor legali, cu vocație generală, ci trebuie să mai fie
îndeplinită o condiție, și anume, să nu fie înlăturată de la moștenire de o altă persoană cu vocație generală, dar
chemată de lege în rang preferabil, deci de o persoană cu vocația concretă utilă.

- Codul civil român stabileste trei reguli fundamentale ale devoluțiunii legale a moștenirii, ce stau la baza
determinării ordinii de preferință între rudele defunctului cu vocație generală

•  principiul chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori;

•  principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii de aceeași clasă;
•  principiul egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad chemate împreună la moștenire.

Art. 964
Principiile generale ale devoluţiunii legale a moştenirii
(1) Rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine:
a) clasa întâi: descendenţii;
b) clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;
c) clasa a treia: ascendenţii ordinari;
d) clasa a patra: colateralii ordinari.
(2) Dacă în urma dezmoştenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moştenire,
atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condiţiile pentru a moşteni.
(3) Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele de grad
mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor pentru care legea dispune altfel.
(4) Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede
altfel.

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE JURIDICE – UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ BUCUREȘTI

 Moștenirea legală – principiile generale

1. Principiul chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali

Potrivit dispozițiilor art. 964 alin (2) Cod civil, rudele defunctului sunt împărțite în patru clase de moștenitori:
a) clasa întâi: clasa descendenţilor, în linie dreaptă, alcătuită din copiii defunctului, nepoții, strănepoții etc., la
infinit, fără limită de grad;
b) clasa a doua: denumită și clasa mixtă, clasa ascendenţilor privilegiaţi şi a colateralilor privilegiaţi cuprinde:
părinții defunctului, frații și surorile acestuia și descendenții lor până la gradul IV, inclusiv;
c) clasa a treia: clasa ascendenţilor ordinari, în linie directă, alcătuită din bunicii, străbunicii, stră-străbunicii etc.
defunctului, fără limită de grad;
d) clasa a patra: clasa colateralilor ordinari., formată din unchii și mătușile, verii primari și frații sau surorile
bunicilor defunctului.

Formularea principiului: rudele cuprinse în clasă prioritară, aritmetic, le vor înlătura pe cele din
clasele următoare. E. g. în prezența fie și a unei singure rude din clasa I, rudele din clasele
subsecvente nu mai sunt chemate la moștenirea legală, indiferent de gradul lor de rudenie cu
defunctul - samd.

Excepții de la principiul chemării în ordinea claselor

• excepție veritabilă: rudele din două clase diferite pot veni concomitent la moștenire; variantă posibilă în
cazul în care există moștenitori rezervatari. Ipoteza - defunctul a dezmoștenit, prin testament,
moștenitorii dintr-o clasă preferată ce au calitatea de rezervatari. Aceștia vor culege totuși, ca moștenitori
legali, rezerva ce li se cuvine (contrar voinței defunctului), restul moștenirii (cotitatea disponibilă) fiind
dobândită de moștenitorii din clasa subsecventă, dacă nu există o altă dispoziție testamentară contrară.
• excepție aparentă*: situația soțului supraviețuitor care vine în concurs cu oricare clasă de moștenitori

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE JURIDICE – UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ BUCUREȘTI

 Moștenirea legală – principiile generale
2. Principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă
Principiul proximității operează subsecvent, ulterior aplicării principiului claselor
Potrivit dispozițiilor art. 964 alin. (3) Cod civil, rudele defunctului aflate în cadrul aceleiași clase de moștenitori , dar în
grad de rudenie mai apropiat de defunct, îi vor îndepărta de la moștenire pe succesibilii aflați în grad mai îndepărtat de
defunct.

Formularea principiului : proximior exludit remotiorem. E.g. în clasa I copiii defunctului înlătură de la moștenire
pe nepoți, strănepoți etc.

Suport
• grad de rudenie - intervalul ce desparte două nașteri sau generații.
• grad de rudenie în linie dreaptă - numărul nașterilor (generațiilor) ce despart două rude,
• grad de rudenie în linie colaterală - se numără nașterile urcând de la una dintre rude (A), până la ascendentul
comun (B) și se coboară apoi, de la acesta, până la prima rudă (A)

Excepții de la principiul proximității gradului de rudenie - al rudelor aflate in aceeași clasă de moștenitori
• excepția clasei mixte – În interiorul clasei a II-a de moștenitori – clasa ascendenților privilegiați și a
colateralilor privilegiați – ascendenții privilegiați (părinții defunctului), deși sunt rude de gradul I, nu înlătură de la
moștenire pe frații și surorile defunctului – rude de gradul II – și nici pe descendenții din frați și surori, ci vin la
succesiune împreună, primind anumite cote din moștenire;

• excepția reprezentării succesorale – fiind un beneficiu al legii pentru anumite situații particulare,
reprezentarea succesorală permite ca un succesibil de grad mai îndepărtat să urce în locul autorului său și astfel
să culeagă moștenirea defunctului (altul decât autorul său) alături de un succesibil/mai mulți aflați în grad de
rudenie prioritar.

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE JURIDICE – UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ BUCUREȘTI

 Moștenirea legală – principiile generale
3. Principiul egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad, chemate la
moștenire împreună
Principiul egalității operează subsecvent, ulterior aplicării principiului proximității (care s-a
aplicat ulterior pricipiului claselor)
Potrivit dispozițiilor art. 964 alin. (4) Cod civil, rudele defunctului aparținând aceleiași clase și fiind de
același grad vor culegea moștenirea împreună, cotele lor la moștenire fiind egale, împărțirea moștenirii
făcându-se pe capete (masa succesorală se va divide la numărul moștenitorilor selectați prin aplicarea
acestor 3 principii ale devoluțiunii legale)

Formularea principiului – între rudele din aceeași clasă și de același grad, moștenirea se împarte egal.
E.g. dacă în clasa I sunt chemați la succesiune doi frați (copiii defunctului), fiecare va primi ½ din
moștenire.

Excepții de la principiul egalității între rudele aflate în aceeași clasă și fiind de același grad
• excepția fraților vitregi - legea face o excepție în privința drepturilor succesorale ale fraților și surorilor
proveniți din căsătorii deosebite, când aceștia se moștenesc între ei. În acest caz, împărțirea se va face pe linii:
moștenitorii care sunt frați și surori ai defunctului, atât după mamă cât și după tată, vor lua mai mult decât frații
și surorile numai după tată sau numai după mamă.

• excepția reprezentării succesorale - am arătat că reprezentarea este un beneficiu al legii care aduce la
masa succesorală prin excepție moștenitori îndepărtați (ei culeg pentru un autor predecedat); cand
reprezentatul vine de pe o tulpină diferită de ceilalți comoștenitori, atunci împărțela mostenirii se va face pe
tulpini și nu pe linii sau pe capete.*

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE JURIDICE – UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ BUCUREȘTI

 Moștenirea legală – Reprezentarea succesorală

Reprezentarea succesorală Notiune sediu beneficiari

Sediul materiei – art 965 -969 Cod civil
Noțiune
Reprezentarea succesorală este un beneficiu al legii în virtutea căruia un moștenitor legal (sau mai mulți), de grad mai
îndepărtat, numit reprezentant, înlocuiește voința ascendentului său, numit reprezentat, care este
predecedat/nedemn la data deschiderii moștenirii care se dezbate, pentru a culege partea care i s-ar fi cuvenit
acestuia prin moștenire, dacă s-ar fi aflat în viață ori nu era nedemn
reprezentarea în materie succesorală nu se confundă cu ceea ce obișnuit înțelegem în dreptul civil prin
reprezentare – ca procedeu prin care o persoană, numită reprezentant, încheie un act juridic în numele și pe contul
unei alte persoane, numită reprezentant
necesitatea reprezentării ca instituție de drept civil – mai degrabă o reglementare în echitate decât în
legalitate, reprezentarea ec hilibrează devoluțiunea afectată de principiul proximității gradului de rudenie aplicabil în
cazul succesibililor predecedați în mod nefiresc înaintea rudelor cu vocațite generală mai în vârstă, precum și pentru a
înlătura consecințele extinse ale nedemnității (e.g. asupra descendenților nevinovați ai unui nedemn)

Natura juridică – reprezintă excepție de la două principii ale moștenirii

- excepție de la principiul proximității gradului de rudenie – E.g. În situația în care la deschiderea moștenirii unui
părinte (D), unul dintre cei doi copii ai săi (A) este predecedat (decedat înaintea tatălui său D), în temeiul
proximității, fiul în viață (B) i-ar înlătura pe nepotii de fiu ai defunctului (a1, a2) si totodată nepoții săi de frate, dacă
acestora (a1,a2) nu le-ar permite legea, in virtutea reprezentării , să urce in locul autorului lor (A) și să culeagă alături
de unchiul lor cota cuventiă tatălui lor predecedat (cotă pe care apoi o vor împărți egal a1. ½ și a2. ½)
- excepție de la principiul egalității – când intervine reprezentarea, moștenirea se va împărți pe tulpini (si
subsecvent pe subtulpini) – în exemplul menționat, moștenirea lui (D) nu se imparte pe capete, la 3 moștenitori
(fiul-unchi B și cei 2 nepoți a1 și a2) ci la tulpinile la care au dat nastere cei doi fii ai defunctului, respectiv frati i (A) și
(B). *

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE JURIDICE – UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ BUCUREȘTI

 Moștenirea legală – Reprezentarea succesorală

Echilibrul care se instituie prin reprezentare, în exemplul arătat, se observă dacă vom considera masa
succesorală în valoare totată de 90.000 lei. În cazul în care s-ar fi aplicat principiul proximității, cei doi nepoti
(a1) și (a2) ar fi fost inlăturați de unchiul lor care este rudă de gradul 1 față de defunct, spre deosebire de ei care
sunt rude de gradul 2. Depășind inechitatea cu ajutorul reprezentării , copiii vor fi chemați la moștenirea
bunicului pt că n-au nicio vină că le-a murit tatăl înaintea bunicului. În urma acestui mecanism juridic s-ar ajunge
apoi , prin aplicarea principiului egalităii , la o nouă inechitate, de data aceasta în detrimentul fiului-unchi (B)
care ar primi suma de 30.000 lei daca împărțeala s-ar face în mod egal pe capete, la cei 3 moștenitori. Pentru a
nu-l defavoriza pe (B), legea a adaptat - în caz de operare a reprezentării - , principiul egalității la tulpini (și nu la
capete), împărțeala făcându-se egal pe tulpinile (ori subtulpinile subsecvente) generate de fiecare generatie. În
acest fel unchiul va culege 45.000 lei și cei doi nepoți-frati tot 45.000 lei pe care ii vor împărți apoi in mod egal pe
capete intre ei. În final în urma partajului succesoral cotele vor asigura sumele finale: unchiul (B) – 45.000 lei,
nepotul (a1) - 22.500, nepotul (a2) – 22.500 lei.

Beneficiarii reprezentării

• rudele din clasa I.a de moștenitori - descendenții defunctului - în mod nelimitat

• rudele din clasa a II-a de moștenitori - colateralii privilegiați - frații sau surorile defunctului până la gradul
IV inclusiv

• reprezentatul poate fi orice descendent al defunctului, indiferent de grad, sau fratele ori sora defunctului
precum și fiii/fiicele acestora (nepoții de colaterali privilegiați)
• reprezentantul poate fi orice descendent direct al defunctului fără llimită de grad, precum și colateralii
privilegiați stranepoți de fiu/fiică ai defunctului deoarece sunt rude de gradul IV, ultimul grad chemat de lege
la moștenire (copiii strănepoților de colaterali privilegiați ai defunctului nu pot urca în gradul autorilor lor
fiind exceptati de lege)

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE JURIDICE – UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ BUCUREȘTI

 Moștenirea legală – Reprezentarea succesorală

Metodologie exemplu grafic

Atunci când este admisibilă, reprezentarea operează:

• în toate cazurile, conform art. 966 aliln. (2) CC; reprezentarea operează în toate cazurile,
întrucât, potrivit legii urmașii copiilor defunctului, ca și descendenții din colateralii privilegiați,
vin la succesiune prin reprezentare, fie că mai există descendenți din primul grad - dacă se pune
problema reprezentării în cazul descendenților -, fie că mai există colaterali privilegiați, dacă se
pune problema reprezentării în privința colateralilor privilegiați.
• expresia în toate cazurile trebuie înțeleasă în sensul că legea nu distinge după cum
reprezentanții sunt rude de același grad sau de grade diferite cu defunctul.

Conditiile Reprezentării

Pentru a se putea aplica reprezentarea, legea a instituit o serie de condiții generale - atât în
persoana reprezentatulu,i cât și a reprezentantului .

1. Condiții ce trebuie îndeplinite de Reprezentat

• Să fie decedat la data deschiderii moștenirii

• Să fie nedemn la data deschiderii moștenirii

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE JURIDICE – UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ BUCUREȘTI

 Moștenirea legală – Reprezentarea succesorală

2. Condiții ce trebuie îndeplinite de Reprezentant

• să aibă capacitate succesorală proprie

• să aibă vocație succesorală proprie

• să nu fie renunțător față de moștenirea defunctului la care vine prin reprezentare

• să nu fi fost dezmoștenit de către defunctul la a cărui moștenire vine prin reprezentare

• să nu fie nedemna de a moșteni pe defunctul la a cărui moșenire vine prin reprezentare

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE JURIDICE – UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ BUCUREȘTI

 Moștenirea legală – Reprezentarea succesorală

Efectele reprezentării succesorale

Sediul materiei art. 968 CC.

• principalul efect: reprezentarea atrage împărțeala moștenirii pe tulpini și subtulpini

- în cazul descendenților tulpina e dataă de descendentul de gradul I.

- în cazul colateralilor privilegiați, tulpina este dată de colateralul privilegiat de gradul II

- în cazul în care o tulpină a produs mai multe ramuri, împărțeala se va face ca regulă tot
pe tulpină (denumită pe subtulpini)

• efectul particular instituit de art. 969 CC privește doar reprezentarea nedemnului

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE JURIDICE – UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ BUCUREȘTI