CHIINU-2014

CUPRINS

Introducere.................................................................................................................................3

I.Apariia i evolutia succesiunii testamentare........................................................................5

1.1 Sintez istoric asupra instituiei succesiunii testamentar..........................................5
1.2 Evoluia testamentului pe scara istoriei...............................................................................8
1.3 Noiuni generale privind testamentul .. ......9

II. Analiza juridic a succesiunii testamentare.........................................................................17

2.1 Deschiderea succesiunii.......................................................................................................17
2.2 Condiiile cerute pentru a putea moteni.............................................................................18
2.3 Executarea testamentului.mprirea motenirii i
confirmarea dreptului la motenire......................................................................................21

Concluzii............................................................................................................................................29
Bibliografie........................................................................................................................................30

Introducere
Actualitate i importana temei. Instituia succesiunii in dreptul civil este menit s
asigure o continuitate a raporturilor patrimoniale, mai ales a celor cu privire la dreptul de
proprietate in condiiile in care subiecii de drept, persoane fizice nu au o existen venic.
Instituia succesiuni, mai ales a celei legale vine s reglementeze modul i ordinea de
transmitere a patrimoniului persoanei fizice care se va stinge din via succesorilor ei conform
gradului de rudenie i claselor de motenitori legali, vine s stabileasc responsabilitatea acestora
fa de datoriile defunctului astfel incat s se asigure o siguran juridic pentru creditorii care au
intrat n raporturi patrimoniale cu persoana care las motenire.
Legea civil reglementeaz i situaiile in care nu exist motenitori, nici legali, nici
testamentari, astfel incat patrimoniul succesoral vacant s nu rmin fr stpan acesta va
deveni statul in cazul motenirii vacante, care va rspunde i el, in limitele activului succesoral,
pentru datoriile defunctului.
Dreptul succesoral roman este temelia fundamental a vechiului drept testamentar
romanesc. Chiar dac acest drept a avut i influene slave sau bizantine, lumea romaneasc a
cunoscut o organizare juridic proprie ca urmare fireasc a dezvoltrii istorice a romanilor.
In cadrul acesteia, testamentul este una din cele mai importante instituii de drept civil, in
legtur cu fundamentul creia au existat mai multe opinii in literatura juridic.
Astfel, succesiunea testamentar, ca i instituie special a dreptului succesoral, exprim
libertatea fiecrei persoane de a dispune de bunurile sale pentru cauz de moarte la discreia sa,
fr vreo limitare decat cu exceptia unor restricii legale menite s protejeze interesele unor
persoane apropiate ca grad de rudenie sau afiliate cu defunctul i care se afl intr-o stare de
vulnerabilitate.
Scopul i obiectivele propuse n tez. In abordarea prezentei teme realizez o deosebire
net intre dreptul persoanei de a dispune prin testament de motenirea sa i libertatea de a testa.
Intr-adevr, dac persoana dispune de bunurile aflate in patrimonial su in timpul vietii, este
normal ca acest drept de dispozitie s ii apatin i cu privire la intregul su patrimoniu, dup
moartea sa. Dreptul de dispune ii are, aadar, temeiul in chiar ratiunea i existenta dreptului de
proprietate, fiind recunoscut inc din antichitate.
Prin intermediul testamentelor persoana care las motenire va putea s pun in sarcina
motenitorilor indeplinirea unor gratuiti, aciuni sau activiti in favoarea unor anumite
2

persoane sau in scopuri general utile. Aceste ultime doleane ale testatorului au cptat
denumirea de legate in dreptul succesoral. Dar vom vedea c testamentele nu au neaprat ca i
scop transmiterea averii, patrimoniului testatorului, ele pot conine i alte dispozioii, de
exemplu, de dezmotenire sau de recunoatere a unui fapt.
Practic vorbind, testamentul este o excepie de la motenirea legal, in sensul c se aplic
mai rar. Totodat, testamentul ca i act juridic unilateral se deosebete de actul juridic de drept
comun.
Lucrarea de fa nu admite c a epuizat absolut toate resursele existente ctre cercetarea
in aprofunzime a acestei teme, dar reprezint o deschidere ctre acest subiect i un punct de
plecare pentru o perfectare a legislaiei noastre in materia testamentar.
Cuvintele-cheie ale tezei. Succesiune, testament, succesiune testamentara, succesiune
legala, motenitori, legat, testator, testament olograf, testament mistic, testament autentic, rezerva
succesoral, de cujus, dezmotenire, capacitate succesoral, vocaie succesoral, defunctul.