1

26.02.2010 Clasificarile Drepturilor omului 1. Drepturile Omului - individuale - colective Individuale recunoscute uneia sau mai multor persoane ca si indivizi Colective drepturi al caror subiect e o colectivitate fara ca membriilor acelei colectivitati sa li se recunoasca drepturile in cauza 2. Drepturi si libertati - fundamentale - nefundamentale a) Fundamentale = acele interese ale persoanei care in societatea de azi sunt atat de importante pt structura sociala incat beneficeaza de un sistem de protectie suplimentar. b) Non-fundamentale = - II care nu beneficiaza a) Importante : ex: dr la alegeri, libertatea de exprimare, dr de proprietate, cele prevazute in constitutie de obicei. b) Non-fundamentale ex: dr de pasunat O exceptie este dreptul de acces la biblioteca care e prezent in Constitutie dar e nonfundamental/ Dr de asistenta juridica obligatorie in materie penala, drept care nu e prezent in constitutie dar e fundamental. Dr de a nu fi supus discriminarii este un drept care nu apare in constitutie dar e fundamental. 3. Dr fundamentale se impart in : a)acele drepturi care sunt garantate doar la nivel national b)accele drepturi care sunt garantate atat la nivel national cat si la nivel supranational (Conventia europeana a drepturilor omului) c)garantate doar la nivel supranational, fara o garantare la nivel national. (Drepturile ce tin de cetatenii comunitari) Exemple: a)Dr sociale (pensie, munca, prestatii sociale din partea statului) b)Dr la viata, de proprietate, de exprimare c)Dr de a circula liber, dr cetatenilor comunitari de a-si stabili resedinta in UE. a)Dr la pensie se apeleaza la CC b) se apeleaza la CC sau prin cerere adresata instantei pt a aplica cu prioritate Conventia Europeana a Dr Omului c) cerere adresata instantei de a aplica cu prioritate Conv. Europeana a Dr. Omului. 4. Dr. fundamentale a)drepturi b)libertati

Drepturile sunt acele interese care profita nu numai persoanei in cauza ci societatii in ansamblul sau, motiv pt care persoana caruia e recunoscut dr respectiv are obligatia sa si-l exercite. Libertatiile sunt acele interese care profita/intereseaza in principal doar persoana ei careia ii sunt recunoscute si care poate decide in mod liber daca sa isi exercite sau nu libertatea in cauza de aceea orice libertate include si situatia antagonista. a)dreptul de a nu fi supus torturii b)libertatea de asociere / libertatea de a nu se asocia. Uneori si dreptul de proprietate Dr la viata in princiu e un drept, poate fi si o libertate : statele in care exista legea eutanasierii, persoana aflata in stare terminala a unei boli. 5. Drepturi si libertati : a)absolute b)relative a)absolute= sunt acele interese care prin natura lor nu pot fi limitate / restranse niciodata b)relative= sunt acele drepturi/libertati care prin natura lor sunt supuse unei restrictii exemple: b) relative: dr de proprietate, libertatea de exprimare, dr la viata privata, dr la viata (cele mai multe sunt relative) a)absolute: dr de a nu fi supus torturii 05.03.2010 Conditiile de limitare ale drepturilor si libertatiilor relative Potrivit articolului 53 din Constitutie si a dispozitiilor din Conventia Europeana a dr omului un drept sau o libertate relativ/a poate fi limitat daca sunt indeplinite urmatoarele conditii a)Acea limitare sau ingerinta sa fie prevazuta de lege b)ca ingerinta sa aiba un scop legitim c)ca ingerinta sa fie necesara intr-o societate democratica pentru atingerea scopurilor legitime existente. Obligatiile statului in raport de limitarea drepturilor relative: a)obligatii negative b)obligatii pozitive a)Obligatiile negative sunt acele obligatii ale statului de a se abtine sa limiteze in mod nejustificat drepturile relative ale unei persoane b)Obligatiile pozitive sunt obligatiile statului de a lua toate masurile legislative, administrative si judiciare in vederea respectarii drepturilor fundamentale in raporturile intre persoanele de drept privat sau in raporturile acestora cu statul a)Obligatiile negative sunt acele obligatii ale statului de a se abtine de la anumite acte. Prin acte ale statului se inteleg: Actele oricarei institutii publice sau controlate de stat prin care statul isi exercita suveranitatea. Institutiile prin care isi exercita suveranitatea sunt acele institutii care au un obiect de activitate ce nu poate fi privatizat. (de exemplu politia, parchetele)

Un act al unui agent al statului care actioneaza in numele sau in folosul statului sau a unei institutii prin care statul isi exercita suveranitatea (ex:act al unui politist cand actioneaza ca organ al statului) Potrivit hotararii Ayidin contra Turcia a CEDO sunt acte ale statului actele unor pesoane private care desfasoara activitati in folosul statului cu acordul acestuia indiferent cum e exprimat acordul. (ex: executorii judecatoresti) Actele unei organizatii internationale in masura in care statul care este parte la organizatia respectiva ii controleaza activitatea. Ex: prin decizia HESS contra Franta si Marea Britanie Exceptie de la Hotararea HESS creata de Curtea Europeana : BOSPHORUS AIR contra a 25 de state : Nu sunt acte ale statului actele unei organizatii internationale (UE) daca in cadrul acelei organizatii internationale exista un sistem propriu de protejare a drepturilor fundamentale. Aceste obligatii negative sunt obligatii de rezultat ceea ce inseamna ca statul e responsabil pentru incalcarea lor ori de cate ori unei persoane i se incalca un drept fundamental printr-un act al statului indiferent daca statul are vreo culpa sau nu. b)Obligatiile pozitive sunt niste obligatii de mijloace si nu obligatii de rezultat. Obligatiile de mijloace fiind acele obligatii care se considera a fi incalcate doar atunci cand se dovedeste existenta unei culpe din partea statului in neluarea unei masuri. Obligatiile pozitive ale statului sunt: Obligatia de a sanctiona prin lege atingeriile aduse drepturilor fundamentale in raporturile intre persoanele private sau raporturile acestora cu statul, pe scurt obligatia de a legifera ex: X si Y contra Olanda Hotararea ROTARU contra Romaniei. Rotaru detinut politic.In 1990 s a dat o lege potrivit carora cei care au fost retinuti sa aiba unele beneficii. El a facut cerere sa i se acorde drepturile prevazute. SRI-ul a spus ca Rotaru a fost detinut politic, pb era ca aparea ca avea 13 ani la 1958. Informatiile erau false si astfel s-a adresat la Curtea Europeana. Prin existenta acelui dosar i se incalca dreptul la viata privata. Rotaru dorea distrugerea acelui dosar. NACHOVA contra Bulgaria MAYEVA contra Bulgaria Obligatia statului de a lua toate masurile de protectie a unei persoane atunci cand statul cunoaste sau trebuie sa cunoasca existenta unui pericol real si concret la adresa drepturilor fundamentale ale unei persoane. (Obligatia de interventie a statului) Ex: ONDYERDEZLIZ contra Turcia Obligatia de a realiza o ancheta (ora viitoare)

12.03.2010 Ancheta penala = Obligatia statului ca ori de cate ori o persoana se pretinde victima a unei incalcari a drepturilor sale fundamentale, statul sa realizeze o ancheta penala eficace care sa conduca la indentificarea si sanctionarea persoanelor responsabile. 1. O ancheta eficace este o ancheta care in principiu este declansata din oficiu 2. Statul are obligatia ca ancheta sa fie realizata de catre un organ independent si impartial fata de posibilii suspecti. Exemple: BURSUC contra Romania SANDRU contra Romania 3. Ancheta sa se desfasoare cu celeritate/durata de timp rezonabila tinand cont de complexitatea cauzei si de importanta acesteia. Exemple: PANTEA contra Romania 4. Acela de a se realiza toate actele de ancheta necesare 5. In masura in care se identifica persoana responsabila, sanctiunea aplicata sa fie proportionala cu gravitatea faptei. Conditiile de limitare ale drepturilor si libertatiilor relative 1. Ingerinta sa fie prevazuta de lege a) Norma juridica sa fie accesibila adica sa fie publicata astfel incat orice persoana interesata sa poata sa ii cunoasca prevederile. b) Norma juridica sa fie previzibila/ ca norma sa fie enuntata cu suficienta claritate, astfel incat orice persoana interesata sa ii poata anticipa conditiile de aplicare si efectele. c) Legea sa contina suficiente garantii unei aplicari arbitrare/legea sa contina cu exactitate toate conditiile si efectele limitarilor pentru a nu da posibilitatea unor abuzuri. Exemple: SISSANIS contra Romaniei DUMITRU POPESCU (2) contra Romaniei CALMANOVICI contra Romaniei 19.03.2010 2. Limitarea sau incerinta sa vizeze un scop legitim (la baza limitarii dreptului relativ respectiv sa existe un scop de utilitate publica dintre cele care sunt mentionate in mod expres in art 53 din Constitutie) 3. Limitarea sau incerinta sa fie necesara intr-o societate democratica pentru atingerea scopului legitim urmarit. HANDYSIDE contra Marea Britanie( libertatea de exprimare, de opinie, de constinta ) Ca limitarea respectiva sa fie utila in vederea atingerii scopului legitim existent adica ca limitarea in cauza sa poata sa conduca la atingerea scopului. MULLER contra ... Ca masura sa aiba la baza o nevoie sociala imperioasa (adica sa existe motive pertinente si suficiente pentru aplicarea masurii in cauza) Ex: DALBAN contra Romania

LINGENS contra Austria Sa existe o proportie raport de proportionalitate- intre masura luata si scopul acesteia Ex: DAILY NEWS contra Marea Britanie WEISSMANN contra Romania NOTAR contra Romania Sisteme procedurale de protejare a drepturilor fundamentale In Romania exista 3 sisteme procedurale de protejare a drepturilor fundamentale a) Recurgerea la instantele de judecata(principala procedura) b) Exceptiile de neconstitutionalitate c) Recursul la Curtea Europeana a Drepturilor Omului CEDO e formata dintr-un numar de judecatori egal cu numarul statelor din Consiliul Europei, fiecare stat avand dreptul de a numi o persoana in calitate de judecator (49 de judecatori). Conditii: 1) Epuizarea cailor de recurs Are obligatia ca inainte de a se adresa curtii sa epuizeze toate remediile pe care dreptul intern i le permite pentru rezolvarea cazului. Exista situatii de exceptie in care nu trebuie epuizate caile de recurs intern: a) Legea interna nu ofera nici un posibil remediu b) Calea de recurs interna e inaccesibila adica atunci cand din cauza unor obstacole de drept sau de fapt intervenite fara ca persoana in cauza sa aiba vreo culpa aceasta nu poate sa uzeze de un remediu intern care exista c) Inutilitatea fiind probata de existenta unei practici constante in sens contrar d) Calea de recurs interna este ineficace atunci cand prin utilizarea ei nu se poate obtine incetarea incalcarii drepturilor fundamentale si repararea integrala a prejudiciilor. 2) Plangerea sa fie formulata in termen de 6 luni de la data ultimei decizii definitive Atunci cand nu exista obligatia de a epuiza caile de recurs interne si in consecinta nu am o decizie interna definitiva, termenul de 6 luni se calculeaza de la data la care s-a produs pretinsa incalcare a drepturilor fundamentale. In cazul incalcarii continue ale unui drept fundamental plangerea poate fi formulata oricand cata vreme situatia continua subzista. 3) Presupusa incalacare a drepturilor fundamentale sa fi provocat un prejudiciu important 4) Ca plangerea sa nu fie in mod vadit nefondata. 5) Ca plangerea sa nu fie abuziva, adica sa nu contina informatii false sau omisiuni intentionate 6) Ca plangerea sa nu fie injurioasa 7) Ca plangerea sa nu fie anonima (persona poate sa ceara ulterior sa ramana anonima) 8) -In raport de competenta materiala, ea are competenta de a judeca doar acele plangeri care au ca si obiect incalcarea unui drept prevazut in Conventie Europeana a Drepturilor Omului.

Curtea trebuie sa aiba competenta teritoriala putand sa se pronunte numai asupra actelor unui stat produse pe teritoriul european al acelui stat Curtea trebuie sa aiba competenta temporala, avand competenta de a judeca doar acele evenimente care s-au produs dupa ratificarea Conventiei de catre statul parat Exemple: casele nationalizate, SANDOR contra Romania Competenta personala a curtii. Curtea are competenta de a judeca numai plangerile formulate de catre persoane care sunt victime ale incalcarii drepturilor lor, indreptate impotriva statului care este responsabil pentru actul in cauza. 9) In raport de calitatea procesuala activa (cine poate introduce plangerea)trebuie facute urmatoarele precizari : 1. Plangerea trebuie sa fie introdusa de una din urmatoarele categorii de persoane: a) orice persoana fizica cu cateva precizari in plus: in cazul minorilor si a persoanelor fara discernamant, plangerea poate fi facuta in numele lor de catre persoanele care au in dreptul intern calitatea de reprezentanti ai lor; in raport de minori atunci cand obiectul plangerii il reprezinta incalcarea dreptului la viata familiala, plangerea poate fi facuta de catre parintii minorului chiar daca parintii nu au calitatea de reprezentanti; in cazul persoanelor decedate atunci cand obiectul plangerii este legat de decesul acestora, plangerea poate fi introdusa in numele celui decedat de orice persoana care se afla intr-o relatie de apropiere faptica de cel decedat. In masura in care plangerea are alt obiect decat decesul persoanei, ea nu poate fi formultata in numele celui decedat de catre succesori cu exceptia situatiei in care plangerea are ca obiect un drept care s-a transmis pe cale succesorala Tot la situatia celor decedati mai trebuie precizat ca daca o persoana decedeaza dupa introducerea unei plangeri in fata curtii, judecarea plangerii poate continua cu succesorii in masura in care acestia isi dau acordul in acest sens b) A doua categorie de persoane care pot introduce plangeri sunt grupurile de persoane care sunt asocieri fara personalitate juridica intre 2 sau mai multe persoane care invoca aceasti incalcare a drepturilor lor c) Ultima categorie de persoane sunt persoanele juridice cu exceptia persoanelor juridice de drept public din categoria celor prin care statul isi exercita suveranitatea. Pentru a avea calitatea procesuala activa persoanele din categoriile de mai sus trebuie sa indeplineasca conditia de a fi victima a incalcarii drepturilor lor. Au calitate de victima si acele persoane care desi nu au suportat inca o incalcare a drepturilor lor se afla in fata unei incalcari iminente. Aceste categorii se numesc victime potentiale. 10) Calitatea procesuala activa (impotriva cui introduc plangerea): 1. Plangerea poate fi introdusa doar impotriva unui stat care a ratificat Conventia, respectiv acelui stat care a comis actul incriminat PROCEDURA IN FATA CURTII:

Grefa I sa constate ca plangerea e vadit inadmisibila, caz in care raportul e trimis unui judecator care va da o decizie de inadmisibilitatea care este definitiva si nemotivata - II daca considera ca plangerea este la limita intre admisibil si inadmisibil, plangerea se trimite unui comitet de 3 judecatori care vor da o decizie fie de admisibilitate fie de inadmisibilitate, decizie care e definitiva si se motiveaza. Daca plangerea se declara admisibila merge la situatia III - III sigur admisibile, merg la un complet de 7 judecatori care vor da o hotarare fie de admitere/respingere a plangerii care se pronunta asupra fondului - IV plangerile repetitive care sunt acele plangeri care au ca si obiect o situatie care a fost deja constatata printr-o jurisprudenta constanta ca fiind contrara conventiei. Merg la un complet de 3 judecatori care vor da o hotarare de admitere. Hotararile curtii(nu si deciziile) pot fi contestate printr-o cerere de revizuire formulate in termen de 3 luni de la data pronuntarii in fata unui comitet de 5 judecatori care va decide in ce masura este necesara revizuirea. In masura in care se decide ca e necesara revizuirea, plangerea se va rejudeca de catre un complet de 17 judecatori intro formatiune care se numeste Marea Camera. 26.03.2010 Dreptul la un proces echitabil reglementat de art 21 si 24 din Constitutie, art 6 Conventia europeana a drepturilor omului. Dreptul la un proces echitabil in materie civila Sunt litigii civile urmatoarele categorii indiferent intre cine se poarta sau care sunt partiile litigiului si indiferent care este legea care le reglementeaza: orice litigiu care are ca obiect principal sau secundar un drept patrimonial. Sunt litigii civile, litigiile nepatrimoniale care au ca si obiect situatii personala a unui om. Sunt litigii civile, litigiile nepatrimoniale care vizeaza exercitarea unor drepturi fundamentale ale persoanei. Dreptul la un proces echitabil e o suma de alte drepturi: Dreptul de acces la justitie art 21 al (3) din Constitutie si 52 din constitutie, art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului = Dreptul oricarei persoane ca orice litigiu civil pe care il are sa fie rezolvat de catre o instanta de judecata. Dr de acces la justitie este o libertate relativa in consecinta se poate renunta la exercizarea sa si in egala masura dreptul poate fi limitat, nefiind absolut. Dreptul de acces la justitie implica 3 obligatii mari ale statului: a) Accesul la justitie sa fie efectiv b) Accesul la justitie sa fie real c) Accesul la justitie sa fie eficace I.

a) Efectivitatea accesului la justitie implica obligatia statului de a nu impiedica accesul la justitie prin obstacole de fapt care ar transforma dreptul de acces la justitie intr-un drept formal. EX: GOLDER contra Marea Britanie prima decizie in aces sens LUPAS contra Romania AIREY contra Irlanda Principiul securitatii raporturilor juridice civile care afirma ca dreptul de acces la justitie este lipsit de efectivitate atunci cand partiilor unei proceduri civile nu li se garanteaza siguranta raporturilor stabilite prin hotarare judecatoreasca. Din acest principiu decurg 2 consecinte: Statul are obligatia de a asigura ca in afara unor situatii absolut exceptionale raporturile juridice civile stabilite prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile nu mai pot fi repus in discutie. Exemplu : BRUMARESCU contra Romania Impune statului obligatia de a crea un sistem judiciar care sa asigure interpretarea uniforma a legilor. Exemplu : BEIAN (2) contra Romania TUDOR TUDOR contra Romania b) Caracterul real al dreptului de acces la justitie implica obligatia ca litigiile sa fie rezolvate in termen real de catre instantele de judecata. Decurg 2 consecinte: Dreptul de acces la justitie include drepul de executare a hotararilor judecatoresti. Exemplu: IGNUCCOLO - ZENIDE contra Romania Obligativitatea ca instanta de judecata sa beneficieze de plenitudine de jurisdictie adica sa se poata pronunta asupra tuturor aspectelor de drept si de fapt ale litigiilor. c) Accesul la justitie sa fie eficace = dreptul de acces la justitie nu poate sa suporte decat acele limitari care sunt prevazute de lege, vizeaza un scop legitim si sunt necesare intro societate democratica pentru atingerea acelui scop. Limitari ale dreptului de acces la justitie: Obligatia persoanei care se adreseaza justitiei de a achita o taxa de timbru sau o cautiune. Potrivit hotararii WEISSMANN contra Romania, pentru ca limitarea dreptului de acces la justitie prin plata unei astfel de taxe sa fie justificata trebuie ca sa fie indeplinite 3 conditii: 1. Valoarea taxei sau a cautiunii sa fie rezonabila 2. Cuantumul acesteia sa se faca prin raportare la sansele de succes ale cauzei, obiectul acesteia si situatia financiara personala a persoanei in cauza 3. La finele procedurii, in masura in care va fi admisa persoana in cauza sa isi poata recupera usor taxa platita. Impunerea unor termene

II.

Dreptul la o durata rezonabila a procedurii

Momentul de la care se calculeaza durata procedurii este in principiu data cererii de chemare in judecata. Prin exceptie in acele cazuri in care este obligatorie parcurgerea unei proceduri prealabile sesizarii instantei, durata procedurii se socoteste de la data demararii acelei proceduri. Momentul final al procedurii este data punerii in executare a hotararilor judecatoresti. Criteriile dupa care se apreciaza daca durata unei proceduri este rezonabila sau nu: a) Complexitatea cauzei se refera la dificultatea administrarii probelor b) Importanta cauzei pentru situatia reclamantului c) Comportametul partilor, in principiu statul nu e responsabil pentru intarzieriile cauzate de comportamentul partilor d) Comportamentul autoritatilor, instantele avand obligatia sa ia toate masurile necesare sa asigure judecarea rapida a cauzei. Dreptul la o procedura contradictorie care implica dreptul oricarei parti la o procedura civila de a-si prezenta in fata judecatorului toate argumentele cu privire la aspectele de drept si de fapt ale litigiului. Consecinte : - Oricare parte la o procedura are dreptul sa i se comunice in timp util actele dosarului - Instanta are obligatia ca inainte sa se pronunte asupra oricarei cereri sau exceptii sa le puna in discutia partilor. - Organele judiciare au obligatia de a asigura prezenta partilor la propriul proces (de a cita partile) - Impunerea instantelor obligatia de motivare a hotararilor judecatoresti IV. Dreptul la publicitatea judecatii/ caracterul public al judecatii Exceptii: a) Vizeaza litigiile care sunt legate de anumite secrete de stat b) Vizeaza litigiile care au elemente care tin de intimitatea vietii unei persoane c) Vizeaza litigiile cu minori V. VI. Dreptul la o instanta independenta si impartiala Dreptul la egalitatea armelor care implica dreptul oricarei parti de a-si putea exercita drepturile procedurale in exact aceleasi conditii ca si partea adversa. III.

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL IN MATERIE PENALA ENGEL contra Olanda si OZTURK contra Germania: in care curtea a spus ca sunt litigii penale nu numai cele care se refera la fapte calificate ca fiind infractiuni ci si cele care se refera la fapte care au o natura asemanatoare unei infractiuni sau care sunt sanctionate cu o pedeapsa avand natura sau severitatea unei pedepse penale. ANGHEL contra Romania

10

16.04.2010 Dreptul la un proces echitabil in materie penala este o suma de alte drepturi: I. Dreptul de acces la justitie in materie penala In materie penala dreptul de acces la justitie apartine doar persoanei acuzate penal, in consecinta victima unei infractiuni nu are recunoscut un drept de acces la justitie intr-o procedura penala. In raport de persoana acuzata, dreptul de acces la justitie desemneaza dreptul sau de a nu i se aplica sanctiuni penale de catre orice alt organ al statului in afara de instantele de judecata. Exemplu: GRECU contra Romania II. Dreptul la o perioada rezonabila a procedurii Durata unei proceduri in materie penala se socoteste incepand cu momentul la care o persoana devine acuzata penal, aceasta se intampla atunci cand unei persoane i se comunica indiferent de forma si indifirent daca e implicit sau explicit de catre un organ al statului existenta unei acuzatii penale impotriva sa. Procesul penal se considera ca este finalizat la momentul pronuntarii hotararii definitive de condamnare. III. Prezumptia de nevinovatie care e consacrata in art 23 al. 9 din Constitutie si art 6 paragraful 2 din Conventia Europeana si se aplica doar in materie penala. Prezumptia de nevinovatie= pana la data hotararii definitive de condamnare orice persoana este prezumata nevinovata si trebuie tratata ca atare (cel mai important drept in materie de procedura penala) Prezumtia de nevinovatie este un drept si nu o libertate, un drept relativ Principalele consecinte ale prezumarii nevinovatiei in materie penala sunt urmatoarele: 1. Sarcina probei apartine acuzarii. Statul trebuie sa probeze vinovatia inculpatului si nu invers Sarcina probei cunoaste o limitare: in cazul prezumtiilor de fapt Atunci cand exista prezumtii de fapt care indica vinovatia unei persoane sarcina probei se inverseaza, in masura in care acele prezumtii de fapt vizeaza in scop legitim si sunt necesare intr-o societate democratica in lupta impotriva infractionalitatii. In cazul in care exista vreun dubiu cu privire la vinovatia persoanei se va aplica principiul in dubio, pro reo (in caz de dubiu se decide in favoarea celui acuzat). [Prezumtii sunt niste fapte, situatii care de regula sunt adevarate, reale insa sunt extrem de greu sau imposibil de probat si atunci se considera pur si simplu ca e asa.] Prezumtiile sunt de 2 feluri : prezumtii legale(sunt scrise in lege) si prezumtii de fapt (prezumtia nu este scrisa in lege) 2. Dreptul la tacere, dreptul oricarei persoane acuzate penal de a pastra tacerea si de a nu da nicio declaratie in fata organelor judiciare. Tacerea nu poate fi interpretata ca si o admitere a vinovatiei cu exceptia acelor situatii in care starea de fapt implica o

11

explicatie din partea persoanei in cauza. Rezulta din hotararea SAUNDERS contra Marea Britanie. 3. Dreptul de a nu contribui la propria incriminare/ privilegiu contra autoincriminarii care implica dreptul oricarei persoane acuzate penal de a nu fi obligata sa ofere proba vinovatiei sale. Acest drept este si el relativ si cunoaste o limigtare importanta in cazul acelor probe care nu pot fi obtinute dealtundeva din partea persoanei acuzate. Exemplu: FUNKE contra Franta. 4. Interdictia stabilita in sarcina organelor de ancheta de a formula in fata publicului declaratii de culpabilitate ale unei persoane inca necondamnate. Exemplu: ALLENET DE RIBERMONT contra Franta VITAN contra Romania 5. Imposibilitatea de a impune consecinte non penale ale comiterii unei infractiuni in acele situatii in care procedura penala nu se finalizeaza cu o hotarare de condamnare. IV. Dreptul la o judecare contradictorie V. Dreptul la o instanta independenta si impartiala VI. Dreptul la o judecata publica VII. Orice persoana acuzata are dreptul de a fi informata in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o intelege cu privire la acuzatia indreptata impotriva sa. VIII. Dreptul de a beneficia de timpul si facilitatiile necesare pregatirii apararii. Implica 2 aspecte: a) dreptul persoanei acuzate de a avea acces fie el, fie avocatul la dosarul cauzei. b) confidentialitatea raporturilor intre avocat si persoana acuzata. IX. Dreptul la asistenta juridica gratuita X. Orice persoana are dreptul gratuit la un interpret in masura in care nu intelege si nu vorbeste limba XI. Orice persoana are dreptul de a fi prezenta la propriul proces penal SEJDOVIC contra Italia GAGA contra Romania 23.04.2010 XII. Dreptul celui acuzat de a administra probe in fata instantei de judecata si de a audia martorii acuzarii in conditiile de contradictorialitate in fata instantei Acest drept suporta o limitare in ipoteza utilizarii unor marturii anonime. Aceste marturii anonime pot fi utilizate daca se indeplinesc urmatoarele conditii: a) Este obligatoriu ca instanta sa motiveze necesitatea pastrarii anonimatului b) Martorii anonimi sa fie utilizati pentru infractiuni grave si foarte grave c) Este obligatoriu ca proba anonima, marturia anonima sa nu fie proba determinanta pentru stabilirea vinovatiei. Este obligatoriu ca o astfel de proba anonima sa fie coroborata si cu alte probe pentru a justifica condamnarea penala a unei persoane d) Utilizarea marturiei anonime sa fie compensata in cursul procedurii fie prin posibilitatea ca martorul anonim sa fie audiat de catre inculpat ori prin distorsonarea electronica a vocii fie prin posibilitatea ca martorul anonim sa fie audiat de catre judecator fara participarea inculpatului si a avocatului sau.

12

XIII. Dreptul oricarei persoane de a nu fi condamnata pentru o infractiune provocata de autoritati . Infractiunea provocata = infractiunea comisa de o persoana la instigarea unui agent al autoritatiilor in masura in care nu se dovedeste ca fapta ar fi comisa si fara interventia autoritatiilor. DREPTUL LA LIBERTATE Pentru a determina cand exista privare de libertate trebuie sa se tina cont de urmatoarele criterii: GUZZARDI contra Italia a) Ori de cate ori limitarea posibilitatii de deplasare a unei persoane este atat de importanta incat aceasta nu poate sa isi satisfaca nevoile sociale elementare b) Obstacolele care limiteaza posibilitatea de deplasare nu trebuie sa fie neaparat de ordin fizic(pereti, ziduri) ci pot fi orice fel de obstacole inclusiv de natura psihica AMMUUR contra Franta c) Ca si regula nu am privare de libertate atunci cand aceasta este consimtita de catre persoana in cauza. ENGEL contra Olanda Exista privare de libertate in ciuda existentei unui acord in cazul persoanelor care trebuie sa beneficieze de protectie, asa cum sunt minorii si persoanele cu boli psihice. Dreptul la libertate=libertate relativa o Privarea de liberate sa fie prevazuta de lege (norma juridica) o E necesar ca privarea de libertate sa vizeze un scop legitim Cele 6 scopuri legitime sunt: 1. scopul executarii unor sanctiuni penale privative de libertate 2. Scopul asigurarii executarii unor obligatii legale 3. Scop preventiv care permite privarea de libertate a unei persoane atunci cand exista motive rezonabile prin care se crede ca a comis o infractiune cu scopul de a o impiedica sa fuga, sa comita o alta infractiune, sa impiedice desfasurarea procesului penal sau sa puna in pericol ordinea publica 4. Scop educational, vizeaza privarea de libertate a minorilor in scopul educarii lor 5. Scop medical, scopul protectii sanatatii publice care permite carantina, internarea, s.a 6. Scopul executarii unei decizii de extradare sau de expulzare o Privarea de libertate sa fie necesara intr-o societate democratica pentru atingerea scopului vizat / Sa fie proportionala cu scopul Arestarea Reguli de respectat: 1. Arestarea trebuie obligatoriu dispusa de catre o instanta de judecata cu exceptia posibilitatii parchetului de a dispune retinerea unei persoane timp de maxim 24 de ore, anterior arestarii

13

2. Este obligatoriu ca arestarea sa aiba o durata limitata in timp, in Romania arestarea poate fi dispusa pentru maxim 30 de zile putand fi prelungita dupa expirarea acestei persoane din 30 in 30 de zile. In masura in care persoana a fost trimisa in judecata prelungirea arestarii se face din 60 in 60 de zile. In faza de urmarire penala perioada maxima de arest a unei persoana este de 180 de zile. In faza de judecata nu exista o limita temporala. 3. Arestarea nu trebuie sa fie ,cu exceptia unor situatii speciale, o forma de executare anticipata a pedepsei Rezulta 2 consecinte de judecata: a) Simpla gravitate a faptei nu poate justifica prin sine arestarea unei persoane cu exceptia unor situatii speciale b) Pentru a se dispune arestarea unei persoane este necesar sa existe nu doar probe cu privire la comiterea unei infractiuni de catre persoana in cauza, ci si probe ale pericolului pentru ordinea publica pe care il implica lasarea unei persoane in stare de libertate. 4. Instanta care dispune arestarea uneri persoane are obligatia sa judece arestarea si din punct de vedere al proportionalitatii

PRINCIPIUL LEGALITATII - E garantat de articolul 23 din constitutie si art. 7 din CEDO si consta in dreptul oricarei persoane acuzate penal de a nu i se aplica retroactiv o lege penala - Interzice in materie penala analogia - Este un drept relativ S.W. contra Marea Britanie INTERDICTIA DISCRIMINARII Art 16 din constitutie Art 1 din protocolul 12 din CEDO Discriminarea este orice diferenta de tratament care nu are o justificare obiectiva si rezonabila. Pentru a exista discriminare trebuie sa fie indeplinite 2 conditii: a) Existenta unei diferente de tratament / indiferent care e sursa diferentei de tratament MOLDOVAN contra Romania SUCIU contra Romania NACHOVA contra Bulgaria b) Inexistenta unei justificari obiective si rezonabile a diferentei de tratament (existenta unui scop legitim) Proba existentei diferentei de tratament se poate face si statistic H.C. contra Cehia

14

7.05.2010 Dreptul la viata privata si familie garantat prin articolele 26, 27 si 28 din Constitutie si art 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. In viata publica a unei persoane se regasesc doua aspecte: a) Orice aspect al vietii sale pe care persoana in cauza il aduce la cunostinta unui numar nedeterminat de persoane in mod benevol. b) Intra in viata publica a unei persoane viata, activitatea profesionala a acesteia. Anumite aspecte ale vietii publice a unei persoane trec in viata privata a acesteia odata cu trecerea timpului. Ex: ROTARU contra Romania Dreptul la viata privata se includ o suma de alte drepturi dintre care cele mai importante sunt: - libertatea sexuala - dreptul la integritatea fizica - dreptul de a dispune de propriul corp - protejarea datelor cu caracter personal - dreptul la intimitate - inviolabilitatea corespondentei - inviolabilitatea domiciliului - etc. Sunt raporturi de familie urmatoarele categorii de raporturi: - raporturile dintre parinti si copii - raporturi intre frati - raporturile intre soti - sunt raporturi de familie raporturile cu alte rude de sange in masura in care intre aceste persoane exista o dependenta emotionala si materiala foarte importanta. - In al 4-lea rand sunt raporturi de familie raporturile dintre 2 persoane intre care nu exista nici legaturi de sange si nici legaturi juridice, insa care se comporta in fapt ca si o familie(familie de fapt.) Ex: X, Y SI Z contra Marea Britanie Dreptul la viata privata este o libertate relativa. Limitari ale dreptului la viata privata: Supravegherea secreta a unei persoane poate sa aiba ca drept legitim combaterea infractionalitatii. Supravegherea secreta a unei persoane trebuie sa faca obiectul unui control judiciar atat anterior cat si posterior supravegherii. Arhivarea datelor cu caracter personal care consta in strangerea, pastrarea si folosirea de informatii cu privire la identitatea si istoricul unei persoane. In general arhivarea acestor date este legitima in masura in care ele sunt strict necesare atingerii scopului vizat. a) Necesitatea stricta presupune ca statul nu are dreptul sa colecteze informatii care nu sunt necesare atingerii scopurilor vizate

15

b) Necesitatea stricta implica obligatia statului de a distruge sau de a anonima datele cu caracter personal care nu mai sunt necesare. Limitari ale dreptului la viata de familie: Pierderea drepturilor parintesti care poate interveni iterveni 3 ipoteze: A. prin divortul parintilor si incredintarea copilului unuia dintre ei B. poate interveni ca urmare a unei sanctiuni C. poate interveni de fapt odata cu rapirea copilului de catre o alta persoana (de regula celalalt parinte) A. Instantele de judecata au potrivit jurisprudentei Curtii Europene urmatoarele obligatii: 1. Sa judece cauza cu celeritate maxima 2. Sa incredinteze copilul tinand cont de interesele acestuia 3. De a stabili cu exceptia unor situatii extraordinare un program de vizita a copilului sa permita pastrarea legaturii dintre acesta si parintele sau. B. Statele au urmatoarele obligatii: 1. Sa stabileasca posibilitatea de pierdere a drepturilor parintesti numai pentru fapte care au legatura cu cresterea si educarea copilului Ex: SAMOILA contra Romania 2. Statele au obligatia de a se asigura ca pierderea drepturilor parintesti este dispusa de instanta de judecata in urma unei proceduri contradictorii. 3. Statul sa depuna toate eforturile pentru a asigura reluarea raporturilor de familie in masura in care situatia ulterioara se modifica. C. Pierderea de fapt Conventia de la Haga privind efectele de drept privat ale rapirii internationale de minori. (ratificata de toate statele europene) Impune statului anumite obligatii: 1. Sa asigure identificarea unei persoane aflate pe teritoriul sau acuzata de rapire internationala de copii 2. De a stabili o procedura accelerata de constatare a rapirii internationale de copii, obligatie care apartine statului unde a avut loc rapirea. 3. In masura in care exista o hotarare judecatoreasca de declarare a rapirii internationale de copii statul pe teritoriul caruia se afla copilul are obligatia ca de indata sa predea copilul statului de provenienta/in care s-a emis hotararea judecatoreasca. Libertatea de exprimare care e consacrata prin art 30 de Constitutie si art 10 din CEDO 14.05.2010 Libertatea de exprimare = libertate relativa care include orice fel de comunicare indiferent de mijlocul tehnic prin care se realizeaza in masura in care este destinata publicului si include de asemenea mesajele comerciale precum si formele de exprimare artistica.

16

Libertatea de exprimare include nu numai informatiile sau opiniile neutre ci si informatiile care afecteaza, socheaza sau nelinistesc o parte a populatiei. Libertatea de exprimare poate sa suporte limitari care pot fi clasificate in 2 : - limitari preventive care apar in situatia in care inderdictia exprimarii se anifesta anterior publicarii (ex:formele de cenzura). Acceptarea cenzurii in scopul securitatii nationale. In altfel de situatii existenta unei cenzuri preventive nu sunt admise. - limitari sanctionatorii care consta in sanctionarea unui act de exercitare a libertatii de exprimare. Unul dintre elementele dupa care se verifica proportionalitatea unei limitari este cunoscut sub denumirea de criteriul interesului public. Ori de cate ori exprimarea sanctionata a avut ca si obiect o problema de interes public, autoritatile statului trebuie sa permita o limita admisibila a criticii mult mai larga decat in cazul unor afirmatii care nu intereseaza publicul larg (opinia publica). Afirmatiile critice la adresa unei persoane sau a unei institutii trebuie clasificate in 2 categorii: a) Informatii factuale b) Judecati de valoare Informatiile factuale sunt acele informatii cu privire la evenimente determinate Judecati de valoare exprima o parere sau o opinie cu privire la trasaturile morale, competenta profesionala a unei persoane sau cu privire la un eveniment. LINGENS contra Austria In raport de informatiile factuale in masura in care se comunica astfel de informatii false se pot impune sanctiuni in sarcina persoanei responsabile in masura in care aceasta a facut afirmatiile respective cu rea credinta.(stiind ca sunt false) DALBAN contra Romania In raport de judecatile de valoare, in principiu ele pot sa atraga sanctiuni doar in masura in care sunt pur insultatoare sau in masura in care nu au o baza factuala suficienta. Libertatea de exprimare a presei Presa caine de paza a democratiei 1. Statele nu pot sa impuna sanctiuni la adresa presei atunci cand aceasta joaca doar un rol de mijloc de difuzare a unor informatii/opinii ale altuia. JERSILD contra Danemarca 2. Statele trebuie sa permita o doza de exagerare din partea presei, fara a se exagera. 3. Aplicarea unei sanctiuni penale pentru delictele de presa nu poate fi justificata decat in situatii absolut exceptionale care vizeaza securitatea nationala sau garantarea bunului mers al justitiei. 4. Libertatea presei include o protectie aproape absoluta a sursei jurnalistice Libertatea discursului politic