Drept constitutional

Curs 1.- drepturile omului

Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale

I.Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale si nefundamentale:

Drepturile si libertatile fundamentale sunt acelea care sunt recunoscute prin lege si care, datorita rolului pe
care il joaca in actuala structura a societatii, sunt considerate a fii inerente pers.umane. Drepturile si
libertatile nefundamentale sunt toate celelalte.

Ex: libertatea de exprimare (dr fundamental); dr de a fii numit intr-o functie publica (dr nefundamental)
Dr la un mediu sanatos (nefundamental – fundamental)

Importanta practica:in raport de dr.fundamentale se va considera ca ele au valoare constitutionala, chiar

daca nu sunt prevazute in mod expres in Constitutie.

II.Clasificarea dr si libertatilor fundamentale in functie de norma juridica prin care sunt garantate
1.dr si libertati fundamentale reglementate doar la nivel intern (dr la pensie, dr la munca). In masura in
care aceste dr sunt incalcate exista doau tipuri de procedura:
a) apelarea la CC, printr-o exceptie de neconstitutionalitate
b) adresarea la instantele juridice
2.dr si libertati fundamentale reglementate atat la nivel intern, cat si la nivel supranational (dr la viata,
libertate de exprimare). Incalcarea unui drept de acest fel, are de asemenea doua proceduri:
a) daca se incalca printr-o lege sau ordonanta se face apel la CC sau se poate cere instantei sa refuze
aplicarea legii sau ordonantei in cauza si sa aplice cu prioritate prevederile din Conventia Europeana a
Drepturilor Omului in baza art. 20 alineatul II din Constitutie.
b) daca se incalca printr-un alt act al statului, se adreseaza instantei.
3.dr si libertati fundamentale garantate doar la nivel supranational (dr si libertati fundamentale
comunitare-dr la libera circulatie in interiorul UE, dr de a alege liber resedinta in interiorul uniunii)
Incalcarea unor astfel de drepturi presupune apelarea la o instanta, cerand aplicarea normelor internationale
cu prioritate fata de cele nationale.

III. Clasificarea dr si libertatilor in functie de subiectii carora li se adreseaza:

1.dr si libertati individuale (cele care protejeaza o pers)
2.dr si libertati colective (cele care protejeaza o colectivitate, fara ca membrii acelei colectivitati sa se
bucure individual de dr respective)
IV.Clasificarea in drepturi si libertati:
Drepturile sunt acele interese fundamentale protejate, care sunt importante nu doar pentru persoana in
cauza ci si pentru intreaga societate. Persoana careia ii sunt recunoscute nu poate renunta la exercitarea lor.
Libertatile sunt acele interese care prezinta , in principal, importanta doar pentru persoana careia ii sunt
recunoscute, iar aceasta poate sa renunte la exercitarea lor, de aceea orice libertate fundamentala include si
antagonismul sau.

V.Drepturile si libertatile fundamentale se clasifica in doua:

1.absolute- acele dr si libertati care nu pot fii niciodata limitate (dr de a nu fii supus torturii, o parte din dr
procedurale)
2.relative- au respectarea anumitor conditii, pot fii limitate de catre stat (dr de proprietate, libertate sexuala)
 Curs 2.
Conditiile de limitare a dr si libertatilor relative
Potrivit art 53 din Constitutie si al dispozitiilor din Conventia Europeana a Dr Omului, un dr relativ poate
fii limitat daca se indeplinesc urmatoarele conditii:
1. acea limitare sau ingerinta sa fie prevazuta de lege
2. ingerinta sau limitarea sa aiba un scop legitim
3. ingerinta sa fie necesara intr-o societate democratica ptr atingerea scopurilor existente

Obligatiile statului in raport de limitare a dr relative sunt de doua feluri:

1. obligatii negative
2. obligatii pozitive

I. OBLIGATIILE NEGATIVE- sunt acele obligatii ale statului de a se abtine sa limiteze in mod
nejustificat drepturile reale ale unei persoane .
a) Actele statului reprezinta acele acte ale oricarei institutii publice sau controlate de stat prin care
acesta isi exercita suveranitatea. Institutiile prin care statul isi exercita suveranitatea sunt acelea care
au un obiect de activitate ce nu poate fii privatizat.
b)Prin act al statului se intelege un act al unui agent al statului care actioneaza in numele statului
sau al unei institutii prin care statul isi exercita suveranitatea.
c)Potrivit hotararii AYIDIN contra Turcia, sunt acte ale statului actele unor pers private care
desfasoara activitati in folosul statului cu acordul acestuia, indiferent cum este exprimat acordul.
d)Sunt acte ale statului, acele acte ale unei organizatii intrenationale in masura in care, statul care
este parte in oraganizatia respectiva ii controleaza activitatea. (decizia HESS contra Marea Britanie;
BOSPHORUS AIR formata din 25 de state europene)
 Exceptie: Nu sunt acte ale statului acele acte ale unei organizatii nationale precum UE, daca in
cadrul acestei organizatii intrenationale exista un sistem propriu de protejare a dr fundamentale.

Aceste obligatii negative sunt obligatii de rezultat, ceea ce inseamna ca statul este responsabil ptr
incalcarea lor, ori de cate ori unei pers i se incalca un dr fundamental printr-un act act al statului, indiferent
daca statul are culpa sau nu

II. OBLIGATIILE POZITIVE: sunt obligatiile statului de a lua toate masurile legislative,
administrative si judiciare in vederea respectarii dr fundamentale in raporturile dintre pers de drept privat
sau in raporturile dintre pers si stat.
Obligatiile pozitive ale statului sunt obligatii de mijloace si nu obligatii de rezultat. Obligatiile de mijloace
fiind acelea care se considera a fii incalcate doar atunci cand se dovedeste existenta unei culpe ale statului
in neluarea unei masuri.

Obligatii pozitive:
a) obligatia de a sanctiona prin lege atingerile aduse dr fundamentale in raporturile dintre pers private sau
in raporturile dintre acestea si stat – obligatia de a legifera
Ex: hotararea x si y contra Olandei; hotararea ROTARU contra Romania; hotararea NACHOVA contra
Bulgaria; hotararea MAYEVA contra Bulgaria.

b)obligatia statului de a lua toate masurile de protectie asupra unei pers atunci cand statul trebuie sa
cunoasca existenta unui pericol real si complect la adresa dr fundamentale reale ale unei pers – obligatia de
interventie
Ex: ONYERDEZLIZ contra Turcia.
 Curs 3.
c) Obligatia de a realiza o ancheta eficace- consta in oblig pe care o are statul care ori de cate ori o pers se
poate pretinde victima unei incalcari grave a dr sale fundamentale, sa se realizeze o ancheta penala eficace,
care sa conduca la sanctionarea pers respective si responsabile.

Ptr ca ancheta penala sa fie considerata eficace, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
1) in principiu ancheta trebuie sa fie declarata din oficiu
2) este necesar ca organul care realizeaza ancheta sa fie independent si impartial, fata de eventualii
suspecti. (ex: hot. Bursuc contra Ro)
3) ancheta sa se desfasoare cu celeritate (intr-un termen rezonabil) tinand cont de complexitatea si
importanta cauzei.(ex: hot Sandru contra Ro; hot Pantea contra Ro)

d)Obligatia de a realiza toate actele de ancheta posib.

e) Obligatia in cazul in care se identifica persoana in cauza, sa stabileasca o pedeapsa pe masura

gravitatii faptei in mod just.

Conditiile in care statul limiteaza dr si libertatile relative

I. Ingerinta statului sa fie prevazuta de lege (ex: libertatea exprimarii)

Injuria adusa la adresa unei pers poate atrage dupa sine o sanctiune.
Potrivit CEDO ptr ca aceasta conditie sa fie indeplinita este necesar ca normele juridice care permit
limitarea unor dr sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) norma juridica respectiva trebuie sa fie accesibila - sa fie public. astfel incat orice pers. interesata sa
poata sa ia la cunostinta continutul ei (ex: unele norme juridice limitative nu sunt public.)-hot Cotleţ contra
Ro
b) norma juridica trebuie sa fie previzibila – trebuie sa fie enuntata cu suficient de multa claritate astfel
incat pers interesate sa poata anticipa in ce consta acea norma juridica si care sunt consecintele ei. Normele
imprevizibile sunt deschise arbitrajului-sunt norme neconstitutionale
c) norma juridica trebuie sa contina suficient de multe impotriva unei aplic. arbitrare (abuzive)
ex: hot Sissanis contra Ro
hot Dumitru Popescu contra Ro
hot Calmanovivi contra Ro

II. Ingerinta respectiva trebuie sa vizeze un scop legitim (art 53 din Const.)

III. Ingerinta statului trebuie sa fie necesara intr-o societate demna pentru atingerea scopului
respectiva
-a fost tradusa de CEDO in una din cele mai vechi hotarari ale sale, Handyside, contra Marea Britanie. Din
aceasta hotarare au rezultat urmatoarele conditii:
1. necesitatea existentei unei nevoi sociale imperioase in adoptarea normei respective. (ex: hot Dalban
contra Ro)
2. limitarea in cauza sa fie utila ptr atingerea scopului vizat; limitarea trebuie sa ajute societatea si sa-
si atinga scopurile. (ex; hot Muller contra Elvetia)
3. proportionalitatea dintre ingerinta statului si scopul vizat (ex: dr de acces la justitie)
-dr relativ limitat prin impunerea unei taxe de timbru ptr a impiedica act. Fara sens din justitie (ex:
hot Weissman contra Ro- taxin a timbru de 300.000 Euro)
-trebuie stabilita o taxa in functie de importanta cauzei si a situatie pers in cauza (ex: hot Samoila
contra Ro, hot Morris contra Irlanda)
 Sistemul procedural de protejare a dr fundamentale

Aceste situatii permit pers care se considera victima unei incalcari ale dr sale fundamentale, sa-si pretejeze
dr pe calea unor proceduri legale
Exista trei situatii procedurale legale:
1. Procedura exceptiei de neconstitutionalitate
2. Procedura de competenta generala a instantei de judecata-posibilitatea adresarii unei instante de
judecata cu litigiul legal de incalcare a dr fundamentale
3. Procedura in fata CEDO- Consiliul European a Dr Omului -instanta formata in cadrul Consiliului
Europei (toate statele Europei, exceptie facand Bielomsia si Vaticanul)
-sediul la Strasbourg, format dintr-un nr de jud egal cu nr statelor membre ale Cons Europei
-jud nu este un repezentant al statului din care provine (ex: hot Kudla contra Polonia)
-CEDO a sanctionat Polonia ptr ca nu acreat o procedura ptr accelerrarea unei proceduri de
judecata; aceasta hotarare a avut ca efect modificarea Constitutiei din cele 47 de state.
-forta CEDO nu este directa, dar prin hotarari indirecte creeaza schimbari 9in statele membre ale
Consiliului Europei
-ptr adresarea in fata CEDO trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
1. anterior sa fii epuizat toate caile de recurs int. - prin cale de recurs se intelege remediu, proced int.
Exceptii:
 calea de recurs int nu J
 calea de recurs int e inaccesibila
 calea de recurs int e ineficae
-nu se poate obtine respectarea in intregime a dr fundamentale
 calea de recurs int e inutila-J o practica constanta in sens contrar

Curs 4.
2. Plangerea sa fie introdusa intr-un termen de 6 luni de la data ultimei decizii definitive. In masura in
care nu au trebuit sa fie epuizate caile de recurs interne si nu exista o decizie intrena definitiva,
termenul de 6 luni se calculeaza de la data omisiunii statului prin care s-au produs pretinsa incalcare
a dr fundamentale.

 O exceptie de la aceasta regula exista in cazul incalcarilor continue ale unor dr fundamentale caz in
care plangerea poate fii introdusa oricand.

3. (va intra in vigoare la 1 aprilie 2010) Pretinsa incalcare a dr fundamentale sa fii provocat un
prejudiciu important.
4. Plangerea sa nu fie in mod vadit nefondata
5. plangerea sa nu fie anonime, ci sa fie semnata de catre pers in cauza (pot ezista plangeri anonime,
insa Curtea va stii numele pers in cauza)
6. Plangerea sa nu fie injurioasa
7. Plangerea sa nu fie abuziva (sunt considerate abuzive, plangerile in care reclamantul prezinta aspecte
false)
8. Vizeaza competenta teritoriala a curtii-Curtea Europeana poate sa judece doar acele plangeri care
vizeaza acte produse pe teritoriul statelor care au ratificat conventia. (exista competenta teritoriala,
personala, materiala, temporala)
9. Curtea sa aiba competenta materiala, ea poate sa judece numai plangerile care au ca si obiect
incalcarea unor drepturi prevazute in Conventia Europeana
10. Sa existe competenta temporala, Curtea avand competenta sa judece numai acele posibile incalcari
ale unui dr fundamental care s-au produs dupa data ratificarii conventiei de catre statul in cauza
(Romania 20 iunie 1994)
11. competenta personala a Curtii implica doua aspecte:
a) calitatea procesuala activa
b) calitatea procesuala pasiva
 Pot sa introduca o plangere urmatoarele categorii de persoane: (calit procesuala activa)

1) orice pers fizica

a) in cazul minorilor sau a pers fara discernamant, plangerea poate fii introdusa de catre pers care in
dr intern au calitate de reprezentant ale acestora. In cazul minorilor daca plangerea are ca obiect dr
la viata familiara, plangerea poate fii introdusa in numele copilului si de parintele fara calitate de
reprezentant
b) daca obiectul plangerii il reprezinta decesul unei persoane, plangerea poate fii formulata in
numele decedatului de catre orice pers care poate dovedi existenta unei apropieri familiale fata de
cel decedat.
c) atunci cand obiectul plangerii nu este legat de decesul pers, plangerea poate fii introdusa de
succesori, doar daca obiectul sau, este un dr care s-a transmis pe cale succesorala.
d) n daca o pers a decedat dupa ce a introdus o plangere in fata Curtii, judecata cauzei va continua
cu succesorii pers in cauza in masura in care acestea isi exprima acordul expres.

2) un grup de personae

3) organizatii neguvernamentale (ONG) toate pers juridice de dr privat plus pers de dr public cu exceptia
acelora prin care statul isi exercita suveranitatea.

I. Conditii privind caliitatea procesuala activa: pers in cazua sa aiba calitate de victima adica sa fii fost
persoana asupra careia s-au produs in mod direct consecintele incalcarii dr sale fundamentale.
In baza jurisprudentei Europene, pot introduce plangere si pers carora desi nu li s-a incalcat nici un
dr fundamental se afla in fata unui pericol real si concret sa li se incalce un astfel de dr- acestea sunt
victimele potentiale.
Daca in cursul procedurii din fata Curtii, statul adopta un act indiferent de natura lui, prin care
recunoaste implicit sau explicit incalcarea dr in cauza si acopera eventualele prejudicii aduse, se va
constata ca pers in cauza a pierdut calitatea de victima, iar plangerea se va respinge ca inadmisibila.
II. Dpdv al calitatii procesuale pasive- se poate intenta o plangere impotriva statelor care au ratificat
conventia

Procedura in fata Curtii:-etape

Exista urmatoarele variante:
1. plangerea este in mod vadit inadmisibila- aceasta se duce la un judecator al Curtii care va da o
decizie prin care plangerea va fii declarata inadmisibila-decizie definitiva si nemotivata.

2. Constatarea ca plangerea este repetitiva(acestea sunt acele plangeri prin care se invoca anumite
incalcari care au fost deja constatate printr-o jurisprudenta a Curtii. Daca se constata ca este
repetitiva, ea trece la 3 judecaatori care vor da o hotarare de admitere a plangerii.

3. In cazul plangerilor discutabile dpdv al admisibilitatii, plangerile se duc la un complet de 3

judecatori care: a) fie dau o decizie de inadmisibilitate- decizie definitiva si motivata
b) fie dau o decizie de admisibilitate- in acest fel plangerea isi continua cursul- trecand la
urmatoarea etapa- la plangerile admisibile

4. plangerile admisibile- se duc la un complet de 7 judecatori care vor pronunta o hotarare fie de
admitere fie de respingere

Hotarrarile si nu deciziile Curtii pot fii contestate printr-o cerere care va fii analizata de un complet de 5
judecatori care vor decide daca cerrerea are sau nu sanse sa fie admisa. Daca sunt sanse sa fie admisa se va
sesiza Marea Camera a Curtii formata din 17 judecatori care vor judeca definitiv plangerea. Supravegherea
modului de executare a hotararilor de admitere a hotararilor pronuntate de catre Curte se realizeaza de
comitetul d eministrii ai Consiliului Europei.
 Curs 5.
Drepturile fundamentale ale omului
O.Dr la un proces echitabil

- (art 21 si 24 din Constitutie si art 6 din CEDO)

-materie penala si civila

I. In materie civila:

A.) dr de acces la justitie- orice pers are dr ca orice litigiu pe care il are cu un tert in materie civila, sa fie
rezolvat de o instanta de judecata. Este o libertate relativa, pers care sunt parte la un litigiu civil pot renunta
la exercitatrea dr si pot suporta anumite limitari, in masura in care conditiile respective sunt indeplinite.
Litigii civile= toate litigiile indiferent cine sunt partile si indiferent care e legea care reglementeaza situatii,
care au ca obiect una din urmatoarele categorii:
-dr patrimoniale
-dr personale
-dr fundamentale si ex lor
Posibilitatea de acces la justitie trebuie sa indeplineasca 3 conditii:
I. accesul la justitie sa fie efectiv
II. accesul la justitie sa fie real
III. accesul la justitie sa fie eficace

I. Posibilitatea unei pers de a se adresa unei inst de judecata nu trebuie s afie blocata de impedimentul
de fapt sau de drept, nejustificate.
Ex: hot GOLDER contra Marea Britanie; hot AIREY contra Irlanda; hot LUPAS contra Ro
De aici rezulta ca decurge principiul securitatii raporturilor civile-dr de acces la justitie include obligatia
statului de a asigura un sentiment de securitate cu privire la solutionarea unui litigiu, in favoarea tuturor
persoanelor parte la litigiul respectiv.
Lousec-statul are obligatia de a asigura siguranta unui raport stabilit printr-o hotarare judecatoreasca
irevocabila, prin imposibilitatea de a repune in discutie solutionarea litigiului, cu execptia unor situatii
extraordinare.
Ex: hot BRUMARESCU contra Ro
-obligatia statului de a asigura intrepretarea uniforma a legii, in special la instantele de recurs
Ex: hot BEIAN 2 contra Ro; hot TUDOR TUDOR contra Ro

II. Litigiul civil al pers sa fie rezolvat d einstantele de judecata, iar la finele procedurii litigiul sa
inceteze. Astefl decurg urmatoarele consecinte:
 sistemul trebuie s afie creat in asa fel incat instanta sa aiba plenitudine de jurisdictie, a se poata
pronunta asupra tuturor consecintelor de dr si de fapt.
 presup dr de a obtine executarea hotararii judecatoresti.
Ex: hot IGNACCOLO-ZENIDE contra Ro
III. Obligatoriu ca dr de acces la judecata sa nu suporte limitari nejustificate, obligatoriu ca dr de acces
la justitie sa vizeze un scop legitim si sa fie necesar ptr atingerea scopului.
- cele mai frecvente limitari : plata taxei de timbru si a cautiunii
-ptr a fii justificat trebuie sa indeplineasca 3 conditii:
a) sa aiba valoare rezonabila
b) sa fie stabilit tinand cont de situatia financiara a pers in cazua
c) sa fie stabilit in functie de sansele de succes ale actiunii si facilitatii de recuperare in cazul
admiterii acesteia.
d) impunerea unor termene ptr sesizarea instantelor de judecata
-scopul: de a impiedica punerea in discutie a unor situatii vechi (prea vechi)
- de verif: modul de calcul al termenului
B.) dr la o durata rezonabila a procedurii
-art 21 alin 3 din Const, art 6 din CEDO
-ptr a se vedea cand dr este incalcat sau nu, trebuie sa vedem cum se socoteste durata unei proceduri
-momentul initial al unei proceduri este in principal, data la care se introduce cererea de chemare la
judecata . Atunci cand legea impune obligativitatea unor proceduri anterioare sesizarii instantei, durata
procedurii se socoteste de la inceperea actelor procedurale.
-in raport de momentul final, acesta este data la care se pune in executare hot judecatoreasca pronuntata.

-CRITERIILE: dupa care se estimeaza caracterul rezonabil sau nu al duratei:

1. complexitatea cauzei-trebuie raportata la un nr de probe care trebuie administrate sau nu la
complexitatea starii de fapt
2. importanta cauzei ptr situatia partilor aflate in litigi
3. comporatmentul paartilor- statul nu este responsabil ptr ptr prelungirea procedurii din cauza unui
comportament cu scop dilatoriu al partilor.
4. Comportamentul autoritatilor judiciare- acestea au obligatia de a lua toate masurile necesare ptr a
asigura judecarea rapida a cauzei.

C.) dr la o judecata contradictorie – presupune dr oricarei parti la o procedura, de a cunoaste toate

elementele dosarului si posibilitatea de a raspunde in fata instantei cu privire la fiecare din acestea.
-din acest dr decurg urmatoarele obligatii ptr instantele d ejudecata:

a) oblig de a comunica fiecarei parti documentele depuse de celelalte

b) oblig de a asigura prezenta partilor la propriul proces
c) oblig de a pune in discutia partilor orice aspect al cauzei, inclusiv celei aparate din oficiu
d) oblig de a motiva hot judecatoreasca, a. i. Sa raspunda la toate argumentele partilor
ex: hot ALBINA contra Ro

D.) dr la o judecata publica- orice pers are dr ca litigiul sau sa fie jud in sedinte publice
ex: sit de jud care pot fii secrete- art 6 din CEDO:
-litigiile in care se utilizeaza inform clasific
-litigiile care pot afecta viata privata a unei pers.
-litigiile legate de minori

E.) dr la o inst independenta si impartiala

F.) dr la egalitatea armelor- dr oricarei parti a procedurii de a putea sa-si exercite dr procedurale, in exact
aceleasi conditii ca si partea adversa

Curs 6.

II. In materie penala – def prin hot OZTURK contra Germania; hot ENGEL contra Olanda
-intra in materie penala toate faptele care sunt calificate ca fiind infractiuni si acelea care nu sunt calificate
ca fiind infractiuni, dar care au o natura juridica asemanatoare unei infractiuni sau sunt sanctionate cu o
pedeapsa de natura ori severitatea unei pedepse penale.
Ex: hot ANGHEL contra Ro
-nu toate contraventiile din Ro intra in penal

A.) Dr de acces la justitie penala-apartine doar persoanei acuzate penal, victima unei infractiuni nu
arecunoscut un dr de acces la justitie intr-o procedura penala. In raport de pers acuzata, dr de acces la
justitie desemneaza dr sau de a nu i se aplica sanct penale de catre orice alt organ al statului, in afara de
instanta de judecata.
B.) Dr la o durata rezonabila a procedurii-durata unei proceduri in materie penala se socoteste
incepand cu momentul cu care o pers devine acuzata. Aceasta se intampla atunci cand unei pers i se
comunica indiferent de forma si indiferent daca e implicit sau explicit de catre un organ al statului,
existenta unei acuzatii penale impotriva sa. Procesul penal se considera a fii finalizat la momentul
pronuntarii hotararii definitive de condamnare.

C.) Prezumtia de nevinovatie- este un dr si nu o libertate ( dr relativ). Potrivit art 23 alin 9 din
Constitutie si art 6 paragraful 2 din Conventia Europeana, prezumtia de nevinovatie se aplica doar in
materie penala, nu si in materie civila. Pana la data hotararii definitive de condamnare orice pers este
prezumata nevinovata si trb tratata ca atare.

Principalele consecinte ale prezumarii nevinovatiei:

Prezunmtie= situatie in care de regula este adevarata insa este extrem de greu sau chiar imposibil de
probat.
Prezumtiile: sunt de doua feluri a) legale- scrie se lege
b) de fapt (judiciare)- nu sunt scrise de lege, fiind mult mai numeroase

1)sarcina probei apartine acuzarii. Statul este cel care trb sa probeze nevinovatia inculpatului si nu invers.

Atunci cand exista prezunctii de fapt care indica nevinovatia unei pers, sarcina probei se inverseaza in
masura in care acele prezunctii de fapt vizeaza un scop legitim si sunt necesare intr-o societate democratica
in lupta impotriva infractionalitatii. In cazul in care exista un dubiu cu privire la vinovatia pers se va aplica
principiul ,,in dubio pro reo’’ se va decide in favoarea celui acuzat.

2)dr la tacere- implica dr oricarei pers acuzate penal de a pastra tacerea si de a nu da nicio declaratie in fata
org judiciare. Tacerea nu poate fii interpretata ca si o admitere a vinovatiei, exceptie in situatiile in care
starea de fapt implica o explicatie a pers in cauza.( ex: hot SAUNDERS contra Marea Britanie)

3)dr de a nu contribui la propria incriminare- dr oricarei pers de a nu fii oblig de a oferii probe ale
vinovatiei sale.. Dr relativ limiteaza in cazul acestor probe care nu pot fii obtinute de altundeva in afara
pers acuzate (probe biologice)

4)interdictia stabilita in sarcina organelor de ancheta de a formula in fata publicului declaratii de

culpabilitate ale unei pers necondamnate. (ex: hot ALLENET DE RIBENONT contra Franta; hot VITAN
contra Roamania)

5)imposibilitatea de a impune consecinte non-penale ale comiterii unei infractiuni in acele situatii in care
procedura penala nu se finalizeaza cu o hotarare de condamnare.

D.) Dr la o judecata contradictorie

E.) Dr la o instanta independenta si impartiala
F.) Dr la o judecata publica- orice pers are dr de a fii informata in cel mai scurt timp si intr-o limba pe
care o intelege, cu privire la cauza indreptata impotriva sa
G.) Dr de a beneficia de timul si facilitatile necesare pregatirii apararii implicand 2 aspecte:
1) Dr pers de a avea acces la dosarul cauzei (fie el fie avocatul sau)
2) Confidentialitatea rap dintre avocat si pers acuzata
H.) Dr la asistenta juridica gratuita
I.) Dr gratuit la un interpret
J.) Dr de a fii prezent la propriul proces penal (ex: hot SEJDOWIC contra Italia; hot GÎGA contra
Romania)
K.) Dreptul celui abuzat de ai fii prezentate toate probele in fata instantei de judecata si de a
putea otine audierea martorilor acuzarii in conditii de contradictorialitate. Acest dr cunoaste o
limitare in cazul martorilor anonimi, care au identitatea ascunsa fata de inculpat. Utilizarea acestor marturii
e indeplinita doar prin conditiile:
a) Necesitatea pastrarii anonimatului sa fie dovedita
b) Infractiunea sa aia o gravitate ridicata
c) Marturia anonima sa nu fie singura proa a nevinovatiei si sa fie coroorata cu alte probe
d) Caracterul anonim sa fie compensat intr-o anumita forma a procedurii fie prin posiilitatea
audierii martorului anonim de inculpat prin mijloace electronice fie prin posibilitatea
audierii martorului anonim de judecator fara prezenta inculpatului

L.) Dr oricarei persoane de a nu fii condamnata ptr o infractiune provocata de autoritati.

Infractiunea e considerata a fii provocata atunci cand ea este comisa la initiativa unui agent al autoritatii si
nu se poate dovedi ca fapta ar fii putut s afie comisa si fara interventia acestuia.

OO.Dreptul la libertate
art 23 Const si art 5 din CEDO. Dr la liertate este o libertate relativa, poate fii supusa unor restrictii. Ca
regula orice pers are dr sa fie libera.

Criterii:
1. Curtea spune ca au privare de libertate si nu o simpla limitare a dr la libera circulatie atunci cand
limitarea posib de a te deplasa liber e atat de imp incat pers in cauza nu-si poate realiza cele mai elementare
aspecte ale vietii sale sociale.
2.Curtea a decis ca ptr a exista privare de libertate, obstacolul in calea libertatii nu trebuie sa fie neaparat de
ordin fizic sau privit in abstract de netrecut (ex: hot AMUUR contra Franta)
3. In principiu nu exista privare d elibertate pe perioada cand exista consimtamantul pers in cauza. In
situatia pers care trebuie sa beneficieze de protectie, existenta unui consimtamant nu exclude existenta
privarii de libertate.

Privarile de libertate sunt permise in masura in care sunt indeplinite 3 conditii:

1) Privarea de libertate sa fie prevazuta de lege

2) Privarea de libertate sa vizeze un scop legitim:

a) Executarea unei pedepse privative de libertate pronuntata de o instanta penala

b) Garantarea executarii unei obligatii legale
c) Scop preventiv – prevenirea comiterii de noi infractiuni, prevenirea riscului de fuga, a influentarii
anchetei sau a altor pericole ptr ordinea publica, in cazul pers fata de care exista motive rezonabile
de a crede ca au comis o infractiune-arestarea preventiva
d) Un scop educational- educarea minorilor- in acest scop minorii pot fii preveniti de libertate
e) Un scop de ordin medical- acopera internarea medicala a bolnavilor psihici, carantina
f) Un scop care vizeaza executarea unei decizii de expulzare sau extradare

3)Masura sa fie necesara intr-o societate democratica ptr atingerea acelui scop
Reguli in raport de arestare

1. Arestarea unei pers poate fii dispusa doar de o inst de judecata, exceptie fiind posibilitatea
procurorului de a retine o pers ptr 24 h
2. Durata arestarii unei pers nu poate depasii 30 de zile putand insa sa fie prelungita cu inca 30 de zile.
Prin exceptie daca pers a fost trimisa in judecata prelungirea se face din 60 in 60 de zile.
3. In faza de urmarire penala durata nu poate depasi 180 de zile. In faza de judecata nu exista o limita
temporala.
4. A 3-a regula implica interdictia ca arestarea sa fie o forma anticipata a pedepsei-consecintele:
a) exceptand situatiile cu totul exceptionale, simpla gravitate a faptei nu poate justifica
arestarea.
b) Pe langa probele care indica, comiterea infractiunii de pers acuzata, trebuie sa existe
probe cu privire la pericolul ptr ordinea publica pe care le-ar implica lasarea sa in
libertate.
c) In momentul arestarii instanta de judecata are obligatia sa motiveze de ce alte masuri
preventive nu pot sa atinga acelasi scop
5. Motivele care justifica arestarea unei pers trebuie sa se mentina pe toata durata privarii saled de
liberate

OOO.Principiul egalitatii
Dr oricarei pers acuzata penal de a nu fi ob al aplicarii retroactive a legii. Reglem in art 23 alin 12 din
Const si art 7 din CEDO.

a) Nu interzice aplicarea retroactiva a legii penale mai favorabile

b) Nu obliga la aplic legii penale mai favorab retroactiv 9ramane la latitudinea legiuitorului daca o va
aplica sau nu)

Consecintele principiului in materie penala - e interzisa analogia in defavoarea faptuitorului

-este permisa interpretarea

-principiul egalitatii e un dr absolut

CEDO sustine ac e un dr relativ prin 2 hot: SW contra Marea Britanie, afacerea zidului Berlinului

OOOO. Interdictia discriminarii

art 16 Const, art 1, pct-ul 12 CEDO

Discriminarea este orice dif de taratament care nu are o justificare obiectiva si rezonabila---interzisa.

Ptr ca discriminarea sa existe trb indeplinite doua conditii:

a) Sa existe o dif de tratament- o pers dintr-o anumita sit sa fie tratata mai putin bine decat o pers
aflata in aceeasi situatie

Ex:hot MOLDOVAN si altii contra Ro, SUCIU contra Ro, NACHOVA contra Bulgaria

b) Acea dif de tratament sa nu aiba o justificare obiectiva 9existenta unui scop legitim) si rezonabila
( proportionalitate cu scopul vizat)
 OOOOO. Dr la viata privata si dr la viata de familie
Art 26, 27, 28 Constit si art 8 din CEDO

A. Dr la viata privata= dr de a face ceea ce doresti

Viata publica=acele fapte ale unei pers care se regasesc in una din urmatoarele categorii:

a) Activitatea profesionala

b) Aspecte ale vietii private cum sunt aduse la cunostinta unui nr nedeterminat de pers, in mod
benevol

c) Aspecte ale vietii unei pers care nu tin de viata sa profesionala, insa care sunt destinate unor
activitati in folosul publicului (inscrierea intr-un partid politic)

Restul activitatilor apartin de viata privata!

Hot ROTARU contra Ro- anumite aspecte trec din viata publica in viata privata, odata cu trecerea timpului

Principalele aspecte ale vietii private

-libertatea sexuala, dr de a dispune de propriul corp, protectia datelor cu caracter personal, protectia,
inviolabilitatea domiciliului, protectia importiva poluarii, dr la identitate (nume..etc) dr la intimitate

B. Dr la viata de familie – . Rap intre parinti si copii + cele intre frati si rap intre soti, sunt in totalitate rap
de familie

-Rap intre rude de sange, altele fata de cele de mai de sus sunt rap de familie in
masura in care intre pers in cauza exista o dependenta financiara si emotionala

-Sunt rap de familie si intre pers care nu au nicio legatura de sange sau juridical
cand intre pers incauza exista o viata de familie de fapt (ex; concubinajul)

Ex: hot XYZ contra Marea Britanie

X+Y=lesbiene

Z=copilul lui X Z are leg de familie cu Y?

Rap de familie sunt puternice, asemenea cu cele traditionale, iar in lipsa rap juridic nu inseamna ca nu
exista raport de fapt

Dr la viata privata si fam sunt libertati relative!!!

Limitari::

a) supravegherea secreta a pers (ex; interceptari telefonie...etc0

-ptr masura aceasta, legea trebuie sa aiba o justificare concreta

-obligatoriu ca legea sa determine infractiunea cand se pot lua masuri

Supraveghere+limita temporala+control judiciar anterior si posterior

-doua scopuri legitime: 1 protectia securitatii nationale si combaterea infractionalitatii si criminalitatii

-Supravegherea secreta poate interveni doar ptr infractiuni grave

-Supravegherea nu poate fii completa, autoritatile avand obligatia de a incets supravegherea daca situatiile
nu zu legatura cu scopul legitim.

-Aceste masuri de supraveghere pot fii existente numai consecutiv unor probe la comiterea unei infractiuni.

b) arhivarea datelor cu caracter personal-care consta in strangerea, pastrarea si folosirea de informatii

cu privire la identitatea si istoricul ujei pers. In general arhivarea acestor date este legitima in masura in
care ele sunt strict necesare atingerii scopului vizat. Necesitatea stricta presupune ca:

1) statul nu are dreptul sa colecteze informatii care nu sunt necesare atingerii scopului vizat

2)iar necesitatea stricta implica obligatia pozitiva a statului de a distruge sau de a anonima datele cu
caracteristici personale care nu mai sunt necesare.

c) pierderea dr parintesti

1)prin divortul parintilor si incredintarea copilului unuia dintre ei

2) ca urmare a unor sanctiuni

3) de fapt, odata cu rapirea copilului de o alta persoana (de regula de celalalt parinte) In raport de aceasta
ipoteza, instantele de judecata au potrivit jurisprudentei Curtii Europene urmatoarele obligatii:

-sa judece cauza in celeritate maxima

-sa incredinteze copilul tinand cont de interesele acestuia

-sa stabileasca cu exceptia unor situatii extraordinare, un program de vizita al copilului care sa permita
pastrarea legaturii cu acesta

Statele au urmatoarele obigatii:

-sa stabileasca posibilitatea de pierdere a dr parintesti numai ptr fapte care au legatura cu cresterea si
educarea copilului (ex: hot SAMOILA contra Ro)

-sa se asigure ca pierderea de dr parintesti este dispusa de o instanta de judecata in uram unei proceduri
prealabile.

-statul sa depuna toate eforturile ptr a asigura reluarea raporturilor de familie in masura in care situatia se
modifica ulterior.( Romania nu permite reacordarea dr parintesti!!!)

Conventia de la Haga privind efectele de dr privat ale rapirii ijternationale de minori impune statului
urmatoarele obligatii:

1) Sa asigure identificarea unei pers aflate pe teritoriul sau, abuzate de rapire internationala

2) Sa stabileasca o procedura accelerata de constatare judiciara a rapirii internationale de

copii, obligatie ce apartine stataului unde a avut loc rapirea.
 3) In masura in care, exista o hotarare judecatoreasca a rapirii internationale, statul pe teritoriul
caruia se afla copilul are obligatia ca de indata sa predea copilul statului de provenienta.

OOOOOO Libertatea de exprimare

– art 30 din Const si art 10 din CEDO