Sunteți pe pagina 1din 58

Patrimoniul

Definitie ! Totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le are o persoana si care au valoare economica. Stiinta dreptului civil are ca obiect cercetarea raportului juridic civil privit ca o relatie sociala, reglementata de norma juridica civila si care contine urmatoarele elemente structurale Subiecte Continut Obiect

In ceea ce priveste patrimoniul raporturilor juridice civile contin: totalitatea drepturilor subiective civile si obligatii patrimoniale ( care au valoare economica sau pot fi evaluate in bani)
drepturile sau obligatii nepatrimoniale ( nu au continut economic).

Pentru definirea notiunii de patrimoniu ne intereseaza numai drepturile si obligatiile subiective civile care au continut economic ( valoare economica) Art 31 reglementeaza patrimoniul . mase patrimoniale si patrimonii de afectatiune ( art 773 -791 NCC reglementeaza Fiducia ) Atr 32 Transferul intrapatrimonial Art 33 Patrimoniul profesional individual ( art 1941 1948 NCC referitor la lichidarea societatii) Clasificarea elementelor patrimoniului: Daca drepturile si obligatiile cu continut economic isi pierd identitatea se integreaza in patrimoniu astfel incat drepturile devin activul patrimonial si pasivul patrimonial : In activul patrimonial pot intra urmatoarele drepturi: Dreptul de proprietate asupra unor bunuri Dreptul de superficie asupra unui teren Dreptul de uzufruct asupra unor bunuri , etc

Toate aceste drepturi sunt drepturi REALE. In pasivul patrimonial pot intra urmatoarele drepturi: Dreptul de a se restitui suma imprumutata

Dreptul de a folosi bunul imprumutat de cineva Dreptul de a primi pretul lucrului vandut cuiva Dreptul de a folosi energia electrica in urma incheierii unui contract .

Toate acestea reprezinta DREPTURI DE CREANTA sau drepturi PERSONALE. Din punct de vedere economic activul se imparte in : Capital Venituri

Capitalul reprezinta expresia valorica a unor bunuri ce fac parte din patrimoniul persoanei. Veniturile reprezinta resurse periodice care sunt realizate de o persoana si care fac sa intre in patrimoniul acesteia valori apreciabile in bani. Din punct de vedere economic , pasivul patrimonial cuprinde datoriile, obligatiile evaluabile in bani pe care le are o anumita persoana . El cuprinde : Obligatia de a da Obligatia de a face Obligatia de a nu face Caracterele juridice ale patrimoniului 1. Patrimoniul este o universalitate juridica ( o universalitate de drept) Consecintele acestui caracter sunt urmatoarele : a) Drepturile si obligatiile care alcatuiesc patrimoniul sunt legate intre ele , formand un tot unitar : pot fi mai multe mase de bunuri in cadryl aceluiasi patrimoniu si carora sa li se aplice un regim juridic distinct. b) Drepturile si obligatiile cu continut economic sunt distincte de universalitate adica ea nu e modificata prrin schimbarile care se produc in legatura cu aceste drepturi si obligatii. Patrimoniul este o universalitate de drept care exista independent de vointa titularului ei. Universalitatea de fapt reprezinta situatia in care prin vointa titularului, mai multe bunuri pot fi grupate si pot primi anumite destinatii. 2. Orice persoana are un patrimoniu 3. Patrimoniul este unic: Fiecare subiect de drept are un singur patrimoniu care poate cuprinde mai multe sau mai putine drepturi si obligatii.

4. Divizibilitatea patrimoniului. Patrimoniul este unic dar nu si indivizibil , nu toate componentele sale au unul si acelasi regim juridic Poate fi divizibil in mai multe categorii, grupe sau mase de drepturi si obligatii cu regim juridic distinct, in raport cu scopul pentru care o astfel de divizare a fost realizata. 5. Netransmiterea patrimoniului prin acte juridice intre vii.

Cursul 2 In dreptul civil se considera ca patrimoniul are 3 functii: 1. Permite si aplica gajul general al creditorilor chirografari.
2. Permite si explica subrogatia reala cu titlu universal

3. Permite si explica transmisiunea universala si cu titlu universal (1) Creditorii chirografari


-

au un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului lor in momentul in care creanta este exigibila , ei se pot indrepta asupra tuturor bunurilor mobile si imobile , prezente si viitoare ce apartin debitorului lor . este consacrat in 2324 cod civi. Potrivit alin. 1 Cel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare. Ele servesc drept garantie comuna a creditorilor sai . Ele servesc drept garantie comuna a creditorilor sai.

Actele de dispozitie facute de debitori cu privire la bunurile din patrimoniu sunt opozabile de la nasterea creantei pana la urmarirea bunurilor cu exceptia celor frauduloase care sunt sanctionate prin actiunea revocatorie sau pauliana. Obs : avand in vedere trasatura patrimoniului de a fi divizibil , dreptul de gaj general al creditorilor se generalizeaza si se restrange la acea grupa din patrimoniul debitorului in legatura cu care s-a nascut creanta. Art 2324 alin 3 C. civ : Creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu o anumita diviziune a patrimoniului, autorizata de lege, trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Daca acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor, pot fi urmarite si celelalte bunuri ale debitorului. textul general de la alin 2 si 4 isi gasesc aplicatii speciale in diferite materii, astfel : potrivit art 353 C civ. Care reglementeaza urmarirea bunurilor comune , nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti. Cu toate acestea , dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere partajul bunurilor coimune , insa numai in masura satisfacerii ( acoperirii) creantei sale .

art 1114 C civ reglementeaza efectele acceptarii succesiuni din care rezulta ca prin acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar nu mai opereaza contopirea intre patrimoniul defunctului si patrimoniul succesorului. (2) Subrogatia reala cu titlu universal Subrogatia poate sa fie o subrogatie personala , se poate inlocui o persoana cu alta ca titular de drept. Subrogatia reala se intelege inlocuirea unui bun cu altul. Subrogatia reala universala si cu titlu universal. Atunci cand se inlocuieste un bun la nivelul patrimoniului sau al unei mase succesorale. Subrogratia cu titlu particular care se refera la un bun porivit in mod individual Exemplu : locul oricarui bun din patrimoniu care este instrainat este luat de pretul incasat, iar daca pretul este folosit pentru a se cumpara un alt bun acesta din urma intra in patrimoniu in locul pretului. In cazul sotilor : daca se instraineaza un bun propriu , bunul procurat cu banii incasati va intra in masa bunurilor proprii , iar daca se instraineaza uun bun comun , banii incasati vor intra in masa bunurilor comune. In materia partajului bunurilor care nu sunt comod partajabile in natura, partajul se poate realiza prin vanzarea bunului , iar pretul obtinut se va imparti intre copartasi. Referitor la anularea hotararii judecatoresti declarative de moarte . Atunci cand mostenitorul aparut de bunacredinta a instrainat bunul celui declarat mort , tertul de bunacredinta putand sa pastreze acel bun. Mostenitorul aparut va restitui pretul primit catre persoana reaparuta.

Subrogatia cu titlu particular

Se produce numai atunci cand legea o priveste in mod expres , si priveste un bun in mod individual . Exemplu art 2353 cod civil reglementeaza situatia in care ipoteca constituita asupra unei cote parti indivize din dreptul asupra bunului se stramuta de drept asupra partii respective din bun in situatia partajului sau a unui act constitutiv sau translativ de drept. Textul din cod civil al art 2353 : Ipoteca unei cote-parti indivize Art. 2.353 (1) Daca in urma partajului sau a unui alt act constitutiv ori translativ de drepturi constituitorul pastreaza vreun drept asupra unei parti materiale din bun, ipoteca ce fusese constituita asupra unei cote-parti indivize din dreptul asupra bunului se stramuta de drept asupra partii respective din bun, insa numai in limita valorii coteiparti indivize. (2) In caz contrar, ipoteca se stramuta de drept asupra sumelor cuvenite

constituitorului. Dispozitiile art. 2.331 se aplica in mod corespunzator. Exemplu art 28 alin 2 din legea 33/1994 privind exproprierea pentru utilitate publica ipoteca si privilegiul ce agravau bunul expropriat se stramuta prin intermediul legii asupra indemnizatiei de expropriere.

Patrimoniul unviversal si transmisiunea universala cu titlu universal Patrimoniul universal : are ca obiect un patrimoniu si se realizeaza in cazul decesului persoanei fizice si in cazul reorganizarii persoanei juridice. Transmisiunea universala are aca obiect o fractiune de patrimoniu si se realizeaza tot in cazul desecului persoanei fizice si a reorganizarii persoanei juridice

Drepturile reale si drepturile de creanta

Drepturile reale - IUS IN RE erau acele drepturi in care titularul lor exercita prerogative asupra unui bun determinat in mod direct si nemijlocit fara interventia altei persoane . Observatie : dreptul real se refera la raporutile dintre oameni cu privire la bunul si nu la raportul dintre titularul dreptului real si bunul ce formeaza obiectul dreptului.

Drepturile de creanta IUS AD REM este dreptul subiectiv civil in care subiectul activ numit creditor poate sa ceara subiectului pasiv numit debitor sa ceara , sa faca sau sa nu faca ceva.

Deosebire : 1. Calitatea subiectilor in cazul drepturilor reale subiectul pasiv este nedeterminat iar in cazul drepturilor de creanta este determinat 2. Din punct de vedere al continutului dreptul real este un drept absolut opozabil [ ERGA OMNES] , iar dreptul de creanta este un drept pasiv. 3. Deosebirile intre cele doua drepturi isi au limitele lor in sensul ca in primul rand , in cazul drepturilor reale , desi, exista obligatia negativa si abstracta de a nu face nimic de natura sa aduca atingere dreptului real. Nimeni nu are vreo obligatie pozitiva in legatura cu acest drept.
4. Trebuie sa facem distinctie intre relativitate si opozabilitate astfel atat drepturile

reale cat si drepturile de creanya unt opozabile subiectului pasiv adica sunt obligatorii , pe de alta parte, insa, termenul de opozabilitate este utilizat din perspectiva situatiei juridice create intre parti in sensul ca nimeni nu poate sa stanjeneasca in vreun fel exercitarea drepturilor si obligatiilor partilor

5. Din punct de vedere al duratei, drepturile reale pot fi perpetue (dreptul de proprietate ) sau pot avea o durata mai activa. Exemplu : dreptul de uzufruct poate fi cel mult viager ( in ceea ce priveste persoana fizica) , sau nu poate depasi 30 de ani ( in cazul persoanei juridice) Art 708 cod civil Durata uzufructului Art. 708 (1) Uzufructul in favoarea unei persoane fizice este cel mult viager. (2) Uzufructul constituit in favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel mult 30 de ani. Atunci cand este constituit cu depasirea acestui termen, uzufructul se reduce de drept la 30 de ani. (3) Daca nu s-a prevazut durata uzufructului, se prezuma ca este viager sau, dupa caz, ca este constituit pe o durata de 30 de ani. (4) Uzufructul constituit pana la data la care o alta persoana va ajunge la o anumita varsta dureaza pana la acea data, chiar daca acea persoana ar muri inainte de implinirea varstei stabilite Drepturile de creanta au o durata limitata in timp . 6. Din punct de vedere numeric drepturile reale sunt limitate ca numar pe cand drepturile de creanta sunt nelimitate numeric si pot avea ca izvor pe langa contractele numite si contractele nenumite precum si faptele juridie licite si ilicite izvorate dde obligatii. 7. Dreptul real confera titularului lor 2 prerogative : Dreptul de urmarire Dreptul de preferinta

Dreptul de urmarire reprezinta facultatea titularului dreptului real de a urmari bunul in mainile oricui s-ar fi aflat si dreptul de preferinta Exemplu : Dreptul de urmarire al creditorului ipotecar Art. 2.360 Creditorul ipotecar poate urmari bunul ipotecat in orice mana ar trece, fara a tine seama de drepturile reale constituite sau inscrise dupa inscrierea ipotecii sale. Dreptul de preferinta consta in facultatea titularului dreptului real de a avea o proprietate fata de titularii altor drepturi reale sau de creanta . Exemplu : art 2345 alin 2 din codul civil Drepturile creditorului ipotecar Art. 2.345 (1) Dreptul de ipoteca se mentine asupra bunurilor grevate in orice mana ar trece. (2) Creditorul ipotecar are dreptul de a-si satisface creanta, in conditiile legii, inaintea creditorilor chirografari, precum si inaintea creditorilor de rang inferior. Categorii juridice intermediare In general, se admite ca la limita dintre drepturile reale si drepturile de creanta se situeaza doua categorii juridice intermediare : Obligatiile PROPTER REM ( Obligatiile reale de a face ) obligatiile SCRIPTAE IN REM ( obligatiile opozabile tertilor )
6

Obligatiile PROPTER REM sunt strans legate de posesia unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor. Art 74 din legea 18/1991 care impune tuturor detinatorilor de terenuri agricole de a asigura cultivarea lor. Exemplu : proprietarul unui fond aservit isi poate asuma obligatia de a efectua lucrarile necesare exercitiului servitutii de trecere .
Obligatiile SCRIPTAE IN REM sunt obligatiile care la fel sunt strans legate de

stapanirea unui bun , astfel incat creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau decat daca dobaditorul va fi obligat sa respecte acest drept desi nu a participat la incheierea contractului initial . Exemplu art 1811 cod civil : Instrainarea bunului dat in locatiune

Opozabilitatea contractului de locatiune fata de dobanditor Art. 1.811 Daca bunul dat in locatiune este instrainat, dreptul locatarului este opozabil dobanditorului, dupa cum urmeaza: a) in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, daca locatiunea a fost notata in cartea funciara; b) in cazul imobilelor neinscrise in cartea funciara, daca data certa a locatiunii este anterioara datei certe a instrainarii; c) in cazul mobilelor supuse unor formalitati de publicitate, daca locatarul a indeplinit aceste formalitati; d) in cazul celorlalte bunuri mobile, daca la data instrainarii bunul se afla in folosinta locatarului. Dreptul de creatie intelectuala In principal sunt reglementate de legea 8 / 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Pot fi privite atat ca drepturi patrimoniale cat si din punct de vedere personal nepatrimoniale. Din punct de vedere patrimonial , dreptul de creatie intelectuala presupune un drept de proprietate asupra bunului sau obiectului care incorporeaza creatia intelctuala ( manuscris , pictura, tablou ) are un drept de valorificare a creatiei respective, este mai evident in cazul autorului unei opere literare. Din punct de vedere personal nepatrimonial , autorul unei creatii are drept de a fi recunoscut ca autor, dreptul la inviolabilitate a acestora. Clasificarea drepturilor REALE : Drepturile reale PRINCIPALE - au o existenta de sine statatoare : Drepturile de proprietate Dezmembramintele dreptului de proprietate

Dreptul de proprietate se clasifica in functie de regimul juridic de aplicabilitate :

Dreptul de proprietate PUBLICA apartine statului sau unitatii administrativ teritoariale. Din unitatea administrativ teritoriala pot constitui cu privire la proprietatea lor privata sau publica urmatoarele drepturi : dreptul de administrare , dreptul de concesiune , dreptul de folosinta. Dreptul de prorpietate PRIVATA - poate sa apartina oricarui subiect de drept - ii corespund dezmembramintele acestuia : Dreptul de uzufruct Dreptul de uz Dreptul de abitatie Dreptul de servitutie Dreptul de superficie

Drepturile ACCESORII afectate garantarii unor drepturi de creanta. Acestea

sunt :

Dreptul de ipoteca ( art 2342 2479)

Dreptul de gaj ( art 2480 2494) Privilegiile ( art 2333 2341) Cursul 3 Dreptul de proprietate Reglementare : Constitutia Romaniei ca un drept fundamental respectiv art 44 portivit cu care dreptul de proprietate si creantele asupra statului sunt reglementate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege . art 44 mai contine dispozitii privind conditiile in care cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor privind exproprierea pentru utilitate publica , conditie in care autoritatile publice pot folosi subsolul unei proprietati pentru lucrari de interes general Dreptul de proprietate mai este mentionat in art 136 din Constitutie care distinge intre proprietatea publica si proprietatea privata aratand subiectele dreptului de proprietate publica ( statul si unitatile administrativ teritoriale ) , precum si obiectul exclusiv al proprietatii publice inclusiv regimul juridic al proprietatii publice. In actualul Cod Civil titlu 3 , titlul 4 , titlul 5, titlul 6. Definitie Exista o definitie legala a dreptului de proprietate : art 555 Proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege.

Exista si o definitie doctrinara : este cel care confera titularului sau posesia , dispozitia , folosinta. In consecinta, este acel drept subiectiv civil care da expresia apropierii unui bun , drept care permite titularului sau sa posede , sa foloseasca si sa dispuna de acel lucru in putere proprie si in interes propriu in cadrul si cu respectarea legislatiei existente. Continutul juridic : art 555 cod civil enumera atributele dreptului de proprietate : Ius utendi Ius fruendi Ius abutendi Ius utendi care confera stapanirea efectiva asupra bunului in mod direct si nemijlocit prin putere proprie si interes propriu. Raportandu-ne la termen, potrivit art 555 , ius utendi cuprinde posesia si folosinta bunului. Obs ! 1. In ceea ce priveste bunurile consumabile , de regula, uzul lor presupune si dreptul de a dispune de ele. 2. ius utendi presupune de asemenea si facultatea sau prerogativa de a nu utiliza un bun cu exceptia situatiilor in care legea obliga la aceasta. Ius fruendi ( dreptul de a culege fructele si productele ) - art 547 Cod civil : produsele bunurilor sunt fructele si productele . Fructele : art 548 alin 1 CC fructele reprezinta acele produse care deriva din folosirea unui bun fara a diminua substanta acesteia . Fructe : naturale Industriale Civile ( venituri )

Fructele naturale : art 548 alin 2 Codul civil sunt produsele directe si periodice ale unui bun obtinute fara interventia omului cum ar fi acelea pe care pamantul le produce de la sine productia si sporul animaleleor : fructele de padure . Fructele industriale art 548 alin 3 Cod civil : produsele directe si periodice ale unui bun obtinute prin interventia omului cum ar fi recoltele de orice fel. Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de catre o alta persoana in virtutea unui act juridic civil precum chiriile , arenzile, dobazile, venitul rentelor si dividentele . Fructele Art. 548 (1) Fructele reprezinta acele produse care deriva din folosirea unui bun, fara a
9

diminua substanta acestuia. Fructele sunt: naturale, industriale si civile. Fructele civile se numesc si venituri. (2) Fructele naturale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute fara interventia omului, cum ar fi acelea pe care pamantul le produce de la sine, productia si sporul animalelor. (3) Fructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute ca rezultat al interventiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel. (4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de catre o alta persoana in virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobanzile, venitul rentelor si dividendele. Productele Art. 549 Productele sunt produsele obtinute dintr-un bun cu consumarea sau diminuarea substantei acestuia, precum copacii unei paduri, piatra dintr-o cariera si altele asemenea. Ius fruendi art 550 Cod civil : portivit cu care acestea se cuvin proprietarului daca prin lege nu se dispune altfel , exemplu : posesia de buna-credinta. In ceea ce priveste momentul dobandirii fructelor se face distinctie intre cele naturlae si industriale , pe de-o parte , si fructele civile pe de alta parte. Cele naturale si industriale se dobandesc de la data separarii de bunuri pe care le-a produs. Fructele civile se dobandesc zi cu zi. Art 550 alin 4 Cod civil : Cel care, fara acordul proprietarului, avanseaza cheltuielile necesare pentru producerea si perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea cheltuielilor. Ius abutendi consta in prerogativa proprietarului de a decide cu privire la soarta bunului atat din puncty de vedere material cat si juridic. Obs ! daca atributele stapanirii si folosite bunului pot fi instrainate temporar sau perpetuu, niciodata proprietarul bunului nu poate sa transmita atributul dispozitiei. A transmite acest atribut inseamna transmiterea dreptului de proprietate insusi. Concluzie !!! Ius utendi nu reprezinta numai folosirea bunului de proprietar ci si stapanirea lui in putere proprie si in interes propriu ceea ce inseamna posesia bunului. Trebuie sa facem distrinctie intre posesie ca stare de fapt si proprietate care este o stare de drept.

Caracterele juridice ale dreptului de proprietate Sunt prevazute in mod expres in art 555 cod civil respectiv dreptul de , dreptul de proprietate este un : Drept absolut Drept exclusiv
10

Drept perpetuu Dreptul absolut reprezinta expresia cea mai cuprinzatoare a continutului unui drept subiectiv. Dreptul de proprietate este un drept real complet , in sensull ca , implica exercitiul tuturor prerogativelor sale : posesie, dispozitie, folosinta. Proprietarul este liber sa efectueze toate actele materiale si juridice care nu sunt interzise in mod expres. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv , in sensul ca titularul sau este indreptatit sa exercite singur toate prerogativele conferite de acest drept . el poate sa dezmembreze dreptul sau de proprietate consimtind ca anumite atribute sa fie exercitate de alte persoane fie ca drepturi reale ( uzul , uzul0fruct, abitatia , superficia ), fie ca drepturi de creanta rezultate din raporturile obligationale. De asemenea, titularul dreptului de proprietate poate sa exercite prerogativele acestuia concomitent cu alte persoane in cazul proprietatii comune ceea ce nu duce atingere caracterului exclusiv. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu , in sesul ca el dureaza atata vreme cat exista bunul, obiect al dreptului de proprietate. Dreptul de proprietate nu este unul viager deoarece el se poate transmite prin succesiune. De asemenea, dreptul de proprietate se poate transmite prin acte intre vii el regasindu-se in patrimoniul dobanditorului . dreptul de proprietate este perpetuu pentru ca titularul sau nu poate sa nu uzeze de bunul respectiv. Avand un caracter perpetuu , dreptul de proprietate este imprescriptibil extinctiv. Obs! Avand un caracter perpetuu , in anumite situatii se pune problema reconstituirii dreptului de proprietate. Exercitarea dreptului de proprietate in limitele stabilite de lege Conform art 555 Cod civil, titularul dreptului de proprietate poate exercita acest drept in limitele stabilite de lege ( aceasta limitare a dreptului de proprietate nu afecteaza caracterul absolut al acestuia , dar il precizeaza ca atare. Categorii de limitari 1.Limitari care privesc exercitiul atributului dispozitiei juridice , astfel exista bunuri declarate de lege inalienabile definitiv sau temporar sau alienabile in conditii restrictive. 2.Limitari ale exercitiului dreptului de proprietate care decurg din raporturile de vecinatate 3.Legea reglementeaza limitari temporare sau definitive ale folosintei bunurilor , cum ar fi in materia rechizitiilor. 4.Limitari ale exercitiului dreptului de proprietate rezultate din folosirea subsolului oricarei proprietati imibiliare pentru lucrari de interes general. ( exemplu : se poate decide ca o conducta sa treaca prin imobilul tau ).

11

Obs!! Unii autori mai adauga si o ultima categorie de limitari care conduc in conditiile legii la pierderea dreptului de proprietate cum ar fi : exproprierea pentru lucrari de interes public.

Cursul 4 Limitari privind exercitiul dreptului de dispozitie juridica asupra unor categorii de bunuri

Motivele pentru care anumite bunuri sunt inalienabile definitiv sau temporar , sau alienabile conditionat , sunt diferite in functie de natura sau destinatia bunului , de situatia sa juridica sau de insusirile sale specifice. In acest sens , mentionam prevederile art 53 in Constitutie exercitiul unor drepturi poate fi restrans numai prin lege Situatii de inalienabilitate a unor bunuri . 1. Lucrurile nesusceptibile de apropiere privata ( apa, aerul ) 2. Bunurile din domeniul public , art 136 din Constitutie si art 5 alin 2 din legea 18/1991 privind Fondul Funciar. 3. Dreptul de uzufruct , uz, si abitatie art 708 -752 Cod civil. In al doilea rand , avem bunurile din proprietatea privata care sunt INALIENABILE sau ALIENABILE conditionat. Exemplu : locuintele cumparate de chiriasii titulari ai unor contracte de inchiriere privind imobilele, care nu se restituie in natura fostilor proprietari si care nu au fost instrainate timp de 10 ani. Art 9 alin 1 si art 8 din legea 112/1995. Terenurile atribuite in conformitate cu dispozitiile art 21 si 43 din legea 18/1991 legea Fondului Funciar , nu pot fi instrainate 10 ani socotiti de la inceputul anului urmator celui care s-a facut inscrierea proprietatii. Bunurile care sunt alienabile conditionat , in sensul ca se afla in circuitul civil , dar nu pot circula decat in conditii restrictive. Exemplu : bunurile care sunt monopol de stat : legea 31/1996. Armele si munitiile Materialele explozibile Obiectele de cult

Sanctiunea care intervine in cazul incalcarii acestor dispozitii legale sunt nulitatea absoluta a actului juridic civil.

12

Limitari ale dreptului de proprietate care decurg din raporturile de vecinatate Fondurile ce apartin unor proprietari diferiti care se invecineaza intre ele reprezinta imprejurari de fapt , astfel incat vecinatatea este o stare de fapt. Punerea in valoare a acestor fonduri conduce la crearea unor raporturi juridice intre titulari denumite raporturi de vecinatate. Conform art 44 alin 7 din Constitutie : dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind asigurarea bunei vecinatati , precum si la respectarea celorlalte sarcini care ,portivit legii, revin proprietarului. Prin aceasta formulare se acopera intreaga gama a raporturilor de vecinatate indiferent de izvorul lor ( legea sau vointa omului ). Raporturile de vecinatate cu caracter de drepturi reale Aceste drepturi sunt reglementate de Codul civil in capitolul 4 care se refera la SERVITUTI. ( art 755 772). Potrivit art 755 din Codul civil Servitutea este sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar. (servitutea de trecere ) Raporturile de vecinatate care constituie sarcini reale , obligatiile propter rem pot avea ca izvor legea sau vointa partilor. Raporturi de vecinatate constituite prin asumarea de obligatii contractuale intre proprietari invecinati. Exemplu : un proprietar se obliga fata de vecinul sau sa nu planteze arbori in imediata vecinatate a garantiei. Limitari temporare sau definitive ale folosintei bunurilor in situatii speciale Rechizitia unor bunuri O masura exceptionala prin care organele autoritatii publice imputernicite prin lege obliga agentii economici , institutiile publice , persoanele fizice sau juridice la cedarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile in situatii speciale : Instituirea starii de urgenta sau de asediu Declararea mobilizarii generale sau partiale Dezastre

Obs!! Pot forma obiectul unei rechizitii si bunurile consumabile , daca rechizitia este definita si se realizeaza cu plata de despagubire. Caractere juridice 1. Rechizitia are ca obiect bunurile neconsumabile
13

2. Este o masura temporara 3. Este o masura obligatorie 4. Presupune acordarea de despagubiri care au ca obiect degradari sau devalorizari ale bunurilor pe perioada rechizitorie sau in contravaloarea bunurilor consumptibile. In masura in care exista un litigiu in ceea ce priveste stabilirea despagubirilor si plata lor , exista o procedura administrativa care se finalizeaza cu un act administrativ se poate fi atacat in justitie.

Limitari ale dreptului de proprietate rezultate din folosirea subsolului oricarei proprietati imobiliare de catre autoritatea publica Art 44 alin 5 din Constitutie pentru lucrari de interes general. Autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului , plantatiilor sau constructiilor , precum si pentru alte daune imputabile autoritatilor. Titularul dreptului de folosinta este autoritatea publica adica statul sau unitatea administrrativ teritoriala, indiferent de cine efectueaza lucrarile. Expropierea pentru utilitate publica Conform art 44 alin 3 din Constitutie nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauze de utilitate publica stabilite potrivit legii cu dreapta si prealabila despagubire. Definitie! Este actul puterii de stat , competente prin care se realizeaza trecerea din proprietate publica a unor bunuri in proprietate privata necesare in interesul unor lucrari de interes public, necesara executarii unei lucrari. Sediul materiei Actul normativ principal il constituie legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publica ( reprezinta dreptul comun in materia exproprierii ) Exista si alte acte normative ce constituie legi speciale in ceea ce priveste exproprierea la utilitate publica in diverse domenii. Legea 255/2010 exproprierea pentru cauze de utitlitate publica necesara realizarii unor obiective de interes national , judetean, local. Procedura exproprierii Legea 33/1994 reglementare ; Sunt 3 etape: 1. Declararea de utilitate publica a exproprierii 2. Masuri pregatitoare ale exproprierii 3. Exproprierea propriu- zisa si plata despagubirilor.

14

Obiectul exproprierii il pot constitui bunurile imobile propritatii persoanei fizice si juridice, precum si cele aflate in proprietatea privata a unitatii administrativ teritoriale. Nu pot forma obiectul exproprierii bunurile ce apartin statului. 1. Declararea de utilitate publica. Este o forma administrativa. Utilitatea publica se declara pentru lucrari de interes national de catre Guvern si pentru lucrarile de interes local de catre Consiliile Judetene sau Consiliul Local al Municipiului Bucuresti.
2. Pentru lucrarile prevazute in art 7 din lege , utilitatea publica se daclara si prin

lege. Declaratia de utilitate publica se face numai dupa o cercetare prealabila, de comisii numite Guvern sau de catre delegatia permanenta a Consiliului Judetean sau de primarul general al Municipiului Bucuresti. Rezultatul procesului se consemneaza intr-un proces versal care se inainteaza Guvernului sau Consiliului Judetean care va adopta un act de declaratie a utilitatii publice. 3. Acesta se afiseaza la sediul Consiliului Local, situarii imobilului in Monitorul Oficial. Declaratia de exproprierereprezinta un act conditie care declanseaza procedura exproprierii si care este supus controlului Curtii Constitutionale daca utilitatea publica a fost declarata prin hotarare de Guvern sau act al Administratiei Publice Locale.

Cursul 5

Procedura exproprierii Masuri pregatitoare expropierii Expropiatorul intocmeste planul imobilelor expropriate cu indicarea numelor proprietarilor si a ofertelor de despagurbire care se depun la Consiliul Local al localitatiii in raza careia sunt situate imobilele respective. Exceptie: In ceea ce priveste documentatia lucrarilor privind apararea tarii si siguranta nationala, ea (documentatia) nu este facuta publica astfel incat se depune doar oferta de despagubire. Propunerile de expropriere si ofertele se notifica titularilor drepturilor reale asupra imobilelor in termen de 15 zile de la publicare. Acestia pot formule intanpinare in 45 de zile de la notificare, se depune la primarul localitatii si se solutioneaza de catre o comisie a carei componeneta, organizare, functionare si procedura sunt prevazute in art 15 17 din lege. Comisia se pronunta printr-o hotarare motivate care se comunica partilor in termen de 15 zile de la adoptare. Hotararea comisiei poate si atacate cu contestatie in 15 zile de la comunicare la Curtea de Apel in a carei raza teritoriala se afla imobilul. Constestatia se solutioneaza potrivit legii contenciosului administrative (legea 554/2004). Nimic nu impiedica partile sa se inteleaga asupra problemelor ce formeaza obiectul intampinarii si mai departe al contestatiei (art 18 al 2 din lege). Daca partile nu se invoiesc asupra exproprierii si despagubirii despagubirile sunt

15

stabilite de o comisie de experti (3 experti: 1 numit de expropriator, 1 numit de proprietar, 1 numit de instanta). Pentru stabilirea valorii despagubirii se are in vedere valoarea de piata a unui imobil similar la data intocmirii raportului de expertiza. Despagubirea stabilita de instant trebuie sa se situeze intre limita minima data de expropriator si o limita maxima solicitata de proprietar sau alta persoana interesata. Momentul transferului de proprietate Potrivit art 28 al 1 din lege, acest moment este cel al platii despagubirii de catre expropriator. In lipsa acordului partilor instant stabileste termenul platii care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de expropriere Punerea in posesia expropriatorului se face printr-o INCHEIERE a instantei de judecata care se pronunta in cel mult 30 de zile de la data platii despagubirii. Exceptie: Potrivit art 30 din lege, in cazuri urgent (apararea tarii, calamitati, etc) instant poate dispune punerea indata in posesie cu obligatia expropriatorului de a platii despagubirea in termen de 30 de zile. De asemenea in masura in care este vorba de terenuri cultivate, punerea in poesie se face dup ace recolta a fost culeasa cu conditia ca valoarea ei sa nu fi fost cuprinsa in despagubire (de regula nu este). Efectele exproprierii Principalul efect este transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului expropriat din proprietate private in proprietate publica liber de orice sarcina, in consecinta toate dezmembramintele dreptului de proprietateprecum si alte drepturi reale sau de creanta se sting prin efectul exproprierii, titularii acestora avand dreptul la despagubiri. Ipotecile si privilegiile prevazute asupra imobilului se stramuta de drept asupra despagubirilor primite prin subrogatia reala cu titlu particular. In situatia in care obiectul exproprierii constietuie cladiri cu destinatie de locuinta, evacuarea persoanelor care le ocupa se va putea face numai dup ace proprietarul asigura spatiu de locuit pentru aceste personae. De altfel, potrivit art 22 din legea 33/1994, la judecarea cererii de expropriere sunt citati si titularii altor drepturi reale asupra imobilului precum si orice persoana care justifica un interes. In situatia in care inainte de utilizare imobilului, expropriatorul il ofera spre inchiriere expropriatul are un drept de preferinta pentru a-l inchiria in conditiile legii. In cazul in care in termen de 1 an de la expropriere, lucrarile de interes public nu au fost incepute si nu s-a facut o noua declarative de utilitate publica fostii proprietari pot cere retrocedarea imobilului (art 35 din lege). Dreptul de retrocedare al fostului proprietar este un drept de creanta care se naste in patrimonial lui la expirarea termenului de 1 an. O problema de drept care s-a nascut in jurisprudenta a fost aceea a aplicarii in timp a prevederilor art 35 si art 36 din legea 33/1994. Astfel, initial jurisprudenta a stabilit in sensul ca art 35 din legea exproprierii (legea nr 33/1994) nu poate fi aplicat imobilelor expropriate inainte de intrarea in vigoare a legii doarece ar insemna se se incalce principiul neretroactivitatii legii civile. Ulterior prin decizia nr. VI / 1999 a fostei Curti Supreme de Justitie data intr-un recurs in interesul legii s-a stabilit ca dispozitiile art 35 se aplica si exproprierilor care au avut loc inainte de intrarea in

16

vigoare a legii daca nu s-a realizat scopul exproprierii, s-a argumentat ca art 35 are in vedere efecte nefinalizate dupa emiterea actiunii de expropriere astfel incat cu privire la aceste efecte trebuie sa se actioneze potriit dispozitiilor legii noi. Abuzul de drept in material proprietatii Dreptul de proprietate este un drept absolute care trebuie exercitat in limitele prevazute de lege, aceste limite pot fi limite material, care sa afecteze prerogative folosintei (IUS UTENDI) sau chiar prerogative dispozitiei in sensul ca se poate ajunge la pierderea dreptului de proprietate ca in cazul exproprierii. In acest caz potrivit art 556 Cod Civil, dreptul de proprietate poate fi exercitat in limitele material ale obiectului sau. Acestea sunt limite componente ale bunului care formeaza obiectul dreptului de proprietate cu ingradirile stabilite de lege. Art 556, al 2, prin lege poate fi limitata exercitarea atributelor dreptului de proprietate (exemplu: art 559 Cod Civil privind intinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor). Exista insa si un aspect distinct in ceea ce priveste exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate in sensul ca acestea nu pot fi exercitate daca se adduce atingere drepturilor subiective ale altor persoane, in acest caz discutam despre abuzul de drept in material proprietatii . Abuzul de drept este reglementat in general la nivelul constitutional respective art 57 din Constitutia Romaniei potrivit cu care cetatenii romani, straini sau apatrizi trebuie sa isi exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna credinta si fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti. Abuzul de drept este reglementat in art 15 Cod Civil in conformitate cu care niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubii pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil contrar bunei credinte. Abuzul de drept in material proprietatii nu priveste nu numai raporturile de vecinatate ci si exercitiul dreptului de proprietate in general, exemple (din jurisprudenta franceza a secolului XIX) de abuz de drept in material proprietarii: Construirea unu cos de fum fals pentru a intuneca vederea vecinilor; Ridicarea unei constructii in fata hangarului vecinului utilizat pentru activitati aeronautice (dirijabile); Ingradirea proprietatii cu gard conectat la reteaua electrica. Pentru a exista abuz de drept trebuie sa existe conditiile: 1. Exercitarea anormala a atributelor dreptului de proprietate prin deturnarea de la scopul lor; 2. Vinovatia celui care actioneaza in acest fel; 3. Prejudicial produs unei terte persoane. Clasificari in material dreptului de proprietate Criteriul regimului juridic al dreptului de proprietate: Dreptul de proprietate publica Dreptul de proprietate privata Dreptul de proprietate publica tituarul poate sa fie numai statul sau unitatile administrative territorial, in consecinta dreptul de proprietate publica apartine
17

numai unor subiecte collective de drept. Exista bunuri care pot forma numai obiectul dreptului de proprietate publica, aceste bunuri sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Dreptul de proprietate private poate sa apartina oricarui subiect de drept inclusiv subiectelor de drept public. Dreptul de proprietate private poate sa apartina unor subiecte individuale (persoane fizice) precum si unor subiecte de drept public sau de drept privat. Criteriul modului de exercitare a atributelor dreptului de proprietate Dreptul de proprietate pur si simplu Dreptul de proprietate afectat de modalitati Modalitatile dreptului de proprietate: proprietatea comuna, proprietatea rezolubile, proprietatea anulabila si proprietatea periodica (art 687 692 Cod Civil) Cursul 6 Limitari ale dreptului de proprietate conform actualului Cod Civil Clasificare: Limitele dreptului de proprietate se clasifica din punct de vedere al actualului Cod Civil in : 1. Limite legale 2. Limite conventionale 3. Limite judiciare Limite legale acele limite care sunt expres prevazute de lege ele se subclasifica in : Limite determinate de interesul public Limite determinate de interesul privat ( art 602 Cod civil )

Obs!! Limitele legale de interes privat pot fi modificate sau desfiintate temporar prin acordul partilor , spre deosebire de cele determinate de interesul public care nu pot fi modificate sau desfiintate. Exemplu limite legale : 1. Limitari privind folosirea apelor ( art 604-611 Cod civil )
2. Limitari referitoare la distanta si lucrari intermediare pentru anumite

constructii, lucrari si plantatii ( 612 613 Cod civil ) 3. Limitari privind vederea asupra prorpietatii vecinului 4. Limitari privind dreptul de trecere ( 617 620 Cod civil )

18

5. Limitari privind dreptul de trecere pentru utilitati , efectuarea de lucrari si pentru reintrarea in posesie 6. Limitari determinate de starea de necesitate

Limitari privind folosirea apelor

a. Reguli privind curgerea fireasca a apelor. In conformitate cu art 604 Cod Civil

proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in nici un fel curgerea fireasca a apelor provenite de pe fundul superior . Daca aceasta curgere cauzeaza prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere autorizarea justitiei spre a face pe fondul sau lucrarile necesare schimbarii directiei apelor, suportand toate cheltuielile ocazionate. La randul sau, proprietarul fondului superior este obligat sa nu efectueze nicio lucrare de natura sa agraveze situatia fondului inferior
b. Reguli privind curgerea provocata a apelor . Si in aceasta situatie, proprietarul

fondului inferior nu poate impiedica curgerea apelor provocata de proprietarul fondului superior datorita unor lucrari subterane a secarii terenurilor mlastinoase sau folosirii apelor in scop casnic, agricol sau industrial. Aceasta obligatie exista numai daca curgerea provocata preceda varsarea intr-un curs de apasau intr-un sant. Proprietarul fondului superior trebuie sa aleaga acele posibilitati prin care aduce prejudicii minime fondului inferior avand obligatia sa plateasca o justa si prealabila despagubire. Exceptie!! Aceste reguli nu se aplica in situatia in care pe fondul inferior se afla o constructie cu curtea si gradina aferenta sau un cimitir.
c. Reguli privind lucrari de irigatie. In conformitate cu art 606 Cod civil

Proprietarul care vrea sa foloseasca pentru irigarea terenului sau apele naturale si artificiale de care poate dispune in mod efectiv are dreptul ca, pe cheltuiala sa exclusiva, sa faca pe terenul riveranului opus lucrarile necesare pentru captarea apei . !! Si in aceasta situatie se aplica regulile privind justa si prealabila despagubire precum si exceptia privind existenta unei constructii cu curte si gradina sau unui cimitir.
d. Reguli privind excedentul de apa utilizat de proprietar. In conformitate cu art

606 Cod civil , in situatia in care proprietarul unui teren ii prisoseste apa pentru necesitatile curente are obligatia de a o oferi aceasta apa proprietarului care nu-si poate procura apa necesara pentru fondul sau decat cu o cheltuiala excesiva. Si in aceasta situatie exista obligatia de plata a unei juste si prealabile compensatie. De asemenea, proprietarul care are execedent de apa poate solicita despagubiri suplimentare in situatia in care justifica o destinatie suplimentara a apei , alta decat satisfacerea nevoii curente.

19

e. Reguli privind intrebuintarea izvoarelor. Principiul in aceasta materie este cel

potrivit cu care proprietarul unui teren poate intrebuinta in orice mod un izvor de pe acel teren cu conditia de a nu aduce atingere drepturilor dobandite de proprietarul inferior. Cu toate acestea proprietarul terenului pe care se afla izvorul nu poate sa schimbe cursul acesteia daca prin aceasta locuitorii unei localitati ar fi lipsiti de apa necesara , pentru satisfacerea nevoilor curente . in situatia in care prin anumite lucrari efectuate izvorul a secat , s-a micsorat sau au fost alterate apele sale, proprietarul fondului poate pretinde fie restabilirea situatiei anterioare , atunci cand apa era indispensabila pentru exploatarea fondului , fie pentru repararea prejudiciilor cauzate. In situatia in care izvorul se intinde pe doua fonduri invecinate , fiecare dintre proprietarii celor doua fonduri au aceleasi drepturi pe care le exercita in functie de intinderea izvorului pe fiecare fond.
f. Picatura streasinii. Potrivit art 611 Cod civil , proprietarul este obligat sa-si

faca streasina casei sale , astfel incat apele provenind din ploi sa nu se scurga pe fondul proprietarului vecin.

Limitari referitoare la distanta si lucrari intermediare pentru anumite constructii, lucrari si plantatii. Art 612 Cod civil, proprietarul unui teren poate efectua orice constructie , lucrare sau plantatie la o distanta minima de 60 cm de linia fata de hotar. Partile prin acordul lor exprimat in forma autentica pot sa deroge de la aceasta regula. De asemenea, se mai poate deroga prin norme speciale prevazute in lege sau regulamente de urbanism. Art 613 Cod civil , proprietarul unui teren nu poate sa sadeasca arbori la o distanta mai mica de 2 m de linia de hotar cu exceptia arborilor mai mari de 2m a platatiilor si a gardurilor vii. Si de la aceasta regula se poate deroga si regulamente de urbanism sau prin obiceiul locului. In cazul nerespectarii distantei se poate cere scoaterea sau taierea arborilor pe cheltuiala proprietarului fondului pe care sunt ridicate. Prprietarul fondului peste care se intind radacinile sau ramurile arborilor proprietarului vecin are dreptul de a le taia si de a culege fructele in mod natural pe fondul sau.

Limitari privind vederea asupra prorpietatii vecinului Art 614 Cod civil . nu este permis sa se faca o fereastra sau o deschidere in zidul comun decat cu acordul proprietarilor. De asemenea, nu se poate ridica o constructie care sa aiba deschideri cum ar fi ferestre sau balcoane decat la o distanta de cel putin 2m fata de fondul ingradit sau ingradit al proprietarului vecin. Fereastra pentru vedere , balconul ori alte lucrari neparalele cu linia de hotar spre fondul invecinat sunt interzise la o distanta mai mica de 1m. Potrivit art 616 Cod civil , pot fi efectuate deschideri sau ferestre de lumina fara limite de distanta daca asftel se impiedica vederea spre fondul invecinat Limitari privind dreptul de trecere
20

Proprietarul fondului care este lipsit de acces de la calea publica are dreptul sa i se permita trecerea pe fondul vecinului pentru exploatarea fondului propriu. Trecerea trebuie sa se faca , astfel incat sa aduca o minima atingere dreptului de proprietate , iar in cazul in care exista mai multe fonduri vecine, trecerea se face pe cel caruia i se aduce cele mai putine prejudicii. Dreptul de trecere este imprescriptibil si se stinge numai in momentul in care fondul dominant dobandeste acces la calea publica. Intinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere se stabilesc prin intelegerea partilor, fie prin hotarare judecatoreasca. De asemenea , dreptul de trecere se poate stabili si printr-o folosinta continua timp de 10 ani. Termenul de prescriptie pentru la actiunea in despagubire pe care il are proprietarul fondului aservit incepe sa curga din momentul stabilirii dreptului de trecere Potrivit art 620 alin 2 Cod civil , in cazul in care inceteaza dreptul de trecere , proprietarul fondului aservit este dator sa restituie despagubirea incasata cu deducerea prejudiciului suferit in raport cu durata dreptului de trecere. In situatia in care lipsa accesului la calea publica provine din vanzare, schimb, partaj sau alt act juridic , trecera nu va putea fi ceruta decat celor care au dobandit partea de teren pe care se facea anterior trecerea. In situatia in care lipsa accesului este imputabila , proprietarul care pretinde trecerea , aceasta poate fi stabilita numai cu consimtamantul proprietarului care are acces la calea publica si anume cu plata unei despagubiri. Limitari privind dreptul de trecere pentru utilitati , efectuarea de lucrari si pentru reintrarea in posesie Potrivit art 621 Cod civil Proprietarul este obligat sa permita trecerea prin fondul sau a retelelor edilitare ce deservesc fonduri invecinate sau din aceeasi zona, de natura conductelor de apa, gaz sau altele asemenea, a canalelor si a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, dupa caz, precum si a oricaror alte instalatii sau materiale cu acelasi scop. Proprietarul este obligat sa permita trecerea prin fondul sau a retelelor edilitare ce deservesc fonduri invecinate numai daca trecerea prin alta parte ar fi imposibila , periculoasa sau costisitoare. In toate cazurile , proprietarul are dreptul la plata unei juste despagubiri , iar daca utilitatile sunt noi despagubirea trebuie sa fie si prealabila. Exceptie!! Cladirile, curtile si gradinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere pentru conducte si canale subterane in cazul in care acestea sunt utilitati noi. Potrivit art 622 Cod civil , proprietarul trebuie sa permita efectuarea unor lucrari necesare fondului vecin , precum si accesul vecinului pe terenul sau pentru taierea crengilor, culegerea fructelor si in schimbul unei despagubiri daca este cazul. In ceea ce priveste dreptul de trecere pentru reintrare in posesie se refera la acea situatie in care pentru redobandirea unui bun ajuns intamplator pe un teren, proprietarul acestui teren are obligatia de a permite accesul proprietarului bunului pentru reintrare in posesie. Exista obligatia de plata a unei despagubiri daca s-a produs un prejudiciu ocazional de reintrare in posesie pentru prejudiciul adus bunului sau pentru prejudiciul cauzat fondului.

21

Limitari determinate de starea de necesitate Potrivit art 624 Cod civil in cazul in care o persoana a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se para pe sine sau pe altul de un pericol eminent are dreptul sa ceara o despagubire numai de la cel care a fost salvat. In cazul in care proprietarul a provocat sau a cauzat aparitia pericolului , el nu poate cere nicio despagubire. Curs 7 Limite conventionale ale dreptului de proprietate In acord cu principiul pacta sunt servanda , art 626 Cod civil prevede ca Proprietarul poate sa consimta la limitarea dreptului sau prin acte juridice, daca nu incalca ordinea publica si bunele moravuri . Prin conventie sau testament se poate interzice instrainarea unui bun insa pe durata limitata de cel mult 49 de ani , si daca exista un interes serios si legitim. Dobanditorul poate fi autorizat de instanta sa dispuna de bun daca interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a disparut sau daca intre timp a aparut un alt interes contrar , superior acestora. Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulata intr-un contract atrage nulitatea intregului contract daca a fost determinata la incheierea acestora. In contractele cu titlu oneros , caracterul determinant se prezuma pana la probaa contrarie. Clauza de inalienabilitate este subinteleasa in conditiile din care se naste obligatia de a transmite in viitor proprietataea catre o persoana determinata sau nedeterminata. Transmisiunea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprita prin stipularea inalienabilitatii. Clauza de inalienabilitate nu poate fi invocata impotriva dobanditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s-au obligat sa nu-l instraineze decat daca este valabila si indeplineste conditiile de opozabilitate adica sa fie supusa formalitatilor de publicitate prevazuta de lege. In cazul in care clauza de inalienabilitate a fost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit , ea este opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului. Neindeplinirea acestor conditii de opozabilitate nu-l lipseste insa pe beneficiarul clauzei de a pretinde daune, interese proprietarului care nu se conformeaza acestor obligatii . In cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate de dobanditor, instrainatorul poate cere rezolutiunea contractului.. atat instrainatorul cat si tertul , daca inalienabilitatea s-a stipulat in favoarea lui, pot cere anularea actului de instrainare incheiat de nerespectarea clauzei. Cu exceptia situatiei in care lege prevede constrans bunurile dobandite in temeiul unui act juridic cu clauza de inalienabilitate nu pot fi urmarite silit. In relatiile sociale des intalnite in viata de zi cu zi, conceptul de vecinatate prezinta o importanta deosebita.

Limite judiciare ale dreptului de proprietate

22

Vecinatatea presupune si anumite inconveniente calificate de doctrina ca fiind normale. Daca proprietarul cauzeaza prin exercitarea dreptului sau inconveniente peste limita normala in raport de vecinatate, instanta de judecata poate sa-l oblige la plata unei despagubiri in folosul celui vatamat si daca este posibil sa dispuna restabilirea situatiei anterioare In cazul in care prejudiciul ar fi minor in raport cu utilitatea desfasurarii activitatii prejudiciate , instanta va incuviinta desfasurarea acelei activitati, cel prejudiciat insa va avea drept la despagubiri. Daca prejudiciul este eminent sau foarte probabil pe calea ordonantei presidentiala , instanta de judecata poate dispune masurile necesare pentru prevenirea prejudiciului.

Proprietatea comuna Este acea situatie in care dreptul de proprietate privata are doua sau mai multi tittulari numiti proprietari , in temeiul unui act juridic sau al unui alt mod de dobandire prevazut de lege Formele proprietatii comune Proprietatea comuna : 1. Pe cote-parti numita si coproprietate 2. In devalmasire

Cursul 8

Modalitati juridice ale dreptului de proprietate Sunt acele situatii in care dreptul de proprietate este exercitat , astefel incat exista o situatie de incertitudine inceea ce priveste intinderea si exercitiul atributelor sale Modalitati juridice ale dreptului de proprietate
-

Proprietatea rezolubila ( 1401si urmatoarele) Proprietatea anulabila (1248 Cod civil ) Proprietatea comuna ( 631 si urmatoarele CC) proprietate se transmite printr-un act juridic civil aflat sub conditi rezolutorie ( indeplinirea ei determina desfiintarea obligatiei ) , astfel incat pana la indeplinirea conditiei , efectele actului juridic se produc in totalitate , astfel incat dobaditorul are calitatea de proprietate sub conditie rezolutorie. Daca aceasta

1. In ceea ce priveste proprietatea rezolubila se refera la situatia in care dreptul de

23

conditie rezolutorie se indeplineste actul juridic civil se desfiinteaza cu efect retroactiv. In cazul neindeplinirii conditiei dreptului de proprietate transmis prin actul juridic se consolideaza.(1031 cc) Obs!! Un alt exemplu il constituie revocabilitatea donatiei intre soti in timpul casatoriei
2. Proprietatea anulabila este situatia in care dreptul de proprietate este transmis

printr-un act juridic civil afectat de nulitate relativa( 1248 Cod civil ) . Nulitatea relativa poate fi confirmata printr-un act confirmativ , de asemenea ea mai poate fi confirmata in mod indirect prin renuntarea la prescriptie . art 2507 Cod civil. De asemenea , actul juridic mai poate fi confirmat prin neinvocarea prescriptiei in termenul prevazut de lege ( art 2513 Cod civil ) si de asemenea prin implinirea prescriptiei.
legala:Art 631 CC potrivit cu care in cazul proprietatii comune dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor titulari. Formele proprietatii comune: a.Proprietatea comuna pe cote parti(coproprietatea) b.Proprietatea in devalmasie c.Proprietatea periodica

3.PROPRIETATEA

COMUNA-Def

a.COPROPRIETATEA -coproprietate obisnuita -coproprietate fortata

Coproprietatea obisnuita-Fiecare coproprietar este proprietar exclusiv asupra unei cote parti ideale din dr de proprietate asupra careia poate dispune in mod liber daca nu exista o conventie contrara. In situatia in care in actul juridic care constituie izovr al coproprietatii nu se mentioneaza marimea cotelor parti se prezuma faptul ca aceste cote parti sunt egale.Aceasta este o prezumtie relativa care poate fi rasturnata prin proba contrarie care se poate face numai prin inscrisuri daca bunul a fost dobandit printr-un act juridic.

Regimul juridic al coproprietatii obisnuite:

1.In ceea ce priveste dr de folosinta al bunului comun avem principiul potrivit cu care modul de folosire se stabileste prin acordul coproprietarilor iar in caz de neintelegere prin hotarare judecatoreasca.Fiecare coproprietar are dr de a folosi bunul comun cu 2 conditii: a.Sa nu aduca atingere dr celorlalti coproprietari

24

b.Sa nu schimbe destinata bunului.

In cazul in care unul din proprietari exercita in mod exclusiv folosinta bunului comun el poate fi obligat la despagubiri.

2.In ceea ce priveste beneficiile si sarcinile coproprietatii acestea se cuvin coproprietarilor proportional cu cota lor parte din drept.In ceea ce priveste fructele bunului comun se aplica acelasi principiu.Cheltuielile efectuated cu producerea sau culegerea fructelor sunt suportate proportional iar in czul in care sunt facute de un singur coproprietar acesta are dreptul la restituirea lor proportional cu cota fiecarui coproprietar.

3.Actele juridice car pot fi facute in legatura cu bunul comun

Actele de conservare-pot fi facute de orice coproprietar fara acordul celorlalti coproprietari.

Actele de administrare-pot fi facute numai cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor parti.Exemplu:Incheierea sau denuntarea unor contracte de locatiune sau cesiunile de venituri imobiliare.In masura in care actul de administrare limieaza substantial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun nu vor putea fi efectuate decat cu acordul acestuia.In situatie in care coproprietarul se afla inimposibilitatede a-si da acordul sau se opune in mod abuziv la efectuarea actului de administrare ceilalti coproprietari pot cere instantei de judecata sa suplineasca consimtamantul deacestuia.

Actele de dispozitie-Acestea nu se pot incheia decat cu acordul tuturor coproprietarilor.Sunt asimilate actelor de dispozitie in aceasta materie orice folosinta cu titulu gratuit,cesiunile de venituri imobiliare,locatiunile facute pe un termen mai mare de 3 ani precum si actele care urmaresc exclusiv infrumusetarea bunului. OBSERVATIE:Orice act juridic cu titulu gratuit este considerat in materia propr act de dispozitie.

Sanctiuni: In cazul in care nu se respecta regulile privind actele juridice ce pot fi efectuate de un coproprietar sanctiunea care intervine este inopozabilitatea actului fata de coproprietarul care nu a consimtit in mod expres sau tacit la incheierea actului.

ACTIUNI

IN JUSTITIE

25

Potrivit art 643 CC,fiecare coproprietar poate sta singur in justitie indiferent de calitatea procesuala(reclmant,parat sau intervenient).In orice actiune privitoare la coproprietate inclusiv in cazul actiunii in revendicare. In ceea ce priveste efectle hotarilor judecatoresti pronunate in astfel de actiuni se face distinctie intre: 1.Cele in folosul coproprietatii care profita tuturor coproprietarilor 2.Cele potrivnice unui coproprietar care nu sunt opozabile celorlalti coproprietari OBSERVATIE:Cand actiunea nu este introdusa de toti coproprietarii paratul poate cere introducerea in cauza a celorlalti coproprietari sub forma chemarii in judecata a altor persoane.

CONTRACTELE DE ADMINISTRARE A COPROPRIETATII

REGIMUL JURIDIC AL COPROPRIETATII are in parte un caracter dispozitiv astfel coproprietarii prin incheierea unui contract de administrare pot deroga de la dispozitiile refveritoare la:
1.Repartizarea beneficiilor si sarcinilor intre coproprietari 2.Exercitarea in comun a dr de folosinta 3.Inopozabilitatea actelor juridice cu incalcarea regulilor prevazute de art 641CC(Regulile privind actele de conservare,administrare si dispozitie) 4.Regulile privind actele de conservare,administrare si dispozitie

In masura in care obiectul coproprietatii il formeaza bunuri imobile contractele de administrare a coproprietatii precum si declaratiile de denuntare a acestora trebuie notate in cartea funciara OBSERVATIE:Toate regulile privind coproprietatea obisnuita se aplica si in situatia exercitarii in comun a altor dr reale decat dr de proprietate.

COPROPRIETATEA

FORTATA -Spre deosebire de coproprietatea obisnuita in cazul coproprietatii fortate nu poate inceta prin partaj decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege.

Cazuri de coproprietate fortata: 1.Partile comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente (art 649CC) 2.Despartiturile comune(art 660 CC) 3.Proprietatea periodica(art 687 si urm CC) 4.Bunurile ce constituie amintiri de familie(Art 1142 CC) 5.Bunurile comune utilizate pt folosirea a 2 imobile vecine(art 646 CC) 6.Bunurile comune afectate utilizarii a 2 sau mai multe fonduri(art 646 CC pct 3)

26

7.Orice alt bun comun prevazut de lege

REGIMUL JURIDIC GENERAL AL COPROPRIETATII FORTATE:

1.Exercitarea folosintei:Fiecare coproprietar poate folosi bunul cu conditia sa permita exercitarea folosintei de catre ceilalti coproprietari Sa nu schimbe destintatia bunului. 2.At cand bunul comun are un caract accesoriu fiecare coproprietar poate sa dispuna cu privire la cota parte numai o data cu exercitarea dr de dispozitie asupra bunului principal. 3.Cheltuielile pt intretinerea si conservarea bunului comun se suporta proportional cu cota parte din drept a fiecarui coproprietar. OBSERVATIE:Atunci cand nu se prevede in mod expres intinderea cotei parti a bunului comun accesoriu cota parte se stabileste in functie de intinderea bunului principal. Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente

Potrivit art 648 CC partile comune din aceste cladiri sunt acele parti care sunt destinate intrebuinatrii spatiilor locative respective.Partile comune au caracter de bunuri accesorii fata de spatiile locative care reprezinta bunuri principale.Partile din aceste cladiri au regimul de parti comune in masura in care prin lege sau printr-un act juridic nu se prevede altfel. Art 649 CC enumera acele bunuri care au caracterul de parti comune.Exemplu:Terenul pe care se afla cladirea construit sau neconstruit necesar pt exploatarea constructiei ,fundatia,curtea interioara,casa scarilor,rezervoaree apa ,centrale termice,ascensoare etc. EXCEPTIE:Cosurile de fum si de aerisire preum si spatiile de uscatorii sau spalatorii sunt considerate parti comune exclusiv pt coproprietarii care le folosesc in conformitate cu proiectul cladirii.

DREPTURILE SI OBLIGATIILE COPROPRIETARILOR IN CADRUL COPROPRIETATII FORTATE

1.In ceea ce priveste exercitarea dr de folosinta-Acesta se va face potrivit acordului de asociere daca exista iar in lipsa acestuia potrivit regimului juridic general reglementat in art 647 CC

2.Cheltuielile privind partile comune sunt suportate de regula in proportie cu cota a fiecarui coproprietar cu exceptia partilor comune folosite exclusiv de unuii coproprietari care sunt suportare numai de catre acestia.

3.Coproprietarii partilor comune au obligatia sa asigure intretinerea spatiului bun principal astfel incat cladirea sa se pastreze in stare buna

27

4.Coproprietarii sunt obligati sa permita accesul in spatiile ce constituie bun principal pt efectuarea lucrarilor de conservare si intretinere a partilor comune

5.Reguli aplicabile in cazul distrugerii cladirii: a.At cand cladirea a fost distrusa in intregime sau intr-o proportie mai mare de jumatate din valoare.Fiecare coproprietar poate sa solicite vanzarea la licitatie publica a terenului si a materialelor de constructie ce au rezultat b.In cazul in care cladirea este distrusa intr-o proportie mai mica de din valoare fiecare coproprietar are dreptul si obligatia de a contribui la refacerea partilor comune propoprtional cu cota parte.Atunci cand acestia nu pot sau rfeuza au obligatia de a ceda celorlalti coproprietari cotele lor parti din dr de proprietate.

INCETAREA DESTINATIEI FOLOSINTEI COMUNE

Se poate hotari motivat cu o majoritate de 2/3 din numarul coproprietarilor.In aceasta situatie se aplica regulile coproprietatii obisnuite cu exceptia instrainarii si ipotecarii care se poate realiza tot cu o majoritate de 2/3.Coproprietarii care s-au opus au dr la o despagubire justa stabilita prin acordul partilor sau pe cale judecatoreasca.

Curs 9

Dreptul de proprietate (coproprietatea) asupra despartiturilor comune


Prin despartituri comune intelegem ziduri, santuri sau orice modalitate de delimitare a doua fonduri vecine, in ceea ce priveste dr de prop asupra despartiturilor comune art 660 Cod Civil instituie o prezumtie de co-proprietate astfel acesre departituri sunt considerate a fi proprietatea comuna a vecinilor daca : 1. Contrariul nu rezulta din titlul de proprietate; 2. Daca nu exista un semn de necomunitate; 3. Daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate exclusiva prin uzucapiune. In conformitate cu art 661 Cod Civi, sunt semne de necomunitate urmatoarele: 1. Atunci cand culmea zidului este dreapta si perpendiculara pe un fond si inclinata spre celalalt fond se prezuma ca acest zid este proprietatea exclusiva a celui catre care este inclinata coama zidului; 2. Exista un semn de necomunitate a santului atunci cand pamantul este aruncat ori inaltat exclusiv pe o parte a santului, se prezuma ca santul apartine titularului fondului pe care este aruncat pamantul; 3. Sunt considerate semne de necomunitate orice alte semne care fac sa se prezume ca zidul a fost construit exclusiv de catre unul din proprietari.

28

Cheltuielile de intretinere si reparare a despartiturilor comune, trebuie suportate de proportional cu cota parte a fiecarui co-proprietar, oricare dintre co-proprietari poate sa renunte la dreptul sau asupra deapertiturii comune in masura in care nu doreste sa participe la aceste cheltuieli. Chiar daca renunta co-proprietarul poate fi oligat la plata cheltuielilor atunci cand are o constructie care este sprijinita de zidul comun sau profita in orice fel de existenta despartiturii comune. Oricare dintre co-proprietari are dreptul sa sprijine constructii sau sa instaleze grinzi in zidul comun cu obligatia de a lasa 6 centimetri spre celalalt coproprietar si fara a afecta dreptul acestuia din urma. Oricare dintre co-proprietari poate sa inalte zidul subportand cheltuielile necesare pentru inaltare precum si pentru cele necesare pentru repararea partii comune a zidului ca urmare a inaltarii. Atunci cand 2 fonduri vecine nu sunt delimitate prin despartituti, oricare dintre vecini il poate obliga pe celalalt sa contribuie la construirea unei departituri comune care nu poate depasii 2 metri inclusiv coama zidului cu exceptia existentei unor reglemtari speciale in materie de urbanism sau a derogarilor prevazute de obiceiul locului. Cel care nu a contribuit la redicarea despartiturii comune poate deveni co-proprietar al acesteia cu conditia sa plateasca jumatate din valoarea actualizata a manoperei si a materialelor precum si jumatate din valoarea terenului pe care despartitura a fost construita. Cota din despartiturile comune reprezinta un bun accesoriu in raport cu dreptul de proprietate asupra fondului astfel incat instrainarea sau ipotecarea cotei parti nu se va putea face decat impreuna cu fondul ce constituie bun principal.

Proprietatea comuna in devalmasie Art 667 Cod civil, acea forma a proprietatii comune in care dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fara ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote parti determinate din dreptul de proprietate asupra bunului comun. Izvorul devalmasiei il poate constituii legea sau actul juridic civil, atunci cand izvorul prop comune in devalmasie il reprezinta legea se aplica regimul juridic al comunitatii legale (art 339 359 Cod Civil). Spre deosebire de situatia in care izvorul devalmasiei il reprezinta actul juridic in cazul legii se aplica si dizpozitiile din acea lege care reglementeaza devalmasia. Partajul Partajul este modalitatea prin care inceteaza proprietatea comuna astfel incat dreptul de proprietate devine un drept exclusiv. Partajul poate fi facut in 2 modalitati: 1. Prin buna-invoiala respectiv prin acordul partilor 2. Prin hotarare judecatoareasca O conditie a partajului este ca acesta sa fie facut cu participare tuturor co-proprietarilor sub sanctiunea nuitatii absolute a partajului. Partajul este insa valabil chiar daca nu cuprinde toate bunurile comune deoarece pt bunurile omise se poate face oricand un partaj suplimentar. Regimul juridic al partajului este aplicabil atat co-proprietatii cat si devalmasiei. O conditie speciala a partajului este aceea a capacitatii depline de exercitiu a partilor. In cazul lipsei capacitatii de exercitiu sau a capacitatii de exercitiu restranse este nevoie de autorizarea instantei de tutela sau a ocrotitorului legal.

29

Inadmisibilitatea partajului - in conformitate cu art 671 Cod Civil partajul este inadmisibil in cazul co-proprietatii fortate respectiv a partilot comune a le cladirilor precum si a proprietatii comune in devalmasie in situatiile expres prevazute de lege, de asemenea partaju nu este admisibil atunci cand bunul a devenit proprietate exclusiva a uneia dintre parti prin uzucapiune. In cazul proprietatii periodice precum si in celalalte cazuri de co-proprietate fortata partajul este posibil numai prin acordul partilor. Suspendarea partajului: In conformitate cu art 669 Cod Civil, partajul poate fi cerut oricand cu exceptia situatiei in care a fost suspendat prin lege, act juridic sau hotarare judecatoreasca. In consecinta, suspendarea partajului e poate face: 1. Prin lege; 2. Prin conventia partilor; 3. Prin hotarare judecatoareasca. Suspendarea prin acordul partilor in conforitate cu art 672 Cod Civil, conventiile privind suspendarea partajului nu pot depasi o perioada de 5 ani. In cazul imobilelor, aceste conventii trebuie incheiate in forma autentica AD VALIDITATEM si supuse formalitatilor de publicitate. Conventiile de suspendare pot fi opuse creditorilor numai daca inainte de nasterea creantelor au dobandit data certa in cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate si s-au indeplonit formele de publicitate in cazul bunurilor imobile. Suspendarea prin hotarare judecatoareasca se face de catre instanta sesizata cu partajul pentru cel mult un an in situatia in caer prin partaj s-ar aduce prejudicii grave intereselor celorlalti co-proprietari. In situatia in care pericolul acestor prejudicii dispare instanta poate revenii asupra masurii suspendarii inainte de termenul de un an. Modalitati de partajare a bunurilor comune: Principiul in aceasta materie este cel al partajarii in natura proportional cu cota de apartine fiecarui co-proprietar. In masura in care bunul nu este divizibil (sau comun partajabil) in natura, partajul se face in urmatoarele moduri: 1. Atribuirea bunului in favoarea unui sau mai multor co-proprietari la cererea acestora in schimbul unei sulte; 2. Vanzarea bunului in modul stabilit de co-proprietari iar in caz de neintelegere prin licitatie publica urmand ca pretul obtinut sa se distribuie proportional cu cota parte a fiecarui co-proprietar. In ceea ce priveste datoriile nascute in legatura cu bunul comun acestea se sting in lipsa de stipulatie contrara din pretul vanzarii bunului comun urmand ca fiecare co-proprietar sa suporte plata acestor datorii proprotional cu cota parte. Drepturilor creditorilor personali ai co-proprietarului Creditorii personali ai unui co-proprietar au la indemana 2 posibilitati: 1. Sa urmareasca cota parte din dreptul asuprea bunului comun; 2. Pot cere partajul bunului in urma caruia se pot indrepta asupra partii din bun sau dupa caz asupra sumei cuvenite debitorului.

30

In situatia in care opteaza pt prima solutie ceilalti co-proprietari vor fi notificati de catre executorul judecatoresc despre ziua, ora si locl licitatiei cu cel putin 2 saptamani inainte de data vanzarii, co-proprietarii au un drept de preemtiune la pret egal la adjudecarea cotei parti. Creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun precum si cei a caror creanta s-a nascut in legatura cu administrarea sau conservarea bunului au dreptul de a urmarii bunul in mainile oricui s-ar gasii atat inainte cat si dupa partaj. In al 3-lea rand creditorii personali pot sa intervina in partajul cerut de co-prorietar sau de un alt creditorin modalitatile prevazute de codul de procedura civila. Acesti creditori nu pot ataca un partaj efectuat cu exceptia situatiei in care s-a facut in lipsa lor desii si-au manifestat opozitia precum si atunci cand partajul a fost simulat sau s-a facut astfel incat creditorii nu au putut sa intervina. Efectele juridice ale partajului: Spre deosebire de vechea reglementare in care partajul era un act declarativ, in actualul cod civil potriv art 680 partajul este un act constitutiv astfel incat el produce efecte pentru viitor. Ficare co-proprietar devine proprietar exclusiv numai de la data stabilita in actul de partaj dar nu mai devreme de data incheierii actului (in cazul impartelii voluntare sau de la data ramanerii defintive a hotararii judecatoresti de partaj. Observatie: in cazul bunurilor imobile efectele se produc numai daca actul este incheiat in forma autentica si daca acesta sau hotararea judecatoreasca au fost inscrise in cartea funciara. Alte efecte ale partajului: 1. Actele incheiate de un co-proprietar cu privire la bunul coun raman valabile si sunt opozabile celui caruia i-a fost atribuit bunul; 2. Garantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale parti se stramuta de drept asupra bunului atribuit acestuia sau asupra sumelor de bani atribuite prin partaj. 3. Garantia pt evictiune si vicii ascunse, co-proprietarii isi datoreaza in limita cotelor parti garantie pentru evictiune si vicii ascunse cu exceptia situatiei in care prejudiciul are drept cauza fapta savarsita de un co-proprietar sau exista o exonerare de raspundere stabilita prin actul de partaj, daca unul dintre co-proprietari este insolvabil ceilalti coproprietari vor suporta proportional ceea ce datora acesta. In situatia in care unul dintre co-propritari instraineaza in tot sau in parte bunurile atribuite chiar daca a cunoscut cauza de nulitate a partajului el nu poate invoca nulitatea relativa.

Proprietatea periodica Definitie legala in art 687 Cod civil, se refera la situatia in care mai multe persoane exercita succesiv si repetitiv atributul folosintei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil in intervale de timp determinate egale sau inegale. Izvorul proprietatii periodice il constituie actul juridic civil (dispozitiile in materie de carte funciara aplicandu-se corespunzator). Regimul juridic al proprietatii periodice: 1. Fiecare co-proprietar poate sa faca orice act de conservare astfel incat sa nu impiedice exercitarea drepturilor celorlalti co-proprietari, cheltuielile necesare actelor de conservare trebuie suportate de catre toti co-proprietarii in raport cu valoarea drepturilor lor.

31

2. Actele prin care se consuma in tot sau in parte substanta bunului nu pot fi facute decat cu acordul celorlalti co-proprietari. 3. Actele de administrare sau de dispozitie privind cota parte din dreptul de proprietate aferent unui alt interval de timp sunt inopozabile titularului cotei parti respective. 4. In raporturile cu tertii co-contractantai de buna credinta aceste acte de administrare sau de dispozitie sunt anulabile 5. In cazul in care co-proprietarii nu isi respecta obligatiile pot fi obligati la despagubiri iar atunci cand tulbura in mod grav exercitarea proprietatii pot fi exclusi prin hotarare judecatoreasca cu conditia ca unul din co-proprietari sau un tert sa cumpere cota parte a celui exclus. Incetarea proprietatii periodice: 1. Prin dobandirea de catre o singura persoana a tuturor cotelor parti din dreptul de proprietate periodica in momentul radierii din cartea funciara; 2. In alte cazuri expres prevazute de lege.

Curs 10 Dezmembramintele dreptului de proprietate privata Definitie!! dezmembramintele dreptului de proprpietate sunt drepturile reale rezultate prin desprinderea unor atribute din continutul dreptului de proprietate
1. Superficia ( art 693-703 CC) reprezinta dreptul de a avea sau a edifica o

constructie pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul acelui teren, superficiarul dobandind un drept de folosinta asupra terenului. Izvoarele superficiei . Pot fi actul juridic, uzucapiunea sau alte moduri prevazute de lege. In ceea ce priveste durata superficiei aceasta poate fi de maxim 99 de ani. La implinirea acestui termen , el poate fi prelungit sau reinnoit. Dreptul de superficie se exercita in limitele si in conditiile actului constitutiv. Exercitatrea dreptului de superficie este delimitata de suprafata de teren, pe care urmeaza sa se construiasca sau s-a construit, si de suprafata necesara sau aferenta constructiei. Poate fi aparat pe calea actiunii confesorii intentat improtriva oricarei persoane care impiedica exercitarea dreptului de superficie. Incetarea superficiei se poate produce la expirarea termenului , prin consolidare, daca terenul si constructia devin proprietatea aceleiasi persoane , prin pieirea acestei constructii , precum si in alte cazuri prevazute de lege. Dreptul de superficie se stinge efectiv prin radierea sa din Cartea funciara. Atunci cand superficia se stinge la expirarea termenului , daca prin conventie nu s-a stabilit altceva , proprietarul terenului dobandeste proprietatea constructiei prin accesiune. In acelasi

32

timp proprietarul terenului va avea obligatia de a plati proprietarului constructiei valoarea de circulatie a acestuia. In situatia in care superficia se stinge prin consolidare, dezmembramintele consfintite de superficiar se mentin pe durata pentru care au fost construite, dar nu mai tarziu de implinirea termenului initial al superficiei.
2. Uzufruct . conform art 703 CC Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei

persoane si de a culege fructele acestuia, intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta. Se poate constitui prin act juridic , uzucapiune sau alte moduri prevazute de lege si poate avea ca obiect bunuri mobile sau imobile , corporale sau incorporale, inclusiv o masa patrimoniala , o universalitate, defapt , sau o cota-parte din acesta. In ceea ce priveste durata uzufructului , acesta poate fi cel mult viager in cazul persoanei fizice , iar in cazul persoanei juridice poate avea o durata de maximum 30 de ani. Daca nu s-a prevazut durata uzufructului , se prezuma ca acesta este viager pentru persoanele fizice si 30 de ani pentru persoanele juridice.

Drepturile si obligatiile uzufructuarului si ale nudului proprietar

Uzufructul are folosinta exclusiva a bunului , inclusiv a fructelor sale. Fructele naturale si cele industriale percepute ( culese) , dupa constituirea uzufructului, apartin uzufructuarului , iar cele culese, dupa stingerea uzufructului , apartin nudului proprietar , fara a putea pretinde unul altuia pentru cheltuielile ocazionate pentru producerea lor. Fructele civile se cuvin uzufructuarului proportional cu durata uzufructului, dreptul de a le pretinde dobandindu-se zi cu zi. Daca nu exista o prevedere contrara , uzufructuarul poate ceda dreptul sau altei persoane fara acordul nudului proprietar. Mai mult , chiar, uzufructuarul are dreptul de a inchiria sau arenda dreptul primit in uzufruct. La incetarea uzufructului, uzufructuarul nu poate pretinde vreo despagubire pentru lucrarile adaugate unui imobil cu exceptia lucrarilor necesare sau pentru imbunatatirile aduse unui bun mobil. in cazul carierelor de piatra si de nisip nedeschise la momentul constituirii uzufructului , ca si al comorilor , zacamintelor nedescoperite la momentul constituirii uzufructului, uzufructuarul nu are nici un drept asupra acestora. Obligatiile uzufructuarului si al nudului proprietar Uzufructuarul preia bunurile in starea in care se afla ,la momentul constituirii uzufructului, cu exceptia situatiei in care uzufructul se constituie prin uzucapiune ,este necesara inventarierea imobilelor sau dupa caz constatarea starii imobilului. In exercitarea dreptului sau, uzufructuarul va respecta destinatia , data bunurilor de catre nudul proprietar.daca prin folosirea necorespunzatoare a bunurilor ,

33

uzufructuarul provoaca un prejudiciu nudului proprietar , va fi tinut sa-l despagubeasca. Conform art 726 cc In lipsa unei stipulatii contrare, uzufructuarul este obligat sa depuna o garantie pentru indeplinirea obligatiilor sale. Reparatiile curente de intretinerea bunului sunt in sarcina uzufructuarului , iar cele denumite de lege mari sunt in sarcina nudului proprietar. In aceasta , din urma, uzufructuarul este obligat sa-l instiinteze pe nudul proprietar de necesitatea acestuia. Stingerea uzufructului se produce in urmatoarele moduri: 1. Ajungerea la termen 2. Moartea uzufructuarului 3. Incetarea personalitatii juridice 4. Renuntarea la uzufruct 5. Prin consolidare, atunci cand calitatea de uzufructuar si cea de nud proprietar se reunesc in aceeasi persoana. 6. Neuzul timp de 10 ani sau , dupa caz, de 2 ani in cazul uzufructului unei creante. 7. Uzufructul poate inceta ca situatie exceptionala la cererea nudului proprietar , atunci cand uzufructuarul exercita dreptul sau cu rea-credinta , abuziv, aducand stricaciune bunului sau lasandu-l sa se degradeze De asemenea, inceteaza sau se stinge daca bunul este distrus printr-un caz fortuit , iar daca bunul este distrus numai in parte si uzufructul partii ramase este posibil , dreptul va continua asupra partii din bun ramase nedistruse.

3. Uzul si abitatia

Acestea reprezinta varietati ale uzufructului ( cazuri speciale de uzufruct). Conform art 749 cc Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia si de a-i culege fructele naturale si industriale numai pentru nevoile proprii si ale familiei sale. In ceea ce priveste dreptul de abitatie, titularul acestuia are dreptul a locui in locuinta nudului proprietar impreuna cu sotul si copii sai , indiferent daca la momemntul constituirii abitatiei titularul avea sau nu copii. Uzul si abitatia se constituie prin temeiul unui act juridic sau prin alte temeiuri prevazute de lege Limitele de uz si abitatie constau in aceea ca acestea nu pot fi cedate, iar bunul ce face obiectul acestor drepturi nu poate fi incheiat sau arendat.

34

Art 754 CC prevede ca dreptul comun in materia uzului si abitatiei il reprezinta dreptul de uzufruct , dispozitiile legale amintite mai sus completandu-se cu cele ale uzufructului , daca nu contravin acestora.

4. Servitutiile Art 755 cc fixeaza notiunea de servitute prevazand ca acesta reprezinta sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar. Servitutea se poate constitui prin temeiul unui act juridic sau prin uzucapiune. In ceea ce priveste obligatiile in ssarcina proprietarului fondului aservit, acestea se impun prin actul de constituire si vizeaza uzul si utilitatea fondului dominant Sub conditia notarii in Cartea Funciara , obligatia se transmite si dobanditorilor subsecventi ai fondului aservit. Servituriile aparente si neaparente Servitutiile aparente sunt acelea a caror existenta este atestata de un semn vizibil de servitute , cum ar fi : o usa , o fereastra etc. Servitutiile neaparente nu beneficiaza de un semn vizibil , exemplu : servitutea de a nu construi sau de a nu construi pe o anumita inaltime. Servitutiile continue si necontinue Servitutiile continue sunt acelea a caror exercitiu este continuu fara a fi necesar faptul actual al omului , cum ar fi servitutea de vedere sau servitutea de a construi. Servitutiile necontinnue sunt acelea care necesita faptul actual al omului, cum ar fi : servitutea de trecere Servitutiile din categoria de mai sus pot fi : Pozitive , ex : servitutea de trecere Negative , ex : servitutea de a nu construi Drepturile si obligatiile proprietarilor Reguli privind exercitarea si conservarea servitutiilor Proprietarul fondului dominant poate lua toate masurile si poate face pe cheltuiala sa toate lucrarile pentru a exercita si conserva servitutea Dreptul de servitute poate fi aparat pe calea actiunii confesorii. Proprietarul fondului aservit este obligat sa se abtina de la orice act care limiteaza ori impiedica exercitiul servitutiei. El nu va putea schimba starea locurilor ori stramuta exercitarea in alt loc.. de asemnea, proprietarul fondului dominant nu poate agrava situatia fondului aservit si nu poate produce prejudicii. Stingerea servitutiilor Ele se sting prin radierea din Cartea Funciara pentru una din urmatoarele cauze:

35

1. Consolidare 2. Renuntarea proprietarului fondului de exercitare 3. Neuzul timp de 10 ani


4. Disproportia oricarei utilitati a servituriei

5. Exproprierea fondului aservit , daca servitutea este contrara utilitatii publice

Rascumpararea servitutiilor Servitutea de trecere poate fi rascumparata de proprietarul fondului aservit daca exista o disproportie vadita intre utilitatea pe care o procura fondul dominant si inconvenientele sau deprecierea procuurata fondului aservit.

Curs 10

Posesia
Reprezinta executarea in fapt a preogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de catre persoana care ii stapaneste si care se comporta ca un proprietar ( art 916 ncc) In vechea reglementare posesia era definita ca detinerea unui lucru sau de folos de un drept , exercitata una sau alta de noi insine sau de altul in numele noastre ( art 1846-alin 2) Posesia stare de fapt

Dispozitiile care reglementeaza posesia se aplica si in privinta posesorului care se comporta ca un titular al altui drept real cu exceptia drepturilor reale de garantii. Posesia poate fi exercitata atat nemijlocit prin putere proprie cat si prin intermediul altei persoane. In doctrina a fost formulata o definitie a posesiei , o stare de fapt generatoare de efecte juridice care consta in stapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun , cu intentia si vointa de a se comporta fata de terti ceilalti ca proprietari sau titular al unui drept real. Altfel spus, posesia este stapanirea de fapt a unui lucru care din punct de vedere al comportarii posesorului aparare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real.

36

Art 918 enumera situatiile care nu constituie posesia: Locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist Titularul drepturilor de superficie , uzufruct, uz, abitatie, servitute fata de nuda proprietate Fiecare coproprietar in proportie cu cotele parti o revin celorlati coproprietari. Orice alta persoana care detinand temporar un bun al altuia este obligata sal restituie sau care il stapaneste cu ingaduinta acestuia.

Legea romana instituie o prezumtie de proprietate pentru posesor; mecanismul de functionar fiind : 1. Cel care stapaneste bunul este prezumat posesor pana la proba contrarie 2. Detentia precara odata dovedita este prezumata ca se mentine pana la proba interventiei sale 3. Posesorul este considerat proprietarul pana la proba contrarie ; !! cu exceptia imobilelor inscrise in Cartea Funciara!! ( art 919 NCC) Incetarea posesiei

Transmiterea in detentie precara Instrainarea bunului Abandonarea , pieirea bunului Trecerea in proprietatea publica Deposedarea, daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de 1 an

Pentru a produce anumite efecte juridice , posesia trebuie sa aiba anumite calitati, adica sa nu fie viciata. De regula, produce efecte numai posesia utila. Este utila acea posesie care nu prezinta urmatoarele vicii : Discontinuitatea este asa atat timpt cat posesorul o exercita cu insemisente anormale in raport cu natura bunului. Violenta : posesia este tulburata atat timp cat este dobandita sau conservata prin violentaclandestinuitatea : este acea posesie care nu este exercitata public , nu poate fi cunoscuta , posesorul nu se afiseaza public in contact cu bunul.

Invocarea viciilor posesiei se poate face in urmatoarele moduri : discontinuitateapoate fi opusa posesorului de catre orice persoana interesata , in timp ce violenta si clandestinuitatea pot fi invocate doar de o persoana fata de care exista viciile. Conform doctrinei consacrate in ultimii ani, calitatile posesiei sunt :
37

Sa fie continua Neintrerupta Netulburata Sa fie publica Sa fie sub nume de proprietar

Efectele posesiei In anumite conditii ale posesiei utile, se pot produce anumite efecte juridice, in special dobandirea proprietatii asupra bunului posedat , dar si asupra fructelor. Uzucapiunea imobiliara Conform ncc , uzucapiunea imobiliara poate fi extratabulara si tabulara Uzucapiunea extratabulara : cel care a posedat un imobil timp de 10 ani poate insrie dreptul de proprietate asupra acestuia , in Cartea Funciara daca : Proprietarul inscris in Cartea Funciara a decedat ori dupa ce si-a incetat existenta A fost inscrisa in Cartea Funciara declaratia de renuntare la proprietate Imobilul nu era inscris in Cartea Funciara

Uzucapinea tabulara : dreptul celui care a inscris fara cauza legitima in Cartea Funciara ca proprietar al unui imobil un drept real , nu mai poate fi contestat cand cel inscris cu buna-credinta a posedat imobilul timp de 5 ani dupa momentul inregistrarii cererii de inscriere daca posesia sa a fost neviciata. Jonctiunea posesiilor Fiecare posesor este considerat ca incepe in persoana sa o noua posesie, dar cu toate acestea pentru a invoca uzucapiunea, posesorul actual poate sa uneasca propria posesie cu cea a autorului sau. In materia imobiliara posesia prezuma proprietatea. Oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat pana la proba contrara ca are un titlu de dobandire a proprietatii asupra bunului

Ocupatiunea : reprezinta un mod de dobandire a dreptului de proprietate ce consta in aceea ca posesorul unui bun mobil care nu apartine nimanui devine proprietatea acestuia. Dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta Redula in aceasta materie spune ca posesorul de buna-credinta dobandeste dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat , dar posesorul de rea-credinta
38

trebuie sa restituie fructele percepute precum si contravaloarea acelora pe care a omis sa le pedepseasca. Posesia este protejata prin actiuni posesorii . actiunile posesorii nu protejeaza si nu au ca obiect proprietatea ci numai posesia. Cel care a posedat un bun cel putin 1 an , poate solicita instantei de judecata inlaturarea unei tulburari a posesiunii sau restituirea bunului. Actiunea poate fi introdusa in termen de 1 an de la data tulburarii sau deposedarii. Actiunea poate fi introdusa si de cel ce exercita o posesie viciata daca tulburarea sau deposedarea s-a realizat prin violenta. Apararea dreptului de proprietate Modalitatea cea mai eficienta este actiunea in revendicare. Actiunea in revendicare a primit numeroase definitii , una din cele mai simple fiind : actiunea in revendicare reprezinta actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil Actiunea negatorie : este actiunea ce poate fi introdusa de proprietar impotriva oricarei persoane care pretinde ca este titularul vreunui drept real , altul decat cel de proprietar asupra bunului sau. Ca efect al actiunii in revendicare , paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despagubiri , daca bunul a pierit din culpa sau daca a fost instrainat. De asemenea, va fi obligat la restituirea productelor si dupa caz , la restituirea fructelor , daca a fost de rea- credinta.

Curs 1 Actiunea in revendicare Este acea actiune in justitie, prin care reclamantul care pretinde ca este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia ,solicita obligarea paratului care stapaneste bunul respectiv sa ii recunoasca dreptul de proprietate si sa ii restituie bunul . Actiunea in revendicare este : O actiune reala care poate fi exercitata impotriva oricarei persoane care detine bunul . O actiune petitorie ( Juridic : despre aciuni, cereri etc.) Care are ca obiect recunoaterea sau aprarea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. ) deoarece prin intermediul ei se urmareste apararea unui drept real adica tinde sa se stabileasca existenta dreptului de proprietate asupra bunului pe care il are reclamantul . Sediul materiei art. 563 C.civil (apararea dreptului de proprietate )
Art. 563. Actiunea in revendicare. (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept . El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul .

39

(2) Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel. (3) Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in conditiile legii, este pe deplin recunoscut. (4) Hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor, in conditiile Codului de procedura civila.

Actiunea in revendicare imobiliara Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor Potrivit art. 919 C.civ. posesorul este considerat proprietar pana la proba contrara asupra tuturor bunurilor imobile inscrise in Cartea funciara . Deci, cel care este proprietar ( adica reclamantul ) trebuie sa faca dovada dreptului sau de proprietate . Art. 565 C.civ. prevede ca proba dreptului de proprietate asupra imobilelor inscrise in cartea funciara se va face cu extrasul de carte funciara. Dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat se presupune ca a intrat in patrimoniului reclamantului printr-un mod original de dobandire sau printr-un mod derivat. In categoria modurilor originale de dobandire a proprietatii intra : uzucapiunea si ascensiunea naturala .( art 567 , 568, 569 ). In aceste situatii se considera ca proba existentei acestui drept care consta in dovedirea unui fapt juridic, are un caracter cert, absolut. Daca dreptul de proprietate a fost dobandit printr-un mod derivat adica printr-un act juridic translativ de proprietate , dovada acestui drept implica producerea inscrisului constatator , iar proba dreptului de proprietate nu mai are un caracter cert absolut, motiv pentru care aceasta dovada intampina dificultati de ordin material si de ordin juridic. Valoarea probatorie a inscrierii imobilului in cartea funciara presupune ca inregistrarea s-a facut in urma verificarii titlului de proprietate asupra bunului respectiv Prin titlu, se intelege actul juridic sau jurisdictional sau administrativ care genereaza o prezumtie de proprietate in favoarea persoanei care il invoca. Exemple : Acte juridice translative de proprietate sunt : Contractul de vanzare-cumparare ; Contractul de donatie ; Legatul cu titlu particular; Conventia de partaj; In categoria actelor jurisdictionale intra : Hotararea judecatoreasca de partaj; Tranzactia judiciara ; Hotararea judecatoreasca ce tine loc de contract ; In categoria actelor administrative intra : Actele emise de organele administratiei publice prin care se realizeaza transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil . Notiunea de comparare a titlurilor presupune ca actiunea in revendicare poate fi introdusa in situatia in care paratul pretinde ca si el este proprietar al bunului repectiv. Instantei de judecata ii revine obligatia de a compara modurile de dobandire a proprietatii , pentru a putea stabili care dintre ele este preferabil . Astfel, un mod original de dobandire a proprietatii este preferat unui mod derivat de dobandire a proprietatii . Daca ambele parti se prevaleaza (A ocupa o poziie dominant pe moduri derivate , compararea titlurilor se face dupa anumite reguli si anume : 40

1) Prima situatie atunci cand ambele parti , atat reclamantul care se pretinde proprietar cat si paratul care exercita posesia asupra imobilului, prezinta cate un titlu cu privire la imobilul in litigiu. In aceasta situatie , instanta trebuie sa aiba in vedere provenienta titlurilor dupa cum urmeaza : Daca ambele titluri provin de la acelasi autor si numai unul dintre dobanditori si-a inscris titlul in cartea funciara acesta va avea castig de cauza . Daca ambele titluri provin de la acelasi autor si ambii dobanditori si-au inscris titlurile in cartea funciara va avea castig de cauza cel care a inscris primul actul , chiar daca acel act a fost incheiat ulterior celuilalt. Daca ambele titluri provin de la acelasi autor si nici unul dintre dobanditori nu l-a inscris in cartea funciara va avea castig de cauza titlul care are data mai veche. Daca cele 2 titluri provin de la autori diferiti , instanta urmeaza sa compare titlurile pe care se intemeiaza drepturile autorilor lor , adica cei care au transmis dreptul de proprietate reclamatului , respectiv paratului. 2) A doua situatie este aceea in care numai una dintre parti are un titlu , adica dovedeste un mod de dobandire al proprietatii . Daca titlul apartine reclamantului , actiunea in revendicare se va admite, iar daca paratul este cel care are titlul , actiunea se va respinge deoarece exista concordanta intre titlu si posesie . 3) A treia situatie este aceea in care nici una dintre partile din litigiu nu are un titlu si nu se invoca uzucapiunea ca mod original de dobandire a proprietatii. Intr-o astfel de situatie , actiunea in revendicare ar trebui sa fie respinsa deoarece in favoarea posesorului actual (care este paratul ) opereaza prezumtia de proprietate. Cu toate acestea , in doctrina s-a aratat ca trebuie mai intai sa se verifice care posesie este mai bine caracterizata ( caracterul neviciat al posesiei , continuat , existenta unei credinte si durata posesiei ) . Imprescriptibilitatea actiunii in revendicare Caracterul perpetuu al dreptului de proprietate presupune ca acesta nu se stinge prin neuz oricat de mult timp ar fi trecut de la neexercitarea lui. Art. 563 C.civ. prevede expres ca dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil cu exceptia cazurilor in care prin lege se dipune altfel. Actiunea in revendicare intemeiata pe dreptul de proprietate publica este imprescriptibila potrivit art 136 din Constitutie dar si articolelor 861 si 865 C.civ. Exceptii : 1) Art. 572 C.civ. care reglementeaza avulsiunea ; 2) Art. 520 .C.p.civ. care reglementeaza revendicarea imobilului adjudecat la licitatie publica in cadrul procedurii de urmarire silita imobiliara. Actiunea in revendicare este prescriptibila extinctiv astfel : - In cazul avulsiunii termenul de presciptie este de un 1 an de zile de la ruperea portiunii de teren - In cazul art. 520 C.p.civ. termenul este de 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara.
Art. 520 Orice cerere de evictiune, totala sau partiala, privind imobilul adjudecat este stinsa, daca imobilul adjudecat era inscris in cartea funciara si daca, de la data inregistrarii cererii de inscriere formulate de dobanditorul anterior al dreptului inscris in folosul tertului adjudecatar, au trecut cel putin 3 ani. In cazul imobilelor inscrise pentru prima data in cartea funciara, in temeiul actului de adjudecare, cererea de evictiune se va prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara. Aceasta prescriptie curge si impotriva disparutilor, minorilor si persoanelor puse sub interdictie.

Curs 2

Actiunea in revendicare mobiliara

41

Se refera la bunurile mobile aflate in proprietatea privata si este o actiune care uneori poate fi admisa, iar alte ori se va respinge de plano in functie de urmatoarele situatii: Atunci cand proprietarul se desesizeasa de bunul mobil in mod voluntar incredintandul unui detentor legal, iar acesta il instraineaza cu titlu oneros unui tert dobanditor de buna credinta Cand proprietarul se desesizeaza involuntar de bunul mobil ca urmare a unui furt sau a pierderii bunului, iar bunul respectiv ajunge in posesia unui dobanditor de buna credinta. Cand proprietarul se desesizeaza involuntar de bunul mobil, iar cel care l-a gasit se conformeaza dispozitiilor articolului 941 c.civ.-restituie bunul respectiv proprietarului de drept Cand bunul mobil se afla in posesia hotului sau gasitorului care nu se conformeaza prevederilor art 941 c.civ.

Dobandirea bunului prin ocupatiune Art. 941 (1) Posesorul unui lucru mobil care nu apartine nimanui devine proprietarul acestuia, prin ocupatiune, de la data intrarii in posesie, insa numai daca aceasta se face in conditiile legii. (2) Sunt lucruri fara stapan bunurile mobile abandonate, precum si bunurile care, prin natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele salbatice, pestele si resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale, fructele de padure, ciupercile comestibile din flora spontana, plantele medicinale si aromatice si altele asemenea. (3) Lucrurile mobile de valoare foarte mica sau foarte deteriorate care sunt lasate intr-un loc public, inclusiv pe un drum public sau intr-un mijloc de transport in comun, sunt considerate lucruri abandonate.

Prima ipoteza este reglementata de art 937 alin 1 c.civ.- persoana, care cu buna credinta incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros , avand ca obiect un bun mobil, devine proprietarul acelui bun din momentul luarii sale in posesie efectiva. Daca sunt intrunite anumite conditii privitoare la bunuri, persoana si la posesia tertului dobanditor aceasta posesie capata valoarea unei prezumtii legale absolute de proprietate, iar consecinta este repingerea actiunii de revendicare mobiliara.
Dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna-credinta Art. 937 (1) Persoana care, cu buna-credinta, incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros avand ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul luarii sale in posesie efectiva. (2) Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna-credinta, daca actiunea este intentata, sub sanctiunea decaderii, in termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunului. (3) Daca bunul pierdut sau furat a fost cumparat dintr-un loc ori de la o persoana care vinde in mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori daca a fost adjudecat la o licitatie publica, iar actiunea in revendicare a fost introdusa inauntrul termenului de 3 ani, posesorul de buna-credinta poate retine bunul pana la indemnizarea sa integrala pentru pretul platit vanzatorului. (4) Dispozitiile prezentului articol nu se aplica bunurilor mobile care sunt accesorii unui imobil. (5) Dispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si in legatura cu dobandirea

Conditii referitoare la bunuri Art 937 alin 1 c.civ. se aplica bunurilor mobile corporale deoarece acestea sunt susceptibile de o posesie efectiva. Bunul mobil trebuie sa fie privit in mod individual deoarece art 937 nu se aplica universalitatilor de bunuri. De asemenea, art 937 nu poate fi invocat pentru a se dobandi proprietatea bunurilor mobile considerate accesorii ale unui imobil. De asemenea, mai este necesar ca bunul mobil sa nu faca parte din categoria bunurilor supuse 42

inmatricularii, deoarece in cazul acestora nu se mai poate vorbi de buna credinta a tertului care a dobandit de la un neproprietar. Bunul mobil sa se afle in proprietatea privata si nu in proprietatea publica. Conditii referitoare la persoana Dispozitiile art 937 pot fi invocate numai de catre tertul care cu buna credinta a intrat in posesia bunului mobil ca urmare a instrainarii acestuia cu titlu oneros, de catre un detentor precar caruia adevaratul proprietar i l-a incredintat de buna voie. Daca tertul a dobandit bunul mobil de la adevaratul proprietar el nu mai are nevoie sa invoce 937 c.civ. deoarece temeiul dobandirii dreptului de proprietate il constituie insusi actul juridic incheiat cu adevaratul proprietar. De asemenea, daca proprietarul nu s-a desesizat de buna voie de bunul sau ci l-a pierdut sau acesta i-a fost furat atunci devin incidente prevederile art 937 alin 2 si 3 in cazul in care bunul se gaseste la cel care a dobandit cu buna credinta de la hot sau gasitor. Daca bunul mobil se afla la detentor acesta nu poate invoca in beneficiul sau art 937 alin 1 deoarece lui ii revine obligatia contractuala de restituire a bunului. Ipoteza de aplicare a art 937 alin 1 c.civ. este urmatoarea: proprietarul bunului mobil il incredinteaza unei persoane care capata calitatea de detentor precar, acesta incalcandu-si obligatia de restituire a bunului care ii revenea potrivit actului juridic in care a dobandit detentia, instraineaza cu titlu oneros acest bun catre un tert dobanditor, care, fiind de buna credinta are convingerea ca a tratat cu adevaratul proprietar. Posesia tertului dobanditor Tertul dobanditor se poate prevala de dispozitiile art 937 alin 1 numai daca posesia sa este reala, utila si de buna credinta. Posesia este reala ,atunci cand in persoana tertului dobanditor se intrunesc ambele elemente ale posesiei, animus si corpus. Astfel art 937 alin 1 nu se aplica atunci cand tertul nu a capatat inca detentia materiala a bunului mobil , desi a incheiat ajctul juridic translativ cu detentorul precar. Posesia tertului dobanditor trebuie sa fie utila , adica neviciata. Posesia trebuie sa fie de buna credinta, adica sa fie exercitata de o persoana care are convingerea sincera ca a dobandit bunul mobil nu de la un detentor precar, ci de la adevaratul proprietar deoarece in momentul intrarii efective in posesia bunului mobil tertul dobanditor nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca faptul ca bunul mobil ii este instrainat de un neproprietar. Revendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la tertul dobanditor de buna credinta Art 937 alin 1 nu se aplica in cazul bunului pierdut sau furat , nici chiar atunci cand bunul mobil ajuns in posesia unui tert dobaditor de buna credinta. In aceste situatii se vor aplica dispozitiile art 937 alin 2 sau 3 c.civ. Art 937 alin 2 c.civ. prevede ca bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna credinta daca actiunea este intentata sub sanctiunea decaderii in termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunului. Acest text de lege presupune ca in afara de

43

conditiile referitoare la bunuri si la posesia tertului dobanditor mai trebuiesc indeplinite inca 2 conditii special, si anume: Tertul sa dobandeasca bunul mobil de la hot sau de la cel care si-a insusit nelegitim bunul pierdut de adevaratul proprietar. De aceea desesizarea produsa pe calea talhariei sau pirateriei este asimilata infractiunii de furt. In schimb nu se incadreaza in aceasta situatie infractiuni, cum ar fi abuzul de incredere, inselaciunea sau gestiunea frauduloasa, deoarece in aceste situatii proprietarul s-a desesizat de buna voie de bunul sau. Actiunea in revendicare trebuie introdusa in termen de 3 ani de la data pierderii sau furtului bunului mobil. Acesta fiind un termen legal de decadere. Ceea ce inseamna ca neintroducerea actiunii in interiorul acestui termen are ca efect chiar pierderea bunului de proprietar asupra bunului mobil respectiv. Curs 3 Publicitatea imobiliara Cartea Funciara este reglementata in titlulVII din Codul Civil , in articolele 876915. Scopul cartii funciare este prevazut in art 876 din codul civil : 1.Descrierea imobilelor 2. Mentionarea drepturilor reale 3. Existenta altor drepturi , fapte si raporturi juridice In aceasta materie , prin imobil, intelegem una sau mai multe parcele de teren alcatuite ,cu sau fara mai multe constructii, apartinand aceluiasi proprietar avand numar cadastral unic si situat in aceeasi unitate administrativ teritoriala.
Scopul si obiectul cartii funciare Art. 876 (1) Cartea funciara descrie imobilele si arata drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri. (2) In cazurile prevazute de lege pot fi inscrise in cartea funciara si alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, daca au legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara. (3) Prin imobil, in sensul prezentului titlu, se intelege una sau mai multe parcele de teren alaturate, indiferent de categoria de folosinta, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar, situate pe teritoriul unei unitati administrativ-teritoriale si care sunt identificate printr-un numar cadastral unic.

Definitia drepturilor tabulare

Drepturile tabulare sunt drepturile reale inscrise in cartea funciara , prin care se dobandesc, modifica sau se sting conform regulilor din cartea funciara.
Drepturile tabulare Art. 877 Drepturile reale imobiliare inscrise in cartea funciara sunt drepturi tabulare. Ele se dobandesc, se modifica si se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciara.

Obiectul drepturilor tabulare

Aceesta il constituie imobilul ( altfel cum l-am definit mai sus ) , care , dupa inscrierea in cartea funciara, se poate modifica numai conform regulilor de carte funciara. Principiile obiectului drepturilor tabulare: 1. Fiecare imobil are doar o carte funciara

44

2. In cartea funciara poate fi inscris un singur proprietar cu exceptia coproprietatii si devalmasiei.


Obiectul drepturilor tabulare Art. 878 (1) Obiectul drepturilor tabulare este imobilul, definit la art. 876 alin. (3), care dupa inscrierea in cartea funciara nu mai poate sa fie modificat decat cu respectarea regulilor de carte funciara. (2) Aceeasi carte funciara nu poate cuprinde decat un singur imobil. (3) Mai multi proprietari nu pot fi inscrisi in aceeasi carte funciara decat daca se afla in coproprietate pe cote-parti ori in devalmasie.

Reguli privind modificarea imobilului inscris in cartea funciara ( prevazute de art 879 Cod Civil ) I. Feluri de modificare Obs!!! Modificarile imobilului au un caracter material, astfel incat nu implica un transfer de proprietate. 1. Alipirea : Se refera la doua imobile alaturate care se alipesc Se refera la o parte a unui imobil care se alipeste la cel alaturat Se refera la marirea intiderii imobilului

Art 879 (1) Imobilul inscris in cartea funciara se poate modifica prin alipiri, daca mai multe imobile alaturate se unesc intr-un singur imobil sau daca se adauga o parte dintr-un imobil la un alt imobil ori, dupa caz, se mareste intinderea acestuia.

2. Dezlipirea care inseamna desprinderea unei parti dintr-un imobil sau micsorarea intinderii.
Art 879 (2) De asemenea, imobilul inscris in cartea funciara se modifica si prin dezlipiri, daca se desparte o parte din imobil sau se micsoreaza intinderea acestuia.

II. Modificari ale imobilelor grevate de sarcini Aceste modificari se pot face numai cu consimtamantul titularilor de sarcini, refuzul abuziv al acestora poate fi cenzurat de instanta, atunci cand exista consimtamantul titularilor de sarcini. In conformitate cu art cu art 879 alin. 3 Cod Civil ipotecile vor lua rang dupa cele ce greveaza imobilul la care s-a facut alipirea, daca nu exista conventie contrara.
(3) Alipirea sau dezlipirea unui imobil grevat cu sarcini nu se poate face decat cu consimtamantul titularilor acelor sarcini. Refuzul titularilor sarcinilor nu trebuie sa fie abuziv, el putand fi cenzurat de catre instanta judecatoreasca. (4) Daca insa creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, dupa caz, atat la dezlipirea, cat si la alipirea imobilului grevat la un alt imobil, in lipsa de conventie contrara, ipotecile vor lua rang dupa cele ce greveaza imobilul la care s-a facut alipirea. (5) Operatiunile de modificare a imobilului inscris in cartea funciara, prin alipiri sau dezlipiri, au caracter material si nu implica niciun transfer de proprietate.

III.Inscrierile in caz de modificare a imobilelor 1. Se intocmesc carti funciare noi pentru imobilul modificat 2. Se va acorda imobilului un nou numar cadastral 3. Vechile carti funciare se inchid nemaifiind posibile alte inscrieri.

45

IV.Felul inscrierilor in cartea funciara Potrivit art 881 Cod Civil , exista trei feluri de inscriere: 1. Intabularea / inscrierea drepturilor tabulare 2. Inscrierea provizorie 3. Notarea ( notarea altor drepturi, fapte si raporturi juridice) Obs!!! Intabularea si inscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare. Inscrierea provizorie si notarea se fac numai in cazurile expres prevazute de lege. In ceea ce privesc drepturile afectate de conditia suspensiva si rezolutorie ( se face referire la modalitatile actului juridic civil ), facem distinctie intre conditia suspensiva si rezolutorie care pot forma doar obiectul inscrierii provizorii si nu se intabuleaza . In al doilea rand , drepturile afectate de termenul extinctiv , precum si sarcinile in cazul liberalitatilor se intabuleaza si se inscriu provizoriu.
Inscrierea drepturilor reale afectate de modalitati Art. 882 (1) Drepturile reale sub conditie suspensiva sau rezolutorie nu se intabuleaza. Ele se pot insa inscrie provizoriu. (2) Termenul extinctiv sau sarcina liberalitatii se va putea arata atat in cuprinsul intabularii, cat si al inscrierii provizorii.

V. Cercetarea cartii funciare In conformitate cu art 883 Cod civil orice persoana fara sa justifice vreun interes , poate sa cerceteze cartea funciara precum si inscrisurile care au stat la baza inscrierii in cartea funciara , de asemenea, poate sa solicite extrase de carte funciara, precum si certificate de carte funciara. Potrivit art 883 alin. 3 Cod Civil Nimeni nu va putea invoca faptul ca nu a avut cunostinta de existenta vreunei inscrieri efectuate in cartea funciara sau, dupa caz, a unei cereri de inscriere inregistrate la biroul de cadastru si publicitate imobiliara. Art 900 Cod Civil instituie in aceasta materie doua prezumtii : 1. Daca s-a inscris in cartea funciara un drept real , se prezuma ca acel drept apartine persoanei respective. 2. Daca un drept real a fost radiat , se prezuma ca acel drept nu exista. Aceste doua prezumtii sunt prezumtii relative , in sensul ca pot si rasturnate prin proba contrarie( numai daca se face dovada ca dobandirea se putea face fara inscrierea in cartea funciara , conform art 887 Cod Civil , precum si pe calea actiunii in rectificare ).
Prezumtia existentei sau inexistentei unui drept tabular Art. 900 (1) Daca in cartea funciara s-a inscris un drept real in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei. (2) Daca un drept real s-a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista. (3) Dovada contrara se poate face numai in cazurile prevazute la art. 887, precum si pe calea actiunii in rectificare.

Inscrierea drepturilor tabulare sau intabularea

Exista principii care sunt prevazute de art 885 Cod Civil.

46

Dobandirea drepturilor reale inscrise in cartea funciara intre parti si fata de terti se face numai prin inscrierea in cartea funciara , daca legea nu prevede astfel. In consecinta, inscrierea in cartea funciara are un efect constitutiv sau efect constitutiv fata de parti , cat si de opozabilitate fata de terti. In al doilea rand , drepturile reale se prierd sau se sting numai prin radierea lor din cartea funciara ( art 885 alin 2 Cod Civil ) Radierea se poate face ca regula , numai pe baza consimtamantului exprimat in forma autentica , numai a titularului inscris. Ea mai poate fi facuta si in baza unei hotarari judecatoresti administrative sau a unui act administrativ care inlocuiesc consimtamantul sau acordul de vointa. De asemenea, radierea poate fi facuta la decesul titularului si la incetarea existentei sale juridice. In aceasta situatie se pastreaza drepturile tertilor inscrise in cartea funciara , ca exceptie a cazurilor prevazute de lege. Obs!!! Modificarea drepturilor reale inscrise in cartea funciara se face conform regulilor de la inscriere , daca prin lege nu se prevede astfel. Exceptie!!! Prin exceptie intelegem dobandirea drepturilor reale fara inscrierea in cartea funciara ( art 887 Cod Civil ): Dreptul ce rezulta din mosteniri Accesiunea naturala Vanzarea silita ( in acest caz daca urmarirea nu a fost inscrisa in cartea funciara, drepturile reale dobandite prin executare nu vor putea fi opuse tertilor. Exproprierea Alte cazuri prevazute de lege In cazul dobandirii drepturilor reale fara inscriere, dispozitia asupra acestora exista numai de la data inscrierii in cartea funciara. Conditii de inscriere in cartea funciara ( prevazut in art 888 Cod Civil )

1. Sa aiba la baza un inscris autentic notarial 2. O hotarare judecatoreasca ramasa definitiva 3. Certificat de mostenitor 4. Un act emis de autoritatea administrativa , atunci cand legea prevede in
mod expres acest lucru.
Conditii de inscriere Art. 888 Inscrierea in cartea funciara se efectueaza in baza inscrisului autentic notarial, a hotararii judecatoresti ramase definitiva, a certificatului de mostenitor sau in baza unui alt act emis de autoritatile administrative, in cazurile in care legea prevede aceasta.

Data producerii efectelor inscrierii - 890 CC

Inscrierea in cartea funciara se poate face personal prin mandatar, prin posta , fax, posta electronica si orice mijloc care asigura transmiterea textului

47

si confirmarea primirii. Data producerii efectelor este data, ora si minutul inregistrarii. In cazul drepturilor de ipoteca, ordinea inregistrarii determina rangul inregistrarii. In situatia in care exista mai multe cereri in aceeasi zi primite prin posta sau curier, drepturile de ipoteca vor avea acelasi rang, iar alte drepturi vor avea rang egal , provizoriu pana la data pronuntarii instantei de judecata. Reguli de preferinta dupa care se stabileste ordinea: Are prioritate cel ce a fost pus in posesie mai inati sau cel fata de care debitorul si-a executat obligatiile. In subsidiar, daca niciunul dintre dobanditori nu a fost pus in posesie sau dupa caz debitorul nu si-a executat obligatiile, are prioritate cel care a sesizat primul instanta de judecata. In cazul conflictului intre terti dobanditori de la un autor comun are prioritate cel ce si-a inscris primul dreptul indiferent de data titlului. Situatia tertului dobanditor de rea-credinta (892 CC). Acestuia i se poate radia dreptul inscris in cartea funciara , daca sunt indeplinite trei conditii: Actul juridic invocat sa fie anterior aceluia in baza caruia tertul si-a inscris dreptul. Atat dreptul reclamantului cat si dreptul tertului sa aiba un autor comun. Sa existe o violenta sau viclenie din partea tertului care sa fi impiedicat inscrierea de catre reclamant. Obs!! Este indeplinita aceasta conditie si in situatia complicitatii tertului la violenta si viclenia unei alte persoane. Actiunea reclamantului se prescrie in termen de trei ani de la data inscrierii de catre tert a folosului sau. Persoanele impotriva carora se poate face inscrierea drepturilor tabulare ( 893 CC ): Cel care la data inregistrarii este inscris ca titular al dreptului

Cel care inainte de a fi fost inscris si-a grevat dreptul daca amandoua inscrierile se cer odata . in situatia cesiuniulor succesive fara inscriere in cartea funciara, ultimul dobanditor isi va putea inscrie dreptul numai dupa inscrierea tuturor dobanditorilor succesive anterioare In ceea ce priveste inscrierile privind obligatiile defunctului , acestea se pot face si dupa ce dreptul a fost inscris pe numele mostenitorului, daca aceste obligatii apartin si mostenitorului.

Actiunea in prestatie tabulara ( art 896-897 ) Obiectul actiunii in prestatie tabulara !

1. Inscrierea dreptului tabular ,atunci cand cel obligat sa constituie, transmita sau sa modifice in folosul altuia unui drept imobiliar nu-si indeplineste obligatiile necesare pentru inscriere.

48

Obs!!! Notarea actiunii in cartea funciara are ca obiect inscrierea din oficiu a hotararii judecatoresti ce se va pronunta in cartea funciara si opozabilitatea fata de tertii dobanditori de drepturi tabulare dupa notare. 2. Actiunea impotriva tertuluii dobanditor inscris anterior in cartea funciara. Conditii: Actul juridic invocat de reclamant sa fie anterior celui in temeiul caruia si-a inscris tertul Reaua-credinta a tertului Termenul de prescriptie a prestatiei tabulara Acesta este de 3 ani de la data inscrierii dreptului de catre tert , daca dreptul reclamantului nu s-a prescris mai inainte. Dobandirea cu buna credinta a unui drept tabular (901 CC )

Conditii: Sa nu existe o actiune prin care sa conteste cuprinsul cartii funciare Din cartea funciara sa nu rezulte nicio cauza care sa justifice rectificarea in favoarea altei persoane Persoana de buna-credinta nu a cunoscut pe o alta cale inexactitatea cuprinsului cartii funciare Consecinta !!! Dobanditorul de buna-credinta a unui drept tabular inscris in cartea funciara , in temeiul unui act juridic cu titlu oneros este socotit titularul dreptului , chiar daca la cererea adevaratului titular , dreptul autorului sau este radiat din cartea funciara. Obs!!! Aceste dispozitii se aplica si dobanditorului de buna- credinta a unui drept de ipoteca.
Dobandirea cu buna-credinta a unui drept tabular Art. 901 (1) Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, oricine a dobandit cu buna-credinta vreun drept real inscris in cartea funciara, in temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul sau, chiar daca, la cererea adevaratului titular, dreptul autorului sau este radiat din cartea funciara. (2) Tertul dobanditor este considerat de buna-credinta numai daca, la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) nu a fost inregistrata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare; b) din cuprinsul cartii funciare nu rezulta nicio cauza care sa justifice rectificarea acesteia in favoarea altei persoane; si c) nu a cunoscut, pe alta cale, inexactitatea cuprinsului cartii funciare. (3) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tertului care a dobandit cu bunacredinta un drept de ipoteca in temeiul unui act juridic incheiat cu titularul de carte funciara ori cu succesorul sau in drepturi, dupa caz. (4) Dispozitiile prezentului articol nu pot fi insa opuse de o parte contractanta celeilalte si nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, dupa caz.

Curs 4 Inscrierea provizorie (898-899CC)

Inscrierea provizorie se va putea cere :

49

1. Daca dreptul real dobandit este afectat de o conditie suspensiva ori rezolutorie sau daca priveste ori greveaza o constructie viitoare; in cazul inscrierii provizorii avand ca obiect o constructie viitoare, justificarea acesteia se face in conditiile legii; 2. Daca, in temeiul unei hotarari care nu este inca definitiva, partea cazuta in pretentii a fost obligata la stramutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administreaza bunurile unei alte persoane a fost obligat sa dea o garantie ipotecara; 3. Daca debitorul a consemnat sumele pentru care a fost inscrisa ipoteca; 4. Daca se dobandeste un drept tabular inscris provizoriu; 5. Daca ambele parti consimt doar pentru efectuarea unei inscrieri provizorii. Efectele inscrierii provizorii Principalul efect consta in modificarea sau stingerea unui drept tabular , de la data inregistrarii cererii sub conditia si in masura justificarii ei. Justificarea se face in urmatoarele situatii:
cu consimtamantul dat in forma autentica in cel impotriva caruia s-a realizat inscrierea provizorie in temeiul unei hotarari judecatoresti definitiva In conformitate cu art 899 alin 3 CC , justificarea radierii dreptului de ipoteca se face in urmatoarele situatii: in temeiul unei hotarari judecatoresti de validare ramasa definitiva se face cu consimtamantul creditorului dat in forma autentica in temeiul unui proces verbal al executorului judecatoresc prin care se constata acceptarea platii in temeiul incheierii executorului judecatoresc prin care se constata efectuarea platii Obs!!! Justificarea unei inscrierii provizorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-a facut conditionat de justificarea ei. Pe cale de consecinta nejustificarea unei inscrieri provizorii atrage radierea ei precum si a tuturor inscrierilor care s-a facut conditionat de justificarea ei.
Efectele inscrierii provizorii Art. 899 (1) Inscrierea provizorie are ca efect dobandirea, modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data inregistrarii cererii, sub conditia si in masura justificarii ei. (2) Justificarea unei inscrieri provizorii se face cu consimtamantul celui impotriva caruia s-a efectuat inscrierea provizorie, dat in forma autentica, sau in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive. In acest din urma caz, dispozitiile art. 896 si 897 se aplica, in mod corespunzator, si actiunii in justificare tabulara. (3) Justificarea radierii dreptului de ipoteca se face in temeiul hotararii judecatoresti de validare ramase definitiva, al consimtamantului creditorului dat in forma autentica, al procesului-verbal intocmit de executorul judecatoresc prin care se constata acceptarea platii sau, dupa caz, al incheierii intocmite de acesta prin care se constata efectuarea platii, ramasa definitiva. (4) Justificarea unei inscrieri provizorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea ei; nejustificarea unei inscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea ei.

Notarea unor drepturi, fapte si raporturi juridice

Notarea poate avea ca obiect drepturi, fapte si raporuti juridice pentru care exista obligativitatea notarii precum si drepturi , fapte si raporturi juridice pentru care exista doar posibilitatea notarii. In conformitate cu art 902 alin. 2 sunt supuse notarii in cartea funciara :

50

punerea sub intedictie juridica si ridicarea acestei masuri conventia matrimoniala ante-contractul si pactul de optiune punerea in miscare a actiunii penale pentru o inscriere in cartea funciara , savarsita pentru o fapta penala.

In cazurile prevazute de art 902 CC , actele supuse notarii devin opozabile tertilor exclusiv prin notare. Ca exceptie acestia devin opozabile tertilor daca nu se dovedeste ca au fost cunoscuti pe alta cale. Obs !!! Exista si situatii expres prevazute de lege prin care simpla cunoastere a acestor acte sau fapte nu este suficienta pentru a suplini lipsa de complicitate. Obs!!! In aceasta materie prin terti se intelege orice persoana care a dobandit un drept real sau un alt drept in lege cu imobilul inscris in cartea funciara. In al doilea rand , avem acte sau fapte care pot fi notate in cartea funciara prevazute de art 903 , respectiv : 1. Incapacitatea sau restrangerea prin efectul legii a capacitatii de exercitiu sau de folosinta

2. Declaratia de utilitate publica in vederea exproprierii unui imobil Orice alte acte sau fapte juridice care au legatura cu imobilul si care sunt prevazute expres de lege Notarea acestor fapte nu are ca efect opozabilitatea fata de terti.
Actele sau faptele supuse notarii Art. 902 (1) Drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prevazute la art. 876 alin. (2) devin opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare, daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale, in afara cazului in care din lege rezulta ca simpla cunoastere a acestora nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate. In caz de conflict de drepturi care provin de la un autor comun, dispozitiile art. 890892, 896 si 897 se aplica in mod corespunzator. (2) In afara altor cazuri prevazute de lege, sunt supuse notarii in cartea funciara: 1. punerea sub interdictie judecatoreasca si ridicarea acestei masuri; 2. cererea de declarare a mortii unei persoane fizice, hotararea judecatoreasca de declarare a mortii si cererea de anulare sau de rectificare a hotararii judecatoresti de declarare a mortii; 3. calitatea de bun comun a unui imobil; 4. conventia matrimoniala, precum si modificarea sau, dupa caz, inlocuirea ei; 5. destinatia unui imobil de locuinta a familiei; 6. locatiunea si cesiunea de venituri; 7. aportul de folosinta la capitalul social al unei societati; 8. interdictia conventionala de instrainare sau de grevare a unui drept inscris; 9. vanzarea facuta cu rezerva dreptului de proprietate; 10. dreptul de a revoca sau denunta unilateral contractul; 11. pactul comisoriu si declaratia de rezolutiune sau de reziliere unilaterala a contractului; 12. antecontractul si pactul de optiune; 13. dreptul de preemptiune nascut din conventii; 14. intentia de a instraina sau de a ipoteca; 15. schimbarea rangului ipotecii, poprirea, gajul sau constituirea altei garantii reale asupra creantei ipotecare; 16. deschiderea procedurii insolventei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului supus acestei masuri, precum si inchiderea acestei proceduri; 17. sechestrul, urmarirea imobilului, a fructelor ori veniturilor sale; 18. actiunea in prestatie tabulara, actiunea in justificare si actiunea in rectificare;

3.

51

19. actiunile pentru apararea drepturilor reale inscrise in cartea funciara, actiunea in partaj, actiunile in desfiintarea actului juridic pentru nulitate, rezolutiune ori alte cauze de ineficacitate, actiunea revocatorie, precum si orice alte actiuni privitoare la alte drepturi, fapte, alte raporturi juridice in legatura cu imobilele inscrise; 20. punerea in miscare a actiunii penale pentru o inscriere in cartea funciara savarsita printr-o fapta prevazuta de legea penala. (3) In sensul prezentului articol, prin terti se intelege orice persoana care a dobandit un drept real sau un alt drept in legatura cu imobilul inscris in cartea funciara. Actele sau faptele care pot fi notate in cartea funciara Art. 903 Se vor putea nota in cartea funciara, fara insa ca opozabilitatea fata de terti sa depinda de aceasta inscriere: 1. incapacitatea sau restrangerea, prin efectul legii, a capacitatii de exercitiu ori de folosinta; 2. declaratia de utilitate publica in vederea exproprierii unui imobil; 3. orice alte fapte sau raporturi juridice care au legatura cu imobilul si care sunt prevazute in acest scop de lege.

Notarea cazuri particulare de notare in cartea funciara Notarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca . Prin aceasta notare , proprietarul unui imobil trebuie sa arate si suma ce corespunde obligatiei garantate in cazul ipotecii. Daca instrainarea sau ipotecarea se realizeaza in 3 luni de la notarea intentiei, dreptul inscris va avea rangul notarii ( intentiei). In situatia in care au trecut 3 luni de la data inregistrarii cererii si nu s-a realizat instrainarea sau ipotecarea, notarea intentiei isi va pierde efectul.
Notarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca Art. 904 (1) Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca in folosul unei anumite persoane sa fie notata, aratand in acest din urma caz si suma ce corespunde obligatiei garantate. (2) Daca instrainarea sau ipotecarea se realizeaza in termen de 3 luni de la notarea intentiei de a instraina sau de a ipoteca, dreptul inscris va avea rangul notarii.

Notarea antecontractelor si pactelor de optiune . Promisiunea de a incheia un antecontract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra unui imobil sau un alt drept in legatura cu acesta , se poate nota in cartea funciara cu indeplinirea urmatoarelor conditii : Promitentul este inscris in cartea funciara ca titularul dreptului care face o promisiune Antecontractul sa prevada in mod expres termenul in care urmeaza a fi incheiat antecontractul. Promisiunea de a incheia un contract se va putea radia in urmatoarele conditii : Daca cel indreptatit nu a cerut instantei pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract in termen de 6 luni de la trecerea termenului fixat pentru incheierea lui. Daca intre timp imobilul a fost definitiv adjudecat de catre un tert care nu este tinut sa raspunde de obligatiile promitentului. De asemenea, radierea se va putea dispune din oficiu: 1. Daca la expirarea termenului de 6 luni nu a fost ceruta inscrierea dreptului care a facut obiectul promisiunii cu exceptia in care cel indreptatit a cerut notarea in cartea funciara a actiunii prin care a cerut instantei pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract; 2. Atunci cand la incheierea contractului sau pana la solutionarea definitiva a actiunii , imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul unei executari silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului;

52

Obs!!! Regulile de mai sus se aplica si pactelor de optiune notate in cartea funciara.
Notarea antecontractelor si a pactelor de optiune Art. 906 (1) Promisiunea de a incheia un contract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept in legatura cu acesta se poate nota in cartea funciara, daca promitentul este inscris in cartea funciara ca titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar antecontractul, sub sanctiunea respingerii cererii de notare, prevede termenul in care urmeaza a fi incheiat contractul. Notarea se poate efectua oricand in termenul stipulat in antecontract pentru executarea sa, dar nu mai tarziu de 6 luni de la expirarea lui. (2) Promisiunea se va putea radia, daca cel indreptatit nu a cerut instantei pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract, in termen de 6 luni de la trecerea termenului fixat pentru incheierea lui sau daca, intre timp, imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul vanzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului. (3) Radierea se va dispune din oficiu, daca, pana la expirarea termenului de 6 luni prevazut la alin. (2), n-a fost ceruta inscrierea dreptului care a facut obiectul promisiunii, cu exceptia cazului cand cel indreptatit a cerut notarea in cartea funciara a actiunii prevazute la alin. (2). De asemenea, promisiunea se va radia din oficiu in toate cazurile cand, pana la incheierea contractului amintit mai sus ori pana la solutionarea definitiva a actiunii prevazute la alin. (2), imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul vanzarii silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului. (4) Dispozitiile prezentului articol se aplica prin asemanare si pactelor de optiune notate in cartea funciara. In aceste cazuri, daca, pana la expirarea termenului stipulat in contract pentru exercitarea optiunii, beneficiarul pactului nu solicita, in baza declaratiei de optiune si a dovezii comunicarii sale catre cealalta parte, intabularea dreptului ce urmeaza a fi dobandit, se va dispune din oficiu radierea pactului inscris in folosul sau.

Rectificarea inscrierilor in cartea funciara Prin rectificare intelegem radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri inexacte efectuate in cartea funciara Rectificarea trebuie sa aiba la baza : 1. Recunoasterea facuta de titularul inscrierilor a carei rectificare se solicita; 2. Recunoasterea autentica notariala sau printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pronuntata impotriva titularului inscrierii prin care s-a admis actiunea de fond; Obs!!! Actiunea de fond poate avea aca obiect orice cauza de ineficacitate a actului juridic (anulare, rezolutiune, reductiune , etc)
Notiune Art. 907 (1) Cand o inscriere facuta in cartea funciara nu corespunde cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia. (2) Prin rectificare se intelege radierea, indreptarea sau corectarea oricarei inscrieri inexacte efectuate in cartea funciara. (3) Situatia juridica reala trebuie sa rezulte dintr-o recunoastere facuta de titularul inscrierii a carei rectificare se solicita, prin declaratie data in forma autentica notariala, ori dintr-o hotarare judecatoreasca definitiva pronuntata impotriva acestuia, prin care sa admis actiunea de fond. Actiunea de fond poate fi, dupa caz, o actiune in anulare, rezolutiune, reductiune sau orice alta actiune intemeiata pe o cauza de ineficacitate a actului juridic.

Rectificarea intabularii sau inscrierii provizorii Cazuri prevazute de art 908 CC: Inscrierea sau incheierea nu este valabila daca actul in temeiul caruia inscrierea a fost efectuata s-a desfiintat din motive anterioare sau concomitente emiterii lui ( in cazul nulitatii, referire la nulitate); Dreptul inscris a fost gresit calificat; Nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actelor juridice in temeiul cauria s-a facut inscrierea; Inscrierea nu mai este , din orice alte motive, in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului; Actiunea in rectificare

53

Aceasta poate fi formulata atat impotriva dobanditorului nemijlocit , cat si impotriva tertilor dobanditori cu titlu oneros sau gratuit, cu exceptia in care tertul a fost de buna-credinta si s-a intemeiat pe cuprinsul cartii funciare .
Rectificarea intabularii sau inscrierii provizorii Art. 908 (1) Orice persoana interesata poate cere rectificarea unei intabulari sau inscrieri provizorii, daca: 1. inscrierea sau incheierea nu este valabila ori actul in temeiul caruia a fost efectuata inscrierea a fost desfiintat, in conditiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente incheierii ori, dupa caz, emiterii lui; 2. dreptul inscris a fost gresit calificat; 3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea; 4. inscrierea in cartea funciara nu mai este, din orice alte motive, in concordanta cu situatia juridica reala a imobilului. (2) Rectificarea inscrierilor in cartea funciara se poate face fie pe cale amiabila, prin declaratia autentica notariala a titularului dreptului ce urmeaza a fi radiat sau modificat, fie, in caz de litigiu, prin hotarare judecatoreasca definitiva. (3) Cand dreptul inscris in cartea funciara urmeaza a fi rectificat, titularul lui este obligat sa predea celui indreptatit, odata cu consimtamantul dat in forma autentica notariala pentru efectuarea rectificarii, si inscrisurile necesare, iar in caz contrar, persoana interesata va putea solicita instantei sa dispuna inscrierea in cartea funciara. In acest din urma caz, hotararea instantei de judecata va suplini consimtamantul la inscriere al partii care are obligatia de a preda inscrisurile necesare rectificarii. (4) Actiunea in rectificare poate fi introdusa concomitent sau separat, dupa ce a fost admisa actiunea de fond, cand este cazul. Ea poate fi formulata atat impotriva dobanditorului nemijlocit, cat si impotriva tertilor dobanditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, in conditiile prevazute la art. 909, cu exceptia actiunii intemeiate pe dispozitiile alin. (1) pct. 3 si 4, care nu poate fi pornita impotriva tertilor care si-au inscris vreun drept real, dobandit cu buna-credinta si printr-un act juridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare.

Termene de exercitare

Actiunea in rectificare este imprescriptibila, atat data de dobanditorul nemijlocit cat si de tertul de rea-credinta , cu conditia ca dreptul la actiunea in fond sa nu fi fost prescris. Daca actiunea de fond a fost introdusa pe cale separata si admisa, actiunea in rectificare este, de asemnea, imprescriptibila atat a tertilor chemati in judecata cat si a tertilor care au dobandit un drept real dupa notarea actiunii in cartea funciara. Fata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat cu titlu particular, actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea de fond, nu se va putea introduce decat in termen de 5 ani, socotiti de la inregistrarea cererii lor de inscriere. Termenul este de 3 ani daca in situatia de mai sus , actul juridic a fost cu titlu oneros sau un contract de ipoteca in codtiile in care tertul s-a intemeiat pe cuprinsul cartii funciare. Termenele de 5 si 3 sunt termene de decadere.
Termenele de exercitare a actiunii in rectificare Art. 909 (1) Sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in rectificare este imprescriptibila fata de dobanditorul nemijlocit, precum si fata de tertul care a dobandit cu rea-credinta dreptul inscris in folosul sau. Daca actiunea de fond introdusa pe cale separata a fost admisa, actiunea in rectificare este, de asemenea, imprescriptibila atat impotriva celor care au fost chemati in judecata, cat si impotriva tertilor care au dobandit un drept real dupa ce actiunea de fond a fost notata in cartea funciara. (2) Fata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat cu titlu particular, actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea de fond, nu se va putea introduce decat in termen de 5 ani, socotiti de la inregistrarea cererii lor de inscriere. (3) De asemenea, sub rezerva prescriptiei dreptului la actiunea in fond, actiunea in rectificare, intemeiata exclusiv pe dispozitiile art. 908 alin. (1) pct. 1 si 2, se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si-au inscris vreun drept real, dobandit cu bunacredinta si printr-un act juridic cu titlu oneros sau, dupa caz, in temeiul unui contract de ipoteca, intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare. In aceste cazuri, termenul va fi de 3 ani, socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulate de catre dobanditorul nemijlocit al dreptului a carui rectificare se cere, cu exceptia cazului cand incheierea, prin care s-a ordonat inscrierea care face obiectul actiunii in rectificare, a fost comunicata celui indreptatit, caz in care termenul va fi de un an de la comunicarea acesteia. (4) Termenele prevazute la alin. (2) si (3) sunt termene de decadere.

Efectele actiunii in rectificare

54

Daca actiunea in rectificare a fost notata in cartea funciara, hotararea judecatoreasca de admitere se va inscrie din oficiu si impotriva celora care au dobandit un drept tabular dupa notare. In caz contrar, hotararea prin care se admite rectificarea unei inscrieri nu aduce atingere drepturilor inscrise in folosul celor care nu au fost parti in cauza.
Efectele admiterii actiunii in rectificare Art. 910 (1) Hotararea prin care se admite rectificarea unei inscrieri nu va aduce atingere drepturilor inscrise in folosul celor care nu au fost parti in cauza. (2) Daca insa actiunea in rectificare a fost notata in cartea funciara, hotararea judecatoreasca de admitere se va inscrie, din oficiu, si impotriva acelora care au dobandit vreun drept tabular dupa notare, care se va radia odata cu dreptul autorului lor.

Rectificarea notarii in cartea funciara

Aceasta se va putea face cu consimtamantul titularului , fie in temeiul unei hotarari judecatoresti definitva , in cazurile de rectificare prevazute de art 908 CC. Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila. Rectificarea notarii are aceleasi efecte ca si in cazul admiterii actiunii in rectificare, rectificarii a inscrierii si intabularii. Obs!!! Dreptul afectat de o conditie suspensiva se va radia din oficiu daca nu se dobandeste indeplinirea conditiei in termen de 5 ani de la inscriere. In cazul conditiei rezolutorii termenul este de 5 ani de la inscriere.
Rectificarea notarii in cartea funciara Art. 911 (1) In lipsa consimtamantul titularului, orice persoana interesata va putea cere rectificarea unei notari in cazurile prevazute la art. 908, precum si ori de cate ori, din alte cauze, notarea nu este sau a incetat sa fie exacta. (2) Rectificarea se va incuviinta in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive; dreptul la actiune este imprescriptibil. (3) Dispozitiile art. 910 raman aplicabile. [COMPLETARI - Radierea drepturilor conditionale Art. 912 (1) Dreptul afectat de o conditie suspensiva se va radia din oficiu, daca nu se dovedeste indeplinirea conditiei care afecteaza dreptul, in termen de 5 ani de la inscriere. (2) Tot astfel se va radia conditia rezolutorie, daca nu s-a cerut, in temeiul ei, radierea dreptului inscris sub o asemenea modalitate, timp de 10 ani de la inscriere. Indreptarea erorilor materiale Art. 913 Erorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor efectuate in cartea funciara, altele decat cele care constituie cazuri de rectificare, se pot indrepta la cerere sau din oficiu. Dispozitiile art. 909911 sunt aplicabile in mod corespunzator. Modificarea descrierii imobilului Art. 914 Proprietarul imobilului inscris in cartea funciara va putea cere oricand modificarea mentiunilor din cartea funciara privitoare la descrierea, destinatia sau suprafata acestuia, in conditiile legii. ]

Raspunderea pentru tinerea defectuoasa a cartii funciare In aceasta situatie , oficiul teritorial de castru si publicitatea imobiliara, de la locul situarii imobilului precum si persoanele raspunzatoare de prejudiciul cauzat, vor putea fi obligati la plata unei despagubiri. Termenul de prescriptie este de 1 an si se scurge de la data la care cel vatamat a cunoscut faptul prejudicitor, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data savarsirii faptei care a cauzat prejudiciul.
Raspunderea pentru tinerea defectuoasa a cartii funciare Art. 915 (1) Cel prejudiciat printr-o fapta savarsita, chiar din culpa, in pastrarea si administrarea cartii funciare va putea cere obligarea, in solidar, la plata de despagubiri a oficiului teritorial de cadastru si publicitate imobiliara de la locul situarii imobilului si a persoanei raspunzatoare de prejudiciul astfel cauzat, daca prejudiciul nu a putut fi inlaturat, in tot sau in parte, prin exercitarea actiunilor si cailor de atac prevazute de lege. (2) Dreptul la actiune se prescrie intr-un termen de un an, socotit din ziua in care cel vatamat a cunoscut faptul pagubitor, insa nu mai tarziu de 3 ani de la data cand s-a savarsit fapta prin care s-a cauzat prejudiciul. Prescriptia este suspendata prin exercitarea actiunilor si cailor de atac prevazute de lege pentru inlaturarea efectelor faptei pagubitoare.

Curs 5 55

Titlul IV - Fiducia Notiune Art. 773 Fiducia este operatiunea juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, catre unul sau mai multi fiduciari care le exercita cu un scop determinat, in folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distincta de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniile fiduciarilor. Izvoarele fiduciei Art. 774 (1) Fiducia este stabilita prin lege sau prin contract incheiat in forma autentica. Ea trebuie sa fie expresa. (2) Legea in temeiul careia este stabilita fiducia se completeaza cu dispozitiile prezentului titlu, in masura in care nu cuprinde dispozitii contrare. Interdictia liberalitatii indirecte Art. 775 Contractul de fiducie este lovit de nulitate absoluta daca prin el se realizeaza o liberalitate indirecta in folosul beneficiarului. Partile contractului de fiducie Art. 776 (1) Orice persoana fizica sau juridica poate fi constituitor in contractul de fiducie. (2) Pot avea calitatea de fiduciari in acest contract numai institutiile de credit, societatile de investitii si de administrare a investitiilor, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de asigurare si de reasigurare legal infiintate. (3) De asemenea, pot avea calitatea de fiduciari notarii publici si avocatii, indiferent de forma de exercitare a profesiei. Beneficiarul fiduciei Art. 777 Beneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o terta persoana. Reprezentarea intereselor constituitorului Art. 778 In absenta unei stipulatii contrare, constituitorul poate, in orice moment, sa desemneze un tert care sa ii reprezinte interesele in executarea contractului si care sa ii exercite drepturile nascute din contractul de fiducie. Continutul contractului de fiducie Art. 779 Contractul de fiducie trebuie sa mentioneze, sub sanctiunea nulitatii absolute: a) drepturile reale, drepturile de creanta, garantiile si orice alte drepturi patrimoniale transferate; b) durata transferului, care nu poate depasi 33 de ani incepand de la data incheierii sale; c) identitatea constituitorului sau a constituitorilor; d) identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor; e) identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel putin regulile care permit determinarea acestora; f) scopul fiduciei si intinderea puterilor de administrare si de dispozitie ale fiduciarului ori ale fiduciarilor. Inregistrarea fiscala Art. 780 (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, contractul de fiducie si modificarile sale trebuie sa fie inregistrate la cererea fiduciarului, in termen de o luna de la data incheierii acestora, la organul fiscal competent sa administreze sumele datorate de fiduciar bugetului general consolidat al statului. (2) Cand masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea sunt inregistrate, in conditiile prevazute de lege, sub aceeasi sanctiune, la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale competent pentru administrarea sumelor datorate bugetelor locale ale unitatilor administrativteritoriale in raza carora se afla imobilul, dispozitiile de carte funciara ramanand aplicabile. (3) Desemnarea ulterioara a beneficiarului, in cazul in care acesta nu este precizat chiar in contractul de fiducie, trebuie sa fie facuta, sub aceeasi sanctiune, printr-un act scris inregistrat in aceleasi conditii. (4) Daca pentru transmiterea unor drepturi este necesara indeplinirea unor cerinte speciale de forma, se va incheia un act separat cu respectarea cerintelor legale. In aceste cazuri, lipsa inregistrarii fiscale atrage aplicarea sanctiunilor administrative prevazute de lege. Opozabilitatea fiduciei Art. 781 (1) Fiducia este opozabila tertilor de la data mentionarii sale in Arhiva Electronica de Garantii Reale

56

Mobiliare. (2) Inscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusiv a garantiilor reale imobiliare, care fac obiectul contractului de fiducie se face si in cartea funciara, pentru fiecare drept in parte. Precizarea calitatii fiduciarului Art. 782 (1) Cand fiduciarul actioneaza in contul masei patrimoniale fiduciare, el poate sa faca mentiune expresa in acest sens, cu exceptia cazurilor in care acest lucru este interzis prin contractul de fiducie. (2) De asemenea, cand masa patrimoniala fiduciara cuprinde drepturi a caror transmitere este supusa publicitatii, in registrul de publicitate fiduciarul poate solicita sa se mentioneze denumirea fiduciarului si calitatea in care actioneaza. (3) In toate cazurile in care constituitorul sau beneficiarul solicita acest lucru in conformitate cu contractul de fiducie, fiduciarul va trebui sa isi precizeze calitatea in care actioneaza. In caz contrar, daca actul este pagubitor pentru constituitor, se va considera ca actul a fost incheiat de fiduciar in nume propriu. Obligatia de a da socoteala Art. 783 Contractul de fiducie trebuie sa cuprinda conditiile in care fiduciarul da socoteala constituitorului cu privire la indeplinirea obligatiilor sale. De asemenea, fiduciarul trebuie sa dea socoteala, la intervale precizate in contractul de fiducie, beneficiarului si reprezentantului constituitorului, la cererea acestora. Puterile si remunerarea fiduciarului Art. 784 (1) In raporturile cu tertii, se considera ca fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, actionand ca un veritabil si unic titular al drepturilor in cauza, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca tertii aveau cunostinta de limitarea acestor puteri. (2) Fiduciarul va fi remunerat potrivit intelegerii partilor, iar in lipsa acesteia, potrivit regulilor care carmuiesc administrarea bunurilor altuia. Insolventa fiduciarului Art. 785 Deschiderea procedurii insolventei impotriva fiduciarului nu afecteaza masa patrimoniala fiduciara. Limitarea raspunderii in functie de separatia maselor patrimoniale Art. 786 (1) Bunurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite, in conditiile legii, de titularii de creante nascute in legatura cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au o garantie reala asupra bunurilor acestuia si a carei opozabilitate este dobandita, potrivit legii, anterior stabilirii fiduciei. Dreptul de urmarire poate fi exercitat si de ceilalti creditori ai constituitorului, insa numai in temeiul hotararii judecatoresti definitive de admitere a actiunii prin care a fost desfiintat sau a devenit inopozabil, in orice mod, cu efect retroactiv, contractul de fiducie. (2) Titularii creantelor nascute in legatura cu bunurile din masa patrimoniala fiduciara nu pot urmari decat aceste bunuri, cu exceptia cazului in care, prin contractul de fiducie, s-a prevazut obligatia fiduciarului sau/si a constituitorului de a raspunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. In acest caz, va fi urmarit mai intai activul masei patrimoniale fiduciare, iar apoi, daca este necesar, bunurile fiduciarului sau/si ale constituitorului, in limita si in ordinea prevazute in contractul de fiducie. Raspunderea fiduciarului pentru prejudiciile cauzate Art. 787 Pentru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare, fiduciarul raspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse in patrimoniul sau. Inlocuirea fiduciarului Art. 788 (1) Daca fiduciarul nu isi indeplineste obligatiile sau pune in pericol interesele care i-au fost incredintate, constituitorul, reprezentantul sau sau beneficiarul poate cere in justitie inlocuirea fiduciarului. (2) Pana la solutionarea cererii de inlocuire, constituitorul, reprezentantul sau sau, in lipsa acestora, beneficiarul va numi un administrator provizoriu al masei patrimoniale fiduciare. In cazul in care constituitorul, reprezentantul sau sau beneficiarul desemneaza concomitent un administrator provizoriu, va prevala desemnarea facuta de constituitorul ori de reprezentantul sau legal. (3) Mandatul administratorului provizoriu inceteaza in momentul inlocuirii fiduciarului sau in momentul respingerii definitive a cererii de inlocuire. Solutionarea cererii de inlocuire a fiduciarului se realizeaza de urgenta si cu precadere. (4) Numirea noului fiduciar si a administratorului provizoriu poate fi dispusa de instanta de judecata numai cu acordul acestora. (5) In cazul in care instanta de judecata a numit un nou fiduciar, acesta va avea toate drepturile si obligatiile prevazute in contractul de fiducie.

57

(6) Constituitorul, reprezentatul acestuia, noul fiduciar sau administratorul provizoriu poate sa inregistreze aceasta modificare a fiduciei, aplicandu-se in mod corespunzator dispozitiile art. 780 si 781. Inlocuirea fiduciarului se produce numai dupa aceasta inregistrare. Denuntarea, modificarea si revocarea contractului de fiducie Art. 789 (1) Cat timp nu a fost acceptat de catre beneficiar, contractul de fiducie poate fi denuntat unilateral de catre constituitor. (2) Dupa acceptarea de catre beneficiar, contractul nu poate fi modificat sau revocat de catre parti ori denuntat unilateral de catre constituitor decat cu acordul beneficiarului sau, in absenta acestuia, cu autorizarea instantei judecatoresti. Incetarea contractului de fiducie Art. 790 (1) Contractul de fiducie inceteaza prin implinirea termenului sau prin realizarea scopului urmarit cand aceasta intervine inainte de implinirea termenului. (2) El inceteaza, de asemenea, in cazul in care toti beneficiarii renunta la fiducie, iar in contract nu s-a precizat cum vor continua raporturile fiduciare intr-o asemenea situatie. Declaratiile de renuntare sunt supuse acelorasi formalitati de inregistrare ca si contractul de fiducie. Incetarea se produce la data finalizarii formalitatilor de inregistrare pentru ultima declaratie de renuntare. (3) Contractul de fiducie inceteaza si in momentul in care s-a dispus deschiderea procedurii insolventei impotriva fiduciarului sau in momentul in care se produc, potrivit legii, efectele reorganizarii persoanei juridice. Efectele incetarii contractului de fiducie Art. 791 (1) Cand contractul de fiducie inceteaza, masa patrimoniala fiduciara existenta in acel moment se transfera la beneficiar, iar in absenta acestuia, la constituitor. (2) Contopirea masei patrimoniale fiduciare in patrimoniul beneficiarului sau al constituitorului se va produce numai dupa plata datoriilor fiduciare.

58