Drept Civil.

Drepturile Reale Principale

Drepturile patrimoniale
1. Drepturi reale: A. Drepturi principale (dreptul de proprietate si dezmembramintele sale: uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie); Obiect: bun B. Drepturi accesorii (ipoteca, gajul, privilegiile, garantiile reale) - sunt garantii Intervin cnd debitorului nu executa voluntar obliga iile 2. Drepturi de creana - drepturi patrimoniale care permit titularului lor posibilitatea de a pretinde unei alte persoane sa dea, sa fac, sau sa nu fac ceva. Se refer la obliga iile debitorului. Obiect: prestatie Obligaii reale: spre deosebire de obligaia civil care este opozabil doar debitorului iniial, obligaia reala este opozabil debitorului ini ial si tuturor dobanditorilor ulteriori si succesivi ai bunului in legtura cu care s-a nscut obliga ia A. Obligaiile propter rem - sunt obligaii reale de a face, care decurg din stapanirea bunului si obliga numai in legtura cu acele bunuri - Revin titularului unui drept real, posesorului sau detentorului B. Obligaiile scriptae in rem - datoria nu aparine numai debitorului iniial, ci si dobanditorilor ulteriori si succesivi ai bunului, indiferent daca ace tia au un drept real sau doar o posesie 3. Drepturi potestative - Este puterea conferita unei persoane de a modifica sau stinge o situatie juridica printr-un act juridic unulateral, care este expresia unei optiuni; Obiect: situaie juridic

Gajul general: presupune ca orice datorie/obligaie cuprins in pasivul patrimonial va fi

garantata cu activul patrimonial Gajul general nu este un drept real, pentru ca nu poarta asupra unor bunuri determinate, ci poarta asupra patrimoniului in ansamblul s u Nu confer atributele de preferinta si urmrire, deoarece nu este un drept real Gajul general poarta asupra bunuriilor prezente si viitoare

 Creditorii care au doar gaj general (creditori chirografari) sunt dezavantajati in raport cu creditorii care au garantii reale - Creditorii care au garantii reale au si gaj general Creditorii chirografari au la dispoziie urmtoarele mijloace de protec ie: - Aciunea oblica - Aciunea pauliana - Clauza de insesisabilitate (presupune bunuri care nu pot fi urm rite de c tre creditori) - condiii de valabilitate: 1. Trebuie sa fie justificat de un interes serios si legitim 2. Trebuie sa fie temporara - Orice clauza de inalienabilitate atrage si caracterul insesizabil

Patrimoniul: reprezint ansamblul de drepturi si obligaii, evaluabile in bani ale unei

persoane Orice persoana poate avea doar un singur partimoniul si acesta exista pe durata vieii persoanei (fizice/juridice) si nu poate fi instrainat pe durata vie ii persoanei Este alctuit din drepturi si obligaii cu valoare economic (pecuniar ) Este o universalite juridic Elementele care compun patrimoniul sunt fungibile Exista independent de continut, nu se rezuma la con inutul lui Partimoniul funcioneaz ca si gaj general al tuturor creditorilor Drepturile reale, drepturile de creanta si aciunile in justi ie cu privire la respectarea drepturilor unui bun (ex.: actiunea in revendicare) fac parte din patrimoniu SEMINAR: - Noul cod civil: bunurile mobile prin anticipatie se nscriu in cartea funciar pentru opozailitatea fata de terti. - Riscul fortuit este suportat de persoana care de ine proprietatea in momentul respectiv - Proprietatea nu se transfera dect dup individualizarea bunuriilor (dac bunuriile au fost individualizate, riscul fortuit este suportat de dobanditor) - Uzufruct drept real - titularul i executa in mod nemijlocit dreptul; locatiune drept de creanta - titularul nu i executa in mod nemijlocit dreptul (titularul unui drept real are aciune proprie, titularul unui drept de creanta nu are o ac iune proprie ci doar prin intermediul proprietarului) Patrimoniu de afectatiune - patrimoniu distinct creat de ctre o persoana in scopul desfasurarii unei activiti determinate si cuprinde bunuriile destinate acestei activit i respectiv obligatiile nascute, asumate in exercitarea acestei activiti. (in cazul profesilor autorizate; societi civile; cabinet de avocatura/notarial;) Gajul general va opera asupra masei patrimoniale in leg tura cu care s-a n scut creanta

 In cazul in care activul mesei patrimoniale in legtura cu care s-a n scut creanta este nendestultor, gajul general poate opera si asupra celorlalte bunuri din patrimoniu Universalitate juridic - un ansamblu de drepturi si obligaii evaluabile in bani, caracterizate prin doua trasaturi esentiale: 1. Exista independent de coninutul ei 2. ntre activul si pasivul ei exista o anumit legtura, in sesnul ca pasivul universalitatii juridice este garantat ntotdeauna de ctre activul acesteia - Se instraineaza prin intermediul transmisiunilor universale si cu titlu universal - Contine elemente de activ si pasiv - Elementele componente ale universalitatii sunt fungibile Universalitatea de fapt - ansamblul de bunuri puse in comun de ctre proprietarul lor pentru realizarea unui scop urmrit de acesta - Presupune doar bunuri materiale - Se instraineaza ntotdeauna prin intermediul transmisiunilor cu titlu particular - Nu conine elemente de pasiv - Subrogatia reala este exclus - Nu transmite drepturi dect in situaia in care dreptul a fost constituit in favoarea universalitatii si nu in favoarea persoanei Universalitatea de drept - patrimoniul persoanelor fizice sau juridice - Rezulta dintr-o necesitate juridic (nu din voina proprietarului, ca si la universalitatea de fapt) - Este reglementata de lege - Are si latura pasiv Transmisiunea universala - Acea transmisiune care are ca obiect un patrimoniu in ansamblul sau, patrimoniu care este transmis unei singure persoane Transmisiunea cu titlu universal - Presupune ca patrimoniul va fi transmis ctre doua sau mai multe persoane diferite care devin cotitulari ai patrimoniului respectiv - Ambele intervin prin acte mortis cauza - Ambele transmit si elemente de pasiv si activ - Transmisiunile cu titlu particular - acele transmisiuni care au ca obiect unul sau mai multe bunuri determinate - Transmite doar elemente de activ (dobandeste doar drepturi, f r obliga ii) Indiviziunea - presupune existena simultana a doi sau mai muli proprietari ai aceeleasi universalitatii juridice. - Presupune ca sunt elemente de activ si pasiv (coproprietatea presupune doar activul)
3

Subrogatiile:
1. Subrogatiile personale: nlocuirea unei persoane cu o alta persoana (este un efect al platii). Plata: executarea voluntar a unei obligaii de a da sau a face. (ex.: asiguratorul in cazul unui accident) 2. Subrogatiile reale: nlocuirea unui drept patrimonial cu un alt drept patromonial (unui bun cu alt bun):

Suborogaia real cu titlu Subrogaia real cu titlu universal particular Bunuri Cadrul
Determinate Determinate

nlocuirea unui bun cu un alt nlocuirea unui bun cu un alt bun de aceeai natur, in bun de aceeai natur, in cadrul aceluiai patrimoniu cadrul aceluiai patrimoniu Se produc automat (nu Nu se produc automat (doar trebuie prevazute express de prevzute de lege, sau de lege, sau de pri) pri prin convenie) Valoarea de nlocuire preia regimul juridic general Valoarea de nlocuire preia regimul particular celei dinti

Modul

Regimul valorii

Posesia:
Exercitiul in fapt al unui drept real principal cu intenia posesorului de a se considera titular al acelui drept. Bunurile de gen nu pot fi posedate decat dup individualizare Universalitatiile juridice si cele de fapt nu pot face obiectul posesiei ca stare de fapt Posesia ca stare de fapt presupune doua elemente distincte: 1. Animus - intenia posesorului de a se comporta si afirma ca titular al dreptului pe care l exercita - Nu reprezint concordanta dintre starea de fapt si un anumit drept real, ci reprezentarea subiectiva a posesorului care se comporta ca si cum ar fi titularul dreptului

- Animus este un element subiectiv si poate sa existe doar in cazul persoanelor care au discernamant - Cine are corpus este prezumat ca are si animus - Animus se apreciaz in abstracto (nu ce se crede posesorul, ci ce se poate crede posesorului) - Animus poate exista in urma dobandirii posesiei, cu buna sau rea credin - Animus se intemeiaza ntotdeauna si se justifica de fiecare data printr-un element exterior (fie titlul, fie actul material uzurpator al dreptului altuia) vointei posesorului 2. Corpus - exercitiul in fapt al unui drept real principal - Corpus poate presupune att acte materiale ct si acte juridice - Corpus poate fi utilizat fie nemijlocit, fie printr-un ter(corpore alien) Posesorul de buna credin: posesorul care din eroare se considera titular al dreptului pe care l exercita in fapt - Buna credin apare in doua situaii: 1. Dreptul provine de la un neproprietar si el nu tie 2. Titlul sau de dobandire este afectat de o cauza de ineficacitate, care nu ii este cunoscuta posesorului - Eroarea posesorului trebuie sa fie legitima, nu din culpa lui si scuzabila Posesia ca stare de fapt (funcii): Funcia probatorie: - ntemeiaza prezumtia relativa a existentei dreptului exercitat (art. 919 al. 3) - Pana la proba contrara, posesorul este considerat proprietar, cu exceptia imobilelor inscrise in cartea funciara - Prezuma existena titlului de proprietate in baza cruia posesorul exercita in fapt dreptul respectiv (art. 935 - materie mobiliar) Funcia achizitiva: presupune dobandirea unor depturi (art.935, 930, 941). Deasemenea presupune si dobandirea fructelor de c tre posesorul de buna credin (art. 948) Posesie tabulara: starea de fapt rezultata in urma inscrierii (intabularii) unui drept real imobiliar in cartea funciar, in beneficiul anumitei persoane. Funcii: Intemeiaza fora probanta a cuprinsului cartii funciare (art. 900) - proba dreptului de proprietate Uzucapiunea tabulara (art. 931) Efectul achizitiv exceptional al cartii funciare (prescriptia actiunii in rectificare) (art. 909 al. 2,3)

Detentia precar:
- Nu este o stare de fapt (ca si posesia), ci este o stare de drept, deoarece ea rezulta ntotdeauna dintr-un titlu (conventional, legal sau judiciar) - Titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitatie sau servitute, are corpus si animus dar nu de a stpni in nume de proprietar (detentori precari) Detentia precar este starea de fapt presupusa de exercitiul unui drept asupra sau in legtura cu un bun, altul dect dreptul de proprietate (toi cei care executa un drept real sau de creanta asupra unui bun, drepturi mai restrnse dect proprietatea). - Tuturor detentorilor precari le va lipsi ntotdeauna elementul animus domini - Detentia precar se nate ntotdeauna in urma ncheierii unui act juridic netranslativ de proprietate - Detentorii precari nu pot intenta aciuni posesorii mpotriva celor pentru care de in - Detentorii precari nu beneficiaz de prescriptia achizitiva - Cazuri: Stapanirea exerictata in calitate de proprietar al unui dezmembramnt al dreptului de proprietate Stapanirea exerictata in virtutea unui drept de creanta, constituit in leg tura cu bunul Stapanirea in virtutea unei obligaii nascute in legtura cu bunul Stapanirea exerictata in virtutea unui act de toleranta (art. 918 lit. D) Act de toleranta: Act de toleranta: actul non-juridic prin care proprietarul unui bun permite unei alte persoane sa foloseasc acest bun fr ai constitui un drept asupra sau in leg tura cu bunul sau Beneficiarul actului de toleranta nu are niciodat animus (la fel sunt si persoanele care profita de pe urma actelor de pura facultate(= act normal de exercitiu al dreptului de proprietate aflat la latitudinea proprietarului) realizate de proprietar) Cazurile de intervertire: (art. 920 NCP) Detentia precar se schimba nu in posesie, ci in posesie in nume de proprietar Efect: Se schimba animus iniial cu animus domini Se refer la titlu Nu se poate in cazul actelor translative cu titlu universal sau acte translative universale Conditii: - Detentorul precar s svreasc acte de rezisten neechivoce mpotriva proprietarului, referitor la intenia sa de a se comporta ca un proprietar - Intervertirea nu se va produce insa mai inainte de implinirea termenului prevazut pentru restituirea bunului

- Detentorul precar ncheie un act translativ de proprietate cu titlu particular cu dobanditorul - Dobanditorul sa fie de buna credina (sa i nscrie dreptul in CF sau sa nu tie ca a dobndit de la un neproprietar)

Viciile posesiei:
Viciile trebuie probate (nu se prezum) Pana la proba contrarie posesia se prezum a fi utila 1. Clandestinitatea: Pentru a produce efecte juridice, posesia trebuie sa fie publica (posesie care poate fi cunoscuta de catre toate persoanele interesate) Presupune ca posesorul cu intentie, disimuleaza exercitiul posesiei, fata de persoanele interesate Posesia nu este clandestina in msura in care persoanele interesate puteau sa ia la cunotin posesia Caracteristici: 1. Este un viciu temporar (in momentul in care clandestintatea nceteaz, posesia devine utila) 2. Este un viciu relativ (poate fi invocata doar de catre persoanele care in concret nu au cunoscut posesia exercitata) SEMINAR: - aciunile posesori se intemeiaza pe o stare de fapt, dac se intemeiaza pe o stare de drept, se resping. Actiuniile petitori se pot intemeia pe o stare de drept. - prin partajul de folosin nu se schimba posesia - tulburarea posesiei presupune negarea stapanirii bunului (nu are legtura cu bunul) Posesia utila este prezumata, viciile posesori trebuie probate Art. 932 al. 2: viciile posesiei suspenda cursul uzucapiuni extratabulare (str ine de cartea funciar) 2. Violenta: Este posibila in doua situaii: 1. Atunci cnd dobandirea posesiei se face prin violenta 2. Conservarea posesiei se face prin violenta (ocupa cnd este plecat proprietarul si se opune in revenirea acestuia) Pentru a antrena violenta nu este suficient un act de obstructie ci trebuie sa intervin temerea proprietarului de a mai folosi bunul sau de a-l ceda in favoarea tertului Este un viciu temporar - in momentul in care au ncetat actele de violenta si a disprut temerea, posesia devine utila
7

 Este un viciu relativ - poate fi invocat doar de ctre ce care a fost deposedat prin utilizare actelor de violenta fizica sau morala. Fata de terti posesia este considerat utila Doar cel care intra in posesie prin violen are posesia viciat (acesta va avea o posesie utila dup trecerea unui termen de 1 an de la deposedare/tulburare) Se sanctioneaza doar violenta activa, nu si violenta pasiva (pentru ap rare) 3. Discontinuitatea: Se refer la utilizarea bunului respectiv de ctre proprietar Dac posesorul exercita acte de stpnire la intervale de timp neregulate si cu intermitente excesive in raport cu destinaia bunului, posesia va fi considerat discontinu Prin folosirea corpusului la intervale neregulate de timp apare o incertitudine asupra elementului animus Se analizeaz de ctre instana in funcie de un bun determinat Are un caracter temporar - odat ce posesorului ncepe sa exercite stapanirea cu interminente normale, posesia devine utila Este un viciu absolut - va putea fi invocata de ctre orice persoana interesata 4. Echivocul: (nu este un viciu al posesiei)

Vizeaz situaia in care, datorit imprejurarilor in care se exercita posesia, exista o ndoial cu privire la intenia posesorului de a se considera titular al unui anumit drept subiectiv Situaia in care actele de stpnire sunt executate simultan de ctre doua sau mai multe persoane asupra aceluiasi bun. ntr-o astfel de ipoteza niciunul dintre posesori nu va putea invoca faptul ca exercita stapanirea in nume de proprietar exclusiv Este un viciu relativ - va putea fi invocat doar de ctre celelalte persoane care exercita simultan acte de posesie asupra aceluiasi bun Sanctiunea viciilor posesiei: Ori de cate ori un efect al posesiei este condiionat de o anumit durata, perioada de timp in care posesia a fost viciat nu va fi luat in calcul pentru producerea acelui efect (cauza de suspendare) Posesia presupune urmtoarele efecte: Prezumtia de proprietate (art. 119) se refer la bunurile mobile Posesia tabulara inteleasa ca o stare de fapt prin nscrierea unui drept in carte a funciar, intemeiaza prezumtia de proprietate in materia imobiliar Dobandirea proprietaii Aciunile posesorii
8

Actiunea posesorie:
Este aciunea reala, prin care reclamantul urmrete protejarea posesiei asupra unui bun inteleasa ca stare de fapt, fr a pune in discu ie existena in favoarea sa, a unui drept real asupra bunului sau a unui drept de creanta in leg tura cu bunul (exclusiv imobiliar) Regula non-cumului petitoriului cu posesoriul: ntr-o ac iune posesorie p r ile nu i vor putea susine pretentiile prin invocarea unor strii de drept. Reclamantul in aciunea posesorie nu va putea pretinde ca ac iunea sa sa fie admis , invocnd ca este titular al unui drept in legtura cu bunul. Deasemenea este irelevanta in posesoriul si proba pe care reclamantul ar propune-o in sensul ca paratul din posesoriul nu are un drept asupra bunului ligios. Instana nu i poate motiva soluia introdus printr-o aciune posesorie pe strii de drept. - Hotrrea judectoreasc dintr-o aciune posesorie nu are autoritate de lucru judecat in petitoriu - Hotrrea judectoreasc dintr-o aciune petitorie are autoritate de lucru judecat in posesoriu - ntr-o aciune petitorie se poate folosi si proba cu stari de fapt pentru ca probeaza o stare de drept (aciunea in revendicare: se poate utiliza orice mijloc de proba) - Si in actiunea posesorie sunt admise orice mijloace de prob, chiar si titluri, insa pentru a dovedi posesia ca stare de fapt Aciunile posesorii: Aciunea posesorie general Aciunea posesorie special Aciunea posesorie poate fi exercitata alturi de posesori si de c tre detentorii precari, sau de un singur coproprietar Actiunea posesorie nu poate fi introdusa de catre detentorii precari in situa ia in care paratul este cel pentru care deine (art. 950 al. 2) Nu este un act de dispoziie, ci unul de conservare Nu este conditionata de existena unui prejudiciu, nu se pot cere desp gubiri dacat in rspundere civil delictuala Condiii: Aciunea posesorie general: 1. Sa existe o deposedare sau o tulburarea in posesie (act care ncalc posesia, trebuie ca cel care este parat sa se poarte ca si cum ar avea un drept, cu inten ia de a poseda pentru sine) 2. Posesia reclamantului sa fi fost utila 3. Posesia reclamantului sa se fi ntins pe o prioada de cel putin un an anterior deposedarii
9

4. Sa fi trecut mai putin de un an de la deposedare - Poate fi introdus si de detentor (trebuie sa probeze pe lng cele trei condi ii si titlul in baza cruia deine) - Poate fi introdus si in situaia in care tulburarea nu s-a produs dar exista date sau indicii ca ea va avea loc (iminenta) (art. 952). Instan a poate sa suspende actele de tulburarea, fie sa le inceteze definitiv Aciunea posesorie special: - Presupune condiii de exercitare mai putin restrictive dect aciunea posesorie general - Daca deposedarea sau tulburarea s-a fcut prin violenta, cel deposedat poate introduce aciunea posesorie special cu condiia sa nu fi trecut un an de la deposedare - Posesia nu trebuie sa fi fost utila - Poate fii introdus si de o perosana care a exercitat o posesie viciata sau de rea credina

Dreptul de proprietate
Dreptul de proprietate presupunie o putere juridic asupra bunului, si este justificat de existena unui titlu, a unei cauze legitime de dobandire Este un drept real asupra unui bun: de regula titularul dreptului de proprietate suporta riscul fortuit (art. 558: nu se rezuma la proprietari ci se extinde si la titularii drepturilor reale accesorii; nu este o norma imperativa, se poate deroga; art. 1274 risc fortuit in cazul actului translativ) Se exercita nemijlocit: titularul dreptului de proprietate are posibilitatea sa sting acest drept printr-un act unilateral (art 562, al.2) Dreptul real principal care ii confer titularului sau exclusivitatea juridic in leg tura cu un bun determinat - Confer titularului sau posibilitatea juridic de a utiliza bunul (usus), de ai culege fructele (fructus) si de a dispune material sau juridic de acel bun (abusus) Caracterul perpetuu - dreptul de proprietate are vocatia de a exista pe o durata de timp indefinita (nu poate fii afectat de un termen extinctiv) Caracterul absolut - confer titularului totalitatea prerogativelor, respectiv posesia, folosina si dispoziia Caracterul exclusiv - inlatur posibilitatea ca simultan sa mai existe alte drepturi asupra aceluaisi bun (excepie: prin lege sau voin a proprietarului, ex.: dezmembramintele dreptului de proprietate: uz, uzufruct, superficie, servitute, abitatie) Atributele dreptului de proprietate:

10

 Usus - implica posibilitatea de a executa acte materiale ct si posibilitatea de a ncheia acte juridice Fructus - poate sa exercite acest atribut fie prin ncheierea de acte materiale, fie prin ncheierea de acte juridice - In cazul fructelor naturale si industriale, proprietarul va executa acte materiale, in schimb, fructele civile sunt rezultatul ncheierii de acte juridice si sunt intodeauna drepturi de creanta. - Fructele naturale si industriale se dobandesc prin percepere (are ac iunea in revendicarea - imprescriptibile), fructele civile se dobandesc zi cu zi (are o ac iune personal - prescriptibila) Abusus - dispoziia material presupune posibilitatea a a consuma substanta bunului, dispoziia juridic presupuine posibilitatea de a incheia acte juridice prin care sa instraineze dreptul de proprietate, sa-l dezmembreze sau sa l greveze cu sarcini reale (drepturi accesorii) Clauzele de inalienabilitate: Au caracter real (vizeaz dreptul de proprietate) Dispoziie contractuala, prin care ii se interzice proprietarului instrainarea sau grevarea cu sarcini reale a bunului sau, pe o anumit perioada de timp determinata Pentru a fi valabile trebuie sa fie justificate de un interes serios si legitim si trebuie sa fie temporare Sanctiunea: nulitatea absoluta a contractului Nulitatea este totala (nulitate absoluta) cnd clauza a fost esentiala pentru ncheierea contractului, cnd clauza nu este esentiala nulitatea este partiala Nu poate fi mai lunga de 49 de ani (este lovit de nulitate absoluta si clauza care se prelungeste pe parcursul vieii unei persoane; ex.: persoanei de 80 de ani ii se pune o clauza de 49 de ani) In contractele bancare clauza de inalienabilitate nu are niciodat un interes serios si legitim, astfel ea este considerat ca fiind nescris Dac terul dobanditor este de buna credin (nu a cunoscut clauza) acesta este protejat Nu trebuie confundata cu obligaia proprietarului de a nu instraina un bun (sanctiunea: rspunderea civil), sau cu ipotezele in care instrainarea bunului este conditionata de agrementul (acordul prealabil) din partea unei terte persoane

Proprietatea comuna:
1. Coproprietatea obisnuita:
Are caracter temporar - poate fi sistata prin partaj Cotele pri din drept sunt prezumate a fi egale pana la proba contrara

11

- Oricare dintre coproprietari are la ndemn actiunea in constatare pentru delimitarea cotei sale pri din drept In cazul coproprietatii se cunosc cotele, in cazul devalmasiei nu se cunosc cotele pri In cazul in care proprietatea comuna are obiect nu un bun, ci o universalitatea de bunuri, ea se numete indiviziune Fiecare coproprietar poate sa foloseasc bunul fr a-i schimba destina ia si f r a impiedeca exercitiul simultan si concurent al celorlal i coproprietari Fapte materiale de conservare (acte fcute personal) si acte juridice de conservare (acte ncheiate cu un ter) - pot fi fcute de oricare dintre coproprietari fr acordul celorlalti Actele de dispoziie - nu pot fi fcute decat cu acordul tuturor coproprietarilor Actele de administrare - pot fi facute numai cu acordul coproprietarilor care de in majoritatea din pri Actele juridice ncheiate de coproprietari fr respectarea regulilor unanimitatii/majoritatii sunt inopozabile coproprietarilor care nu a consim it la ncheierea actului Contracte de administrare: coproprietarii pot sa stabileasc prin excepie de la art. 641642 dreptul de a incheia acte juridice cu privire la ntregul bun - Se pot face numai cu acordul tuturor coproprietariilor - Pentru opozabilitate fata de terti in cazul bunurilor imobile, contractele de administrare se noteaz in cartea funciar - Prin derogare de la fora obligatorie a actului juridic, legea confer oric rui coproprietar posibilitatea de a renuna unilateral, in orice moment, la un astfel de contract - Dac unul dintre coproprietari renuna, contractul ii inceteaza existenta, ramanand aplicabile regulile din sec iunea respectiva: - Art. 635 - Repartizarea beneficiilor si a sarcinilor intre coproprietari - Art. 636 - Exercitarea in comun a dreptului de folosinta - Art. 641 - Actele de administrare si de dispozitie - Art. 642 - Sanctiunile actelelor de administrare si de dispozitie Actiuniile coproprietariilor: Actiuniile posesorii - pot fi utilizate att mpotriva unui ter ct si mpotriva unui alt coproprietar care ar exercita acte de stpnire asupra bunului, fr a permite celorlalti coproprietari sa i exercite dreptul - In cazul unui partaj de folosin nu se mai pot folosi actiuniile posesorii mpotriva altui coproprietar - Chiar dac reclamant este doar un coproprietar, beneficiari sunt to i

12

 Actiunea in revendicare - oricare dintre coproprietari poate sa introduc att aciunea in revendicare, ct si aciunea negatorie, fr a avea nevoie de consimtamantul celorlalti coproprietari - Hotarariile judecatoresti pronunate in folosul coproprieta ii profita tuturor coproprietarilor (cele potrivnice unui coproprietar nu le sunt opozabil celorlal i) Executarea coproprietatii: creditorul poate executa silit cota parte debitorului, sau poate sa ceara partajul (conform noului cod civil art. 578) - Creditorii care au un drept de garantie asupra bunului comun sau a c ror creanta s-a nscut in legtura cu conservarea sau administrarea bunului, pot sa urm reasc silit bunul in minile oricui s-ar afla, atat nainte ct si dup partaj - Dac creditorii executa cota parte a debitorului, ace tia au obliga ia de a notifica ceilal i coproprietari acetia avnd un drept de preemtiune asupra bunului ncetarea coproprietatii obinuite: Dreptul de a cere partajul aparine fiecrui coproprietar Partajul este imprescriptibil exteictiv Partajul nu produce efecte retoractive; produce efecte numai pentru viitor (efect constitutiv de drepturi, nu declarativ) Partajul consensual in cazul imobilelor se ncheie in forma autentica si se nscrie in CF Coproprietarii pot amn partajul prin intelegerea lor: - Conventiile de suspendare a partajului prin care coproprietarii pot sa stabileasc meninerea strii de coproprietate pe o perioada maxima de 5 ani - Conventiile de suspendare a partajului se ncheie in forma autentica in cazul in care se suspenda partajul asupra bunurilor imobile - Pentru a fi opozabila fata de creditori conventiile de suspendare a partajului in cazul imobilelor trebuie sa fie fcute la o data anterioar constituirii obligatiei Creditorii pot sa atace partajul prin aciunea pauliana sau oblic - Daca creditorii unui coproprietar sunt indreptatiti sa ceara partajul pe cale oblic conveniile de suspendare a partajului le sunt opozabile Creditorii nu pot insa sa atace un partaj efectuat, afara numai daca acesta s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia pe care au facut-o Dreptul de a cere partajul poate fi paralizat daca unul dintre coproprietari a uzucapat cotele pri din drept ale celorlali coproprietari Conventia de partaj fcut fr participarea tuturor coproprietarilor este nul absolut Modalitatiile partajului: - Partajul convenional - prin acordul tuturor coproprietarilor - Partajul judiciar - intervine cnd proprietarii nu se neleg in legtura cu modul de impartire a bunului

13

2. Coproprietatea fortata:
n principiu nu se poate sista, are caracter perpetu Poarta asupra bunurilor de familie, despartituri comune intre proprietati vecine etc. Deoarece poarta asupra unor bunuri accesorii, coproprietatea fortata este destinat folosirii bunului principal Fiiecare coproprietar poate folosi bunul fr acordul celorlal i, cu respectarea urmatoarelor condiii: A. Sa nu aduc atingere dreptului egal si reciproc al celorlal i coproprietari B. Folosina trebuie exercitata numai pentru utilizarea bunului principal pentru care a fost afectat bunul accesoriu Instrinarea bunului principal atrage automat si instr inarea dreptului de proprietate pe cote pri asupra bunului accesoriu Actele de conservare ct si actele de administrare pot fi exercitate de oricare dintre coproprietari, fr acordul celorlali ncetarea coproprietaii forate: De regula nu poate nceta prin partaj Prin excepie aceasta poate nceta: - Prin hotrrea motivat a asociaiei de proprietari, adoptat cu majoritate de 2/3 din numrul coproprietarilor se constata ncetarea destinaii de folosina comuna, transformnd-o in coproprietate obisnuita - Aceste spaii locative pot fi Instrinare cu o majoritate de 2/3 din num rul coproprietarilor - Coproprietarii care s-au opus la schimbarea destinatiei sau nstr inarii au dreptul la o despgubire justa - Prin partaj judiciar (fr acordul tuturor coproprietarilor) - cnd nu se mai impune cu necesitate a fi mentinuta

Aprarea dreptulurilor reale principale

1. Aciunea in revendicare - aciunea reala petitorie prin care proprietarul cere
instantei constatarea/confirmarea dreptului sau de proprietate si in consecin obligarea paratului la restituirea posesiei bunului litigios catre reclamant - Nu este o aciune in constatare, este o aciune in realizarea dreptului - Reclamantul i intemeiaza aciunea pe o stare de drept - Nu privete dect dreptul de proprietate - Daca bunul se afla in proprietate comuna, aciunea poate fi intentata si de un singur coproprietar (act de conservare) - Poate fi intentata si mpotriva detentorului precar care deine pentru proprietar - Este imprescriptibila extinctiv (se stinge numai o data cu stingerea dreptului de proprietate)
14

Probatiune: Bun mobil: posesia bunului mobil prezuma calitatea de proprietar a posesorului (prezumtia relativa); proba contrarie se poate face prin orice mijloc Bun imobil: se face prin intermediul extrasului de C.F; prezumtia de proprietate a proprietarului tabular - Titlu contra titlu: cnd cele doua pri au cte un titlu de la aceelasi autor, va avea preferin acela care a inscris primul titlul in CF. Daca nici unul nu este nscris, va avea preferin cel cu data certa mai veche - NCC: daca nici una din pri nu a ndeplinit formalitatiile de publicitate, actiunea reclamantului va fi respins, ntruct el nu a dobndit nc dreptul de proprietate - Titlu contra posesie: titlul ctiga, cu condiia sa emane de la un ter si sa poarte o data anterioar nceperii posesiei paratului - Daca doar paratul are titlu, aciunea reclamantului se respinge - Daca posesia paratului este anterioar titlului reclamantului, paratul c tig - Posesie contra posesie: ctig cel care are o posesie caracterizat (mai ndelungat, neviciat, de bun credin) Consecintele admiterii actiunii: - Obliga la restituirea bunului, sau la despgubiri in cazul in care bunul nu mai exista (instrainare/distrugere) - Dreptul de retenie este un drept mobiliar

2. Aciunea negatorie - aciunea prin care reclamantul cere instantei sa constate

calitatea sa de proprietar, asupra bunului litigios si in consecin sa l oblige pe parat sa inceteze exercitarea in fapt a unui dezmembramant al proprieta ii asupra bunului litigios deoarece paratul nu este titular al dreptului de care se prevaleaz Este o aciune in constatare, petitorie Este imprescriptibila Poate fi introdus si mpotriva celui care pretinde ca are un drept real de garantie asupra bunului Reclamantul va fi inut sa probeze doar calitatea sa de proprietar

3. Actiunea confesorie - este actiunea prin care reclamantul, care pretinde ca este
titularul unui dezmembrmnt al dreptului de proprietate, si care a pierdut stapanirea material specifica dezmembrmntului, l cheam in judecat pe prt, solicitnd instantei sa ii recunoasc dezmembrmntul si sa l oblige pe prt la restituirea stapanirii materiale corespunztoare Este o aciune petitorie, in realizare Este prescriptibil in termen de 30 de ani In cazul dreptului de superficie, acesta este prescriptibil in termen de 30 de ani numai in forma sa incipient; in forma sa deplina (cnd reune te in con inutul sau dreptul de

15

folosina asupra terenului si dreptul de proprietate asupra lucr rii), actiunea confesorie este imprescriptibila NCC: in cazul dreptului de superficie, actiunea confesorie este imprescriptibila Reclamantul trebuie sa dovedeasc modul prin care a dobndit dezmembr mntul

4. Aciunea in granituire - aciunea prin intermediul creia, oricare dintre proprietarii

unor terenuri invecinate are posibilitatea de a-si realiza, pe cale judiciar dreptul de granituire Este un act de administrare si poate fi exercitat doar in ipoteza in care exista doua terenuri alaturate, care se gsesc in proprietate privat , cu proprietari diferiti si linia de de despartire dintre terenuri nu a fost stabilit anterior pe cale conventionala sau pe cale judiciar Poate fi exercitata si de uzufructuar sau posesor, insa nu si de ctre detentorii precari Impune reclamantului sa faca mai nti dovada dreptului sau de proprietate sau a altui drept real principal asupra terenului Este o aciune reala, imobiliar, petitorie si imprescriptibila Hotrrea este declarativ de drepturi Nu poate fi introdus intre coproprietari (ca sa poat fi introdus de c tre un coproprietar acesta trebuie mai nti sa ias din indiviziune) Aciunea in stramutare de hotar - este aciunea posesorie care intervine in ipoteza in care odat stabilit linia de demarcatie intre terenuri, unul dintre proprietari vecini muta semnele de demarcatie in interiorul terenului al turat Fiducia: O opersatiune juridic prin intermediul creia o persoana numita constituitor, transmite unei alte persoane denumit fiduciar unul sau mai multe drepturi patrimoniale determinate prezente sau viitoare nsotite de un ansamblu de obliga ii care restrang exercitiul drepturilor respective. De regula, intre aceste obliga ii se regaseste si aceea ca fiduciarul sa transmit drepturile respective ctre beneficiarul fiduciei dup executarea contractului de fiducie. Presupune ntotdeauna un scop determinat in vederea cruia se realizeaz transmisiunea drepturilor ctre fiduciar Se poate constitui: - Prin contract ad validitatem in forma autentica - Printr-o prevedere legal in acest sens (legi speciale) Fiducia presupune trei calitatati: Constituitor: cel care transmite (poate fi oricine) Fiduciar: cel care dobandeste pentru realizarea unui scop determinat (doar institutiile de credit, societatile de investitii si de administrare a investitiilor, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de asigurare si de reasigurare legal infiintate si avocati sau notari publici)
16

 Beneficiar: cel care primete drepturile dup executarea fiduciei (poate sa fie un ter, dar si constituitorul sau fiduciarul) Se nscriu pentru opozabilitate in registrul garantiilor reale mobiliare, referitor la imobiliare se face referire in cartea funciar Are loc o transmisiune cu titlu particular (se trensmit drepturi determinate) Prin efectul fiduciei patrimoniul fiduciarului se divizeaza, deoarece toate drepturile patrimoniale transmise de ctre constituitor vor face parte dintr-o masa patrimoniale distinct - Bunurile respective nu vor mai putea fi urmrite de ctre creditorii constituitorului - Bunurile respective nu vor mai putea fi urmrite de ctre creditorii personali ai fiduciarului Fiducia nu va putea sa ating eventualele garantii reale constituite asupra bunurilor transmise, naintea ncheierii contractului de fiducie Fiduciarul nu are un drept de proprietate, are o prerogartiva de a exercita proprietatea conform scopului fiduciei Nu poate fi mai lunga de 33 de ani (nulitate absoluta) Beneficiarul poate sa nu fie counoscut la instituirea fiduciei, dra trebuie sa fie o persoana determinabila

Uzucapiunea in noul cod civil:

Uzucapiunea extratabulara: Este un mijloc de furnizare a titlului necesar pentru intabulatea in cartea funciar a drepturilor reale imobiliare principale Face posibila dobandirea proprietatii si a dezmembramintelor ei Condiii: Este un efect al posesiei, posesia trebuie sa fie utila si sa fie exerciatata nentrerupt timp de 10 ani Momentul din care ncepe sa curga termenul de uzucapiune: Imobile care nu sunt nscrise in CF: din momentul dobandirii posesiei efective asupra bunului Imobile nscrise in CF: poate ncepe sa curga doar din momentul in care proprietarul tabular decedeaz sau i nceteaz existena, respectiv din momentul in care proprietarul tabular renunta la dreptul de proprietate, iar actul de renuntatre este nscris in CF Efectele uzucapiunii tabulare: Nu duce la dobandirea dreptului de proprietate Furnizeaz un titlu, o justa cauza, in baza creia posesorului va putea cere intabulatea sa ca propreiatar. Dobandirea proprieti va avea loc la momentul intabularii in CF Produce efecte numai pentru viitor Uzucapiunea tabulara: Nu este un mod de dobandirea a proprietatii
17

 Este un mecanism juridic, prin intermediul cruia, dreptul real imobiliar nscris in CF in lipsa unei juste cauze/temei juridic se va consolida, in sensul ca intabulatea nu va mai putea fi contestata dup trecerea intervalului de timp reglementat legal Condiii: Intabulatea in lipsa unui temei juridic care sa o justifice Existena unei posesii tabulare intinsa pe o durata de minimum 5 ani din momentul inscrierii Posesorul tabular trebuie sa fi fost de buna credin la momentul inscrierii dreptului sau (buna credin nseamn convingerea falsa ca nscrierea sa fcut in baza unui titlu valabil) Posesia tabulara sa fi fost insotita de posesia efectiv asupra imobilului respectiv, iar posesia efectiv sa fi fost utila Efectele uzucapiunii tabulare: Face sa se sting dreptul la aciune in radierea inscrierii fcute fr just titlu (funcioneaz ca si o prescriptie extinctiv) Furnizeaz un titlu pentru nscrierea in cartea funciar , nu de dobandire a proprietatii Jonciunea posesiilor opereaz si in cazul uzucapiunii extratabulare si in cazul uzucapiunii tabulare

Uzucapiunea pe vechiul cod civil:

Uzucapiunea de 30 de ani: Conditii: Posesie util Posesia sa fie exercitata neintrerupt timp de 30 de ani (indiferent de buna sau rea credina posesorului, chiar si fr titlu) - Nu opereaz de drept la mplinirea termenului, este necesar manifestarea de voin a Uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani: Daca adevratul proprietar locuiete in raza teritorial a tribunalului unde se afla imobilul, se cere posesie de 10 ani; daca locuiete in afara acestei raze, se cere posesie de 20 de ani Conditii: Posesia sa se intemeiaze pe un just titlu - Titlul sa fie translativ de proprietate (nu si acte declarative) - Titlul sa previn de la un neproprietar - Nu este posibila in cazul universalitatiilor - Titlul pro herede poate fi considerat just titlu - Titlul sa existe si sa fie valabil (just titlu putativ nu este suficient, sa nu fie lovit de nulitate absoluta; daca este lovit de nulitate relativa, poate constitui just titlu, dar nu mpotriva persoanei care are dreptul sa invoace nulitatea relativ ; dup prescrierea nulitatii relative poate valora just titlu si mpotriva aceste persoane) Posesia sa fie de buna credina
18

- Credina greit a posesorului ca a dobndit de la adev ratul proprietar; Posesorul trebuie sa cread ca instrainatorul a fost proprietarul bunului vndut - Este suficient ca buna credina sa fi existat in momentul intr rii in posesia imobilului, reaua credina survenita nu duneaz Jonctiunea posesilor: presupune unirea posesiei succesorului cu posesia autorului s u - Cnd termenul prescriptiei achizitive s-a mplinit in persoana autorului, f r ca acesta sa i exercite dreptul de opiune cu privire la uzucapiune, acest drept se transmite succesorilor universali sau cu titlu universal - In cazul succesorului cu titlu particular, autorul transmite chiar dreptul de proprietate - Opereaz numai daca intre posesia autorului si cea a succesorului nu s-a interpus posesia unei alte persoane pe o durata mai mare de 1 an - Ca sa opereze trebuie sa existe un just titlu intre autor si succesor (mostenire legal , act translativ de proprietate, legat etc.)

Moduri de dobandire a proprietatii mobiliare:

Ocupatiunea: este un mod de dobandire a proprietatii mobiliare
Nu se pot dobndi dezmembraminte ale dreptului de proprietate Este un mod de dobandire originar (proprietatea se dobandeste liber de orice sarcini) Conditii: 1. Bun mobil corporal - Este exclus in cazul bunurilor incorporale - Este exclus in cazul bunurilor mobile care fac parte dintr-o universalitate 2. Bunul sa nu aib proprietar (nu a avut niciodat proprietar, sau abandonat) - Abandonul trebuie sa constituie in mod obligatoriu un act de voin a, el se distinge de simpla nefolosinta a bunului, sau a bunurilor pierdute 3. Bunul trebuie sa fie luat in posesie cu inten ia posesorului de a se considera proprietar (corpus si animus) 4. Posesia trebuie sa fie util - Nu se pune in discuie buna credin a posesorului

Posesia de buna credin a bunurilor mobile valoreaz proprietate

Conditii pentru art. 937 al. 1: 1. Posesia trebuie sa fie reala - posesorul trebuie sa aib corpus si animus 2. Posesia trebuie sa fie utila - se cere caracterul public si pasnic 3. Buna credin a posesorului - covingerea eronata a posesorului ca a ncheiat actul juridic cu adevratul proprietar al bunului - Buna credin trebuie sa existe la momentul intrrii in posesie, nu si in momentul ncheierii contractului intre dobanditior si detentor 4. Justul titlu - act juridic care emana de la un neproprietar
19

- Este admis si un just titlu putativ 5. Caracterul oneros a justului titlu Nu se poate decat in cazul unui bun mobil corporal determinat (nu se aplica in cazul universalitatiilor) - Bunul mobil sa nu fie accesoriu al unui bun imobil Proprietarul trebuie sa se fi desesizat voluntar de bunul sau mobil, incredintatdu-l printr-un contract unui detentor precar (in caz de pierdere sau furt, nu se aplic ) Detentorului precar trebuie sa instraineaze bunul mobil unei ter e persoane (f r consimtamantul proprietarului) Fostul proprietar se poate ndrepta mpotriva detentorului precar Mod originar de dobandire a proprietatii Ipoteza prevazut de art. 937 al. 2 Vizeaz ipoteza cnd posesorul dobandeste bunul mobil nu de la un detentor precar, ci de la un uzurpator (ho sau gasitor) Trebuie ndeplinite condiiile de la art. 937 al. 1, plus condi ia trecerii unui termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea material a bunului

Dobandirea fructelor de posesorul de buna credin:

Sa aib posesia asupra bunului frigider Sa fie de buna credin la momentul perceperii fructelor (posesorul dobandeste fructele civile prin percepere, doar proprietarul si uzufructuarul le dobandesc zi cu zi) Trebuie sa aib un just titlu (titlu care eman de la un neproprietar, sau titlu nul) Este suficient si un just titlu putativ (un titlu care exista numai in imaginatia posesorului) Numai dup ce face dovada justului titlu posesorul va beneficia de prezumtie de buna credina Pentru dobandirea fructelor posesorul trebuie sa fie de buna credin a nu numai in momentul in care a intrat in stapanirea bunului ci si in fiecare moment in care percepe fructele

Accesiunea:
Este un mod de dobandire a proprietatii care intervine att in materie mobiliar ct si in materie imobiliar Este un mod de dobandire originar Este un mod de dobandire cu titlu oneros - ntotdeauna beneficiarul accesiuni va trebui sa-l despagubeasca pe cel care a pierdut proprietatea ca efect al accesiuni Este un mod exclusiv de dobandire a dreptului de proprietate - nu se pot dobndi dezmembraminte)

20

Accesiunea imobiliar artificiala:

Presupune unirea a doua bunuri, bun principal si bun accesoriu care este incorporat alipit bunului principal, fr a i pierde individualitatea - Bunul principal este ntotdeauna un teren, iar bunul accesoriu este o lucrare, plantatie sau construcie realizat pe acel teren Funcioneaz in doua situaii: 1. Proprietarul unui teren realizeaz pe terenul su o lucrare cu materiale apartianand unui ter - Proprietarul terenului devine proprietarul lucrrii, neputnd fi obligat la desfiintarea acesteia, sau la restituirea materialelor - Proprietarul materialelor are dreptul la contravaloarea materialelor si la repararea prejudiciului cauzat - Daca proprietarul terenului a fost de buna credina in momentul efectuarii lucrrii, trebuie sa restituie contravaloarea materialelor (temei: imbogairea fr justa cauza) - Daca proprietarul terenului a fost de rea credina in momentul efectuarii lucrrii, trebuie sa restituie contravaloarea si sa repare prejudiciile cauzate 2. Un ter construiete cu materiale proprii pe terenul altuia - Nu se refer si la reparaii (doar la construcie noua) - Proprietarul terenului dobandeste proprietatea doar in momentul intabularii in CF 1. Daca terul este de rea credin (tie ca terenul nu ii aparine) - Proprietarul terenului poate invoca accesiunea, devenind proprietarul construc iilor, plantatiilor sau lucrrilor, despagubind constructorul pentru materiale si pre ul muncii, fr a se tine seama de sporirea valorii fondului - Proprietarul poate obliga constructorul sa desfiineze lucr rile pe cheltuiala sa si totodata poate pretinde daune interese - NCC: Proprietarul terenului poate sa ceara obligarea autorului lucr rii sa cumpere terenul la valoarea de circulaie pe care acesta ar fi avut-o daca lucrarea nu s-ar fi efectuat 2. Daca terul este de buna credin (poseda terenul ca un proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate ale crui vicii nu-i sunt cunoscute) - Buna credin trebuie sa existe in momentul edificarii construc iei, chiar daca apoi nu mai subzist - Proprietarul terenului poate invoca accesiunea, devenind proprietarul construc iilor, plantatiilor sau lucrrilor, despagubind constructorul pentru materiale si pre ul muncii sau pentru valoarea creterii fondului - NCC: Proprietarul terenului poate sa ceara obligarea autorului lucr rii sa cumpere terenul la valoarea de circulaie pe care acesta ar fi avut-o daca lucrarea nu s-ar fi efectuat NCC: este de buna credin doar daca se intemeiaz fie pe cuprinsul c r i funciare, fie pe un ale mod de dobandire a proprietatii care nu necesita nscrierea in CF
21

Dezmembramintele dreptului de proprietate privat 1. Uzufructul

Drept real principal care ofer titularului su (uzufructuar) atributele de posesie si folosin asupra bunului ce aparine altei persoane (nudul proprietar), cu obliga ia de a conserva substana bunului - Uzufructuarul are: usus si fructus - Nudul proprietar are: abusus Drept temporar: poate fi cel mult viager (persoana fizica) sau 30 de ani (persoana juridic) Poate privi att bunuri mobile ct si imobile, corporale sau incorporale (drepturi) Uzufructului poarta asupra accesoriilor bunului precum si asupra a tot se se une te sau se incorporarea cu acesta VCC: Este un drept intuitu personae, incesibil - Uzufructuarul poate sa nchirieze bunul supus uzufructului, dar nu poate ceda dreptul de uzufruct - Exceptie (incesibil): Uzufructul asupra imobilelor poate fi ipotecat, deci permite vnzarea silit NCC: Nu mai este un drept intuitu personae si este cesibil - n absenta unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul sau de uzufruct fr acordul nudului proprietar - Uzufructuarul poate ceda emolumentul dreptului sau (poate nchiria bunul) Cvasi-uzufructul: Uzufructul asupra unor bunuri consumptibile Uzufructuarul dobandeste si dreptul de proprietate, putnd astfel dispune de bun, cu obligaia ca la stingerea uzufructului sa restituie bunuri de aceelasi gen, aceea i cantitate, calitate si valoare sau preul Uzufructul asupra unei universalitati: Uzufructul cu titlu particular: nu este inut de datoriile patrimoniului Uzufructul cu titlu universal: este inut de datoriile patrimoniului Constituirea dreptului de uzufruct: Prin voina omului (act juridic) - Conventie (cu titlu oneros sau titlu gratuit) - Direct: proprietarul instraineaza posesia si folosina, dar pstreaz dispozi ia - Indirect: proprietarul instraineaza nuda proprietate, dar p streaz posesia si folosina - Testament Prin uzucapiune / posesia de buna credina (bunuri mobile)
22

Obligaiile uzufructuarului: Obligaia de a ntocmi inventarul bunurilor mobile si imobile Obligaia de a da cauiune nudului proprietar Obligaia de a respecta destinaia bunului, de a ndeplini toate actele conservatorii necesare si de a conserva substana bunului Obligaia de a efectua reparariile de ntreinere - Reparatiile mari rmn in sarcina nudului proprietar - Uzufructuarul nu are aciune mpotriva nudului proprietar pentru efectuarea reparatiilor mari - Nudul proprietar are aciune mpotriva uzufructuarului pentru efectuarea reparatiilor de ntreinere - Daca uzufructuarul a efectuat reparatiile mari, acesta poate cere contravaloarea lor de la nudul proprietar Stingerea uzufructului: Prin prescriptie extinctiv (neuz timp de 30 de ani) Prin prescriptie achizitiva (uz al unui ter timp de 10-20 de ani) Consolidare (uzufructuarul dobandeste si nuda proprietate) Renuntarea uzufructuarului la dreptul de uzufruct (nu poate fi t cit ) Pierderea dreptului de uzufruct pentru abuz de folosin (strica sau degradeaz bunul) Pieirea total a bunului (doar prin caz fortuit si cnd bunul nu este asigurat, sau expropiere) Constituirea uzufructului de la un neproprietar (se desfiin eaz retroactiv) - Posesorul de buna credin asupra bunurilor mobile poate invoca prescriptia instantanee - Posesorul de buna credin asupra bunurilor imobile poate invoca prescriptia achizitiv Nulitatea sau rezolutiunea actului constitutiv de uzufruct

2. Dreptul de uz:
Drept real principal care confer proprietarului atributele de posesie si folosin a asupra unui bun proprietatea altuia, dar numai pentru nevoile sale si ale familiei Este incesibil si nu este permis nici cedarea emolumentului Obiect: bunuri mobile sau imobile, cu exceptia locuin ei Caracter personal - doar o persoana fizica poate fi titular Se constituie si nceteaz in aceleai conditii ca si uzufructul Poate fi transmis si mostenitorilor uzuarului

3. Dreptul de abitaie:
Drept real imobiliar care are ca obiect o locuin si confer titularului posesia si folosin a locuinei pentru el si familia sa Este incesibil si nu este permis nici cedarea emolumentului Obiect: se constituie asupra unei locuine
23

 Caracter personal - doar o persoana fizica poate fi titular Se constituie si nceteaz in aceleai conditii ca si uzufructul

4. Dreptul de servitute:
Drept real principal constituit asupra unui imobil (fond dominat) pentru uzul si utilitatea altui imobil (fond dominant) care aparin unor proprietari diferi i Este un drept perpetuu - exista atta timp ct exist cele doua fonduri si situa ia care a determinat constituirea ei. - In cazul servitutiilor create prin voina proprietarilor, acestea se pot stinge prin conventie Este un drept indivizibil - profita ntregului fond dominant si graveaza in ntregime fondul dominat - Partajul unuia dintre fonduri nu aduce nici o schimbare in modul de exercitare a servitutii Este un drept accesoriu al dreptului de proprietate - nu poate fi instrainat, urmrit sau ipotecat independent de fondul al crui accesoriu este Trebuie sa fie stabilit in favoarea fondului, nu a persoanei Are caracter imobiliar prin natura sa Clasificare: Servituti naturale - i au originea in situaia natural a fondurilor (servitute de scurgere a apelor) Servituti legale - sunt stabilite de lege (servitutea de trecere) Servitui stabilite prin fapta omului (propriu-zise) - constituite prin conventie, uzucapiune sau prin destinaia proprietarului Servitui continue - pentru a cror existena nu este nevoie de fapta actuala a omului Servitui necontinue - pentru a cror existena este necesar fapta omului Servitui aparente - se cunosc datorit unor semne exterioare Servitui neaparnte - existena lor nu poate fi cunoscuta printr-un semn exterior (servitutea de a nu construi) Servitutile continue si aparente: - Numai ele beneficiaz de o veritabila posesie protejat prin lege - Numai ele pot fi dobandire prin uzucapiune - Nu se sting prin simplul neuz - NCC: toate servitutile pozitive se pot dobandi prin uzucapiune tabulara, in condi iile legii

24

 Servitui pozitive - indreptatesc proprietarul fondului dominant sa fac acte de folosin a asupra fondului aservit (servitutea de trecere, de a lua apa) Servitui negative - impun proprietarului fondului aservit unele limitri sau restric ii (servitutea de a nu construi) Constituirea servitutilor prin fapta omului: Prin titlu - Titlu constitutiv - trebuie sa provin de la proprietarul fondului servant, acesta trebuie sa aib capacitatea de a instraina si cel lalt trebuie sa aib capacitatea de a dobndi (poate fi oneros sau cu titlu gratuit) - Titlu recognitiv - recunoate existena unei servitui vechi a crei titlu constitutiv nu a putut fi gsit Servitutile nu se pot nate din acte juridice unilaterale, cu exceptia testamentului Conventia trebuie sa fie ncheiat in forma autentic Servitutea trebuie sa fie nscris in CF, in foaia de sarcini Prin uzucapiune - Este posibila doar in cazul servitutilor propriu-zise, continue si aparente - Este posibila doar in cazul uzucapiunii de 30 de ani - Posesia trebuie sa fie utila - In cazul servitutilor negative nu este permis uzucapiunea extratabulara, deoarece presupune o situaie echivoca (nu se tie daca este o posesie sau un act de pura facultate) - Prin uzucapiune tabulara se pot dobandi orice servitu i pozitive Prin destinaia proprietarului - in situaia in care un proprietar are doua imobile vecine si stabilete o stare de fapt, care daca ar aparine unor proprietari diferi i ar fi o servitute - Daca exista actul de separare a imobilelor, servitutea poate fi discontinua dar aparenta - Daca nu exista actul de separare a imobilelor, servitutea poate fi doar continua si aparenta Cheltuielile servitutii cad in sarcina proprietarului fondului dominant Stingerea servitutiilor: Confuziunea - reunirea ambelor fonduri in patrimoniul aceleiasi proprietar Neuzul timp de 30 de ani (doar la servitutile stabilite prin fapta omului) Pieirea fondului aservit Renuntarea la dreptul de servitute Revocarea, rezilierea sau anularea dreptului care a intemeiat servitutea Moartea persoanei nu constituie un mod de stingere a servitutii
25

- Nici abuzul de folosina nu duce la stingerea dreptului de servitute, dar poate intemeia o aciune in despgubiri pe temei delictual

5. Dreptul de superficie:
Dreptul real principal care consta in dreptul de proprietate al unei persoane (superficiar) asupra construciilor, plantatiilor sau altor lucrri care se afla pe un teren care apar ine altei persoane si asupra cruia superficiarul are folosin a Este un drept imobiliar NCC: este un drept temporar - se poate constitui pe o durata de cel mult 99 ani VCC: era un drept perpetuu - se ntinde pe ntreaga durata a existentei construciilor, plantatiilor sau lucrrilor Este un drept imprescriptibil - aciunea confesorie poate fi intentata oricnd - Nu se stinge prin neuz Este un drept cesibil - poate fi instrainat, cedat sau ipotecat Constituirea dreptului de superficie: Prin conventie - intre constructor si proprietar (act autentic ad validitatem) NCC: cazuri speciale de constituire a superficiei: - Spuperficia se poate nscrie in CF intermediul unui act juridic prin care proprietarul ntregului fond transmite exclusiv construcia; sau transmite, in mod separat, c tre doua persoane, terenul si construcia, chiar daca nu sa stipula express constituirea superficiei Prin testament Prin uzucapiune Prin lege - sotii realizeaza in timpul casatoriei o construcie/plantatie/lucrare pe terenul care este bun propriu al unuia dintre ei. - Soul neproprietar al terenului dobandeste un drept de superficie care con ine dreptul de proprietate devansat asupra construciei/plantatiei/lucrar rii si prerogativele dezmembrate din dreptul de proprietate asupra terenului Superficiarul este proprietarul construciilor, plantatiilor sau lucr rilor (are posesie, folosina si dispoziie asupra lor) - Poate sa le instraineze fr consimtamantul proprietarului terenului (se transmite si dreptul de folosina asupra terenului) Superficiarul are un drept de folosina asupra terenului circumscris scopului exercitarii acelui drept (construirea) - Are un drept de dispoziie material (poate dispune par ial de substan a terenului pentru a realiza construcia Stingerea dreptului de superficie: Prin ndeplinirea termenului

26

- In lipsa unei convenii, proprietarul terenului va deveni si proprietarul construc iilor, plantatiilor sau lucrrilor prin accesiune, cu obliga ia de a pl ti valoarea de circula ie a acesteia la data expirarii termenului Desfiintarea cu efect retroactiv a titlului de constituire a superficiei Cnd construcia, plantaia sau lucrarea a pierit sau a fost desfiinat de c tre proprietar Cnd proprietarul terenului devine prin conventie, succesiune, uzucapiune proprietarul construciilor, plantatiilor sau lucrrilor Cnd superficiarul devine proprietarul terenului Prin expropiere

Publicitatea imobiliar
Sistemul de publicitate imobiliar reglementat in NCC afirma principiul constitutiv saubtranslativ de drepturi reale imobiliare nscrise in cartea funciara - Pana la nscrierea in CF, actul juridic produce efecte intre p r i, dar nu in materia constituirii sau transmiterii drepturilor reale imobiliare, ci in materia obliga iilor nscrierile in CF: 1. Intabularea - este inscrierea prin care un drept real se transmite sau se constituie cu titlu definitiv, de la data inregistrarii cererii de inscriere - Se face pe baza actului autentic de constituire sau transmitere sau hot rrea judectoreasc - Devine opozabila fata de terti de la data inregistrarii cererii de inscriere - Intabularea stingerii unui drept se numeste radiere 2. Inscrierea provizorie - are acelai obiect ca si intabulatea, cu diferena ca, in momentul inscrierii exista o incertitudine cu privire la drepturile reale imobiliare care formeaz acest obiect. - Pana la inlaturarea incertitudinii nscrierea i p streaz caracterul provizoriu, dar odat cu inlaturarea strii respective, ea dobandeste caracter definitiv 3. Notarea - inscriere in cartea funciara care are ca obiect mentionarea existentei unor drepturi personale, fapte sau raporturi juridice strans legate de drpturile intabulate si de titularii lor, pentru a le face opozabile tertilor sau a le aduce la cunostinta acestora in scop de informare Aciunile de carte funciar: 1. Aciunea in prestatie tabulara: cel care s-a obligat la constituirea, transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sa predea inscrisurile neceasre pentru intabularea in cartea funciara. In cazul in care refuza acest lucru, la cererea persoanei

27

indreptatite, instanta va pronunta o hotarare judecatoreasca care, ramasa definitiva, va inlocui inscrisurile necesare pentru intabularea dreptului sau radierea sa De regula se introduce mpotriva antecesorului tabular Este imprescriptibila Poate avea caracter special: cnd este ndreptat nu mpotriva antecesorului, ci mpotriva terului dobanditor nscris in cartea funciara, dar numai cu ndeplinirea a doua condiii: - Actul juridic pe care se intemeiaz actiunea a fost ncheiat anterior celui in baza c ruia a fost nscris dreptul terului in CF - Actul de dobandire a terului sa fie cu titlu gratuit, sau daca este cu titlu oneros, ter ul sa fi fost de rea credina - NCC: terul trebuie sa fi fost de rea credina, indiferent daca actul juridic a fost cu titlu gratuit sau oneros 2. Actiunea in justificare tabulara: nscrierilor provizorii in CF sunt conditionate de justificarea lor ulterioar. Aceasta justificare se face fie pe temeiul: - Hotrrii judecatoresti irevocabile - ncheierii registratorului - Consimtamantului persoanei in contra creia s-a efectuat nscrierea provizorie n acest ultim caz, daca persoana in contra creia s-a efectuat nscrierea respectiva, refuza sa i dea consimtamantul, beneficiarul inscrierii provizorii are deschis calea unei aciuni in justificare tabulara 3. Actiunea in rectificare tabulara : Rectificarea inscrierilor in cartea funciara are ca obiect inlaturarea neconcordantelor care pot exista intre inscrierile in cartea funciara si situatia juridica reala a imobilului Poate fi introdusa de orice persoana interesata in urmatoarele cazuri: - nscrierea sau actul in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea nu a fost valabil. - Dreptul inscris a fost gresit calificat - Nu mai sunt intrunite conditiile de existenta ale dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea. - nscrierea in cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala actuala a imobilului. Termen: - Actiunile in rectificarea intabularii si a inscrierii provizorii sunt imprescriptibile, sub rezerva prescriptiei actiunii de fond, atunci cand este introdusa fata de dobanditorul nemijlocit, precum si fata de tertii dobanditori de rea-credinta - Se prescriu intr-un termen de 5 ani atunci cand este introdusa impotriva tertelor persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real cu titlu gratuit, sub rezerva prescrierii actiunii de fond - Se prescriu intr-un termen de 3 ani fata de tertele persoane care si-au inscris un drept real cu buna-credinta si cu titlu oneros
28

- Actiunea in rectificarea notarii este imprescriptibila.

29