Sunteți pe pagina 1din 30

in dubio pro reo - orice indoiala a organului judiciar in formarea convingerii sale, se

interpreteaza in favoarea suspectului sau inculpatului

ne bis in idem- nici o persoana nu poate fi urmarita sau judecata pentru savarsirea unei
infractiuni, daca fata de aceasta persoana s-a pronuntat anterior o hotarare penala
definitiva pentru aceasi fapta.
CAPITOLUL I
Principiile fundamentale ale procesului penal:
Principiile fundamentale analizate în acest capitol sunt reguli după care se desfăşoară procesul
penal, având caracter general. Acestea sunt reglementate, ca şi reguli procedurale, aplicabile în tot
cursul procesului penal.
Principiile fundamentale sunt reglementate de dispoziţiile art. 12 din Codul de procedură
penală, acestea fiind următoarele:
-legalitatea procesului penal (nulla iustitia sine lege, art. 2 CPP, are temei în art. 1(5) din
Constituție, de o importanţă covârşitoare însă este acest principiu în cadrul realizării actului
de justiţie penală. Aceasta înseamnă că, în cadrul procedurii penale, organele judiciare trebuie
să îşi desfăşoare activităţile cu respectarea regulilor prevăzute de Constituţie, de Codul de
procedură penală sau de legile speciale, care au dispoziţii procedurale penale);

-separarea funcţiilor judiciare ( art. 3 CPP; există următoarele funcții


a) funcţia de urmărire penală;
b) funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de
urmărire penală;
c) funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată;
d) funcţia de judecată.

- prezumţia de nevinovăţie (art 4 CPP);


- aflarea adevărului (art 5 CPP);
- ne bis in idem (art 6 CPP);
- obligativitatea punerii în mişcare şi a exercitării acţiunii penale;
- caracterul echitabil şi termenul rezonabil al procesului penal;
- dreptul la libertate şi siguranţă;
- dreptul la apărare;
- respectarea demnităţii umane şi a vieţii private;
- limba oficială şi dreptul la interpret.
Pe lângă principiile enumerate mai sus, întâlnim alte două principii care, chiar dacă nu sunt
reglementate expres, au o importanţă deosebită în desfăşurarea procesului penal, respectiv principiul
egalităţii persoanelor în procesul penal şi principiul operativităţii procesului penal.

1
OBLIGATIVITATEA PUNERII IN MISCARE SI A EXERCITARII ACTIUNII PENALE:
(art. 7 CPP) Potrivit acestui principiu, procurorul este obligat sa pornească actiunea penala din
oficiu daca exista probe din care rezulta savarsirea unei infractiuni.
Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu de catre organele
judiciare, in afara vointei partilor. Principiul opereaza exclusiv la latura penala, latura civila in
cadrul procesului penal poate fi exercitata in mod exceptional, din oficiu, de catre procuror.
Punerea în mişcare a acţiunii penale este realizată prin ordonanţă în cursul urmăririi penale pentru ca
ulterior, prin rechizitoriu, procurorul să poată eventual dispune trimiterea în judecată.

Obstacole a punerii in miscare a actiunii penale: inexistenta faptei, absenta probelor, existenta
unor cauze de neimputabilitate, absenta plangerii prealabile, amnistia. Precum si decesul
inculpatului sau suspectului

TERMENUL REZONABIL AL PROCESULUI PENAL:


dreptul oricărei persoane de a fi audiată echitabil de către un tribunal independent şi imparţial,
dar şi într-un termen rezonabil.
Termenul rezonabil de desfăşurare a procesului penal îl regăsim în conţinutul art. 21 alin. 3
din Constituţia României, dar şi în legea specială care reglementează organizarea judiciară, respectiv
Legea nr. 304/2004, în cuprinsul căreia, la art. 91 alin. 1, s-a stabilit obligaţia pentru judecători şi
procurori de a rezolva lucrările în termenele stabilite şi de a soluţiona cauzele în termen rezonabil.

Organele judiciare ( judecatori si procurori) trebuie sa rezolve lucrarile in termenele stabilite,


si sa solutioneze cauzele in termeni rezonabili.
Aprecierea termenului de solutionare se face diferit, de la o cauza la alta, se tine cont
de complexitatea cauzei penale. Curtea de la Strasbourg, analizând caracterul rezonabil al duratei
unei proceduri l-a raportat la următoarele criterii: comportamentul părţilor, importanţa pentru părţi a
obiectului procedurii, comportamentul autorităţilor şi complexitatea cauzei.

PRINCIPIUL GARANTARII DREPTULUI LA LIBERTATE


Art. 9 din Codul de procedură penală garantează dreptul oricărei persoane la libertate şi siguranţă.
Această normă legală stabileşte că, o măsură privativă sau restrictivă de libertate se dispune, în mod
excepţional şi doar în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

Aceasta norma stabileste ca o masura privativa de libertate se dispune in mod exceptional, si


doar in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
Arestarea preventiva se dispune se dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi, cu
aceeaşi durată, până la o durată maximă de 180 de zile, iar în faza de judecată instanţa verifică,
periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea2măsurii preventive

Persoana arestata are dreptul sa fie informata in cel mai scurt timp si in limba pe care o
intelege despre motivul arestarii sale, si are dreptul de a formula contestatii in privinta
dispunerii acestei masuri.
Persona retinuta nelegal are voie sa ceara repararea pagubelor suferite ( material si moral).
Perchezitionarea, retinerea sau arestarea deputatilor sau a senatorilor se face numai cu acordul
Camerei din care face parte cel in cauza. Urmarirea si trimiterea in judecata a acestora se
poate face numai de catre parchetul de langa I.C.C.J, competenta de judecata a acestora
apartinand I.C.C.J-ului.

DREPTUL LA APARARE
( art. 10 CPP, conferă garanţii speciale părţilor (inculpat, parte civilă şi parte responsabilă
civilmente) şi subiecţilor procesuali principali (suspectul şi persoana vătămată) cu privire la dreptul
acestora de a fi asistaţi de un avocat)

Suspectul si inculpatul trebuie sa fie informati deindata si inaintea ascultarii sale, despre fapta
pentru care se efectueaza urmarirea penala.
Suspectul si inculpatul beneficiaza de dreptul de a nu da nici o declaratie.
Asistenta juridica a inculpatului de regula este facultativa, prezenta avocatului fiind
obligatorie doar in situatii anume prevazute de lege.
Drepturile inculpatului sau suspectului: de a consulta dosarul, de a propune adimistrarea
probelor, de a fi citat, de a formula cereri, dreptul de a beneficia de un interpret, dreptul la
ultimul cuvant etc.

PRINCIPIUL RESPECTARII DEMNITATII UMANE SI A VIETII PRIVATE:


( art 11 CPP si art 22 (2) Constitutie) Orice persoana aflta in cursul urmaririi penale sau de
judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane.
Nimeni nu poate fi supus torturii si nici un fel de pedeapsa sau tratament inuman ori
degradant.
Nu pot fi folosite metode prin care suspectul sau inculpatul este pus sa-si aminteasca sau sa
relateze faptele intrun mod neconstient si voluntar.

LIMBA OFICIALA SI DREPTUL LA INTERPRETARE


(art 12 CPP) Limba oficiala in desfasurarea procesului penal este limba romana, insa se poate
utiliza si limba materna a cetatenilor romani care apartin unor minoritati.
Cei care nu vorbesc in limba romana au voi sa li se traduca in limba lor, piesele dosarului si sa
comunice prin interpret.
In cazul in care nu este posibila aparitia interpretului,
3 locul acestuia poate lua o persoana care
intelege si vorbeste limba inculpatului sau suspectului.
Daca persoana este surda sau muta la fel trebuie sa fie interpretata prin intermediul celui care
o intelege.
Acest principiu nu confera dreptul de a lua la cunostinta toate elementele dosarului, deoarece
el nu obliga traducerea tuturor documentelor, asa cum obliga traducerea rechizitoriului.

PRINCIPIUL EGALITATII PERSOANELOR IN PROCESUL PENAL:


Acest principiu stabileste egalitatea de drepturi a cetatenilor romani, fara deosebire ne
nationalitate, rasa, sex sau religie. Se regaseste in art 21 din Constitutie si in Codul de
Procedura Penala, dar mai putin deoarece se poate presupune că egalitatea în faţa legii înseamnă
şi egalitate în faţa legii procesual penale.

CAPITOLUL II

SECTIUNEA I. ACTIUNEA PENALA:


Obiectul actiunii penale este sa traga la raspundere persoanele care au savarsit infractiunea.
(art 14 CPP)
Participantii in procesul penal: organele judiciare, avocatul, partile, subiectii procesuali
principali, alti subiecti procesuali.
In cadrul dreptului procesual penal, subiectul activ este persoana care exercita actiunea
penala, iar subiectul pasiv, persoana impotriva careia se exercita actiunea penala.
Procurorul participa la toate cauzele penale in judecata si este suveranul actiunii penale.
Daca in timpul sedintei de judecata se constata o fapta penala, presedintele completului de
judecata constata acest lucru si trimite procurorului. Legiuitorul a lasat in sarcina instantei de
judecata constatarea infractiunilor de audienta, insa punerea in miscare a actiunii penale
ramane totusi procurorului.
De regula punerea in miscare a actiunii penale se dispune prin ordonanta de catre procuror
(din oficiu sau la propunerea organelor de cercetare penala).
Procurorul are dreptul sa audieze personal inculpatul, atunci cand considera necesar.
Procurorul are sarcina actiunii penale atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de
judecata.
Organul de cercetare penala poate sa dispuna extinderea urmaririi penale sau schimbarea
incadrarii juridice, insa trebui sa il informeze pe procuror. Procurorul putand mai departe sa
accepte aceasta extindere si schimbari.
4
STINGEREA ACTIUNII PENALE:
1)FAPTA NU EXISTA:
In cazul in care fapta nu exista sau nu este prevazuta de legea penala, o persoana nu poate fi
sanctionata penal pentru o fapta care la momentul savarsirii nu era prevazuta de legea penala.
2)NU EXISTA PROBE
Proba constituie orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei
unei infractiuni, la identificarea persoanei si la cunoasterea imprejurarilor.
Expertiza la randul sau este o cercetare tehnica facuta de un expert, care ajuta la aflarea
adevarului cauzei.
Probe:
pertinente= sa aiba legatura cu cauza
concludente= cerinţa ca proba să tindă la stabilirea sau clarificarea unor împrejurări de natură
să ajute instanţa la soluţionarea pricinii
Nu orice proba pertinenta este si concludenta.
Probele pertinente sunt acele elemente de fapt care au legătură cu faptele sau împrejurările ce
trebuie dovedite într-o anumită cauză penală. Nu orice probă pertinentă contribuie însă la aflarea
adevărului şi soluţionarea cauzei penale. Astfel, proba pertinentă trebuie să fie şi concludentă.
Probele concludente sunt acele elemente de fapt care contribuie la aflarea adevărului şi soluţionarea
cauzei penale. în mod logic, orice probă concludentă este şi pertinentă, deoarece o probă nu ar putea
ajuta la soluţionarea cauzei dacă nu ar avea legătură cu acea cauză. Nu orice probă pertinentă este şi
concludentă. Prin probe utile înţelegem acele elemente de fapt care, prin informaţiile pe care le
conţin, sunt necesare soluţionării cauzei. Proba utilă este implicit şi concludentă.

3)EXISTA O CAUZA JUSTIFICATA:


O infractiune trebuie sa fie: prevazuta in legea penala, antijuridica si imputabila.
Nu reprezinta infractiune daca exista una dintre cauzele justificative: legitima aparare, starea
de necesitate, exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii, consimtamantul persoanei
vatamate.
Neimputabilitate= atunci cand determina imposibilitatea imputarii comiterii acestora in
sarcina faptuitorului (constrangerea fizica, constrangerea morala, minoritatea, intoxicatia etc)

LIPSA PLANGERII PREALABILE:


Lipsa plangerii prealabile inlatura raspunderea penala a persoanei care a savarsit-o, daca
actiunea penala se pute in miscare doar dupa plangerea prealabila a persoanei vatamate.
5
Plangerea prealabila trebui formulata in termen de 3 luni dupa ce persoana vatamata a aflat de
savarsirea acestei infractiuni.
RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE:
Retragerea plangerii prealabile poate interveni pana la pronuntarea unei hotarari definitive, in
cazul infractiunilor in care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de
introducerea plangerii prealabile. Ea inlatura atat raspunderea penala cat si raspunderea civila.
Plangerea prealabila poate fi retrasa si in privinta unui numar anumit de participanti la
savarsirea infractiunii.
Atunci cand infractiunea este conditionata de introducerea plangerii prealabile, insa actiunea
penala a fost pusa in miscare din oficiu, retragerea plangerii produce efect numai daca este
insusita de catre procuror. In aceste situatii daca persoana vatamata retrage plangerea dar
procurorul nu accepta aceasta manifestare de vointa, procesul penal va continua in conditiile
principiului oficialitatii.
In cazul violentei in familie, actiunea penala poate fi pusa din oficiu, insa impacarea partilor
inlatura raspunderea penala.
Impacarea este o alta metoda ( pe langa retragrea plangerii) prin care se inlatura raspunderea
penala, si de regul are loc in cazul actiunilor penale puse din oficiu atunci cand se porevede in
lege.
impacarea intre persoana juridica si persoana vatamata nu inlatura raspunderea persoanelor
fizice care au participat la comiterea infractiunii. raspunderea acestora fiind distincata fata de
raspunderea penala a persoanei juridice.
Impacarea se face oral sau in scris in fata organelor judiciare.
In cazul in care medierea partilor se face inaintea inceperii procesului penal si partile
solutioneaza conflictul, fapta nu va atrage raspunderea penala a faptuitorului. Daca insa
procesul de mediere a inceput dupa inceperea procesului penal, urmarire penala sau judecata,
acestea se suspendeaza pe momentul producerii medierii.

AMNISTIA:
Amnistia poate fi adoptata de Parlament, prin care este inlaturata raspunderea penala, cu
exceptia degradarii militare. Amnistia nu inlatura caracterul penal al faptei.
In cazul infractiunilor continue, continuate sau de obicei, momentul epuizarii acestora trebui
sa fie anterior amnistiei.
Amenda platita anterior amnistiei, nu se restitue.
In cazul in care in privinta suspectului sau inculpatului a avut loc o retragere de plangere
prealabila, amnistia, prescriptia, el poate cere in termen de 20 de zile continuarea urmaririi
penale.
6

CAUZE DE NEPEDEPSIRE:
Cauzele de nepedepsire nu inlatura existenta infractiunii ci doar aplicarea pedepsei.
Nu se pedepseste persoana care nu a lasat ca infractiunea sa se consume, impiedicand aceasta
infractiune sau anuntand autoritatile
Exemple: retragerea marturiei mincinoase, tainuirea, act sexual cu un minor cand diferenta de
varsta este de maxim 3 ani.

TRANSFER DE PROCEDURI:
Reprezinta o forma de cooperare internationala in materia penala, prin care autoritatile
judiciare romane pot transfera procedura judiciara unui stat strain.
Aceata are loc atunci cand: persoana invinuita traieste in tara la care se face solicitarea.

Sectiunea 2. ACTIUNEA CIVILA


Actiunea civila este mijlocul legal prin care persoana vatamata cere ca sa i se repare
prejudiciile materiale sau morale, aceste prejudicii putand fi reparate de inculpat sau de catre
persoana responsabila civilmente. Ea are un caracter accesoriu si se poate pune in miscare,
doar daca se poate pune in miscare si actiunea penala.
Persoana responsabila civilmente poate interveni in procesul penal, pana la inceperea
dezbaterilor la prima instanta de judecata.
Subiectul activ al actiunii civile este persoana vatamata sau succesorii acesteia. Subiectul
pasiv este persoana impotriva careia se exercita actiunea civila.
In cazul decesului inculpatului, mostenitorii ori succesorii sai nu pot fi introdusi in procesul
penal, respectiv nici in actiunea civila, ei putand fi trasi la raspundere civila doar in fata
instantei civile.
Actiunea civila poate avea loc pe de o parte in procesul penal, iar pe de alta parte in afara
procesului penal, la instanta civila. Chiar daca persoana vatamata a decis sa exercite actiunea
civila prin intermediul procesului penal, aceasta poate parasi aceasta cale, adresanduse
instantei civile (ex: cand urmarirea penala sau procesul de judecata a fost suspendat).
Actiunea civila poate fi exercitata din oficiu daca persoanei vatamte ii lipseste capacitatea de
exercitiu sau are capacitatea de exercitiu restransa de catre procuror sau reprezentant legal.
Mostenitorii pot sa se constituie ca parte civila cu privire la prejudiciul material daca persoana
vatamta a decedat.
Partea civila are aceleasi drepturi ca si persoana vatamata.
7
Hotararea definitiva a instantei civile care a solutionat actiunea civila, nu are autoritate de
lucru judecat in fata organelor judiciare penale.
CAPITOLUL III
ORGANELE JUDICIARE sunt:
a) procurorul,
b) organele de cercetare penala,
c) judecatorul de drepturi si libertati,
d) judecatorul de camera preeliminara,
e) instantele judecatoresti.

Instantele judecatoresti:
a) ICCJ,
b) curti de apel,
c) tribunale,
d) tribunale specializate,
e) instante militare,
f) judecatorii.
ICCJ consta din: sectia 1 civil, sectia 2 civil, sectia penala, sectia de conteincios-administrativ
Numirea presedintelui si vicepresedintelui si presedintilor de sectia a ICCJ se face de
Presedintele Romaniei.
Numirea presedintilor si vicepresedintilor de la instantele de fond (judecatorii, tribunale,
tribunale specializate, tribunale militare, curti de apel), se face prin hotararea a Consiliului
Superior al Magistraturii.
Judecatorii au un mandat de 3 ani cu posibilitatea reinvestirii pentru inca un mandat.
In Romania sunt 15 Curti de Apel
Judecata se poate realiza fi de un judecator fie de mai multi, in complete de judecata.
Daca la instantele de fond judecata se face de un singur judecator, apelurile se judeca in
complet format din 2 judecatori, iar recursurile in complet de 3 judecatori.
La sectia penala ICCJ in prima instanta se judeca in complet format din 3 judecatori, iar
procedura de camera preeliminara se desfasoara de unul dintre cei 3 membri ai completului.
8

MINISTERUL PUBLIC (PARCHETELE)


El apartine autoritatii judecatoresti, fara a face parte din puterea judecatoreasca
Ministerul Public isi exercita atributiile prin intermediul procurorului, acestia functionand in
cadrul parchetelor.
Parchetele sunt conduse de primi procurori sau procurori generali
Pe langa Parchete in cadrul Ministerului Public mai functioneaza si Directia Nationala
Anticoruptie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorizm.
Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori in sensul ca:
1) efectueaza urmarirea penala
2) conduce si supravegheaza activitatea de cercetare
3) sesizeaza instantele judecatoresti
4) exercita actiunea civila
5) actioneaza impotriva combaterii criminalitatii
etc

ORGANELE DE CERCETARE PENALA


Ele au atributii numai in faza de urmarire penala si sunt dirijate de procuror.
Ele sunt constituite din politia judiciara si organele de cercetare penala speciala.
! Nu toti politisti au atriburtii a politiei judiciare.

SUBIECTI PROCESUALI PRINCIPALI


Acestia sunt suspectul si persoana vatamata.
Este posibil ca inculpatul sa incheie un acord de recunoastere a vinovatiei.
Persoana vatamata poate beneficia de anumite masuri de protectie, atunci cand exista
suspiciuni ca viata, sanatatea sau integritatea corporala a acestuia sau a membrilor de familie
ar putea fi puse in pericol.
Disparitia sau decesul persoanei vatamate nu inlatura continuarea actiunii penale.

PARTILE IN PROCESUL PENAL:


Partile in procesul penal sunt: inculpatul, partea civila, partea responsabila civilmente.
Diferenta dintre suspect si inculpat este acea ca, in privinta inculpatului se poate lua masura
9
arestului preventiv, arestului la domiciliu sau control judiciar, iar impotriva suspectului se
poate dispune doar retinerea.
Partea responsabila civilmente poate fi si sotia, ascendentii si descendentii, precum si
concubina, profesorul (in privinta unui elev) etc
AVOCATUL
Suspectul sau inculpatul poate fi asistat de unul sau de mai multi avocati in cursul urmaririi
penale, in procedura de camera preeliminara si judecata.
Asistenta juridica a avocatului este obligatorie atunci cand:
1) suspectul sau inculpatul este un minor
2) cand se apreciaza ca suspectul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apararea
3) cand pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 5 ani.
Atunci cand prezenta avocatului este obligatorie iar acesta lipseste nejustificat, sau refuza sa
vina, instanta desemneaza un avocat din oficiu care are minim 3 zile pentru pregatirea
apararii.
Drepturile avocatului:
1) sa asiste la efectuarea oricarui act in cursul urmaririi penale, cu exceptia perchezitiei si
metodelor speciale de supraveghere
2) sa participe la audierea oricarei persoane de catre judecator
3) sa consulte actele dosarului
4) sa beneficieze de timpul necesar la formularea unei bune aparari

ALTI SUBIECTI PROCESUALI


Acestia sunt: martorul, expertul, interpretul, agent procedural, organele speciale de constatare.
agent procedural= persoana care indeplineste sarcina de a comunica acte procedurale din
dispozitia instantei

CAPITOLUL IV
COMPETENTA ORGANELOR JUDICIARE
Exista 3 importante forme ale competentei:
1)Competenta functionala
2)Competenta materiala 10

3)Competenta teritoriala
COMPETENTA FUNCTIONALA
Presupune punerea in aplicare a principiului functiilor judiciare, adica numai anumite
activitati se pot realiza de anumite categorii de organe judiciare.

COMPETENTA MATERIALA
Prin ea se stabileste care dintre organele judiciare, de grade diferite, au atributii in
solutionarea unor cauze penale.
Nerespecatrea competentei materiale se sanctioneaza cu nulitate absoluta.
Exista principiul "cine poate mai mult, poate si mai putin" prin care o instanta superioara
poate judeca cauzele care pot fi judecate si de o instanta mai inferioara.

COMPETENTA TERITORIALA
Stabilirea competentei teritoriale se face dupa:
a) locul savarsirii infractiunii
b) locul in care a fost prins suspectul
c) locuinta suspectului sau inculpatului
d) locuinta sau sediul persoanei vatamate
Daca infractiunea sa savarsit pe o nava sub pavilion romanesc, competenta de judecata ii
revine instantei in a carei circumscriptie se afla primul port in care ancoreaza nava.
Acelasi lucru se intampla si in cazul aeronavelor care zboara pe teritoriul romaniei, fiind
competenta acea instanta unde va ateriza avionul.
Daca infractiunea a avut loc in afara Romaniei, se judeca de catre instantele ale carei
circumscriptie se afla locuinta suspectului sau inculpatului.

FORME SUBSIDIARE ALE COMPETENTEI


Ele sunt formate din:
1)Competenta persoanala
2)Competenta speciala
3)competenta exceptionala

11
COMPETENTA PERSOANALA
Se refera la stabilirea competentei in judecarea unei cauze, datorita calitatii suspectului sau
inculpatului
Ex: Curtea de apel judeca infractiuni comise de judecatori, iar ICCJ judeca toate infractiunile
comise de senatori, deputati, membrii guvernului

COMPETENTA SPECIALA
Se refera la anumite infractiuni, caracterizate prin unicitate, care sunt prevazute in legi
speciale

COMPETENTA EXCEPTIONALA
Este atunci cand se infiinteaza instante extraordinare pentru o perioada determinata de timp,
cum ar fi starea de razboi

COMPETENTA PROCURORULUI SI ORGANELOR DE CERCETARE PENALA


Organele de cercetare penala au aptitudinea de a desfasura activitati de cercetare penala, in
cazul savarsirii oricarei infractiuni, in afara celor in care urmarirea penala se face in mod
obligatoriu de procuror.
Procurorul poate poate desfasura activitatea de urmarire penala chiar si atunci cand nu este
obligat.
Procurorul de la parchetul ierarhic superior poate solutiona o cauza de la parchetul ierarhic
inferior.
Procurorul conduce si controleaza activitatea de urmarire penala a politie judiciare si a
organelor de cercetare penala, deasemenea el controleaza actele de urmarire penala ca acestea
sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale.
Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror atunci cand:
a) cand competenta de judecata o are ICCJ sau curtea de apel
b) cand infractiunea a fost facuta cu intentia depasita
c) cand infractiunea a fost savarsita de catre militari

COMPETENTA JUDECATORULUI DE DREPTURI SI LIBERTATI


Este judecatorul care functioneaza in cadrul instantei, dar care desfasoara activitatea in cursul
urmaririi penale, solutioneaza cererile, propunerile in privinta la:
a) masuri preventive
12
b) masuri asiguratorii
c) procedura audierii anticipate
etc.
COMPETENTA JUDECATORULUI DE CAMERA PREELIMINARA:
Are indatorirea principala de a judeca in complete legal constituite
El are urmatoarele atributii:
a) verifica legalitatea trimiterii in judecata dispus de procuror
b) verifica legalitatea administrarii probelor
c) solutioneaza plangerile impotriva netrimiterii in judecata
etc.

Reunirea cauzelor:
se face cand:
a) doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceasi persona
b) cand la aceasi infractiune au participat mai multe persoane
c) cand intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura

DISJUNGAREA CAUZELOR
Masura dispusa de procuror sau instanta de judecata si consta in separarea unor cauze pentru
penale cu scopul unei mai bune desfasurari.
Daca sa dispus reunirea cauzelor, nu se mai poate dispune disjungarea.

INCOMPATIBILITATEA JUDECATORULUI
Nu pot face parte din acelasi complet de judecata judecatorii care sunt soti, rude sau afini pana
la gradul IV.
Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea
aceleasi cauze intr-o cale de atac sau de rejudecare.

INCOMPATIBILITATEA PROCURORULUI
a) este ruda sau afin pana la gradul IV
b) a fost expert sau martor in cauza 13
c) este tutore sau curator al unei parti sau al unui subiect procesual principal
d) exista suspiciune ca impartialitatea procurorului este afectata
STRAMUTAREA CAUZELOR PENALE:
Presupune transferul unei cauze penale de la o instanta la alta.
Stramutarea poate fi facuta la cererea partilor sau procurorului.
Un temei al stramutarii il constituie tulburarea ordinii publice, care ar exista datorita
infractiunilor comise de inculpat.
Dupa depunerea cererii la instanta, aceasta se inainteaza fie curtii de apel, fie ICCJ.
Solutionarea acestei cereri se face in sedinta publica, intrun termen de cel mult 30 de zile.

CAPITOLUL V

PROBELE
Probele sunt mijloace prin care se stabilesc faptele sau imprejurarile ce au avut loc la
saversirea infractiunii.
Ex: Declaratiile suspectului, persoanei vatamte, a martorilor

ADMINISTRAREA PROBELLOR
Sarcina probei apartine in principal, organelor de cercetare penala.
In faza de urmarire penala aceasta obligatie apartine organelor de urmarire penala, pe cand in
faza de judecata, instanta administreaza probe la cererea procurorului, a partilor, ori a
persoanei vatamate, iar din oficiu numai cand considera necesar pentru formarea convingerii
sale.
O proba trebuie sa fie:
1) Pertinenta= slujeste la dovedirea unor fapte sau imprejurari in legatura cu cauza penala.
2) Concludenta= care ajuta la aflarea adevarului, probele concludente sunt si pertinente
3) Utile= administrarea ei este necesara, ea este si concludenta

AUDIEREA PERSOANELOR
Persoanele care pot fi audiate sunt:
1) suspectul 14

2) inculpatul
3) persoana vatamata
4) partea civila
5) partea responsabila civilmente
6) martorii si expertii
Daca in timpul audierii persoana audiata este bolnava sau foarte obosita, organul judiciar
dispune intreruperea ascultarii si ia masuri ca persoana sa fie ascultata de un medic.
Persoana detentionata poate fi audiata la locul de detentie prin vidoconferinta in cazuri
exceptionale.

AUDIEREA SUSPECTULUI SAU INCULPATULUI


Li se comunica drepturile si obligatiile .
Suspectul sau inculpatul poate sa se consulte cu avoctul atat inainte, cat si in cursul audierii.
Dupa ascultarea inculpatului, i se pot adresa intrebari de catre procuror, persoana vatamata,
partea civila, ceilalti inculpati, precum si de avocatii acestora etc.
In cursul urmaririi penale, audierea se inregistreaza audio sau video
Neefectuarea unei inregistrari nu afecteaza legalitatea declaratiilor.

AUDIEREA PERSOANEI VATAMATE


Ca si inculpatul, persoana vatamata beneficiaza de:
1) dreptul de a fi asistata de avocat
2) dreptul de a apela la un mediator
3) dreptul de a propune administrarea de probe
4) dreptul de a fi inconstientata cu privire la desfasurarea procedurii
etc
Persoana vatamata are dreptul de a fi informata daca inculpatul iese la libertate.
Aceleasi drepturi le are si persoana responsabila civilmente

AUDIEREA MARTORILOR
Orice persoana poate fi audiata ca martor in afara partilor procesuali principali
Martorul are urmatoarele obligatii: 15
1) sa spuna adevarul
2) de a depune juramant sau declaratii solemne in fata instantei
Martorul nu poate fi si avocatul partilor, nu poate fi in calitate de expert ori sa medieze
conflictul intre parti.
Informatiile care constituie secretul profesional pot fi comunicate, la cerere in conditiile legii
(medici, psihologi)
Nu pot fi ascultate ca martori:
1) sotul, ascendentii si descendentii, precum si fratii sau surorile
2) fostii soti
Daca se audiaza mai multi martori, acest lucru se face separat.
Audierea martorilor se inregistreaza prin mijloace audio sau video daca se considera necesar,
sau la cererea martorului.
Audierea minorului pana la 14 ani se face in prezenta reprezentantului legal, daca este necesar
se dispune si un psiholog care sa asiste la audiere.

PROTECTIA MARTORILOR
In categoria martorilor care necesita protectie, intra martorii amenintati si martori vulnerabili
(adica martorul care a suferit o trauma sau martorul minor)
In privinta martorului amenintat, procurorul poate dispune:
1) supravegherea si paza locuintei sau asigurarea unei locuinte temporare
2) insotirea si asigurarea protectiei martorului si a membrilor de familie
3) protectia datelor de identitate
4) audierea fara ca aceasta sa fie prezenta, prin mijloace audio. (la fel si la martorul
vulnerabil)

CONFRUNTAREA
Este un procedeu criminalistic de audiere simultana a 2 sau mai multe persoane, care au dat
declaratii anteriore in cauza.
Pe langa intrebarele adresate de organele judiciare, pot adresa intrebari si persoanele care se
confrunta.

IDENTIFICAREA PERSOANELOR SI A OBIECTELOR


16
Poate fi dispusa de catre organele de cercetare penala si de catre instanta de judecata.
Audierea consta in descrierea tuturor caracteristicilor persoanei sau ale obiectului, precum si a
imprejurarilor in care au fost vazute.
Persoana care urmeaza sa fie identificata trebui sa fie prezentata cu 4-6 persoane necunoscute,
cu trasaturi asemenatoare.
Persoanele care urmeaza sa fie identificate nu trebui sa vada persoana care le identifica.
Daca este necesar se inregistreaza audiovideo.

METODE SPECIALE DE SUPRAVEGHERE


1) interpretarea comunicatiilor
2) supraveghere video, audio
3) localizarea sau urmarirea
4) utilizarea investigatorilor sub acoperire
5) participarea autorizata la anumite activitati

SUPRAVEGHEREA TEHNICA
Se poate dispune in cazul infractiuniilor contra securitatii nationale, trafic de droguri, trafic de
arme, trafic de persoane, spalarea banilor, terorism, infractiuni savarsite in internet etc.
Supravegherea tehnica se dispune in cursul urmaririi penale pe cel mult 30 de zile la cererea
procurorului, de catre judecatorul de drepturi si libertati, insa se poate prelungi pana la 6 luni.
Procurorul poate dispune si el masura de supraveghere pe o durata de maxim 48 de ore, fara
mandatul judecatorului de drepturi si libertati, daca exista o urgenta.
Daca judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca nu au fost respectate conditiile prevazute
de lege, dispune distrugerea probelor si intocmeste un proces verbal in acest sens.

SUPRAVEGHEREA TRIMITERILOR POSTALE


Aceasta vizeaza perchezitionarea trimiterilor postale
La fel ca si in cazul supravegherii tehnice aceasta masura poate sa fie dispusa provizoriu de
catre procuror pe un termen de 48 de ore.

INVESTIGATORII SUB ACOPERIRE ( CU IDENTITATE REALA SAU FALSA)


In scopul realizarii acestei activitati lucratorul de politie va primi o identitate falsa, atunci
cand se va infiltra in mediul criminal.
17
Investigatorul cu identitate reala, de asemenea, poate fi un lucrator de politie.
Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se dipune de catre procuror, pe o perioada
de maxim 60 de zile.
Aceasta masura se poate prelungi maxim pana la un an, insa se poate prelungi si pe o perioada
mai mare in cazul: infractiunilor contra vietii, infractiuni contra securitatii nationale, trafic de
droguri, trafic de arme, trafic de persoane, terorism, spalare de bani etc.

PARTICIPAREA AUTORIZATA
De regula se face concomitent cu procesul de investigare sub acoperire.
Persoana care a desfasurat activitati autorizate poate fi ascultata in calitate de martor la
procesul de judecata.

! PERCHEZITITA DOMICILIARA !
Este un act de urmarire penala si constituie un procedeu probator.
Perchezitia poate fi dispusa in cursul urmaririi penale, la cererea procurorului sau de
judecatorul de drepturi si libertati.
In cursul judecatii perchezitia se dispune din oficiu sau la cererea procurorului, de catre
instanta investita cu judecarea cauzei.
Efectuarea acestei proceduri se dispune exclusiv de judecator, prin incheierea motivata, din
oficiu, sau la cererea procurorului in cursul urmaririi penale si fazei de judecata.
Perchezitia poate fi efectuata numai intre orele 06:00 si 20:00, iar in celelalte ore numai daca
este o infractiune flagranta sau daca perchezitia va fi facuta la un local public, deschis la acea
ora.
Organul juridic care efectueaza perchezitia domiciliara trebuie sa ridice numai acele obiecte si
inscrisuri care au legatura cu fapta savarsita, dar si obiectele sau inscrisuri a caror circulatie
sau detinere este interzisa.

PERCHEZITIA CORPORALA
Este un act de constrangere si se poate executa numai in cazurile prevazute de lege.
Se poate dipune de organele de cercetare penala, procuror, sau judecator.
Se poate efectua la orice ora.
La perchezitia corporala se poate recurge in cazul in care unei persoane i sa cerut sa predea
obiectul care poate sluji ca mijloc de proba sau acest obiect este interzis la detinere, iar
aceasta persoana refuza sa-l predea sau ascunde detinerea acestui obiect.
18
Prin perchezitie sa cerceteaza atat corpul persoanei cat si imbracamintea acesteia, uneori
perchezitia corporala poate constitui si examinarea in interiorul corpului persoanei.
Examinarea interioara se poate efectua numai cu sprijinul unor medici specialisti, iar pentru
eliminarea acestor obiecte din interiorul corpului persoanei se poate interveni si chirurgical,
daca nu exista o alta cale de a elimina aceste obiecte din corpul persoanei.
Aceasta masura poate avea un caracter individual sau de grup.
Prin perchezitia corporala nu trebuie sa aduca atingere onoarei si demnitatii persoanei
perchezitionate.
Persoana perchezistionata de regula se pune intro pozitie cat mai incomoda, i se cere sa ridice
mainile, sa se sprijine de un perete si sa departeze piciorele.
Perchezitia corporala a unei peroane se face de o persoana de acelasi sex.

PERCHEZITIA UNUI VEHICUL


Se poate dispune de catre organul de cercetare penala, procuror sau judecator
In urma efectuarii perchezitiei vehiculului, organul judiciar va efectua un proces verbal care
va contine: numele persoanei, numarul persoanelor prezente la efectuarea perchezitiei,
enumerarea obiectelor gasite.

CONSTATAREA
Presupune invitarea unor specialisti in scopul lamuririi unor aspecte necesare justei solutionari
a cauzei.
Constatarea se face atunci cand exista riscul disparitiei unor mijloace de proba sau schimbarea
unor situatii de fapt ori sau este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale
cauzei.
Constatarea se dispune numai in cursul urmaririi penale, din oficiu sau la cererea unei parti
sau a unui subiect procesual penal.
In urma examinarii dispuse prin ordonanta, specialistii intocmesc un raport de constatare, care
constituie un mijloc de proba.
Daca constatarea nu este concludenta, organul de urmarire penala poate dispune fi refacerea
acesteia, fie efectuarea unei expertize.

EXPERTIZA
(art 172 CPP) Este un procedeu probatoriu prin care clasifica imprejurarile care prezinta
importanta pentru aflarea adevarului.
19
Tipuri de expertize:
1) expertize criminalistice (balistica, biocriminalistica, grafica)
2) expertize medico-legale ( psihiatrice)
3) expertize tehnice (in cazul accidentelor de circulatie, accidentelor de munca)
Expertiza poate fi efectuata de experti din cadrul unor institutii sau de catre experti
independenti autorizati.
Expertiza de regula este facultativa, insa exista si exceptii:
1) expertiza medico-legala in cazul uciderii sau vatamrii copilului nou nascut ori a fatalui de
catre mama
2) expertiza medico-legala pentru stabilirea discernamantului minorului cu varsta cuprinsa
intre 14-16 ani
3) expertiza medico-legala in scopul stabilirii unei boli grave de care sufera inculpatul
Expertiza se dispune, la cerere sau din oficiu, de catre organul de urmarire penala, prin
ordonanta motivata, iar in cursul judecatii se dispune de catre instanta, prin incheiere
motivata.
Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulata in scris.
Raportul de expertiza consta din:
1)partea introductiva (cine a dispus efectuarea expertizei, despre expert, despre obiectiv etc)
2)partea expozitiva (care cuprinde descrierea operatiilor efectuate)
3)concluziile
Daca se apreciaza ca expertiza nu este completa, se va dispune efectuarea unui supliment de
expertiza de catre acelasi expert, iar in cazul daca nu se poate efectua acelasi expert, se
dispune efectuarea unei alte expertize de catre alt expert.

EXPERTIZA MEDICO-LEGALA PSIHIATRICA


( art 184 CPP) Ea se efectueaza dupa obtinerea consimtamantului scris al persoanei ce
urmeaza a fi supusa expertizei, in prezenta unui avocat, in fata organului judiciar, iar in cazul
minorului si in prezenta reprezentantului legal.
Daca suspectul sau inculpatul refuza sa se prezinte la comisia medico-legala psihiatrica, se
dispune de catre procuror sau judecator madatul de aducere a persoanei.
Judecatorul de drepturi si libertati fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de luare a
masurii internarii nevoluntare, in cel mult 3 zile de la data sesizarii.
Termenul se comunica procurorului si avocatului suspectului.
In cazul admiterii de internare nevoluntara, incheierea judecatorului trebuie sa cuprinda:
1) datele de identitate ale suspectului 20
2) descrierea faptei de care este acuzt
3) faptele si imprejurarile din care rezulta indoiala asupra starii psihice ale inculpatului
4) motivarea necesitatii luarii masurii
5) durata masurii internarii
Dupa luarea masurii inculpatului i se aduce la cunostinta motivele internarii.
Contestatia formulata de suspect sau inculpat se solutioneaza in termen de 3 zile de la data
inregistrarii acesteia si nu este suspensiva de executare.
Institutia de specialitate are obligatia de a informa organele judiciare despre schimbarea
locului internarii.
Masura internarii medicale poate fi prelungita o singura data pe o perioada de 30 de zile, iar
acest lucru trebuie sa fie comunicat procurorului sau instantei cel putin cu 7 zile inainte de
expirarea termenului de internare.

AUTOPSIA MEDICOLEGALA
Este un procedeu probatoriu care se dispune aspra unui cadavru si se efectueaza de catre
medicul legist.
Procurorul dispune deindata autopsia in cazul in care persoana a decedat:
1) cand se afla in custodia politiei
2) in timpul internarii medicale nevoluntare
3) sau in cazul oricarui deces care ridica suspiciuni
Pot fi utilizate orice metode legale pentru stabilirea identitatii persoanei, inclusiv cultivarea
probelor biologice
Daca cadavrul a fost înhumat, in scopul efectuarii a celei de a doua expertiza, se va dispune
exhumarea cadavrului.
Autopsia medico-legala este obligatorie in cazul unei morti violente.

EXHUMAREA
Poate fi dispusa de catre procuror sau instanta de judecata, iar aceasta se face in prezenta
organului de urmarire penala

EXAMINAREA FIZICA
Este un procedeu probatoriu, prin care se examineaza partea interna sau externa a persoanei,
pentru a afla daca o anumita urma a infractiunii poate fi gasita pe corpul sau in interiorul
21
persoanei, in acest sens de asemenea se preleva si probe biologice.
Examinarea fizica se face de organele de urmarire penala, cu consimtamantul scris al
persoanei. In lipsa consimtamantului persoanei aceasta masura o dipune judecatorul de
drepturi si libertati la cererea procurorului.
Dupa efectuarea examinarii fizice de catre organele de cercetare penala, acesta inainteaza
judecatorului de drepturi si libertati. Incalcarea de catre organele de urmarire penala a
conditiilor efectuarii examinarii fizice atrage la excluderea acestor probe.
Rezultatul obtinut din probe biologice pot fi folosite si in alte cauze penale.

EXPERTIZA GENETICA JUDICIARA


Ea se dispune atat de organele de urmarire penala, prin ordonanta, cat si de catre instanta de
judecata, printr-o incheiere.
Aceasta expertiza se realizeaza de catre serviciul de medicina legala. Daca aceasta institutie
insa nu poate realiza expertiza, ea se poate realiza la Inspectoratul General al Politiei Romane.

CERCETAREA LOCULUI FAPTEI


Este un procedeu probatoriu care se dispune de organul de urmarire penala, iar in cursul
judecatii de catre instanta de judecata.
La aceasta activitate are voie sa fie prezent avocatul.
In timpul efectuarii acestui procedeu se poate efectua si, ridicarea de obiecte si inscrisuri.
La finalul probei se efectueaza un proces verbal, care contituie mijloc de proba unde se
descriu toate detaliile cercetarii, in acest proces verbal pot intra si schite si poze.

RECONSTITUIREA
Ea presupune o reproducere fidela a conditiilor si a situatiilor in care sa savarsit infractiunea.
Se dispune de organul de urmarire penala sau instanta de judecata daca gaseste necesar, prin
care se reconstituie in intregime sau in parte modul si conditiile in care s-a comis fapta.
In cazul in care declaratiile martorilor, partilor sau subiectilor procesuali principali sunt
diferite reconstituirea se face separat pentru fiecare varianta.
Pot participa specialisti.

FOTOGRAFIEREA SI LUAREA AMPRENTELOR


Organele de urmarire penala pot dispune fotografierea si luarea amprentelor ale suspectului,
inculpatului.
Organele de urmarire penala poate autoriza sa se dea publicitatii fotografia unei persoane,
22
cand aceasta masura este necesara, pentru stabilirea identitatii persoanei.

MIJLOACELE MATERIALE DE PROBA


Obiectele care contin sau poarta o urma a faptei savarsite, precum si obiecte care pot servi la
aflarea adevarului.
Ele sunt identificate si ridicate de catre organele de urmarire penala dupa efectuarea cercetarii
locului faptei sau cu ocazia ridicarii de obiecte si inscriusuri sau dupa perchezitie.
Corpul delict= arma utilizata la ucidere, instrumente utilizate in scopul savarsirii infractiunii.

INSCRISURI
Sunt mijloace de proba scrise, care cuprind fapte sau imprejurari care ajuta la stabilirea
adevarului.

! COMISIA ROGATORIE !
Cand un organ sau instanta de judecata nu poate asculta un martor, sa faca cercetare la fata
locului, sau sa efectueze orice alt act procedural, ea se poate adresa pentru ajutor unui alt
organ de urmărire penala ori instanta, care are aceasta posibilitate.
Ex: martorul locuieste intr-o alta localitate si nu se poate deplasa.
Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau instante egale in grad.
Există şi posibilitatea de a dispune o asemenea comisie rogatorie către un organ
judiciar, internaţional, posibilitatea aceasta rezultând din art. 173 din Legea nr. 302/2004
privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

CAPITOLUL V. MASURI PROCESUALE

! MASURI PREVENTIVE !
Sunt masuri de constrangere, dispuse de organele judiciare, pentru impiedicare sustragerii
suspectului sau inculpatului de la urmarirea penala ori de judecata sau pentru prevenirea unei
alte infractiuni.
Masurile preventive:
1) retinerea
2) controlul judiciar
3) control judiciar pe cautiune
4) arest la domiciliu 23

5) arestarea preventiva
Organele care pot dispune aceste masuri sunt:
a) organaele de cercetare penala si procurorul in cazul retinerii
b) in cazul controlului judiciar si controlului judiciar pe cautiune se dispune de procuror,
judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preeliminara, instanta de judecata
c) arestarea preventiva sau arestarea la domiciliu se dispune de judecatorul de drepturi si
libertati, judecatorul de camera preeliminara, instanta de judecata
Contestatia formulata de inculpat se solutioneaza in termen de 5 zile de la inregistrare.
Contestatia se depune judecatorului de camera preeliminara.
Solutionarea inculpatului se face in prezenta inculpatului in afara de cazul cand el lipseste
nejustificat sau din motive de sanatate.
In toate cazurile este obligatorie asistenta juridica a inculpatului de catre avocat.
Prezenta procurorului la contestatie este obligatorie.
Dupa contestare se poate dipune prelungirea masurii, inlocuirea acesteia cu alta mai usoara,
sau punerea in libertate a inculpatului.
Judecatorul de camera preeliminara are obligatia ca pe durata desfasurarii procedurii de
camera preliminara, sa verifice periodic dar nu mai tarziu de 30 de zile, respectiv 60 zile ( in
cazul controlului judiciar, controlului judiciar pe cautiune), legalitatea si temeinicia masurilor
preventive.

RETINEREA
Se dispune ne organul de cercetare penala sau de procuror, daca exista probe sau indicii
temeinice.
Se dipsune pentru maxim 24 de ore. Nu exista posibilitatea prelungirii, iar in situatia in care
se impune continuarea privarii de libertate, procurorul va pune in miscare actiunea penala, si
va formula propunerea pentru arestarea preventiva la judecatorul de drepturi si libertati.
Inainte de audiere persoanei retinute i se aduce la cunostinta care are dreptul de a fi asistat de
avocat si de a nu da declaratii, cu exceptia informatiilor referitoare le identitatea sa.
Avocatul ales are obligatia sa se prezinte la sediul organului judiciar in termen de 2 ore. In
cazul neprezentarii avocatului se dispune un avocat din oficiu.
In cazul incalcarii dispozitiilor legale ale retinerii au fost incalcate, procurorul dipune
revocarea retinerii si punerea in libertate a persoanei retinute.

CONTROLUL JUDICIAR
24
Aceasta masura se dispune de procuror sau de judecatorul de camera preliminara sau instanta
de judecata in procedura de camera preliminara.
Aceasta masura se dipune la fel ca si in cazul retinerii, cand exista probe sau indicii, daca
masura este necesara, prevenirea savarsirii unei alte infractiuni etc.
La dispunerea acestei masuri suspectul sau inculpatul este obligat sa:
1) sa se prezinte la organul de urmarire penala, judecatorul de camera preliminara, instanta de
judecata, ori de cate ori este chemat
2) sa informeze de îndată organele cand isi schimba locuinta
3) sa se prezinte la organul de politie, conform programului de supraveghere sau cand este
chemat
La fel inculpatului i se poate impune:
1) sa nu depaseasca o anumita limita teritoriala
2) sa nu se deplaseze in anumite locuri
3) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere
4) sa nu revina in locuinta familiei
5) sa nu participe la manifestari sportive, culturale sau alte activitati publice
6) sa nu emita cecuri

CONTROL JUDICIAR PE CAUTIUNE


Se dipune de procuror sau de judecatorul de camera preliminara.
Aceasta masura se dipune cand:
1) inculpatul a fugit sau s-a ascuns
2) inculpatul incearca sa influenteze un alt participant la savarsirea infractiunii
3) inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate
4) exista suspiciuni ca dupa punerea in miscare a actiunii penale inculpatul va savarsi o noua
infractiune.
Valoarea minima a cautiunii este de 1000 de lei si se determina in raport cu gravitatea
acuzatiei.

ARESTUL LA DOMICILIU
Reprezinta o masura privativa de libertate, prin care i se impune inculpatului, de a nu parasi
imobilul unde locuieste, fara permisiunea organului judiciar.
In interiorul imobilului inculpatul nu are restrictii in privinta folosirii telefonului sau a altor
dispozitive asemanatoare. 25
Nu are restrictii pentru a primi persoane in vizita, atat timp cat organul care a dispus masura
nu a interzis acest lucru.
Restrictia principala este de a nu parasi locuinta.
In faza de judecata aceasta masura nu poate depasi 60 de zile
In faza de urmarire penala aceasta masura nu poate depasi 30 de zile.
In cursul urmaririi penale indiferent de numarul de prelungiri, masura nu poate depasi durata
maxima de 180 de zile.

ARESTAREA PREVENTIVA
Aceasta masura poate fi luata de judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale.
De judecatorul de camera preliminara in procedura de camera preliminara, sau de instanta de
judecata in fata careia se afla cauza.
Arestarea preventiva are loc doar daca din probe rezulta suspiciune rezonabila ca inculpatul a
savarsit infractiunea si exista urmatoarele cauze:
1) inculpatul a fugit sau sa ascuns
2) inculpatul incearca sa influenteze un alt participant la comiterea infractiunii
3) inculpatul exercita presiune asupra persoanei vatamate
etc. (ca la control judiciar pe cautiune)
La fel arestarea preventiva se dispune daca infractiunea savarsita de inculpat prevede minim 5
ani de inchisoare.
Conditii generale:
1) sa exista probe sau motive temeinice
2) sa fie necesara, in scopul bunei desfasurari a procesului penal
3) sa nu exista cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale
Aceasta masura se dispune pentru 30 de zile, se poate prelungi de fiecare data cu inca 30 de
zile si nu poate depasi perioada maxima de 180 de zile.

REVOCAREA MASURILOR PREVENTIVE


In faza de urmarire penala, procurorul poate revoca masura retinerii dispusa de organul de
cercetare penala, iar prim procurorul poate dipune revocarea masurii preventive luate de catre
procuror ierarhic mai inferior.
Daca in faza de urmarire penala judecatorul de drepturi si libertati a dispus masura controlului
judiciar sau controlului judiciar pe cautiune, aceasta masura poate fi revocata numai insasi de
judecatorul de drepturi si libertati, procurorul ne avand aceasta competenta.
26

INTERNAREA MEDICALA PROVIZORIE


Spre deosebire de procedura oblligarii la tratament medical, este o masura privativa de
libertate care poate fi dispusa de toti judecatorii.
Masura consta in internarea inculpatului care este bolnav mintal sau este consumator cronic
de substante psihoactive, pentru inlaturarea unui pericol de siguranta publica
Legiuitorul a stabilit ca persoana trebuie sa fie verificata cel mai tarziu dupa o perioada de 12
luni.

MASURILE ASIGURATORII
Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de organul de urmărire penală sau de
instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea a bunurilor mobile şi imobile, în vederea
reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei
amenzii.
Contestatia impotriva acestei masuri se face in termen de 3 zile de la data comunicarii
ordonantei, la judecatorul de drepturi si libertati.

SECHESTRUL
vor fi ridicate în mod obligatoriu:
- bunurile perisabile (se predau autorităților competente pentru le valorifica de indata);
-obiectele din metale sau pietre preţioase, mijloacele de plată străine ( se predau în timp de 48
ore de la ridicare celei mai apropiate instituții bancare);
- titlurile de valoare interne, obiectele de artă şi de muzeu, colecţiile de valoare (se predau în
timp de 48 ore de la ridicare spre păstrare instituţiilor de specialitate);
- sumele de bani care fac obiectul sechestrului.
!Se păstrează până la ridicarea sechestrului. Celelalte bunuri mobile sechestrate sunt
puse sub sigiliu sau ridicate, putându-se numi un custode (în practică, bunurile sechestrate
rămân în posesia proprietarului, fiind puse sub sigiliu, proprietarul devenind, în acest mod,
custode)

Cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate:


A) în timpul urmăririi penale şi în cursul judecăţii, sunt următoarele:

1) la cererea proprietarului
2) atunci când există acordul acestuia

B) în cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive,


atunci când nu există acordul proprietarului:
1. atunci când, în termen de un an27de la data instituirii sechestrului, valoarea
bunurilor sechestrate s-a diminuat în mod semnificativ, respectiv cu cel puţin 40%
în raport cu cea de la momentul dispunerii măsurii asigurătorii;
2. atunci când există riscul expirării termenului de garanţie sau când sechestrul
asigurător s-a aplicat asupra unor animale sau păsări vii;
3. atunci când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra produselor inflamabile sau
petroliere;
4. atunci când sechestrul asigurător s-a aplicat asupra unor bunuri a căror depozitare
sau întreţinere necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea bunului.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10
zile, la care sunt chemate părţile, precum şi custodele bunurilor, atunci când a fost desemnat
unul. Participarea procurorului este obligatorie.

RESTITUIREA LUCRULUI
Restituirea lucrurilor ridicate are loc numai dacă prin aceasta nu sunt îngreunate
stabilirea situaţiei de fapt şi justa soluţionare a cauzei şi cu obligaţia pentru cel căruia îi sunt
restituite să le păstreze până la pronunţarea unei soluţii definitive în procesul penal.
Măsura restituirii lucrurilor este o procedură care poate fi luată de către procuror, prin
ordonanţă, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa
de judecată, prin încheiere.
Calea de atac este contestaţia

CAPITOLUL VIII
Actul procedural este un act prin intermediul căruia se îndeplineşte o măsură
procesuală ori se consemnează conţinutul unui act ori a unei măsuri procesuale.
în literatura juridică actele procesuale şi cele procedurale au fost împărţite în mai
multe categorii:
a) după obligativitatea efectuării lor: acte procesuale şi procedurale, imperative sau
obligatorii şi facultative;
b) după subiecţii procesuali care le efectuează: oficiale şi neoficiale;
c) după forma lor: acte materiale, acte orale şi acte scrise.

CITAȚIA (art 257 CPP)


este actul procedural prin care este îndeplinit actul procesual de manifestare a voinţei
exprimată de către organele judiciare, în scopul asigurării prezenţei subiecţilor procesuali
principali, a părţilor şi a altor participanţi la procesul penal.

Chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de


judecată se face prin citaţie scrisă. Citarea se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică,
încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
Citarea şi comunicarea actelor procedurale se fac în plic închis, care va purta
menţiunea "Pentru justiţie. A se înmâna cu prioritate".

Citaţia trebuie să cuprindă: 28


a) denumirea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată care emite
citaţia, sediul său, data emiterii şi numărul dosarului;
b) numele şi prenumele celui citat, calitatea în care este citat şi indicarea obiectului
cauzei;
c) adresa celui citat;
d) ora, ziua, luna şi anul, locul de înfăţişare, precum şi invitarea celui citat să se
prezinte la data şi locul indicate;
e) menţiunea că partea citată are dreptul la un avocat cu care să se prezinte la termenul
fixat;
f) dacă este cazul în care asistenţa juridică este obligatorie şi partea nu îşi alege un
avocat, care să se prezinte la termenul fixat, i se va desemna un avocat din oficiu;
g) menţiunea că partea citată poate, în vederea exercitării dreptului la apărare, să
consulte dosarul aflat la arhiva instanţei sau a parchetului;
h) consecinţele neprezentării în faţa organului judiciar.

MANDATUL DE ADUCERE

Dacă persoana chemată să participe la procesul penal, prin intermediul citaţiei, nu s-


a prezentat în mod nejustificat, iar ascultarea acesteia este necesară, sau dacă persoana se
sustrage de la primirea citaţiei, aceasta poate adusă în baza unui mandat de aducere.

Excepție: art 256 CPP, cand pt a aduce persoana e nevoie de intrarea in locuinta, astfel
procurorul are nev de un mandat de aducere de la judecator, care poate fi folosit o singura
data.

Dupa aducerea persoanei, realizarea actelor procesuale nu trebuie să depaseasca 8 ore.


Executarea mandatelor de aducere privind pe militari se face prin comandantul unităţii
militare sau prin poliţia militară.

TERMENELE
(art 268 CPP)
a) termene substanţiale, prevăzute de lege pentru ocrotirea unor drepturi sau interese
extraprocesuale, pe care le pot lua organele judiciare în scopul privării sau restrângerii
drepturilor persoanei (durata măsurilor de prevenţie, termenele de prescripţie etc.);
b) termene procedurale, care sunt intervale de timp fixate pentru a ocroti drepturi şi
interese ale persoanei (termenul de apel, termenul de recurs în casaţie, termenul de
introducere al plângeri prealabile etc.);
c) termene peremtorii, în interiorul cărora trebuie îndeplinite anumite acte, iar în
situaţia în care aceste acte nu sunt îndeplinite, intervine decăderea din exerciţiul dreptului
respectiv (termenul de 20 de zile, în care se poate face plângere împotriva ordonanţei
procurorului de adoptarea unei soluţii de netrimitere în judecată);
d) termene dilatorii, după expirarea cărora pot fi îndeplinite anumite acte
e) termene legale, stabilite de lege;
f) termene judiciare, stabilite de organele de urmărire penală sau de instanţa de
judecată;
g) termene fixe;
h) termene maxime, în care se indică intervalul cel mai mare de timp în care poate fi
efectuat actul;
i) termene de succesiune, în sensul curgerii normale a timpului;
j) termene de regresiune, în sensul curgerii
29 inverse a timpului.

La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul


prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea
dispune altfel.
La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la
care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte.

30

S-ar putea să vă placă și