1. Când putem vorbi despre mostenirea legalã ?

Mostenirea este legala atunci cand transmiterea patrimoniului suuccesoral se infaptuieste in

puterea legii.
In cazul mostenirii legale ne putem afla in fata mai multor ipoteze :
- Defunctul nu a dispus de patrimonial sau in timpul vietii, prin testament
- Legatarul a renuntat la mostenire
- Legatarul este inlaturat de la mostenire findca este ingrat
- A fost testate doar o parte a bunurilor succesorale
- Defunctul a lasat testament dar acesta cuprinde altfel de dispozitii decat cele
referitoare la masa succesorala

2. Când putem vorbi despre mostestenirea testamentarã ?

Mostenirea este testamentara atunci cand transmiterea patrimoniului are loc in temeiul
vointei defunctului, manifestata prin testament, ca act de ultima vointa.

3. Pot coexista mostenirea legalã si cea testamentarã?

Mostenirea legala si cea testamentara pot coexista , ele neecluzandu-se reciproc. De
exemplu, daca testatorul a facut un legat sau mai multe care nu epuizeaza intreg patrimonial
succesoral, devolutiunea mostenirii va fi testamentara in limita legatelor si legala pentru
restul.

4. Când se pot cumula cele doua calităţi de mostenitor legal şi mostenitor

testamentar?
Cele doua calitatii de mostenitor testamentary si mostenitor legal se pot cumuli atunci cand
exista un testament prin care I se lasa un anumit bun sau o parte din mostenire dar in acelasi
timp are si vocative concreta la mostenire , iar de cujus nu a dispus de totalitatea bunurilor si
drepturilor sale.

5. Când are loc deschiderea succesiunii?

Moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia.
In dreptul roman sunt stabilite doua modalitati de costatare a mortii: moartea naturala ,
constatata fizic prin examinarea cadavrului si cea declarata prin hotarare judecatoreasca
ramasa definitiva si irevocabila.
Daca cel declarat mort prin hotarare judecatoareasca, se dovedeste a fi in viata, se poate
cere anularea hotararii judecatoresti declarative de moarte, iar succesiunea se va considera
nedeschisa.
Finalitatea deschiderii succesiunii o constituie transmiterea patrimoniului succesoral al lui
de cujus.

6. Care este locul deschiderii succesiunii?

Locul deschiderii succesiunii coincide cu ultimul domiciliu al defunctului.
In cazul in care persoana decedata nu avea domiciliul in tara, indiferent ca era vorba de un
cetatea roman sau strain, locul deschiderii succesiunii va fi locul din tara unde se afla bunurile
de valoare ale acestuia sau in lipsa lipsei bunurilor , locul deschiderii succesiunii va fi
circumprisctia notarului public cel dintai sesizat..
Dovada ultimului domiciliu se poate face prin orice mijloc de proba, in concret se
realizeaza cu mentiuni din actul de identitate sau certificatul de deces al lui de cujus, iar in
cazul minorului sub 14 ani cu mentiuni din actul de identitate al reprezentantului legal.

7. Cum se poate face dovada ultimului domiciliu al defunctului ?

Dovada ultimului domiciliu se poate face prin orice mijloc de proba, in concret se
realizeaza cu mentiuni din actul de identitate sau certificatul de deces al lui de cujus, iar in
cazul minorului sub 14 ani cu mentiuni din actul de identitate al reprezentantului legal

8. Care sunt condiţiile ce trebuiesc indeplinite de o persoana pentru a putea

mosteni?
Pentru ca o persoană să poată moşteni ea trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ,
următoarele condiţii :
a. Să aibă capacitate de a moşteni
b. Să aibă vocaţie la moştenire
c. Să nu fie nedemnă de a moşteni
Capacitatea de a mostenii : Cerinţa legală, este ca persoana să existe la momentul deschiderii
moştenirii. Prin urmare, persoana care există la momentul deschiderii moştenirii va avea
calitatea de succesibil şi-l va putea moşteni pe defunct, iar cea care nu există la momentul
deschiderii moştenirii nu va putea pretinde nici un drept asupra acesteia .
Vor fi consideraţi că există şi că au capacitatea de a moşteni :
- persoana fizică născută la momentul deschiderii moştenirii şi care nu decedase anterior
datei deschiderii moştenirii
- copilul conceput, cu condiţia ca el să se nască viu
- persoana fizică disparută, dacă nu a intervenit o hotărâre judecătorească declarativă de
moarte rămasa definitivă
- persoana juridică
Vocatia succesorala : pentru a putea mostenii, o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de
lege sau sa fi fost desemnata de catre defunct prin testament.
Nedemnintatea succesorala : consta in decaderea de drept a mostenitorului legal din dreptul
de a culege o succesiune determinata inclusiv la rezerva la care ar fi avut dreptul din
aceasta mostenire deoarece s-a facut vinovat de o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea
sau fata de memoria acestuia.

9. Ce reprezintă capacitatea succesorala?

Capacitatea succesorală este aptitudinea unei persoane de a fi subiect de drepturi şi
obligaţii pe care le implică calitatea de moştenitor.
Dovada existenţei în momentul deschiderii moştenirii trebuie să o facă moştenitorul sau
urmaşul său care pretinde un drept asupra moştenirii în cauză. Moştenitorul poate face dovada
în mod direct sau prin reprezentanţii săi legali. În ultima ipoteză, dobândirea moştenirii are
loc prin retransmitere (moşteniri succesive).
În cazul moştenirii prin reprezentare, specifică numai moştenirii legale, moştenitorul cu
vocaţie succesorală legală (reprezentant), pretinde drepturile succesorale ale ascendentului său
(reprezentat) decedat la data deschiderii moştenirii, urcând în locul, gradul şi drepturile
acestuia. În acest caz, reprezentantul trebuie să dovedească propria sa capacitate succesorală,
cel reprezentat fiind decedat la data deschiderii succesiunii.

10. Care sunt persoanele care au capacitate succesorala ?

Persoanele care au capacitate succesorala sunt :
- Persoanele fizice în viaţă la data deschiderii succesiunii : dovada se face cu actele de
stare civilă. În caz de deces al moştenitorului care a fost în viaţă la data deschiderii moştenirii,
dovada se face cu certificatul de deces sau hotărârea judecătorească definitivă declarativă de
moarte. Din sentinţa judecătorească trebuie să rezulte că moartea moştenitorului a intervenit
după deschiderea succesiunii, iar persoanele interesate pot dovedi contrariul prin orice mijloc
de probă admis de lege. Dacă moştenitorul moare imediat după deschiderea succesiunii,
dreptul său succesoral, inclusiv cel de opţiune succesorală, va fi transmis propriilor săi
moştenitori ca parte componentă a patrimoniului succesoral lăsat de el.
- Persoanele dispărute au capacitate succesorală : cel dispărut este considerat în viaţă în
lipsa unei hotărâri definitive declarative de moarte. Totuşi, capacitatea succesorală a
dispărutului este provizorie. Aceasta se definitivează prin reapariţia sa, prin constatarea fizică
a morţii sau prin declararea decesului său într-o hotărâre judecătorească definitivă, stabilindu-
se ca dată a morţii o dată ulterioară deschiderii succesiunii. În schimb, capacitatea succesorală
provizorie a dispărutului se desfiinţează cu efect retroactiv dacă se constată fizic ori prin
hotărâre judecătorească definitivă declarativă de moarte că el nu mai exista la data morţii lui
de cujus.
- Persoanele concepute dar nenăscute la data deschiderii succesiunii un copil există din
ziua concepţiei, cu condiţia ca el să fie născut viu. Prin urmare, copilul are capacitatea să
moştenească încă de la concepţie, dacă a fost născut viu. Cel care pretinde moştenirea în
numele copilului trebuie să dovedească data concepţiei copilului, situarea acestei date înainte
de momentul deschiderii succesiunii şi că el s-a născut viu, cu orice mijloc legal de probă.
Deoarece stabilirea cu exactitate a momentului concepţiei este imposibilă, art.412 din Codul
Civil stabileşte o prezumţie legală cu privire la perioada concepţiei ca fiind cuprinsă între a
300-a şi a 180-a zi înainte de naşterea copilului.
- Persoanele juridice au capacitatea de a dobândi dacă sunt în fiinţă la data deschiderii
succesiunii, având capacitate succesorală de la data înregistrării (dacă sunt supuse
înregistrării), iar celelalte persoane juridice de la data actului de dispoziţie care le înfiinţează
sau de la data recunoaşterii ori a autorizării înfiinţării lor sau de la data îndeplinirii oricărei
alte cerinţe prevăzute de lege.

11. Pe cine priveste nedemnitatea ?

Nedemnitatea succesorala priveste persoana care ar fi avut dreptul legal la mostenire, dar
care este decazut din acest drept, deoarece s-a facut vinovat de savarsirea unei fapte grave,
prevazuta de lege, fata de cel care lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia.
- Intervine atat in cazul mostenirii legale cat si in cea testamentara
- Opereaza de drept sau ca efect al unei hotarari judecatoresti
- Efectele nedemnitatii pot fi inlaturate de cel care lasa mostenirea fie printr-un
testament fie printr-un act notarial
- Produce efecte doar asupra autorului faptei
- Produce efecte relative
- Intervine numai daca nedemnul a avut discernamant in momentul savarsirii faptei

12. Impotriva cui se poate declara nedemnitatea succesorala?

Nedemnitatea succesoarala se poate declara impotriva :
- persoanei condamnate penal pentru savarsirea unei infractiunii cu intentia de a-l ucide
pe cel care lasa mostenirea : succesibilul sa fi savavarsit o fapta care sa realizeze continutul
constitutiv al infractiunii de omor (nu conteaza daca fapta s-a cosumat sau a ramas in faza
tentativei), fapta sa fie savarsita asupra celui care lasa mostenirea, vinovatia sa fi fost stabilita
printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitive
- persoanei condamnate penal pentru savarsirea inainte de deschiderea mostenirii, a unei
infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa
la data savarsiri faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului :
succesibilul sa fi savavarsit o fapta care sa realizeze continutul constitutiv al infractiunii de
omor (nu conteaza daca fapta s-a cosumat sau a ramas in faza tentativei) fata de un alt
succesibil, fapta sa fie savarsita cu intentie si inainte de deschiderea succesiunii, vinovatia sa
fi fost stabilita printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitive
- persoanei condamnate penal pentru savarsirea unei infractiunii cu intentie, impotriva
celui care lasa mostenirea, a unor fapte grave de violenta, fizica sau morala, ori dupa caz a
unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei
- persoanei care cu rea credinta a ascuns ,a alterat , a distrus sau a falsificat testamentul
defunctului
- persoanei care prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa
intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul .

13. Cum poate fi nedemnitatea

Nedemnitatea poate fi :
- De drept : pentru a interveni nedemnitatea de drept, este necesar să fim în prezenţa
unei infracţiuni săvârşite “cu intenţie“, constata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva;
Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau
din oficiu de către instanţa de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii
judecătoreşti din care rezultă nedemnitatea. Nedemnitatea de drept operează în puterea legii,
instanţa de judecată sau notarul public având numai rolul de a o constata, ci nu de a o
pronunţa.
- Judiciara : orice succesibil poate cere instanţei judecătoreşti să declare nedemnitatea în
termen de un an de la data deschiderii moştenirii, acesta fiind un termen de decadere.

14. Cine poate invoca nedemnitatea succesorala?

Nedemnitatea succesorala poate fi invocata de catre :
 - Comostenitorii legali (ale caror drepturi succesorale ar fi fost restranse de venirea
nedemnului la mostenire)
- Mostenitorii legali subsecventi ( pe care prezenta nedemnului i-ar fi inlaturat de la
mostenire)
- Donatarii sau legatarii (ale caror libertatii ar fi putut fi reduse in cazul in care ar fi adus
atingere cotei de rezerva succesorala a nedemnului)
- Comuna, oraşul sau, după caz, municipiul (aşadar unitatea administrativ teritorială) în
a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii poate introduce acţiunea
pentru declararea nedemnităţii, în cazul în care, nu mai există alţi succesibili.

15. Unde se poate deschide mostenirea potrivit art.954 C.civ?

Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se
face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte
rămasă definitivă.
Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul
României, moştenirea se deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public
celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil al
celui care lasă moştenirea. În cazul în care în patrimoniul succesoral nu există bunuri imobile,
locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat, cu
condiţia ca în această circumscripţie să se afle bunuri mobile ale celui ce lasă moştenirea.
Atunci când în patrimoniul succesoral nu există bunuri situate în România, locul deschiderii
moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat.

16. Cum se poate transmite mostenirea?

Mostenirea se poate transmite pe cale legala , atunic cand se transmite prin puterea legii

17. Cum operează nedemnitatea?

Nedemnitatea (sau nevrednicia) succesorala este decaderea din dreptul de a mosteni a
acelor succesibili care se fac vinovati de savirsirea unor fapte grave, strict determinate de
legiuitor, impotriva defunctului sau a memoriei acestuia. Nedemnitatea a fost caracterizata ca
fiind o sanctiune civila care se fundamenteaza pe motive de moralitate publica neputindu-se
admite ca o persoana vinovata de vreuna din faptele prevazute expres de legiuitor fata de o
alta persoana sa o mosteneasca tocmai pe aceasta.
Momentul la care nedemnitatea poate fi invocată și constatata acesta nu poate fi decit dupa
deschiderea succesiunii și numai dacă vocația succesorală legală a nedemnului este concretă.
Nedemnitatea este invocata cit timp nedemnul este in viata, impotriva acestuia. Dacă, după
deschiderea succesiunii, a intrat în stăpânirea bunurilor succesiunii și a decedat înainte de
constatarea nedemnității, împotriva moștenitorilor săi legali sau testamentari care stăpânesc
aceste bunuri.

18. Ce efect are nedemnitatea succesorala?

- Efecte fata de mostenitorul nedemn.: ca urmare a constatarii nedemnitatii succesorale
a unui mostenitor titlul sau de succesor este retroactiv desfiintat, el devenind astfel totalmente
strain de mostenire. Titlul sau de mostenitor este desfiintat cu efect retroactiv din momentul
deschiderii mostenirii, Partea din mostenire care i s-ar fi cuvenit nedemnului va reveni
comostenitorilor legali subsecventi, iar in cazul in care nedemnul era mostenitor rezervatar, si
legatarilor sau donatarilor ale caror liberalitati ar fi putut fi supuse reductiunii la cererea
acestui mostenitor. Mostenitorul nedemn este inlaturat complet de la mostenirea celui fata de
care a savarsit una din faptele prevazute de lege, astfel ca el nu va putea culege nici rezerva
succesorala, in cazul ca ar fi mostenitor rezervatar, cum am precizat. Daca mostenitorul
nedemn ar fi fost singurul mostenitor al defunctului, prin inlaturarea sa de la mostenire
aceasta se cuvine statului, devenind vacanta. Efectele nedemnitatii sunt relative, in sensul ca
mostenitorul nedemn este inlaturat numai de la mostenirea celui fata de care a fost declarat
nedemn si nu de la mostenirea altor persoane.
- Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului : copii nedemnului pot veni la
mostenirea defunctului (prin ipoteza a bunicului lor) numai in nume propriu nu si prin
reprezentare, daca la moartea lui de cujus a ramas ca mostenitor unicul sau fiu dar
acesta este nedemn, copilul sau va putea culege mostenirea caci vine la mostenire in nume
propriu, facand parte din aceeasi clasa de mostenitori cu tatal sau, si anume aceea
descendentilor.; daca de cuius a avut doi copii din care unul nedemn si predecedat, copiii
acestuia nu vor putea culege mostenirea dupa bunicul lor caci nu-l pot reprezenta, pe tatal lor
iar mostenireava fi culeasa de celalalt fiu al defunctului, care este ruda de gradul I si-l inlatura
pe nepotul care este ruda de gradul II cu defunctul.
- Efectele nedemnitatii fata de terti : intrucat este posibil ca in perioada de la
deschiderea mostenirii si pana la constatarea nedemnitatii mostenitorul nedemn sa fi incheiat
acte juridice cu privire la bunurile succesiunii se pune problema soartei acestora.Cata vreme
nedemnitatea are ca efect desfiintarea retroactiva a titlului de mostenitor, in principiu se poate
sustine ca actele juridice incheiate de nedemn cu tertii vor fi desfiintate si ele cu efect
retroactiv. Solutiile trebuie totusi nuantate in functie de natura actului juridic si de buna sau
reaua-credinta a tertilor cocontractanti.Astfel, in privinta actelor de conservare si admnistrare
s-a decis ca vor fi mentinute in vigoare caci prin ele se asigura buna gospodarire a bunurilor
succesorale.
In privinta actelor de dispozitie care privesc bunuri mobile s-a acceptat solutia mentinerii
lor in vigoare in masura in care tertul dobanditor a fost de buna-credinta . Actele de dispozitie
privind bunurile imobile se mentin in ipoteza in care tertul dobanditor poate invoca
uzucapiunea sau daca conditiile acesteia nu sunt indeplinite, daca tertul dobanditor de buna-
credinta se poate prevala de regula error comunis facit ius. Daca tertul este de rea-credinta in
sensul ca a avut cunostinta de nedemnitatea celui cu care a contractat principiul resoluto iure
dantis resolvitur ius accipientis se aplica din plin 4 .

19. Care sunt mostenitorii legali din clasa I

Clasa I de mostenitori sau clasa descendenţilor cuprinde copiii, nepoţii, strănepoţii etc.
defunctului din căsătorie, din afara căsătoriei sau din înfiere.
Din punct de vedere al caracterelor juridice ale drepturilor lor succesorale, moştenitorii din
această clasă :
a) sunt moştenitori rezervatari : moştenitor căruia legea îi recunoaşte un drept asupra unei
cote determinate din moştenire (rezerva succesorală), împotriva voinţei defunctului care ar fi
vrut să-l dezmoştenească.
b) sunt moştenitori sezinari : moştenitor care are posibilitatea juridică de a intra în
stăpânirea bunurilor succesorale şi de a exercita drepturile şi acţiunile dobândite de la defunct,
fară a fi necesară atestarea prealabilă, pe cale judecătorească, a calităţii de moştenitor
c) pot veni la succesiune atat în nume propriu cat si prin reprezentare succesorală;
d) sunt obligaţi să raporteze donaţiile.

20. Care este data deschiderii succesiunii?

Momentul deschiderii succesiunii coincide cu momentul morţii persoanei care lasă
moştenire. Persoana care pretinde moştenirea sau anumite drepturi asupra acesteia
(succesibilul) trebuie să dovedească moartea, precum şi data (uneori chiar şi ora şi minutul)
morţii celui pe care vrea să îl moştenească. Fiind o chestiune de fapt, dovada morţii se poate
face prin orice mijloc de probă. De regulă, dovada se face cu certificatul de deces eliberat ca
urmare a morţii fizic constatate de organele abilitate de lege. În cazul în care decesul nu poate
fi constatat în mod direct, certificatul de deces se completează pe baza hotărârii judecătoreşti
declarative de moarte, rămasă definitivă, care cuprinde şi data stabilită de instanţă ca fiind cea
a morţii. Persoana despre care există indicii că a încetat din viaţă poate fi declarată moartă
prin hotărâre judecătorească, dacă au trecut cel puţin 2 ani de la data primirii ultimelor
informaţii sau indicii din care rezultă că era în viaţă.

21. Unde se poate deschide moștenirea, potrivit dispozițiilor art.954 Cod civil?
Locul deschiderii moştenirii este cel al ultimului domiciliu al defunctului, indiferent dacă
acesta corespunde sau nu cu locul decesului, deoarece se are în vedere prezumţia că în acest
loc se vor rezolva mai uşor problemele puse de deschiderea moştenirii, întrucât aici pot fi
obţinute date cu privire la moştenitori şi patrimoniul defunctului.
 Dacă ultimul domiciliu (şi nici reşedinţa) al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe
teritoriul României, moştenirea se deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului
public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să existe cel puţin un bun
imobil al celui care lasă moştenirea. În cazul în care în patrimoniul succesoral nu există
bunuri imobile, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public cel dintâi
sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să se afle bunuri mobile ale celui ce lasă
moştenirea. Atunci când în patrimoniul succesoral nu există bunuri situate în România, locul
deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat.
Dispoziţiile de mai sus se aplică corespunzător atunci când primul organ sesizat în vederea
desfăşurării procedurii succesorale este instanţa de judecată. Dovada ultimului domiciliu se
face cu menţiunile din cartea de identitate şi certificatul de deces al persoanei care lasă
moştenirea sau din hotărârea judecătorească declarativă de moarte, sau, în celelalte cazuri,
prin orice mijloc de probă.

22. Care sunt moștenitorii legali din clasa a-II-a?

Clasa a II-a sau clasa ascendenţilor privilegiaţi şi a colateralilor privilegiaţi este alcatuită
din părinţii defunctului (părinţii fireşti şi cei din înfiere în cazul înfierii cu efecte restranse, ori
numai părinţii din înfiere în cazul înfierii cu efecte depline), precum şi din fraţii şi surorile
defunctului (din căsătorie, din afara căsătoriei sau din înfiere) şi descendenţii acestora.
Din punct de vedere al caracterelor juridice ale drepturilor lor succesorale, ascendenţii
privilegiaţi:
a) sunt moştenitori rezervatari: moştenitor căruia legea îi recunoaşte un drept asupra unei
cote determinate din moştenire (rezerva succesorală), împotriva voinţei defunctului care ar fi
vrut să-l dezmoştenească.
b) sunt moştenitori sezinari: moştenitor care are posibilitatea juridică de a intra în
stăpânirea bunurilor succesorale şi de a exercita drepturile şi acţiunile dobândite de la defunct,
fară a fi necesară atestarea prealabilă, pe cale judecătorească, a calităţii de moştenitor
c) pot veni la moştenire numai în nume propriu, nu şi prin reprezentare succesorală;
iar colateralii privilegiaţi:
a) pot veni la succesiune fie în nume propriu, fie prin reprezentare succesorală ;
b) nu sunt moştenitori rezervatari sau sezinari.

23. Care sunt moștenitorii legali din clasa a-III-a?

Clasa a III-a sau de mostenitori este cea a ascendenţilor ordinari. Această clasă cuprinde
bunicii, străbunicii etc. ai defunctului (din căsătorie sau din afara căsătoriei, fie că aparţin
liniei paterne, fie că aparţin liniei materne).
Din punct de vedere al caracterelor juridice ale drepturilor lor succesorale, ascendenţii
ordinari:
a) sunt moştenitori sezinari;
b) pot veni la moştenire numai în nume propriu, nu şi prin reprezentante succesorală;
c) nu sunt moştenitori rezervatari.

24. Care sunt moștenitorii legali din clasa a-IV-a?

Clasa a IV-a sau clasa colateralilor ordinari cuprinde rudele în linie colaterală, altele decât
cele cuprinse în clasa a II-a, pană la gradul patru inclusiv, adică unchii, mătuşile şi verişorii
primari ai defunctului.
Din punctul de vedere al caracterelor juridice ale drepturilor lor succesorale, colateralii
ordinari:
a) pot veni la succesiune numai în nume propriu;
b) nu sunt moştenitori rezervatari şi nici sezinari.

25. Cum funcţionează reprezentarea?

Reprezentarea succesorală este un beneficiu al legii în virtutea căruia un moştenitor legal
de un grad mai îndepărtat (reprezentant) urcă în gradul, locul şi drepturile ascendentului lui
(reprezentat) care este decedat la deschiderea moştenirii, ca sa culeaga partea
din moştenire care i s-ar fi cuvenit defunctului, dacă ar fi trait.
 Descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii din fraţi şi surori pot beneficia de
reprezentare numai dacă sunt îndeplinite trei condiţii - două în persoana celui reprezentat şi
una în persoana reprezentantului:
a) Cel reprezentat să fie decedat la data deschiderii moştenirii : Această cerinţă nu trebuie
interpretată în sens de predeces, pentru ca o astfel de interpretare ar atrage după sine
imposibilitatea reprezentării comorienţilor şi a persoanelor decedate în acelaşi timp
(codecedate).
Reprezentarea nu poate opera decat trecand din grad in grad vacant; poate fi reprezentat si
nedemnul chiar daca acesta se afla in viata la momentul deschiderii succesiunii.
b) Locul celui reprezentat să fie un loc util
Reprezentarea se admite numai în cazul în care cel reprezentat, dacă ar fi fost în viaţă la
data deschiderii moştenirii, ar fi avut vocaţie concretă la moştenire, adică ar fi putut moşteni.
Deci, singurul motiv pentru care nu poate moşteni este acela că a decedat.
c) Reprezentantul să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru a culege moştenirea
lăsată de defunct : sa aiba capacitate succesorala , sa aiba vocatie succesorala generala proprie
la mostenire care prin reprezentare devine vocative succesorala concreta, sa nu fie nedemn ,
sa nu fi renuntat la mostenire, sa nu fi fost exheredat (dezmostenit).
Reprezentarea este admisă în toate cazurile, la infinit şi operează de drept şi imperativ.
Reprezentarea succesorala
a) Este admisa in toate cazurile : in privinţa rudelor de grad egal reprezentarea se admite
pentru ca împărţirea moştenirii să se facă pe tulpini cu respectarea principiului egalităţii între
moştenitorii de gradul cel mai apropiat cu defunctul, iar nu pe capete, în părţi egale în raport
cu numărul descendenţilor care vin efectiv la moştenire
b) este admisă la infinit (nemărginit) : nu numai nepoţii, dar şi strănepoţii, răstrănepoţii
etc. pot veni la moştenire prin reprezentare, cu respectarea condiţiilor pentru fiecare salt în
grad. De aceea descendenţii din fraţi beneficiază de reprezentare numai până la gradul IV
rudele colaterale de grad mai îndepărtat neavând vocaţie legală la moştenirea defunctului.
c) operează de drept şi imperativ : voinţa descendenţilor poate influenţa regulile
reprezentării numai prin renunţare la moştenire, dar nu şi cu acceptarea ei cu efecte parţiale
sau sub condiţie. Regulile reprezentării succesorale nu pot fi modificate nici prin voinţa
defunctului, deoarece, în toate cazurile şi independent de problema calificării drepturilor
moştenitorilor gratificaţi, voinţa defunctului exprimată prin testament va putea produce efecte
numai cu respectarea drepturilor moştenitorilor rezervatari.

26. Care sunt moștenitori rezervatari, potrivit dispozițiilor art.1126 Cod civil?
Mostenitorii rezervatari ai defunctului sunt : descendentii, ascendentii privilegiati si sotul
supravietuitor. Ascendentii privilegiati vor putea culege rezerva succesorala doar daca nu vin
in concurs cu descendentii defunctului care ii elimina de la mostenire si de la dreptul de a
culege rezerva.(art 1087)
Art 1026 mostenitorii sezinari sunt sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii
privilegiati, acestia au posibilitatea juridică de a intra în stăpânirea bunurilor succesorale şi de
a exercita drepturile şi acţiunile dobândite de la defunct, fară a fi necesară atestarea prealabilă,
prin certificatul de mostenitor sau pe cale judecătorească, a calităţii de moştenitor. Sezina are
un caracter individual (nu aparţine colectiv tuturor rudelor în linie dreaptă) şi succesiv (se
dobândeşte, dacă este cazul, cu efect retroactiv, de la data deschiderii moştenirii, de către
moştenitorul subsecvent). Regulile referitoare la sezină sunt imperative şi nu pot fi modificate
prin voinţa celui care lasă moştenirea. Fiind un beneficiu al legii, titularul lui poate renunţa la
sezină.

27. La ce se referă dreptul special al soțului supraviețuitor asupra bunurilor mobile?

Soţul supravieţuitor va moşteni, în afară de partea sa succeosorală, si mobilele şi obiectele
aparţinând gospodăriei casnice, precum şi darurile de nuntă, dar numai in cazul in care vine la
moştenire în concurs cu moştenitorii din clasele II, III sau IV. In schimb, dacă soţul
supravieţuitor vine la moştenire fie şi cu un singur descendent al defunctului aceste bunuri
mobile, inclusiv darurile de nunta, se includ în masa succesorală şi se împart ca şi celelalte
bunuri ale moştenirii, conform legii.
 Daca sotul decedat a donat bunurile mobile sau le-a lasat prin testament unui legatar,
aceste liberalitati vor fi valabile, iar sotul supravietuitor nu mai poate avea nicio pretentie
asupra lor.
Legiuitorul a avut în vedere prin conferirea acestui drept special de moştenire, nu
totalitatea bunurilor gospodăriei casnice ci numai partea soţului decedat din astfel de bunuri
comune ale soţilor, precum şi bunurile proprii ale defunctului din această categorie. Bunurile
proprii ale soţului supravieţuitor precum şi partea sa din bunurile comune având ca obiect
asemenea bunuri îi aparţin cu titlu de proprietate şi nu fac parte din masa succesorală.
Nu sunt considerate mobile şi obiecte ale gospodăriei casnice:
- bunurile mobile care reprezintă investiţii sub forma unor obiecte de lux, care depăşesc
nivelul profesional sau cultural al soţilor (autoturisme, instrumente muzicale de valoare,
bijuterii, colecţii de timbre, tablouri de valoare, piese de mobilă etc., dacă au fost făcute în
scopul investirii unor economii comune;
- bunurile necesare exercitării profesiei, meseriei sau indeletnicirii profesionale a
soţului, obiecte care prin valoarea lor deosebită depăşesc înţelesul obişnuit al noţiunii de
bunuri casnice. Soluţia ramane aceeaşi şi în cazul în care soţii au avut aceeaşi profesiune;
- bunurile care nu au fost afectate folosinţei comune în cadrul gospodăriei casnice;
- bunurile aparţinând gospodăriei ţărăneşti (animale, unele agricole etc.).

28. Care sunt persoanele obligațe la raportul donațiilor?

Raportul donatiilor este obligatia pe care o au intre ei , unii fata de altii, descendenti si sotul
supravietuitor ai defunctului, care vin efectiv si impreuna la mostenire, de a readuce la
mostenire bunurile ce le-au primit cu titlu de donatie de la defunct, cu exceptia situatiei in
care donatorul a dispus scutirea de raport.
Obligatia de raport nu este imperativa. Donatorul poate scuti donatarul de raport, in acest
caz donatia urmand a fi readusa numai daca este excesiva.
Legatele nu se raporteaza, exceptie cazul in care testatorul supune mostenitorul la raportul
legatului, caz in care valoarea bunului legat trebuie imputata asupra cotei de mostenire a
legatarului.
Raportul poate fi solicitat in cadrul actiunii de partaj sau separat printr-o actiune de raport,
prescriptibila in 3 ani de la deschiderea succesiunii.
Obligatia de raport implica indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii :
- Sa existe unul sau mai multi mostenitori cu vocatie legala la mostenire in calitate de
descendenti sau sot supravietuitor
- Mostenitorii obligati la raport sa fi acceptat succesiunea
- Mostenitorul legal sa aiba calitatea de donatar; exceptie descendentul care vin la
mostenirea defunctului prin reprezentare, este obligat la raport pentru doatia primita de
ascendentul sau de la defunct
- Donatia sa nu fi fost facuta cu scutire de raport, fie prin actul de donatie, fie printr-un
act ulterior donatiei
Cel care solicita raportul trebuie sa dovedeasca donatia, prin orice mijloc de proba. Sunt
supuse raportului toate donatiile indiferet de forma lor.
Raportul donatiilor se poate face in doua modalitati :
- In natura : prin readucerea efectiva a bunurilor la masa succesorala
- Prin echivalent : cel obligat la raport pastreaza bunul donat, dar intoarce la masa
succesorala valoarea lui
Raportul prin echivalent se realizeaza pe trei cai :
- Prin preluare : comostenitorii indreptatiti iau din masa succesorala, bunuri de aceeasi
natura si calitate cu acelea rapotabile, tinand cont de cotele succesorale ale fiecaruia
- Prin imputatie : valoarea donatiei se scade din partea mostenitorului obligat la raport
- In bani : mostenitorul obligat la raport depune la masa succesorala o suma de bani care
reprezinta diferenta dintre partea sa succesorala si valoarea donatiei

29. În ce condiţii soțul supraviețuitor îl moștenește pe soțul decedat?

Sotul supravietuitor il mosteneste pe sotul decedat daca, la data deschiderii mostenirii , nu
exista o hotarare de divort definitiva , ori daca nu s-a eliberat un certificat de divort, in cazul
in care casatoria a fost desfacuta prin acordul partilor pe cale administrativa sau notariala.
 In cazul constatarii nulitatii sau anularii casatoriei sotul supravietuitor nu are calitatea de
sot deoarece nulitatea produce efecte retroactive si asta chiar daca hotararea este pronuntata
dupa decesul celuilalt sot; exceptie casatoria putativa cand unul sau ambii soti au fost de buna
credinta la incheirea ei – sotul de buna credinta pastreaza calitatea de sot dintr-o casatorie
anulabila pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de anulare sau de
constatare a nulitatii casatoriei.

30. În concurs cu ce clase de mostenitori vine la sucesiune soțul supraviețuitor?

Soţul supravieţuitor nu face parte din nici o clasă de moştenitori legali, dar concurează cu
orice clasă chemată la moştenire. Prin urmare, el nu este nici înlăturat de la moştenire, dar nici
nu îndeparteaza de la moştenire rudele defunctului, indiferent din ce clasă fac ele parte.
De regulă, în cazul decesului unui soţ, împărţirea bunurilor comune se face pe cale
amiabilă între soţul rămas în viaţă şi ceilalţi succesibili ai lui de cujus la un birou notarial.
Dacă partile nu se înţeleg, ele pot investi instanta cu o cerere prin care sa solicite stabilirea pe
cale judecătorească a cotelor-parti din masa succesorala ce revin fiecareia dintre acestea.
Sotul supravietuitor nu face parte din nici o clasă de moştenitori legali, dar totusi el vine în
concurs la moştenire cu oricare clasă de moştenitori.

31. Care este cota succesorală a soțului supraviețuitor, atunci când vine în concurs cu
descendenții defunctului, în conformitate cu dispozițiile art.972 Cod civil?
Cota succesorala a sotului supravietuitor cand vine in concurs cu descendentii defunctului,
indiferent de numarul acestora, este de o patrime. (descendentii defunctului – copii si urmasii
lor in linie dreapta)

32. Care este cota succesorală a soțului supraviețuitor, atunci când vine în concurs
atât cu ascendenții privilegiați, cât și cu colateralii privilegiați ai defunctului, în
conformitate cu dispozițiile art.972 Cod civil?
Cota succesorala a sotului supravietuitor cand vine in concurs cu ascendentii privilegiati
cat si cu colateralii privilegiati, indifernt de numarul lor, este de o treime din mostenire.
(ascendenti privilegiati – parintii defunctului, colateralii privilegiati – fratii si surorile
defunctului, precum si descendentii acestora pana la gradul al IV-lea inclusiv)

33. Care este cota succesorală a soțului supraviețuitor, atunci când vine în concurs cu
numai cu ascendenții privilegiați ai defunctului, în conformitate cu dispozițiile art.972
Cod civil?
Cota succesorala a sotului supravietuitor cand vine in concurs numai cu ascendentii
privilegiati, indiferent de numarul lor, este de o jumatate din mostenire.

34. Care este cota succesorală a soțului supraviețuitor, atunci când vine în concurs cu
numai cu colateralii privilegiați ai defunctului, în conformitate cu dispozițiile art.972
Cod civil?
Cota succesorala a sotului supravietuitor cand vine in concurs numai cu colateralii
privilegiati, indiferent de numarul lor, este de o jumatate din mostenire.

35. Care este cota succesorală a soțului supraviețuitor, atunci când vine în concurs cu
atât cu ascendenții ordinari, cât și cu colateralii ordinari ai defunctului, în conformitate
cu dispozițiile art.972 Cod civil?
Cota succesorala a sotului supravietuitor cand vine in concurs cu ascendentii ordinari cat si
cu colateralii ordinari, indifernt de numarul lor, este de trei sferturi din mostenire.
(ascendentii ordinari – bunicii, strabunicii defunctului, colateralii ordinari – unchii, matusile,
verii primari, fratii si surorile bunicilor defunctului)

36. Ce este dreptul de abitație al soțului supraviețuitor?

Soţul supravieţuitor are în momentul deschiderii moştenirii, în afară de celelalte drepturi
succesorale, si un drept de abitaţie (drept real în temeiul căruia o persoană dobândeşte posesia
şi folosinţa asupra unei case pentru a locui în ea) asupra casei de locuit, in principal dacă
aceasta face parte din masa succesorala şi el nu are o altă locuinţă proprie.
 Acest drept de abitatie al soţului supravieţuitor operează indiferent de moştenitorii cu care
vine în concurs la moştenire.
Soţul supravieţuitor beneficiaza de dreptul de abitaţie dacă sunt întrunite cumulativ
următoarele condiţii:
- să fi locuit la data deschiderii moştenirii în locuinta (casa, apartament etc.) care
formează obiectul dreptului de abitaţie;
- să nu aibă altă locuinţă proprie;
- să nu devină prin moştenire proprietarul exclusiv al locuinţei; astfel, în cazul în care
soţul supravieţuitor este unicul moştenitor al defunctului, în calitate de proprietar nu poate
avea în plus şi un dezmembrământ al aceluiaşi drept de proprietate;
- locuinţa asupra căreia se constituie dreptul de abitaţie să facă parte din masa
succesorală, adică să fi aparţinut soţului decedat, exclusiv sau in proprietate comună cu alte
persoane;
- dacă soţul supravieţuitor moşteneşte locuinţa împreună cu alţi comoştenitori, dreptul
de abitaţie îi va permite să o folosească doar potrivit necesităţilor şi nu în raport cu cota parte
dobândită prin moştenire;
- defunctul nu a dispus altfel; astfel, dreptul de abitaţie poate fi înlăturat de defunct
fiindcă soţul supravieţuitor nu este rezervatar asupra acestui drept.
Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor se caracterizează prin:
- este un drept real care are ca obiect o casă de locuit; De regula, conditia aceasta este
indeplinita cand sotul supravietuitor a domiciliat in locuinta respectiva.
- este un drept temporar care durează până la ieşirea din indiviziune sau până la
recăsătorirea soţului supravieţuitor, dar cel puţin un an de la deschiderea moştenirii
- este un drept strict personal, inalienabil şi insesizabil, deci titularul sau nu il poate
vinde sau greva în favoarea altei persoane
- este cu titlu gratuit, în sensul că soţul supravieţuitor nu este obligat să plătească chirie
moştenitorului care este proprietarul locuinţei atat timp cât beneficiaza de acest drept
Dreptul de abitatie a sotului supravietuitor asupra intregii locuintei poate fi restrans, la
cererea oricarui mostenitor, daca locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor
Acestia pot solicita si schimbarea obiectului abitatiei daca pun la dispozitia sotului
supravietuitor o alta locuinta corespunzatoare, asupra careia sa se instituie un drept de abitatie
pe termenul ramas, pana la iesirea din indiviziune, dar cel putin un an de la deschiderea
mostenirii.

37. Cand se stinge dreptul de abitație al soțului supraviețuitor?

Dreptul de abitaţie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii
moştenirii. Acest drept încetează, chiar înainte de împlinirea termenului de un an, în caz de
recăsătorire a soţului supravieţuitor.

38. Cine poate solicita restrângerea dreptului de abitație al soțului supraviețuitor?

Dreptul de abitatie a sotului supravietuitor asupra intregii locuintei poate fi restrans, la
cererea oricarui mostenitor, daca locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor
Acestia pot solicita si schimbarea obiectului abitatiei daca pun la dispozitia sotului
supravietuitor o alta locuinta corespunzatoare, asupra careia sa se instituie un drept de abitatie
pe termenul ramas, pana la iesirea din indiviziune, dar cel putin un an de la deschiderea
mostenirii.

39. Pe cine înlatura de la mostenire descendenții?

Descendentii (copii si descendentii acestora, indiferent de gradul de rudenie cu defunctul)
inlatura de la mostenire toate celelalte clase de mostenitori .

40. Pe cine inlatura de la mostenire ascendenții privilegiați?

Ascendentii privilegiati (parintii defunctului) inlatura de la mostenire clasa a 3-a si a 4-a de
mostenitori , respectiv ascendentii ordinari (bunicii, strabunicii defunctului) si colateralii
ordinarii (unchii, matusile, verii primari, fratii si surorile bunicilor defunctului).
 41. Cum se împarte între descendenți mostenirea atunci când vin la moștenire prin
reprezentare?
Mostenirea intre descendenti, atunci cand vin prin reprezentare, se imparte pe tulpini.

42. Cum se imparte mostenirea între ascendenții privilegiați?

Daca la mostenire sunt chemati numai ascendentii privilegiati, atunci mostenirea se va
imparti in mod egal intre acestia. Daca ei vor veni in concurs cu sotul supravietuitor, atunci
sotul supravietuitor are dreptul la 1/2 din mostenire.

Testamentul este actul juridic unilateral, personal şi solemn, esenţialmente revocabil în

timpul vieţii testatorului, prin care o persoană dispune de averea sa în tot sau în parte pentru
timpul când va înceta din viaţă.

43. Cine sunt prezumate a fi persoane interpuse în privința incapacității de a primi

prin testament?
Sunt prezumate a fi persoane interpuse in privinta capacitatii de a primi prin testament
parintii,descendentii si sotul persoanei incapabile .

44. În raport de ce dată se verifică validitatea cauzei testamentului?

Validitatea testamentului e supusa legii in vigoare la momentul intocmirii actului mortis
causa, coditiile de validitate se apreciaza raportat la momentul intocmirii sale, chiar daca isi
produce efectul la moartea testatorului.

45. Cand testamentele sunt conjunctive?

Testament conjunctiv sau conjunct este acela prin care doua sau mai multe persoane,
utilizand acelasi inscris, testeaza reciproc una in favoarea celeilalte sau a unei terte persoane.
Testamentul conjunctiv este interzis de lege si sanctionat cu nulitatea relativa, deoarece
prin el se aduce atingere caracterului unilateral, personal si esentialmente revocabil al
legatelor. De exemplu, in ipoteza legalitatii unui testament conjunctiv, un testator nu si-ar
putea revoca dispozitiile de ultima vointa fara consimtamantul celuilalt. Un asemenea
testament ar avea practic, caracter contractual si ar fi irevocabil prin vointa unilateral.
Testamentul nu va fi conjunctiv dacă două sau mai multe persoane testează pe aceeaşi
coală de hârtie, dacă actele de dispoziţie sunt distincte, valabile în sine şi semnate separat,
exprimand fiecare vointa unei singure persoane.
Dacă testamentele sunt separate vor fi valabile chiar dacă conţin dispoziţii reciproce şi
interdependente, inclusiv clauza că revocarea unui testament atrage revocarea celuilalt. In
acest caz dispozitiile dintr-un testament constituie motivul determinant ("causa remota") al
intentiei liberale (animus donandi) al celuilalt testator (causa proxima). Reciprocitatea
dispozitiilor nu impiedica revocarea lor unilaterala, testamentele fiind separate. Este valabil si
testamentul unuia dintre soti, chiar daca l-a semnat celalalt.

46. Cand este posibilă acoperirea nulității testamentului pentru vicii de formă prin
confirmare, ratificare sau executare voluntară, după moartea testatorului?
Acoperirea nulitatii testamentului pentru vicii de forma, prin confirmare, ratificare sau
executare voluntara, dupa moartea testatorului se face benevol si in deplina cunostiinta de
cauza.

47. Când este valabil testamentul olograf?

Testamentul olograf este, acel testament scris in intregime, datat si semnat de mana
testatorului.
Este valabil testamentul olograf scris in intregime, semnat si datat de mana testatorului.
Testamentul scris de o alta persoana sau de catre testator, dar cu mijloace mecanice este
nul.
Daca in testament, alaturi de scrierea testatorului apare si o scriere straina, cand aceasta
scriere nu are legatura cu cuprinsul testamentului acesta este valabil; daca insa scrierea straina
are legatura cu dispozitiile testamentare, valabilitatea acestora depinde dupa cum testatorul a
avut sau nu cunostiinta de aceasta scriere: in cazul a cunoscut-o testamentul e nul, iar in cazul
in care nu a cunoscut-o, testamentul este valabil asa cum a fost redactat de catre testator.
 In ceea ce priveste data testamentului olograf aceasta trebuie indicate , in scopul verificarii
capacitatii de a testa a testatorului si pentru a se putea stabilii daca acel testament reprezinta
ultima vointa a testatorului.

Legatul este o dispozitie testamentara prin care testatorul desemneaza una sau mai multe
persoane, care la decesul sau, urmeaza sa dobandeasca cu titlu gratuit intregul sau patrimoniu
sau o fractiune din acesta ori anumite bunuri determinate.

48. Este valabil legatul bunului altuia?

Legatul bunului sau lucrului altuia este acela prin care testatorul face un legat avand ca
obiect bunul altei persoane. Aceasta persoana poate fi atat un tert fara relatie de rudenie cu
testatorul, dar chiar si un moştenitor al său (moştenitor legal sau legatar universal ori cu titlu
universal).
Pentru ca legatul sa fie considerat unul al lucrului altuia, trebuie îndeplinite cumulativ două
condiţii:
- testatorul să nu aibă, la data deschiderii succesiunii, nici un drept actual sau viitor
asupra bunului care formează obiectul legatului;
- obiectul legatului să fie un bun individual determinat;
Legatul care are ca obiect bunuri determinate numai prin gen este întotdeauna valabil, chiar
şi atunci când în patrimoniul succesoral nu se găsesc bunuri asemănătoare. Această soluţie
este admisă pentru motivul că aceste bunuri nu pot să aparţină nimănui. Dacă aceste condiţii
sunt îndeplinite si legatul este, astfel, al lucrului altuia, soarta lui juridica depinde de
împrejurarea cunoasterii sau necunoasterii de catre testator a faptului că bunul respectiv are un
alt proprietar de drept.
În situaţia în care testatorul a lăsat bunul prin testament crezand ca îi aparţine, respectivul
legat este nul absolut. Aceasta deoarece se prezumă că, dacă testatorul ar fi cunoscut situaţia
reală a bunului, nu ar mai fi făcut liberalitatea.
În schimb, dacă testatorul a dispus de bunul unei alte persoane, ştiind că aceasta din urma
este proprietarul de drept, legatul este valabil. Persoana însărcinată să execute acel legat este
obligata fie să procure bunul de la proprietarul său şi să-l predea legatarului, fie să plătească
acestuia din urmă valoarea bunului la momentul deschiderii succesiunii.

49. Ce se intamplă cu legatul sub condiție suspensivă, cu caracter pur personal?

Legatul sub conditie este acela a carui nastere sau stingere depinde de un eveniment viitor
si nesigur ca realizare.
In privinta legatului sub conditie suspensiva , dreptul legatarului nu se naste la data
deschiderii succesiunii, ci in momentul realizarii conditiei, care produce efecte retraoactive de
la data deschiderii acesteia. De asemenea legatarul trebuie sa existe la momentul realizarii
conditiei, in caz contrar legatul devine caduc, chiar daca, post mortem, conditia se realizeaza.

50. Ce este irevocabilă, atunci când este făcută prin testament?

Dispozitia testamentara prin care se recunoaste un copil, are un regim juridic distinct de
celelalte dispozitii testamentare, are un caracter irevocabil si isi produce efectele imediat, nu
de la data deschiderii mostenirii.

51. Ce determină revocarea tacită a legatului?

Revocarea tacita a legatului este determinata de : intocmirea unui nou testament,
instrainarea sau distrugerea voluntara a bunului care formeaza obiectul lagatului, distrugerea
voluntara a testamentului.
Pentru ca intocmirea unui nou testament sa reprezinte recovare tacita , trebuie indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii:
- Testamentul nou sa fie intocmit cu respectarea formei solemne ceruta de lege, de catre
testator care trebuie sa aiba capacitatea de a testa si consimtamantul neviciat
- Testamentul nou sa contina o clauza prin care il revoca pe cel anterior
- Testamentul anterior sa contina dispozitii incompatibile sau contrare cu cele ale noului
testament
Un alt caz de revocare tacita a legatului il reprezinta instrainarea sau distrugerea voluntara
a bunului care formeaza obiectul legatului; orice instrainare, sub orice mod sau conditie,
revoca legatul pentru tot ce s-a instrainat, chiar daca instrainarea este nula sau daca obiectul
lasat legat reintra in patrimoniul testatorului; acest caz de revocare intervine numai in cazul
legatelor ce au ca obiect bunuri individual determinate sau de gen dar individualizate.
Pentru a constitui revocare tacita, instrainarea trebuie sa fie voluntara iar vanzarea sa fie
efectiva si reala.
Distrugerea voluntara a bunului individual determinat care formeaza obiectul legatului cu
titlu particular se asimileaza cu instrainarea, ambele reprezentand manifestari de exercitare a
dreptului de dispozitie asupra bunului. (bunurile individual determinate (res certa): sunt
bunurile ce se determina prin particularitati care-l fac sa se deosebeasca de alte bunuri
asemanatoare, il individualizeaza. De exemplu, autoturismul marca Volkswagen Golf, de
culoare alba, cu portbagajul zgariat si fara ornamente la roti, cu numarul de inmatriculare MS-
01-SEN).

52. Când incepe să curgă termenul de prescripție pentru acțiunea în revocarea

legatului pentru neîndeplinirea sarcinilor?
Termenul de prescriptie a actiunii de revocare a legatului pentru neindeplinirea sarcinii,
incepe sa curga de la data stabilita pentru executarea sarcinii; daca o astfel de data nu a fost
stabilita, prescriptia curge de la data deschiderii succesiunii sau de la cea de la care
reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca neexecutarea.
Revocarea pentru neindeplinirea sarcinii poate intervenii numai atunci cand neexecutarea
se datoreaza culpei legatarului.

53. Care sunt cauzele pentru care se poate intenta acțiunea în revocarea legatului
pentru ingratitudine?
Cauzele pentru care se poate intenta actiunea in revocarea legatului pentru ingratitudine
sunt :
- In timpul vietii testatorului legatarul a atentat la viata acestuia sau a savarsit delicte,
cruzimi sau injurii grave
- Dupa moartea testatorului, a savarsit injurii grave la adresa acestuia
Daca faptele au fost savarsite in timpul vietii testatorului, numai acesta poate revoca
legatul, oricand, fara a avea nevoie de vreo actiune in justitie. Daca testatorul nu revoca
legatul in termen de un an de la savarsirea faptei, se prezuma ca legatarul a fost iertat,
persoanele interesate nu vor putea cere revocarea judecatoreasca dupa deschiderea
succesiunii.
Persoanele interesate vor putea cere revocarea legatului daca testatorul moare inlauntrul
termenului de un an si nu l-a iertat pe legatar, dar numai in limita timpului ramas.

54. Ce nu constituie acceptare tacită a succesiunii?

Nu constituie acceptarea tacita a succesiunii, acceptarea expresa a succesiunii care rezulta
ditr-un inscris autentic sau sub semnatura privata, prin care succesibilul isi insuseste titlul sau
calitatea de mostenitor.

55. Ce fel de act este testamentul ?

Testamentul este actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoana, numita
testator, dispune, in urma dintre formele cerute delege, pentru timpul cand nu va mai fi in
viata.
Testamentul este :
- Act juridic unilateral : testatorul isi manifesta vointa cu intentia de a produce acte
juridice, acestea producandu-se indiferent de atitudinea legatarului
- Act juridic esentialmente personal : nu poate fi incheiat prin reprezentare
- Act juridic individual : trebuie sa exprime vointa unei singure persoane
- Act juridic solemn : trebuie incheiat in formele prevazute de lege
- Act juridic mortis causa : isi produce efectele la moartea testatorului, dar conditiile de
validitate se apreciaza raportat la momentul intocmirii sale
- Act juridic esentialmente revocabil : testatorul poate modifica sau revoca oricand
testamentul chiar pana in ultima clipa a vietii sale.
 56. Cum este testamentul prin care 2 sau mai multe persoane dispun, prin același
testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terț?
Testamentul prin care 2 sau mai multe persoane dispun, prin acelasi testament, una in
favoarea celeilalte sau in favoarea unui tert este lovit de nulitate absoluta.

57. Unde se poate face inregistrarea testamentului autentic?

Testamentul autentic se inregistreaza in Registrul National Notarial, tinut in format
electronic,imediat dupa autentificarea de catre notarul public.

58. Prin ce se poate face revocarea voluntară expresă?

Revocarea voluntara expresa sau directa se realizeaza prin incheierea unui testament
posterior, care revoca integral sau partial un testament anterior,intocmit intr-una din formele
prevazute de lege sau printr-un inscris autentic, revocator, redactat special in acest scop.

59. Legatul universal conferă vocație succesorală?

Legatul universal confera vocatie succesorala, fiind dispozitia prin care testatorul lasa,
dupa moartea sa, uneia sau mai multor persoane, universalitatea bunurilor sale.
Legatarul universal are vocatie succesorala la intreaga mostenire, asemeni unui mostenitor
legal; dreptul sau este unul eventual, avand posibilitatea de a culege intreaga mostenire, iar
daca au fost instituiti mai multi legatari, mostenirea se va imparti intre ei.

60. Ce semnifică, in materie succesorală, instrăinarea de către testator a bunului ce

constituie obiectul unui legat cu titlu particular?
Instrăinarea de către testator a bunului ce constituie obiectul unui legat cu titlu particular,
reprezinta revocarea voluntara tacita a legatului.

61. Cum se numeste dispoziția testamentară prin care testatorul înlătură de la

moștenire pe unul sau mai mulți dintre moștenitori legali?
Dispoziția testamentară prin care testatorul înlătură de la moștenire pe unul sau mai mulți
dintre moștenitori legali se numeste exheredare.
Prin exheredare, mostenitorul legal, fie el si nerezervatar, pierde numai avantajul
mostenirii, calitatea sa de mostenitor pastrandu-se.
Exheredatul poate cere anularea sau constatarea nulitatii dispozitiilor
testamentare,revocarea judecatoreasca a legatelor, constatarea caducitatii (caducitate -
ineficacitatea unui act juridic ca urmare a survenirii unui eveniment ulterior încheierii lui)
acestora, exheradatii rezervatari pot cere reductiunea libertatilor excesive.
Exheredarea poate fi :
- Directa : defunctul dispune prin testament inlaturarea de la mostenire a succesorilor sai
legali; poate fi totala – ii vizeaza pe toti mostenitori legali ai defunctului sau partiala – ii
vizeaza doar pe anumiti mostenitori legali
- Indirecta : defunctul fara a mentiona expres, ii inlatura expres pe mostenitorii legali,
instituie unul sau mai multi legatari, ce culeg intreaga mostenire,sau daca exista mostenitori
rezervatari, cotitatea disponibila.

62. Ce se intelege prin rezervă succesorală?

Rezerva succesoarala este o limitare legala a dreptului de dispozitie al defunctului relativ la
libertatii,indiferent ca este vorba de libertati mortis causa sau donatii.
Rezerva succesorala reprezinta acea parte din patrimoniul celui care lasa mostenirea la care
mostenitorii rezervatari au dreptul in temeiul legii, impotriva vointei defunctului manifestata
prin libertatii in timpul vietii sau pentru cauza de moarte.
Rezerva are menirea de a conserva pentru mostenitorii indreptatiti o parte din valoarea
mostenirii si nu anumite bunuri sau o parte din fiecare categorii de bunuri.
Rezerva succesoarala trebuie respectata si atunci cand fara a desemna legatari, defunctul, a
dispus prin testament exheredarea mostenitorilor rezervatari.

63. Care este intinderea rezervei succesorale, pentru fiecare moștenitor rezervatar?
Intinderea rezervei succesorale, pentru fiecare moștenitor rezervatar este de jumatate din
cota succesorala care i s-ar fi cuvenit, in absenta libertatilor sau dezmostenirii.
 64. Ce este cotitatea disponibilă?
Cotitate disponibilă, parte a patrimoniului succesoral al unei persoane care depăşeşte
rezerva succesorală şi asupra căreia se poate dispune (fără riscul reducţiuniii, al raportului
etc.), atat prin acte juridice între vii cu titlu gratiuiilt), cat şi prin testament.
Intră în cotitatea disponibila şi valoarea bunurilor înstrăinate unui succesibil rudă în linie
dreaptă cu defunctul, cu sarcina unei rente viagere sau cu rezervă de uzufruct, indiferent dacă
înstrăinarea s-a făcut prin acte, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.
In lipsă de moştenitori razervatari (sau dacă aceştia renunţă la succeisiune), cotitatea
disponibila este egală cu întreaga moştenire.

65. Cine poate cere reducțiunea liberalităților?

Reductiunea reprezinta sanctiunea care se aplica in cazul in care liertatile facute de defunct
incalca drepturile mostenitorilor rezervatari in sensul ca depasaseste cotitatea disponibila.
Problema reductiunii libertatilor se poate pune doar dupa deschiderea succesiunii atat in
privinta donatiilor cat si a legatelor.
Pot invoca reductiunea libertatilor :
- Mostenitorii rezwrvatari
- Mostenitorii rezervatarului decedat
- Dobanditorii drepturilor succesorale ale mostenitorilor rezervatari
- Creditorii mostenitorului rezervatar.

66. Care este regula după care se reduc legatele?

Legatele se reduc inaintea donatiilor. Aceasta regula se aplica atunci cand defunctul a facut
atat donatii cat si legate; aceasta regula se justifica prin aceea ca sunt ultimele libertati facute
de defunct, produc efecte numai la data deschiderii mostenirii, si datorita lor s-ar aduce
atingere rezervelor succesorale, libertatilor anterioare ( donatiilor), fiind facute, cel putin in
parte, din cotitatea disponibila si mai ales, prin principiul irevocabilitatii donatiilor.
Legatele se reduc toate deodata si in mod proportional. Se reduc simultan si proportional
cu valoarea lor atat legatele universale sau cu titlu universal, cat si cele cu titlu particular,
indiferent ca au fost prevazute in acelasi testament sau testament diferite. Legea permite
testatorului sa permita plata unui sau unor legate cu precadere fata de altele, caz in care cele
preferate se vor reduce numai daca rezerva succesorala nu va fi intregita prin reductiunea
celorlalte.

67. Termenul de opțiune succesorală se exercită în termen de?

Termenul de optiune succesorala se exercita in termen 1 an de la data deschiderii
succesiunii.
Termenulde optiune curge :
- De la data nasterii celui chemat la mostenire, daca nasterea s-a produs dupa desciderea
mostenirii
- De la data inregistrarii mortii in registrul de stare civila, daca inregistrarea se face unei
hotarari judecatoresti declarative de moarte a celui care lasa mostenirea
- De la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatul sau, daca
testamentul cuprinzand acest legat este descoperit dupa desciderea mostenirii
- De la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatura de rudenie
pe care se intemeiaza vocatia sa la mostenire, daca aceasta data este ulterioara desciderii
mostenirii.

68. Ce se intelege prin moștenire legală?

Mostenirea este legala atunci cand transmiterea patrimoniului suuccesoral se infaptuieste in
puterea legii.
In cazul mostenirii legale ne putem afla in fata mai multor ipoteze :
- Defunctul nu a dispus de patrimonial sau in timpul vietii, prin testament
- Legatarul a renuntat la mostenire
- Legatarul este inlaturat de la mostenire findca este ingrat
- A fost testate doar o parte a bunurilor succesorale
- Defunctul a lasat testament dar acesta cuprinde altfel de dispozitii decat cele
referitoare la masa succesorala
 69. Ce se intelege prin moștenire testamentară?
Mostenirea este testamentara atunci cand transmiterea patrimoniului are loc in temeiul
vointei defunctului, manifestata prin testament, ca act de ultima vointa.

70. Cum poate fi acceptarea moştenirii?

Acceptarea mostenirii poate fii :
- Expresa : succesibilul isi insuseste calitatea de mostenitor printr-un inscis autentic sau
sub semnatura privata
- Tacita : succesibilul isi insuseste calitatea de mostenitor printr-un act sau fapt juridic ,
pe care nu le poate savarsi decat in calitatea sa de mostenitor.

70’. Cine poate accepta mostenirea ?

Pot accepta mostenirea toti succesibilii indiferent daca titlul lor de mostenire este legea,
testamentul, ori daca vocatia lor este universal, cu titlu universal sau particulara.
In cazul mostenirii legale, mostenirea trebuie acceptata in termenul legal de catre toti
succesibilii cu vocatie eventuala, indiferent de clasa din care fac parte.
In cazul minorilor sub 14 ani si interzisilor judecatoresti, acceptarea mostenirii se exercita
de catre parinti sau tutori; in cazul minorilor cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani, acestia isis
exercita singuri dreptul de acceptare, cu incuvintarea tutorilor sau parintilor.

71. Cine poate cere reducţiunea donaţiei excesive?

Pot cere reductiunea donatiei excessive :
- Mostenitorii rezervatari : ca sa poata sa-si exercite dreptul la reductiune, un mostenitor
trebuie sa accepte intai succesiunea (pur şi simplu sau sub beneficiu de inventar) şi sa nu
renunţe la dreptul asupra rezervei după deschiderea moştenirii; cand există mai mulţi
moştenitori rezervatari, ei pot exercita dreptul la reducţiune în mod colectiv; dreptul la
reducţiune are insa un caracter individual. Astfel, dacă unul dintre ei, fără sa renunţe la
moştenire, renunţă la exercitarea dreptului, pentru a respecta voinţa liberală a defunctului,
liberalităţile se vor reduce numai în măsura necesară întregirii rezervei celorlalţi.
- Mostenitorii rezervatarului decedat
- Dobanditorii drepturilor succesorale ale mostenitorilor rezervatari
- Creditorii mostenitorului rezervatar

72. Cum se poate realiza partajul succesoral?

Partajul sau împarteala este modalitatea prin care se realizeaza iesirea din indiviziunea
succesorala. Mai exact, este operatiunea juridica care pune capat starii de indiviziune prin
împartirea, în natura si/sau prin echivalent, a bunurilor aflate în coproprietate si care are ca
efect înlocuirea retroactivă a cotei-părţi ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive
ale fiecăruia dintre coindivizari asupra anumitor bunuri sau valori determinate în
materialitatea lor.
Partajul succesoral se poate realiza :
- Amiabil : atunci cand toti indivizari sunt de acord si au capacitate deplina de exercitiu;
se face in forma si prin actul pe care partile le convin; daca printer bunurile succesorale se afla
bunuri immobile , conventia de partaj trebuie inceiata in forma autentica, sub sanctiunea
nulitatii absolute; daca nu sunt prezenti toti mostenitorii sau printer ei se afla minori sau
persoane puse sub interdictie judecatoreasca sau persoane disparute, se vor pune sigilii pe
bunuri, iar partajul voluntarse va realize cu respectarea regurilor referitoare la protectia
persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa sau
privitoare la persoanele disparute. Coindivizari sunt liberi sa imparta mostenirea asa cum
doresc; odata realizat partajul in mod valabil, nici un coindivizar nu va putea cere ulterior un
alt partaj.
- Judiciar : atunci cand coindivizari nu se inteleg in privinta realizarii partajului amiabil;
exista coindivizari care nu pot fi prezenti la partaj; printer coindivizari exista minori sau
interzisi judecatoresti, iar autoritatea tutelara nu si-a dat acordul la impartirea amiabila.
 73. Ce sunt ascendenții ordinari?
Ascendentii ordinarii reprezinta rudele in linie dreapta ascendenta ale defunctului (bunicii,
strabunicii).
Impartirea mostenirii in cazul ascendentilor ordinarii se face conform principiului
proximitatii gradului de rudenie (bunicii inlatura de la mostenire strabunicii).
Ascendentii ordinarii :
- Vin la mostenire in nume propriu
- Nu sunt mostenitori rezervatari
- Sunt mostenitori sezinari
- Nu sunt obligati la raportul donatiilor

74. Ce sunt colateralii ordinari?

Colateralii odinarii reprezinta rude pe linie colaterală cu defunctul (unchi, matusi, veri
primari, fratii si surorile bunicilor defunctului).
Impartirea mostenirii in cazul ascendentilor ordinarii se face conform principiului
proximitatii gradului de rudenie.
Colateralii ordinarii :
- Vin la mostenire in nume propriu
- Nu sunt mostenitori rezervatari
- Nu sunt mostenitori sezinari
- Nu sunt obligati la raportul donatiilor
75. În ce conditii este valabil testamentul olograf?
Testamentul olograf este, acel testament scris in intregime, datat si semnat de mana
testatorului.
Este valabil testamentul olograf scris in intregime, semnat si datat de mana testatorului.
Testamentul scris de o alta persoana sau de catre testator, dar cu mijloace mecanice este
nul.
Daca in testament, alaturi de scrierea testatorului apare si o scriere straina, cand aceasta
scriere nu are legatura cu cuprinsul testamentului acesta este valabil; daca insa scrierea straina
are legatura cu dispozitiile testamentare, valabilitatea acestora depinde dupa cum testatorul a
avut sau nu cunostiinta de aceasta scriere: in cazul a cunoscut-o testamentul e nul, iar in cazul
in care nu a cunoscut-o, testamentul este valabil asa cum a fost redactat de catre testator.
In ceea ce priveste data testamentului olograf aceasta trebuie indicate , in scopul verificarii
capacitatii de a testa a testatorului si pentru a se putea stabilii daca acel testament reprezinta
ultima vointa a testatorului.

76. În ce termen devine caduc testamentul privilegiat?

Testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile de la data când dispunătorul ar fi putut să
testeze în vreuna dintre formele ordinare. Termenul se suspendă dacă testatorul a ajuns într-o
stare în care nu îi este cu putinţă să testeze. Prevederile nu se aplică dispoziţiei testamentare
prin care se recunoaşte un copil.

77. Pentru ce poate fi ceruta revocarea judecătorească a legatului?

Revocarea judecătorească a legatului poate fi cerută în cazul neîndeplinirii, fără justificare,
a sarcinii instituite de testator. Neîndeplinirea fortuită a sarcinii poate atrage revocarea numai
dacă, potrivit voinţei testatorului, eficacitatea legatului este condiţionată de executarea
sarcinii.
Revocarea judecătorească a legatului poate fi solicitată şi pentru ingratitudine în
următoarele cazuri:
- dacă legatarul a atentat la viaţa testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că
alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;
- dacă legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de testator
ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului.
 78. În ce conditii legatul este caduc la data deschiderii succesiunii?
Caducitatea legatelor – imposibilitatea de executare a legatului, valabil instituit si
nerevocat, din cause obiective posterioare intocmirii testamentului sau din cauza renuntarii
legatarului la legat dupa deschiderea succesiunii.
Cauzele de caducitate a legatului :
- Predecesul legatarului : daca la data deschiderii succesiunii, legatarul este predecedat,
legatul devine caduc pentru ca a fost incheiat in considerarea persoanei legatarului; legatul
devina caduc si daca legatarul a decedat dupa testator, dar legatul era afectat de o conditie
suspensiva, iar legatarul decedeaza inainte de implinirea acesteia .
- Incapacitatea legatarului de a primi legatul : daca la data deschiderii succesiunii
legatarul este incapabil de a primi legatul , acesta devine caduc.
- Neacceptarea legatului de catre legatar : legatarii au un drept de optiune succesorala ca
si mostenitorii legali.
- Pieirea totala a bunului ce formeaza obiectul legatului : pieirea bunului sa aiba loc in
timpul vietii testatorului, intre data incheierii testamentului sic ea a deschiderii succesiunii;
pieirea bunului sa aiba loc in totalitate.

79. Ce este dezmoștenirea în accepțiunea art.1074 Cod civil?

Dezmostenirea este dispozitiatestamentara prin care testatorul ii inlatura de la mostenire, in
tot sau in parte, pe unul sau mai multi dintre mostenitorii sai legali.
Dezmostenirea este :
- Directa : cand testatorul dispune prin testament inlaturarea de la mostenire a unuia sau
mai multor mostenitori legali
- Indirecta : atunci cand testatorul instituie unul sau mai multi legatari.

80. Care este cota de care poate dispune prin testament minorul care a împlinit 16
ani?
Minorul care a implinit 16 ani nu poate dispune prin testament, avand capacitate de
exercitiu restransa; exceptie o face cazul in care minorul de 16 ani s-a casatorit sau a dobandit
capacitate de exercitiu deplina anticipat, poate dispune prin testament .

81. In ce conditii revizuirea condițiilor și a sarcinilor care afectează liberalităților pot

fi supuse revizuirii?
Daca din cauza unor situatii imprevizibile si neimputabile beneficiarului, survenite
acceptarii libertatii, indeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza libertatea
a devenit extrem de dificila ori excesiv de oneroasa pentru beneficiar, acesta poate cere
revizuirea sarcinilor sau a conditiilor.
Dacă motivele care au determinat revizuirea condiţiilor sau a sarcinilor nu mai subzistă,
persoana interesată poate cere înlăturarea pentru viitor a efectelor revizuirii.

82. În ce conditii acceptarea succesiunii poate fi făcută de creditorii succesibilului?

Creditorii succesibilului pot accepta mostenirea pe cale oblica in limita indestularii creantei
lor.

83. Cu ce răspund moștenitorii legali pentru datoriile și sarcinile moștenirii?

Moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile şi
sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimonial succesoral, proporţional cu cota
fiecăruia. Cu alte cuvinte, în cazul în care există doar datorii în patrimoniul succesoral,
moştenitorul nu este obligat să plătească aceste datorii din sursele personale, întrucât
moştenitorii răspund pentru datoriile defunctului doar cu bunurile din patrimoniul succesoral.
Cu alte cuvinte, acceptarea moştenirii de către succesibil îl obligă la achitarea datoriilor
defunctului NUMAI în limita bunurilor pe care acesta din urmă le-a lăsat, iar nu la plata
creanţelor din surse personale.

84. Cand se aplica răspunderea ultra vires hereditatis ?

Raspunderea ultra vires hereditatis, reprezinta o sanctiune ce se aplica succesibilului care
în mod fraudulos a ascuns bunuri ale moştenirii ori o donaţie supusă raportului sau
reducţiunii, cu scopul de a şi le însuşi în exclusivitate şi cu consecinţa păgubirii
comoştenitorilor sau creditorilor succesiunii.
Moştenitorul cu o asemenea conduită este ţinut să plătească datoriile şi sarcinile moştenirii
proporţional cu cota sa din moştenire, inclusiv cu propriile sale bunuri.

85. Ce este sezina?

Sezina reprezinta puterea conferita de lege unor mostenitori legali (descendentii,
ascendentii si sotul supravietuitor) de a exercita drepturile si actiunile defunctului fara vreo
verificare prealabila.
Sezina are un caracter :
- De ordine publica : regurile refritoare la sezina au caracter imperativ si nu pot fi
modificate prin vointa defunctului
- Individual : este conferita mostenitorilor conform ordinii in care sunt chemati de lege
la mostenire
- Succesiv : in cazul in care succesorul in rang preferat renunta, sezina trecela urmatorul
chemat de lege la mostenire
- Indivizibil : daca mostenirea este deferita mai multor mostenitori de acelasi rang
sezina apartine tuturor acestora
Sezina confera celor in drept:
- Verificarea titlurilor mostenitorilor nesezinari
- Preluarea si administrarea bunurilor succesorale
- Reprezentarea in justitie a intereselorsuccesiunii

86. Cum pot fi inlaturate efectele nedemnității succesorale?

Efectele nedemnitatii succesorale pot fi indepartate expres prin testament sau printr-un act
autentic notarial de catre cel care lasa mostenirea . Fara o declaratie expresa efectele
nedemnitatii nu sunt inlaturate.
Efectele nedemnitatii nu sunt inlaturate prin reabilitarea nedemnului, amnistia intervenita
dupa condamnare, gratiere sau prin prescriptia executarii pedepsei penale.

87. Cine nu contribuie la plata datoriilor și sarcinilor?

Legatarul cu titlu particular nu este obligat să suporte datoriile şi sarcinile moştenirii.
(legatar cu titlu particular – drepturile acestuia sunt limitate asupra bunurilor mentionate in
testament)