1.

Plngerea

Plangerea reprezinta incunostintarea facuta de o persoana fizica sau juridica, referitoare la

vatamarea ce i s-a cauzat prin infractiune.
Plagerea trebuie sa contina : datele de identificare ale persoanei vatamate, indicarea
reparezentantului legal sau conventional, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii,
indicarea faptuitorului si a mijloacelor de proba daca sunt cunoscute.
Plagerea se poate face in scris sau oral. Plangerea scrisa trebuie semnata de catre persoana
care a formulat-o iar daca este facuta in forma orala se consemneaza intr-un proces verbal,
daca este transmisa in forma electronica, indeplineste conditiile de forma doar daca este
certificata prin semnatura electronica.
Titularii plangerii sunt :
- Persoana careia i s-a cauzat o vatamare prin infractiune
- Mandatarul
- Un sot pentru celelalt sot
- Copilul major pentru parinti
Daca plangerea nu indeplineste conditiile de forma prevazute de lege sau daca descrierea
faptei este incompleta sau neclara, se restituie pe cale administrativa petitionarului, cu
indicarea elemetelor care lipsesc.

2. Denuntul
Denuntul reprezinta incunonstintarea facuta de catre o persoana fizica sau juridica despre
savarsirea unei infractiuni.
Denuntul trebuie sa contina datele de identificare ale persoanei care il face, indiferent ca
este persoana fizica sau juridica, descrierea faptei, indicarea faptuitorului si a mijloacelor de
proba daca sunt cunoscute.
Denuntul poate fi facut in scris sau oral . Denuntul scris trebuie semnat de catre persoana
care l-a facut, iar daca este facut in forma orala v-a fi consemnat intr-un proces verbal, daca
este transmis in forma electronica, indeplineste conditiile de forma doar daca este certificat
prin semnatura electronica.
Denuntul poate fi formulat de catre orice persoana; in anumite situatii poate fi facut chiar
de catre persoana care a savarsit infractiunea (autodenuntul).
Denuntul poate fi facut doar personal , nu si prin mandatar.
Daca denuntul nu indeplineste conditiile de forma prevazute de lege sau daca descrierea
faptei este incompleta sau neclara, se restituie pe cale administrativa petitionarului, cu
indicarea elemetelor care lipsesc.

3. Asemnri i deosebiri dintre plngere i denun

Asemanari :
- Plangerea si denuntul trebuie sa cuprinda datele de identificare a persoanei care il
intocmeste, indicarea reprezentantului legal ori conventional descrierea faptei care formeaza
obiectul plangerii sau denuntului, precum si indicarea faptuitorului si a mijloacelor de proba,
daca sunt cunoscute
- Daca este facuta in scris plangerea sau denuntul trebuie semnata de persoana vatamata.
- Plangerea sau denuntul sub forma electronica indeplineste conditiile de forma numai
daca estre certificata prin semnatura electronica, in conformitate cu prevederile legii.
- Plangerea sau denuntul formulata oral se consemneaza intr-un proces verbal de catre
organul care o primeste.
- Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea sau denuntul se face de
reprezentantul legal, persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate sa faca plangere cu
incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.in cazul in care faptuitorul este persoana
care reprezinta legal sau incuviinteaza actele persoanei vatamate, sesizarea organelor de
urmarire penala se face din oficiu.
- Plangerea sau denuntul gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de
judecata se trimite, pe cale administrativa, organului judiciar competent.
 Deosebiri:
- Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau juridica referitoare la o
vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune, denuntul este incunostintarea facuta de catre o
persona fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni.
- Plangerea se poate face prin mandatar, denuntul se face numai personal
- Plangerea se poate face de catre unul dintre soti pentru celalat sot sau de catre copilul
major parinti, denuntul se face numai personal.

4. Plngerea prealabil
Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei
vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel
de plangere.
Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului,
potrivit legii.
Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau juridica, referitoare la o
vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune.
Plangerea trebuie sa cuprinda datele de identificare a persoanei fizice sau juridice,
indicarea reprezentantului legal ori conventional, descrierea faptei care formeaza obiectul
plangerii precum si indicarea faptuitorului si a mijloacelor de proba, daca sunt cunoscute.
Se poate face personal sau prin mandatar, mandatul trebuie sa fie special, iar procura
ramane atasata plangerii.
Daca este facuta in scris plangerea trebuie semnata de persoana vatamata sau de
mandatar.
Plangerea sub forma electronica indeplineste conditiile de forma numai daca estre
certificata prin semnatura electronica, in conformitate cu prevederile legii.
Plangerea formulata oral se consemneaza intr-un proces verbal de catre organul care o
primeste.
Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se face de reprezentantul
legal, persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate sa faca plangere cu incuviintarea
persoanelor prevazute de legea civila.in cazul in care faptuitorul este persoana care reprezinta
legal sau incuviinteaza actele persoanei vatamate, sesizarea organelor de urmarire penala se
face din oficiu.
Plangerea prealabila trebuie introdusa in termen de 3 luni din ziua in care persoana
vatamata a aflat despre savarsirea faptei.
Cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data
cand reprezentantul legal a aflat despre savarsirea faptei.
In cazul in care faptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor minore sau incapabile,
termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
Plangerea prealabila gresit indreptata se considera valabila, daca a fost indrodusa in termen
la organul judiciar necompetent.
Plangerea prealabila gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de
judecata se trimite, pe cale administrativa, organului judiciar competent.
La primirea plangerii prealabile organul de urmarire penala verifica daca aceasta
indeplineste conditiile de forma si daca a fost depusa in termenul prevazut de lege. In cazul in
care constata ce este tardiva, organul de cercetare penala inainteaza procurorului actele
incheiate impreuna cu propunerea de clasare.
Daca intr-o cauza in care s-au facut acte de urmarire penala se constata ca este necesara
plangerea prealabila, organul de urmarire penala cheama persoana vatamata si o intreaba daca
intelege sa faca plangere. In caz afirmativ organul de urmarire penala continua cercetarea, in
caz contrar inainteaza procurorului actele incheiate si propunerea de clasare.
In cazul infractiunii flagranta, organul de cercetare penala este obligat sa constate
savarsirea acesteia, chiar in lipsa plangerii prealabile. Dupa constatarea infractiunii flagrante,
organul de urmarire penala cheama persoana vatamata si daca aceasta declara ca face plangere
prealabila incepe urmarirea penala, in caz contrar organul de cercetare penala inainteaza
procurorului actele incheiate si propunerea de clasare.
 5. Suspendarea urmririi penale
Cazurile de suspendare:
- In cazul cand se constata printr-o expertiza medico-legala ca suspectul sau inculpatul
sufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare
penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune
suspendarea urmarii penale.
- Se dispune si in situatia in care exista un impediment legal temporar pentru punerea in
miscare a actiunii penale fata de o perosna
-Se dispune si pe perioada desfasurarii procedurii de mediere, potrivit legii.
Sarcina organului de urmarire pe timpul suspendarii:
- dupa suspendarea urmarii penale procurorul restituie dosarul cauzei organului de
cercetare penala ori poate dispune preluarea sa.
- Ordonanta de suspendare a urmarii penale se comunica partilor si subiectilor procesuali
principali.
-In timpul cat urmarirea este suspendata, organele de cercetare penala continua sa
efectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicat de situatia suspectului sau
inculpatului, cu respectarea dreptului la aparare a partilor sau subiectilor procesuali. La
reluarea urmaririi penale, actele efectuate in timpul suspendarii pot fi refacute, daca este
posibil, la cererea suspectului sau inculpatului.
-Organul de cercetare penala este obligat sa verifice periodic, dar nu mai tarziu de 3 luni de
la data dispunerii suspendarii, daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmarii
penale.

6. Ordonana de clasare
Clasarea reprezinta o solute de neurmarire sau de netrimitere in judecata care se dispune
cand u sunt intrunite conditiile de fond si de forma esentiale ale sesizarii sau atunci cand
exista unul din cazurile prevazute de art 16 C.Pr.Pen
Clasarea poate fi :
- Totala : stingerea cauzei penale are loc in intregime
- Partiala : in aceeasi cauza exista mai multi suspecti sau inculpati ori mai multe fapte
fac obiectul aceleiasi cauze, iar cazul de impiedicare a exercitarii actiunii penale se aplica
numai pentru anumiti suspecti sau inculpati ori numai pentru anumite fapte

Clasarea se dispune cand:

- nu se poate incepe urmarirea penala intrucat nu sunt indeplinite conditiile de fond si
forma esentiale ale sesizarii,
- exista unul dintre cazurile prevazute de art 16 C.Pr.Pen
Ordonanta de clasare cuprinde mentiunii de la art. 286 alin 2 (denumirea parchetului si
data emiterii, numele si prenumele si calitatea celui care o intocmeste, fapta care face
obiectul urmarii penale, incadrarea juridica a acestei fapte si dupa caz date privitoare la
persoana suspectului sau inculpatului , obiectul actului sau masurii procesuale, ori dupa caz
tipul solutiei precum si motivele de fapt si de drept ale acestora, date referitoare la masurile
asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter medical si masurile preventive luate in cursul
urmaririi, alte mentiunii prevazute de lege, semnatura celui care a intocmit-o), precum si
dispozitii privind: ridicarea sau mentinerea masurilor asiguratorii, aceste masuri inceteaza de
drept daca persoana vatamata nu intorduce actiune in fata instantei civile, in termen de 30 zile
de la comunicarea solutiei; restituirea bunurilor ridicate sau a cautiunii; sesizarea
judecatorului de camera preliminara cu proprunerea de luare a masurii de siguranta a
confiscarii speciale; sesizarea instantei competente potrivit dispozitiilor legii speciale in
materia sanatatii mintale, in vederea dispunerii internarii nevoluntare; cheltuieli judiciare.
In ordonanta se va face mentiune si cu privire la incetarea de drept a masurii preventive
dispuse in cauza.
Mentionarea motivelor de fapt si de drept este obligatorie numai daca procurorul nu isi
insuseste argumentele cuprinse in proprunerea organului de cercetare penala ori daca in
cursul urmarii penale suspectului i-a fost adusa la cunostinta aceasta calitate.
Ordonanta de clasare se comunica in copie persoanei care a facut sesizarea, suspectului,
inculpatului sau dupa caz altor persoane interesate.Daca ordonanta nu cuprinde motivele de
fapt si de drept se comunica si o copie a referatului organului de cercetare penala.In cazul in
care inculpatul este arestat preventiv, procurorul instiinteaza prin adresa administratia locului
de detinere cu privire la incetarea de drept a masurii arestarii preventive, in vederea punerii de
indata in libertate a inculpatului.

7. Ordonana de punere n micare a aciunii penale

Actiunea de urmarire penala se pune in miscare de catre procuror, prin ordonanta , in
cursul urmarii penale cand acesta constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a
savarsit o infractiune si nu exista vreunul dintre cazurile de impiedicare aprevazute de art. 16
alin 1sau prin rechizitoriu, cu ocazia trimiterii n judecat, rezult c actul de inculpare prin
care se pune n
micare aciunea penal este fie ordonana de punere n micare a aciunii penale, fie
rechizitoriul.
Punerea in miscare a actiunii penale este comunicata inculpatului de catre organul de
urmarire penala care il cheama pentru a-l audia, in acest sens se incheie un proces verbal.
La cerere, inculpatului i se elibereaza o copie a ordonantei prin care a fost dispusa masura.
Atunci cand considera necesar, procurorul poate proceda personal la audierea inculpatului
si la comunicarea punerii in miscare a actiunii penale.
Organul de urmarire penala continua urmarirea si fara a-la audia pe inculpat atunci cand
acesta lipseste nejustificat, se sustrage sau este disparut.

8. Rechizitoriu
Rechizitoriul reprezinta ultimul act de urmarire penala, prin care este sesizata instanta de
judecata cu faptele care urmeaza sa faca obiectul judecatii si persoanele care urmeaza sa fie
trase la raspundere penala pentru aceste fapte.

Cuprinsul rechizitoriului :
- rechizitoriul se limiteaza la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si
cuprinde in mod corespunzator mentiunile prevazute la art. 286 alin 2 (ordonanta prin care
procurorul dispune asupra actelor sau masurilor procesuale), datele privitoare la fapta retinuta
in sarcina inculpatului si incadrarea juridica a acesteia, probele si mijloacele de proba ,
cheltuielile judiciare, mentiunile prevazute la art. 330 si 331 (dispozitiile privitoare la
masurile preventive sau asiguratorii- cand procurorul dispune trimiterea in judecata a
inculpatului rechizitoiul poate sa cuprinda si procpunerea de luare, mentinere, revocare sau
de inlocuire a unei masuri preventive ori a unei masuri asiguratorii; dispozitiile privitoare la
masurile de siguranta-daca aprecxiaza ca fata de inculpat este necesara luarea unei masuri de
siguranta cu caracter medical, procurorul prin rechizitoriu propune luarea acelei masuri);
precum si alte mentiuni necesare solutionarii cauzei.
- este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau
dupa caz de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, iar cand a fost
intocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior.
- In rechizitoriu se arata numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta cu
indicarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza a fi citate.
- Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc
mai multe fapte ori mai multi suspecti si inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari
diferite.
- Rechizitoriu constituie actul de sesizare a instantei de judecata, insotit de dosarul cauzei
si de un nr. necesar de copii certificate ale rechizitoriului pentru a fi comunicate inculpatilor,
se trimit instantei competente sa judece cauza in fond.

9. Extinderea aciunii penale

Actiunea penala poate fi extinsa : dac n cursul judecii se descoper n sarcina
inculpatului date cu privire i la alte acte materiale care intr n coninutul infraciunii pentru
care a fost trimis n judecat, instana dispune, prin ncheiere, extinderea aciunii penale i cu
privire la aceste acte i procedeaz la judecarea infraciunii n ntregul ei.
Dac n legtur cu unele din actele care intr n coninutul aceleiai infraciuni s-a
pronunat anterior o hotrre definitiv, se pronun o nou hotrre n raport cu toate actele
care intr n coninutul infraciunii i se desfiineaz hotrrea anterioar. n aceast situaie,
instana este obligat s pun n discuie actele cu privire la care s-a dispus extinderea, fcnd
aplicaie n ceea ce privete ncadrarea juridic sau schimbarea ncadrrii juridice

10. Extinderea urmririi penale

Urmariarea penala poate fi extinsa cu privire la
- alte fapte in cazul in care dupa inceperea urmaririi penale, organul de urmarire penala
constata fapte noi care au legatura cu fapta care face obiectul dosarului
- alte persoane in cazul i care, dupa inceperea urmariri penale, organul de urmarire
penala constata date cu privire la participarea unor alte persoane la comiterea infractiunii ce
face obiectul cauzei
Extinderea urmariri penale poate intervenii:
- dupa inceperea urmariri penale in rem
- dupa dispunerea efectuarii urmariri penale fata de o persoana
- dupa dispunerea punerii in miscare a actiunii penale
Extinderea actiunii penale se poate pune prin ordonanta de catre :
- organul de urmarire penala
- procuror

11. Renunarea la urmrirea penal

In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii
de ce mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand in raport cu continutul
faptei, cu modul si mijloacele de savarsire, cu scopul urmarit si cu imprejurarile concrete
de savarsire, cu urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii
constata ca nu exista un interes public in urmarirea acesteia.
Cand autorul faptei este cunoscut la aprecierea interesului public sunt avute in vedere si
persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avuta anterior savarsirii infractiunii si
eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.
Procurorul poate dispune dupa consultarea suspectului sau a inculpatului ca acesta sa
indeplineasca una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
- sa inlature consecintele faptei penale sau sa repare paguba produsa ori sa convina cu
partea civila o modalitate de reparare a acesteia;
- sa ceara public scuze persoanei vatamate;
- sa presteze o munca nerenumerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre
30zile si 60 de zile in afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate persoana nu poate
presta aceasta munca;
- sa frecventeze un program de consiliere.
In cazul in care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul sa indeplineasca obligatiile
de mai sus, stabileste prin ordonanta termenul pana la care acestea urmeaza a fi indeplinite,
care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligatii asumate prin acord de
mediere incheiat cu partea civila si care curge de la comunicarea ordonantei.
In cazul neindeplinirii cu rea-credinta a obligatiilor in termenul prevazut mai sus ,
procurorul revoca ordonata, sarcina de a face dovada indeplinirii obligatiilor sau prezentarea
motivelor de neindeplinire a acestora revine suspectului sau inculpatului, o noua renuntare la
urmarirea penala in aceeasi cauza nu mai este posibila.
Ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarirea penala se comunica in copie
perosnaei care a facut sesizarea, suspectului, inculpatului sau dupa caz altor persoane
interesate.

12. Cazurile de reluarea a urmririi penale

Urmarirea penala este reluata in caz de:
- incetare a cauzei de suspendare
- restituire a cauzei de catre judecatorul de camera preliminara
- redeschidere a urmaririi penale
Reluarea urmaririi penale nu poate avea loc daca a intervenit o cauza care impiedica
punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.
 Reluarea urmaririi penale dupa susoendare - are loc cand se constata de procuror ori de
organul de cercetare penala, dupa caz, ca a incetat cauza care a determinat suspendarea.
Organul de cercetare penala care constata ca a incetat cauza de suspendare inainteaza dosarul
procurorului pentru a dispune asupra relauarii.
Reluarea urmaririi penale in caz de restituire- este reluata atunci cand judecatorul de
camera preliminara a dispus restituirea cauzei la parchet un temeiul art. 346 alin. 3 lit b (a
exclus toate probele administrate in cursul urmarii penale).
Reluarea in caz de redeschidere a urmaririi penale daca procurorul ierarhic superior celui
care a dispus sotia constatat, ulterior, ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia
clasarea infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale .In cazul in care au
aparat fapte sau imprejurari noi din care rezulta ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia
clasarea, procurorul revoca ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale.
Cand constata ca suspectul sau inculpatul nu si-a indeplinit cu reacredinta obligatiile
stabilite conform art. 318 alin 3, procurorul revoca ordonanta si dispune redeschiderea
urmaririi penale.
Redeschiderea urmaririi penale este supusa confirmarii judecatorului de camera
preliminara in termen de cel mult 3zile, sub sanctiunea nulitatii. Judecatorul de camera
preliminara hotaraste prin incheiere motivata, in vamera de consiliu, fara participarea
procurorului si a suspectului sau dupa caz a inculpatului asupra legalitatii si temeiniciei
ordonantei prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale.Incheierea judecatorului de
camera preliminara este definitiva.
In cazul in care s-a dispus clasarea sau renuntarea la urmarirea penala, redeschiderea
urmaririi penale are loc si atunci cand judecatorul de camera preliminara a admis palngerea
impotriva solutiei sia trimis cauza la procuror in vederea completarii urmaririi penale.
Dispozitiile judecatorului de camera preliminara sunt obligatorii pentru organul de urmarire
penala.

13. Plngerea mpotriva soluiilor de neurmrire sau netrimitere n judecat

Persoana a carei plangere impotriva solutiei de clasare sau renuntare la urmarirea penala,
dispusa prin ordonanta sau rechizitotiu a fost respinsa conform art. 339 poate face plangere,
in termen de 20 de zile de la comunicare,la judecatorul de camera preliminara de la instanta
careia i-ar reveni potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.Daca plangerea
nu a fost rezolvata in termenul prevazut la art. 338 dreptul de a face plangere poate fi
exercitat oricand dupa implinirea termenului de 20 zile in care trebuia solutinata plangerea,
dar nu mai tarziu de 20 zile de la data comunicarii modului de rezolvare.

14. Soluii ce pot fi date n cazul plngerii mpotriva soluiilor de neurmrire sau
netrimitere n judecat
Solutionarea plangerii de catre judecatorul de camera preliminara-judecatorul de camera
preliminara stabileste termenul de solutionare care este comunicat impreuna cu un exemplar
al plangerii procurorului si partilor care pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea
ori temeinicia plangerii.pretentului i se va comunica termenul de solutionare. Persoana care a
avut in cauza calitatea de inculpat poate formula cereri si ridica exceptii si cu privire la
legalitatea administrarii probelor ori a efectuarii urmaririi penale.
Procurorul in termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicarii prevazute la alin 2
transmite judecatorului de camra preliminara dosarul cauzei.
In situatia in care plangerea a fost depusa la procuror acesta o va inainta impreuna cu
dosarul cauzei, instantei competente.
Judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra langerii prin incheiere motivata in
camera de consiliu fara participarea petentului a procurorului si a intimatilor.In cazul in care
nu s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, judecatorul de camera preliminara poate
dispune una dintre urmatoarele solutii:
-respinge plangerea ca tardiva sau inadmisibila ori dupa caza ca nefondata
-admite plangerea desfiinteaza solutia atacata si trimite motivat cauza la procuror pentru a
incepe sau pentru a completa urmarirea penala ori dupa caz pentru a pune in miscare actiunea
penala si a completa urmarirea penala
 -admite plangerea si schimba temeiul de drept al solutiei de clasare atacate, daca prin
aceasta nu se creeaza o situatie mai grea pentru persoana care a facut plangerea.
In cauzele in care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale judecatorul de camera
preliminara- respinge plangerea ca tardiva sau inadmisibila , verifica legalitatea administrarii
probelor si a efectuarii urmarii penale, exclude probele nelegal administrate ori dupa caz
sactioneaza protrivit art. 280-282 actele de urmarire efectuate cu incalcarea legii si respinge
plangerea ca nefondata, admite plangerea , desfiinteaza solutia atacata si dispune inceperea
judecatii cu privire la faptele si persoanele pentru care, in cursul cercetarii penale a fost pusa
in miscare actiunea penala cand probele lefal administrate sunt suficiente, trimitand dosarul
spre repartizare aleatorie; admite plangerea , desfiinteaza solutia atacata si trimite motivat
cauza la procuror pentru a completa urmarirea penala , admite plangerea si schimba temeiul
de drept al solutiei de clasare atacate, daca prin aceasta nu se creeaza o situatie mai grea
pentru persoana care a facut plangerea.

15. Camera preliminar

Obiectul procedurii in camera preliminara:- il constituie verificarea, dupa trimiterea in
judecata a competentei si a legalitatii sesizarii instantei precum si verificarea legalitatii
administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.
Durata procedurii in camera preliminara este de cel mult 60 de zile de la data inregistrarii
cauzei la instanta.
Masurile premergatoare- dupa sesizarea instantei prin rechizitoriu, dosarul se repartizeaza
aleatoriu judecatorului de camera preliminara.
Copia certificata a rechizitoriului si dupa caz traducerea autorizata a acestuia se comunica
inculpatului la locul de detinere ori dupa ca la adresa unde locuieste sau la adresa la care a
solicitat comunicarea actelor de procedura aducandu-i-se totodata la cunoscinta obiectul
procedurii in camera preliminara dreptul de a-si angaja un aparator si termenul in care de la
data comunicarii poate formula in scris cereri si execeptii cu privire la legalitatea administrarii
probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.Termenul este stabilit de
catre judecator de camera preliminara in functie de complexitatea si particularitatiile cauzei
dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.In cazurile prevazute la art. 90, judecatorul de camera
preliminara ia masuri pwntru desemnarea unui aprator din oficiu si stabileste in functie
de complexitatea si particularitatile cauzei termenul in care acesta poate formula in scris
cereri si exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre
organele de urmarire penala care nu poate fi mai scurt de 20 de zile.
La expirarea termenului de 20 de zile, judecatorul de camera preliminara comunica cererile
si exceptiile formulate de catre inculpat ori exceptiile ridicate din oficiu parchetului, care
poate raspunde in scris in termen de 10 zile de la comunicare.
Procedura in camera preliminara:
- daca s-au formulat cereri si exceptii ori a ridicat din oficiu exceptii, judecatorul de camera
preliminara se pronunta asupra acestora prin incheire motivata, in camera de consiliu, fara
participarea procurorului si a inculpatului, la expirarea termenului de 20 de zile.
- in cazul in care judecatorul de camera preliminara constata neregularitati ale actului de
sesizare, in cazul in care sanctioneaza potrivit art. 280-282 (nulitatii) actele de
urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori daca exclude una sau mai multe probe
administrate incheierea se comunica de indata parchetului care a emis rechizitoriul.
- In termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediaza neregularitatile actului de
sezisare si comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere
in judecata ori solicita restituirea cauzei.

16. Soluii ce pot fi date de judectorul de camer preliminar

Judecatorul de camera preliminara hotaraste prin incheiere motivata, in camera de consiliu
fara participarea procurorului si a inculpatului, aceasta se comunica de indata procurorului si
inculpatului.
Daca nu s-au formulat cererii si exceptii ori nu a ridicat din oficiu exceptii, la expirarea
termenelor de 20 zile si respectiv 10zile , judecatorul de camera preliminara constata
legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala
si dispune inceperea judecatii.
 Judecatorul de camera preliminara restituie cauza la parchet daca:
- rechizitoriul este neregulamentar intocmit, iar neregularitatea nu a fost remediata de
procuror in termenul de 5 zile de la comunicare, daca neregularitatea atrage imposibilitatea
satbilirii obiectului sau limitelor judecatii,
- a exclus toate probele administrate in cursul urmaririi penale,
- procurorul solicita restituirea cauzei in conditiile art. 345 alin 3, ori nu raspunde in
termenul prevazut de aceleasi dispozitii.
In toate celelate cazuri in care a constatat neregularitatii ale actului de sesizare , a exclus
una sau mai multe probe administrate ori a sanctionat protrivit art 280-282 actele de urmarire
penala efectuate cu incalcarea legii judecatorul de camera preliminara dispune inceperea
judecatii.
Probele expuse nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei.
Daca apreziaza ca instanta sesizata nu este competenta, judecatorul de cmaera preliminara
procedeaza protrivit art. 50-51 care se aplica in mod corespunzator.
Judecatorul de camera preliminara care a dispus inceperea judecatii exercita functia de
judecata in cauza.
Contestatia : In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii prev. la art. 346 alin 1,
procurorul si inculpatul pot face contesttie cu privire la modul de solutionare a cererilor sia a
exceptiilor , precum si impotriva solutiilor prevazute de art . 346 alin 3-5.
Contestatia se judecata de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic
superioara celei sesizate.Cand instanta sesizata este Inalta Curte de Casatie si Justitie,
contestatia se judeca de catre completul competent, potrivit legii.Dispozitiile art. 343-346 se
aplica in mod corespunzator.
Masurile preventive in procedura de camera preliminara- judecatorul de camera
preliminara se pronunta la cerere sau din oficiu , cu privire la luarea , mentinerea , inlocuirea,
revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive.In cauzele in care fata de inculpat s-a
dispus o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea si
temeinicia masuri preventive, procedand potrivit dispozitiilor art. 207.

17. Principiile aplicabile n faza judecii n prim instan

Principiiile aplicabile fazei de judecata sunt
- Publicitatea : sedinta de judecata este publica , orice persoana care nu are calitate
procesuala in cauza respectiva are asigurat accesul liber in sala de judecata, incalcarea
dispozitiilor cu privire la publicitatea sedintei de judecata se sactioneaza cu nulitatea absoluta;
exceptii de la principiul publicitatii sedinta desfasurata in camera de consiliu, daca
judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii
sau vietii intime a unei persoane, intereselor minorilor, intereselor justitiei
- Nemijlocirea : toate actele procesuale trebuie sa se efectueze in fata completului de
judecata in mod direct
- Condactridorialitatea : probele administrate in faza de judecata sunt supuse discutiei
participantilor la sedinta, evidentiindu-se pozitiile diferite ale partilor angajate in proces
- Oralitatea : intreaga activitate procesuala desfasurata in faza judecatii se realizeaza
prin viu grai , activitatiile de judecata desfasurate oral se cosemneaza in scris.
- Egalitatea de arme : tratarea agala a partilor pe toata durata desfasurarii procedurii
fazei de judecata , fara ca una din parti sa fie in raport cu cealalta parte din proces .

18. Suspendarea judecii

Suspendarea judecatii se dispune :
-cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca inculpatul sufera de o boala
grava, care il impiedica sa participe la judecata, instanta dispune prin incheiere, suspendarea
judecatii pana cand starea sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata.
- daca sunt mai multi inculpati, iar temeiul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei si
disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze,
 -suspendarea judecatii se dispune si pe perioada desfasurarii procesului de mediare, potrivit
legii,
-incheierea data in prima instanta prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacat
separat cu contestatie la instanta ierarhic superioara in termen de 24 de ore de la pronuntare,
pentru procuror, partile si persoana vatamata prezente, si de la comunicare, pentru partile si
perosna vatamata care lipsesc.Contestatia se depune la instanta care a pronuntat incheirea
atacata si se inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, instantei ierarhic superioare, in termen de
48 de ore de la inregistrare.
-contestatia nu suspenda executarea si se judeca in termen de 3 zile de la primirea
dosarului,
-procesul penal se reia din oficiu de indata ce inculpatul poate participa la judecat sau la
incheierea procedurii de mediare, potrivit legii,
-instanta de judecata este obligata sa verifice perioadic, dar nu mai tarziu de 3 luni, daca
mai subzista cauza care a determinat suspendarea judecatii,
-daca inculpatul se afla in arest la domiciliu sau este arestat preventiv se aplica in mod
corespunzator prevederile art. 208,
-ridicarea unei exceptii de neconstitutionalitate nu supenda judecarea cauzei.

19. Publicitatea edinei de judecat

Publicitatea sedintei de judecata : sedinta de judecata este publica , orice persoana care nu
are calitate procesuala in cauza respectiva are asigurat accesul liber in sala de judecata,
incalcarea dispozitiilor cu privire la publicitatea sedintei de judecata se sactioneaza cu
nulitatea absoluta; exceptii de la principiul publicitatii sedinta desfasurata in camera de
consiliu, daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat,
moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane, intereselor minorilor, intereselor justitiei

20. Citarea la judecat

Judecata poate avea loc numai daca persoana vatamata si partile sunt legal citate si
procedura este indeplinita. Inculpatul, partea civila, partea responsabila civilmente si dupa
caz, reprezentantii legali ai acestora se citeaza din oficiu de catre instanta.Instanta
poate dispune citarea altor subiecti procesuali atunci cand prezenta acestora este necesara
pentru solutionarea cauzei.Infatisarea persoanei vatamate sau a partii in instanta , in perosna
sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura
cu persoana reprezentata, acopera orice nelegalitate survenita in procedura de citare.
Partea sau alt subiect procesual principalprezent personal, prin reprezentant sau prin
aparator ales ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei, i s-a
inmanat in mod legal citatia pentru un termen de judecata nu mai sunt citati pentru termenle
ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termen, cu exceptia situatiilor in
care prezenta acestora este obligatorie.Militarii si detinutii sunt citati din oficiu la fiecare
termen.
Pentru primul termen de judecata ,persoana vatamata se citeaza cu mentiunea ca se poate
constitui parte civila pana la inceperea cercetarii judecatoresti.
Neprezentarea persoanei vatamate si a partilor citate nu impiedica judecarea cauzei.Cand
instanta considera ca este necesara prezenta uneia dintre partile lipsa, poate lua masuri pentru
prezentarea acesteia, amanand in acest scop judecata.
Pe tot parcursul judecatii, persoana vatamata si partile pot solicita oral sau scris ca judecata
sa se desfasoare in lipsa, in acest caz nemaifiind citate pentru termenele de judecata.
Cand judecata se amana, partile si celelale persoane care participa la proces iau cunostinta
de noul termen de judecata.
La cererea persoanelor care iau termenul in cunostiinta, instanta le inmaneaza citatii, spre
ale servi drept justificare la locul de munca, in vederea prezentarii la noul termen.
Participarea procurorului la judecata cauzei este obligatorie.
Completul investit cu judecarea unei cauze penale poate din oficiu sau la cererea partilor
ori a persoanei vatamate, sa preschimbe primul termen sau termenul luat in cunostinta, cu
respectarea principiului continuitatii completului, in situatia in care din motive obiective
instanta nu isi poate desfasura activitatea de judecata la termenul fixat ori in vederea
solutionarii cu celeritate a cauzei.Preschimbarea termenului se dispune prin rezolutia
judecatorului in camera de consiliu si fara citarea partilor. Partile vor fi citate de indata pentru
noul tertmen fixat.

21. Atribuiile preedintelui completului

Atributiile presedintelui completului sunt :
-conducerea sedintei, indeplinind toate indatoriile prevazute de lege
- decide aspra cererilor formulate de procuror, persoana vatamata si de parti, daca
rezolvarea acestora nu este data in caderea completului.
-in cursul judecatii, presedintele dupa consultarea celorlalti membri ai completului, poate
respinge intrebarile formulate de parti, persoana vatamata si de procuror, daca acestea nu sunt
concludente si utile solutionarii cauzei.
-dispozitiile presedintelui completului sunt obligatorii pentru toate persoanele prezente in
sala de sedinta.
Presedintele completului anunta potrivit ordinii de pe lista de sedinta, cauza a carei
judecare este la rand, dispune a se face apelul partilor si al celorlalte personae citate si
constata care dintre ele s-au prezentat.In cazul participantiilor care lipsesc verifica daca le-a
fost inmanata citatia si daca si-au justificat in vreun fel absenta.partile si perosna vatamata se
pot prezenta si participa la judecat chiar daca nu au fost citate sau nu au primit citatia,
presedintele avand indatorirea sa stabileasca identitatea acestora.
Presedintele completului vegheaza asupra mentinerii ordinii si solemnitatii sedintei, putand
lua masurile necesare in acest scop, poate limita accesul publicului la sedinta de judecata
tinand seama de marimea salii de sedinta , cand o parte sau orice alta perosan tulbura sedinta
ori nesocoteste masurile luate, presedintele ii atrage atentia sa respecte disciplina, iar in caz de
repetare ori de abateri grave dispune indepartarea ei din sala.Partea sau persoana
indepartata este chemata in sala inainte de inceperea dezbaterilor, presedintele ii aduce la
cunostiinta actele esentiale efectuate in lipsa si ii citeste declaratiile celor audiati.
Daca in cursul sedintei se savarseste o fapta prevazuta de legea penala, presedintele
completului de judecata constata acea fapta si il identifica pe faptuitor.Incheierea de sedinta se
trimite procurorului competent. In cazul in care procurorul participa la judecata poate declara
ca incepe urmarirea penala, pune in miscare actiunea penala si il poate retine pe suspect sau
pe inculpat.
Presedintele completului de judecata are indatorirea sa ia din timp toate masurile necesare
pentru ca la termenul de judecata fixat judecarea cauzei sa nu sufere amanare.In acest scop,
dosarele repartizate pe complete in mod aleatoriu vor fi preluate de presedintele completului,
care va lua masurile necesare in scopul pregatirii judecatii, astfel incat sa asigure solutionarea
cu celeritate a cauzei. In cazul in care asistenta juridica este obligatorie, presedintele
completului va lua masuri pentru desemnarea avocatului din oficiu , sau pentru persoana
juridica desemnarea unui reprezentant din randul practicienilor in insolventa. Verifica
indeplinirea dispozitiilor privind citarea si dupa caz, procedeaza la completarea ori refacerea
acestora. Presedintele completului se ingrijeste ca lista cauzelor fixate pentru judecata sa fie
intocmita si afisata la instanta cu 24 de ore inaintea termenului de judecata. La intocmirea
listelor se tine seama de data intrarii cauzelor la instanta, dandu-se intaietate cauzelor in care
sunt detinuti sau arestati la domiciliu si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se
face de urgenta.

22. Procedura n cazul recunoaterii nvinuirii

Inculpatul poate solicita ca judecarea cauzei sa se faca potrivit procedurii simplificate a
recunoasterii vinovatiei daca sunt indeplinite urmatoarele conditii : nu a fost acuzat de
comiterea unei infractiunii pentru care legea prevede pedeapsa detentiuniipe viata iar
infractiunea nu a ramas in faza tentativei.
Recunoasterea vionovatiei inculpatului trebuie sa aiba loc pana la inceperea procedurii
judecatoresti, sa fie personala sau prin inscris autentic.
 Singura proba care poate fi administrata in cadrul procedurii simplificate a recunoasterii
invinuiri este proba cu inscrisuri.
Inscrisurile care pot fi prezentate la termenul la care instanta se pronunta asupra cererii
inculpatului de solutionare a cauzei potrivit procedurii simplificate sau la un terme ulterior,
acordat in acest scop .
23. Audierea inculpatului/coinculpailor
Audierea inculpatului poate avea loc doar daca acesta nu uzeaza de dreptul la tacere, nu
lipseste nejustificat, nu se sustrage sau nu este disparut; nerespectarea dispozitiilor privind
audierea inculpatului poate atrage nulitatea absoluta.
Audierea inculpatului se desfasoara dupa cum urmeaza:
-inculpatul este lasat sa arate tot ce stie despre fapta pentru care a fost trimis in judecata,
apoi i se pot pune intrebari in mod nemijlocit de catre procuror, de persoana vatamata, de
partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalti inculpati, precum si de avocatii
acestora si de avocatul inculpatului a carui audiere se face.Presedinte si ceilalti membri ai
completului pot de asemenea pune intrebari daca apreciaza necesar pentru justa
solutionare a cauzei.
- instanta poate respinge intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei. Intrebarile
respinse se consemneaza in incheirea de sedinta.
- in situatiile in care legea prevede posibilitatea ca inculpatul sa fie obligat la prestarea unei
munci nerenumerate in folosul comunitatii, acesta va fi intrebat daca isi manifesta acordul in
acest sens, in cazul in care va fi gasit vinovat.
-cand inculpatul nu isi mai aminteste anumite fapte sau imprejurari ori cand exista
contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele data anterior, presedintele ii
cere acestuia explicatii si poate da citire in intregime sau in parte, declaratiilor anterioare,
-cand inculpatul refuza sa dea declaratii, instanta dispune citirea declaratiilor
pe care acesta le-a dat anterior,
-inculpatul poate fi reasculat ori de cate ori este necesar.
Audierea coinculpatiilor se desfasoara dupa cum urmeaza:
-daca sunt mai multi inculpati audierea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti
inculpati,
-cand interesul aflarii adevarului o cere, instanta poate dispune audierea vreunuia
dintre inculpati fara ca ceilalti sa fie de fata,
-declaratiile luate separat sunt citite in mod corespunzator obligatoriu celorlalti inculpati
dupa audierea lor,
-inculpatul poate fi din nou audiat in prezenta celorlalti inculpati sau a unora dintre ei.

24. Audierea martorilor

Martorul este audiat cu privire la faptele si imprejurarile pe care le cunoaste si care au
relevanta cu privire la solutionarea cauzei penale.
Fiecare martor este audiat separat si fara prezenta altor martori
Martorul este lasat sa declare tot ceea ce stie in legatura cu faptele sau imprejurarile de fapt
pentru dovedirea caror a fost propus, apoi i se pot pune intrebari.
I se pot adresa intrebari martorului de catre : procuror, inculpat, persoana vatamata, partea
civila, partea responsabila civilmente. Presedintele si ceilalti membri ai completului de
judecata ii pot adresa itrebari martorului ori de cate ori considera necesar.
Declaratiile martorilor se consemneaza in scris si trebuie semnate de acestia.

25. Audierea expertilor

Expertul este audiat cu privire la faptele si imprejurarile pe care le cunoaste si care au
relevanta cu privire la solutionarea cauzei penale.
 Expertului i se cer lamuriri suplimentare cu privire la faptele si imprejurarile pe care le
cunoaste si care au relevanta cu privire la solutionarea cauzei penale.
I se pot adresa intrebari expertului de catre : procuror, inculpat, persoana vatamata, partea
civila, partea responsabila civilmente. Presedintele si ceilalti membri ai completului de
judecata ii pot adresa itrebari expertului ori de cate ori considera necesar.
Declaratiile expertului se consemneaza in scris si trebuie semnate de acesta.

26. Deliberarea
Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac in ziua in care au avut loc dezbaterile sau la o
data ulterioara, dar nu mai tarziu de 15 zile de la inchiderea dezbaterilor; in cazurile
exceptionale, raportat la complexitatea cauzei , cand deliberarea si pronuntarea nu pot avea
loc in termen de 15 zile , instanta poate amana pronuntarea o singura data, pentru cel mult 15
zile .
Presedintele completului informeaza partile cu privire la data la care se va pronunta
hotararea.
La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea.
Completul de judecata delibereaza in secret. Completul de judecata delibereaza, mai intai
asupra chestiunilor de fapt si apoi asupra chestiunilor de drept.
Rezultatul deliberarii se consemeaza intr-o minuta, care trebuie sa aiba continutul prevazut
pentru dipozitivul hotararii; minuta se intocmeste in doua exemplare originale unul care se
ataseaza la dosarul cauzei , iar celalalt se depune la dosarul de minute al instantei.
Minuta se semneaza de toti membri completului pe fiecare pagina .
Minuta se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului asistat de catre
grefier.

27. Cuprinsul hotrrii judectoreti

Hotararea prin care instanta solutioneaza fodul cauzei este structurata in : partea
introductiva, expunere si dispozitiv.
Parte introductiva cuprinde :
- Ziua, luna, anul si denumirea instantei
- Metiunea daca sedinta a fost sau nu publica
- Numele si prenumele judecatorilor, procurorului si grefierului
- Numele si prenumele partilor, aparatorilor si ale celorlalte persoane care participa in
proces sau care au lipsit, cu aratarea calitatii lor procesuale
- Fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si textele de lege in care a fost
incadrata fapta
- Mijloacele de proba care au fost supuse dezbaterii contradictorii
- Cererile formulate de catre procuror, de parsoana vatamata, de parti si de catre ceilalti
participanti la proces
- Concluzile formulate de catre procuror, persoana vatamata si de catre parti
- Masurile luate in cursul sedintei

Expozitivul cuprinde :
- Datele privind identitatea partilor
- Descrierea faptei care face obiectul cauzei
- Motivarea solutiei cu privire la latura penala
- Motivarea solutiei cu privire la latura civila

Dispozitivul cuprinde :
- Datele privitoare la persoana inculpatului
 - Solutia data de instanta cu privire la infractiune
- Solutia data cu privire la solutionarea actiunii civile
- Cand instanta dispune condamnarea , se mentioneaza pedeapsa principala aplicata

28. Contestaia n anulare

Contestatia in anulare este calea extraordinara de atac prin intermediul careia se pot repara
erori de neinlaturat pe alte cai, survenite, in principal, in cadrul judecatii cauzei in apel.
Cazurile in care se poate face contestatie in anulare:
- Cand judecata in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti sau cand legal citata, a
fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta
imposibilitate
- Cand inculpatul a fost condamnat desi existau probe cu privire la o cauza de incetare a
procesului penal
- Cand hotararea din apel a fost pronuntata de alt complet decat cel care a luat parte la
dezbaterea pe fond a procesului
- Cand instanta de apel nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de
incompatibilitate potrivit legii
- Cand judecata in apel a avut loc fara participarea procuroruluisau inculpatului, cand
aceasta era obligatorie, potrivit legii
- Cand judecata in apel a avut loc in lipsa avocatului, cand asistenta juridica a
incupatului era obligatorie, potrivit legii
- Cand sedinta de judecata in apel nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea
prevede altfel
- Cand instanta de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezet, cand audierea era
legal posibila
- Cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi
fapta

Procedura introducerii contestatiei in anulare :

- Cererea de contestatie in anulare se poate introduce printr-o cerere scrisa
- Cererea poate fi introdusa de catre : procuror, inculpat, persoana vatamata, partea civila
si parte aresponsabila civilmente
- In cerere se metioneaza cazul/ cazurile de contestatie in anulare precum si motivele
aduse in sprijinul acestora
- Contestatia poate fi introdusa in termen de 10 zile de data la care persoana impotriva
careia se face executarea a cunoscut hotararea atacata/in cazul contestatiei facuta de
inculpatul condamnat, desi existau probe cu privire la o cauza de incetare a procesului
penal, cererea se poate introduce oricand
- Contestatia se introduce la instanta care a pronuntat hotararea care se ataca

Procedura judecarii contestatiei in anulare

- La termenul fixat , instanta asculta partile si concluziile procurorului si daca gaseste
contestati intemeiata desfinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si
procedeaza de indata sau acordand un termen la rejudecarea apelului, rejudecarea
cauzei dupa desfintare
- Sentinta este supusa apelului, iar decizia di apel este definitiva

29. Revizuirea
Revizuirea este calea de atac extraordinara prin care se indreapta erorile de judecata cu
privire la faptele cauzei, survenite ca urmare a necunoasterii situatiei de fapt la data
solutionarii cauzei, folosirii unor probe denaturate sau coruptiei organelor judiciare care au
rezolvat cauza.
Hotararile penale definitive pot fi supuse revizuirii in ceea ce priveste : latura penala, latura
civila; cand hotararea priveste mai multe fapte si persoane, revizuirea se poate cere pentru :
oricare dintre fapte, oricare dintre faptuitori.
Revizuirea cu privire la latura penala se poate cere cand:
- S-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si
care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate in cauza
- Hotararea a carei revizuire se cere s-a intemeiat pe declaratia unui martor, opinia unui
expert sau pe situatiile invederate de un interpret care a savarsit infractiunea de marturie
mincinoasa
- Un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals
in cursul judecatii sau dupa pronuntarea hotararii
- Un membru al completului de judecata, procurorul sau persoana care a efectuat acte de
urmarire penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere
- Doua sau mai multe hotarari judecatoresti nu se pot concilia
- Hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala ce a fost declarata neconstitutionala dupa
ce hotararea a ramas definitiva
Pot cere revizuirea : partile din procesl, un membru al familiei condamnatului, chiar si
dupa moartea acestuia, procurorul.
Cererea de revizuire se introduce la instanta care a judecat cauza in fond, se formuleaza in
scris si trebuie sa cuprinda cazul de revizuire precum si mijloacele de proba in dovedirea
acestuia.
Termenul de introducere a revzuiri este de 1 an de la publicare in M.O. in cazul prevederii
legale declarate neconstitutionale, oricand pentru cererile de revizuire introduse in favoarea
inculpatului, 3 luni in cazul de revizuire in defavoarea inculpatului.

30. Acordul de recunoastere a vinovatiei

Acordul de recunoastere a vinovatiei reprezinta o procedura speciala si este actul de
sesizare a instantei, atunci cand un inculpat major recunoaste toate faptele de care este acuzat,
precum si incadrarea juridica a acestora si este de acord, asupra felului si cuantumului
pedepsei si formei de executare a acesteia.
Sunt titularii ai acordului de recunoastere a vinovatiei : procurorul si inculpatul major.
Poate fi initiat de oricare dintre titulari, celalalt nefiind obligat sa il agreeze. Atunci cand se
incheie acest acord nu se mai emite rechizitoriu cu privire la inculpatul respectiv si nu se
aduce atingere prezumtiei de nevinovatie a celorlalti inculpati care nu au incheiat acordul .
Se poate incheia acord de recunoastere a vinovatiei daca se indeplinesc cumulativ
urmatoarele coditii:
- A fost pusa in miscare actiunea penala
- Inculaptul este major
- Legea prevede pentru infractiunea retinuta pedeapsa amenzii sau inchisorii de pana la 7
ani
- Exista suficiente date cu privire la fapta si vinovatia inculpatului
- Exista avizul procurorului ierarhic superior
- Titularii sunt de acord cu privire la obiectul acordului
Acordul de recunoastere a vinovatiei se inscheie in forma scrisa si cuprinde :
- Data si locul incheierii
- Numele, prenumele si calitatea celor intre care se incheie
- Date privitoare la persoana inculpatului
- Descrierea faptei ce formeaza obiectul acordului
 - Incadrarea juridica a faptei si pedeapsa prevazuta de lege
- Probele si mijloacele de proba
- Declaratia expresa a inculpatului prin care recunoaste comiterea faptei si accepta
incadrarea juridica pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala
- Felul si cuantumul, precum si forma de executare a pedepsei ori solutia de reuntare la
aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un
acord intre procuror si inculpat
- Semnaturile procurorului, ale inculpatului si ale avocatului
Dupa incheierea acordului, procurorul sesizeaza instanta careia i-ar reveni competenta sa
judece cauza in fond si ii trimite dosarul cauzei si acordul incheiat.
Dupa ascultarea procurorului, a inculpatului si avocatului acestuia, precum si a parti civile,
daca este prezenta, instanta se pronunta in sedinta publica asupra acordului.
Instanta poate adota una din urmatoarele solutii :
- Admite acordul de recunoastere si dispune : condamnarea (pedeapsa nu poate fi mai
grea decat cea prevazuta in acordul de recunoastere), renuntarea la aplicarea pedepsei,
amanarea aplicarii pedepsei
- Respinge acordul si restituie dosarul procurorului atunci cand : nu sunt indeplinite
conditiile incheierii valabile a acordului, instanta considera ca solutia asupra careia s-a
convenit este nejustificat de blanda.