Sunteți pe pagina 1din 31

Organizarea profesiilor juridice

Optional an 4 2016

MULTIPLE CHOICE

1. Termenul de profesie desemnează:

a. un tip de activitate socială ce se exercită pe baza unei pregătiri profesionale, a unei


calificări
b. orice activitate desfasurată în temeiul unui contract individual de muncă

c. o activitate sociala desfasurata indiferent de existenta unei pregatiri profesionale


finalizata printr-un act de studii

ANS: A PTS: 1

2. Profesii juridice in Romania sunt :

a. doar profesia de magistrat, avocat si notar


b. profesiile de avocat, notar, executor judecatoresc, magistrat, consilier juridic
c. profesiile de avocat, notar si consilier juridic

ANS: B PTS: 1

3. Dintre profesiile juridice, care dintre acestea poate fi prestata in mod liberal:
a. profesia de avocat, notar, executor judecatoresc
b. profesia de magistrat si consilier juridic
c. doar profesia de avocat

ANS: A PTS: 1

4. Dintre profesiile juridice, care dintre acestea poate fi prestata in mod liberal:
a. profesia de magistrat, intrucat exista libertate in luarea deciziilor si nu presupune vreo
subordonare
b. profesia de avocat si notar
c. profesia de consilier juridic

ANS: B PTS: 1

5. Dintre profesiile juridice, care dintre acestea poate fi prestata si sub reglementarea
statutului functionarului public:
a. profesia de executor judecatoresc
b. profesia de notar
c. profesia de consilier juridic

ANS: C PTS: 1

6. Dintre profesiile juridice, care dintre acestea poate fi prestata si sub incidenta unui
contract individual de munca
a. profesia de magistrat
b. profesia de consilier juridic si notar stagiat
c. profesia de avocat

ANS: B PTS: 1

7. Dintre profesiile juridice, care dintre acestea poate fi prestata si sub incidenta unui
contract individual de munca
a. profesia de notar definitiv
b. profesia de magistrat stagiar
c. profesia de consilier juridic

ANS: C PTS: 1

8. Un corp profesional se caracterizeaza prin :


a. reuneste toti membrii profesiei, adeziunea este obligatorie, fiecare corp incluzand toate
persoanele abilitate sa exercite profesia
b. nu reuneste toti membrii profesiei, iar adeziunea nu este obligatorie, profesia putand fi
exercitata si din afara corpului profesional
c. subordonarea fata de Ministerul Justitiei

ANS: A PTS: 1

9. Corpurile profesionale ale diferitelor profesii juridice se subordoneaza:


a. Parlamentului României
b. Ministerului Justitiei

c. nu se subordoneaza, au caracter autonom

ANS: C PTS: 1

10. Corpurile profesionale ale profesiilor juridice sunt înfiintate :

a. în temeiul OG nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii


b. potrivit legilor proprii de organizare si exercitare a profesiei respective
c. atat in temeiul OG nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cat si al reglementarii
proprii

ANS: A PTS: 1

11. Corpul magistratilor reuneste:


a. judecatorii, procurorii si magistratii asistenti ai I.C.C.J.
b. judecatorii, procurorii si consilerii juridici din Ministerul Justitiei
c. judecatorii, procurorii si personalul auxiliar din instantele judecatoresti si parchete,
intrucat acestia contribuie la efectuarea actului de justitie

ANS: A PTS: 1

12. Corpul magistratilor reuneste:


a. judecatorii, procurorii, asistentii judiciari din compunerea completelor ce judeca litigiile
de munca si asigurari sociale, precum si consilerii juridici din Ministerul Justitiei
b. judecatorii, procurorii si personalul auxiliar din instantele judecatoresti si parchete,
intrucat acestia contribuie la efectuarea actului de justitie
c. judecatorii, procurorii si magistratii asistenti ai I.C.C.J

ANS: C PTS: 1

13. Organizarea judiciara are ca obiect de studiu:


a. procedura de solutionare a litigiilor civile, penale, comerciale, de contencios administrativ
b. studiul structurii instantelor, al statutului magistratilor, dar si, intr-un sens mai larg, al
unor organe, institutii conexe cu sistemul instantelor ( Consiliul Superior al Magistraturii,
Ministerul Public, auxiliarii justitiei)

c. modul de organizare si functionare al Ministerului Justitiei

ANS: B PTS: 1

14. Notiunea de justitie semnifica , include:


a. ideea de dreptate, echitate, etica , adevar
b. o caracteristica a statului de drept;
c. forma fundamentala de activitate a statului constand in solutionarea litigiilor

ANS: C PTS: 1

15. Termenul de jurisdictie are ca sens (semnifica):


a. acela de functie de administrare a justitiei, ori de autoritate ( putere legala) de a examina
si decide intr-o cauza, respectiv asupra unui conflict ivit intre subiectele de drept;
b. organizarea judiciara dintr-un stat
c. o hotarare judecatareasca definitiva

ANS: A PTS: 1

16. Notiunea de judiciar utilizata in expresii precum organizare judiciara, sistem judiciar,
institutii judiciare semnifica:

a. administrarea justitiei sau ceea ce se refera la aceasta activitate


b. o caracteristica a statului de drept
c. aspecte ce apartin doar de modul de functionare al Ministerului de Interne si Reformei
Administrative, Ministerului Public si Ministerului Justitiei

ANS: A PTS: 1

17. Procesul poate fi definit ca fiind:


a. cadrul formal in care se solutioneaza un diferend intre doua sau mai multe persoane, care
implica o activitate complexa realizata de instanta de judecata, parti si alti participanti;
b. diferendul dintre doua sau mai multe persoane pe care statul , prin autoritatile sale, este
obligat sa-l solutioneze
c. o activitate ce are ca scop intotdeauna pronuntarea unei hotarari judecatoresti din care
sa derive drepturi si obligatii pentru una din partile diferendului
ANS: A PTS: 1

18. Justitia se infaptuieste


a. in numele poporului, nu este unica, dar trebuie sa serveasca ideea de dreptate
b. in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti;

c. in numele ideii de dreptate exprimata la un anumit moment intr-o societate data

ANS: B PTS: 1

19. In societatile moderne ( democratice), justitia este:


a. o functie fundamentala a statului, iar administrarea ei reprezinta unul din atributele
esentiale ale suveranitatii sale;
b. o functie a statului, ce poate fi incredintata a fi indeplinita si unor specialisti pregatiti in
acest scop
c. o functie a statului, pe care inclusiv puterea legiuitoare o poate indeplini.

ANS: A PTS: 1

20. Independenta ( autonomia) justitiei semnifica


a. posibilitatea de a se pronunta orice hotarare judecatoreasca
b. realizarea justitiei fara ingerinte externe
c. realizarea justitiei fara ingerinte externe, insa sub controlul puterii legiuitoare

ANS: B PTS: 1

21. Independenta judecatorilor implica, presupune


a. solutionarea litigiilor doar in raport de reglementarile aplicabile in speta indicate de
partile litigiului
b. solutionarea cauzelor fara imixtiunea altor puteri, cu exceptia celei judecatoresti, ierarhic
superioare
c. solutionarea litigiilor fara nicio imixtiune din partea vreunei autoritati sau persoane si se
refera la pozitia magistratilor in cadrul activitatii de judecata pe care o indeplinesc in mod
concret.

ANS: C PTS: 1

22. O justitie impartiala inseamna:


a. hotarîri judecatoresti care sa fie neutre fata de pozitia partilor si interesele partilor
litigante;
b. independenta judecatorului in sensul de a fi sau nu neutru, insa doar in raport cu parerea
presedintelui instantei in cadrul careia isi desfasoara activitatea, care i-a repartizat spre
solutionare cauza;

c. neutralitate fata de pozitia partilor si interesele partilor litigante, cu exceptia situatiilor in


care parte figureaza statul si acesta are interese majore sau de excepte

ANS: A PTS: 1
23. Accesul liber la justitie, ca principiu fundamental al organizarii judiciare , presupune,
intre altele:

a. existenta in primul rand a unei structuri judiciare organizate in acest sens


b. existenta unui serviciu public al justitiei subordonat puterii executive;

c. posibilitatea de a adresa unei instante, insa conditionat intotdeauna de plata unei taxe
judiciare

ANS: A PTS: 1

24. Justitia se realizeaza de :

a. instantele judecatoresti;

b. doar de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, tribunale si judecatorii;


c. Ministerul Justitiei si Ministerul Public

ANS: A PTS: 1

25. Justitia se realizeaza de :


a. instantele judecatoresti impreuna cu Ministerul Justitiei si Ministerul Public
b. doar de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtile de apel, tribunale, instante militare
si judecatorii
c. Ministerul Justitiei si Ministerul Public

ANS: B PTS: 1

26. In activitatea judiciara, al indeplinirii actului de justitie, Ministerul Public :


a. apara doar interesele statului
b. reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de drept, precum si drepturile
si libertatile cetatenilor
c. nu are atributii, aceasta activitate apartinand doar instantelor judecatoresti

ANS: B PTS: 1

27. In indeplinirea actului de justitie, Ministerul Justitiei :

a. solutioneaza pricinile judecatoresti


b. asigura buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public
c. asigura atat buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public, cat si judecarea
cauzelor primite de ministrul justitiei

ANS: B PTS: 1

28. Instantele judecatoresti sunt constituite :


a. potrivit vointei partilor, astfel incat pricina sa fie solutionata intr-un termen rezonabil,
impartial si independent
b. potrivit legii, astfel incat pricina sa fie solutionata intr-un termen rezonabil, impartial si
independent
c. potrivit vointei partilor doar in fata instantei de fond, dupa care, in caile de atac,
instantele sunt constituite numai potrivit legii

ANS: B PTS: 1

29. Activitatea de judecata, ca procedura judiciara, se desfasoara , intre altele:


a. cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii, al publicitatii
sedintei de jucata,cu exceptiile prevazute de lege
b. cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii, al publicitatii
sedintei de jucata ,insa doar acolo unde s-a obtinut acordul partilor
c. si potrivit vointei partilor, la care trebuie sa -si dea acordul si completul de judecata ce
solutioneza cauza

ANS: A PTS: 1

30. In tot cursul procesului, dreptul la aparare este garantat intrucat:

a. partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de un aparator ales sau numit
de catre presedintele completului de judecata;

b. partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de un aparator ales sau numit
din oficiu, potrivit legii;

c. partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de un aparator ales , insa
doar daca face parte din cadrul instantei de judecata ce solutioneaza cauza

ANS: B PTS: 1

31. Hotarîrile judecatoresti pot fi desfiintate :

a. de puterea legiuitoare, atunci cand sunt incalcate interese nationale majore


b. doar in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale
c. doar in caile de atac prevazute de lege, cu acordul Ministerului Public, care apara ordinea
de drept.

ANS: B PTS: 1

32. Consiliul Superior al Magistraturii se caracterizeaza , intre altele, prin aceea ca:

a. are personalitate juridica


b. este sub coordonarea Ministrului Justitiei
c. nu este garantul justitiei, aceasta functie revenind I.C.C.J.

ANS: A PTS: 1

33. Consiliul Superior al Magistraturii se caracterizeaza , intre altele, prin aceea ca

a. nu are personalitate juridica


b. este garantul justitiei
c. se supune I.C.C.J
ANS: B PTS: 1

34. Consiliul Superior al Magistraturii , ca structura,este alcatuit:


a. numai din magistrati judecatori ce provin de la Curti de Apel si I.C.C.J, avand in vedere
experienta profesionala a acestora
b. numai din magistrati judecatori si procurori, la care se adauga 2 reprezentanti ai societati
civile, reputati specialist ai dreptului, alesi de Senat
c. numai din magistrati judecatori si procurori, intrucat CSM apara drepturile acestora

ANS: B PTS: 1

35. Consiliul Superior al Magistraturii , ca structura,este alcatuit din:

a. 9 judecatori si 5 procurori, la care se adauga 2 reprezentanti ai societati civile alesi de


Senat, Presedintele I.C.C.J si Procuror general al Parchetului de pe langa I.C.C.J. ;

b. 9 judecatori si 5 procurori la care se adauga ca membrii de drept Presedintele I.C.C.J si


Procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.JS
c. 9 judecatori si 5 procurori, la care se adauga 2 reprezentanti ai societati civile desemnati
de Presedintele Romaniei, precum si Presedintele I.C.C.J si Procurorul general al
Parchetului de pe langa I.C.C.J.

ANS: A PTS: 1

36. Sectia pentru judecatori a CSM este alcatuita:


a. numai din Judecatori ai I.C.C.J si ai Curtilor de Apel
b. 2 judecatori de la I.C.C.J, 3 de la curtile de apel, 3 de la tribunal si 1 de la judecatorii;
c. 2 judecatori de la I.C.C.J, 3 de la curtile de apel, 2 de la tribunal si 2 de la judecatorii.

ANS: C PTS: 1

37. Sectia pentru procurori a CSM este alcatuita:

a. 5 procurori ce pot proveni numai de la Parchetele ce functioneaza pe langa Curti de Apel


si tribunal;
b. 1 procuror de la Parchetul de pe langa I.C.C.J. 1 procuror de la parchetele de pe langa
curtile de ape, 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale, un procuror de la
parchetele de pe langa judecatorii;

c. 2 procurori de la Parchetul de pe langa I.C.C.J. 1 procuror de la parchetele de pe langa


curtile de ape, 1 procuror de la parchetele de pe langa tribunale, 1 procuror de la
parchetele de pe langa judecatorii.

ANS: B PTS: 1

38. Alegerea judecatorilor si procurorilor, membrii ai CSM se face :


a. de catre adunarile generale ale judecatorilor sau, dupa caz, ale procurorilor
b. adunarea generala a presedintilor de instante, sau , dupa caz, a procurorilor generali ai
Parchetelor de pe langa Curtile de Apel;
c. in raport de calificativele profesionale obtinute

ANS: A PTS: 1

39. Durata mandatului membrilor CSM este de :

a. 6 ani, cu posibilitatea reinvestirii;

b. 4 ani, potrivit ciclului alegerilor generale parlamentare;

c. 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii.

ANS: C PTS: 1

40. Durata mandatului membrilor CSM este de :

a. 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii


b. 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii
c. nu este limitat.

ANS: A PTS: 1

41. In cazul incetarii calitatii de membru al CSM, inainte de expirarea mandatului, pe


orice motiv prevazut de lege, pentru locul acestuia este prevazut ca:
a. ramane vacant pana la noi alegeri generale ale membrilor CSM
b. se organizeaza noi alegeri, potrivit procedurii prevazute de lege;
c. se va hotarî in termen de 30 de zile de catre plenul CSM procedura de urmat.

ANS: B PTS: 1

42. Judecatorii si procurorii, membrii CSM, pe perioada mandatului:


a. pot sa-si continue activitatea in completele de judecata, sau dupa caz, sa-si finalizeze
activitatile din lucrarile incredintate;

b. isi suspenda activitatea


c. pot sa-si suspendare activitatii, insa aceasta depinde de hotararea CSM din prima sedinta
dupa constituire

ANS: B PTS: 1

43. Presedintele CSM este ales:

a. de plen in prezenta a cel putin 15 membrii, cu participarea Presedintelui României;

b. de Parlamentul României
c. de plenul CSM in prezenta a cel putin 15 membrii
ANS: C PTS: 1

44. Potrivit Legii nr.317/2004, Presedintele Romaniei:


a. este membru CSM;
b. prezideaza sedintele CSM la care particpa;

c. are drept de vot.

ANS: B PTS: 1

45. Lucrarile plenului CSM sunt legal constituite:


a. în prezenta a cel putin 15 membrii;

b. cel putin 9 membrii, dar si cu prezenta Presedintelui Romaniei


c. 6 magistrati judecatori si 3 magistrati procurori, la care sa fie prezenti atat presindele CSM
cat si vicepresedintele CSM:

ANS: A PTS: 1

46. Ministrul justitiei :

a. participa la lucrarile ambelor sectii ale CSM, cu drept de vot;


b. nu are drept de vot in CSM:

c. nu este membru al CSM, intrucat face parte din executiv.

ANS: A PTS: 1

47. Reprezentantii societatii civile in CSM


a. au drept drept de vot si participa numai la lucrarile Plenului CSM;

b. participa atat la lucrarile sectie de judecatori, cat si la lucrarile sectiei de procurori, fara a
avea drept de vot;
c. participa la lucrarile CSM, doar in masura in care este prezent si Presedintele Romaniei

ANS: A PTS: 1

48. Avizul ”conform”, ”aprobarea” sau ”acordul” CSM, in cazurile in care legea il
prevede :

a. nu este obligatoriu;

b. este obligatoriu
c. trebuie insotit intotdeauna de punctul de vedere al Presedintelui Romaniei

ANS: B PTS: 1

49. Dosarele profesionale ale judecatorilor si procurorilor se pastreaza de :


a. fiecare instanta, sau dupa caz, parchet in parte;
b. de catre Curtile de Apel;

c. de catre CSM.

ANS: C PTS: 1

50. Uniunea Nationala a Notarilor Publici (UNNP) este:

a. organizatia profesionala a notarilor publici constituiti în Camere ale notarilor publici cu


subordonare atat fata Ministerului Justitiei, cat si Inalta Curte de Casatie si justitie
b. organizatia profesionala a notarilor publici constituiti în Camere ale notarilor publici
avand ca scop reprezentarea si apararea intereselor profesionale ale membrilor sai si care
actioneaza pentru a asigura prestigiul si autoritatea functiei de notar public,

c. organizatia profesionala a notarilor publici constituiti în Camere ale notarilor publici, fara
personaliate juridica, întrucat reprezentarea sa in raport cu tertii se face de catre
Ministerul Justitiei ca for tutelar

ANS: B PTS: 1

51. Organele de conducere ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici sunt:

a. Adunarea Generala si Presedintele Uniunii;

b. Congresul notarilor publici, Consiliul Uniunii, Biroul Executiv al Consiliului Uniunii si


Presedintele Uniunii;

c. Adunarea Generala, Biroul Executiv al Consiliului Uniunii si Presedintele Uniunii

ANS: B PTS: 1

52. Organismul central al avocatilor este :


a. baroul constituit la nivelul fiecarui judet
b. Ministerul Justitiei, intrucat acesta coordoneaza activitatea tuturor acelora care presteaza
o profesie juridica
c. Uniunea Nationala a Barourilor din România

ANS: C PTS: 1

53. Uniunea Nationala a Barourilor din România adopta hotarari vizand, intre alte
atributii, si:
a. face propuneri autoritatilor cu drept de initiativa legislativa privind profesia de avocat
b. modifica legea privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat;

c. valideaza membrii Comisiei centrale de disciplina, propusi de fiecare barou în parte

ANS: A PTS: 1

54. Organele de conducere ale Uniunii Nationale a Barourilor din România sunt:
a. Adunarea Generala a avocatilor, Comisia Permanenta si Presedintele Uniunii
b. Decanul Baroului Bucuresti, acesta fiind baroul cu cei mai multi avocati, Comisia
Permanenta si Presedintele Uniunii;

c. Congresul Avocatilor, Consiliul Uniunii, Comisia Permanenta si Presedintele Uniunii

ANS: C PTS: 1

55. Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti este :

a. o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, ce cuprinde toti executorii


judecatoresti, dar numai pe aceia care au depus juramantul in fata mistrului justitiei la
intrarea în profesie,
b. o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, ce cuprinde toti executorii
judecatoresti din România;

c. o organizatia profesionala, autonoma, care cuprinde numai executorii judecatoresti care


si-au dat acordul de a face parte din corpul executorilor judecatoresti, dar fara a avea
personalitate juridica, reprezentarea fiind asigurata de Ministerul Justitiei

ANS: B PTS: 1

56. Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti are, între alte atributii, si
a. adopta statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, alege si revoca membrii
comisiei Superioare de disciplina, aproba bugetul Uniunii
b. adopta statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, alege si revoca membrii
comisiei Superioare de disciplina, dar nu aproba bugetul Uniunii, acesta fiind aprobat de
fiecare Camera in partes

c. propune codul deontologic al profesiei spre adoptare in parlament

ANS: A PTS: 1

57. Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România :

a. este formata din toate colegiile consilierilor juridici din România, cuprinde toti consilierii
juridici inscrisi in Tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei de consilier juridic,
nu are patrimoniu si buget propriu;

b. este formata din toate colegiile consilierilor juridici din România, cuprinde toti consilierii
juridici inscrisi in Tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei de consilier juridic,
are patrimoniu si buget propriu;

c. reprezinta toti juristii din România, ce poseda diplome eliberate de facultatile de drept
atestate de Ministerul Invatamântului, in conditiile legii.

ANS: B PTS: 1

58. Congresul Colegiilor consilierilor juridici din Români este constituit din:
a. câte un delegat pentru 100 consilieri juridici din fiecare colegiu si decanii colegiilor
b. doar decanii colegiilor;
c. toti consilierii juridici ce si-au dat acordul de a face parte din UCCJR

ANS: A PTS: 1

59. Organele de conducere ale Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din România
(UCCJR) sunt:

a. Adunarea generala a consilierilor juridici, Consiliul UCCJR, Comisia permanenta, Biroul


Executiv, Presedintele;

b. Congresul UCCJR, Consiliul UCCJR, biroul executiv, presedintele, prim vicepresedintele,


vicepresedintii
c. UCCJR, Consiliul UCCJR si Presedintele UCCJR.

ANS: B PTS: 1

60. Pentru a exercita orice profesie juridica, între alte cerinte, cel în cauza trebuie:

a. sa aibe capacitate de exercitiu deplina, sa fie absolvent de studii superioare, sa fie apta
medical;

b. sa aibe capacitate de exercitiu deplina, sa fie licentiata în drept, sa fie apta medical, sa
cunoasca limba româna;
c. sa aibe capacitate de exercitiu deplina, sa fie licentiata în drept, sa fie apta medical, sa
cunoasca limba româna; sa nu aiba antecedente penale

ANS: B PTS: 1

61. Pentru a exercita profesia de magistrat, între alte cerinte, cel în cauza trebuie:

a. sa aibe cetatenia româna, sa fie licentiat in drept, sa nu aibe antecedente penale, sa se


bucure de o buna reputatie, sa fie apt medical si psihologic, sa nu fi fost nicicând
membrul vreunui partid politic;
b. sa aibe cetatenia româna, sa fie licentiat in drept, sa nu aibe antecedente penale, sa se
bucure de o buna reputatie, sa fie apt medical si psihologic;

c. sa fie cetatean al unui stat membru UE, sa fie licentiat in drept, sa nu aibe antecedente
penale, sa se bucure de o buna reputatie, sa fie apt medical si psihologic; sa nu fi fost in
ultimii 5 ani membru al vreunui partid politic;

ANS: B PTS: 1

62. Admiterea în magistratura se face.

a. prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si a bunei reputatii,ce se


organizeaza anual la data si locul stabilite de Institutul National al Magistraturii, cu
aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii;
b. atat prin concurs, cat si prin verificarea competentei profesionale de catre o comisie
formata numai din judecatori cu o vechime in magistratura de cel putin 10 ani, propusi de
Ministrul Justitiei
c. prin concurs, dar si direct, prin numire de catre Presedintele României, urmare calitatilor
de exceptie a celui ce poseda diploma de licentiat în drept.

ANS: A PTS: 1

63. Refuzul depunerii juramantului, atrage pentru magistratul în cauza:


a. nici-o sanctiune;

b. nulitatea numirii în profesie


c. mutarea în randul persoanelor cu atributii conexe actului de justitie

ANS: B PTS: 1

64. Magistratul depune juramantul, în sedinta solemna, în fata:

a. Ministrului Justitiei si a Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

b. Presedintelui României sau un înputernicit al acestuia


c. judecatorilor instantei sau, dupa caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit
judecatorul sau procurorul, dupa citirea actului de numire, fiind consemnat intr-un proces
verbal care se semneaza de conducatorul instantei, respectiv parchetului, precum si de 2
dintre judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramantul.

ANS: C PTS: 1

65. Pe locurile de notar public care raman vacante, dupa acordarea prioritatii notarilor
stagiari, pot fi numiti:
a. prin concurs, cei care au indeplinit timp de 5 ani functiile juridice de notar, judecator,
procuror, avocat sau o alta functie de specialitate juridica;

b. prin numire directa de catre Ministrul Justitiei, a acelor magistrati, avocati, consileri
juridici ce opteaza pentru exercitarea acestei profesii, dupa o verificare prealabila a
cunostiintelor, de o comisie formata din notari publici cu o vechime in profesie de cel
putin 8 ani;

c. prin numire directa de catre Ministrul Justitiei, doar din randul magistratilor cu o vechime
in magistratura de minim 3 ani, si care opteaza pentru exercitarea acestei profesii.

ANS: A PTS: 1

66. Juramantul notarului public se depune:


a. în fata Presedintelui Curtii de Apel in circumscriptia careia îsi are sediul;

b. în fata Ministrului Justitiei si a Presedintelui Uniunii Nationale a Notarilor Publici sau al


reprezentantilor acestora;

c. în fata Biroului Executiv al Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici.


ANS: B PTS: 1

67. Intrarea in profesia de avocat se face:

a. prin examen
b. prin repartitie a ministrului invatamantului, in 30 de zile de la absolvirea facultatii de
drept, conditionat de obtinerea unei medii la licenta ce nu poate fi mai mica de nota
7,00 ;

c. prin numire directa de catre Ministrul Justitiei, a acelor magistrati care opteaza pentru
exercitarea acestei profesii si care au obtinut calificativul ”foarte Bine” in ultimul an,
dinaintea solicitarii intrarii in profesia de avocat.

ANS: A PTS: 1

68. Juramantul avocatului se depune în fata:

a. Consilului Baroului;
b. Ministrului Justitiei si a Presedintelui U.N.B.R., sau a reprezentantilor acestora;

c. Adunarii generale a Baroului in care urmeaza sa activeze.

ANS: A PTS: 1

69. Intrarea in profesia de executor judecatoresc se face :


a. prin examen organizat anual de Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti,
cu avizul Ministrului Justitiei;

b. prin numire directa de catre Ministrul Justitiei, conditionat de o vechime in profesia de


magistrat de minim 8 ani.

c. atat prin examen organizat anual de Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor


Judecatoresti, cu avizul Ministrului Justitiei, cat si prin numire directa de catre Ministrul
Justitiei, conditionat de o vechime in profesia de magistrat de minim 8 ani.

ANS: A PTS: 1

70. Juramantul executorului judecatoresc se depune în fata:

a. Colegiului Director a Camerei Executorilor Judecatoresti


b. Ministrului Justitiei si a Presedintelui U.N.E.J., sau a reprezentantilor acestora
c. Adunarii generale a executorilor judecatoresti;

ANS: A PTS: 1

71. Intrarea in profesia de consilier juridic din cadrul UCCJR se face:


a. numai prin examen;
b. printr-o cerere adresata Colegiului Consilierilor juridici pe a carui raza teritoriala
domiciliaza, la care se anexeaza actele care atesta îndeplinirea celorlalte conditii;
c. în functie de conditiile impuse de UCCJR, prin hotararea adoptata de Congresul UCCJR

ANS: B PTS: 1

72. Consierii juridici care fac parte din UCCJR :


a. depun obligatoriu un juramant;
b. nu depun niciun juramant, nefiind instituit prin lege

c. este la alegerea celui in cauza sa depuna sau nu juramantul.

ANS: A PTS: 1

73. Obligativitatea pastrarii secretului profesional revine:

a. numai magistratilor si notarilor publici


b. numai avocatilor întrucât se convine prin contractul de asistenta juridica
c. tuturor celor ce execrcita o profesie juridica

ANS: C PTS: 1

74. Obligativitatea pastrarii secretului profesional revine:


a. numai magistratilor care detin certificat ORNIS
b. tuturor membrilor unei profesii juridice
c. numai acelora care au jurat în acest sens

ANS: B PTS: 1

75. Incalcarea pastrarii secretului profesional poate atrage :

a. chiar si excluderea din corpul profesional


b. raspunderea disciplinara, insa nu este posibila excluderea din corpul profesional
c. sanctiunea este lasata la latitudinea celui afectat de nepastrarea secretului profesional

ANS: A PTS: 1

76. Dezlegarea de pastrarea secretului profesional, în cazul profesiei de avocat :

a. nu poate interveni niciodata, pastrarea secretului profesional fiind impusa prin lege;

b. poate interveni doar in cazurile expres prevazute de lege;

c. este reglementata prin contractul de asistenta juridica ancheiat între client si avocat

ANS: B PTS: 1

77. Persoanele ce exercita o profesie juridica, în exercitiul atributiilor lor, indeplinesc:


a. atat o functie de interes public, cat si una de interes privat
b. numai o functie de interes privat
c. numai o functie de interes public
ANS: A PTS: 1

78. In competenta notarului public, între altele, fac parte :

a. certificarea unor fapte, in cazurile prevazute de lege


b. eliberarea de acte de stare civila;

c. avizarea unor contracte între profesionisti

ANS: A PTS: 1

79. In competenta notarului public, între altele, fac parte :

a. darea de hotarari definitive privind imparteala mostenirii, cand mostenitorii nu se înteleg


cu privire la partajarea masei succsorale
b. medierea unor neintelegeri legate de partajul succsoral
c. legalizarea semnaturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnatura, precum si a
sigiliilor;

ANS: C PTS: 1

80. In exercitarea profesiei, avocatul :

a. nu poate fi supus niciunei presiuni din partea autoritatilor publice sau a altor persoane
fizice sau juridice;
b. poate sa actioneze peste limitele contractului încheiat cu clientul sau
c. este obligat sa obtina rezultatul promis prin contractul incheiat cu clientul sau

ANS: A PTS: 1

81. In exercitarea profesiei, avocatul îsi realizeaza activitatea ( intre altele) prin :

a. consultatii si cereri cu caracter juridic, asistenta si reprezentare judiciara în fata organelor


de jurisdictie, de urmarire penala , de notariat, alte autoritati publice
b. autentificarea incheierii de contracte de vanzare –cumparare privind bunuri imobile
c. emiterea de autorizatii sau a unor acte care intra in competenta autoritatilor publice
admnistrative

ANS: A PTS: 1

82. Angajarea unui nou client, ce este in conflict cu fost client, de catre un avocat:

a. poate fi facuta, deoarece avocatul este liber în alegerea clientilor;

b. poate fi facuta, însa doar cu acordul decanului Baroului din care face parte
c. nu poate fi facuta, daca prin aceasta sunt dezvaluite secretele aflate de la un alt client, cu
efecte prejudiciabile pentru acesta

ANS: C PTS: 1
83. În prezenta organului de urmarire penala, avocatul:

a. nu este îndreptatit sa refuze contactul cu clientul sau, chiar daca acesta invoca ca este
tinut de secretul profesional impus de profesie
b. este îndreptatit sa refuze contactul cu clientul sau, inrucat se încalca exercitarea libera a
dreptului la aparare al clientului sau;
c. trebuie sa se subordoneze dispozitiilor organului de urmarire penala, întrucât acesta
urmareste sa afle adevarul.

ANS: B PTS: 1

84. Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati speifice
profesiei pentru un client se naste :
a. numai din dispozitia conducerii Baroului din care face parte;

b. din contractul de asistenta juridica încheiat, in forma scrisa, între avocat si client, ori
mandatarul acestuia
c. din contractul de asistenta juridica încheiat, in forma scrisa, între avocat si client, ori
mandatarul acestuia, dar numai dupa ce acesta a fost aprobat de conducerea baroului din
care face parte avocatul in cauza

ANS: B PTS: 1

85. Baroul asigura asistenta judiciara:


a. doar în acele situatii pe care conducerea Baroului le apreciaza ca afecteaza asigurarea
dreptului la aparare
b. în toate cazurile în care apararea este obligatorie potrivit legii, precum si la cererea
instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a organelor admnistratiei
publice în cazurile în care se apreciaza ca persoanele se gasesc în imposibilitatea vadita de
a plati onorariul
c. nu exista o astfel de obligatie, intrucat Baroul nu poate impune niciunui avocat sa-si
exercite profesia fara a se incheia un contact de asistenta juridica.

ANS: B PTS: 1

86. Actul îndeplinit de executorul judecatoresc, în exercitarea profesiei:

a. este un act de autoritate publica, avand forta probanta a unui înscris autentic
b. este un act avand efecte doar intre acesta si clientul sau
c. nu este act de autoritate publica, intrucat executorul judecatoresc este un profesionist
liberal.

ANS: A PTS: 1

87. Intre sarcinile atribuite de stat în realizarea interesului public, în competenta


executorilor judecatoresti, sunt :
a. eliberarea de acte de stare civila:

b. emiterea de autorizatii, in locul autoritatilor admnistrative, obligate prin hotarari


judecatoresti definitive
c. aplicarea masurilor asiguratorii dispuse de instantele judecatoresti

ANS: C PTS: 1

88. Intre sarcinile atribuite de stat în realizarea interesului public, în competenta


executorilor judecatoresti, sunt :

a. punerea în executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii;


b. punerea in executare a hotararilor privind latura penala, dupa ce au devenit definitive;

c. emiterea de acte admnistrative, in locul autoritatilor admnistrative, obligate prin hotarari


judecatoresti definitive

ANS: A PTS: 1

89. Intre activitatile ce le poate realiza un consilier juridic se afla si:

a. autentificarea de acte privind vanzarea- cumpararea unor bunuri imobile;


b. consultatii si cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului in interesul clientului
cu care are raport de munca sau raport de numire;

c. emiterea de acte cu caracter jurisdictional

ANS: B PTS: 1

90. Auditorii de justitie :


a. sunt magistrati;
b. nu sunt magistrati;
c. in caz de nepromovarea a examenului pentru postul care a optat nu restituie bursa si
cheltuielile de scolarizare

ANS: B PTS: 1

91. Auditorii de justitie care promoveaza examenul de absovire a cursurilor din cadrul
INM :

a. devin judecatori sau procurori stagiari, fiind obligati ca timp de 6 ani sa indeplineasca
functia de judecator sau procuror;

b. pot sa refuze exercitarea profesiei de magistrat, daca nu sunt numiti pe locul pe care si-l
doresc, cu scutirea de plata bursei si a cheltuielilor de scolarizare;

c. nu sunt magistrati pana la sustinerea examenului de capacitate.

ANS: A PTS: 1

92. Judecatorii si procurorii:


a. pot face parte din partide politice;

b. nu pot face parte din partide si formtiuni politice sau sa participe la activitati cu caracter
politic;
c. nu pot fi membrii ai societatilor stiintifice sau academice.

ANS: B PTS: 1

93. Judecatorii si procurorii:

a. pot participa la elaborara de publicatii, pot scrie articole, studii de specialitate;


b. îsi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de judecatala alte instante
de judecata
c. nu pot sa fie membrii ai unor comisii de examinare sau de intocmire a unor proiecte de
acte normative.

ANS: A PTS: 1

94. Judecatorii si procurorii:

a. pot sa pledeze, în conditiile prevazute de lege, numai in cauzele lor personale, ale
ascendentilor ti descendentilor, ale sotilor, precum si ale persoanelor puse sunb tutela
sau curatela lor;
b. pot sa faca parte din sindicate sau sa desfasoare activitati comerciale;

c. nu au drept de vot atat timp cat exercita profesia de magistrat

ANS: A PTS: 1

95. Functia de magistrat:

a. este incompatibila cu calitatea de cadru didactic;


b. este compatibila cu detinerea unei functii publice sau private.

c. este compatibila cu calitatea de membru al unei societati academice

ANS: C PTS: 1

96. Functia de notar public este compatibila cu :

a. desfasurarea unei activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse


b. desfasurarea unei activitati literare si publicistice;

c. calitatea de director al unei societati pe actiuni, admnistrator al unei societati civile:

ANS: B PTS: 1

97. Calitatea de avocat este compatibila cu:

a. calitatea de deputat sau senator, consilier local sau judetean, cadru didactic
b. activitatea salarizata in cadrul altor profesii, mai putin cea de cadru didactic
c. exercitarea nemijlocita de acte de comert
ANS: A PTS: 1

98. Este nedemn de a fi avocat, cel care:

a. a fost condamnat definitiv prin hotarâre judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru


savârsirea unei infractiuni din culpa
b. a fost condamnat definitiv prin hotarâre judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru
savârsirea unei infractiuni intentionate
c. a fost condamnat definitiv prin hotarâre judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru
savârsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei.

ANS: C PTS: 1

99. Exercitarea functiei de executor judecatoresc:


a. este incompatibila cu activitatea salarizata, exceptând activitatea didactica universitara,
activitatea artistica, literara si publicistica
b. este compatibila cu calitatea de deputat sau de senator ori de consilier in consiliile locale
sau judetene, pe durata mandatului
c. este compatibila cu desfasurarea unor activitati comerciale direct sau prin persoane
interpuse.

ANS: A PTS: 1

100. Este nedemn a exercita profesia de executor judecatoresc cel care:


a. a fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate pentru savarsirea unei
infractiuni, fie din culpa, fie cu intentie;

b. chiar si acela care a fost reabilitat de drept sau prin hotarare judecatoreasca;

c. cel care a avut pozitii critice fata de corpul profesional

ANS: A PTS: 1

101. Exercitarea profesiei de consilier juridic :

a. este incompatibila cu calitatea de avocat;


b. este compatibila cu orice alta profesie autorizata sau salarizata în tara sau strainatate
c. nu este compatibila cu functia de arbitru, mediator sau expert.

ANS: A PTS: 1

102. Este nedemn de a fi consilier juridic:


a. cel care a fost condamnat pentru savarsirea unei vatamari corporale din culpa intr-un
accident de circulatie
b. cel care a fost condamnat definitiv pentru savârsirea unei infractiuni de natura a aduce
atingere profesiei de consilier juridic
c. cel care sustine interesele unui partid politic
ANS: B PTS: 1

103. Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura:


a. controlul de oportunitate asupra instantelor judecatoresti
b. interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti
c. buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public

ANS: B PTS: 1

104. Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza, intre altele :

a. cererile de stramutare formulate de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta


Curte de Casatie si Justitie;
b. si ca instanta de fond, orice pricina ce o poate solutiona celelalte instante judecatoresti,
intrucat are competenta materiala deplina;
c. numai cererile de stramutare formulate de parti in litigiile civile

ANS: A PTS: 1

105. Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie , in raport cu competenta fiecareia


solutioneaza, intre altele:
a. recursurile declarate impotriva hotararilor nedinitive sau a actelor judecatoresti, de orice
natura, care nu pot fi date pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata
curtilor de apel;
b. conflictele de competenta ivite in fata tribunalelor
c. cauzele civile in care parte figureaza Parlamentul Romaniei

ANS: A PTS: 1

106. Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se exercita de:


a. presedinte, vicepresedinte , colegiul de conducere , conducerea sindicatului personalului
auxiliar
b. doar de catre presedinte;

c. presedinte, vicepresedinte , colegiul de conducere

ANS: C PTS: 1

107. Completele de judecata la Inalta Curte de Casatie si Justitie se compun:


a. numai din 3 judecatori din cadrul aceleiasi sectii;
b. cel putin 5 judecatori, dat fiind rangul acestei instante judecatoresti;
c. din 3 judecatori din cadrul aceleiasi sectii, iar atunci cand nu se poate asigura, cu
posibilitatea desemnarii de catre presedintele sau vicepresedintele I.C.C.J. a altor
judecatori de la celelalte sectii

ANS: C PTS: 1

108. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cand participa la judecata :

a. prezideaza orice complet de judecata


b. numai sectiile unite si completul de 5 judecatori
c. prezideaza completul de judecata doar la dezbaterea cauzei

ANS: A PTS: 1

109. Curtile de apel sunt instante :


a. fara personalitate juridica care functioneza in subordinea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
b. cu personalitate juridica , in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si
tribunale specializate
c. atat cu personalitate juridica, cat si fara, in raport de numarul judecatorilor care isi
desfasoara activitatea in aceste instante

ANS: B PTS: 1

110. Tribunalele sunt instante :


a. fara personalitate juridica care functioneza in subordinea Curtii de Apel;
b. atat cu personalitate juridica, cat si fara, in raport de numarul judecatorilor care isi
desfasoara activitatea in aceste instante
c. cu personalitate juridica , in circumscriptia carora functioneaza toate judecatoriile din
judet, sau dupa caz, din municipiul Bucuresti

ANS: C PTS: 1

111. Tribunalele specializate sunt instante:


a. fara personalitate juridica, si care preiau cauze din competenta in domeniile in care se
infiinteaza
b. care au personalitate juridica
c. infiintate prin decizia ministrului justitiei

ANS: A PTS: 1

112. Judecatoriile sunt instante :


a. care au intotdeauna personalitate juridica
b. fara personalitate juridica, organizate in judete si municipiul Bucuresti;

c. care functioneaza numai in localitatile stabilite prin hotararea Consilului Judetean sau al
municipiului Bucuresti

ANS: B PTS: 1

113. Judecatoriile sunt instante :

a. care nu au personalitate juridica


b. sunt stabilite a functiona numai in localitati care nu sunt resedinte de judet, cu exceptiai
municipiului Bucuresti
c. care functioneaza numai in localitatile stabilite prin hotararea Consilului Judetean sau al
municipiului Bucuresti

ANS: A PTS: 1
114. Conducerea instantelor judecatoresti, altele decat I.C.C.J, este asigurata de :
a. un presedinte
b. un colegiu de conducere format din 3- 5 judecatori;

c. prin rotatie, de judecatorii ce functioneaza in cadrul acelei instante

ANS: A PTS: 1

115. Colegiul de conducere din cadrul fiecarei instante :

a. hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei


b. are ca atribut doar stabilirea completelor de judecata de la nivelul instantei
c. aproba intodeauna hotararile pronuntate de judecatorii din cadrul instantei in care
fuctioneaza

ANS: A PTS: 1

116. Adunarile generale ale judecatorilor au ca atributii, intre altele :

a. alegerea presedintelui instantei


b. dezbat erea unor probleme de drept;
c. aprobarea hotararilor pronuntate de judecatorii din cadrul instantei in care functioneaza

ANS: B PTS: 1

117. Completul de judecata in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si


asigurari sociale sunt formate din :
a. doi judecatori li doi asistenti judiciari;
b. un judecator si doi asistenti judiciari, care au doar un vot consultativ
c. un judecator si doi asistenti judiciari, al caror vot este deliberativ;

ANS: B PTS: 1

118. Instantele militare judeca:

a. numai la sediul acestora


b. chiar si pe teritoriul altui stat, cu conditia ca pe teritoriul statului primitor sa poata fi
exercitata jurisdictia româna, cauza sa priveasca romani, membri ai unei forte
multinationale si sa existe o conventie internationala in acest sens
c. chiar si pe teritoriul altui stat, cu conditia ca pe teritoriul statului primitor sa poata fi
exercitata jurisdictia româna, cauza sa priveasca romani, membri ai unei forte
multinationale, indiferent daca exista sau nu o conventie internationla in acest sens.

ANS: B PTS: 1

119. La instantele militare de judecata:


a. judecatorii sunt obligati sa poarte vestimentatia din dreptul comun:
b. judecatorii sunt obligati sa poarte uniforma militara;
c. judecatorii sunt obligati sa se conformeze hotararii colegiului de conducere al instantei
militare.
ANS: B PTS: 1

120. Toate instantele judecatoresti au in structura:


a. registratura, grefa, arhiva, un avocat din oficiu care sa asigure judecarea cauzelor in care
se impune cerinta asigurarii dreptului de aparare, birou de documentare, biblioteca, alte
compartimente stabilite prin regulament
b. registratura, grefa, arhiva, birou de documentare, biblioteca, birou de informare si relatii
cu publicul, alte compartimente stabilite prin regulament
c. legea privind organizarea judiciara nu impune o anume structura

ANS: B PTS: 1

121. Grefierii care participa la sedintele de judecaata sunt obligati :

a. sa duca la indeplinire orice dispozitie a conducerii instantei


b. sa indeplineasca orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul presedintelui
completului de judecata
c. sa duca la indeplinire orice dispozitie a conducerii instante , precum si sa indeplineasca
orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecata.

ANS: B PTS: 1

122. Asistentii judiciari sunt numiti :

a. de ministrul justitiei, la propunerea presedintelui I.C.C.J, pe o perioada de 5 ani, dintre


persoanele care au o vechime in functii juridice de cel putin 5 ani si care sunt cetateni
romani, sunt licentiati in drept, nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal, au o buna
reputatie , sunt sanatosi, cunosc bine limba romana;
b. de ministrul justitiei, la propunerea Consilului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani,
dintre persoanele care au o vechime in functii juridice de cel putin 5 ani si care sunt
cetateni romani, sunt licentiati in drept, nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal, au
o buna reputatie , sunt sanatosi, cunosc bine limba romana
c. de ministrul justitiei, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii

ANS: B PTS: 1

123. Profesia de magistrat se exercita :

a. în conditiile prevazute de Codul muncii;

b. în conditiile prevazute prin Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara;

c. in conditiile prevazute de statutul functionarului public, si magistratul fiind un functionar


public

ANS: B PTS: 1

124. Profesia de notar se exercita:


a. numai în forma individuala;
b. numai in forma asociativa;

c. atat in forma individuala, cât si în forma asociativa.

ANS: C PTS: 1

125. Intr-un birou notarial poate presta activitate:

a. un singur notar public;

b. unul sau mai multi notari publici;

c. un notar public definitiv impreuna cu un notar public stagiar

ANS: B PTS: 1

126. Numarul notarilor publici si al birourilor notariale se stabileste prin :

a. prin lege;

b. prin ordin al Ministrului Justitiei;


c. prin hotararea Congresului U.N.P.R.

ANS: B PTS: 1

127. Profesia de avocat se poate exercita:

a. sub forma unui cabinet individual, unor cabinete asociate, unei societati civile
profesionale, unei societati civile profesionala cu raspundere limitata
b. potrivit dispozitiilor codului muncii;

c. potrivit dispozitiilor cuprinse în statutul functionarului public

ANS: A PTS: 1

128. Intr-un cabinet individual, profesia de avocat se poate exercita:


a. doar de avocatul titular;

b. de avocatul definitiv singur sau împreuna cu alti avocati colaboratori;

c. de avocatul definitiv singur sau împreuna cu alti avocati colaboratori, precum si de alti
salariati care au studii juridice

ANS: B PTS: 1

129. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata:


a. este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi, are personalitate juridica si
patrimoniu propriu;
b. este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi, dar nu are personalitate juridica si
patrimoniu propriu
c. este suficient sa aibe un singur avocat definitiv, are personalitate juridica si patrimoniu
propriu

ANS: A PTS: 1

130. Profesia de executor judecatoresc se exercita:


a. în cadrul unui birou în care poate functiona unul sau mai multi executori judecatoresti;
cu personal auxiliar corespunzator
b. în cadrul unor societati comerciale profesionale
c. individual, in temeiul unui contract individual de munca incheiat cu Uniunea Executorilor
Judecatoresti din România

ANS: A PTS: 1

131. Numarul executorilor judecatoresti din România se stabileste de :


a. Uniunea Executorilor Judecatoresti din România
b. de minstrul justitiei
c. prin lege, de Parlament

ANS: B PTS: 1

132. Profesia de consilier juridic:


a. se exercita numai în calitate de salariat cu contract individual de munca;
b. se exercita numai în baza unui statut special (functionar public,etc)
c. se exercita atât în calitate de salariat cu contract individual de munca, cât si in calitate de
numit in functie în baza unui statut ( functionar public, etc.)

ANS: C PTS: 1

133. Suspendarea din calitatea de magistrat intervine, intr-una din urmatoarele situatii:
a. numai cand a fost pusa in miscare actiunea penala înpotriva sa prin ordonanta sau
rechizitoriu;

b. doar cand a fost sanctionat disciplinar, in conditiile Legii nr.303/2004.


c. atat cand a fost pusa in miscare actiunea penala înpotriva sa prin ordonanta sau
rechizitoriu, precum si cand a fost sanctionat disciplinar, in conditiile Legii nr.303/2004,
dar si cand sufera de o boala psihica, ce il împiedica sa exercite functia în mod
corespunzator.

ANS: C PTS: 1

134. Incetarea profesiei de magistrat poate interveni, intr-una din urmatoarele situatii:
a. ca sanctiune disciplinara
b. ca urmare a încetarii contractului individual de munca
c. ca urmare a condamnarii definitive a sotului, în cazul magistratului aflat intr-o astfel de
împrejurare

ANS: A PTS: 1
135. Incetarea profesiei de magistrat poate interveni, intr-una din urmatoarele situatii:
a. ca urmare a retragerii avizului CSM
b. ca urmare a demisiei
c. ca urmare a imprejurarii ca sotul magistratului indeplineste o activitate considerata
imorala

ANS: B PTS: 1

136. Suspendarea din calitatea de notar public intervine intr-una din urmatoarele situatii:
a. în caz de neachitare a obligatiilor profesionale, dupa 6 luni de la scadenta acestora
b. în caz de neachitare a obligatiilor profesionale, dupa 3 luni de la scadenta acestora
c. în caz de neachitare a obligatiilor profesionale, dupa 1 an de la scadenta acestora

ANS: A PTS: 1

137. Suspendarea din calitatea de notar public intervine intr-una din urmatoarele situatii:

a. prin demisie;
b. în caz de incompatibilitate;

c. în caz de neachitare a obligatiilor profesionale, dupa 3 luni de la scadenta acestora

ANS: B PTS: 1

138. Incetarea profesiei de notar public poate interveni, intr-una din urmatoarele situatii:
a. prin desfiintarea biroului notarului public, urmata de neexecutarea fara justificare de
catre titularul acestuia a profesiei, in conditiile legii, într-un alt birou de notar public, în
termen de 6 luni
b. ca urmare a retragerii încrederii UNPR
c. ca urmare a existentei a mai mult de 3 plângeri penale împotriva notarului public aflat
intr-o astfel de împrejurare

ANS: A PTS: 1

139. Suspendarea din calitatea de avocat intervine intr-una din urmatoarele situatii:

a. pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva sau


disciplinara
b. in toate conditiile prevazute de codul muncii
c. în caz de neplata a contributiilpr profesionale catre barou, sub conditia de a nu trecut mai
mult de 2 luni de la scadenta acestora

ANS: A PTS: 1

140. Încetarea calitatii de avocat poate interveni, intr-una din urmatoarele situatii
a. prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei
b. prin retragerea avizului baroului din care face parte
c. ca urmare a 5 amenzi dispuse de instantele de judecata in cursul unui an calendaristic

ANS: A PTS: 1
141. Încetarea calitatii de avocat poate interveni, intr-una din urmatoarele situatii:

a. schimbarea domiciliului intr-o alta tara decat Romania sau UE;


b. daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara;
c. prin obtinerea calitatii de senator de catre sotul avocatului aflat într-o astfel de situatie, in
termen de 3 luni de validarea acestuia in Parlament

ANS: B PTS: 1

142. Suspendarea din calitatea de executor judecatoresc intervine intr-una din


urmatoarele situatii:

a. în caz de neplata a contributiilor banesti profesionale, timp de 6 luni de la scadenta


acestora, pana la achitarea integrala
b. în caz de neplata a contributiilor banesti profesionale, timp de 3 luni de la scadenta
acestora, pana la achitarea integrala
c. ca urmare a retragerii avizului corpului profesional din care face parte

ANS: B PTS: 1

143. Încetarea calitatii de executor judecatoresc poate interveni, intr-una din urmatoarele
situatii:
a. în cazul punerii în miscare a actiunii penale împotriva sa prin ordonanta sau rechizitoriu
b. prin excluderea din profesie dispusa ca urmare a neplatii contributiilor banesti
profesionale
c. prin pensionare sau în cazul constatarii incapacitatii de munca, în conditiile legii

ANS: C PTS: 1

144. Suspendarea din calitatea de consilier juridic inregistrat în Tabloul consilierilor juridici
intervine intr-una din urmatoarele situatii:
a. in caz de neplata a taxelor si a contributiilor catre autoritatile locale, mai mult de 3 luni de
la scadenta pâna la achitarea lor integrala
b. în caz de dizolvare a persoanei juridice cu care are contract individual de munca;

c. în caz de incompatibilitate

ANS: C PTS: 1

145. Încetarea calitatii de consilier juridic poate interveni, intr-una din urmatoarele situatii:
a. numai prin renuntare scrisa la exercitarea profesiei;
b. prin retraferea avizului UCCJR;

c. daca impotriva consilierului juridic s-a luat masura excluderii din profesie.

ANS: C PTS: 1

146. Cei care exercita o profesie juridica:


a. raspund numai civil in raport cu clientii lor
b. raspund civil, penal, disciplinar si admnistrativ
c. raspund doar disciplinar

ANS: B PTS: 1

147. Magistratii raspund disciplinar:

a. numai in raport de dispozitiile codului muncii;


b. numai potrivit Legii nr.303/2004;

c. numai potrivit reglementarilor adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii

ANS: B PTS: 1

148. Magistratii pot raspunde disciplinar:

a. pentru refuzul de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de
partile din proces
b. pentru accidentul de circulatie comis in deplasarea catre serviciu
c. pentru situatiile de neasigurare profesionala

ANS: A PTS: 1

149. Una din sanctiunile disciplinare aplicate magistratului poate fi:

a. excluderea din magistratura pe o perioada de 1 an;


b. diminuarea îndemnizatiei de incadrare lunare brute cu pâna la 20% pe o perioada de 2
luni;

c. aplicarea unei amenzi egale cu îndemnizatia bruta lunara

ANS: B PTS: 1

150. Un notar public poate fi sanctionat disciplinar pentru:

a. lipsa nejustificata de la birou sau comportament violent in raport cu clientii;

b. neplata creditului contractat cu o banca;

c. participarea la activitatile unui unui partid politic.

ANS: A PTS: 1

151. Raspunderea disciplinara a avocatului intervine, intre altele, pentru:

a. orice fapte savârsite în legatura cu exercitarea profesiei sau în afara acesteia, care sunt de
natura a prejudicia onoarea si prestigiul profesiei sau institutiei
b. neplata taxelor si contributiilor datorate admnistratiei locale;
c. participarea la manifestarile legale ale unui partid politic

ANS: A PTS: 1

152. Anchetarea si exercitarea sanctiunilor disciplinare aplicate avocatilor este în


competenta:
a. decanului Baroului;

b. Consiliului baroului;

c. Congresului UNBR.

ANS: B PTS: 1

153. Instantele disciplinare din cadrul corpului profesional, in cazul avocatilor sunt:

a. comisia de disciplina a baroului, comisia centrala de disciplina, Consiliul UNBR, in plenul


sau;
b. doar comisia centrala de disciplina;

c. comisia centrala de disciplina, Consiliul UNBR, in plenul sau; Curtea de Apel.

ANS: A PTS: 1

154. Un executor judecatoresc poate raspunde disciplinar, pentru una din urmatoarele
fapte:
a. nerespectarea secretului profesional;
b. activitati permise in calitate de membru al unui partid politic:

c. sponsorizarea unor activitati pentru care nu are acordul UNEJ.

ANS: A PTS: 1

155. Un executor judecatoresc poate fi sanctionat disciplinar cu:

a. amenda de la 50 lei pâna la 5.000 lei;

b. inchiderea biroului;

c. obligarea de a urma cursuri de pregatire profesionala.

ANS: A PTS: 1

156. Raspunderea disciplinara a consilierului juridic, in raport cu angajatorul sau:

a. este supusa numai dispozitiilor codului muncii;


b. este supusa numai dispozitiilor statutului profesional;

c. este guvernata de natura raportului de munca sau serviciu existent intre parti.

ANS: C PTS: 1