Drept international public MULTIPLE CHOICE 1.

Pentru a fi guvernate de normele dreptului international, relatiile dintre state trebuie sa fie: a. relatii cu caracter politic, juridic, economic, cultural sau de alta natura b. relatii ce au ca subiecte statele, in care acestea apar ca purtatoare ale suveranitatii c. relatii de drept intern ce genereaza drepturi si obligatii reciproce 2. Obiectul de studiu al dreptului international este constituit din: a. totalitatea relatiilor internationale cu caracter politic, juridic, economic, cultural sau de alta natura b. totalitatea relatiilor juridice stabilite intre organizatiile internationale interguvernamentale c. relatiile internationale, in cadrul carora relatiile dintre state reprezinta domeniul cel mai cuprinzator 3. Fundamentul juridic al dreptului international public il constituie: a. acordul de vointa al natiunilor care lupta pentru eliberare nationala b. acordul de vointa al persoanelor care stabilesc relatii internationale c. acordul de ointa al statelor su erane care compun, la un moment dat, societatea internationala 4. aportul dintre dreptul international public si dreptul intern al statelor se poate caracteriza astfel: a. domeniul de reglementare al celor doua ramuri de drept este identic b. dreptul intern este subordonat dreptului international c. raportul este comple!, de interconditionare dialectica, cu unele pre alente in anumite domenii " momente istorice !. "zvoarele principale ale dreptului international public sunt urmatoarele: a. conventiile internationale, cutuma internationala, principiile generale de drept si jurisprudenta internationala b. con entiile internationale, #enerale si speciale, cutuma internationala si principiile #enerale de drept c. conventiile, cutuma, principiile generale de drept, jurisprudenta si doctrina #. $n anumite limite si conditii, dreptul international poate avea si alte izvoare, precum: a. actele organizatiilor internationale neguvernamentale, declaratiile unilaterale ale statelor si legea interna a statelor b. actele or#anizatiilor internationale inter#u ernamentale, actele unilaterale ale statelor si

le#ea interna a statelor c. actele organizatiilor internationale interguvernamentale, legea interna a statelor si jurisprudenta internationala %. &ratatul international este considerat: a. un izvor secundar de drept international b. un document international ce nu are relevanta in dreptul international c. cel mai important iz or de drept international contemporan '. (utuma internationala reprezinta: a. o practica generala, relativ indelungata si neuniforma, considerata de catre state ca e)primand o regula de conduita cu forta juridica obligatorie b. o practica #enerala, relati indelun#ata si uni$orma, considerata de catre state ca e!primand o re#ula de conduita cu $orta juridica obli#atorie c. o practica generala, neuniforma, considerata de catre state ca e)prima in anumite situatii o regula de conduita cu forta juridica superioara *. Prevalenta dreptului international fata de sistemul de drept intern este sustinuta prin: a. doctrina dualista, care il are ca fondator pe +einric, &riepel b. doctrina monista, in conceptia scolii normati iste, care il are ca principal autor pe Hans %elsen c. doctrina monista, in conceptia scolii functionalismului juridic, inspirata din conceptiile filosofice ale lui +egel 1-. .octrina si practica dreptului international recunosc drept subiecte ale dreptului international urmatoarele entitati: a. statele, organizatiile internationale interguvernamentale, miscarile de eliberare nationala, corporatiile transnationale si persoanele fizice b. statele, organizatiile internationale neguvernamentale, miscarile de eliberare nationala si persoanele fizice c. statele, or#anizatiile internationale inter#u ernamentale si miscarile de eliberare nationala 11. (alitatea de subiect unic de drept international revine, in federatie: a. statelor membre si federatiei, care participa fiecare, in nume propriu, la relatiile internationale b. $ederatiei, care participa in nume propriu la relatiile internationale c. statelor membre, care participa atat in nume propriu, cat si impreuna cu federatia la relatiile internationale

12.. $n cadrul principalelor forme de state dependente, calitatea de subiect de drept international revine: a. statului vasal, ce era reprezentat de statul suzeran b. statului protector, care era abilitat sa protejeze statul in relatiile e!terne c. statului protejat, caruia i se recunostea, comparativ cu statul vasal, o anumita autonomie 13. Potrivit conceptului de neutralitate diferentiata, un stat care beneficiaza de acest statut are: a. posibilitatea sa modifice drepturile si obligatiile statului neutru fata de toate statele comunitatii internationale b. dreptul si obli#atia de a o$eri ajutor ictimei a#resiunii sau statelor membre ale O&U ce iau parte la actiunea armata le#ala, numai cu mijloace ce nu implica participarea la ostilitati c. posibilitatea sa participe la orice conflicte armate ar interveni, ducand o politica generala in acest sens 14. ecunoasterea internationala a unui stat consta intr/un act: a. juridic al altui stat, care genereaza unele efecte practice in relatiile dintre state b. administrativ al altui stat, care nu genereaza efecte juridice intre state c. politic si unilateral al altui stat, #enerator de e$ecte juridice intre state 1!. 0ctul de nerecunoastere a unui stat poate fi considerat, in lipsa unei motivari temeinice: a. un act neamical, ce creeaza di$icultati in relatiile normale dintre state b. un act legal, conform normelor dreptului international contemporan c. o sanctiune diplomatica pentru comiterea unor acte ilegale in plan international 1#. Organizatiile internationale interguvernamentale pot avea calitatea de: a. subiecte fundamentale de drept international b. subiecte principale ale dreptului international c. subiecte deri ate de drept international 1%. Potrivit normelor dreptului international, regimul juridic aplicabil strainilor asigura acestora: a. drepturile ci ile, e!ceptand drepturile politice si pe cele de a ocupa $unctii publice b. drepturile politice, respectiv dreptul de a participa la alegeri si de a fi ales c. dreptul de a ocupa functii in administratia publica 1'. (etatenia prin naturalizare se dobandeste: a. imediat dupa acordarea azilului politic b. prin casatorie, adoptie, rezidenta, la cerere si pe baza de optiune, in cazul trans$erului de

teritorii c. prin nastere, potrivit unuia din principiile recunoscute de dreptul international 1*. Potrivit clauzei natiunii celei mai favorizate, strainilor li se acorda: a. drepturile identice cu ale cetatenilor statului respectiv b. drepturile recunoscute pe plan international tuturor strainilor c. re#imul cel mai $a orabil acordat, in baza unor tratate internationale, pentru cetatenii unui stat tert a$lati pe teritoriul statului respecti 2-. Declaratia universala a drepturilor omului, adoptata sub egida 1atiunilor 2nite, a fost semnata3 a. 14 iulie 1%'* b. 1# decembrie 1*## c. '( decembrie ')*+ 21. Potrivit doctrinei dreptului international, sintetizata in cursul recomandat in bibliografia obligatorie, teritoriul de stat reprezinta: a. spatiul #eo#ra$ic in limitele caruia un stat isi e!ercita su eranitatea sa deplina si e!clusi a b. ideea de suprematie teritoriala, respectiv e)presia autoritatii e)ercitate de stat asupra unui teritoriu c. forma de manifestare a deplinatatii si e)clusivitatii suveranitatii nationale 22. (onceptul de condominium reprezinta: a. forma de e)ercitare normala a suveranitatii de stat asupra propriului teritoriu b. e!ceptie de la e!ercitarea, in mod e!clusi , a su eranitatii unui stat asupra propriului teritoriu, acesta $iind supus su eranitatii a doua sau mai multe state c. procedura in baza careia monar,ul avea drept de dispozitie totala asupra teritoriului de stat 23. Frontiera maritima reprezinta: a. limita e!trema a marii teritoriale, spre lar#, ce poate $i de pana la ', mile marine masurate de la liniile de baza stabilite prin le#islatia interna b. frontiera stabilita in largul marii la 24 mile marine masurate de la liniile de baza stabilite prin legislatia interna c. linia trasata prin intelegere cu autoritatile internationale ce poate fi de pana la 12 mile marine masurate de la liniile de baza stabilite prin legislatia interna 24. Frontiera fluviala este linia care desparte apele unui fluviu sau rau de granita, stabilita astfel: a. prin conventie internationala acceptata de statele vecine in cauza b. pe senalul na i#abil al $lu iului -tal e#., daca $lu iul este na i#abil

c. pe linia mediana a fluviului, indiferent daca fluviul sau raul de granita este navigabil sau nenavigabil 2!. 4atimea marii teritoriale poate fi stabilita, potrivit conventiilor internationale, astfel: a. pana la 12 mile marine in larg, masurate de la tarm b. pana la ', mile marine in lar#, masurate de la liniile de baza c. stabilita de fiecare stat in parte, potrivit dreptului intern 2#. Pentru ca trecerea navelor comerciale straine prin marea teritoriala sa fie inofensiva, aceasta trebuie sa fie: a. efectuata dupa plata ta)elor aferente b. continua si rapida c. autorizata de statul riveran, in orice situatie 2%. egimul juridic actual al marii teritoriale este stabilit prin: a. Con entia &atiunilor Unite asupra dreptului marii, semnata in anul ')+, b. conventii bilaterale inc,eiate intre state cu privire la delimitarea marii teritoriale c. legislatia interna a statelor riverane 2'. &recerea navelor militare prin marea teritoriala este supusa unei aprobari prealabile din partea statului riveran3 a. .a, intrucat e)ista reguli imperative general acceptate in acest sens in dreptul international b. Da, intrucat unele state, printre care si /omania, supun trecerea na elor militare prin marea teritoriala in baza unei autorizari prealabile c. 1u, deoarece conventiile internationale stabilesc ca navele au acces liber in apele teritoriale ale statelor membre, in orice situatie 2*. 5tatul riveran isi e)ercita jurisdictia civila, penala sau administrativa asupra navelor straine care se afla in marea teritoriala, astfel: a. in nici o situatie, deoarece navele se supun numai jurisdictiei statului de pavilion b. in orice situatie, in virtutea suveranitatii statului in marea teritoriala c. in anumite conditii, stabilite prin Con entia asupra dreptului marii, semnata in anul ')+, 3-. $n situatia in care o nava de razboi ori de stat afectata unor scopuri necomerciale, cu pavilion strain, se afla in marea teritoriala si incalca legislatia statului riveran, nava poate fi: a. arestata si obligata sa remedieze orice prejudiciu produs de nava sau de ec,ipaj b. retinuta si condusa in porturile nationale pana la clarificarea situatiei c. obli#ata sa paraseasca marea teritoriala 31. (onceptul de zona economica exclusiva a fost consacrat, sub aspect juridic, prin

dispozitiile: a. (onventiilor din anul 1*!' si anul 1*#- privind dreptul marii b. Con entiei asupra dreptului marii adoptata in anul ')+, c. (onventiei cu privire la marea libera, adoptata in anul 1*!' 32. Principiul marii libere a fost formulat in dreptul international prin: a. vointa si practica statelor in materie de navigatie b. teoria juristului olandez Hu#o 0rotius din anul '1(), in lucrarea intitulata Mare liberum c. teoria juristului englez 6o,n 5elden din anul 1#3!, in lucrarea intitulata Mare clausum 33. (onceptul de zona internationala a teritoriilor submarine: a. este $undamentat prin Con entia asupra dreptului marii din anul ')+, b. este reglementat prin rezolutii ale 0dunarii 7enerale a 1atiunilor 2nite, care a instituit un moratoriu asupra e)ploatarii zonei c. nu este fundamentat inca, aceasta zona constituind subiect de analiza in cadrul 1atiunilor 34. egimul juridic actual stabilit pentru 5tramtorile 8arii 1egre, 9osfor si .ardanele, este stabilit a. legislatia interna a &urciei b. prin Con entia de la Montreu! din anul ')21 c. (onventia de la 4ausanne din 1*23 3!. (analul de 5uez, construit in perioada 1'!* : 1'#*, asigura legatura intre: a. 8area 8editerana si Oceanul 0tlantic, prin 5tramtoarea 7ibraltar b. Marea Mediterana si Oceanul Indian, prin Marea /osie c. 8area 8editerana si 8area 1eagra, prin 8area 8armara 3#. Potrivit 0cordului dintre 520 si Panama, inc,eiat in anul 1*%%, cele doua state au ,otarat: a. stabilirea imediata a unui regim de neutralitate permanenta pentru statul panamez b. inc,iderea canalului pana la transferul suveranitatii catre 520 c. trans$erul su eranitatii catre statul panamez 3%. 1avigatia pe .unare se desfasoara, in prezent, potrivit dispozitiilor: a. Con entiei de la 3el#rad din anul ')*+ b. (onferintei de la 9arcelona din anul 1*21 c. (ongresului de la ;iena din anul 1'1! 3'. Organismul international care coordoneaza, in prezent, colaborarea statelor riverane .unarii este: a. (omisia "nternationala a .unarii, cu sediul la 5ulina b. (omisia <uropeana a .unarii, cu sediul la 9elgrad c. Comisia Dunarii, cu sediul la 3udapesta

3*. Portiunea navigabila actuala a fluviului .unarea, aflata in competenta (omisiei .unarii, este stabilita intre: a. 2lm si .elta .unarii, prin cele trei brate navigabile b. 2lm si 8area 1eagra, prin 9ratul 5ulina c. %el4eim si Marea &ea#ra, urmand 3ratul 5ulina, cu acces prin Canalul 5ulina 4-. Potrivit dispozitiilor Conventiei pentru reducerea cazurilor de apatridie din anul 1961: a. un copil cu parinti apatrizi, va obtine la nastere cetatenia parintilor, pe baza principiului jus sangvinis b. un copil cu parinti apatrizi, nascut pe teritoriul unui stat, a obtine cetatenia statului respecti c. un copil cu parinti apatrizi nu va obtine nicio cetatenie, deoarece niciunul dintre parinti nu detine o cetatenie 41. Organizatia 0viatiei (ivile "nternationale, institutie specializata a 1atiunilor 2nite, a fost infiintata prin dispozitiile : a. Conventiei asupra navigatiei aeriene, semnata la Paris, in anul 1*1* b. Conventiei referitoare la navigatia civila internationala, semnata la C4ica#o, in anul ')** c. Conventiei pentru reprimarea capturarii ilicite de aeronave, semnata la +aga, in anul1*%42. =onele demilitarizate sunt: a. spatii geografice in care nu este permisa producerea, detinerea, utilizarea sau e)perimentarea de arme nucleare b. spatii geografice in care statele isi asuma obligatia ca in timp de razboi sa nu desfasoare operatii militare si sa nu amplaseze baze militare c. zone de teritoriu in care nu este permisa prezenta unor $orte armate sau a unor instalatii militare 43. egimul international al fluviului .unarea a fost recunoscut, pentru prima data, prin: a. Con#resul de la 6iena din anul '+'7 b. (onventia de la Paris din anul 1*21 c. &ratatul de pace de la Paris din anul 1'!# 44. egimul juridic actual al (analului >iel, ce asigura legatura intre 8area 9altica si 8area 1ordului este: a. determinat de legislatia interna a 7ermaniei, fiind construit pe teritoriul acestei tari

b. restabilit dupa anul ')*7 si are statut international c. stabilit in baza &ratatului de pace de la ;ersailles din anul 1*1* si are statut international 4!. Potrivit Conventiei referitoare la statutul apatrizilor, adoptata de 1atiunile 2nite in anul 1*!4, apatrizii au dreptul de: a. a nu fi e)pulzati sau e)tradati, in nicio situatie b. a circula liber in orice tara, statele fiind obligate sa le acorde regimul de refugiat sau de azilant c. a bene$icia de protectia pe care statul o datoreaza propriilor cetateni cu pri ire la libertatea reli#ioasa si educatia reli#ioasa a copiilor lor 4#. Potrivit dispozitiilor art. 1! din Declaratia universala a drepturilor omului, adoptata de 1atiunile 2nite la 1- decembrie 1*4': a. legislatia unui stat in materie de cetatenie poate sa nu fie in deplin acord cu normele internationale recunoscute in materie de nationalitate b. cetatenia e)prima un raport politic cu privire la persoana omului si a membrilor de familie ai acestuia c. nimeni nu poate $i lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa ori de dreptul de a8si sc4imba cetatenia 4%. (onceptul de neutralizare implica: a. stabilirea unui spatiu #eo#ra$ic in care statele se an#ajeaza ca, in timp de razboi, sa nu des$asoare operatii militare in spatiul respecti si sa nu8l trans$orme intr8o baza militara b. stabilirea unor zone in care statele se angajeaza sa nu produca, comercializeze, utilizeze sau e)perimenteze arme nucleare c. stabilirea unor portiuni de teritoriu in care nu este permisa prezenta unor forte armate sau a unor instalatii militare, in timp de pace 4'. 5tatutul de zona denuclearizata se instituie numai prin: a. rezolutii ale (onsiliului de 5ecuritate b. declaratii ale 0dunarii 7enerale a 1atiunilor 2nite c. statul ri eran nu poate impune restrictii cu pri ire la accesul na elor militare sau alcna elor de stat $olosite in scopuri necomerciale in porturile sale, in aplicarea principiului libertatii 4*. ntarctica are un statut international potrivit caruia acest spatiu este: a. o zona internationala, sub autoritatea 0dunarii 7enerale a 1atiunilor 2nite b. o regiune ce poate fi supusa suveranitatii statelor, in baza principiului primului

descoperitor c. o zona demilitarizata, neutralizata si denuclearizata !-. Conventia asupra navigatiei aeriene, semnata la Paris, in anul 1*1*, stabilea in mod e)pres ca: a. statele au drepturi asupra spatiului aerian situat deasupra teritoriului de stat doar in scopuri de autoaparare b. $iecare stat are su eranitate deplina si e!clusi a asupra spatiului aerian situat deasupra teritoriului sau c. spatiul aerian de deasupra teritoriului de stat nu este supus suveranitatii acestuia !1. egimul juridic al spatiului e)traatmosferic este reglementat, in principal, prin dispozitiile: a. intelegerilor bilaterale dintre statele care poseda aparate cosmice, ce stabilesc cooperarea pentru utilizarea spatiului e)traatmosferic b. ezolutiilor (onsiliului de 5ecuritate referitoare la activitatea statelor in spatiul aerian c. Tratatului adoptat in anul ')19 !2. Potrivit principiilor aplicabile pentru utilizarea spatiului e)traatmosferic, folosirea acestuia trebuie sa se efectueze cu respectarea: a. regimului stabilit pentru orice zona demilitarizata, denuclearizata si neutralizata b. dreptului international si a pre ederilor Cartei &atiunilor Unite c. legislatiei statului care trimite obiectele de zbor in spatiul cosmic, deoarece constituie proprietatea acestora !3. 5uveranitatea asupra spatiului e)traatmosferic este reglementata, potrivit dispozitiilor !ratatului spatial si ale celorlalte acorduri privind spatiul cosmic, astfel: a. nu este reglementata in niciun fel b. nu poate apartine niciunui stat, spatiul e!traatmos$eric $iind declarat patrimoniu comun al umanitatii c. apartine in mod limitat statelor care folosesc obiecte de zbor cosmic !4. Principiile fundamentale ale dreptului international public: a. sunt identice cu principiile generale de drept international public b. nu au caracter general, fiind aplicabile numai in natiunile civilizate c. sunt norme imperati e, $acand parte din cate#oria normelor jus cogens !!. "dentificati o norma de drept international cu valoare de principiu fundamental pentru aceasta disciplina: a. principiul dreptului la autoaparare, individuala sau colectiva b. principiul solutionarii pe cale pasnica a di$erendelor internationale

c. principiul neretroactivitatii !#. Principalele caracteristici ale suveranitatii statelor in dreptul international contemporan sunt: a. caracterul nee)clusiv, istoria consemnand e)ercitarea, pe acelasi teritoriu, a suveranitatii mai multor state b. caracterul transmisibil, suveranitatea unui stat putand fi cedata altui stat c. caracterul deplin, puterea de stat mani$estandu8se in toate domeniile !%. Personalitatea juridica a statelor ca subiecte de drept international public se caracterizeaza prin faptul ca acestea sunt: a. subiecte de drept derivate si speciale b. subiecte de drept tipice si $undamentale c. subiecte de drept cu capacitate limitata de normele dreptului international !'. (onceptul de populatie a unui stat reprezinta: a. o comunitate umana permanenta, or#anizata si relati numeroasa b. baza materiala a statului c. totalitatea persoanelor care locuiesc, la un moment dat, pe teritoriul national !*. "dentificati documentele internationale prin care sunt stabilite libertatile aerului: a. (onventia referitoare la infractiuni si alte acte savarsite la bordul aeronavelor, semnata la &o?@o, in anul 1*#3 b. (onventia asupra navigatiei aeriene, semnata la Paris, in anul 1*1* c. :cordurile suplimentare re$eritoare la tranzitul aerian si la ser iciile aeriene internationale, semnate la C4ica#o, in anul ')** #-. Principalele obligatii ale statelor care si/au declarat statutul de neutralitate permanenta sunt: a. sa promoveze o politica generala si constanta de dezarmare nucleara b. sa nu detina armata sau alte forte cu destinatie militara c. sa nu permita $olosirea teritoriului lor pentru amplasarea de baze militare straine, rampe de lansare a rac4etelor si alte asemenea obiecti e militare #1. Problema succesiunii statelor se pune in cazul: a. solutionarii mostenirilor monar,ilor b. reunirii mai multor state intr8unul sin#ur, prin $uziune sau absorbtie c. transferului de populatie de la un stat la altul #2. Principalele probleme care se ridica in cadrul succesiunii statelor se refera la: a. regimul juridic al strainilor b. bunurile si ar4i ele statelor respecti e

c. politica e)terna a statelor aflate in procedura de succesiune #3. (etatenia reprezinta: a. o optiune a statului de a acorda cetatenia persoanei nascute pe teritoriul sau b. ansamblul obligatiilor pe care o persoana fizica le are fata de statul al carui cetatean este c. o le#atura permanenta si e$ecti a dintre o persoana $izica si un stat #4. 4a dobandirea cetateniei prin nastere sunt aplicabile norme de drept international e)primate prin continutul: a. principiului jus gentium Adreptul gintilorB b. principiului jus loci -dreptul locului nasteriiB c. principiilor fundamentale ale dreptului international #!. Potrivit dreptului international, regimurile internationale ce pot fi aplicabile persoanelor straine sn3 a. regimul clauzei natiunii celei mai defavorizate b. re#imul standardelor internationale c. regimul de azilant politic ##. 0zilul diplomatic a fost acordat, in anumite situatii persoanelor solicitante, pe baza criteriilor stabilite prin: a. (onventia de la ;iena privind relatiile diplomatice, din anul 1*#1 b. Con entia de la Ha ana din anul '),+ c. (onventia 1atiunilor 2nite privind statutul refugiatilor, din anul 1*!1 #%. $n dreptul international contemporan, statutul juridic al refugiatilor este reglementat prin prevederile: a. (artei 1atiunilor 2nite, semnata in anul 1*4! b. egulamentului (omitetului pentru refugiati al 4igii 1atiunilor 2nite din anul 1*21 c. Con entiei &atiunilor Unite pri ind statul re$u#iatilor din anul ')7', cu amendamentele ulterioare #'. 1atura juridica a teritoriului de stat este fundamentata in doctrina dreptului international public prin unele teorii, precum: a. Condominium, conform careia teritoriul se afla sub suveranitatea a doua sau mai multor state b. Imperium, con$orm careia teritoriul este considerat e!presie a autoritatii pe care un stat o e!ercita asupra unui teritoriu

c. egimul capitulatiilor, potrivit caruia cetatenii unui stat erau scosi de sub jurisdictia statului pe teritoriul caruia se aflau #*. Partile componente ale teritoriului de stat sunt, in principal, urmatoarele: a. spatiul maritim b. spatiul terestru c. spatiul fluvial %-. "egimul frontierei de stat se stabileste prin legislatia interna a statului, in conformitate cu prevederile dreptului international si reglementeaza, in principal, probleme precum: a. demarcarea si delimitarea frontierei de stat b. modificarea frontierei de stat c. modul de trecere a $rontierei si controlul la $rontiera %1. pele maritime interioare sunt compuse din: a. #ol$urile si baile cu o desc4idere spre mare mai mica de ,* mile maritime b. apele deltei sau, dupa caz, a estuarului unor fluvii care se varsa in mare c. domeniul fluvial si lacustru %2. $n marea teritoriala, statul riveran are urmatoarele drepturi: a. dreptul de a interzice trecerea inofensiva b. dreptul de a re#lementa na i#atia c. dreptul de a aresta toate navele care nu ac,ita ta)ele de intrare in marea teritoriala a statului riveran respectiv %3. 1avele militare straine sau cele de stat, afectate unor scopuri necomerciale: a. se bucura de imunitate de jurisdictie in marea teritoriala b. pot fi arestate pentru incalcarea legislatiei statului riveran c. nu se bucura de imunitate de jurisdictie in marea teritoriala %4. $n platoul continental, statul riveran e)ercita urmatoarele drepturi suverane: a. interzicerea actiunilor altor state referitoare la instalarea de conducte si cabluri submarine b. stabilirea masurilor de protectie pentru acest teritoriu de stat, in virtutea suveranitatii nationale depline si efective asupra zonei c. e!plorarea si e!ploatarea resurselor din aceasta zona %!. .repturile statului riveran in zona economica exclusiva sunt, in principal, urmatoarele: a. stabilirea conditiilor pentru e)ercitarea pasajului inofensiv b. e!plorarea si e!ploatarea resurselor zonei c. stabilirea masurilor de protectie pentru acest teritoriu de stat, in virtutea suveranitatii nationale depline si efective asupra zonei %#. 4ibertatile marii libere sunt reglementate, in prezent, prin dispozitiile:

a. &ratatului din 1*#3 privind interzicerea amplasarii de arme nucleare pe fundul marilor si oceanelor b. Con entiei pri ind dreptul marii adoptata la Monte#o 3a;, <amaica, in anul ')+, c. (onventiei asupra marii teritoriale si platoului continental, adoptata la 7eneva, in anul 1*!' %%. "dentificati care dintre urmatoarele libertati constituie libertati ale marii libere, consacrate prin conventiile internationale in domeniu: a. libertatea de a pescui numai in apele nationale b. libertatea navelor militare de a controla toate navele comerciale fara o notificare prealabila a statului riveran c. libertatea de na i#atie si libertatea de sur ol %'. $n marea libera statele sunt obligate sa coopereze si sa ia masuri pentru: a. interzicerea emisiunilor de radio si televiziune transmise din aceasta zona, cu sau fara licenta b. interzicerea turismului clandestin c. interzicerea pirateriei %*. $n privinta navigatiei pe .unare, prin &ratatul de pace de la Paris din anul 1'!# s/au stabilit urmatoarele: a. impartirea $lu iului in sectoare administrati e de na i#atie, respecti in Dunarea maritima si Dunarea $lu iala b. utilizarea fluviului .unarea numai in scopuri e)clusiv pasnice c. recunoasterea rolului si locului omaniei privind dreptul de administrare asupra fluviului .unarea '-. Potrivit !ratatului asupra ntarcticii, inc,eiat la Cas,ington in anul 1*!*, regimul juridic al zonei este urmatorul: a. =ona care poate fi folosita si in scopuri militare b. =ona demilitarizata, denuclearizata si neutralizata c. =ona in care se permite tuturor statelor prospectarea si mineritul '1. 5ituatia unui stat neutru poate fi caracterizeaza prin urmatoarele elemente: a. abtinerea, respecti obli#atia statului neutru de a nu acorda, direct sau indirect, nici un $el de ajutor in ducerea razboiului unuia sau altuia dintre statele beli#erante b. neutralizarea armamentelor aflate pe teritoriul declarat neutru c. demilitarizarea totala sau partiala a teritoriului neutru '2. "dentificati principiile care stau la baza stabilirii regimul juridic al spatiului cosmic:

a. libertatea accesului la spatiul cosmic, la e!ploatarea si utilizarea acestuia de catre toate statele, in conditii de e#alitate b. suveranitatea partiala asupra spatiului cosmic poate fi declarata numai de catre statele care detin aparate de zbor cosmic c. folosirea spatiului cosmic si in scopuri militare, in caz de necesitate '3. Operatiunile pentru stabilirea frontierei de stat sunt urmatoarele: a. 1egocierea tratatului de frontiera cu toate statele vecine b. Delimitarea si demarcarea $rontierei de stat c. $nc,eierea tratatului de buna vecinatate cu toate statele vecine '4. $n continutul Conventiei de la Constantinopole din anul 1''' referitoare la regimul juridic al (analului de 5uez, se preciza: a. nationalizarea de catre <gipt dupa o perioada de e)ploatare de ** de ani b. posibilitatea instituirii unor masuri restrictive de catre comunitatea internationala c. stabilirea unei zone neutralizate de 2 mile pe ambele maluri care nu putea $i trans$ormata in teatru de razboi si nici supusa blocadei '!. Problema suveranitatii statelor asupra 0ntarcticii este reglementata astfel: a. se interzice suveranitatea statelor asupra zonei prin dispozitiile &ratatului din anul 1*!* b. se stabileste suveranitatea asupra zonei prin dispozitiile (onventiei privind conservarea resurselor marine vii din 0ntarctica din anul 1*'2 c. nu este solutionata prin documentele internationale mentionate anterior '#. 5unt declarate zone denuclearizate, prin tratate internationale, urmatoarele teritorii: a. continentul african, prin &ratatul de infiintare a 2niunii 0fricane b. continentul european, prin &ratatele de infiintare a 2niunii <uropene c. solul si subsolul marilor si oceanelor, prin Tratatul din anul ')12 '%. Potrivit Conventiei privind regimul navigatiei pe Dunare, semnata la 9elgrad, in anul 1*4', statele riverane au: a. dreptul la libera navigatie pentru navele militare ale statelor neriverane b. su eranitatea deplina a statelor ri erane asupra portiunilor de $lu iu a$late in limitele #ranitelor lor c. obligatia de plata a ta)elor de navigatie numai pentru navele apartinand statelor neriverane ''. .intre principalele drepturi si obligatii ale statelor riverane 8arii 1egre referitoare la navigatia prin 9osfor si .ardanele, potrivit dispozitiilor Conventiei de la Montreux din anul 1*3#, evidentiem urmatoarele:

a. &urcia poate inc,ide stramtorile, in timp de pace, pentru toate navele b. statele ri erane Marii &e#re pot trece prin stramtori orice na a militara, inclusi submarine c. circulatia navelor comerciale prin stramtori este libera, numai cu plata ta)elor de navigatie '*. .elimitarea platoului continental se realizeaza, potrivit Conventiei asupra dreptului marii din anul 1*'2, astfel: a. pana la ma)imum !- mile marine masurate de la liniile de baza, in situatia in care taluzul continental se intinde pe distante foarte mari b. se stabileste de catre fiecare stat riveran, cu acordul institutiilor specializate in dreptul marii din cadrul 1atiunilor 2nite c. pana la limita e!terioara a taluzului continental sau pana la o distanta de ,(( mile marine masurate de la liniile de baza, in situatia in care limita e!terioara a taluzului continental nu ajun#e pana la aceasta distanta *-. &recerea unei nave comerciale prin marea teritoriala a unui stat nu mai este considerata inofensiva in urmatoarele situatii: a. ec,ipajul culege informatii generale, fara a prejudicia apararea sau suveranitatea statului riveran b. ec4ipajul imbarca " debarca mar$uri, bani sau persoane $ara respectarea re#lementarilor statului ri eran c. nava se opreste in marea teritoriala ca urmare a unor defectiuni te,nice majore *1. egimul juridic al apelor portuare este determinat, in principal, prin aplicarea urmatoarelor reguli: a. statul ri eran permite accesul na elor comerciale in porturile desc4ise potri it cutumelor internationale si dispozitiilor Con entiei adoptata la 0ene a in anul '),2 b. statul riveran nu are dreptul e)clusiv de a stabili conditiile in care are loc accesul navelor comerciale in porturile sale c. statul riveran nu poate impune restrictii cu privire la accesul navelor militare sau al navelor de stat folosite in scopuri necomerciale in porturile sale, in aplicarea principiului libertatii de navigatie *2. Frontiera fluviala este stabilita prin acordul statelor riverane fluviului, potrivit regulilor de drept international, astfel:

a. la o distanta de minim !-- metri de linia frontierei terestre, pentru a se respecta zona de siguranta a frontierei de stat b. linia tal e#ului sau linia senalului na i#abil, in cazul unui $lu iu na i#abil c. pe oricare din bratele fluviului, daca acesta are mai multe brate, indiferent daca acesta *3. "dentificati conditiile stabilite la (ongresul de la 9erlin din anul 1''! pentru stapanirea de catre marile puteri a altor teritorii situate in afara granitelor: a. ocuparea e$ecti a a teritoriului, cu posesia reala si intentia de a8si e!ercita su eranitatea b. respectarea drepturilor si principiilor teoriei primului descoperitor c. notificarea ocupatiei catre 4iga 1atiunilor, cu precizarea limitelor geografice ale teritoriului ocupat *4. <)pulzarea este o masura ce poate fi caracterizata astfel: a. nu poate fi contestata, cetateanul e)pulzat fiind obligat sa paraseasca teritoriul in 24 de ore b. nu poate $i dispusa, in principiu, impotri a propriilor cetateni c. este o masura ce se aplica pentru fapte cu caracter penal *!. <)tradarea persoanelor este o masura: a. interzisa prin conventiile internationale si regionale pentru recunoasterea si aplicarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului b. stabilita prin con entii internationale sau norme de drept intern pentru sanctionarea crimelor impotri a pacii, a umanitatii si a celor de razboi c. dispusa impotriva cetatenilor straini pentru comiterea unor fapte de natura administrativa *#. Principalele conditii de fond pentru solicitarea D acceptarea cererii de e)tradare a unei persoane sunt: a. indeplinirea cerintelor principiului dublei incriminari b. indeplinirea cerintelor principiului universalitatii drepturilor omului c. sa fi intervenit prescriptia incriminarii sau a e)ecutarii pedepsei *%. 8odificarile teritoriale ce pot surveni intre state in dreptul international contemporan pot consta, in principal, in: a. cedarea teritoriului unui stat catre alt stat prin donatie, vanzare/cumparare sau alt mod potrivit dreptului comun b. trans$erul de teritorii de la un stat la altul c. transferul de populatie de la un stat la altul *'. $n dreptul international, institutia recunoasterii guvernelor este conturata, in principal, printr/una

din urmatoarele doctrine: a. doctrina dualista, fundamentata de +. >elsen si de catre alti adepti ai 5colii de la 9onn, in secolul al E"E/lea b. doctrina Estrada, $ormulata de catre ministrul de e!terne me!ican, in prima jumatate a secolului al >>8lea c. doctrina monista, formulata in principal de +. &rieppel, in secolul al E"E/lea **. .......... este statul care a beneficiat de un statut de neutralitate permanenta pentru o perioada indelungata de timp, c,iar daca in prezent este membru O12. a. 0ustria b. 8alta c. El etia 1--. Principalele deosebiri dintre dreptul international si dreptul intern se manifesta, in special, in urmatoarele domenii: a. 5istemul politic si social b. 5istemul economic intern c. Modul de elaborare a normelor juridice 1-1. Principalele obligatii ale statelor cu statut de neutralitate permanenta sunt: a. sa duca o politica de colaborare pasnica si sa intretina relatii amicale cu celelalte state b. sa participe la aliante politice sau militare, fara sa/si asume obligatii care au drept scop pregatirea razboiului c. sa asigure securitatea armelor nucleare sau de distrugere in masa din dotare, fara a le comercializa sau utiliza intr/un conflict armat 1-2. "n materie de succesiune a statelor se aplica, in cazul transferarii unui teritoriu, urmatoarele reguli: a. datoriile se transfera automat asupra statului dobanditor b. bunurile de stat aflate pe teritoriul cedat raman in proprietatea statului cedent c. pe teritoriul transferat isi inceteaza aplicabilitatea tratatele inc,eiate de statul de la care s/a facut transferul si intra in vigoare tratatele statului dobanditor 1-3. "nstitutiile specializate ale 1atiunilor 2nite sunt coordonate de catre: a. (onsiliul de 5ecuritate b. 0dunarea 7enerala c. Consiliul Economic si 5ocial 1-4. .upa criteriul arie de actiune, organizatiile internationale interguvernamentale pot fi clasificate astfel: a. organizatii cu caracter general

b. or#anizatii cu ocatie uni ersala c. organizatii cu caracter umanitar 1-!. 8asura retragerii cetateniei: a. poate $i aplicata in cazul in care cetatenia a $ost obtinuta in mod $raudulos b. este o masura uzuala si poate fi dispusa inclusiv impotriva membrilor familiei persoanei vinovate de conduita neloiala c. se poate dispune impotriva unui cetatean al altui stat pentru conduita neloiala fata de statul care aplica aceasta masura 1-#. Potrivit Conventiei referitoare la statutul apatrizilor din anul 1*!4, fiecare apatrid are: a. dreptul la acelasi re#im aplicabil tuturor apatrizilor, $ara discriminari pri ind rasa, reli#ia sau tara de ori#ine b. nelimitat dreptul la libera circulatie pe teritoriul statului in care se afla pentru intreaga perioada de rezidenta c. drepturi financiare asigurate de statul gazda, pe termen nelimitat 1-%. $n raport de elementele componente ale teritoriului de stat, frontierele de stat sunt: a. Frontiere astronomice b. Frontiere geometrice c. ?rontiere $lu iale 1-'. $n marea teritoriala, statul riveran e)ercita conform legislatiei proprii si internationale urmatoarele drepturi: a. de e)ercitare a jurisdictiei penale, pentru infractiuni savarsite la bordul navei impotriva membrilor ec,ipajului b. de confiscare a produselor interzise aflate la bordul navei c. de control amal, $iscal si sanitar 1-*. Pentru e)ploatarea resurselor din platoul continental, statul riveran are dreptul sa: a. stabileasca zone de restrictie pentru navele comerciale straine, pe suprafete maritime nelimitate b. implementeze insule arti$iciale sau alte instalatii destinate e!plorarii si e!ploatarii resurselor din zona c. interzica altor state sa instaleze cabluri si conducte submarine 11-. Potrivit dispozitiilor (onventiei din anul 1*'2, zona economica e)clusiva: a. face parte din teritoriul national al statului riveran b. este supusa jurisdictiei statului ri eran numai pentru unele drepturi economice de e!ploatare a zonei c. este utilizata de catre toate statele riverane, pe baze juste si ec,itabile

111. <)ploatarea zonei internationale a teritoriilor submarine este asigurata printr/un mecanism institutional format din: a. :utoritatea internationala a teritoriilor submarine b. &ribunalul maritim international c. (urtea Permanenta de 0rbitraj "nternational 112. Frontiera de stat reprezinta: a. limita generala a teritoriului de stat b. limita e)terna a teritoriului de stat c. limita juridica a teritoriului de stat 113. =ona internationala a teritoriilor submarine si resursele sale constituie: a. patrimoniu comun al umanitatii b. zona sub supraveg,ere D e)ploatare regionala c. zona libera pentru e)plorare si e)ploatare de catre toate statele 114. (alitatea de unic subiect de drept international in raporturile cu alte state revine: a. 2niunii personale b. ?ederatiei c. 0sociatiei de state 11!. ecunoasterea internationala are un caracter ............. si constituie un act de constatare a aparitiei unui nou stat. a. diplomatic b. declarati c. juridic 11#. Potrivit normelor dreptului international si (onstitutiei omaniei, un cetatean roman: a. trebuie sa aleaga intre cetatenia europeana si cetatenia romana b. poate fi e)pulzat D e)tradat la solicitarea altui stat european in orice conditii c. poate $i e!tradat in baza con entiilor internationale la care /omania este parte, in conditiile le#ii si pe baza de reciprocitate 11%. 2n strain sau o persoana fara cetatenie care pentru variate motive de persecutie nu poate sau nu doreste sa se intoarca in tara de origine, fiind astfel lipsita de protectia acesteia, va beneficia de regimul juridic stabilit pentru: a. apatrizi b. re$u#iati c. e)tradati

11'. Organizatia 1atiunilor 2nite constituie o organizatie internationala cu vocatie universala care are ca scop principal: a. mentinerea pacii si securitatii internationale b. monitorizarea relatiilor internationale c. garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului 11*. 6urisdictia unui stat asupra spatiului aerian national se e)ercita, conform normelor in dreptului international contemporan, deasupra teritoriului national, pana la: a. limita superioara a spatiului sideral b. limita in$erioara a spatiului cosmic c. posibilitatile de e)plorare te,nica ale statului 12-. Platoul continental este solul si subsolul spatiilor submarine, care se intinde dincolo de limita e)terioara a marii teritoriale de/a lungul prelungirii naturale a teritoriului terestru, de regula, pana la o distanta de: a. !-- mile marine de la liniile de baza de unde se masoara marea teritoriala b. ,(( mile marine de la liniile de baza de unde se masoara marea teritoriala c. 24 mile marine de la liniile de baza de unde se masoara marea teritoriala 121. 0cea parte a marilor si oceanelor care nu apartine marii teritoriale sau apelor interioare ale unui stat si asupra careia nu se e)ercita suveranitatea vreunui stat, fiind desc,isa tuturor natiunilor, poarta denumirea de: a. mare libera b. zona economica e)clusiva c. zona contigua 122. <)perientele nucleare in marea libera si in spatiul aerian de deasupra acesteia sunt interzise prin dispozitiile: a. (artei 1atiunilor 2nite, din anul 1*4! b. (onventiei asupra dreptului marii, din anul 1*'2 c. Tratatului inc4eiat in anul ')12, sub e#ida &atiunilor Unite 123. 2niunea de state in care fiecare membru isi pastreaza o anumita organizate proprie, dar cu organe comune permanente cu caracter legislativ, administrativ si judiciar si cu competenta generala asupra teritoriului si populatiei constituie: a. o uniune reala b. o confederatie

c. o $ederatie 124. 2n regim juridic general privind navigatia pe .unare se stabileste, pentru prima data, prin dispozitiile: a. &ratatului de pace de la ;ersailles, din anul 1*1* b. .ocumentelor adoptate la (ongresul de la 9erlin, din anul 1''! c. Tratatului de pace de la Paris, din anul '+71 12!. (onceptul de zone demilitarizate reprezinta portiuni de teritoriu in care nu este permisa prezenta unor: a. reprezentanti ai aliantelor militare b. $orte armate si instalatii militare c. fortele paramilitare 12#. Formele raspunderii internationale a statelor sunt: a. politica, morala si penala b. morala, materiala si militara c. politica, morala, materiala si penala 12%. 8ijloacele de solutionare pasnica a diferendelor internationale se clasifica in urmatoarele categorii: a. cu caracter jurisdictional b. cu caracter obligatoriu c. cu caracter temporar 12'. 8embrii permanenti ai (onsiliului de 5ecuritate sunt, potrivit (artei 1atiunilor 2nite: a. Franta, "talia, 8area 9ritanie, Federatia usa si 520 b. (,ina, Franta, 7ermania, Federatia usa si 520 c. C4ina, ?ranta, Marea 3ritanie, ?ederatia /usa si 5U: 12*. Potrivit Clauzei Martens, persoanele civile si combatantii beneficiaza, in cazurile neprevazute de conventiile internationale aplicabile in domeniu, de: a. protectia principiilor dreptului international, asa cum acestea rezulta din uzantele stabilite, din principiile umanitare si din e!i#entele constiintei publice sunt b. prevederile dreptului intern si dreptului international, in mod alternativ c. prevederile dreptului intern, in mod e)clusiv 13-. "n sens militar, teatrul de razboi cuprinde: a. teritoriul statelor beligerante, precum si al celor care pot fi atrase in conflictul armat b. campul de operatii in care se duc luptele, in care se aplica re#uli speciale pre azute de

dreptul con$lictelor armate c. e)clusiv teritoriul statului D statelor agresat D agresate 131. 5tatul ocupant e)ercita asupra teritoriului ocupat: a. autoritate de drept, pe durata nedeterminata b. autoritate ce rezulta din dreptul international, in baza unui mandat al 1atiunilor 2nite c. autoritate de $apt, temporara 132. Procurarea de informatii asupra inamicului si a teritoriului acestuia in timp de razboi este: a. o activitate ilicita a membrilor fortelor armate ale partilor aflate in conflict b. o acti itate licita, in principiu, a membrilor $ortelor armate ale partilor a$late in con$lict c. o activitate ce poate fi desfasurata de orice membru al fortelor armate, in orice conditii si indiferent daca actioneaza in uniforma combatantilor sau in tinuta civila 133. Prizonierii de razboi se afla: a. sub autoritatea O12 b. sub autoritatea puterii detinatoare c. sub autoritatea persoanelor care i/au capturat 134. Potrivit Protocolului 0ditional " de la 7eneva din 1*%%, incalcarea regimului de protectie a bunurilor culturale care formeaza patrimoniul comun al umanitatii constituie: a. o crima de razboi b. o crima impotriva umanitatii c. o crima impotriva pacii 13!. "n situatia in care este capturat, un mercenar: a. are statutul de combatant b. are statutul de prizonier de razboi c. raspunde penal pentru participarea la ostilitatile si $aptele comise 13#. Principiul imprescriptibilitatii crimelor impotriva umanitatii si a crimelor de razboi a fost consacrat juridic prin includerea sa in cadrul dispozitiilor: a. (artei 1atiunilor 2nite, din anul 1*4! b. .eclaratiei universale a drepturilor omului, din anul 1*4' c. Con entiei &atiunilor Unite adoptate in anul ')1+ 13%. 5tatutul (urtii Penale "nternationale a fost semnat la............ si a intrat in vigoare, dupa intrunirea numarului necesar de ratificari prevazute de 5tatut, in anul ............. a. 1eF Gor?, in anul 1**% D 2--b. /oma, in anul '))+ " ,((,

c. 7eneva, in anul 1*%% D 1*%* 13'. #actul este o denumire pentru o categorie de tratate internationale, in general multilaterale, care: a. reglementeaza probleme privind relatiile intr/un anumit domeniu, avand un caracter mai specializat decat tratatul b. au un caracter deosebit de solemn pri ind unele relatii politice dintre state c. reprezinta un instrument diplomatic pentru stabilirea colaborarii dintre state 13*. 0bilitarea de a negocia un tratat international se acorda de catre autoritatile competente ale fiecarui stat conform regulilor de drept intern, iar documentul de abilitare poarta denumirea de: a. scrisoare de acreditare b. exe$uator c. depline puteri 14-. Parafarea unui tratat international: a. obliga partile sa semneze, ulterior, te)tul parafat b. do edeste $aptul ca partile au ajuns la un acord asupra te!tului para$at c. obliga juridic statele la respectarea te)tului parafat 141. derarea este procedeul juridic de e)primare a consimtamantului statului de a fi parte la un tratat la care se recurge in situatia in care statele: a. au semnat un tratat bilateral, indiferent daca au participat sau nu la negocierea acestuia, iar ulterior apreciaza ca este necesar sa devina parte la acel tratat b. au semnat un tratat multilateral, c,iar daca nu au participat la negocierea acestuia, iar ulterior apreciaza ca este necesar sa devina parte la acel tratat c. nu au semnat un tratat multilateral, indi$erent daca au participat sau nu la ne#ocierea acestuia, iar ulterior apreciaza ca este necesar sa de ina parte la acel tratat 142. "nregistrarea unui tratat international se face potrivit art. 1-2 din (arta 1atiunilor 2nite si are ca efect: a. invocarea in fata statelor membre ale O.1.2., fiind integral opozabil acestora b. intrarea in i#oare a tratatului respecti $ata de alte state sau or#anizatii internationale c. asigurarea publicitatii necesare, in caz contrar neputand fi invocat in fata vreunui organ al O.1.2 143. Principiul respectarii cu buna credinta a tratatelor internationale %pacta sunt servanda& reprezinta: a. un principiu general al dreptului international

b. un efect juridic accesoriu al aplicarii tratatului international c. an#ajamentul juridic al partilor contractante de a respecta dispozitiile tratatului international in mod strict si cu buna credinta. 144. &ratativele, ca mijloc de solutionare pasnica a diferendelor internationale, reprezinta: a. o metoda de rezolvare a diferendelor internationale, care nu se desfasoara in intregime intre partile implicate, fiind necesara participarea altor parti b. principala metoda de solutionare pe cale pasnica, politico8diplomatica, a problemelor liti#ioase c. o metoda au)iliara prezenta, intr/o faza sau alta, in orice proces de solutionare pasnica a diferendului international 14!. "n cadrul misiunii sale de bune oficii, tertul binevoitor are: a. o contributie discreta, neparticipand direct la rezol area propriu8zisa a di$erendului b. o contributie directa, participand direct la rezolvarea propriu/zisa a diferendului c. o contributie majora, in practica internationala participand la solutionarea a numeroase diferende si la evitarea unor conflicte armate iminente, inclusiv la oprirea unui conflict armat deja angajat 14#. <fectul juridic al procedurii de solutionare pe cale pasnica a diferendelor dintre state prin arbitraj international poate fi caracterizat astfel: a. are un caracter contradictoriu, rezultat din procedura de citare si audiere a partilor, a martorilor si e)pertilor s.a. b. are un caracter politico/diplomatic, comisia de arbitraj fiind un organ independent si cu o autoritate politica proprie c. are un caracter obli#atoriu, deoarece 4otararile pronuntate sunt de$initi e si pot $i supuse re izuirii numai in anumite cazuri, strict re#lementate 14%. (urtea "nternationala de 6ustitie reprezinta, potrivit dispozitiilor (artei 1atiunilor 2nite si a 5tatutului propriu: a. un organism judiciar continuator al activitatii (urtii Permanente de 6ustitie "nternationala b. un organism jurisdictional independent, separat de structura O12 c. un or#anism judiciar principal al O&U, $acand parte din structura acesteia 14'. Potrivit dreptului international contemporan, ocuparea totala sau partiala a teritoriului altui stat este: a. permisa, in virtutea dreptului la autoaparare individuala sau colectiva b. interzisa, fara acordul e)pres al 0dunarii 7enerale a O12

c. interzisa, $iind contrara principiului nerecur#erii la $orta impotri a su eranitatii sau a inte#ritatii teritoriale a altui stat 14*. 'entlemen(s agreement constituie un acord inc,eiat intre sefi de state sau alte persoane de inalta autoritate, in forma .................., pentru reglementarea unor probleme de importanta majora. a. autentica b. nescrisa c. testamentara 1!-. "ezerva la un tratat international se formuleaza cu ocazia semnarii si are ca efect ..................... obligatiilor inscrise in tratat. a. nemodificarea b. acceptarea temporara a c. modi$icarea 1!1. Poate fi considerat spion, potrivit dispozitiilor ............................, individul care lucreaza pe ascuns sau sub prete)te mincinoase pentru a aduna informatii in zona de operatii a unui beligerant, cu intentia de a le comunica partii adverse. a. Con entiei a I68a de la Ha#a din anul ')(9. b. (onventiei a """/a de la 7eneva din anul 1*4*. c. Protocolului 0ditional "" din anul 1*%%. 1!2. Primordialitatea tratativelor ca mijloc de solutionare pasnica a diferendelor internationale este consacrata prin dispozitiile ...................................... a. 0rt. 3' din 5tatutul (urtii "nternationale de 6ustitie b. 0rt. 4' din (onventia asupra tratatelor semnata la ;iena in anul 1*#* c. :rt. 22 din Carta &atiunilor Unite 1!3. .efinirea conceptului de mercenar s/a realizat, pentru prima data, prin dispozitiile: a. Protocolului :ditional I din anul ')99 b. (onventiei a ";/a de la 7eneva din anul 1*4* c. (onventiei internationale impotriva recrutarii, folosirii, finantarii si instruirii mercenarilor din anul 1*'* 1!4. )mbargoul constituie .................. in dreptul international contemporan, aceasta neimplicand actiuni de utilizare a fortei. a. o masura de forta majora b. o masura le#ala

c. o masura nelegala 1!!. *egitima aparare este o masura intreprinsa de un stat impotriva ..................... altui stat, pentru inlaturarea starii de pericol rezultat dintr/un asemenea act. a. actului ilicit al b. unei masuri legale a c. actului discretionar al 1!#. "epresaliile armate aveau un dublu caracter, respectiv ........................... si se foloseau pentru rezolvarea situatiei sau a diferendului prin forta, dar ...................... a. pacifist si cooperant D inclusiv prin razboi. b. temporar si preponderent D limitandu/se numai la amenintari. c. reparator si sanctionator " $ara a se recur#e la razboi 1!%. 8asurile cu caracter coercitiv care implica folosirea fortelor armate, prevazute in (arta 1atiunilor 2nite sunt, in principal: a. boicotul, blocada si ruperea relatiilor diplomatice b. demonstratiile militare, masuri de blocada si alte operatii e)ecutate de fortele terestre, maritime sau aeriene c. demonstratiile cu trupe militare si blocada maritima 1!'. Protectia populatiei civile in timp de conflict armat este asigurata, in principal, prin dispozitiile: a. .eclaratiei 2niversale a .repturilor Omului din anul 1*4' b. Pactului international privind drepturile civile si politice din anul 1*## c. Con entiei a I68a de la 0ene a din anul ')*) 1!*. Capitularea este un ......................... prin care una din parti ........................ celeilalte trupele, navele, fortificatiile si, eventual, teritoriul pe care l/a aparat fara succes. a. tratat D transmite fara pretentii b. an#ajament contractual " preda c. act bilateral D se angajeaza sa predea intr/un anumit timp 1#-. rmistitiul este o conventie temporara de ........................... care se poate referi la ostilitatile dintr/o anumita zona a teatrului de operatiuni sau la intregul front. a. continuare a luptelor b. predare a definitiva a armelor c. incetare a luptelor 1#1. "n timp de conflict armat, ranitii, bolnavii si naufragiatii se bucura de o protectie speciala, bazata in principal pe prevederile: a. Con entiilor I si II de la 0ene a din anul ')*)

b. (onventiei a ";/a de la 7eneva din anul 1*4* c. (onventiei a """/a de la 7eneva din anul 1*4* 1#2. egimul prizonierilor de razboi este stabilit in cuprinsul unor instrumente juridice internationale, precum dispozitiile ........................... si ale ........................................ a. (onventiei de la +aga din anul 1'** D Protocolului 0ditional " din anul 1*%% b. (onventiei a ";/a de la 7eneva din anul 1*4* D Protocolului 0ditional "" din anul 1*%% c. Con entiei a I68a de la Ha#a din anul ')(9 " Con entiei a III8a de la 0ene a din anul ')*)
Precizati daca enunturile urmatoare sunt Adevarate sau False: 1.Declaratia presedintelui american Wilson, din 8 ianuarie 1918, referitoare la cele 14 principii fundamentale ale pacii,nu continea nicio referire la marile si oceanele lumii ori la apele teritoriale.(F) 2. Conventia asupra dreptului marii, semnata la 10 decem rie 1982, la !onte"o #a$, %amaica, este considerata o verita ila Constitutie a oceanului planetar.(&) '. Conferinta (atiunilor )nite pe pro lematica dreptului marii s*a desfasurat pe parcursul a numeroase sesiuni, in perioada 1982*2002.(F) 4. +e"ele ,duard cel -asnic al &n"liei si*a acordat dreptul de deplin control asupra unor portiuni intinse de mare,declarand .suveranitatea asupra Oceanului Britanic. (&) /. 0n lucrarea De jure belli ac pacis, 1rotius su linia2a ca marea poate constitui o iect de apropiere, in intre"ime sau in principalele parti, pentru orice natiune. (F) 3. -rin eseul Mare liberum, pu licat de 1rotius in anul 1309, se afirma dreptul natiunilor de a circula li er in apele teritoriale ale tarilor cu iesire la marile si oceanele lumii. (&) 4. +omania nu a participat la ne"ocierea si semnarea Conventiei asupra dreptului marii din anul 1982, deoarece a facut parte din 1rupul statelor socialiste din ,uropa de ,st. (F) 8. +e"ula liniei orizontului a fost utili2ata initial ca un prim criteriu pentru delimitarea mar"inii e5terioare a marii teritoriale. (&) 9. Dreptul de trecere inofensiva este specific navi"atiei prin marea li era, fiind recunoscut inca din secolul al 6700*lea,ca urmare a promovarii de catre 8u"o 1rotius. (F) 10. 0n conceptia +omaniei, statul riveran are dreptul de sta ili conditiile de intrare si de navi"atie in marea teritoriala proprie. (&) 11. Legitima aparare este o masura intreprinsa de un stat impotriva actului licit al altui stat, pentru inlaturarea starii de pericol re2ultat dintr*un asemenea act. (&)

12. +aspunderea penala are un caracter personal, su incidenta le"ii penale fiind numai infractorii, persoane fi2ice. (F) 1'. Starea de razboi repre2inta o situatie comple5a intervenita in relatiile dintre doua sau mai multe state ca urmare a declansarii conflictului armat. (&) 14. -entru a avea statutul de com atanti, mem rii miscarilor de re2istenta or"ani2ata au o li"atia sa poarte armele la vedere. (&) 1/. !ercenarii sunt cetateni ai partilor aflate in conflict, recrutati pentru a lupta intr*un conflict armat.(F) 13. -otrivit Conventiei din anul 1948, "enocidul consta intr*unul din actele preva2ute in conventie savarsit cu intentia de a distru"e total sau partial un "rup national, etnic, rasial sau reli"ios. (&) 14. Crimele de ra2 oi sunt fapte penale "rave savarsite pe timpul unui conflict armat prin incalcarea re"ulilor de ducerea ra2 oiului preva2ute de dreptul international umanitar. (&) 18. Dupa numarul participantilor, tratatele internationale pot fi inchise si deschise. (F) 19. entlemen!s agreement constituie un tratat inc9eiat de catre sefii de state sau de catre alte persoane de mare autoritate, in forma scrisa. (F) 20. &ne5ele la tratat contin de re"ula pro leme de ordin te9nic, elemente ilustrative, de calcul economic, concreti2ari sau de2voltari ale unor dispo2itii din cuprinsul acestuia, cifre, date, sc9eme s.a. si fac corp comun cu tratatul. (&) 21. "ermenul si conditia sunt elemente esentiale ale tratatului si se refera la intrarea : iesirea din vi"oare a tratatului, precum si la inceperea : incetarea e5ecutarii o li"atiilor asumate prin tratat. (F) 22. ,roarea este un viciu de consimtamant la inc9eierea tratatului si consta in parerea "resita pe care o parte o are cu privire la o anumita situatie. (&) 2'. Folosirea le"ala a fortei poate fi utili2ata, potrivit Cartei (atiunilor )nite, numai pe a2a +e2olutiei &dunarii 1enerale a ;.(.). (F) 24. Denuntarea unilaterala a tratatului constituie o modalitate preva2uta de dreptul international pentru modificarea acestuia. (&) 2/. Clau2a rebus sic stantibus este situatia tipica de continuare a efectelor unui tratat, ca urmare a survenirii unor fapte sau evenimente ulterioare fundamental deose ite de impre<urarile e5istente la data inc9eierii tratatului. (F) 23. #fectul util este o re"ula de interpretare a tratatelor pe a2a careia se aprecia2a ca orice tratat a fost inc9eiat in scopul de a produce un anumit efect. (&)

24. Diferendul international este un acord asupra unei pro leme de drept sau de fapt ce re"lementea2a opo2itii de te2e <uridice ori de interese intre state. (F) 28. "ratativele constituie un mi<loc au5iliar de solutionare pe cale pasnica a diferendelor dintre state. (F) 29. Bunele oficii constau in actiunea unui tert de a convin"e statele aflate in diferend sa re2olve neintele"erile survenite intre ele pe cale pasnica, de a le pune in contact sau de a resta ili le"aturile dintre acestea. (&) '0. Compromisul este actul ce materiali2ea2a acordul partilor prin care acestea convin sa apele2e la ar itra<, sta ilind, totodata, componenta si competenta or"anului de ar itra<. (&) '1. &dunarea 1enerala a ;.(.). are, potrivit Cartei (atiunilor )nite, raspunderea principala pentru mentinerea pacii si securitatii internationale. (F) '2. Consiliul de =ecuritate este a ilitat prin dispo2itiile Cartei (atiunilor )nite sa constate e5istenta oricarei amenintari impotriva pacii, a unei violari a pacii sau a unui act de a"resiune si sa faca recomandari ori sa 9otarasca ce masuri tre uie sa fie luate in acest scop. (&) ''. Consiliul de =ecuritate are in componenta 1/ mem ri, dintre care / au statutul de mem ru permanent. (F) '4. =ecretarul "eneral al ;() are, in pro lemele fundamentale privind mentinerea pacii si securitatii internationale, undrept de vot in cadrul Consiliului de =ecuritate. (F) '/. $epresaliile constituie masuri de constran"ere luate de un stat impotriva altui stat, inclusiv cu forta armata, pentru repararea unei daune cau2ate prin acte sau omisiuni ilicite, din punct de vedere al dreptului international. (F) '3. Curtea -enala 0nternationala este un tri unal international, cu competenta universala, ce <udeca crimele de "enocid, impotriva umanitatii, crimele de ra2 oi si crima de a"resiune. (&)