Lucrare

Frecvența redusă

Alegeți o variantă de răspuns din cele trei opțiuni pe care le aveți la fiecare
întrebare (înserați în text cu o culoare sau cu Bold varianta corectă)
1. Dreptul internațional public este totalitatea normelor juridice create de:
a) state
b) state și celelalte subiecte de drept internațional public
c) persoane fizice și juridice de drept privat
2. Dreptul internațional public are drept scop:
a) reglementarea relațiilor dintre state
b) menținerea păcii și securității internaționale
c) stabilirea și dezvoltarea cooperării multilaterale; menținerea păcii și securității internaționale
3. Dreptul internațional public este totalitatea normelor juridice create de state și celelalte
subiecte de drept internațional pe baza:
a) acordului liber exprimat
b) acordului viciat prin tratate
c)acordului liber exprimat prin tratate și alte izvoare de drept internațional
4. Norma juridică internațională reprezintă acordul de voință exprimat:
a) în mod expres și în mod tacit
b) în mod expres (direct)
c) în mod tacit
5. Normele imperative sunt:
a) normele jus obligationis
b) normele jus cogens
c) normele jus lex
6. Orice abatere de la normele imperative provoacă:
a) nulitatea acțiunilor subiecților de drept internațional
b) aplicarea altor norme de drept internațional
c) avertizarea subiecților de drept internațional privind abaterea
7. Norma de drept internațional este:
a) o regulă de conduită, creată de state
b) o regulă de conduită, creată și recunoscută de subiecții dreptului internațional ca fiind
obligatorie
c) o regulă de conduită creată de subiecții de drept privat
8. Principiul fundamental de drept internațional este acea regulă de conduită:
a) generală, abstractă, impersonală, imperativă, care apără valorile cele mai înalte caracteristice
unei anumite etape istorice
b) generală, abstractă, personală,
c) generală, impersonală, care apără valorile cele mai înalte caracteristice unei anumite etape
istorice de dezvoltare a societății
9. Principiile dreptului internaţional sunt în număr de:
a) 7;
b) 10;
c) c) 3.
10. Principiile fundamentale:
a) nu au caracter juridic obligatoriu;
b) au caracter imperativ;
c) nu sunt de aplicaţie universală.
11. Suveranitatea:
a) poate fi fragmentată;
b) poate fi abandonată;
c) este indivizibilă şi inalienabilă.
12. Principiile fundamentale ale dreptului internaţional public:
a) sunt identice cu principiile generale de drept internaţional;
b) nu au caracter general, fiind aplicate numai de naţiunile civilizate;
b) sunt norme imperative, făcând parte din categoria normelor jus cogens.

13. Caracterul juridic obligatoriu al principiilor fundamentale ale dreptului

internaţional se exprimă prin intermediul unor:
a) tratate;
b) cutume;
c) ambele variante.
14. Principiile fundamentale ale dreptului internaţional:
a) nu sunt expresia acordului de voinţă al statelor;
b) au caracter de maximă generalitate;
c) nu vizează valori precum pacea şi securitatea internaţională.

15. Cel mai vechi principiu al dreptului internaţional este:

a) principiul autodeterminării;
b) principiul integrităţii teritoriale;
c) principiul pacta sunt servanda.

16. Agresiunea poate fi:

a) directă;
b) indirectă;
c) ambele variante.
17 Titularul cărui principiu este poporul, naţiunea, indiferent dacă acestea sunt sau nu
constituite în stat propriu?
a) principiul egalităţii suverane;
b) principiul cooperării;
c) principiul autodeterminării.
18. Conform Actului Final de la Helsinki:
a) frontierele nu pot fi modificate;
b) frontierele pot fi modificate prin orice mijloc, fără acord;
c) frontierele pot fi modificate, în conformitate conform dreptului internațional, prin mijloace
paşnice şi prin acord.

19. Principalele caracteristici ale suveranităţii statelor în dreptul internaţional

contemporan sunt:
a) caracterul neexclusiv, istoria consemnând exercitarea, pe acelaşi teritoriu, a suveranităţii
mai multor state;
b) caracterul transmisibil, suveranitatea unui stat putând fi cedată altui stat;
c) caracterul deplin, puterea de stat manifestându-se în toate domeniile.

20. Buna-credinţă presupune executarea obligaţiilor:

a) onestitate;
b) fară folosirea unor modalităţi incorecte de a ocoli executarea lor;
c) ambele variante.

Rezolvați speța:

În conformitate cu Art. 8. Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la
care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute
ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va
trebui precedată de o revizuire a acesteia.

Dispoziţiile Statutului Curții Penale Internațioanle prevăd următoarele:

Art.1. Curtea Curtea Penală Internaţională se înfiinţează ca o instituţie permanentă, care poate
să îşi exercite competenţa faţă de persoane pentru crimele cele mai grave, avînd un răsunet
internaţional în sensul prezentului statut. Ea este complementară jurisdicţiilor penale naţionale.
Competenţa şi funcţionarea sa sînt reglementate de dispoziţiile prezentului Statut. Art.4.
Regimul şi competenţele juridice ale Curţii

2. Curtea poate să îşi exercite funcţiile şi competenţele, potrivit prezentului Statut, pe teritoriul
oricărui stat parte, iar printr-o convenţie în acest scop, pe teritoriul oricărui alt stat.

Art.27. Lipsa pertinenţei calităţii oficiale

1. Prezentul statut se aplică tuturor în mod egal, fără nici o distincţie, bazată pe calitatea
oficială. În special, calitatea oficială de şef de stat sau de guvern, de membru al guvernului sau
al parlamentului, de reprezentant ales ori de agent al unui stat nu exonerează în nici un caz de
răspundere penală, potrivit prezentului statut, şi nici nu constituie ca atare un motiv de reducere
a pedepsei.

2. Imunităţile sau regulile de procedură speciale care pot fi legate de calitatea oficială a unei
persoane, în baza dreptului intern şi a dreptului internaţional, nu împiedică Curtea să îşi
exercite competenţa faţă de această persoană.

Art.89. Predarea anumitor persoane Curţii

1. Curtea poate prezenta statului pe teritoriul căruia o persoană este susceptibilă de a se afla o
cerere, însoţită de documentele justificative indicate la art.91, vizînd ca această persoană să fie
arestată şi să îi fie predată şi să solicite cooperarea acestui stat pentru arestarea şi predarea
persoanei. Statele părţi răspund la orice cerere de arestare şi de predare conform dispoziţiilor
prezentului capitol şi procedurilor prevăzute de legislaţiile lor naţionale.

Constituţia Republicii Moldova garantează imunitate:

 Preşedintelui Republicii Moldova (art.81 alin.(2)),

 deputaţilor în Parlament (art.70 alin.(3)

 judecătorilor, inclusiv judecătorilor Curţii Constituţionale (art.116).

Potrivit art.27 alin.2 din Statutul CPI, imunităţile sau regulile de procedură speciale care pot fi
legate de calitatea oficială a unei persoane, în baza dreptului intern şi a dreptului internaţional, nu
împiedică Curtea să-şi exercite competenţa faţă de această persoană.

Întrebări:
1) Identificați modalitățile prin care poate Republica Moldova fi legată de un tratat
international

2) Enumerate principiile fundamentale de drept international relevante speței;

- Principil egalității suverane;

- Principiul cooperării;

- Principiul “pacta sunt servanda”

- Principiul autodeterminarii.

3) Reprezintă Declarația Universală a Drepturilor Omului un document obligatoriu?

Declarația Universală a Drepturilor Omului este un document obligatoriu spre care tind
statele și conform căruia se verifică modul în care se respectă drepturile omului în diferite
state ale lumii, prevederile acesteia fiind ulterior preluate și extinse în diferite tratate
internaționale.

4) Sunt sau nu în contradicție prevederile Statutului CPI cu prevederile Constituției?

Argumentați răspunsul.

Prevederile Statutul CPI cu prevederile Constituției nu sunt în contradicție, deoarece au

același scop privind apărarea drepturilor fundamentale ale omului.