DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC - TEST GRILA

 1. Pentru a fi guvernate de normele dreptului international, relatiile dintre state trebuie sa fie:
a. relatii cu caracter politic, juridic, economic, cultural sau de alta natura
b. relatii ce au ca subiecte statele, in care acestea apar ca purtatoare ale suveranitatii
c. relatii de drept intern ce genereaza drepturi si obligatii reciproce
2. Obiectul de studiu al dreptului international este constituit din:
a. totalitatea relatiilor internationale cu caracter politic, juridic, economic, cultural sau de
alta natura
b. totalitatea relatiilor juridice stabilite intre organizatiile internationale interguvernamentale
c. relatiile internationale, in cadrul carora relatiile dintre state reprezinta domeniul cel mai
cuprinzator
3. Fundamentul juridic al dreptului international public il constituie:
a. acordul de vointa al natiunilor care lupta pentru eliberare nationala
b. acordul de vointa al persoanelor care stabilesc relatii internationale
c. acordul de vointa al statelor suverane care compun, la un moment dat, societatea internationala
4. Raportul dintre dreptul international public si dreptul intern al statelor se poate caracteriza astfel:
a. domeniul de reglementare al celor doua ramuri de drept este identic
b. dreptul intern este subordonat dreptului international
c. raportul este complex, de interconditionare dialectica, cu unele prevalente in anumite
domenii / momente istorice
5. Izvoarele principale ale dreptului international public sunt urmatoarele:
a. conventiile internationale, cutuma internationala, principiile generale de drept si
jurisprudenta internationala
b. conventiile internationale, generale si speciale, cutuma internationala si principiile
generale de drept
c. conventiile, cutuma, principiile generale de drept, jurisprudenta si doctrina
6. In anumite limite si conditii, dreptul international poate avea si alte izvoare, precum:
a. actele organizatiilor internationale neguvernamentale, declaratiile unilaterale ale statelor
si legea interna a statelor
b. actele organizatiilor internationale interguvernamentale, actele unilaterale ale statelor si
legea interna a statelor
c. actele organizatiilor internationale interguvernamentale, legea interna a statelor si
jurisprudenta internationala
7. Tratatul international este considerat:
a. un izvor secundar de drept international
b. un document international ce nu are relevanta in dreptul international
c. cel mai important izvor de drept international contemporan
 
8. Cutuma internationala reprezinta:
a. o practica generala, relativ indelungata si neuniforma, considerata de catre state ca
exprimand o regula de conduita cu forta juridica obligatorie
b. o practica generala, relativ indelungata si uniforma, considerata de catre state ca
exprimand o regula de conduita cu forta juridica obligatorie
c. o practica generala, neuniforma, considerata de catre state ca exprima in anumite situatii
 o regula de conduita cu forta juridica superioara
9. Prevalenta dreptului international fata de sistemul de drept intern este sustinuta prin:
a. doctrina dualista, care il are ca fondator pe Heinrich Triepel
b. doctrina monista, in conceptia scolii normativiste, care il are ca principal autor pe Hans Kelsen
c. doctrina monista, in conceptia scolii functionalismului juridic, inspirata din conceptiile
filosofice ale lui Hegel
10. Doctrina si practica dreptului international recunosc drept subiecte ale dreptului international urmatoarele entitati:
a. statele, organizatiile internationale interguvernamentale, miscarile de eliberare nationala,
corporatiile transnationale si persoanele fizice
b. statele, organizatiile internationale neguvernamentale, miscarile de eliberare nationala si
persoanele fizice
c. statele, organizatiile internationale interguvernamentale si miscarile de eliberare nationala
 
11. Calitatea de subiect unic de drept international revine, in federatie:
a. statelor membre si federatiei, care participa fiecare, in nume propriu, la relatiile internationale
b. federatiei, care participa in nume propriu la relatiile internationale
c. statelor membre, care participa atat in nume propriu, cat si impreuna cu federatia la
relatiile internationale
12. In cadrul principalelor forme de state dependente, calitatea de subiect de drept international
revine:
a. statului vasal, ce era reprezentat de statul suzeran
b. statului protector, care era abilitat sa protejeze statul in relatiile externe
c. statului protejat, caruia i se recunostea, comparativ cu statul vasal, o anumita autonomie
13. Potrivit conceptului de neutralitate diferentiata, un stat care beneficiaza de acest statut are:
a. posibilitatea sa modifice drepturile si obligatiile statului neutru fata de toate statele
comunitatii internationale
b. dreptul si obligatia de a oferi ajutor victimei agresiunii sau statelor membre ale ONU ce
iau parte la actiunea armata legala, numai cu mijloace ce nu implica participarea la ostilitati
c. posibilitatea sa participe la orice conflicte armate ar interveni, ducand o politica generala
in acest sens
14. Recunoasterea internationala a unui stat consta intr-un act:
a. juridic al altui stat, care genereaza unele efecte practice in relatiile dintre state
b. administrativ al altui stat, care nu genereaza efecte juridice intre state
c. politic si unilateral al altui stat, generator de efecte juridice intre state
 
 
 
15. Actul de nerecunoastere a unui stat poate fi considerat, in lipsa unei motivari temeinice:
a. un act neamical, ce creeaza dificultati in relatiile normale dintre state
b. un act legal, conform normelor dreptului international contemporan
c. o sanctiune diplomatica pentru comiterea unor acte ilegale in plan international
16. Organizatiile internationale interguvernamentale pot avea calitatea de:
a. subiecte fundamentale de drept international
b. subiecte principale ale dreptului international
c. subiecte derivate de drept international
17. Potrivit normelor dreptului international, regimul juridic aplicabil strainilor asigura acestora:
a. drepturile civile, exceptand drepturile politice si pe cele de a ocupa functii publice
b. drepturile politice, respectiv dreptul de a participa la alegeri si de a fi ales
c. dreptul de a ocupa functii in administratia publica
18. Cetatenia prin naturalizare se dobandeste:
a. imediat dupa acordarea azilului politic
b. prin casatorie, adoptie, rezidenta, la cerere si pe baza de optiune, in cazul transferului de
teritorii
c. prin nastere, potrivit unuia din principiile recunoscute de dreptul international
19. Potrivit clauzei natiunii celei mai favorizate, strainilor li se acorda:
a. drepturile identice cu ale cetatenilor statului respectiv
b. drepturile recunoscute pe plan international tuturor strainilor
c. regimul cel mai favorabil acordat, in baza unor tratate internationale, pentru cetatenii
unui stat tert aflati pe teritoriul statului respectiv
20. Declaratia universala a drepturilor omului,  adoptata sub egida Natiunilor Unite, a fost semnata
la:
a. 14 iulie 1789
b. 16 decembrie 1966
c. 10 decembrie 1948
21. Potrivit doctrinei dreptului international, sintetizata in cursul recomandat in bibliografia
obligatorie, teritoriul de stat reprezinta:
a. spatiul geografic in limitele caruia un stat isi exercita suveranitatea sa deplina si exclusiva
b. ideea de suprematie teritoriala, respectiv expresia autoritatii exercitate de stat asupra
unui teritoriu
c. forma de manifestare a deplinatatii si exclusivitatii suveranitatii nationale
22. Conceptul de condominium reprezinta:
a. forma de exercitare normala a suveranitatii de stat asupra propriului teritoriu
b. exceptie de la exercitarea, in mod exclusiv, a suveranitatii unui stat asupra propriului
teritoriu, acesta fiind supus suveranitatii a doua sau mai multe state
c. procedura in baza careia monarhul avea drept de dispozitie totala asupra teritoriului de stat
23. Frontiera maritima reprezinta:
a. limita extrema a marii teritoriale, spre larg, ce poate fi de pana la 12 mile marine
masurate de la liniile de baza stabilite prin legislatia interna
b. frontiera stabilita in largul marii la 24 mile marine masurate de la liniile de baza stabilite
prin legislatia interna
c. linia trasata prin intelegere cu autoritatile internationale ce poate fi de pana la 12 mile
marine masurate de la liniile de baza stabilite prin legislatia interna
24. Frontiera fluviala este linia care desparte apele unui fluviu sau rau de granita, stabilita astfel:
a. prin conventie internationala acceptata de statele vecine in cauza
b. pe senalul navigabil al fluviului (talveg), daca fluviul este navigabil
c. pe linia mediana a fluviului, indiferent daca fluviul sau raul de granita este navigabil sau
nenavigabil
25. Latimea marii teritoriale poate fi stabilita, potrivit conventiilor internationale, astfel:
a. pana la 12 mile marine in larg, masurate de la tarm
b. pana la 12 mile marine in larg, masurate de la liniile de baza
c. stabilita de fiecare stat in parte, potrivit dreptului intern
26. Pentru ca trecerea navelor comerciale straine prin marea teritoriala sa fie inofensiva, aceasta
trebuie sa fie:
a. efectuata dupa plata taxelor aferente
b. continua si rapida
c. autorizata de statul riveran, in orice situatie
27. Regimul juridic actual al marii teritoriale este stabilit prin:
a. Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, semnata in anul 1982
b. conventii bilaterale incheiate intre state cu privire la delimitarea marii teritoriale
c. legislatia interna a statelor riverane
28. Trecerea navelor militare prin marea teritoriala este supusa unei aprobari prealabile din partea statului riveran?
a. Da, intrucat exista reguli imperative general acceptate in acest sens in dreptul international
b. Da, intrucat unele state, printre care si Romania, supun trecerea navelor militare prin
marea teritoriala in baza unei autorizari prealabile
c. Nu, deoarece conventiile internationale stabilesc ca navele au acces liber in apele
teritoriale ale statelor membre, in orice situatie
29. Statul riveran isi exercita jurisdictia civila, penala sau administrativa asupra navelor straine care se afla in marea teritoriala,
astfel:
a. in nici o situatie, deoarece navele se supun numai jurisdictiei statului de pavilion
b. in orice situatie, in virtutea suveranitatii statului in marea teritoriala
c. in anumite conditii, stabilite prin Conventia asupra dreptului marii, semnata in anul 1982
30. In situatia in care o nava de razboi ori de stat afectata unor scopuri necomerciale, cu pavilion
strain, se afla in marea teritoriala si incalca legislatia statului riveran, nava poate fi:
a. arestata si obligata sa remedieze orice prejudiciu produs de nava sau de echipaj
b. retinuta si condusa in porturile nationale pana la clarificarea situatiei
c. obligata sa paraseasca marea teritoriala
31. Conceptul de zona economica exclusiva a fost consacrat, sub aspect juridic, prin dispozitiile:
a. Conventiilor din anul 1958 si anul 1960 privind dreptul marii
b. Conventiei asupra dreptului marii adoptata in anul 1982
c. Conventiei cu privire la marea libera, adoptata in anul 1958
32. Principiul marii libere  a fost formulat in dreptul international prin:
a. vointa si practica statelor in materie de navigatie
b. teoria juristului olandez Hugo Grotius din anul 1609, in lucrarea intitulata Mare liberum
c. teoria juristului englez John Selden din anul 1635, in lucrarea intitulata Mare clausum
33. Conceptul de zona internationala a teritoriilor submarine:
a. este fundamentat prin Conventia asupra dreptului marii din anul 1982
b. este reglementat prin rezolutii ale Adunarii Generale a Natiunilor Unite, care a instituit
un moratoriu asupra exploatarii zonei
c. nu este fundamentat inca, aceasta zona constituind subiect de analiza in cadrul Natiunilor
Unite
34. Regimul juridic actual stabilit pentru Stramtorile Marii Negre, Bosfor si Dardanele, este stabilit prin:
a. legislatia interna a Turciei
b. Conventia de la Montreux din anul 1936
c. Conventia de la Lausanne din 1923
35. Canalul de Suez, construit in perioada 1859 – 1869, asigura legatura intre:
a. Marea Mediterana si Oceanul Atlantic, prin Stramtoarea Gibraltar
b. Marea Mediterana si Oceanul Indian, prin Marea Rosie
c. Marea Mediterana si Marea Neagra, prin Marea Marmara
36. Potrivit Acordului dintre SUA si Panama, incheiat in anul 1977, cele doua state au hotarat:
a. stabilirea imediata a unui regim de neutralitate permanenta pentru statul panamez
b. inchiderea canalului pana la transferul suveranitatii catre SUA
c. transferul suveranitatii catre statul panamez
37. Navigatia pe Dunare se desfasoara, in prezent, potrivit dispozitiilor:
a. Conventiei de la Belgrad din anul 1948
b. Conferintei de la Barcelona din anul 1921
c. Congresului de la Viena din anul 1815
38. Organismul international care coordoneaza, in prezent, colaborarea statelor riverane Dunarii este:
a. Comisia Internationala a Dunarii, cu sediul la Sulina
b. Comisia Europeana a Dunarii, cu sediul la Belgrad
c. Comisia Dunarii, cu sediul la Budapesta
39. Portiunea navigabila actuala a fluviului Dunarea, aflata in competenta Comisiei Dunarii, este
stabilita intre:
a. Ulm si Delta Dunarii, prin cele trei brate navigabile
b. Ulm si Marea Neagra, prin Bratul Sulina
c. Kelheim si Marea Neagra, urmand Bratul Sulina, cu acces prin Canalul Sulina
40. Potrivit dispozitiilor Conventiei pentru reducerea cazurilor de apatridie din anul 1961:
a. un copil cu parinti apatrizi, va obtine la nastere cetatenia parintilor, pe baza principiului
jus sangvinis
b. un copil cu parinti apatrizi, nascut pe teritoriul unui stat, va obtine cetatenia statului respectiv
c. un copil cu parinti apatrizi nu va obtine nicio cetatenie, deoarece niciunul dintre parinti
nu detine o cetatenie
41. Organizatia Aviatiei Civile Internationale, institutie specializata a Natiunilor Unite, a fost
infiintata prin dispozitiile :
a. Conventiei asupra navigatiei aeriene, semnata la Paris, in anul 1919
b. Conventiei  referitoare la navigatia civila internationala, semnata la Chicago, in anul 1944
c. Conventiei pentru reprimarea capturarii ilicite de aeronave, semnata la Haga, in anul 1970
42. Zonele demilitarizate sunt:
a. spatii geografice in care nu este permisa producerea, detinerea, utilizarea sau
experimentarea de arme nucleare
b. spatii geografice in care statele isi asuma obligatia ca in timp de razboi sa nu desfasoare
operatii militare si sa nu amplaseze baze militare
c. zone de teritoriu in care nu este permisa prezenta unor forte armate sau a unor instalatii
militare
43. Regimul international al fluviului Dunarea a fost recunoscut, pentru prima data, prin:
a. Congresul de la Viena din anul 1815
b. Conventia de la Paris din anul 1921
c. Tratatul de pace de la Paris din anul 1856
44. Regimul juridic actual al Canalului Kiel, ce asigura legatura intre Marea Baltica si Marea
Nordului este:
a. determinat de legislatia interna a Germaniei, fiind construit pe teritoriul acestei tari
b. restabilit dupa anul 1945 si are statut international
c. stabilit in baza Tratatului de pace de la Versailles din anul 1919 si are statut international
45. Potrivit Conventiei referitoare la statutul apatrizilor, adoptata de Natiunile Unite in anul 1954,
apatrizii au dreptul de:
a. a nu fi expulzati sau extradati, in nicio situatie
b. a circula liber in orice tara, statele fiind obligate sa le acorde regimul de refugiat sau de  azilant
c. a beneficia de protectia pe care statul o datoreaza propriilor cetateni cu privire la
libertatea religioasa si educatia religioasa a copiilor lor
 
 
 
 
46. Potrivit dispozitiilor art. 15 din Declaratia universala a drepturilor omului, adoptata de Natiunile Unite la 10 decembrie 1948:
a. legislatia unui stat in materie de cetatenie poate sa nu fie in deplin acord cu normele
internationale recunoscute in materie de nationalitate
b. cetatenia exprima un raport politic cu privire la persoana omului si a membrilor de
familie ai acestuia
c. nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa ori de dreptul de a-si schimba cetatenia
47. Conceptul de neutralizare implica:
a. stabilirea unui spatiu geografic in care statele se angajeaza ca, in timp de razboi, sa nu
desfasoare operatii militare in spatiul respectiv si sa nu-l transforme intr-o baza militara
b. stabilirea unor zone in care statele se angajeaza sa nu produca, comercializeze, utilizeze
sau experimenteze arme nucleare
c. stabilirea unor portiuni de teritoriu in care nu este permisa prezenta unor forte armate sau
a unor instalatii militare, in timp de pace
48. Statutul de zona denuclearizata se instituie numai prin:
a. rezolutii ale Consiliului de Securitate
b. declaratii ale Adunarii Generale a Natiunilor Unite
c. tratate internationale, prin care statele se angajeaza sa nu produca / achizitioneze / detina
/ utilizeze / amplaseze / experimenteze arme nucleare
49. Antarctica are un statut international potrivit caruia acest spatiu este:
a. o zona internationala, sub autoritatea Adunarii Generale a Natiunilor Unite
b. o regiune ce poate fi supusa suveranitatii statelor, in baza principiului primului
descoperitor
c. o zona demilitarizata, neutralizata si denuclearizata
50. Conventia asupra navigatiei aeriene, semnata la Paris, in anul 1919, stabilea in mod expres ca:
a. statele au drepturi asupra spatiului aerian situat deasupra teritoriului de stat doar in
scopuri de autoaparare
b. fiecare stat are suveranitate deplina si exclusiva asupra spatiului aerian situat deasupra
teritoriului sau
c. spatiul aerian de deasupra teritoriului de stat nu este supus suveranitatii acestuia
51. Regimul juridic al spatiului extraatmosferic este reglementat, in principal, prin dispozitiile:
a. intelegerilor bilaterale dintre statele care poseda aparate cosmice, ce stabilesc cooperarea
pentru utilizarea spatiului extraatmosferic
b. Rezolutiilor Consiliului de Securitate referitoare la activitatea statelor in spatiul aerian
c. Tratatului adoptat in anul 1967
 
52. Potrivit principiilor aplicabile pentru utilizarea spatiului extraatmosferic, folosirea acestuia trebuie sa se efectueze cu
respectarea:
a. regimului stabilit pentru orice zona demilitarizata, denuclearizata si neutralizata
b. dreptului international si a prevederilor Cartei Natiunilor Unite
c. legislatiei statului care trimite obiectele de zbor in spatiul cosmic, deoarece constituie
proprietatea acestora
53. Suveranitatea asupra spatiului extraatmosferic este reglementata, potrivit dispozitiilor Tratatului spatial si ale celorlalte
acorduri privind spatiul cosmic, astfel:
a. nu este reglementata in niciun fel
b. nu poate apartine niciunui stat, spatiul extraatmosferic fiind declarat patrimoniu comun
al umanitatii
c. apartine in mod limitat statelor care folosesc obiecte de zbor cosmic
54. Principiile fundamentale ale dreptului international public:
a. sunt identice cu principiile generale de drept international public
b. nu au caracter general, fiind aplicabile numai in natiunile civilizate
c. sunt norme imperative, facand parte din categoria normelor jus cogens
55. Identificati o norma de drept international cu valoare de principiu fundamental pentru aceasta disciplina:
a. principiul dreptului la autoaparare, individuala sau colectiva
b. principiul solutionarii pe cale pasnica a diferendelor internationale
c. principiul neretroactivitatii
56. Principalele caracteristici ale suveranitatii statelor in dreptul international contemporan sunt:
a. caracterul neexclusiv, istoria consemnand exercitarea, pe acelasi teritoriu, a suveranitatii
mai multor state
b. caracterul transmisibil, suveranitatea unui stat putand fi cedata altui stat
c. caracterul deplin, puterea de stat manifestandu-se in toate domeniile
57. Personalitatea juridica a statelor ca subiecte de drept international public se caracterizeaza prin faptul ca acestea sunt:
a. subiecte de drept derivate si speciale
b. subiecte de drept tipice si fundamentale
c. subiecte de drept cu capacitate limitata de normele dreptului international
58. Conceptul de populatie a unui stat reprezinta:
a. o comunitate umana permanenta, organizata si relativ numeroasa
b. baza materiala a statului
c. totalitatea persoanelor care locuiesc, la un moment dat, pe teritoriul national
59. Identificati documentele internationale prin care sunt stabilite libertatile aerului:
a. Conventia referitoare la infractiuni si alte acte savarsite la bordul aeronavelor, semnata la
Tokyo, in anul 1963
b. Conventia asupra navigatiei aeriene, semnata la Paris, in anul 1919
c. Acordurile suplimentare referitoare la tranzitul aerian si la serviciile aeriene
internationale, semnate la Chicago, in anul 1944
60. Principalele obligatii ale statelor care si-au declarat statutul de neutralitate permanenta sunt:
a. sa promoveze o politica generala si constanta de dezarmare nucleara
b. sa nu detina armata sau alte forte cu destinatie militara
c. sa nu permita folosirea teritoriului lor pentru amplasarea de baze militare straine, rampe
de lansare a rachetelor si alte asemenea obiective militare
 
61. Problema succesiunii statelor se pune in cazul:
a. solutionarii mostenirilor monarhilor
b. reunirii mai multor state intr-unul singur, prin fuziune sau absorbtie
c. transferului de populatie de la un stat la altul
62. Principalele probleme care se ridica in cadrul succesiunii statelor se refera la:
a. regimul juridic al strainilor
b. bunurile si arhivele statelor respective
c. politica externa a statelor aflate in procedura de succesiune
63. Cetatenia reprezinta:
a. o optiune a statului de a acorda cetatenia persoanei nascute pe teritoriul sau
b. ansamblul obligatiilor pe care o persoana fizica le are fata de statul al carui cetatean este
c. o legatura permanenta si efectiva dintre o persoana fizica si un stat
64. La dobandirea cetateniei prin nastere sunt aplicabile norme de drept international exprimate prin continutul:
a. principiului jus gentium  (dreptul gintilor)
b. principiului jus loci  (dreptul locului nasterii)
c. principiilor fundamentale ale dreptului international
65. Potrivit dreptului international, regimurile internationale ce pot fi aplicabile persoanelor straine sunt:
a. regimul clauzei natiunii celei mai defavorizate
b. regimul standardelor internationale
c. regimul de azilant politic
66. Azilul diplomatic a fost acordat, in anumite situatii persoanelor solicitante, pe baza criteriilor
stabilite prin:
a. Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice, din anul 1961
b. Conventia de la Havana din anul 1928
c. Conventia Natiunilor Unite privind statutul refugiatilor, din anul 1951
67. In dreptul international contemporan, statutul juridic al refugiatilor este reglementat prin
prevederile:
a. Cartei Natiunilor Unite, semnata in anul 1945
b. Regulamentului Comitetului pentru refugiati al Ligii Natiunilor Unite din anul 1921
c. Conventiei Natiunilor Unite privind statul refugiatilor din anul 1951, cu amendamentele
ulterioare
68. Natura juridica a teritoriului de stat este fundamentata in doctrina dreptului international public prin unele teorii, precum:
a. Condominium, conform careia teritoriul se afla sub suveranitatea a doua sau mai multor state
b. Imperium,  conform careia teritoriul este considerat expresie a autoritatii pe care un stat o
exercita asupra unui teritoriu
c. Regimul capitulatiilor, potrivit caruia cetatenii unui stat erau scosi de sub jurisdictia
statului pe teritoriul caruia se aflau
69. Partile componente ale teritoriului de stat sunt, in principal, urmatoarele:
a. spatiul maritim
b. spatiul terestru
c. spatiul fluvial
70. Regimul frontierei de stat se stabileste prin legislatia interna a statului, in conformitate cu
prevederile dreptului international si reglementeaza, in principal, probleme precum:
a. demarcarea si delimitarea frontierei de stat
b. modificarea frontierei de stat
c. modul de trecere a frontierei si controlul la frontiera
71. Apele maritime interioare sunt compuse din:
a. golfurile si baile cu o deschidere spre mare mai mica de 24 mile maritime
b. apele deltei sau, dupa caz, a estuarului unor fluvii care se varsa in mare
c. domeniul fluvial si lacustru
72. In marea teritoriala, statul riveran are urmatoarele drepturi:
a. dreptul de a interzice trecerea inofensiva
b. dreptul de a reglementa navigatia
c. dreptul de a aresta toate navele care nu achita taxele de intrare in marea teritoriala a
statului riveran respectiv
73. Navele militare straine sau cele de stat, afectate unor scopuri necomerciale:
a. se bucura de imunitate de jurisdictie in marea teritoriala
b. pot fi arestate pentru incalcarea legislatiei statului riveran
c. nu se bucura de imunitate de jurisdictie in marea teritoriala
74. In platoul continental, statul riveran exercita urmatoarele drepturi suverane:
a. interzicerea actiunilor altor state referitoare la instalarea de conducte si cabluri submarine
b. stabilirea masurilor de protectie pentru acest teritoriu de stat, in virtutea suveranitatii
nationale depline si efective asupra zonei
c. explorarea si exploatarea resurselor din aceasta zona
75. Drepturile statului riveran in zona economica exclusiva  sunt, in principal, urmatoarele:
a. stabilirea conditiilor pentru exercitarea pasajului inofensiv
b. explorarea si exploatarea resurselor zonei
c. stabilirea masurilor de protectie pentru acest teritoriu de stat, in virtutea suveranitatii
nationale depline si efective asupra zonei
76. Libertatile marii libere sunt reglementate, in prezent, prin dispozitiile:
a. Tratatului din 1963 privind interzicerea amplasarii de arme nucleare pe fundul marilor si
oceanelor
b. Conventiei privind dreptul marii adoptata la Montego Bay, Jamaica, in anul 1982
c. Conventiei asupra marii teritoriale si platoului continental, adoptata la Geneva, in anul 1958
77. Identificati care dintre urmatoarele libertati constituie libertati ale marii libere, consacrate prin conventiile internationale in
domeniu:
a. libertatea de a pescui numai in apele nationale
b. libertatea navelor militare de a controla toate navele comerciale fara o notificare
prealabila a statului riveran
c. libertatea de navigatie si libertatea de survol
78. In marea libera statele sunt obligate sa coopereze si sa ia masuri pentru:
a. interzicerea emisiunilor de radio si televiziune transmise din aceasta zona, cu sau fara licenta
b. interzicerea turismului clandestin
c. interzicerea pirateriei
79. In privinta navigatiei pe Dunare, prin Tratatul de pace de la Paris din anul 1856 s-au stabilit
urmatoarele:
a. impartirea fluviului in sectoare administrative de navigatie, respectiv in Dunarea
maritima si Dunarea fluviala
b. utilizarea fluviului Dunarea numai in scopuri exclusiv pasnice
c. recunoasterea rolului si locului Romaniei privind dreptul de administrare asupra fluviului
Dunarea
80. Potrivit Tratatului asupra Antarcticii,  incheiat la Washington in anul 1959, regimul juridic al
zonei este urmatorul:
a. Zona care poate fi folosita si in scopuri militare
b. Zona demilitarizata, denuclearizata si neutralizata
c. Zona in care se permite tuturor statelor prospectarea si mineritul
81. Situatia unui stat neutru poate fi caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
a. abtinerea, respectiv obligatia statului neutru de a nu acorda, direct sau indirect, nici un
fel de ajutor in ducerea razboiului unuia sau altuia dintre statele beligerante
b. neutralizarea armamentelor aflate pe teritoriul declarat neutru
c. demilitarizarea totala sau partiala a teritoriului neutru
82. Identificati principiile care stau la baza stabilirii regimul juridic al spatiului cosmic:
a. libertatea accesului la spatiul cosmic, la exploatarea si utilizarea acestuia de catre toate
statele, in conditii de egalitate
b. suveranitatea partiala asupra spatiului cosmic poate fi declarata numai de catre statele
care detin aparate de zbor cosmic
c. folosirea spatiului cosmic si in scopuri militare, in caz de necesitate
83. Operatiunile pentru stabilirea frontierei de stat sunt urmatoarele:
a. Negocierea tratatului de frontiera cu toate statele vecine
b. Delimitarea si demarcarea frontierei de stat
c. Incheierea tratatului de buna vecinatate cu toate statele vecine
84. In continutul Conventiei de la Constantinopole  din anul 1888 referitoare la regimul juridic al
Canalului de Suez, se preciza:
a. nationalizarea de catre Egipt dupa o perioada de exploatare de 99 de ani
b. posibilitatea instituirii unor masuri restrictive de catre comunitatea internationala
c. stabilirea unei zone neutralizate de 3 mile pe ambele maluri care nu putea fi transformata
in teatru de razboi si nici supusa blocadei
85. Problema suveranitatii statelor asupra Antarcticii este reglementata astfel:
a. se interzice suveranitatea statelor asupra zonei prin dispozitiile Tratatului din anul 1959
b. se stabileste suveranitatea asupra zonei prin dispozitiile Conventiei privind conservarea resurselor marine vii din Antarctica din anul
1982
c. nu este solutionata prin documentele internationale mentionate anterior
86. Sunt declarate zone denuclearizate, prin tratate internationale, urmatoarele teritorii:
a. continentul african, prin Tratatul de infiintare a Uniunii Africane
b. continentul european, prin Tratatele de infiintare a Uniunii Europene
c. solul si subsolul marilor si oceanelor, prin Tratatul din anul 1963
87. Potrivit Conventiei privind regimul navigatiei pe Dunare, semnata la Belgrad, in anul 1948,
statele riverane au:
a. dreptul la libera navigatie pentru navele militare ale statelor neriverane
b. suveranitatea deplina a statelor riverane asupra portiunilor de fluviu aflate in limitele granitelor lor
c. obligatia de plata a taxelor de navigatie numai pentru navele apartinand statelor neriverane
88. Dintre principalele drepturi si obligatii ale statelor riverane Marii Negre referitoare la navigatia prin Bosfor si Dardanele,
potrivit dispozitiilor Conventiei de la Montreux din anul 1936,
evidentiem urmatoarele:
a. Turcia poate inchide stramtorile, in timp de pace, pentru toate navele
b. statele riverane Marii Negre pot trece prin stramtori orice nava militara, inclusiv submarine
c. circulatia navelor comerciale prin stramtori este libera, numai cu plata taxelor de navigatie
89. Delimitarea platoului continental se realizeaza, potrivit Conventiei asupra dreptului marii  din anul 1982, astfel:
a. pana la maximum 50 mile marine masurate de la liniile de baza, in situatia in care taluzul
continental se intinde pe distante foarte mari
b. se stabileste de catre fiecare stat riveran, cu acordul institutiilor specializate in dreptul
marii din cadrul Natiunilor Unite
c. pana la limita exterioara a taluzului continental sau pana la o distanta de 200 mile marine
masurate de la liniile de baza, in situatia in care limita exterioara a taluzului continental
nu ajunge pana la aceasta distanta
90. Trecerea unei nave comerciale prin marea teritoriala a unui stat nu mai este considerata inofensiva in urmatoarele situatii:
a. echipajul culege informatii generale, fara a prejudicia apararea sau suveranitatea statului
riveran
b. echipajul imbarca / debarca marfuri, bani sau persoane fara respectarea reglementarilor
statului riveran
c. nava se opreste in marea teritoriala ca urmare a unor defectiuni tehnice majore
91. Regimul juridic al apelor portuare este determinat, in principal, prin aplicarea urmatoarelor reguli:
a. statul riveran permite accesul navelor comerciale in porturile deschise potrivit cutumelor
internationale si dispozitiilor Conventiei adoptata la Geneva in anul 1923
b. statul riveran nu are dreptul exclusiv de a stabili conditiile in care are loc accesul navelor
comerciale in porturile sale
c. statul riveran nu poate impune restrictii cu privire la accesul navelor militare sau al
navelor de stat folosite in scopuri necomerciale in porturile sale, in aplicarea principiului
libertatii de navigatie
92. Frontiera fluviala este stabilita prin acordul statelor riverane fluviului, potrivit regulilor de drept international, astfel:
a. la o distanta de minim 500 metri de linia frontierei terestre, pentru a se respecta zona de
siguranta a frontierei de stat
b. linia talvegului sau linia senalului navigabil, in cazul unui fluviu navigabil
c. pe oricare din bratele fluviului, daca acesta are mai multe brate, indiferent daca acesta
este navigabil sau nenavigabil
93. Identificati conditiile stabilite la Congresul de la Berlin din anul 1885 pentru stapanirea de catre marile puteri a altor teritorii
situate in afara granitelor:
a. ocuparea efectiva a teritoriului, cu posesia reala si intentia de a-si exercita suveranitatea
b. respectarea drepturilor si principiilor teoriei primului descoperitor
c. notificarea ocupatiei catre Liga Natiunilor, cu precizarea limitelor geografice ale
teritoriului ocupat
94. Expulzarea este o masura ce poate fi caracterizata astfel:
a. nu poate fi contestata, cetateanul expulzat fiind obligat sa paraseasca teritoriul in 24 de
ore
b. nu poate fi dispusa, in principiu, impotriva propriilor cetateni
c. este o masura ce se aplica pentru fapte cu caracter penal
95. Extradarea persoanelor este o masura:
a. interzisa prin conventiile internationale si regionale pentru recunoasterea si aplicarea
drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului
b. stabilita prin conventii internationale sau norme de drept intern pentru sanctionarea
crimelor impotriva pacii, a umanitatii si a celor de razboi
c. dispusa impotriva cetatenilor straini pentru comiterea unor fapte de natura administrativa
96. Principalele conditii de fond pentru solicitarea / acceptarea cererii de extradare a unei persoane sunt:
a. indeplinirea cerintelor principiului dublei incriminari
b. indeplinirea cerintelor principiului universalitatii drepturilor omului
c. sa fi intervenit prescriptia incriminarii sau a executarii pedepsei
97. Modificarile teritoriale ce pot surveni intre state in dreptul international contemporan pot consta, in principal, in:
a. cedarea teritoriului unui stat catre alt stat prin donatie, vanzare-cumparare sau alt mod
potrivit dreptului comun
b. transferul de teritorii de la un stat la altul
c. transferul de populatie de la un stat la altul
98. In dreptul international, institutia recunoasterii guvernelor este conturata, in principal, printr-una din urmatoarele doctrine:
a. doctrina dualista, fundamentata de H. Kelsen si de catre alti adepti ai Scolii de la Bonn,
in secolul al XIX-lea
b. doctrina Estrada, formulata de catre ministrul de externe mexican, in prima jumatate a
secolului al XX-lea
c. doctrina monista, formulata in principal de H. Trieppel, in secolul al XIX-lea
99. . este statul care a beneficiat de un statut de neutralitate permanenta pentru o perioada
indelungata de timp, chiar daca in prezent este membru ONU.
a. Austria
b. Malta
c. Elvetia
100. Principalele deosebiri dintre dreptul international si dreptul intern se manifesta, in special, in urmatoarele domenii:
a. Sistemul politic si social
b. Sistemul economic intern
c. Modul de elaborare a normelor juridice
101. Principalele obligatii ale statelor cu statut de neutralitate permanenta sunt:
a. sa duca o politica de colaborare pasnica si sa intretina relatii amicale cu celelalte state
b. sa participe la aliante politice sau militare, fara sa-si asume obligatii care au drept scop
pregatirea razboiului
c. sa asigure securitatea armelor nucleare sau de distrugere in masa din dotare, fara a le
comercializa sau utiliza intr-un conflict armat
102. In materie de succesiune a statelor se aplica, in cazul transferarii unui teritoriu, urmatoarele reguli:
a. datoriile se transfera automat asupra statului dobanditor
b. bunurile de stat aflate pe teritoriul cedat raman in proprietatea statului cedent
c. pe teritoriul transferat isi inceteaza aplicabilitatea tratatele incheiate de statul de la care
s-a facut transferul si intra in vigoare tratatele statului dobanditor
103. Institutiile specializate ale Natiunilor Unite sunt coordonate de catre:
a. Consiliul de Securitate
b. Adunarea Generala
c. Consiliul Economic si Social
104. Dupa criteriul arie de actiune, organizatiile internationale interguvernamentale pot fi clasificate astfel:
a. organizatii cu caracter general
b. organizatii cu vocatie universala
c. organizatii cu caracter umanitar
105. Masura retragerii cetateniei:
a. poate fi aplicata in cazul in care cetatenia a fost obtinuta in mod fraudulos
b. este o masura uzuala si poate fi dispusa inclusiv impotriva membrilor familiei persoanei
vinovate de conduita neloiala
c. se poate dispune impotriva unui cetatean al altui stat pentru conduita neloiala fata de
statul care aplica aceasta masura
106. Potrivit Conventiei referitoare la statutul apatrizilor din anul 1954, fiecare apatrid are:
a. dreptul la acelasi regim aplicabil tuturor apatrizilor, fara discriminari privind rasa, religia
sau tara de origine
b. nelimitat dreptul la libera circulatie pe teritoriul statului in care se afla pentru intreaga
perioada de rezidenta
c. drepturi financiare asigurate de statul gazda, pe termen nelimitat
107. In raport de elementele componente ale teritoriului de stat, frontierele de stat sunt:
a. Frontiere astronomice
b. Frontiere geometrice
c. Frontiere fluviale
108. In marea teritoriala, statul riveran exercita conform legislatiei proprii si internationale urmatoarele drepturi:
a. de exercitare a jurisdictiei penale, pentru infractiuni savarsite la bordul navei impotriva
membrilor echipajului
b. de confiscare a produselor interzise aflate la bordul navei
c. de control vamal, fiscal si sanitar
109. Pentru exploatarea resurselor din platoul continental, statul riveran are dreptul sa:
a. stabileasca zone de restrictie pentru navele comerciale straine, pe suprafete maritime
nelimitate
b. implementeze insule artificiale sau alte instalatii destinate explorarii si exploatarii
resurselor din zona
c. interzica altor state sa instaleze cabluri si conducte submarine
110. Potrivit dispozitiilor Conventiei din anul 1982, zona economica exclusiva:
a. face parte din teritoriul national al statului riveran
b. este supusa jurisdictiei statului riveran numai pentru unele drepturi economice de
exploatare a zonei
c. este utilizata de catre toate statele riverane, pe baze juste si echitabile
111. Exploatarea zonei internationale a teritoriilor submarine este asigurata printr-un mecanism
institutional format din:
a. Autoritatea internationala a teritoriilor submarine
b. Tribunalul maritim international
c. Curtea Permanenta de Arbitraj International
112. Frontiera de stat reprezinta:
a. limita generala a teritoriului de stat
b. limita externa a teritoriului de stat
c. limita juridica a teritoriului de stat
113. Zona internationala a teritoriilor submarine si resursele sale constituie:
a. patrimoniu comun al umanitatii
b. zona sub supraveghere / exploatare regionala
c. zona libera pentru explorare si exploatare de catre toate statele
114. Calitatea de unic subiect de drept international in raporturile cu alte state revine:
a. Uniunii personale
b. Federatiei
c. Asociatiei de state
115. Recunoasterea internationala are un caracter . si constituie un act de constatare a aparitiei unui nou stat.
a. diplomatic
b. declarativ
c. juridic
116. Potrivit normelor dreptului international si Constitutiei Romaniei, un cetatean roman:
a. trebuie sa aleaga intre cetatenia europeana si cetatenia romana
b. poate fi expulzat / extradat la solicitarea altui stat european in orice conditii
c. poate fi extradat in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in
conditiile legii si pe baza de reciprocitate
117. Un strain sau o persoana fara cetatenie care pentru variate motive de persecutie nu poate sau nu doreste sa se intoarca in
tara de origine, fiind astfel lipsita de protectia acesteia, va beneficia de regimul juridic stabilit pentru:
a. apatrizi
b. refugiati
c. extradati
118. Organizatia Natiunilor Unite constituie o organizatie internationala cu vocatie universala care are ca scop principal:
a. mentinerea pacii si securitatii internationale
b. monitorizarea relatiilor internationale
c. garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului
119. Jurisdictia unui stat asupra spatiului aerian national se exercita, conform normelor in dreptului international contemporan,
deasupra teritoriului national, pana la:
a. limita superioara a spatiului sideral
b. limita inferioara a spatiului cosmic
c. posibilitatile de explorare tehnica ale statului
120. Platoul continental este solul si subsolul spatiilor submarine, care se intinde dincolo de limita
exterioara a marii teritoriale de-a lungul prelungirii naturale a teritoriului terestru, de regula, pana la o distanta de:
a. 500 mile marine de la liniile de baza de unde se masoara marea teritoriala
b. 200 mile marine de la liniile de baza de unde se masoara marea teritoriala
c. 24 mile marine de la liniile de baza de unde se masoara marea teritoriala
121. Acea parte a marilor si oceanelor care nu apartine marii teritoriale sau apelor interioare ale unui stat si asupra careia nu se
exercita suveranitatea vreunui stat, fiind deschisa tuturor natiunilor, poarta denumirea de:
a. mare libera
b. zona economica exclusiva
c. zona contigua
122. Experientele nucleare in marea libera si in spatiul aerian de deasupra acesteia sunt interzise prin dispozitiile:
a. Cartei Natiunilor Unite, din anul 1945
b. Conventiei asupra dreptului marii, din anul 1982
c. Tratatului incheiat in anul 1963, sub egida Natiunilor Unite
123. Uniunea de state in care fiecare membru isi pastreaza o anumita organizate proprie, dar cu organe comune permanente cu
caracter legislativ, administrativ si judiciar si cu competenta generala asupra teritoriului si populatiei constituie:
a. o uniune reala
b. o confederatie
c. o federatie
124. Un regim juridic general privind navigatia pe Dunare se stabileste, pentru prima data, prin
dispozitiile:
a. Tratatului de pace de la Versailles, din anul 1919
b. Documentelor adoptate la Congresul de la Berlin, din anul 1885
c. Tratatului de pace de la Paris, din anul 1856
125. Conceptul de zone demilitarizate reprezinta portiuni de teritoriu in care nu este permisa prezenta unor:
a. reprezentanti ai aliantelor militare
b. forte armate si instalatii militare
c. fortele paramilitare
126. Formele raspunderii internationale a statelor sunt:
a. politica, morala si penala
b. morala, materiala si militara
c. politica, morala, materiala si penala
127. Mijloacele de solutionare pasnica a diferendelor internationale se clasifica in urmatoarele
categorii:
a. cu caracter jurisdictional
b. cu caracter obligatoriu
c. cu caracter temporar
128. Membrii permanenti ai Consiliului de Securitate sunt, potrivit Cartei Natiunilor Unite:
a. Franta, Italia, Marea Britanie, Federatia Rusa si SUA
b. China, Franta, Germania, Federatia Rusa si SUA
c. China, Franta, Marea Britanie, Federatia Rusa si SUA
129. Potrivit Clauzei Martens,  persoanele civile si combatantii beneficiaza, in cazurile neprevazute de conventiile internationale
aplicabile in domeniu, de:
a. protectia principiilor dreptului international, asa cum acestea rezulta din uzantele
stabilite, din principiile umanitare si din exigentele constiintei publice
b. prevederile dreptului intern si dreptului international, in mod alternativ
c. prevederile dreptului intern, in mod exclusiv
130. In sens militar, teatrul de razboi cuprinde:
a. teritoriul statelor beligerante, precum si al celor care pot fi atrase in conflictul armat
b. campul de operatii in care se duc luptele, in care se aplica reguli speciale prevazute de
dreptul conflictelor armate
c. exclusiv teritoriul statului / statelor agresat / agresate
131. Statul ocupant exercita asupra teritoriului ocupat:
a. autoritate de drept, pe durata nedeterminata
b. autoritate ce rezulta din dreptul international, in baza unui mandat al Natiunilor Unite
c. autoritate de fapt, temporara
132. Procurarea de informatii asupra inamicului si a teritoriului acestuia in timp de razboi este:
a. o activitate ilicita a membrilor fortelor armate ale partilor aflate in conflict
b. o activitate licita, in principiu, a membrilor fortelor armate ale partilor aflate in conflict
c. o activitate ce poate fi desfasurata de orice membru al fortelor armate, in orice conditii si
indiferent daca actioneaza in uniforma combatantilor sau in tinuta civila
133. Prizonierii de razboi se afla:
a. sub autoritatea ONU
b. sub autoritatea puterii detinatoare
c. sub autoritatea persoanelor care i-au capturat
134. Potrivit Protocolului Aditional I de la Geneva din 1977, incalcarea regimului de protectie a
bunurilor culturale care formeaza patrimoniul comun al umanitatii constituie:
a. o crima de razboi
b. o crima impotriva umanitatii
c. o crima impotriva pacii
135. In situatia in care este capturat, un mercenar:
a. are statutul de combatant
b. are statutul de prizonier de razboi
c. raspunde penal pentru participarea la ostilitatile si faptele comise
136. Principiul imprescriptibilitatii crimelor impotriva umanitatii si a crimelor de razboi a fost
consacrat juridic prin includerea sa in cadrul dispozitiilor:
a. Cartei Natiunilor Unite, din anul 1945
b. Declaratiei universale a drepturilor omului, din anul 1948
c. Conventiei Natiunilor Unite adoptate in anul 1968
137. Statutul Curtii Penale Internationale a fost semnat la si a intrat in vigoare, dupa intrunirea numarului necesar de ratificari
prevazute de Statut, in anul .
a. New York, in anul 1997 / 2000
b. Roma, in anul 1998 / 2002
c. Geneva, in anul 1977 / 1979
138. Pactul este o denumire pentru o categorie de tratate internationale, in general multilaterale, care:
a. reglementeaza probleme privind relatiile intr-un anumit domeniu, avand un caracter mai
specializat decat tratatul
b. au un caracter deosebit de solemn privind unele relatii politice dintre state
c. reprezinta un instrument diplomatic pentru stabilirea colaborarii dintre state
139. Abilitarea de a negocia un tratat international se acorda de catre autoritatile competente ale
fiecarui stat conform regulilor de drept intern, iar documentul de abilitare poarta denumirea de:
a. scrisoare de acreditare
b. exequator
c. depline puteri
140. Parafarea unui tratat international:
a. obliga partile sa semneze, ulterior, textul parafat
b. dovedeste faptul ca partile au ajuns la un acord asupra textului parafat
c. obliga juridic statele la respectarea textului parafat
141. Aderarea  este procedeul juridic de exprimare a consimtamantului statului de a fi parte la un tratat  la care se recurge in
situatia in care statele:
a. au semnat un tratat bilateral, indiferent daca au participat sau nu la negocierea acestuia,
iar ulterior apreciaza ca este necesar sa devina parte la acel tratat
b. au semnat un tratat multilateral, chiar daca nu au participat la negocierea acestuia, iar
ulterior apreciaza ca este necesar sa devina parte la acel tratat
c. nu au semnat un tratat multilateral, indiferent daca au participat sau nu la negocierea
acestuia, iar ulterior apreciaza ca este necesar sa devina parte la acel tratat
142. Inregistrarea unui tratat international se face potrivit art. 102 din Carta Natiunilor Unite si are ca efect:
a. invocarea in fata statelor membre ale O.N.U., fiind integral opozabil acestora
b. intrarea in vigoare a tratatului respectiv fata de alte state sau organizatii internationale
c. asigurarea publicitatii necesare, in caz contrar neputand fi invocat in fata vreunui organ al O.N.U
143. Principiul respectarii cu buna credinta a tratatelor internationale (pacta sunt servanda)  reprezinta:
a. un principiu general al dreptului international
b. un efect juridic accesoriu al aplicarii tratatului international
c. angajamentul juridic al partilor contractante de a respecta dispozitiile tratatului
international in mod strict si cu buna credinta.
144. Tratativele, ca mijloc de solutionare pasnica a diferendelor internationale, reprezinta:
a. o metoda de rezolvare a diferendelor internationale, care nu se desfasoara in intregime
intre partile implicate, fiind necesara participarea altor parti
b. principala metoda de solutionare pe cale pasnica, politico-diplomatica, a problemelor
litigioase
c. o metoda auxiliara prezenta, intr-o faza sau alta, in orice proces de solutionare pasnica a
diferendului international
145. In cadrul misiunii sale de bune oficii, tertul binevoitor are:
a. o contributie discreta, neparticipand direct la rezolvarea propriu-zisa a diferendului
b. o contributie directa, participand direct la rezolvarea propriu-zisa a diferendului
c. o contributie majora, in practica internationala participand la solutionarea a numeroase
diferende si la evitarea unor conflicte armate iminente, inclusiv la oprirea unui conflict
armat deja angajat
146. Efectul juridic al procedurii de solutionare pe cale pasnica a diferendelor dintre state prin arbitraj international poate fi
caracterizat astfel:
a. are un caracter contradictoriu, rezultat din procedura de citare si audiere a partilor, a
martorilor si expertilor s.a.
b. are un caracter politico-diplomatic, comisia de arbitraj fiind un organ independent si cu o
autoritate politica proprie
c. are un caracter obligatoriu, deoarece hotararile pronuntate sunt definitive si pot fi supuse
revizuirii numai in anumite cazuri, strict reglementate
147. Curtea Internationala de Justitie reprezinta, potrivit dispozitiilor Cartei Natiunilor Unite si a Statutului propriu:
a. un organism judiciar continuator al activitatii Curtii Permanente de Justitie Internationala
b. un organism jurisdictional independent, separat de structura ONU
c. un organism judiciar principal al ONU, facand parte din structura acesteia
148. Potrivit dreptului international contemporan, ocuparea totala sau partiala a teritoriului altui stat este:
a. permisa, in virtutea dreptului la autoaparare individuala sau colectiva
b. interzisa, fara acordul expres al Adunarii Generale a ONU
c. interzisa, fiind contrara principiului nerecurgerii la forta impotriva suveranitatii sau a
integritatii teritoriale a altui stat
149. Gentlemen's agreement constituie un acord incheiat intre sefi de state sau alte persoane de inalta autoritate, in forma ,
pentru reglementarea unor probleme de importanta majora.
a. autentica
b. nescrisa
c. testamentara
150. Rezerva  la un tratat international se formuleaza cu ocazia semnarii si are ca efect obligatiilor inscrise in tratat.
a. nemodificarea
b. acceptarea temporara a
c. modificarea
151. Poate fi considerat spion, potrivit dispozitiilor ., individul care lucreaza pe ascuns sau sub pretexte mincinoase pentru a
aduna informatii in zona de operatii a unui beligerant, cu intentia de a le comunica partii adverse.
a. Conventiei a IV-a de la Haga din anul 1907.
b. Conventiei a III-a de la Geneva din anul 1949.
c. Protocolului Aditional II din anul 1977.
152. Primordialitatea tratativelor ca mijloc de solutionare pasnica a diferendelor internationale este consacrata prin dispozitiile ..
a. Art. 38 din Statutul Curtii Internationale de Justitie
b. Art. 48 din Conventia asupra tratatelor semnata la Viena in anul 1969
c. Art. 33 din Carta Natiunilor Unite
153. Definirea conceptului de mercenar s-a realizat, pentru prima data, prin dispozitiile:
a. Protocolului Aditional I din anul 1977
b. Conventiei a IV-a de la Geneva din anul 1949
c. Conventiei internationale impotriva recrutarii, folosirii, finantarii si instruirii
mercenarilor din anul 1989
154. Embargoul constituie in dreptul international contemporan, aceasta neimplicand
actiuni de utilizare a fortei.
a. o masura de forta majora
b. o masura legala
c. o masura nelegala
155. Legitima aparare este o masura intreprinsa de un stat impotriva altui stat, pentru inlaturarea starii de pericol rezultat dintr-
un asemenea act.
a. actului ilicit al
b. unei masuri legale a
c. actului discretionar al
156. Represaliile armate  aveau un dublu caracter, respectiv si se foloseau pentru
rezolvarea situatiei sau a diferendului prin forta, dar .
a. pacifist si cooperant / inclusiv prin razboi.
b. temporar si preponderent / limitandu-se numai la amenintari.
c. reparator si sanctionator / fara a se recurge la razboi
157. Masurile cu caracter coercitiv care implica folosirea fortelor armate, prevazute in Carta
Natiunilor Unite sunt, in principal:
a. boicotul, blocada si ruperea relatiilor diplomatice
b. demonstratiile militare, masuri de blocada si alte operatii executate de fortele terestre,
maritime sau aeriene
c. demonstratiile cu trupe militare si blocada maritima
158. Protectia populatiei civile in timp de conflict armat este asigurata, in principal, prin dispozitiile:
a. Declaratiei Universale a Drepturilor Omului din anul 1948
b. Pactului international privind drepturile civile si politice din anul 1966
c. Conventiei a IV-a de la Geneva din anul 1949
159. Capitularea  este un . prin care una din parti celeilalte trupele,
navele, fortificatiile si, eventual, teritoriul pe care l-a aparat fara succes.
a. tratat / transmite fara pretentii
b. angajament contractual / preda
c. act bilateral / se angajeaza sa predea intr-un anumit timp
160. Armistitiul este o conventie temporara de care se poate referi la ostilitatile dintr-o anumita zona a teatrului de operatiuni
sau la intregul front.
a. continuare a luptelor
b. predare a definitiva a armelor
c. incetare a luptelor
161. In timp de conflict armat, ranitii, bolnavii si naufragiatii se bucura de o protectie speciala, bazata in principal pe prevederile:
a. Conventiilor I si II de la Geneva din anul 1949
b. Conventiei a IV-a de la Geneva din anul 1949
c. Conventiei a III-a de la Geneva din anul 1949
162. Regimul prizonierilor de razboi este stabilit in cuprinsul unor instrumente juridice internationale, precum dispozitiile si ale .
a. Conventiei de la Haga din anul 1899 / Protocolului Aditional I din anul 1977
b. Conventiei a IV-a de la Geneva din anul 1949 / Protocolului Aditional II din anul 1977
c. Conventiei a IV-a de la Haga din anul 1907 / Conventiei a III-a de la Geneva din anul 1949