DREPT_3_DIP_1

DREPT INTERNATIONAL PUBLIC

TRUE/FALSE

1) Spaţiul extraatmosferic poate fi utilizat de statele care utilizează aparate de zbor cosmic, cu
respectarea dispoziţiilor convenţiilor internaţionale care reglementează acest domeniu.
Enunţul este Adevărat sau Fals?

2) Regimul juridic al străinilor se stabileşte prin legislaţia internă a statelor, în concordanţă cu

prevederile convenţiilor internaţionale. Enunţul este Adevărat sau Fals?

3) În raport cu elementele componente ale teritoriului de stat, frontierele pot fi: terestre, fluviale,
maritime şi aeriene. Adevărat sau fals?

4) Operaţiunile pentru delimitarea frontierei de stat sunt trasarea şi măsurarea. Enunţul este
Adevărat sau Fals?

5) Apele interioare sunt formate din domeniul fluvial şi lacustru, apele maritime interioare şi
porţiunile de mare teritorială care fac parte din teritoriul acestuia. Enunţul este Adevărat sau
Fals?

6) Apele interioare reprezintă zona acvatică situată între ţărm şi liniile de bază de la care se
măsoară marea teritorială a unui stat riveran. Enunţul este Adevărat sau Fals?

7) Prin mare teritorială se înţelege o zonă de mare adiacentă spaţiului terestru al unui stat şi
apelor interioare ale acestuia asupra căreia statul nu are competenţa de a-şi exercita
suveranitatea. Enunţul este Adevărat sau Fals?

8) Statul riveran exercită asupra platoului continental şi a subsolului acestuia drepturile suverane
de explorare şi exploatare stabilite de convenţiile internaţionale referitoare la regimul juridic
al acestei zone. Enunţul este Adevărat sau Fals?

9) Dreptul de trecere inofensivă al navelor comerciale străine nu este reglementat prin convenţii
internaţionale, fiind un drept specific navigaţiei în marea teritorială. Enunţul este Adevărat
sau Fals?

10) Zona contiguă este porţiunea din mare care se întinde dincolo de limita exterioară a mării
teritoriale până la o distanţă de 200 mile marine de la liniile de bază spre larg. Enunţul este
Adevărat sau Fals?
11) Marea teritorială nu face parte din teritoriul de stat, fiind situată dincolo de liniile de bază.
Enunţul este Adevărat sau Fals?

12) Conceptul de zonă economică exclusivă este relativ nou, fiind formulat pentru prima oară, în
termeni juridici, în anul 1972, de către anumite state interesate în protejarea resurselor lor
piscicole. Enunţul este Adevărat sau Fals?

13) Zona economică exclusivă se întinde spre largul mării pe o distanţă de 24 mile marine de la
liniile de bază de la care se măsoară marea teritorială. Enunţul este Adevărat sau Fals?

14) Zona economică exclusivă nu face parte din teritoriul statului riveran, dar acesta exercită unele
drepturi suverane de explorare şi exploatare în zonă. Enunţul este Adevărat sau Fals?

15) Marea liberă nu este demilitarizată, neutralizată şi denuclearizată. Enunţul este Adevărat sau
Fals?

16) Principiul libertăţii mării conferă statelor dreptul de survol numai pentru aeronavele
comerciale. Enunţul este Adevărat sau Fals?

17) Strâmtorile internaţionale sunt întinderi de apă situate între porţiuni de uscat formând treceri
înguste pentru navigaţie între două porţiuni ale mării libere. Enunţul este Adevărat sau Fals?

18) Canalele maritime internaţionale sunt căi de navigaţie naturale, construite pentru a lega două
mări sau oceane în scopul scurtării rutelor de navigaţie. Enunţul este Adevărat sau Fals?

19) Regimul navigaţiei pe Dunăre a fost stabilit pentru prima dată prin dispoziţiile Convenţiei de
la Belgrad din anul 1948. Enunţul este Adevărat sau Fals?

20) Arctica este o zonă polară constituită din Oceanul Îngheţat de Nord, ce cuprinde aproximativ
2/3 apă şi 1/3 pământ insular, ce nu este supusă de jure sau de facto suveranităţii vreunui stat.
Enunţul este Adevărat sau Fals?

21) Cutuma internaţională este izvor primar de drept internaţional, dar nu are calitatea de izvor
principal în cadrul acestei discipline. Enunţul este Adevărat sau Fals?
22) Dreptul internaţional public poate fi definit ca totalitatea normelor juridice create de state
şi de celelalte subiecte de drept internaţional, pe baza acordului de voinţă liber exprimat de
acestea prin tratate şi alte izvoare de drept, în vederea reglementării raporturilor dintre ele,
norme a căror aplicare este asigurată prin respectarea lor de bună voie, iar în caz de
necesitate prin măsuri de constrângere aplicate de către state în mod individual sau colectiv.
Enunţul este Adevărat sau Fals?

23) Elementele cutumei internaţionale sunt de natură obiectivă (elementul de ordin faptic) sau de
natură subiectivă (elementul de ordin psihologic). Enunţul este Adevărat sau Fals?

24) Principiile fundamentale ale Dreptului internaţional public au valoarea de izvor de drept
internaţional, cu toate că acestea nu sunt menţionate expres în conţinutul art. 38 din Statutul
Curţii Internaţionale de Justiţie. Enunţul este Adevărat sau Fals?

25) Uniunea personală reprezintă o formă de stat unitar care are calitatea de subiect distinct de
drept internaţional. Enunţul este Adevărat sau Fals?

26) Elementele ce caracterizează situaţia unui stat neutru sunt abţinerea şi imparţialitatea.
Enunţul este Adevărat sau Fals?

27) Recunoaşterea are drept obiect apariţia unui nou subiect de drept internaţional şi nu se referă
la statele deja existente. Enunţul este Adevărat sau Fals?

28) Caracterul constitutiv de drepturi al recunoaşterii, în sensul că statele ar exista numai dacă ar
fi recunoscute de către alte state, este contrar principiilor actuale ce guvernează relaţiile dintre
state. Enunţul este Adevărat sau Fals?

29) Apatridia se datorează diferenţelor de reglementare privind dobândirea şi pierderea cetăţeniei,

fiind rezultatul unui conflict negativ de legi în materie de cetăţenie. Enunţul este Adevărat sau
Fals?

30) Refugiaţii sunt persoane străine care au dreptul de a se deplasa în diferite ţări pe baza unui
paşaport internaţional, cunoscut sub denumirea de Paşaportul Nansen. Enunţul este Adevărat
sau Fals?
MULTIPLE CHOICE

1) Relaţiile de drept internaţional sunt cele care:

A. pot avea caracter politic, juridic, economic, cultural sau de altă natură.
B. generează drepturi şi obligaţii reciproce, ce pot fi de drept intern sau de drept internaţional
C. au ca subiecte statele, în care acestea apar ca purtătoare ale suveranităţii.

2) Obiectul de studiu al dreptului internaţional:

A. îl constituie relaţiile internaţionale între state sau între acestea şi alte subiecte de drept
internaţional, în care statele apar ca purtătoare ale suveranităţii.
B. îl constituie totalitatea relaţiilor juridice stabilite între organizaţiile internaţionale.
C. îl constituie totalitatea relaţiilor internaţionale cu caracter politic, juridic, economic,
cultural sau de altă natură.

3) Fundamentul juridic al dreptului internaţional public îl constituie:

A. acordul de voinţă al naţiunilor care luptă pentru eliberare naţională.
B. acordul de voinţă al statelor suverane care compun, la un moment dat, societatea
internaţională.
C. acordul de voinţă al persoanelor care stabilesc relaţii internaţionale.

4) Raportul dintre dreptul internaţional public şi dreptul intern al statelor se caracterizează prin faptul că:
A. cele două ramuri de drept se întrepătrund.
B. dreptul intern este subordonat dreptului internaţional.
C. cele două ramuri de drept nu se influenţează reciproc.

5) Izvoarele principale ale dreptului internaţional public sunt următoarele:

A. convenţiile internaţionale, generale şi speciale, cutuma internaţională şi principiile
generale de drept.
B. convenţiile internaţionale, cutuma internaţională, principiile generale de drept şi
jurisprudenţa internaţională.
C. convenţiile, cutuma, principiile generale de drept, jurisprudenţa şi doctrina.

6) Sursele auxiliare ce conţin norme de drept internaţional public şi sunt analizate în doctrină şi în cadrul
cursului de bază recomandat în programă sunt următoarele:
A. Actele organizaţiilor internaţionale neguvernamentale, declaraţiile unilaterale ale statelor
şi legea internă a statelor.
B. actele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale, legea internă a statelor şi
jurisprudenţa internaţională.
C. actele adoptate de organizaţiile internaţionale interguvernamentale, actele unilaterale ale
statelor, susceptibile a produce efecte juridice în raporturile juridice dintre state, precum şi
legea internă a statelor.

7) Tratatul internaţional este considerat:

A. cel mai important izvor principal de drept internaţional.
B. un document ce nu are calitatea de izvor de drept internaţional.
C. un izvor auxiliar de drept internaţional.
 8) Cutuma internaţională este definită în conţinutul cursului de bază recomandat prin programă ca fiind:
A. o practică generală, relativ îndelungată şi neuniformă, considerată de către state ca
exprimând o regulă de conduită cu forţă juridică obligatorie.
B. o practică generală, relativ îndelungată şi uniformă, considerată de către state ca
exprimând o regulă de conduită cu forţă juridică obligatorie.
C. un izvor nescris al dreptului internaţional, respectiv un izvor relativ recent al dreptului
internaţional.

9) Primatul dreptului internaţional faţă de sistemul de drept intern este susţinut, în principal, de către:
A. adepţii doctrinei dualiste, care îl are ca fondator pe Heinrich Triepel.
B. adepţii doctrinei moniste, concepţia şcolii funcţionalismului juridic, inspirată din
doctrinele filosofice ale lui Hegel.
C. adepţii doctrinei moniste, concepţia şcolii normativiste, care îl are ca principal autor pe
Hans Kelsen.

10) Sunt considerate subiecte ale dreptului internaţional public:

A. statele, organizaţiile internaţionale interguvernamentale şi mişcările de eliberare naţională
B. statele, organizaţiile internaţionale, mişcările de eliberare naţională şi persoanele fizice.
C. statele, organizaţiile internaţionale interguvernamentale, corporaţiile transnaţionale şi
persoanele fizice.

11) Pentru a fi subiect de drept internaţional statul trebuie să întrunească, potrivit Tratatului de la
Montevideo din anul 1933 încheiat între SUA şi statele latino-americane cu privire la drepturile şi
obligaţiile statelor, următoarele elemente:
A. o populaţie permanentă, un teritoriu determinat şi o autoritate guvernamentală.
B. un teritoriu determinat, un guvern şi capacitatea de a intra în relaţii cu alte state.
C. o populaţie permanentă, un teritoriu determinat, un guvern şi capacitatea de a intra în
relaţii cu alte state.

12) Formele statelor compuse, în ordinea evolutivă a complexităţii, sunt:

A. uniunea, federaţia, confederaţia.
B. statul unitar, uniunea personală, confederaţia, federaţia.
C. uniunea personală, uniunea reală, confederaţia, federaţia.
13) În federaţie, calitatea de subiect unic de drept internaţional aparţine:
A. statelor federale şi federaţiei, care participă fiecare, în nume propriu, la relaţiile
internaţionale.
B. federaţiei, care participă în nume propriu la relaţiile internaţionale.
C. statelor federale, care participă atât în nume propriu, cât şi împreună cu federaţia la
relaţiile internaţionale.

14) În cadrul principalelor forme de state dependente, vasalitatea reprezintă:

A. o formă de dependenţă tipică evului mediu, în care statul suzeran nu avea drept de
reprezentare a statului vasal, acesta din urmă având calitatea de subiect de drept
internaţional.
B. o formă de dependenţă tipică perioadei coloniale, în care statul suzeran avea drept de
reprezentare parţială a statului vasal, acesta din urmă având parţial calitatea de subiect de
drept internaţional.
C. o formă de dependenţă tipică evului mediu, în care statul suzeran avea drept de
reprezentare a statului vasal, acesta din urmă neavând calitatea de subiect de drept
internaţional.
15) Statutul juridic de neutralitate diferenţiată permite statului respectiv să:
A. păstreze drepturile şi obligaţiile statului neutru faţă de toate statele comunităţii
internaţionale.
B. păstreze drepturile şi obligaţiile statului neutru faţă de statele aflate în conflict, putând
oferi ajutor victimei agresiunii sau statelor membre ale ONU ce iau parte la acţiunea
armată legală.
C. rămână neutru faţă de orice conflicte armate ar interveni şi să ducă o politică generală în
acest sens.

16) Recunoaşterea internaţională constă într-un act:

A. unilateral şi cu caracter declarativ, generator de efecte juridice majore.
B. multilateral, care generează efecte juridice minore între state.
C. act politic, care nu generează consecinţe juridice semnificative între state.

17) Actul de nerecunoaştere a unui stat de către alte state poate fi considerat în dreptul internaţional
contemporan, în lipsa unei motivări temeinice:
A. un act legal, conform normelor dreptului internaţional contemporan
B. un act neamical, ce creează dificultăţi în relaţiile normale dintre state
C. o sancţiune diplomatică pentru comiterea unor acte ilegale în plan internaţional

18) Personalitatea juridică a organizaţiilor internaţionale poate fi apreciată că este determinată de:
A. principiul universalităţii, deoarece acestea au un caracter universal sau regional
B. principiul transparenţei, deoarece acestea trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza
accesului liber la informaţiile publice
C. principiul specialităţii, ce presupune scopuri şi funcţii limitate şi specializate, conform
obiectului lor de activitate

19) Organizaţiile internaţionale interguvernamentale pot avea calitatea de:

A. subiecte derivate de drept internaţional
B. subiecte principale ale dreptului internaţional contemporan
C. subiecte fundamentale de drept internaţional

20) Regimul juridic aplicabil străinilor asigură acestora, potrivit normelor dreptului internaţional
contemporan, în principal:
A. drepturile politice, respectiv dreptul de a participa la alegeri şi de a fi ales
B. drepturile fundamentale, exceptând drepturile politice şi pe cele de a ocupa funcţii publice
C. dreptul de a ocupa funcţii publice

21) Cetăţenia prin naturalizare se dobândeşte prin:

A. la cererea persoanei interesate, în baza azilului diplomatic obţinut
B. căsătorie, adopţie, rezidenţă, la cerere şi pe bază de opţiune, în cazul transferului de
teritorii
C. naştere, potrivit unuia din principiile recunoscute de dreptul internaţional contemporan
22) Regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate, acordat străinilor pe teritoriul unui stat implică:
A. acordarea aceloraşi drepturi cu ale propriilor cetăţeni
B. acordarea, în baza unor tratate internaţionale, a regimului recunoscut pentru cetăţenii unui
stat terţ aflaţi pe teritoriul statului respectiv
C. acordarea drepturilor recunoscute pe plan internaţional tuturor străinilor

23) Declaraţia universală a drepturilor omului a fost semnată la:

A. 26 iunie 1945, la San Francisco
B. 16 decembrie 1966, la New York
C. 10 decembrie 1948, la Paris
D. 14 iulie 1789, la Paris

24) Precizaţi care dintre următoarele definiţii ale teritoriului de stat se regăseşte în conţinutul cursului de
bază recomandat în bibliografia obligatorie înscrisă în programa pentru acest an universitar:
A. Teritoriul de stat constituie una din premisele materiale ale existenţei statului şi
reprezintă deplinătatea şi exclusivitatea suveranităţii naţionale
B. Teritoriul de stat reprezintă limitele în interiorul cărora un stat îşi exercită puterea de stat
C. Teritoriul de stat reprezintă spaţiul geografic în limitele căruia un stat îşi exercită
suveranitatea sa deplină şi exclusivă

25) Conceptul de condominium reprezintă:

A. Excepţie de la exercitarea, în mod exclusiv, a suveranităţii unui stat asupra propriului
teritoriu, acesta fiind supus suveranităţii a două sau mai multe state
B. Forma de exercitare normală a suveranităţii de stat asupra propriului teritoriu
C. Teorie în baza căreia monarhul avea drept de dispoziţie totală asupra teritoriului de stat.

26) Frontiera maritimă reprezintă:

A. frontiera terestră stabilită în largul mării la 12 mile marine măsurate de la liniile de bază
stabilite prin legislaţia internă
B. imita extremă a mării teritoriale, spre larg, stabilită până la 12 mile marine măsurate de la
liniile de bază stabilite prin legislaţia internă
C. linia trasată prin înţelegere cu autorităţile internaţionale la 12 mile marine măsurate de la
liniile de bază stabilite prin legislaţia internă
27) Frontiera fluvială este linia care desparte apele unui fluviu sau râu de graniţă, astfel:
A. pe şenalul navigabil al fluviului (talveg), astfel încât ambele state să beneficieze de dreptul
de navigaţie pe fluviu, ori pe linia mediană, în cazul în care fluviul sau râul de graniţă
respectiv este nenavigabil
B. prin acordul părţilor, cu confirmarea celorlalte state vecine, care stabilesc cărui stat
aparţine fluviul sau râul de graniţă respectiv
C. pe linia mediană a fluviului, indiferent dacă fluviul sau râul de graniţă este navigabil sau
nenavigabil

28) Lăţimea mării teritoriale poate fi stabilită, potrivit convenţiilor internaţionale, astfel:
A. până la 12 mile marine în larg, măsurate de la ţărm
B. 12 mile marine în larg, măsurate de la ţărm
C. până la 12 mile marine în larg, măsurate de la liniile de bază stabilite potrivit dreptului
intern
D. 12 mile marine în larg, măsurate de la liniile de bază stabilite potrivit dreptului intern
E. stabilită de fiecare stat în parte, potrivit dreptului intern
29) Pentru ca trecerea navelor comerciale străine prin marea teritorială să fie inofensivă, aceasta trebuie să
fie:
A. efectuată cu plata taxelor aferente
B. efectuată numai de nave comerciale care traversează şi apele interioare ale statului riveran
C. până la 12 mile marine în larg, măsurate de la liniile de bază stabilite potrivit dreptului
intern
D. autorizată de statul riveran, în orice situaţie
E. continuă şi rapidă

30) Regimul juridic actual al mării teritoriale este stabilit prin:

A. Convenţia ONU asupra dreptului mării, semnată la Montego Bay, în anul 1982
B. Convenţia ONU asupra mării libere, semnată la Geneva, în anul 1958
C. legislaţia internă a statelor riverane

31) Trecerea navelor militare prin marea teritorială este supusă unei aprobări prealabile din partea statului
riveran?
A. Nu, deoarece convenţiile internaţionale stabilesc că navele au acces liber în apele
teritoriale ale statelor membre, în orice situaţie
B. Da, întrucât unele state, printre care şi România, supun trecerea navelor militare, prin
marea teritorială, unei autorizări prealabile, nefiind reguli general acceptate în acest sens
în dreptul internaţional contemporan
C. Da, întrucât există reguli imperative general acceptate în acest sens în dreptul internaţional
contemporan

32) Statul riveran îşi exercită jurisdicţia civilă, penală sau administrativă asupra navelor străine care se află
în pasaj inofensiv în marea teritorială, astfel:
A. în anumite condiţii, stabilite prin Convenţia ONU asupra dreptului mării, semnată la
Montego Bay, în anul 1982
B. în orice situaţie, în virtutea suveranităţii statului în marea teritorială
C. în nici o situaţie, deoarece navele se supun numai jurisdicţiei statului de pavilion

33) În situaţia în care o navă de război ori de stat afectată unor scopuri necomerciale, cu pavilion străin, se
află în marea teritorială şi încalcă legislaţia statului riveran, nava poate fi:
A. arestată şi obligată să remedieze orice prejudiciu produs de navă sau de echipaj
B. reţinută şi condusă în porturile naţionale până la clarificarea situaţiei, în asemenea
împrejurări răspunderea pentru orice prejudiciu produs de navă sau de echipaj revenind
persoanelor vinovate
C. obligată să părăsească marea teritorială, în asemenea împrejurări răspunderea pentru orice
prejudiciu produs de navă sau de echipaj revenind statului de pavilion

34) Conceptul de zonă economică exclusivă a fost consacrat, în dreptul internaţional contemporan, prin
dispoziţiile:
A. Convenţiilor de la Geneva din anul 1958 şi anul 1960 adoptate la cea de-a II-a Conferinţă
ONU privind dreptul mării
B. Convenţiei asupra dreptului mării adoptată la cea de-a III-a Conferinţă ONU, la Montego
Bay, în anul 1982
C. Convenţiei ONU adoptată la Geneva, în anul 1958, cu privire la marea liberă
35) Principiul mării libere s-a impus în dreptul internaţional ca urmare a:
A. teoriei juristului englez John Selden, formulată în anul 1635, în lucrarea intitulată Mare
clausum
B. practicii statelor în domeniu
C. teoriei juristului olandez Hugo Grotius, formulată în anul 1609, în lucrarea intitulată Mare
liberum

36) Conceptul de zonă internaţională a teritoriilor submarine:

A. nu este fundamentat încă, această zonă constituind patrimoniu comun al umanităţiinu este
fundamentat încă, această zonă constituind patrimoniu comun al umanităţii
B. este fundamentat prin Convenţia asupra dreptului mării de la Montego Bay din anul 1982
C. este reglementat prin rezoluţii ale Adunării Generale a Naţiunilor Unite, care a instituit un
moratoriu asupra exploatării zonei

37) Strâmtorile Mării Negre, Bosfor şi Dardanele, au regimul juridic stabilit prin:
A. legislaţia internă a statelor riverane
B. Convenţia de la Lausanne din 1923
C. legislaţia internă a Turciei
D. Convenţia de la Montreux din anul 1936

38) Canalul de Suez a fost construit în perioada 1859 - 1869 şi face legătura între:
A. Marea Mediterană şi Marea Neagră, prin Marea Marmara
B. Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic, prin Strâmtoarea Gibraltar
C. Marea Mediterană şi Oceanul Indian, prin Marea Roşie

39) Potrivit Acordului dintre SUA şi Panama, încheiat în anul 1977, cele două state au hotărât:
A. închiderea canalului până la transferul suveranităţii către SUA
B. transferul suveranităţii către statul panamez până în anul 1999
C. stabilirea unui regim de neutralitate permanentă pentru statul panamez
D. întărirea fortificaţiilor militare ca urmare a crizei rachetelor din Cuba

40) Regimul actual al navigaţiei pe Dunăre este reglementat prin dispoziţiile:

A. Congresului de la Berlin din anul 1885
B. Congresului de la Viena din anul 1815
C. Conferinţei de la Barcelona din anul 1921
D. Convenţiei de la Belgrad din anul 1948

41) Organismul internaţional care coordonează, în prezent, colaborarea statelor riverane Dunării este:
A. Consiliul Dunării, cu sediul la Belgrad
B. Comisia Dunării, cu sediul la Budapesta
C. Comitetul Dunării de Jos, cu sediul la Galaţi
D. nici o variantă

42) Porţiunea navigabilă actuală a fluviului Dunărea ce intră în sfera de competenţă a comisiei statelor
riverane este stabilită între:
A. Ulm şi Marea Neagră, prin Braţul Sulina
B. Kelheim şi Marea Neagră, urmând Braţul Sulina, cu acces prin Canalul Sulina
C. Ulm şi Delta Dunării, prin cele trei braţe navigabile
43) Un copil născut din părinţi apatrizi pe teritoriul unui stat care aplică prevederile Convenţiei referitoare
la statutul apatrizilor din anul 1954 şi ale Convenţiei pentru reducerea cazurilor de apatridie din anul
1967:
A. va obţine cetăţenia părinţilor, pe baza principiului jus sangvinis;
B. nu va obţine nici o cetăţenie, deoarece părinţii sunt apatrizi;
C. va obţine cetăţenia statului pe teritoriul căruia s-a născut, ca urmare a aplicării principiului
jus soli;
D. va obţine cetăţenia statului pe teritoriul căruia s-a născut, ca urmare a aplicării dispoziţiilor
convenţiilor internaţionale menţionate.

44) Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (O.A.C.I.), instituţie specializată a O.N.U., a fost înfiinţată
prin dispoziţiile :
A. Convenţiei pentru reprimarea capturării ilicite de aeronave, semnată la Haga în anul 1970
B. Convenţiei de la Paris din anul 1919 asupra navigaţiei aeriene
C. Convenţia referitoare la navigaţia civilă internaţională, semnată la Chicago în anul 1944
D. Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţii navigaţiei civile,
semnată la Montreal în anul 1971.

45) Zonele demilitarizate sunt:

A. spaţii geografice în care statele îşi asumă obligaţia ca în timp de război să nu desfăşoare
operaţii militare şi să nu amplaseze baze militare;
B. zone de teritoriu în care nu este permisă prezenţa unor forţe armate sau a unor instalaţii
militare;
C. spaţii geografice în care nu este permisă producerea, deţinerea, utilizarea sau
experimentarea de arme nucleare;
D. zone de teritoriu în care statele stabilesc, de comun acord, condiţiile pentru desfăşurarea
unor exerciţii militare comune.

46) Prin Protocolul Adiţional din anul 1998 la Convenţia privind regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la
Belgrad la 18 august 1948, au devenit părţi la Convenţie, cu drepturi depline:
A. Austria, Croaţia şi Republica Moldova
B. Ucraina, Cehoslovacia şi Republica Federativă Iugoslavia
C. Germania, Croaţia şi Republica Moldova

47) Regimul internaţional al fluviului Dunărea a fost recunoscut, pentru prima dată, prin:
A. Tratatul de pace de la Paris din anul 1814
B. Congresul de la Viena din anul 1815
C. Conferinţa de la Berlin din anul 1885
D. Tratatul de la Versailles din anul 1919

48) Regimul juridic actual al Canalului Kiel, construit de Germania între anii 1885 şi 1895 pentru a asigura
legătura între Marea Baltică şi Marea Nordului este:
A. determinat de legislaţia internă a Germaniei, fiind construit pe teritoriul acestei ţări
B. stabilit de Germania, începând cu anul 1936, permiţând trecerea fără restricţii a navelor
comerciale, dar cu autorizare specială din partea autorităţilor germane pentru navele
militare străine
C. de statut internaţional, ce asigură libera trecere a tuturor navelor militare şi civile, în timp
de pace şi de război, stabilit în baza Tratatului de pace de la Versailles din anul 1919
D. de regim internaţional, restabilit după anul 1945
49) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost instituită prin:
A. Declaraţia universală a drepturilor omului, semnată la Paris în anul 1948
B. Carta Socială Europeană, semnată la Torino în anul 1961
C. Convenţia europeană a drepturilor omului, semnată la Roma în anul 1950
50) Potrivit Convenţiei referitoare la statutul apatrizilor, adoptată de Naţiunile Unite în anul 1954,
apatrizii au dreptul de:
A. a circula liber în orice ţară, acestea fiind obligate să le acorde regimul de refugiat sau de
azilant
B. a nu fi expulzaţi sau extrădaţi
C. a beneficia de protecţia pe care statul o datorează cetăţenilor săi
D. a nu fi lipsiţi de anumite drepturi fundamentale

51) În conformitate cu dispoziţiile Declaraţiei universale a drepturilor omului, adoptată de Naţiunile Unite
la 10 decembrie 1948:
A. cetăţenia exprimă un raport referitor la persoana omului şi a membrilor de familie ai
acestuia
B. nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa ori de dreptul de a-şi schimba
cetăţenia
C. legislaţia unui stat în materie de cetăţenie trebuie să fie admisă de celelalte state, dar
aceasta poate să nu fie în deplin acord cu normele internaţionale recunoscute în materie de
naţionalitate
D. a nu fi lipsiţi de anumite drepturi fundamentale

52) Prin dispoziţiile Convenţiei de la Viena din anul 1978 sunt stabilite reguli principale pentru
A. Asigurarea soluţionarea cazurilor de succesiune a statelor în domeniul tratatelor
B. soluţionarea cazurilor generate de desfăşurarea relaţiilor diplomatice şi consulare
C. soluţionarea cazurilor referitoare la succesiunea statelor în ce priveşte bunurile şi datoriile
D. a nu fi lipsiţi de anumite drepturi fundamentale

53) Conceptul de neutralizare implică:

A. stabilirea unor porţiuni de teritoriu în care nu este permisă prezenţa unor forţe armate sau a
unor instalaţii militare
B. stabilirea unui spaţiu geografic în care statele se angajează ca, în timp de război, să nu
desfăşoare operaţii militare sau să nu amplaseze baze militare
C. stabilirea unor zone în care statele se angajează să nu producă, utilizeze sau experimenteze
arme nucleare

54) Statutul de zonă denuclearizată se instituie prin:

A. tratate de pace, prin care se interzice deţinerea de arme nucleare de către partea învinsă
B. tratate internaţionale, prin care statele se angajează să nu producă, achiziţioneze, deţină,
utilizeze sau experimenteze arme nucleare
C. declaraţii ale Adunării Generale a Naţiunilor Unite

55) Potrivit Tratatului asupra Antarcticii, această zonă are următorul statut internaţional:
A. regiune folosită de către statele care au descoperit această zonă, în baza principiului
primului descoperitor
B. zonă demilitarizată, neutralizată şi denuclearizată
C. zonă internaţională, sub autoritatea Adunării Generale a Naţiunilor Unite
56) Convenţia de la Paris din anul 1919 asupra navigaţiei aeriene stabilea, în mod expres, că:
A. statul are suveranitate deplină şi exclusivă asupra spaţiului aerian situat deasupra
teritoriului de stat
B. spaţiul aerian de deasupra teritoriului de stat nu este supus suveranităţii acestuia
C. statele au drepturi asupra spaţiului aerian situat deasupra teritoriului de stat doar în
scopuri de autoapărare

57) Regimul juridic al spaţiului extraatmosferic este reglementat, în mod convenţional, prin dispoziţiile:
A. Rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite din anii 1961 şi 1962 referitoare la
activitatea statelor în acest domeniu
B. Tratatului de bază din anul 1967, cunoscut sub denumirea de Tratatul spaţial
C. înţelegerilor dintre statele care posedă aparate cosmice, ce stabilesc cooperarea pentru
utilizarea spaţiului extraatmosferic

58) Potrivit statutului actual aplicabil spaţiului extraatmosferic, folosirea acestuia trebuie să se efectueze:
A. cu respectarea legislaţiei statului care trimite obiectele de zbor în spaţiul cosmic, acestea
constituind proprietatea acestora
B. cu respectarea regimului stabilit pentru zona demilitarizată, denuclearizată şi neutralizată
C. cu respectarea principiilor dreptului internaţional şi ale Cartei Naţiunilor Unite, utilizarea
trebuind efectuată în beneficiul tuturor statelor, fără discriminări

59) Potrivit dispoziţiilor Tratatului spaţial şi ale celorlalte acorduri privind spaţiul cosmic, suveranitatea
asupra spaţiului extraatmosferic:
A. nu aparţine niciunui stat, acesta fiind declarat patrimoniu comun al umanităţii
B. aparţine în mod limitat statelor care folosesc obiecte de zbor cosmic
C. nu este reglementată în niciun fel

60) Libertăţile aerului, de trafic aerian şi comerciale sunt reglementate, în principal, prin dispoziţiile:
A. Convenţiei de la Montreal din anul 1971 pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra
securităţii navigaţiei civile
B. Convenţiei de la Chicago din anul 1944 referitoare la navigaţia civilă internaţională şi ale
acordurilor suplimentare privind tranzitul aerian şi serviciile aeriene internaţionale
C. Convenţiei de la Paris din anul 1919 asupra navigaţiei aeriene

61) Constituie izvor al dreptului internaţional:

a. doctrina.
b. principiile generale de drept.
c. principiile fundamentale ale dreptului internaţional public.
d. jurisprudenţa internaţională.

A. a+c+d
B. a+b+c
C. a+b+d
62) Principiile fundamentale ale dreptului internaţional public:
a. sunt norme de maximă generalitate
b. sunt identice cu principiile generale de drept internaţional public
c. sunt norme imperative, făcând parte din categoria normelor jus cogens
d. nu au caracter general, fiind cu aplicabilitate numai în naţiunile civilizate.

A. a+c
B. a+b
C. c+d

63) Sunt considerate principii fundamentale ale dreptului internaţional public:

a. principiul dreptului la autoapărare, individuală sau colectivă
b. principiul cooperării internaţionale între state
c. principiul soluţionării pe cale paşnică a diferendelor internaţionale
d. principiul utilizării legale a forţei, în situaţiile de nerespectare a ordinii internaţionale

A. a+d
B. b+c
C. b+d
D. c+d

64) Suveranitatea statelor poate fi caracterizată prin evidenţierea următoarelor trăsături:

a.caracterul neexclusiv, pe acelaşi teritoriu putând fi exercitată suveranitatea mai multor entităţi statale
b.caracterul inerent, suveranitatea aparţinând de drept statului
c. caracterul deplin, puterea de stat manifestându-se în toate domeniile
d. caracterul divizibil, pe acelaşi teritoriu putând fi exercitată suveranitatea mai multor entităţi statale

A. a+d
B. b+c
C. c+d

65) Personalitatea juridică a statelor ca subiecte de drept internaţional public se caracterizează prin faptul
că acestea sunt:
a. subiecte de drept tipice şi fundamentale.
b. subiecte de drept universale.
c. subiecte de drept derivate şi speciale.

A. a+b
B. b+c
C. a+c

66) Populaţia unui stat reprezintă, potrivit cursului de drept internaţional public recomandat în bibliografia
obligatorie din programă:
a. totalitatea etniilor care locuiesc, la un moment dat, pe teritoriul naţional
b. o comunitate umană permanentă, organizată şi relativ numeroasă
c. raţiunea şi substanţa unui stat

A. a+b
B. b+c
C. a+c
67) Identificaţi în care dintre documentele internaţionale prezentate în continuare sunt stabilite libertăţile
aerului:
a. Convenţia de la Chicago din 1944 privind navigaţia civilă internaţională
b. Convenţia de la Tokyo din 1963 privind infracţiunile săvârşite la bordul aeronavelor
c. Convenţia de la Paris din 1919 asupra navigaţiei aeriene
d. Acordurile suplimentare la Convenţia din 1944 referitoare la tranzitul aerian şi la serviciile aeriene
internaţionale

A. a+b
B. b+c
C. a+d
D. toate variantele

68) Instituirea neutralităţii permanente se realizează prin:

a. acte politice sau legislative ale statului care se declară permanent neutru.
b. acte internaţionale de recunoaştere şi garantare a neutralităţii formulate expres sau tacit de către
celelalte state, formulate individual sau colectiv
c. convenţii internaţionale bilaterale sau multilaterale semnate cu statele vecine sau cu cele din
regiune

A. a+b
B. b+c
C. a+b

69) Problema succesiunii statelor se pune în cazul:

a. reunirii mai multor state într-unul singur, prin fuziune sau absorbţie.
b. soluţionării moştenirilor monarhilor
c. dezmembrării unui stat
d. transferului de teritorii de la un stat la altul

A. a+c+d
B. a+b+d
C. b+c+d
D. nicio variantã

70) Principalele probleme care se ridică în cadrul succesiunii statelor se referă la:
a. tratatele internaţionale.
b. creanţele şi datoriile.
c. bunurile şi arhivele.
d. frontierele de stat.

A. b+c+d
B. a+b+c
C. a+c+d
D. toate variantele
71) Cetăţenia reprezintă:
a. o legătură politică şi juridică dintre o persoană şi un stat
b. un drept fundamental al omului
c. o legătură permanentă şi efectivă dintre o persoană fizică şi un anumit stat
d. apartenenţa persoanei la statul respectiv

A. a+b
B. a+c
C. b+c
D. toate variantele

72) La dobândirea cetăţeniei prin naştere se pot aplica următoarele principii:

a. jus sangvinis (dreptul sângelui).
b. jus loci (dreptul locului naşterii).
c. un sistem mixt, cu accent pe unul din principiile de bază
d. jus gentium (dreptul ginţilor).

A. a+b+c
B. a+c+d
C. b+c+d
D. nicio variantã

73) Libertăţile fundamentale ale spaţiului aerian sunt următoarele:

a.Libertatea de a îmbarca / debarca mărfuri, pasageri şi corespondenţă de pe / sau pe teritoriul altui stat
a cărui naţionalitate o are aeronava
b.Libertatea de survol fără escală şi libertatea de escală tehnică
c.Libertatea de a debarca / îmbarca mărfuri, pasageri şi corespondenţă pe teritoriului statului a cărui
naţionalitate o are aeronava
d.Libertatea de survol a mării libere

A. a+b+d
B. a+b+c
C. b+c+d

74) Regimurile internaţionale ce pot fi acordate persoanelor străine sunt, potrivit dreptului internaţional
contemporan:
a. regimul naţional
b. regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate
c. regimul standardelor internaţionale

A. a+b
B. a+c
C. b+c
D. toate variantele
75) Azilul diplomatic a fost acordat, în anumite situaţii persoanelor solicitante, pe baza criteriilor stabilite
prin:
a. Convenţia ONU din 1951 privind statutul refugiaţilor
b. Convenţia de la Havana din anul 1928
c. Convenţia de la Viena din 1961 privind relaţiile diplomatice
d. Convenţia de la Caracas din anul 1954

A. a+b
B. b+c
C. b+d
D. a+d

76) Statutul juridic al refugiaţilor este reglementat în dreptul internaţional contemporan prin:
a. Regulamentul Comitetului pentru refugiaţi al Ligii Naţiunilor Unite din 1921.
b. Convenţia ONU privind statul refugiaţilor din anul 1951.
c. Protocolul adiţional la Convenţia din 1951, adoptat în anul 1967.
d. Carta Naţiunilor Unite.

A. b+c
B. c+d
C. a+b
D. a+d

77) Prin Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice adoptat de Adunarea Generală a
Naţiunilor Unite în anul 1966 sunt consacrate, printre altele, şi următoarele drepturi civile şi politice:
a. Dreptul la viaţă
b. Interzicerea torturilor şi a tratamentelor inumane
c. Libertatea de opinie şi de exprimare
d. Dreptul la muncă, inclusiv la un salariu echitabil
E. Dreptul la grevă şi la securitate socială

A. a+b+c
B. b+c+d
C. c+d+e
D. toate variantele
E. nicio variantã

78) Principalele teorii formulate în doctrina dreptului internaţional public referitoare la natura juridică a
teritoriului de stat sunt:
a. Dominium, conform căreia teritoriul este considerat proprietatea exclusivă a monarhului.
b. Imperium, conform căreia teritoriul este considerat ca expresie a autorităţii pe care un stat o
exercită asupra unui teritoriu.
c. Teoria competenţei, conform căreia teritoriul reprezintă sfera de validitate în spaţiu a ordinii
juridice naţionale, în care statul îşi exercită nu atribuţii de suveranitate, ci doar competenţe stabilite de
dreptul internaţional.

A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. toate variantele
79) Formele teritoriului de stat sunt:
a. spaţiul acvatic
b. spaţiul cosmic
c. spaţiul aerian
d. spaţiul terestru

A. a+b+c
B. a+c+d
C. b+c+d
D. a+b+d

80) Regimul frontierei de stat se stabileşte prin lege, în conformitate cu tratatele internaţionale. Acesta
reglementează, în principal, următoarele probleme:
a. modul de trecere a frontierei şi controlul la frontieră
b. demarcarea şi delimitarea frontierei de stat
c. paza frontierei de stat şi delimitarea zonelor adiacente acesteia
d. condiţiile de folosire a terenurilor din apropiere

A. a+b+c
B. c+d+e
C. b+c+d
D. a+c+d

81) Apele maritime interioare sunt compuse din:

a. domeniul fluvial şi lacustru;
B mările interioare, adică mările închise sau mările semi-închise;
c. golfurile şi băile cu o deschidere spre mare mai mică de 24 mile maritime;
d. apele deltei sau, după caz, a estuarului unor fluvii care se varsă în mare;
E. golfurile „istorice", deşi au o deschidere mai mare de 24 mile maritime.
A. a+c+d
B. a+d+e
C. b+c+e
D. b+d+e

82) Drepturile exercitate de către statul riveran în marea teritorială sunt următoarele:
a. dreptul de a interzice trecerea inofensivă;
b. dreptul de a reglementa navigaţia;
c. dreptul de a stabili măsuri pentru protejarea propriei securităţi;
d. drepturile care decurg din competenţa jurisdicţională asupra navelor străine.

A. a+b+d
B. a+b+c
C. b+c+d
83) Navele militare străine sau cele de stat, afectate unor scopuri necomerciale:
a. nu se bucură de imunitate de jurisdicţie în marea teritorială
b. se bucură de imunitate de jurisdicţie în marea teritorială
c. nu pot fi obligate să părăsească marea teritorială a statului riveran pentru încălcarea legislaţiei
acestuia
d. pot fi obligate să părăsească marea teritorială a statului riveran pentru încălcarea legislaţiei acestuia

A. a+b
B. b+c
C. c+d
D. b+d

84) Statul riveran exercită pe platoul continental următoarele drepturi suverane:

a.explorarea şi exploatarea resurselor din această zonă;
b.instalarea şi utilizarea de conducte şi cabluri submarine;
c.stabilirea măsurilor de protecţie pentru acest teritoriu de stat, în virtutea suveranităţii naţionale
depline şi efective asupra zonei;
d.autorizarea altor state pentru explorarea, exploatarea, cercetarea ştiinţifică şi instalarea de conducte şi
cabluri submarine;

A. a+b+d
B. b+c+e
C. c+d+e
D. a+d+e

85) Drepturile statului riveran în zona economică exclusivă sunt, în principal, următoarele:
a.explorarea şi exploatarea resurselor zonei;
b.construirea de insule artificiale şi instalaţii autorizate de dreptul internaţional;
c.desfăşurarea cercetării ştiinţifice în zonă;
d.stabilirea măsurilor pentru conservarea mediului marin;
e.interzicerea instalării de cabluri şi conducte submarine de către alte state

A. a+b+c+e
B. b+c+d+e
C. a+b+c+d
D. toate variantele
E. nicio variantã

86) Libertăţile mării libere sunt reglementate, în prezent, prin:

a. Convenţia asupra mării libere, adoptată la Geneva în anul 1958.
b. Convenţia de la Geneva asupra mării teritoriale şi platoului continental, adoptată la Geneva în anul
1958.
c. Convenţia de la Montego Bay, privind dreptul mării, adoptată în anul 1982.
d. Tratatul din 1963 privind interzicerea amplasării de arme nucleare pe fundul mărilor şi oceanelor

A. a+b
B. b+d
C. c+d
D. a+c
87) Libertăţile mării libere consacrate în convenţiile internaţionale sunt următoarele:
a.libertatea de navigaţie şi de survol;
b.libertatea de manevre militare;
c.libertatea de a pescui şi de a aşeza cabluri şi conducte submarine;
d. libertatea cercetării ştiinţifice;
e. libertatea de a construi insule artificiale şi alte instalaţii autorizate de dreptul

A. a+b+c+e
B. b+c+d+e
C. a+c+d+e
D. a+b+d+e
E. toate variantele

88) În marea liberă statele sunt obligate să coopereze şi să ia măsuri pentru:

a. interzicerea pirateriei;
b. interzicerea traficului de persoane şi de stupefiante;
c. interzicerea emisiunilor neautorizate de radio şi televiziune transmise din această zonă;
d. interzicerea turismului neautorizat.

A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+c+d
D. nicio variantã

89) Prin Tratatul de pace de la Paris din anul 1856, s-au stabilit următoarele:
a.libertatea de navigaţie pe fluviul Dunărea pentru toate statele riverane şi neriverane
b.utilizarea fluviului Dunărea numai în scopuri exclusiv paşnice
c.împărţirea fluviului în sectoare administrative de navigaţie, respectiv în Dunărea maritimă şi Dunărea
fluvială
d. recunoaşterea rolului şi locului României privind dreptul de administrare asupra fluviului Dunărea

A. a+b
B. a+c
C. b+c
D. b+d

90) Potrivit Tratatului asupra Antarcticii încheiat la Washington în anul 1959, regimul juridic al zonei
este următorul:
a.Zonă care va fi folosită exclusiv în scopuri paşnice;
b.Zonă care nu se află sub suveranitatea nici unui stat;
c.Zonă demilitarizată, denuclearizată şi neutralizată.

A. a+b
B. a+c
C. b+c
91) Elementele care caracterizează situaţia unui stat neutru sunt:
a.neutralizarea armamentelor aflate pe teritoriul propriu;
b.abţinerea de la a acorda orice fel de ajutor unui stat beligerant;
c.demilitarizarea totală sau parţială a teritoriului naţional;
d. imparţialitatea în relaţiile sale de orice natură cu statele beligerante.

A. a+b
B. a+c
C. b+c
D. b+d

92) Regimul juridic al spaţiului cosmic este stabilit, în principal, pe baza următoarelor principii:
a. libertatea accesului la spaţiul cosmic, la exploatarea şi utilizarea acestuia, în condiţii de egalitate;
b. suveranitatea parţială asupra spaţiului cosmic poate fi declarată numai de către statele care deţin
aparate de zbor cosmic;
c. folosirea spaţiului cosmic trebuie să se facă în scopuri exclusiv paşnice;
d. astronauţii sunt consideraţi trimişi ai umanităţii, iar statele sunt obligate să-i trimită statului căruia
aparţin, în caz de aterizare forţată în marea liberă sau pe teritoriul altui stat
e. toate statele trebuie să aibă acces la datele ştiinţifice obţinute prin explorarea spaţiului cosmic.

A. a+b+c+d
B. a+c+de
C. b+c+d+e
D. a+b+d+e
E. nicio variantã

93) Aeronavele de stat, respectiv cele oficiale / similare ori militare pot:
a. survola teritoriul altui stat fără autorizare prealabilă, în virtutea libertăţii de survol.
b. survola teritoriul altui stat numai cu autorizare prealabilă a statului survolat.
c. beneficia de toate libertăţile de trafic aerian, inclusiv cele comerciale.
d. beneficia de libertăţile de trafic aerian, cu îndeplinirea cerinţelor privind autorizarea prealabilă.

A. a+b
B. a+d
C. b+c
D. b+d

94) Spaţiul aerian internaţional este situat:

a. deasupra mării teritoriale;
b. deasupra mării libere;
c. deasupra zonei economice exclusive;
d. deasupra zonei contigue şi a platoului continental;
e. deasupra celorlalte zone nesupuse jurisdicţiei vreunui stat;

A. a+b+d+e
B. b+c+d+e
C. a+c+d+e
D. nicio variantã
95) Problema suveranităţii statelor asupra Antarcticii este în detaliu reglementată prin:
a. Tratatul asupra Antarcticii, semnat la Washington, în anul 1959.
b. Convenţia privind conservarea resurselor marine vii din Antarctica, semnată la Canberra, în anul
1982.
c. Convenţia asupra reglementării activităţii privind resursele minerale ale Antarcticii, semnată la
Wellington, în anul 1988.
d. Protocolul asupra protecţiei mediului în zona Antarcticii, semnat la Madrid în anul 1991.

A. a+b+c
B. a+c+d
C. a+b+d
D. nicio variantã

96) Prin Convenţia Dunării de la Paris din anul 1921, se stabileau, în privinţa regimului navigaţiei pe acest
fluviu, următoarele:
a. Libertatea de navigaţie pentru statele riverane şi neriverane.
b. Delimitarea administrativă a Dunării, în Dunărea fluvială şi Dunărea maritimă.
c. Înfiinţarea Comisiei Dunării, cu sediul la Galaţi.
d. Înfiinţarea Comisiei Europene a Dunării şi a Comisiei Internaţionale a Dunării, cu
competenţe privind controlul şi administrarea Dunării.

A. a+b+c
B. a+c+d
C. b+c+d
D. a+b+d

97) Potrivit Convenţiei privind regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948,
statele riverane acesteia au următoarele drepturi şi obligaţii:
a. Libera navigaţie pentru navele militare ale statelor neriverane, fără plata taxelor stabilite
pentru navele comerciale străine.
b. Libera navigaţie pentru navele comerciale ale tuturor statelor, pe bază de egalitate, în ceea ce
priveşte taxele şi condiţiile de desfăşurare a traficului.
c. Realizarea colaborării statelor riverane şi adoptarea de recomandări privind regulile de navigaţie,
prin intermediul Comisiei Dunării.
d. Obligativitatea menţinerii în stare de navigaţie a sectorului fluvial din zona teritoriului naţional
propriu.
e. Plata taxelor de navigaţie, în mod egal, pentru toate navele militare străine.

A. a+b+c
B. b+c+d
C. c+d+e
D. b+d+e
 98) În conformitate cu dispoziţiile Convenţiei de la Montreux din anul 1936, principalele drepturi şi
obligaţii ale statelor riverane Mării Negre referitoare la navigaţia prin Bosfor şi Dardanele sunt
următoarele:
a. Circulaţia navelor militare străine se poate efectua, în timp de pace, fără restricţii.
b. Turcia poate închide strâmtorile, în timp de război, pentru navele militare inamice.
c. Statele riverane Mării Negre pot trece prin strâmtori orice navă militară.
d. Circulaţia navelor comerciale prin strâmtori este permisă numai statelor care achită taxele de
navigaţie.
e. Circulaţia navelor comerciale prin strâmtori este liberă, în timp de pace, pentru toate statele lumii.

A. a+b+c
B. a+c+d
C. b+c+e
D. b+d+e
E. nicio variantã

99) Delimitarea platoului continental se poate efectua, potrivit Convenţiei asupra dreptului mării din 1982,
astfel:
a. Până la limita exterioară a taluzului continental sau până la o distanţă de 200 mile marine măsurate
de la liniile de bază.
b. Până la maximum 350 mile marine măsurate de la liniile de bază, în situaţia în care taluzul
continental se întinde pe distanţe foarte mari.
c. Până la maximum 100 de mile marine dincolo de punctul în care adâncimea apelor mării este de
2.500 metri.
d. Se stabileşte de către fiecare stat riveran, cu acordul instituţiilor specializate în dreptul mării din
cadrul ONU.
e. Se stabileşte prin acordul statelor riverane situate faţă în faţă sau limitrofe, potrivit dreptului
internaţional, cu condiţia ca soluţia să fie echitabilă

A. a+b+d+e
B. toate variantele
C. nicio variantă
D. a+b+c+e
E. a+c+d+e

100) Se consideră că trecerea unei nave comerciale prin marea teritorială a unui stat nu mai este inofensivă
în următoarele situaţii:
a. Nava efectuează manevre sau exerciţii cu arme de orice fel.
b. Nava îmbarcă, debarcă sau lansează tehnică militară, scafandri sau alte instalaţii subacvatice.
c. Desfăşoară activităţi de pescuit în zona economică exclusivă, cu acordul statului riveran.
d. Culege informaţii pentru protejarea mediului marin, fără a prejudicia apărarea sau suveranitatea
statului riveran.
e. Îmbarcă / debarcă mărfuri, bani sau persoane cu nerespectarea reglementărilor statului riveran.

A. a+b+c
B. toate variantele
C. a+b+e
D. b+c+e
E. a+c+d
101) Se consideră că trecerea unei nave comerciale prin marea teritorială a unui stat nu mai este inofensivă
în următoarele situaţii:
a. Nava efectuează manevre sau exerciţii cu arme de orice fel.
b. Nava îmbarcă, debarcă sau lansează tehnică militară, scafandri sau alte instalaţii subacvatice.
c. Desfăşoară activităţi de pescuit în zona economică exclusivă, cu acordul statului riveran.
d. Culege informaţii pentru protejarea mediului marin, fără a prejudicia apărarea sau suveranitatea
statului riveran.
e. Îmbarcă / debarcă mărfuri, bani sau persoane cu nerespectarea reglementărilor statului riveran.

A. a+b+c
B. toate variantele
C. a+b+e
D. b+c+e
E. a+c+d

102) Regimul juridic al apelor portuare este determinat, în principal, pe baza următoarelor reguli:
a. Statul riveran are dreptul de a stabili accesul navelor în porturile sale.
b. Statul riveran are competenţa de a stabili şi regimul porturilor deschise sau cu acces interzis.
c. Statul riveran permite accesul navelor comerciale în porturile deschise potrivit cutumelor
internaţionale şi dispoziţiilor Convenţiei privind regimul internaţional al porturilor maritime,
adoptată la Geneva în anul 1923.
d. Statul riveran poate permite accesul navelor militare sau al navelor de stat folosite în scopuri
necomerciale.

A. a+b+c
B. a+c+d
C. a+b+d
D. toate variantel

103) Frontiera fluvială este stabilită prin acordul statelor riverane fluviului, pe baza următoarelor reguli de
drept internaţional:
a. Linia mediană, în cazul fluviului nenavigabil.
b. Linia mediană, în cazul unui fluviu uşor navigabil;
c. Linia talvegului sau al şenalului navigabil, în cazul unui fluviu navigabil:
d. Pe braţul principal, dacă fluviul are mai multe braţe.
e. La o distanţă de minim 500 metri de linia frontierei terestre, pentru a se respecta zona de siguranţă a
frontierei de stat.

A. a+b+c
B. a+c+d
C. a+b+d
D. c+d+e
104) La Congresul de la Berlin din anul 1885 au fost stabilite unele condiţii restrictive pentru stăpânirea de
către marile puteri a altor teritorii situate în afara graniţelor acestora, după cum urmează:
a. Ocuparea efectivă a teritoriului, cu posesia reală şi intenţia de a-şi exercita suveranitatea.
b. Notificarea ocupaţiei către alte state, cu precizarea limitelor geografice ale teritoriului ocupat
c. Respectarea drepturilor şi principiilor teoriei primului descoperitor.
d. Stabilirea unei autorităţi responsabile cu funcţii de guvernare în teritoriul respectiv.

A. a+b+c
B. a+b+d
C. b+c+d
D. toate variantele

105) Principalele trăsături ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului consacrate în doctrină sunt:
a. Regionalitatea drepturilor omului, respectiv recunoaşterea acestora în cadrul organizaţiilor
regionale.
b. Egalitatea în drepturi a tuturor persoanelor.
c. Realizarea unui raport armonios între fiinţa umană şi societate.
d. Universalitatea drepturilor omului.
e. Combaterea şi reprimarea încălcărilor masive şi flagrante ale drepturilor omului.

A. a+b+c+d
B. a+c+d+e
C. b+c+d+e
D. toate variantele

106) Documentele ce conţin reglementări referitoare la drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului,
adoptate anterior constituirii Societăţii Naţiunilor sau Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt, în principal,
următoarele:
a. Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului, semnată în Franţa în anul 1789.
b. Declaraţia de independenţă a SUA din anul 1776 şi Bill of rights adoptată în anul 1781.
c. Documentele Congresului de la Viena din anul 1815 cu privire la relaţiile între state şi rangul
agenţilor diplomatici
d. Magna Charta Libertatum, semnată în anul 1215.
e. Habeas Corpus Act, semnat în Anglia în anul 1679.

A. a+c+d+e
B. b+c+d+e
C. a+b+d+e
D. toate variantele
E. nicio variantã
107) Expulzarea este o măsură dispusă de un stat împotriva unor persoane străine pentru a părăsi teritoriul
acelui stat în cel mai scurt timp. Această măsură are următoarele caracteristici:
a. Este o sancţiune penală.
b. Este o măsură de siguranţă cu caracter administrativ.
c. Nu poate fi dispusă, în principiu, împotriva propriilor cetăţeni.
d. Poate fi dispusă împotriva personalului diplomatic prin procedura declarării prealabile a acestora ca
"persona non grata".
e. Măsura expulzării nu poate fi contestată în nici o situaţie, cetăţeanul expulzat fiind obligat să
părăsească teritoriul în cel mai scurt timp.
f. Expulzarea trebuie să fie dispusă cu respectarea drepturilor elementare ale omului şi cu luarea în
considerare a dreptului persoanei expulzate de a nu fi trimis în anumite teritorii în care existenţa ori
libertatea sa ar fi ameninţate.

A. a+b+c+d
B. b+c+d+f
C. b+d+e+f
D. a+c+d+e
E. toate variantele

108) Extrădarea persoanelor este o măsură:

a. Prin care un stat predă o persoană aflată pe teritoriul său, la cererea altui stat, pentru fapte de natură
penală
b. Stabilită prin norme foarte precise prevăzute în convenţiile internaţionale bilaterale sau pe bază de
reciprocitate
c. Stabilită prin convenţii internaţionale multilaterale pentru sancţionarea crimelor împotriva păcii, a
umanităţii şi a celor de război.
d. Interzisă prin convenţiile internaţionale şi regionale pentru recunoaşterea şi aplicarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului.
e. Care se poate dispune de un stat dacă sunt îndeplinite anumite condiţii de fond

A. a+b+c+d
B. a+b+c+e
C. a+c+d+e
D. toate variantele
E. nicio variantã

109) Principalele condiţii de fond pentru solicitarea / acceptarea cererii de extrădare a unei persoane sunt:
a. Îndeplinirea cerinţelor principiului dublei incriminări.
b. Îndeplinirea cerinţelor principiului specialităţii.
c. Fapta să fie sancţionată printr-un minim de pedeapsă, în ambele state.
d. Să nu fi intervenit prescripţia incriminării sau a executării pedepsei.
e. Să nu fi fost dispusă măsura scoaterii persoanei de sub urmărirea penală pentru fapta în cauză.

A. a+b+c+d
B. a+b+d+e
C. b+c+d+e
D. toate variantele
E. nicio variantã
110) Organele principale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt:
a. Adunarea statelor membre, inclusiv cele cu statut de observator.
b. Consiliul de Securitate.
c. Consiliul Economic şi social.
d. Adunarea Generală.
e. Consiliul de tutelă.
f. Curtea Internaţională de Justiţie.
g. Curtea Penală Internaţională
h. Secretariatul, condus de secretarul general.

A. b+c+d+e+f+h
B. a+b+d+e+f+g
C. a+b+c+d+e+f
D. b+d+e+f+g+h
E. toate variantele

111) Modificările teritoriale ce pot surveni între state în dreptul internaţional pot consta, în principal, în:
a. Reunirea mai multor state într-unul singur.
b. Transferul de populaţii între state.
c. Separarea sau secesiunea unor state sau a unor porţiuni de teritoriu dintr-un stat.
d. Dezmembrarea unui stat, proces în urma căruia se formează mai multe state independente.
e. Cedarea teritoriului unui stat către alt stat prin donaţie, vânzare-cumpărare sau alt mod potrivit
dreptului comun.

A. a+b+c
B. a+b+d
C. a+c+d
D. b+c+d
E. toate variantele

112) Instituţia recunoaşterii internaţionale a guvernelor este în principal conturată, în dreptul internaţional,
prin următoarele teorii:
a. Doctrina monistă, formulată în principal de H. Trieppel, în sec XIX.
b. Doctrina Tobar, formulată de ministrul de externe ecuadorian la începutul secolului XX.
c. Doctrina dualistă, fundamentată de H. Kelsen şi de către alţi adepţi ai Şcolii de la Bonn, în sec XIX.
d. Doctrina Estrada, formulată de către ministrul de externe mexican, în prima jumătate a secolului
XX.

A. a+b
B. b+d
C. b+c
D. c+d
113) Principalele drepturi şi obligaţii fundamentale ale statelor sunt stabilite prin dispoziţiile:
a. Cartei de la Bogota din anul 1948.
b. Declaraţiei Adunării Generale a O.N.U. referitoare la principiile dreptului internaţional privind
relaţiile prieteneşti şi cooperarea între state, adoptată în anul 1970.
c. Cartei drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor, adoptată în anul 1974.
d. Convenţiei de la Montevideo din anul 1933.

A. a+b+c
B. b+c+d
C. c+d+a
D. toate variantele

114) Ca principiu fundamental al dreptului internaţional contemporan, egalitatea suverană a statelor

presupune următoarele:
a. Obligaţia de a respecta cu bună-credinţă toate obligaţiile sale internaţionale.
b. Egalitate din punct de vedere juridic.
c. Dreptul inerent de a stabili propriul sistem politic, administrativ, social, economic şi cultural.
d. Respectarea integrităţii teritoriale şi a independenţei politice a fiecărui stat.
e. Obligaţia de a încheia tratate internaţionale pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiile între state.

A. a+b+c+d
B. b+c+d+e
C. c+d+e+a
D. d+e+a+b
E. toate variantele

115) Principalele deosebiri dintre dreptul internaţional şi dreptul intern se manifestă, în special, în
următoarele domenii:
a. Obiectul de reglementare.
b. Modul de elaborare şi adoptare a normelor juridice.
c. Sistemul politic şi social.
d. Calitatea de subiect de drept intern sau de drept internaţional.
e.. Modalitatea şi sistemul de aplicare a sancţiunilor.

A. a+b+c+d
B. a+c+d+e
C. b+c+d+e
D. a+b+d+e
E. toate variantele
116) Capacitatea de a intra în relaţii cu alte state, ca element al existenţei uni stat, presupune:
a. Capacitatea de a fi parte la tratate sau acte juridice internaţionale
b. Dreptul de a deveni membru al organizaţiilor internaţionale
c. Capacitatea de a stabili relaţii diplomatice şi consulare cu alte state
d. Calitatea de subiect de drept intern sau de drept internaţional.
e. Asumarea răspunderii în plan internaţional pentru acţiunile comise

A. a+b+c
B. a+c+d
C. c+d+e
D. a+b+d
E. toate variantele
117) Principalele obligaţii ale statelor cu statut de neutralitate permanentă sunt:
a. neparticiparea la niciun conflict armat
b. sprijinirea statelor aflate în conflict, dar cu acordarea egalităţii de tratament pentru statele
beligerante şi pentru statele victimă a agresiunii
c. promovarea unei politici de colaborare paşnică cu toate statele
d. să nu participe la alianţe politice ce pot genera obligaţii de pregătire / susţinere a efortului de război
sau la alianţe militare
e. să stabilească măsuri pentru asigurarea securităţii armelor nucleare sau de distrugere în masă din
dotare, fără a le comercializa sau utiliza într-un conflict armat.

A. a+b+c
B. a+c+d
C. b+c+d
D. b+d+e

118) Formele recunoaşterii internaţionale pot fi următoarele:

a. de jure şi de facto
b. exprese şi tacite
c. directe şi indirecte

A. a+b
B. a+c
C. b+c
D. toate variantele

119) În materie de succesiune a statelor, în cazul transferării unui teritoriu, se aplică următoarele reguli:
a. pe teritoriul transferat îşi încetează aplicabilitatea tratatele încheiate de statul de la care s-a făcut
transferul;
b. pe teritoriul transferat intră în vigoare tratatele statului dobânditor;
c. bunurile de stat aflate pe teritoriul cedat trec în proprietatea statului dobânditor;
d. datoriile se transferă, de regulă, în baza unui acord

A. a+b+c
B. a+c+d
C. b+c+d
D. toate variantele

120) Personalitatea juridică a organizaţiilor internaţionale interguvernamentale are următoarele

componente:
a. personalitatea juridică de drept intern, care se manifestă în raporturile organizaţiei cu statul pe
teritoriul căruia îşi are sediul.
b. calitatea de subiect de drept internaţional, recunoscută în principiu şi de Curtea Internaţională de
Justiţie
c. personalitatea juridică internaţională, care se manifestă în raporturile de drept internaţional ale
organizaţiei cu toate statele şi celelalte subiecte de drept internaţional

A. a+b
B. b+c
C. a+c
D. toate variantele
121) Principalele instituţii specializate ale ONU sunt:
a. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO);
b. Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI);
c. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR);
d. Organizaţia Mondială de Meteorologie (OMM);
E. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO);
F. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA);

A. a+b+c+d+e
B. b+c+d+e+f
C. a+c+d+e+f
D. a+b+d+e+f
E. toate variantele
122) Organizaţiile internaţionale interguvernamentale se clasifică, în principal, pe baza următoarelor criterii:
a. După aria de acţiune, acestea putând fi organizaţii cu vocaţie universală, organizaţii regionale şi
organizaţii subregionale
b. După obiectul de activitate, putând fi organizaţii cu caracter general şi organizaţii cu caracter
limitat
c. După posibilitatea de acces al statelor, acestea se clasifică în organizaţii deschise şi organizaţii
închise
d. După importanţa activităţii, acestea putând fi organizaţii cu vocaţie universală şi organizaţii
regionale.

A. a+b+c
B. a+c+d
C. b+c+d
D. toate variantele

123) Pierderea cetăţeniei se poate produce prin:

a. renunţarea la cetăţenie, producând efecte şi asupra membrilor de familie ai solicitantului
b. renunţarea la cetăţenie, fără a produce efecte şi asupra membrilor de familie ai solicitantului
c. Retragerea cetăţeniei, la cererea persoanei interesate
d. Retragerea cetăţeniei, ca o măsură cu caracter de sancţiune, ce se poate dispune în anumite condiţii.

A. a+b
B. a+c
C. b+d
D. toate variantele
124) Potrivit Convenţiei din 1954 privind statutul apatridului, fiecare apatrid:
a. Are libertate de circulaţie deplină, în toate statele, fără obligaţii faţă de acestea
b. Are obligaţii faţă de ţara în care se găseşte privind respectarea legilor şi măsurilor vizând menţinerea
ordinii publice în ţara respectivă;
c. Are dreptul, ca şi proprii cetăţeni, la libertatea religioasă şi educaţia religioasă a copiilor lor;
d. Are dreptul la acelaşi regim aplicabil tuturor apatrizilor, fără discriminări privind rasa, religia sau
ţara de origine.

A. a+b+c
B. a+c+d
C. b+c+d
D. toate variantele
125) În raport de modul în care pot fi trasate, frontierele de stat se clasifică în:
a. Frontiere naturale
b. Frontiere convenţionale
c. Frontiere astronomice
d. Frontiere terestre sau fluviale

A. a+b
B. b+c
C. c+d
D. toate variantele

126) Operaţiunile pentru stabilirea frontierelor de stat sunt următoarele:

a. Negocierea tratatului de frontieră cu statul vecin
b. Delimitarea frontierei de stat
c. Încheierea tratatului de bună vecinătate cu statul respectiv
d. Demarcarea frontierei de stat

A. a+b
B. a+c
C. b+d
D. b+c

127) Conform legislaţiei proprii de poliţie fiscală sau vamală statul riveran are, în marea teritorială,
următoarele drepturi:
a. de vizită, de reţinere sau de captură a navelor comerciale străine
b. de control al documentelor navei, al încărcăturii acesteia şi al documentelor echipajului
c. de sechestru asigurător, pentru infracţiuni săvârşite la bordul navei
d. de confiscare a produselor interzise aflate la bordul navei

A. a+b+c
B. a+b+d
C. b+c+d
D. toate variantele

128) Pentru exploatarea resurselor din platoul continental, statul riveran are dreptul de:
a. A implementa insule artificiale
b. A interzice altor state să foreze în această zonă
c. A instala platforme maritime pentru exploatarea resurselor
d. A stabili zone de securitate, de până la 500 metri, în jurul instalaţiilor de exploatare

A. a+b+c
B. a+c+d
C. b+c+d
D. toate variantele
129) Zona economică exclusivă:
a. nu face parte din teritoriul naţional al statului riveran
b. face parte din teritoriul naţional al statului riveran
c. este supusă jurisdicţiei statului riveran numai pentru unele drepturi economice de
exploatare a zonei
d. face parte din marea liberă

A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+c+d
D. toate variantele

130) Pentru rezolvarea problemelor privind exploatarea zonei internaţionale a teritoriilor submarine a fost
creat un mecanism instituţional format din:
a. Autoritatea internaţională a teritoriilor submarine
b. Tribunalul maritim internaţional
c. Întreprinderea
d. Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, ca organism
jurisdicţional

A. a+b+c
B. b+c+d
C. a+b+d
D. a+c+d

COMPLETION

1) ....................., ca element al existenţei unui stat, reprezintă totalitatea structurilor

instituţionale care exercită prerogativele puterii asupra ansamblului populaţiei şi a
teritoriului.

2) Frontiera de stat reprezintă .............................. a teritoriului de stat.

3) Zona internaţională a teritoriilor submarine ............................... patrimoniu comun al

umanităţii.

4) ................................ reprezintă asocierea a două state suverane care rămâneau complet

autonome, dar erau conduse de un singur monarh, ca urmare a succesiunii la tron, a unor
alianţe matrimoniale, sau a unor aranjamente speciale.

5) Recunoaşterea are un ..................................., constituind un act de constatare a apariţiei unui

stat nou, ca subiect de drept internaţional.
 6) Consiliul Europei a fost creat în anul ..................., având drept scop promovarea unităţii
europene în domenii cum sunt democraţia pluralistă, garantarea drepturilor şi libertăţilor
omului, social şi cultural.

7) ................................ defineşte dreptul unui stat suveran de a aproba intrarea şi stabilirea pe

teritoriul său a unor străini supuşi persecuţiilor sau urmăriţi în ţara lor pentru activităţi politice
ori pentru concepţiile lor care nu sunt în concordanţă cu regimul politic şi juridic intern al
statului de origine.

8) În esenţă, ................. este un străin sau o persoană fără cetăţenie care pentru variate motive de
persecuţie nu poate sau nu doreşte să se întoarcă în ţara de origine, fiind astfel lipsită de
protecţia acesteia.

9) „Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului”, adoptată în 1789, în timpul

........................, consacra drepturile naturale şi imprescriptibile ale omului precum egalitatea
în faţa legii, garanţia împotriva oricărei arestări abuzive, prezumţia de nevinovăţie, libertatea
de opinie, libertatea religioasă, libertatea de exprimare, dreptul de proprietate ş.a.

10) „ .................... internaţional cu privire la drepturile civile şi politice” şi „................

internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale” au fost adoptate de
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966.

11) Organizaţia Naţiunilor Unite constituie o organizaţie internaţională cu ............................ care

are ca scop principal menţinerea ............................... internaţionale.

12) Spaţiul aerian reprezintă ........................... situată deasupra ................................ şi a spaţiului

acvatic al unui stat.

13) Platoul continental este solul şi subsolul spaţiilor submarine, care se întinde dincolo de
................. a mării teritoriale de-a lungul prelungirii naturale a teritoriului terestru până la
...................... de la liniile de bază ale mării teritoriale acolo unde limita exterioară a taluzului
continental nu ajunge până la această distanţă.

14) Marea liberă este acea parte a mărilor şi oceanelor care nu aparţine mării teritoriale sau apelor
interioare ale unui stat şi asupra căreia ........................... suveranitatea vreunui stat, fiind
.................. tuturor naţiunilor.

15) Experienţele nucleare în marea liberă şi în spaţiul aerian de deasupra acesteia .....................
prin dispoziţiile ........................
16) Federaţia este o .............................. în care fiecare membru îşi păstrează o anumită
.......................... dar cu organe comune permanente cu caracter legislativ, administrativ şi
judiciar, cu competenţă generală asupra teritoriului şi populaţiei.

17) Canalul de Suez a fost construit între ...................... pentru a lega pe o rută mai directă
......................., prin Marea Roşie, cu Marea Mediterană.

18) Fluviile internaţionale sunt ........................... care traversează sau separă teritoriile a două sau
mai multe state şi sunt ......................... până la vărsarea lor în mare.

19) Prin tratatul de la ..................... din 1856 se stabilea pentru prima dată un regim juridic general
privind navigaţia pe .................

20) Zonele demilitarizate sunt porţiuni de teritoriu în care nu este permisă prezenţa unor
.................. sau a unor ....................