Drept_3_DFAM_1

DREPT Dreptul familei 1

MULTIPLE CHOICE

1) Căsătoria este :

1 un act juridic obiectiv;

2 un act juridic condiţie;
3 un contract.

2) Condiţiile de fond pentru încheierea unei căsătorii sunt :

A.diferenţa de sex;
B.consimţământul la căsătorie;
C.vârsta legală pentru căsătorie;
D.comunicarea reciprocă a stării sănătăţii viitorilor soţi.

1 A+B+C+D
2 B+C
3 A+D
4 A+B+C

3) Constituie impedimente la căsătorie :

A.existenţa unei căsătorii nedesfăcute a unuia dintre viitori soţi;

B.rudenia;
C.adopţia;
D.tutela;
E.alienaţia şi debilitatea mintală.

1 A+B+C
2 A+B+C+D+E
3 B+C
4 A+D

4) Sexul fiecăruia dintre soţi poate fi stabilit pe baza :

A.certificatului de naştere;
B.buletinului de identitate;
C.hotărârii judecătoreşti dată în urma admiterii unei acţiuni în stabilirea exactă a sexului ori
acţiunii în schimbarea sexului.

1 A+B
2 B+C
3 A+C
5) Dispensa de vârstă la căsătorie se poate acorda de :

A.primarul general al municipiului Bucureşti, dacă femeia locuieşte în raza teritorială a

municipiului Bucureşti;
B.primarul localităţii în a cărei rază teritorială are domiciliul petenta;
C.comandantul navei româneşti pe care se încheie căsătoria între cetăţenii români;
D.preşedintele Consiliului Judeţean în a cărei rază teritorială are domiciliul bărbatul;
E.primarul sectorului 1 Bucureşti, dacă petenta are domiciliul în acest sector.

1 A+B+C
2 B+C+D+E
3 A+C
4 B+D

6) Dispensa de vârsta la căsătorie se acordă în următoarele condiţii:

A.femeia a împlinit 15 ani;

B.există motive temeinice care justifică dispensa;
C.nu există diferenţă de vârstă mai mare de 18 ani între viitorii soţi;
D.există un aviz dat de un medic oficial.

1 A+B+D
2 B+C+D
3 A+D

7) Când unul dintre viitorii soţi se află în imposibilitate de a vorbi :

A.nu se poate încheia căsătoria;

B.consimţământul la căsătorie se poate da în orice mod, dar trebuie să fie neîndoielnic;
C.consimţământul se poate da în prezenţa unui interpret.

1 A+B+C
2 A+C
3 B+C

8) Eroarea constituie viciu de consimţământ la încheierea căsătoriei :

1 numai dacă poartă asupra identităţii fizice a celuilalt soţ;

2 când poartă asupra identităţii civile;
3 când cade asupra calităţii ori însuşirilor celuilalt soţ, dacă a fost determinantă pentru la
încheierea căsătoriei.
 9) Consimţământul la căsătorie trebuie să fie :

A.actual;
B.dat în mod personal;
C.dat în mod simultan.

1 A+B
2 A+B+C
3 B+C

10) Căsătoria este oprită :

1 între rudele în linie colaterală până la gradul al IV-lea, inclusiv;

2 numai între adoptatul cu efecte restrânse şi rudele fireşti;
3 între rudele din afara căsătoriei, dar numai dacă rudenia a fost legal stabilită.

11) Pentru motive temeinice, căsătoria între rude colaterale de gradul al IV-lea se poate încuviinţa

A.de primarul general al municipiului Bucureşti, dacă petentul are domiciliul în Bucureşti;
B.de preşedintele Consiliului judeţean în cuprinsul căruia petentul are domiciliul;
C.de prefectul judeţului în cuprinsul căruia petentul are domiciliul.

1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

12) Este oprită căsătoria :

A.între tutore şi persoana minoră aflată sub tutela sa;

B.cu un alienat mintal, dar numai când alienaţia sau debilitatea au fost constatate prin
procedura specială a interdicţiei;
C.între copii adoptatorului, pe de o parte, şi adoptator şi copiii acestuia, pe de altă parte;
D.între adoptaţii de către aceeaşi persoană.

1 A+B+C+D
2 A+C+D
3 A+B
4 B+C

13) Cel lipsit vremelnic de facultăţile mintale:

A.poate încheia căsătoria în momente de luciditate;

B.poate încheia căsătoria chiar în timpul cât nu are discernământul faptelor sale;
C.nu se poate căsători cât timp nu are discernământul faptelor sale.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C
14) Alienatul sau debilul mintal :

1 nu se poate căsători;
2 poate încheia căsătoria în momente de luciditate;
3 poate încheia căsătoria cu avizul unui medic oficial.

15) Declaraţia de căsătorie :

1 se poate face prin mandat autentic special;

2 se face numai personal;
3 se face numai în localitatea unde se va încheia căsătoria;
4 se face numai la sediul stării civile.

16) Opoziţia la căsătorie:

A.poate fi făcută de orice persoană, dar numai dacă are un interes;

B.trebuie să arate împrejurările de fapt sau de drept pentru care nu se poate încheia căsătoria;
C.trebuie să arate dovezile pe care se întemeiază.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

17) Încheierea căsătoriei în afara sediului serviciului de stare civilă se poate face:

A.când unul dintre viitorii soţi este bolnav, infirm sau în prag de moarte iminentă;
B.pe o navă română;
C.pe o aeronavă română;

1 A+B+C
2 A+B
3 B+C

18) Când căsătoria se încheie pe o navă română, la sosirea în ţară, comandantul este obligat să
trimită prin căpitănia portului de înscriere a navei o copie certificată la :

1 sediul stării civile al domiciliului unuia dintre soţi;

2 sediul stării civile al sectorului 1 Bucureşti;
3 sediul stării civile al sectorului 2 Bucureşti.

19) Nerespectarea dispoziţiilor legale privind competenţa personală a delegatului de stare civilă:

1 este sancţionată cu nulitatea absolută;

2 nu este sancţionată cu nulitatea căsătoriei;
3 este lovită cu nulitate relativă.
20) Momentul încheierii căsătoriei este :

1 momentul în care se face înregistrarea ei;

2 când delegatul constată existenţa consimţământului viitorilor soţi şi îi declară căsătoriţi;
3 când ultimul soţ semnează.

21) Reconstituirea actului de căsătorie şi întocmirea ulterioară sunt de competenţa :

1 judecătoriei;
2 primăriei locale;
3 primăriei Generale a Bucureştiului sau Consiliului Judeţean.

22) Reconstituirea actului de căsătorie:

A.se poate face dacă registrele de stare civilă au fost distruse sau pierdute;
B.se poate face dacă actul de căsătorie a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat;
C.se poate face dacă nu au existat registre de stare civilă sau întocmirea actului a fost omisă.

1 A+B+C
2 A+C
3 A+B

23) În cazul neînţelegerii cu privire la relaţiile personale :

1 soţii se pot adresa autorităţii tutelare;

2 soţii se pot adresa instanţei judecătoreşti
3 soţii, singuri, trebuie să înlăture neînţelegerile respective.

24) Constituie motive de divorţ :

A.încălcarea obligaţiei de fidelitate;

B.refuzul nejustificat de a locui împreună;
C.admiterea cererii de evacuare a unui soţ, formulată de celălalt soţ.

1 A+B+C
2 A+B
3 A+C

25) Dacă viitori soţi nu au declarat înainte de încheierea căsătoriei numele pe care-l vor purta, se
consideră:

1 că vor purta numele soţului;

2 că-şi vor purta fiecare numele;
3 că vor purta numele lor reunite.

26) Schimbarea numelui comun de către un soţ :

 1 se face numai cu acordul primăriei;
2 se face numai cu consimţământul celuilalt soţ;
3 intervine de drept în cazul în care un soţ este adoptat.

27) Căsătoria :

1 include dreptul fiecărui soţ de a controla corespondenţa celuilalt;

2 produce efecte în ceea ce priveşte cetăţenia soţilor;
3 duce la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu de către minora care se căsătoreşte.

28) Înstrăinarea unui bun comun de către unul dintre soţi se poate face:

1 în virtutea unui mandat general dat de celălalt soţ;

2 în virtutea unui mandat expres şi special;
3 în virtutea prezumţiei de mandat tacit reciproc

29) Soţii pot face :

A.o împărţeală de ascendent privind bunurile comune în forma donaţiei, conjunctivă, în folosul
copiilor minori comuni;
B.o împărţeală de ascendent testamentară, conjunctivă;
C.acte de dispoziţie cu privire la bunurile comune.

1 A+C
2 A+B+C
3 A+B

30) Un soţ :

1 poate dispune de bunurile comune făcând o împărţeală de ascendent prin act între vii (în
formă autentică);
2 poate dispune de bunurile mobile comune prin act cu titlu gratuit;
3 poate dona şi celuilalt soţ bunuri proprii, cu clauza intrării acestora în comunitate.

31) Bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt comune numai dacă :

1 în actul de achiziţie au fost trecuţi ambii soţi;

2 dispunătorul, în actele cu titlu gratuit, a prevăzut expres aceasta;
3 ambii soţi sunt înscrişi în registrul de carte financiară.

32) Existenţa unei înscrieri de „bun comun” în dreptul unui imobil înscris în cartea funciară,
constituie:
 1 prezumţie absolută că bunul este comun;
2 prezumţie relativă legală că bunul este comun;
3 o condiţie pentru introducerea unei acţiuni în prestaţie tabulară.

33) Bunul cumpărat de unul dintre soţi, când celălalt soţ lucrează ca mandatar al terţului vânzător şi
semnează actul de vânzare-cumpărare în această calitate :

1 este bun propriu al soţului cumpărător;

2 este bun comun;
3 o asemenea vânzare este interzisă.

34) Bunul devine comun prin uzucapiune dacă :

1 termenul prescripţiei achizitive de 30 de ani se împlineşte în timpul căsătoriei;

2 data titlului ce serveşte pentru uzucapiunea de 10-20 ani se situează în timpul căsătoriei;
3 data începerii termenului de 30 de ani începe înainte de încheierea căsătoriei

35) Căsătoria încetează :

A.prin nulitate sau anulare;

B.prin decesul unui soţ, fizic constatat;
C.prin divorţ;
D.prin moartea unui soţ, declarată judecătoreşte.

1 A+B+C+D
2 B+D
3 C+D

36) Sunt bunuri comune :

A.bunurile dobândite până la pronunţarea hotărârii de divorţ;

B.bunurile dobândite între data pronunţării şi data rămânerii definitive a hotărârii;
C.bunurile dobândite în timpul judecării recursului, după ce unul dintre soţi a decedat

1 A+B
2 A+B+C
3 B+C

37) Cota de contribuţie la dobândirea bunurilor comune a soţilor se stabileşte :

1 în raport de fiecare categorie de bunuri;

2 în raport de totalitatea bunurilor;
3 numai în raport cu perioada în care soţii au locuit împreună.

38) În cazul construirii de locuinţe proprietate personală, cu sprijinul statului, dreptul de proprietate
asupra locuinţei se dobândeşte :
 1 pe data încheierii contractului de construire;
2 pe data predării preluării locuinţei;

39) Cumpărarea de către un soţ a unui imobil de la tatăl său sub rezerva dreptului de uzufruct sau
a unei rente viagere :

1 determină ca bunul să devină comun;

2 instituie o prezumţie relativă de liberalitate făcută de vânzător în favoarea cumpărătorului;
3 instituie o prezumţie absolută de liberalitate făcută de vânzător în favoarea
cumpărătorului.

40) Constituie limite ale dreptului dispunătorului de a prevedea că bunul donat unui soţ devine
comun :

1 în cazul moştenirii legale;

2 când obiectul donaţiei îl constituie rezerva soţului gratificat, care este moştenitor
rezervatar al donatorului;
3 când sarcina impusă în act este executată numai de către un soţ.

41) Constituie bunuri comune al soţilor :

A.darurile de nuntă făcute ambilor soţi;

B.darurile de nuntă obişnuite făcute unui soţ;
C.donaţiile obişnuite făcute în timpul căsătoriei unui soţ;
D.sumele mari de bani sau bunuri de valoarea dăruite cu ocazia nunţii, dacă nu se dispune că
sunt proprii.

1 A+B
2 B+C+D
3 A+C+D

42) Când ambii soţi au aceeaşi profesie bunurile pe care le folosesc pentru exercitarea ei :

1 sunt comune;
2 sunt proprii în măsura în care le-au achiziţionat;
3 formează obiectul coproprietăţii celor doi soţi.

43) Constituie bunuri proprii ale unuia dintre soţi :

A.bunurile care au servit la exercitarea unei profesii, chiar dacă au fost dobândite din bunuri
comune şi chiar dacă acea profesie a fost părăsită definitiv;
 B.bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă;
C.indemnizaţia de asigurare, potrivit unui contract de asigurare de bunuri.

1 A+B+C
2 A+B
3 B+C

44) Constituie bunuri proprii ale unuia dintre soţi :

A.manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele sau proiectele artistice, proiectele de invenţii şi
inovaţii;
B.indemnizaţia de asigurare, conform contractului de asigurare de persoane, dar numai dacă
primele de asigurare au fost plătite de soţul beneficiar;
C.despăgubirile pentru pagube pricinuite persoanei unuia dintre soţi, ca urmare a faptei ilicite a
altei persoane.

1 A+B+C
2 A+B
3 A+C

45) Subrogaţia reală cu titlu universal se aplică :

1 în cazul dobândirii bunurilor proprii;

2 în cazul bunurilor comune.

46) Sunt bunuri proprii, conform art. 31 lit. f) C.fam. :

A.preţul vânzării unui bun propriu;

B.bunul dobândit în schimbul unui alt bun propriu;
C.despăgubirile (indemnizaţia de asigurare) pentru pagube cauzate unui bun propriu.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

47) Sunt bunuri proprii ale unuia dintre soţi :

1 retribuţia încasată;
2 retribuţia neîncasată (ca drept de creanţă);
3 retribuţia neîncasată din dreptul de autor, dar numai dacă dreptul la remuneraţie s-a născut
anterior căsătoriei.

48) Dacă între părţi a intervenit o convenţie, în temeiul căreia s-a construit un imobil, şi se
desfiinţează convenţia :

1 constructorul are dreptul la echivalentul valoric al materialului şi al preţului muncii sau cu

 sporul de valoare adus fondului;
2 constructorul are dreptul doar la preţul muncii şi al materialului;
3 constructorul are pentru construcţie un drept de creanţă care se calculează la valoarea de
circulaţie a imobilului.

49) Când un soţ sau ambii fac recondiţionări, renovări, reparaţii cu mijloace comune asupra unui
imobil, bun propriu al unui singur soţ, atunci:

A.când nu are loc transformarea esenţială a imobilului sporul de valoare este bun propriu;
B.când nu are loc transformarea esenţială a imobilului sporul de valoare este bun comun;
C.când are loc transformarea esenţială a imobilului, noua valoare este bun comun.

1 A+B
2 A+B+C
3 B+C

50) Conform Legii nr. 18 / 1991 este bun propriu :

A.terenul constituit ca drept de proprietate, intuitu personae;

B.terenul primit de moştenitorul fostului titular;
C.terenul asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate dacă în momentul
cooperativizării era bun propriu.

1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

51) Bunul cumpărat în rate este :

1 bun comun, dacă încheierea contractului de vânzare-cumpărare a avut loc în timpul

căsătoriei;
2 bun comun, dacă plata ratelor s-a făcut în timpul căsătoriei, indiferent când s-a încheiat
contractul;
3 este bun propriu, în măsura în care ratele au fost achitate înainte de căsătorie şi bun
comun, în măsura în care ratele au fost achitate în timpul căsătoriei, dacă încheierea
contractului de vânzare-cumpărare s-a făcut înainte de încheierea căsătoriei.

52) Fructele bunurilor proprii sunt bunuri proprii în temeiul :

1 accesiunii;
2 subrogaţiei reale cu titlu universal;
3 folosinţei, ca prerogativă a dreptului de proprietate.
53) Câştigurile la loto, librete CEC, au natură de :

1 fructe;
2 producte;
3 fructe sau producte, după caz.

54) Prezumţia de mandat tacit reciproc se aplică :

1 tuturor actelor de administrare, folosinţă sau dispoziţie;

2 numai în cazul când soţii locuiesc în comun;
3 şi în cazul când un soţ este dispărut sau pus sub interdicţie, în cazul în care s-a instituit
tutela sau curatela.

55) Prezumţia de mandat tacit reciproc :

1 are caracter absolut;

2 are caracter relativ;
3 se aplică şi în cazul actelor mortis causa (cauză de moarte);
4 se aplică şi în cazul terţilor de rea credinţă.

56) Nu se aplică prezumţia de mandat tacit reciproc :

A.actelor de dispoziţie cu privire la imobile comune;

B.în cazul achiziţionării în timpul căsătoriei de către un soţ a unui imobil;
C.în cazul actelor cu titlu gratuit între vii sau mortis causa.

1 A+C
2 A+B
3 A+B+C

57) În cazul înstrăinării sau grevării unui bun imobil comun de către un soţ fără consimţământul
celuilalt soţ, sancţiunea :

1 este nulitatea relativă;

2 este nulitatea absolută;
3 depinde de soarta partajului.

58) În cazul înstrăinării unui imobil, bun comun, de către un soţ, fără consimţământul celuilalt soţ,
acesta din urmă :

A.poate introduce acţiune în anulare;

B.poate introduce singur, şi fără consimţământul celuilalt soţ, acţiune în revendicare;
C.poate introduce acţiune în constatarea nulităţii absolute.
 1 A+B
2 B+C
3 A+C

59) Împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei se poate face :

A.la cererea oricăruia dintre soţi, în condiţiile legii;

B.la cererea creditorilor personali ai oricăruia dintre soţi, cu respectarea condiţiilor legale;
C.în cazul confiscării bunurilor comune anume determinate sau a unei cote părţi dintr-un bun
comun al soţilor.

1 A+C
2 A+B+C
3 B+C

60) Împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei la cererea oricăruia dintre soţi :

A.se poate face numai pentru motive temeinice;

B.se poate face şi pe cale convenţională;
C.valoarea ce se ia în calcul este valoarea de la data la care s-a introdus acţiunea.

1 A+B
2 A+B+C
3 A+C

61) Constituie motive temeinice pentru împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei la cererea
unuia dintre soţi:

1 toate motivele de divorţ;

2 simpla despărţire în fapt;
3 existenţa acţiunii de divorţ prin ea însăşi;
4 expulzarea din domiciliu a unui soţ împreună cu copilul, făcută de celălalt soţ, numai dacă
acţiunea de împărţire, pe acest temei, este introdusă de soţul expulzat.

62) Acţiunea unui soţ pentru împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei :

1 are un caracter personal;

2 poate fi continuată la moartea sa de către moştenitori;
3 se respinge dacă bunul nu este comod partajabil în natură.
63) Acţiunea creditorilor personali ai unuia dintre soţi pentru împărţirea bunurilor comune în timpul
căsătoriei:

1 are caracter subsidiar;

2 poate fi introdusă numai împotriva unui soţ;
3 este admisibilă, chiar dacă soţul nedebitor invocă beneficiul de discuţiune.

64) Prin acţiunea de împărţire a bunurilor comune la cererea creditorilor personali ai unuia dintre
soţi, în timpul căsătoriei:

1 creditorii nu exercită un drept propriu, ei acţionând pe calea acţiunii oblice;

2 creditorul personal al unui soţ poate cere luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor
comune;
3 creditorii personali ai unuia dintre soţi pot introduce acţiunea numai pe calea principală.

65) Procesul de împărţire a bunurilor comune ale soţilor în timpul căsătoriei se poate porni pe cale
principală de :

A.unul dintre soţi;

B.creditorii personali ai unuia dintre soţi;
C.stat, prin organele sale împuternicite.

1 A+C
2 A+B
3 A+B+C

66) Împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei pe cale incidentală se poate cere de către :

A.unul dintre soţi, în cadrul contestaţiei la executare;

B.orice persoană interesată, în carul contestaţiei la executare;
C.nu se poate cere împărţirea pe cale incidentală.

1 A+C
2 A+B
3 A+B+C

67) În cadrul unui proces între soţi, ordonanţa preşedinţială este admisibilă :

A.pentru a se cere unele obiecte de uz personal sau pentru exercitarea profesiei, de către
soţul izgonit;
B.pentru restituirea unor bunuri proprii de la celălalt soţ şi dacă acesta nu contestă natura
acestor bunuri;
C.pentru revendicarea de către un soţ a bunurilor sale personale aflate la celălalt soţ.
 1 A+B
2 B+C
3 B

68) Se consideră datorie comună :

1 cheltuielile făcute de un soţ cu administrarea oricăruia dintre bunurile comune;

2 împrumutul făcut de un soţ pentru administrarea bunurilor comune, chiar dacă această
sumă nu a fost cheltuită în acest scop;
3 datoria contractată de un soţ, chiar dacă celălalt soţ s-a opus la încheierea acestui act şi
creditorul a cunoscut, la momentul încheierii contractului, această împotrivire.

69) Constituie datorie comună :

A.obligaţiile contractate de soţi împreună, chiar dacă nu ar avea legătură cu nevoile căsătoriei;
B.obligaţiile contractate de fiecare dintre soţi pentru împlinirea nevoilor obişnuite ale
căsătoriei;
C.obligaţia de a repara prejudiciul cauzat prin însuşirea ilicită a unor bunuri proprietate publică,
dacă prin aceasta a sporit valoarea bunurilor comune şi numai în măsura acestei sporiri.

1 A+B
2 A+B+C
3 B+C

70) În cazul însuşirii ilicite a unor bunuri proprietate publică şi a măririi valorii bunurilor comune :

1 soţul făptaş răspunde cu toată partea sa din comunitate care i s-ar cuveni în caz de
despărţire, dar numai după ce a fost urmărit pentru bunurile personale;
2 soţul făptaşului (celălalt soţ) răspunde numai în măsura sporului pe care l-a avut partea sa
din comunitate;
3 pot fi urmărite numai bunurile comune care au realizat efectiv acest spor.

71) Creditorii soţilor pentru o datorie comună :

1 sunt obligaţi să urmărească mai întâi bunurile comune;

2 dacă bunurile comune nu acoperă creanţa, creditorii pot urmări, în principiu, bunurile
personale ale oricăruia dintre soţi;
3 în cazul obligaţiilor solidare sau indivizibile pot urmări bunurile personale ale oricăruia
dintre soţi sau bunurile comune, la alegere.

72) În cazul în care soţii au constituit o societate comercială în nume colectiv ei răspund:

A.în subsidiar, cu bunurile comune, după societate;

B.solidar, după ce s-au urmărit bunurile comune;
C.fiecare cu jumătate din datoria ce a rămas neachitată după urmărirea şi a bunurilor comune.

1 A+C
 2 A+B
3 B+C

73) Intervine sancţiunea nulităţii :

A.în cazul căsătoriei putative;

B.în cazul căsătoriei fictive;
C.în cazul căsătoriei a două persoane al căror sex nu este diferenţiat;
D.când persoana necompetentă a exercitat în mod public atribuţiile de delegat de stare civilă.

1 A+C+D
2 A+B+D
3 A+B+C+D

74) Căsătoria nu va fi declarată nulă dacă:

A.cel care nu avea vârsta matrimonială legală a împlinit-o până la pronunţarea nulităţii;
B.în momentul pronunţării nulităţii, bărbatul nu are vârsta legală pentru căsătorie, dar soţia a
rămas însărcinată sau a născut;
C.soţul supravieţuitor s-a căsătorit între data stabilită prin hotărâre judecătorească ca fiind cea
a morţii celuilalt soţ şi data rămânerii definitive a acestei hotărâri.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

75) Căsătoria este nulă absolut :

A.dacă a fost încheiată de o persoană care este deja căsătorită;

B.dacă a fost încheiată cu încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la vârsta matrimonială;
C.dacă a fost încheiată între persoane ce sunt rude în gradul prohibit de lege;
D.dacă a fost încheiată de alienatul sau debilul mintal;

1 A+C+D
2 B+C+D
3 A+B+C+D

76) Căsătoria nu este nulă :

1 când a fost încheiată de un debil, dar celălalt soţ cunoştea acest fapt şi şi-a dat
consimţământul;
2 când căsătoria nu a fost încheiată în prezenţa viitorilor soţi;
3 în cazul în care a fost încheiată de un funcţionar public necompetent, dar care a exercitat în
mod public atribuţiile de delegat de stare civilă.
77) Nulitatea căsătoriei :

A.poate fi cerută prin acţiune;

B.poate fi invocată şi pe calea excepţiei;
C.produce efecte numai pentru viitor.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+B

78) Căsătoria este nulă :

A.când nu s-a încheiat în scopul de a întemeia o familie;

B.în cazul căsătoriei încheiată fictiv, chiar dacă soţii, ulterior, convieţuiesc în spiritul unei
familii;
C.numai dacă ambele părţi doresc încheierea unei căsătorii fictive;
D.când s-a încheiat între persoane de acelaşi sex.

1 A+B+C+D
2 A+D
3 C+D

79) Acţiunea în pronunţarea nulităţii absolute a căsătoriei :

1 se prescrie în termen de 30 de ani;

2 poate fi introdusă de orice persoană interesată;
3 poate fi introdusă de procuror, chiar după moartea unui dintre soţi.

80) Se sancţionează cu nulitate relativă :

A.eroarea asupra identităţii fizice a celuilalt soţ;

B.ascunderea bolii de către viitoare soţie, boală ce o face inaptă de a avea copii;
C.dolul şi violenţa, ca vicii de consimţământ la încheierea căsătoriei;
D.ascunderea de către viitoare soţie a stării de graviditate.

1 A+B+D
2 A+C+D
3 A+D
4 A+B+C+D

81) Acţiunea în pronunţarea nulităţii relative a căsătoriei :

A.poate fi introdusă numai de soţul al cărui consimţământ a fost viciat şi de către procuror;
B.poate fi continuată de moştenitorii soţului care a introdus acţiunea;
C.este de competenţa tribunalului, ca primă instanţă de fond;
D.se prescrie în termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a dolului sau de la încetarea
violenţei.
 1 A+B+C+D
2 C+D
3 A+D

82) Ca efect al pronunţării nulităţii :

1 unul dintre soţi îşi poate menţine numele din căsătorie al celuilalt soţ pentru motive
temeinice;
2 soţul minor rămâne cu capacitatea de exerciţiu dobândită;
3 între soţi nu a avut loc suspendarea prescripţiei.

83) Hotărârea judecătorească dată pentru anularea unei căsătorii :

A.are caracter declarativ;

B.are caracter constitutiv;
C.are un efect absolut;
D.are un efect relativ.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C+D

84) Ca efect al pronunţării nulităţii căsătoriei :

A.pentru copiii născuţi până la data rămânerii definitive a hotărârii de pronunţare a nulităţii
căsătoriei se aplică prezumţia de paternitate;
B.pentru copiii născuţi după data rămânerii definitive a hotărârii şi concepuţi înainte de această
dată, şi dacă mama nu a intrat într-o nouă căsătorie, nu se mai aplică prezumţia de
paternitate, ei având statut de copii din afara căsătoriei;
C.instanţa este obligată să dispună căruia dintre părinţi îi vor fi încredinţaţi copiii minori.

1 A+B+C
2 A+B
3 A+C

85) Ca efect al desfiinţării căsătoriei putative, când ambii soţi sunt de bună-credinţă :

A.hotărârea judecătorească produce efecte numai pentru viitor;

B.soţul minor îşi păstrează capacitatea de exerciţiu dobândită prin încheierea căsătoriei;
C.obligaţia de întreţinere a existat în trecut, dar nu mai există pentru viitor;
D.ambii soţi beneficiază de dreptul de moştenire, chiar dacă decesul unui soţ intervine după
data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă;
 E.un soţ îşi poate menţine numele din căsătorie al celuilalt soţ.

1 A+C+D+E
2 A+B+D+E
3 A+D+E
4 A+B

86) Produc efecte numai pentru viitor :

A.încetarea căsătoriei;
B.desfacerea căsătoriei;
C.desfiinţarea căsătoriei pentru orice motiv;
D.căsătoria putativă, în privinţa soţului de bună-credinţă.

1 A+B+D
2 A+C+D
3 A+B

87) Căsătoria încetează prin :

A.recăsătorirea soţului celui ce fusese declarat mort, dar care apare (încetează prima
căsătorie);
B.divorţ;
C.moartea unui soţ;
D.declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi.

1 A+B+C+D
2 A+C+D
3 A+B+D

88) În cazul divorţului prin acordul părţilor :

A.până la data acordului dintre soţi trebuie să treacă cel puţin un an;
B.după primirea cererii, preşedintele verifică existenţa consimţământului soţilor, semnăturile,
după care fixează termen de cel puţin două luni, în şedinţă publică;
C.instanţa va dispune desfacerea căsătoriei fără a pronunţa divorţul din vina unuia sau a
ambilor soţi.

1 A+B+C
2 A+C
3 B+C

89) Constituie condiţii pentru pronunţarea divorţului :

A.existenţa unor motive temeinice;

B.motivele temeinice să fi vătămat grav raporturile dintre soţi;
C.continuarea căsătoriei să nu mai fie posibilă.

1 A+B+C
 2 A+C
3 B+C

90) Constituie motive temeinice de divorţ :

A.infidelitatea unuia dintre soţi, sub forma adulterului;

B.existenţa unor nepotriviri de ordin fiziologic;
C.separaţia în fapt a soţilor datorată culpei soţului reclamant;
D.faptul că soţul pârât nu a contribuit la întreţinerea gospodăriei.

1 A+B+C+D
2 A+B
3 A+B+C
4 C+D

91) Pensia de întreţinere se acordă soţului pârât-reclamant în procesul de divorţ :

A.pe timp de un an, dacă divorţul se pronunţă din vina exclusivă a soţului pârât;
B.pe timp nedeterminat, dacă divorţul se pronunţă din vina reclamantului-pârât;
C.pe timp de un an, dacă divorţul se pronunţă din culpa ambilor soţi.

1 A+B
2 B+C
3 B

92) Instanţa pronunţă desfacerea căsătoriei fără a pronunţa divorţul din culpa unui soţ (sau soţilor):

A.în cazul divorţului prin acordul părţilor;

B.în cazul când pârâtul se află în străinătate;
C.când divorţul se cere pentru alienaţie sau debilitate mintală cronică ori boală gravă şi
incurabilă.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

93) Poate introduce acţiune de divorţ :

A.unul din soţi;

B.procurorul;
C.soţul alienat sau debil mintal neinterzis, în momente de luciditate;
D.soţul sănătos împotriva soţului alienat mintal, care va sta în proces prin tutorele său.

1 A+B+D
 2 A+B+C+D
3 A+C+D

94) Soţul pârât poate face cerere reconvenţională în procesul de divorţ :

A.cel târziu până în prima zi de înfăţişare în şedinţă publică, pentru fapte petrecute până la
această dată;
B.pentru fapte petrecute după prima zi de înfăţişare, poate face cerere reconvenţională până
la începerea dezbaterilor asupra fondului;
C.când motivele de divorţ s-au ivit după începerea dezbaterilor la prima instanţă şi în timp ce
judecata primei cereri se află în apel, cererea reconvenţională a pârâtului poate fi făcută
direct la instanţa de apel.

1 A+B
2 B+C
3 A+B+C

95) Cererea reconvenţională :

A.este singura posibilitate pe care o are pârâtul de a formula pretenţii împotriva reclamantului
în procesul de divorţ;
B.nu poate fi disjunsă de acţiunea de divorţ;
C.se judecă la instanţa de divorţ;

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

96) În faţa instanţelor de fond, procesul de divorţ se soluţionează chiar fără înfăţişarea personală a
unui soţ, în cazul:

A.când unul dintre soţi are reşedinţa în străinătate şi nu se află în ţară;

B.când unul dintre soţi este pus sub interdicţie;
C.când unul dintre soţi execută o pedeapsă privativă de libertate;
D.când unul dintre soţi este împiedicat de o boală gravă şi nu se poate prezenta în faţa
instanţei.

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 C+D

97) Când soţii, în procesul de divorţ, au copii minori:

A.este obligatorie citarea şi ascultarea concluziilor autorităţii tutelare;

B.minorul care a împlinit 10 ani este ascultat obligatoriu;
C.ascultarea minorului se face în şedinţă publică.

1 A+C
2 A+B
 3 B+C

98) Soţul reclamant în procesul de divorţ :

A.se poate împăca cu pârâtul, acţiunea de divorţ stingându-se în orice fază procesuală s-ar
afla;
B.poate renunţa oricând la acţiune, în faţa instanţelor de fond, renunţarea având efect şi
asupra cererii reconvenţionale a pârâtului;
C.poate renunţa la acţiunea în recurs, dar numai dacă pârâtul nu se împotriveşte.

1 A+B
2 B+C
3 A+C

99) În materie de divorţ :

1 se pot audia ca martori toate rudele şi afinii mai mici de gradul al III – lea;
2 nu se poate administra proba cu interogatoriu pentru combaterea motivelor de divorţ;
3 nu se poate administra proba cu interogatoriu pentru dovedirea motivelor de divorţ;

100) În materia divorţului, instanţa :

A.poate ordona măsuri accesorii, vremelnice, provizorii;

B.poate lua măsuri prin ordonanţă preşedinţială;
C.pronunţă divorţul din vina exclusivă a soţului reclamant dacă cererea acestuia a fost
respinsă, chiar dacă pârâtul nu a introdus cerere reconvenţională sau acţiune principală de
divorţ.

1 A+C
2 A+B
3 B+C

101) Termenul de apel sau recurs în materia divorţului este de :

1 30 de zile;
2 15 zile;
3 10 zile.

102) Hotărârea dată în materie de divorţ este supusă:

1 contestaţiei în anulare;
2 revizuirii;
3 recursului în anulare.

103) Este definitivă şi irevocabilă în ce priveşte divorţul :

 1 hotărârea pronunţată ca urmare a cererii de divorţ introdusă de alienat sau debil mintal;
2 hotărârea de divorţ pronunţată din culpa exclusivă a soţului aflat în străinătate;
3 hotărârea pronunţată ca urmare a divorţului prin acordul soţilor, în condiţiile legii.

104) În masa bunurilor comune ale soţilor supuse împărţelii nu se includ :

A.sumele din veniturile provenite din muncă plătite cu titlu de pensie de întreţinere;
B.sumele plătite pentru o datorie personală;
C.sumele risipite de soţ;
D.valoarea bunurilor distruse ori înstrăinate de unul dintre soţi, contra dispoziţiilor legale;
E.valoarea bunurilor lipsă ca urmare a săvârşirii infracţiunii de furt sau abuz de încredere de
un soţ împotriva celuilalt.

1 A+B+C
2 B-+C
3 A+D+E
4 A+C+D+E

105) Competenţa de a pronunţa partajul bunurilor comune o are:

A.instanţa de drept comun – când împărţirea are loc în timpul căsătoriei, cu respectarea
condiţiilor legale;
B.instanţa de divorţ, când împărţirea are loc în cadrul procesului de divorţ;
C.instanţa de drept comun, când împărţirea bunurilor comune se face după divorţ.

1 A+C
2 A+B+C
3 A+B

106) Nu au statut de copii din căsătorie :

1 copilul născut în timpul căsătoriei lovite de nulitate;

2 cel conceput în afara căsătoriei, dar născut în timpul unei căsătorii;
3 cel conceput şi născut în afara căsătoriei.

107) Paternitatea faţă de tată se poate stabili :

A.prin prezumţia de paternitate;

B.prin recunoaştere voluntară, făcută în condiţiile legii;
C.prin hotărâre judecătorească.

1 A+C
2 A+B+C
3 A+B
108) Filiaţia faţă de tată a unui copil din afara căsătoriei se poate stabili :

A.prin prezumţia de paternitate;

B.prin recunoaştere voluntară, făcută în condiţiile legii;
C.prin hotărâre judecătorească.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

109) Beneficiază de prezumţia de paternitate :

1 copilul conceput în timpul căsătoriei şi născut după desfacerea sau încetarea ei, dacă
mama nu s-a recăsătorit, dar numai dacă în actul de stare civilă este trecut numele tatălui
(fostul soţ);
2 copilul conceput între data stabilită prin hotărâre judecătorească ca fiind a morţii soţului şi
data rămânerii definitive a hotărârii;
3 copilul născut în perioada prevăzută la lit. b) dacă naşterea a avut loc până la 300 de zile
de la data stabilită ca fiind cea a morţii soţului mamei.

110) Acţiunea în tăgada paternităţii :

A.este o acţiune personală;

B.poate fi introdusă de soţul mamei copilului;
C.poate fi introdusă de creditorii personali ai soţului;
D.poate fi continuată de moştenitorii tatălui, chiar dacă acţiunea era perimată;
E.poate fi introdusă de reprezentantul legal al soţului pus sub interdicţie, însă numai cu
încuviinţarea autorităţii tutelare.

1 A+B+C+D
2 B+C+D+E
3 A+C+D+E
4 A+B+E

111) Când acţiunea în tăgada paternităţii se introduce de soţul mamei, termenul de 6 luni se poate
calcula astfel :

A.de la data când soţul mamei a luat cunoştinţă despre naşterea copilului, cu excepţia cazului
când anterior despărţirii soţul ştia că soţia este însărcinată;
B.dacă filiaţia faţă de mamă s-a stabilit după naşterea copilului, termenul se calculează de la
data când soţul mamei a luat cunoştinţă despre stabilirea filiaţiei faţă de mamă;
C.dacă tutorele soţului mamei, pus sub interdicţie, nu a introdus acţiune în tăgada paternităţii,
tatăl poate introduce acţiunea, după ridicarea interdicţiei, în termen de 6 luni de la data când
a cunoscut efectiv naşterea copilului.
 1 A+B+C
2 B+C
3 A+B

112) Când acţiunea în tăgăduirea paternităţii se introduce de tutore, termenul de 6 luni se calculează
astfel :

A.dacă termenul în care soţul putea să introducă acţiunea a început să curgă, dar, mai înainte
de împlinirea lui, soţul a fost pus sub interdicţie, termenul se calculează de la data când
tutorele a cunoscut efectiv naşterea copilului;
B.dacă tutorele a cunoscut naşterea copilului înainte de numirea sa ca tutore, termenul se
calculează de la data numirii;
C.dacă la data naşterii copilului soţul mamei se găsea sub interdicţie, termenul se calculează
de la data de când tutorele a luat la cunoştinţă de naşterea copilului.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

113) Admiterea acţiunii în tăgada paternităţii nu produce efecte:

A.cu privire la numele copilului (când este cel al mamei);

B.cu privire la situaţia copilului (din sau din afara căsătoriei);
C.în privinţa filiaţiei faţă de mamă.

1 A+B+C
2 A+C
3 B+C

114) Există conflict de paternitate :

1 când un copil este conceput în timpul primei căsătorii şi este născut în timpul celei de-a
doua căsătorii;
2 între paternitatea din căsătorie şi aceea din afara căsătoriei;
3 între două paternităţi din afara căsătoriei.

115) Acţiunea în contestarea filiaţiei din căsătorie :

1 se poate introduce numai de soţul mamei;

2 se poate introduce de orice persoană interesată;
3 se introduce de copilul sau de soţul mamei.

116) Contestarea filiaţiei din căsătorie se poate face în următoarele cazuri:

A.când părinţii nu au fost niciodată căsătoriţi;

B.când copilul s-a născut anterior căsătoriei;
 C.când copilul s-a născut la mai mult de 300 de zile de la desfacerea sau încetarea căsătoriei.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

117) Poate fi recunoscut :

A.numai copilul din afara căsătoriei;

B.numai un copil născut;
C.copilul conceput, chiar dacă la naştere mama este căsătorită;
D.copilul decedat, dar numai dacă a lăsat descendenţi fireşti;
E.un copil deja recunoscut, chiar dacă prima recunoaştere nu a fost înlăturată pe calea
hotărârii judecătoreşti.

1 A+B+C+E
2 B+D+E
3 A+B+D

118) Recunoaşterea de paternitate :

A.este un act personal;

B.se poate revoca;
C.este un act ce implică în mod obligatoriu capacitatea de exerciţiu a celui ce face
recunoaşterea;
D.este un act ce implică discernământul celui ce face recunoaşterea;
E.este un act declarativ producând efecte retroactiv.

1 A+D+E
2 B+E
3 A+C+D+E

119) Recunoaşterea de paternitate se poate face :

A.la primăriile locale, acolo unde nu există notari publici;

B.prin declaraţie la serviciul stării civile;
C.prin înscris autentic (chiar în faţa instanţei);
D.prin testament.

1 A+B
2 B+C+D
3 A+C+D
120) Pot contesta recunoaşterea de paternitate :

A.orice persoană care dovedeşte un interes patrimonial sau nepatrimonial;

B.copilul recunoscut şi moştenitorii săi;
C.bărbatul care a făcut recunoaşterea, în acest caz contestarea neconfundându-se cu
revocarea;
D.procurorul.

1 A+C+D
2 B+C+D
3 A+B+C+D

121) În cadrul procesului de contestare a recunoaşterii de paternitate sarcina probei este răsturnată
când acţiunea este introdusă de :

A.mama celui recunoscut;

B.copilul recunoscut;
C.descendenţii copilului recunoscut.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

122) Este imprescriptibilă :

A.acţiunea în tăgada paternităţii;

B.acţiunea în contestarea recunoaşterii de paternitate;
C.acţiunea în contestarea filiaţiei din căsătorie.

1 A+C
2 B+C
3 A+B

123) Copilul din afara căsătoriei dobândeşte numele :

A.mamei;
B.tatălui;
C.al aceluia dintre părinţi faţă de care şi-a stabilit mai întâi filiaţia, când părinţii sunt cunoscuţi;
D.numele stabilit de autoritatea tutelară când părinţii nu sunt cunoscuţi.

1 C+D
2 A+B+D
3 B+D
124) Intervine nulitatea absolută a recunoaşterii de paternitate:

A.când recunoaşterea nu este făcută prin una dintre formele în care se poate efectua;
B.când recunoaşterea se referă la un copil din căsătorie;
C.când autorul recunoaşterii nu a avut o voinţă conştientă;
D.când s-a recunoscut un copil mort ce nu are descendenţi.

1 B+C+D
2 A+B+D
3 B+D

125) Acţiunea în justiţie pentru stabilirea paternităţii din afara căsătoriei se poate introduce :

A.numai în cazul copilului din afara căsătoriei;

B.şi în cazul copilului din căsătorie;
C.în cazul unui copil devenit din afara căsătoriei prin admiterea acţiunii în tăgada paternităţii.

1 B+C
2 A+B+C
3 A+C

126) Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei aparţine :

A.numai copilului din afara căsătoriei;

B.mamei copilului;
C.copilului minor sau major din afara căsătoriei.

1 A+C
2 B+C
3 A+B

127) Poate introduce acţiune în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei :

1 reprezentantul legal, când copilul nu are capacitate de exerciţiu;

2 copilul singur, dar numai cu încuviinţarea autorităţii tutelare, când are capacitate de
exerciţiu restrânsă;
3 moştenitorul copilului, pentru copil.

128) Mama copilului din afara căsătoriei :

1 poate renunţa necondiţionat la acţiunea în stabilirea paternităţii când este introdusă de ea;
2 poate renunţa doar cu încuviinţarea autorităţii tutelare la acţiunea în stabilirea paternităţii;
3 nu poate încheia o tranzacţie cu pretinsul tată al copilului prin care să renunţe la cercetarea
paternităţii pe tot timpul minorităţii copilului.

129) Pot introduce acţiune în stabilirea paternităţii :

 A.copilul adoptat;
B.moştenitorii copilului pentru copil;
C.moştenitorii copilului pot continua acţiunea;
D.procurorul.

1 A+B+C+D
2 A+C
3 B+D

130) Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei se poate introduce împotriva :

A.pretinsului tată;
B.moştenitorilor pretinsului tată, dar numai dacă nu sunt renunţători la moştenire sau nedemni;
C.moştenitorilor pretinsului tată, chiar dacă sunt renunţători la moştenire sau nedemni.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

131) Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei se introduce în termen de :

1 6 luni de la naşterea copilului;

2 1 an de la naşterea copilului, cu excepţiile prevăzute de lege;
3 3 ani de la naşterea copilului.

132) Termenul de 1 an în care se poate introduce acţiune în stabilirea paternităţii :

A.este un termen de decădere;

B.curge de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care copilul, ca urmare a
admiterii hotărârii în tăgada paternităţii, a devenit copil din afara căsătoriei;
C.curge de la data încetării convieţuirii, când mama a convieţuit cu pretinsul tată;
D.curge de la data încetării prestării întreţinerii, în cazul în care pretinsul tată a prestat
întreţinerea copilului.

1 B+C+D
2 A+D
3 B+C

133) Obligaţia legală de întreţinere există între :

A.soţ şi soţie, părinţi şi copii;

B.între foştii soţi a căror căsătorie a fost desfăcută prin divorţ;
C.între fraţi şi surori, bunici, străbunici şi nepoţi sau strănepoţi;
D.între foştii soţi a căror căsătorie a fost desfiinţată, chiar dacă la încheierea ei nici unul nu a
fost de bună-credinţă.

1 A+C
2 B+C
3 A+B+C
134) Reprezintă condiţii pe care trebuie să le îndeplinească creditorul obligaţiei de întreţinere :

A.să se afle în stare de nevoie;

B.să se afle în incapacitate de a munci;
C.în cazul în care creditor este soţul ce a întreţinut copilul celuilalt soţ, acesta poate cere
întreţinere de la acest copil numai dacă i-a acordat întreţinere timp de 10 ani şi dacă
îndeplineşte şi celelalte condiţii legale.

1 B+C
2 A+B+C
3 A+C

135) Debitorul obligaţiei de întreţinere datorează întreţinere dacă:

A.are mijloace îndestulătoare;

B.are un venit lunar mediu lunar de 310 lei noi (RON);
C.nu există o altă persoană obligată la întreţinere înaintea sa potrivit ordinii stabilite de lege.

1 A+C
2 B+C
3 A+B

136) Întreţinerea se datorează în următoarea ordine :

A.soţii îşi datorează întreţinere înaintea celorlalţi obligaţi;

B.fraţii şi surorile îşi datorează întreţinere după părinţi şi bunici;
C.nepotul este obligat la întreţinere faţă de bunic înaintea străbunicului faţă de bunic (ipoteza
în care toţi trei sunt rude în linie directă).

1 A+B+C
2 A+C
3 B+C

137) Soţii îşi datorează întreţinere :

A.când au o locuinţă comună;

B.când sunt în fapt despărţiţi datorită culpei unuia dintre soţi:
C.pe timpul procesului de divorţ;
D.în cazul căsătoriei putative, dar obligaţia de întreţinere operează numai în favoarea soţului
de bună-credinţă.

1 A+D
2 A+B+C
3 A+C+D
138) În cazul obligaţiei de întreţinere între foştii soţi, incapacitatea de a munci poate să fi fost
intervenită :

A.înaintea căsătoriei;
B.în timpul căsătoriei;
C.în decurs de 1 an de la desfacerea căsătoriei, dar numai dacă se datorează unei împrejurări
în legătură cu căsătoria.

1 B+C
2 A+C
3 A+B+C

139) Fostul soţ pierde dreptul la întreţinere :

A.în cazul în care în care încheie o căsătorie nouă nulă, el fiind de rea-credinţă la încheierea
celei de-a doua căsătorii;
B.când încheie o căsătorie nulă, el fiind de bună credinţă;
C.în cazul în care fostul soţ a săvârşit fapte grave ce atrag nedemnitatea succesorală faţă de
cel obligat, în cazul în care aceste fapte au constituit motive de divorţ;
D.în cazul în care fostul soţ, creditor al întreţinerii, a săvârşit fapte grave asupra soţului obligat,
după desfacerea căsătoriei.

1 A+C+D
2 B+D
3 A+B+D

140) Între foştii soţi întreţinerea se acordă de la data :

A.desfacerii căsătoriei, când întreţinerea s-a cerut în cadrul procesului de divorţ;

B.introducerii cererii de întreţinere, când cererea s-a făcut după divorţ;
C.rămânerii definitive a hotărârii de admitere a cererii de întreţinere.

1 A+C
2 B+C
3 A+B

141) În cazul în care divorţul s-a pronunţat exclusiv din vina unui soţ, acesta are dreptul la întreţinere
din partea fostului soţ:

1 pe timp nedeterminat;
2 pe timp de 1 an, de când începe să fie în stare de nevoie;
3 timp de un an de la desfacerea căsătoriei.

142) În cazul în care divorţul s-a pronunţat din culpa ambilor soţi aceştia îşi datorează întreţinere, în
condiţiile legii, după desfacerea căsătoriei:
 1 pe timp nedeterminat;
2 timp de 1 an de la desfacerea căsătoriei;
3 timp de 3 ani de la desfacerea căsătoriei.

143) Întreţinerea acordată fostului soţ nu poate depăşi :

1 1/2 din venitul brut al debitorului;

2 1/4 din venitul net din muncă al debitorului;
3 1/3 din venitul net de muncă al fostului soţ, ce are calitatea de debitor al întreţinerii.

144) Întreţinerea acordată fostului soţ împreună cu aceea acordată copiilor nu poate depăşi :

1 1/2 din venitul net din muncă al debitorului;

2 1/3 din venitul net din muncă al debitorului;
3 2/3 din venitul net din muncă al debitorului.

145) În cazul în care fostul soţ datorează întreţinere la două foste soţii şi trei copii, totalitatea pensiilor
acordate nu poate depăşi :

1 1/2 din venitul net în muncă al debitorului;

2 2/3 din venitul net în muncă al debitorului;
3 3/4 din venitul net în muncă al debitorului.

146) Este debitor al obligaţiei de întreţinere faţă de copilul său :

A.părintele adoptator şi cel firesc când aceştia sunt căsătoriţi între ei;
B.părintele decăzut din drepturile părinteşti;
C.părintele pus sub interdicţie.

1 A+C
2 A+B+C
3 A+B

147) Copilul major se află în stare de nevoie dacă :

1 nu are venituri şi nici bunuri ce ar putea fi vândute;

2 chiar dacă are bunuri ce ar putea fi vândute;
3 nu are bunuri.

148) Cuantumul pensiei de întreţinere al părintelui faţă de copilul minor este de :

A.până la 1/4 din veniturile nete din muncă când întreţinerea se datorează unui copil;
B.până la 1/3 din veniturile nete din muncă când întreţinerea se datorează la doi copii;
C.până la 2/3 din veniturile nete din muncă când întreţinerea se datorează la trei sau mai mulţi
 copii.

1 B+C
2 A+B
3 A+B+C

149) Soţul care a contribuit la întreţinerea copilului celuilalt soţ este obligat să continue a da
întreţinere copilului, în condiţiile :

A.în subsidiar, dacă părinţii fireşti au murit, sunt dispăruţi ori în nevoie;
B.pe timpul cât este minor şi în timpul majoratului până la terminarea studiilor profesionale;
C.obligaţia de întreţinere în aceste condiţii are caracter imperativ.

1 A+C
2 B+C
3 A+B

150) Soţul care a întreţinut copilul celuilalt soţ are drept la întreţinere de la acest copil în condiţiile :

1 soţul a întreţinut copilul împreună cu celălalt soţ, efectiv şi din mijloace proprii timp de 10
ani;
2 are dreptul la întreţinere numai dacă nu are copii fireşti;
3 chiar dacă are copii fireşti.

151) Executarea obligaţiei de întreţinere se face :

1 în natură;
2 în bani;
3 fie în natură, fie în bani.

152) Obligaţia de întreţinere încetează :

A.la încetarea stării de nevoie a creditorului obligaţiei de întreţinere;

B.la încetarea incapacităţii de a munci a creditorului, cu excepţia creditorului minor;
C.când mijloacele debitorului nu-i mai permit acordarea ei.

1 A+C
2 B+C
3 A+B+C

153) Obligaţia de întreţinere încetează :

 A.la moartea creditorului întreţinerii;
B.la moartea debitorului întreţinerii, fără excepţii;
C.prin ajungerea la majorat a creditorului, afară de cazul când îşi continuă studiile sau este în
incapacitate de muncă şi se află în stare de nevoie;
D.în cazul în care minora se căsătoreşte.

1 A+C+D
2 A+D
3 B+C+D

154) Obligaţia de întreţinere încetează :

A.când cel care a fost luat spre creştere fără îndeplinirea formelor pentru adopţie devine
major sau, înainte de această dată, în cazul când părinţii fireşti au apărut sau nu mai sunt în
stare de nevoie;
B.obligaţia de întreţinere a soţului care a contribuit la întreţinerea copilului celuilalt soţ, faţă de
acest copil, încetează când acesta devine major sau, înainte de această dată, când
părinţii fireşti au apărut sau nu mai sunt în stare de nevoie;
C.între soţi, odată cu încetarea căsătoriei.

1 A+C
2 A+B+C
3 B+C

155) Obligaţia de întreţinere încetează :

A.în cazul în care intervine o împrejurare care schimbă ordinea în care se datorează
întreţinerea;
B.în cazul în care creditorul întreţinerii săvârşeşte fapte grave împotriva debitorului întreţinerii,
care ar atrage după sine nedemnitatea succesorală;
C.prin recăsătorirea foştilor soţi, fiecare cu altă persoană.

1 A+C
2 A+B
3 A+B+C

156) Obligaţia de întreţinere :

A.este personală;
B.este incesibilă;
C.este netransmisibilă moştenitorilor în toate cazurile;
D.are, în principiu, caracter reciproc.

1 A+B+D
2 B+C+D
3 A+D

157) Obligaţia de întreţinere este unilaterală :

 A.în cazul fostului soţ de rea-credinţă la încheierea unei căsătorii putative faţă de fostul soţ d
bună-credinţă la încheierea acelei căsătorii;
B.în cazul fostului soţ, vinovat exclusiv pentru desfacerea căsătoriei, după trecerea unui an de
la divorţ;
C.în cazul fostului soţ divorţat şi recăsătorit, faţă de celălalt fost soţ divorţat, dar necăsătorit;
D.în cazul părinţilor faţă de copilul minor, dar numai în privinţa cheltuielilor pentru educarea,
învăţarea şi pregătirea profesională.

1 A+B+C+D
2 B+C+D
3 A+C+D

158) Constituie excepţii de la divizibilitatea obligaţiei de întreţinere, în mod pasiv :

A.când, în caz de urgenţă, creditorul îndreptăţit la întreţinere poate porni acţiune împotriva
oricăruia dintre debitorii întreţinerii;
B.cazul moştenitorilor persoanei obligate la întreţinerea unui minor, care sunt obligaţi solidar la
întreţinerea faţă de acel minor;
C.obligaţia de întreţinere a părinţilor faţă de copii minori.

1 A+B+C
2 A+C
3 B+C

159) Impedimentele dirimante, sunt acelea a căror încălcare atrage nulitate căsătoriei încheiate. Sunt
astfel de impedimente :

A.tutela;
B.rudenia în gradul prevăzut de lege;
C.lipsa autorizaţiei ministrului apărării naţionale;
D.adopţia, conform legislaţiei în vigoare.

1 A+C
2 B+D
3 A+D

160) Dovada stării civile se face cu alte probe decât certificatul de stare civilă în cazurile :

A.când un act de stare civilă a fost întocmit în registrul de stare civilă, dar procurarea lui ar fi
cu neputinţă din alte cauze decât întocmirea lui într-o ţară străină;
B.când soţii şi-au declarat consimţământul la căsătorie în condiţiile legii, dar întocmirea actului
de căsătorie a fost omisă din alte cauze decât din vina delegatului de stare civilă (ex. caz
fortuit, forţă majoră);
C.când registrele de stare civilă au fost distruse sau pierdute.

1 A+C
2 A+B
3 A+B+C
161) Întocmirea ulterioară a actului de căsătorie se poate cere :

A.dacă nu au existat registre de stare civilă;

B.dacă întocmirea actului a fost omisă;
C.dacă actul a fost întocmit într-o ţară străină şi nu poate fi procurat;

1 A+B
2 A+C
3 B+C

162) Liberalitatea făcută ambilor soţi fără menţiunea expresă că bunul devine comun, determină ca
bunul să fie :

1 comun;
2 propriu.

163) Dovedirea bunurilor proprii se poate face :

A.prin prezumţia de comunitate;

B.prin orice mijloace de probă, când calitatea de bun propriu rezultă din fapte juridice;
C.prin martori sau prezumţii, chiar dacă este vorba de acte juridice cu valoare mai mare de
250 de lei, cu excepţia actelor autentice, când forma cerută de lege nu poate fi suplinită prin
alte probe;
D.prin martori sau prezumţii în cazul actelor juridice care, ad probationem, trebuie întocmite
în formă scrisă şi care potrivit dreptului comun nu pot fi dovedite prin martori, chiar dacă
valoarea lor este mai mică de 250 de lei, cu excepţia actelor exceptate şi la lit. c).

1 A+C+D
2 A+D
3 B+C+D

164) Constituie bun propriu ale unuia dintre soţi :

1 bunul de uz personal folosit de un soţ, dar care aparţine celuilalt soţ în temeiul unei
moşteniri legale, este bun propriu al soţului care îl foloseşte;
2 bunul folosit pentru uzul personal al soţului chiar dacă este dobândit cu mijloace bunuri
comune;
3 bunul destinat uzului personal al unui soţ, dar care este folosit de celălalt soţ.

165) Dovedirea bunurilor proprii se poate face :

A.prin orice mijloace de probă, chiar împotriva sau peste cuprinsul unui act scris (autentic sau
nu);
 B.prin mărturisire extrajudiciară chiar când, potrivit dreptului comun, dovada prin martori sau
prezumţii nu e admisă;
C.prin mărturisire judiciară sau extrajudiciară de renunţare parţială la comunitate.

1 A+B
2 B+C
3 A+C

166) Constituie bunuri proprii ale unuia dintre soţi :

1 bunul dobândit de un soţ, destinat exercitării unei profesii de către celălalt soţ, este bun
propriu al acestuia din urmă;
2 bunul dobândit de un soţ destinat exercitării unei profesii vremelnice;
3 bunurile care au servit pentru exercitarea unei profesii, în cazul părăsirii profesiei.

167) Dovedirea bunurilor proprii se poate face :

A.prin orice mijloc de probă cu privire la data dobândirii bunului, chiar dacă nu este îndeplinită
condiţia datei certe;
B.cu martori ce sunt rude de gradul al II-lea;
C.prin orice mijloc de probă, de către terţi.

1 A+C
2 A+B+C
3 B+C

168) Constituie bun propriu :

1 premiul ce este inclus în sistemul premial de retribuţii;

2 recompensa periodică acordată pentru realizarea unor anumiţi indici obiectivi;
3 premiul şi recompensa pentru merite deosebite.

169) Constituie bun propriu al unuia dintre soţi :

A.creanţa preţului de vânzare a unui bun propriu;

B.sulta obţinută în cazul schimbului ce a avut ca obiect un bun propriu;
C.despăgubirea datorată pentru pagubele cauzate unui bun propriu;
D.bunul cumpărat cu preţul obţinut din vânzarea unui bun propriu.

1 A+C+D
2 A+B+C+D
3 A+D

170) Constituie bun propriu al unuia dintre soţi :

 A.drepturile morale de autor;
B.dreptul de proprietate asupra obiectului material prin care se exteriorizează opera de creaţie
intelectuală;
C.dreptul patrimonial de autor.

1 A+B
2 A+B+C
3 B+C

171) Locuinţele cumpărate cu credit acordat de stat sunt :

1 bunuri proprii, dacă contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat anterior sau posterior
căsătoriei;
2 bunuri comune dacă rambursarea creditului s-a făcut în timpul căsătoriei;
3 au acelaşi regim juridic ca şi locuinţele construite cu credit acordat de stat, adică
momentul intrării în patrimoniul a locuinţei este momentul predării-primirii.

172) În cazul în care o persoană considerată iniţial necăsătorită (deoarece există o hotărâre
judecătorească de declarare a morţii soţului ei, care ulterior este anulată) vinde un imobil, bun
comun :

1 se poate cere anularea vânzării;

2 se poate revendica imobilul de către soţul ce fusese iniţial declarat mort, dar care a apărut;
3 actul de vânzare-cumpărare produce efecte depline dacă terţul este de bună-credinţă în
virtutea principiului error comunis facit jus;
4 se poate anula actul de vânzare-cumpărare şi de către terţul de bună-credinţă pe motivul că
a crezut că a contractat cu o persoană necăsătorită.

173) Când nici unul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se afla cel din
urmă domiciliu comun, judecata divorţului este de competenţa :

1 judecătoriei în raza căreia locuieşte reclamantul;

2 judecătoriei în raza căreia are domiciliul pârâtul;
3 judecătoriei de la ultimul domiciliu comun al soţilor

174) Dacă la termenul de judecată în faţa judecătoriei, în procesul de divorţ lipsesc ambele părţi
nejustificat :

1 cererea se respinge ca nefondată;

2 cererea de divorţ se respinge ca inadmisibilă;
3 cererea de divorţ se respinge ca nesusţinută;
4 judecata se suspendă.

175) Dacă, în procesul de divorţ, instanţa constată din dovezile administrate că ambii soţi sunt
vinovaţi pentru desfacerea căsătoriei, pronunţă divorţul :

1 numai din vina soţului pârât, dacă acesta nu a făcut cerere reconvenţională;
2 din vina ambilor soţi, numai dacă ambii au introdus acţiune de divorţ;
 3 din vina ambilor soţi, chiar dacă pârâtul nu a făcut cerere reconvenţională.

176) În procesul de divorţ părţile pot fi reprezentate în cazurile :

A.când cel care face cererea de divorţ execută o pedeapsă privativă de libertate;
B.când cel care face cererea este împiedicat de o boală gravă să participe la judecată;
C.când cel care face cererea are reşedinţa în străinătate şi locuieşte acolo.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

177) Hotărârea prin care se pronunţă divorţul :

1 nu se motivează;
2 nu se motivează când una dintre părţi cere să nu se motiveze, iar cealaltă cere motivarea;
3 se motivează întotdeauna;
4 se motivează când una din părţi cere aceasta.

178) Termenul de apel sau recurs împotriva hotărârii curge :

1 de la comunicarea hotărârii;
2 de la pronunţarea hotărârii;
3 de la pronunţare pentru cei de faţă şi de la comunicare pentru cei lipsă.

179) Prezumţia legală de mandat tacit reciproc :

A.nu mai operează după desfacerea căsătoriei;

B.operează după desfacerea căsătoriei numai în privinţa bunurilor comune dobândite până la
acea dată, dacă nu s-a cerut partajul;
C.operează numai în privinţa bunurilor mobile.

1 A+B
2 B+C
3 A+C

180) Când, după pronunţarea divorţului, copilul a fost încredinţat unei alte persoane sau instituţii de
ocrotire :

1 dreptul de a-i administra bunurile şi de a-l reprezenta aparţine persoanei sau instituţiei de
ocrotire căruia i s-a încredinţat;
2 dreptul de a-i administra bunurile şi de a-l reprezenta aparţine soţului care a câştigat
procesul;
3 instanţa de judecată va stabili care dintre părinţi va exercita dreptul de a-i administra
bunurile şi de a-l reprezenta sau de a-i încuviinţa actele, cu îndeplinirea condiţiilor lega

181) Paternitatea copilului din căsătorie se stabileşte :

 1 prin hotărâre judecătorească;
2 prin prezumţia de paternitate;
3 prin recunoaştere voluntară

182) Timpul legal al concepţiunii unui copil născut :

1 este de 119 zile;

2 este de 120 zile;
3 este de 121 zile.

183) Acţiunea în tăgăduirea paternităţii :

1 poate fi introdusă de tutorele soţului pus sub interdicţie, chiar fără încuviinţarea autorităţii
tutelare;
2 poate fi introdusă de procuror;
3 poate fi introdusă de curatorul special, atunci când tutorele soţului pus sub interdicţie este
soţia lui;
4 poate fi continuată de creditorii personali ai moştenitorilor soţului mamei.

184) Acţiunea în tăgăduirea paternităţii se introduce împotriva :

1 mamei copilului;
2 copilului;
3 mamei şi copilului.

185) Acţiunea în tăgada paternităţii :

1 poate fi admisă pe baza simplei recunoaşteri a mamei;

2 nu poate fi admisă pe baza simplei recunoaşteri a mamei;
3 se introduce la instanţa de la domiciliul tatălui.

186) Prezumţia legală de paternitate poate fi înlăturată :

1 prin acţiune în tăgada paternităţii;

2 prin recunoaştere voluntară;
3 prin acţiune în stabilirea paternităţii.

187) Recunoaşterea de paternitate :

1 nu se poate revoca;
2 se poate revoca;
3 se poate revoca numai când este făcută prin testament
188) Produce efecte juridice :

A.recunoaşterea unui copil conceput, dacă la naştere mama nu este căsătorită, produce efecte
din momentul naşterii copilului;
B.hotărârea judecătorească de stabilire a paternităţii faţă de alt bărbat decât cel care făcuse
anterior recunoaşterea;
C.recunoaşterea unui copil deja recunoscut.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+B

189) Poate recunoaşte un copil din afara căsătoriei :

A.minorul cu discernământ, fără încuviinţarea ocrotitorului;

B.cel pus sub interdicţie, în momente de luciditate (deci când are discernământ);
C.cel lipsit vremelnic de facultăţile mintale în momentul în care face recunoaşterea.

1 A+B
2 B+C
3 A+C

190) Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei :

A.este de competenţa instanţei judecătoreşti de la domiciliul pârâtului;

B.se judecă cu citarea obligatorie a autorităţii tutelare;
C.se judecă fără citarea autorităţii tutelare.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

191) Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei se poate introduce :

1 numai după naşterea copilului;

2 în timpul concepţiunii;
3 în timpul concepţiunii, numai dacă copilul se naşte viu.

192) În cazul în care mai multe persoane sunt obligate legal să întreţină aceeaşi persoană ele vor
contribui la plata întreţinerii :

1 proporţional cu mijloacele pe care le au (în mod divizibil);

2 în mod solidar;
3 în mod solidar, numai când creditorului întreţinerii se află în stare de urgenţă.
193) Când cel obligat nu poate presta, în acelaşi timp, întreţinere tuturor celor care sunt în drept să i-o
ceară, instanţa de judecată, ţinând seama de nevoile fiecărui creditor poate hotărî :

A.fie ca întreţinerea să se plătească numai unui creditor;

B.fie ca întreţinerea să se plătească tuturor persoanelor, dar nedepăşind cota legală la care
poate fi obligat debitorul;
C.fie ca întreţinerea să se plătească la o parte dintre creditori.

1 A+C
2 A+B+C
3 A+B

194) Apelul, sau, după caz, recursul reclamantului împotriva hotărârii prin care s-a respins cererea de
divorţ :

A.va fi respins ca nesusţinut dacă la judecată se prezintă numai pârâtul intimat;

B.se va judeca dacă se prezintă numai reclamantul;
C.se va suspenda dacă se prezintă numai pârâtul.

1 A+C
2 A+B+C
3 A+B

195) Apelul, sau, după caz, recursul pârâtului împotriva hotărârii de divorţ :

1 se respinge ca nesusţinut, dacă pârâtul-apelant nu se prezintă şi se prezintă numai

reclamantul-intimat;
2 se va judeca chiar dacă se înfăţişează numai reclamantul-intimat.

196) Căsătoria „in extremis vitae” :

1 este interzisă;
2 este permisă;
3 este permisă numai cu acordul unui medic oficial.

197) Constituie viciu de consimţământ la încheierea căsătoriei :

1 inducerea în eroare, prin mijloace viclene, de către un viitor soţ, asupra celuilalt, cu privire
la starea sa materială;
2 eroarea provocată prin mijloace viclene asupra stării sănătăţii unuia dintre viitorii soţi;
3 temerea reverenţioasă faţă de tatăl unuia dintre viitorii soţI.

198) Odată cu declaraţia de căsătorie, viitorii soţi trebuie să prezinte :

A.certificatele de naştere;
B.buletinele de identitate;
C.adeverinţe care să ateste ocupaţia.
 1 A+B+C
2 A+C
3 A+B

199) Căsătoria se poate încheia :

A.în localitatea în care îşi are domiciliul soţia;

B.în localitatea de reşedinţă a soţului, dar numai dacă şi soţia are domiciliul sau reşedinţa în
acea localitate;
C.în localitatea de reşedinţă a soţului.

1 A+C
2 B+C
3 A+B

200) Căsătoria se poate încheia :

A.pe o navă românească aflată în afara graniţelor ţării;

B.pe o aeronavă românească aflată în afara graniţelor ţării;
C.şi în afara sediului serviciului de stare civilă.

1 B+C
2 A+C
3 A+C

201) La încheierea căsătoriei trebuie să participe obligatoriu:

1 viitorii soţi şi părinţii acestora;

2 viitorii soţi şi naşii acestora;
3 viitorii soţi şi doi martori.

202) Căsătoria încheiată în ţara noastră între doi cetăţeni străini este supusă :

A.condiţiilor de formă prevăzute de legea românească

B.condiţiilor de formă prevăzute de legea celor doi cetăţeni;
C.condiţiilor de fond prevăzute de legea românească;
D.condiţiilor de fond prevăzute de legea celor doi cetăţeni.

1 A+D
2 B+C+D
3 A+B

203) Dacă unul dintre soţi nu poate semna actul de căsătorie:

1 căsătoria nu se poate încheia;

 2 celălalt soţ va semna în locul lui;
3 delegatul de stare civilă va semna în locul lui făcând menţiune despre aceasta.

204) Înregistrarea căsătoriei :

1 are valoare constitutivă;

2 poate constitui mijloc de probă;
3 constituie un element de probă.

205) Constituie obligaţii personale între soţi:

A.obligaţia de sprijin reciproc moral;

B.obligaţia de fidelitate;
C.obligaţia de a locui împreună.

1 A+C
2 A+B
3 A+B+C

206) Regimul comunităţii de bunuri în dreptul nostru este un regim :

1 matrimonial mixt;
2 matrimonial convenţional;
3 matrimonial legal şi obligatoriu.

207) Este nulă convenţia :

A.prin care soţii declară că anumite bunuri dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri proprii;
B.prin care unul dintre soţi declară că nu a avut nici o contribuţie la dobândirea unor bunuri
achiziţionate în timpul căsătoriei;
C.prin care soţii declară că un bun propriu este comun.

1 A+B
2 A+B+C
3 A+C

208) Constituie bunuri comune :

A.creanţele dobândite în timpul căsătoriei;

B.bunul dobândit în timpul separaţiei de fapt a soţilor;
 C.bunul dobândit de către concubini.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+B

209) Bunul dobândit înainte de încheierea căsătoriei printr-o convenţie afectată de o condiţie
suspensivă este:

1 bun comun, dacă realizarea condiţiei are loc în timpul căsătoriei;

2 bun propriu, numai dacă realizarea condiţiei are loc înainte sau după căsătorie;
3 bun propriu, indiferent de momentul realizării condiţiei.

210) Dacă soţii au dobândit împreună un bun înainte de încheierea căsătoriei :

1 acesta devine bun comun la data încheierii căsătoriei;

2 acesta rămâne în coproprietatea soţilor;
3 acesta nu poate deveni bun comun al soţilor în nici un caz.

211) Prezumţia de comunitate a bunurilor este :

1 absolută;
2 relativă;
3 irefragabilă.

212) Un soţ poate dovedi calitatea de bun propriu :

1 prin martori, rude în linie directă, de gradul al II – lea;

2 prin martori, rude în linie colaterală, de gradul al III – lea;
3 prin martori, rude în linie colaterală, de gradul al IV – lea.

213) Constituie bunuri comune :

A.bursa primită de unul dintre soţi, în străinătate, pe baza unei convenţii de colaborare
ştiinţifică;
B.sumele de bani primite de unul dintre soţi, cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale
pentru munca desfăşurată în trecut;
C.sumele de bani dobândite în timpul căsătoriei depuse la Casa de ajutor reciproc.

1 A+C
2 A+B
3 A+B+C

214) Dreptul soţilor de a administra, folosi şi dispune împreună de bunurile comune subzistă:

A.şi când soţii sunt despărţiţi în fapt;

B.şi când unul este dispărut sau interzis;
 C.pe perioada cât soţii locuiesc împreună.

1 A+C
2 A+B+C
3 A+B

215) Fapta unui dintre soţi de a-şi însuşi ori de a dispune pe nedrept de unul sau mai multe bunuri
comune aflate în întreţinerea sa exclusivă, săvârşită cu intenţie, constituie infracţiunea de :

1 furt;
2 gestiune frauduloasă;
3 abuz de încredere.

216) Constituie motive temeinice pentru împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei :

A.faptul că un soţ are nevoie de mijloace pentru a întreţine un copil dintr-o căsătorie
anterioară, aflat la nevoie;
B.faptul că un soţ vinde bunurile comune, deşi celălalt soţ care părăsise domiciliul nu
consimţise la aceasta;
C.abandonarea voluntară a domiciliului comun.

1 A+B+C
2 A+C
3 A+B

217) Constituie motive temeinice pentru împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei :

1 vârsta înaintată şi starea de boală a unuia dintre soţi;

2 simpla despărţire în fapt a soţilor;
3 existenţa acţiunii de divorţ prin ea însăşi.

218) Sumele din venituri provenite din muncă plătite cu titlu de pensie de întreţinere sau pentru o altă
datorie personală sau cele risipite :

A.se includ în masa bunurilor comune supuse împărţirii;

B.nu se includ în masa bunurilor comune supuse împărţirii;
C.se ţine seama de ele pentru a se determina cota parte ce revine fiecăruia dintre soţi în
bunurile supuse împărţirii.

1 B+C
2 A+C
3 A+B

219) Regimul matrimonial al comunităţii de bunuri încetează :

1 pe data despărţirii în fapt a soţilor;

2 odată cu desfacerea căsătoriei;
3 pe data când se face împărţirea bunurilor.
220) Comunitatea de bunuri a soţilor ia sfârşit :

1 pe data despărţirii în fapt a soţilor;

2 odată cu desfacerea căsătoriei;
3 pe data când se face împărţirea bunurilor.

221) După desfacerea căsătoriei :

1 bunurile dobândite după această dată de oricare dintre foştii soţi nu mai sunt bunuri
comune, cu excepţia cazului când sunt dobândite de amândoi;
2 prezumţia legală de mandat tacit reciproc funcţionează dar numai în privinţa bunurilor
comune dobândite până la desfacerea căsătoriei;
3 obligaţiile asumate de foştii soţi nu mai pot fi considerate comune în sensul dispoziţiilor
comune Codului familiei;
4 proprietatea comună devălmaşă se transformă în proprietate pe cote-părţi.

222) După desfacerea căsătoriei unul dintre soţi nu poate fi evacuat în nici un caz din locuinţa
comună:

A.când este titular al uni contract de închiriere a unei locuinţe de serviciu;

B.când este proprietar asupra locuinţei;
C.când este titular al unui contract de închiriere, raportul de locaţie fiind accesoriu contractului
de muncă.

1 A+B+C
2 A+C
3 A+B

223) Pentru a decide în legătură cu încredinţarea copiilor minori în cadrul procesului de divorţ
instanţa ascultă:

A.autoritatea tutelară;
B.vecinii părinţilor;
C.copiii care au împlinit vârsta de 7 ani;
D.copiii care au împlinit vârsta de 10 ani.

1 A+C+D
2 A+B+D
3 A+D

224) Învoiala părinţilor cu privire la încredinţarea copiilor minori :

1 este obligatorie pentru instanţa de judecată;

2 nu este obligatorie pentru instanţa de judecată;
3 produce efecte necondiţionat.
225) Atunci când nici unul dintre părinţi nu doreşte încredinţarea minorului sau, din cauza unor
motive temeinice minorul nu poate fi încredinţat nici unuia dintre părinţi, copilul minor se
încredinţează:

1 bunicilor;
2 numai unei rude sau instituţii de ocrotire;
3 unei rude sau altor persoane, dar numai cu consimţământul acestora ori unor instituţii de
ocrotire.

226) În cazul în care copilul minor a fost încredinţat unui părinte :

A.acesta exercită drepturile şi îndatoririle părinteşti cu privire la persoana copilului;

B.ambii părinţi exercită drepturile şi îndatoririle părinteşti;
C.celălalt părinte păstrează dreptul de a avea legături personale cu copilul, precum şi de a
veghea la creşterea, educarea, învăţarea şi pregătirea lui profesională.

1 A+B+C
2 B+C
3 A+C

227) În cazul în care copilul minor a fost încredinţat unei alte persoane decât unul dintre părinţi ori
unei instituţii de ocrotire :

1 părinţii au doar dreptul de a avea legături personale cu copilul;

2 drepturile şi îndatoririle părinteşti vor fi exercitate de persoana, respectiv, instituţia de
ocrotire, căreia i s-a încredinţat minorul;
3 drepturile şi îndatoririle părinteşti vor fi exercitate de ambii părinţi.

228) În cursul procesului de divorţ învoiala părinţilor cu privire la contribuţia lor la cheltuielile pentru
creşterea, educarea şi învăţătura copiilor minori :

1 produce efecte necondiţionat;

2 produce efecte, chiar dacă nu este încuviinţată de instanţă;
3 nu produce efecte dacă nu este încuviinţată de instanţa judecătorească.

229) Recunoaşterea filiaţiei faţă de mamă poate interveni :

A.dacă naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă;

B.dacă copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca fiind născut din părinţi necunoscuţi;
C.faţă de un copil care a fost recunoscut deja de o altă femeie;
D.faţă de un copil care este adoptat, necunoscându-i-se mama firească.

1 A+C+D
2 B+C+D
3 A+D
4 A+B+D
230) Recunoaşterea filiaţiei faţă de mamă se poate face:

A.prin declaraţie la serviciul de stare civilă;

B.prin înscris autentic;
C.prin clauza testamentară inclusă în libretul CEC.

1 A+B
2 B+C
3 A+C

231) Recunoaşterea filiaţiei faţă de mamă :

A.este un act atributiv (constitutiv) de filiaţie;

B.este un act irevocabil, cu excepţia recunoaşterii făcută prin testament;
C.este un act unilateral;
D.poate fi făcută de un mandatar cu procură specială şi autentică.

1 A+B
2 C+D
3 B+C

232) Acţiunea în contestarea recunoaşterii de maternitate poate fi introdusă de :

A.procuror;
B.mama care a făcut recunoaşterea;
C.o persoană neinteresată.

1 A+C
2 B+C
3 A+B

233) Acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă :

A.este imprescriptibilă;
B.poate fi pornită de moştenitorii copilului;
C.poate fi pornită împotriva moştenitorilor pretinsei mame;
D.nu se prescrie în timpul vieţii copilului.

1 A+B+D
2 C+D
3 A+C

234) Copilul conceput în timpul unei căsătorii, dar născut după pronunţarea nulităţii acesteia şi în
timp ce mama era căsătorită cu altcineva:

1 este copil din căsătorie şi are ca tată pe fostul soţ al mamei, din căsătoria anulată;
2 este copil din afara căsătoriei;
3 este copil din căsătorie şi are ca tată pe soţul mamei din căsătoria actuală.
235) Pentru dovedirea filiaţiei faţă de tată este suficientă îndeplinirea următoarelor condiţii :

A.existenţa filiaţiei faţă de mamă;

B.căsătoria mamei la data naşterii copilului;
C.căsătoria mamei la data concepţiei copilului.

1 A+B+C
2 A+C
3 B+C

236) Soţul mamei care a declarat naşterea copilului la serviciul de stare civilă declarând că el este
tatăl copilului :

1 poate introduce acţiune în contestarea recunoaşterii de paternitate;

2 poate introduce acţiune în contestarea filiaţiei din căsătorie;
3 poate introduce acţiune în tăgada paternităţii.

237) Acţiunea în tăgăduirea paternităţii:

A.poate fi introdusă după ce copilul a decedat;

B.se judecă în contradictoriu cu mama copilului;
C.se introduce la instanţa locului unde domiciliază reprezentantul legal al copilului.

1 A+B
2 A+C
3 A+B+C

238) În cazul în care soţia, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce prevăd principiul monogamiei, mai
încheie o a doua căsătorie şi naşte un copil :

A.a doua căsătorie este nulă;

B.copilul are ca tată pe soţul mamei din a doua căsătorie încheiată;
C.copilul are ca tată pe soţul mamei din prima căsătorie încheiată.

1 A+B
2 B+C
3 A+C

239) În cazul în care, după încetarea ori desfacerea căsătoriei, femeia se recăsătoreşte şi, la mai puţin
de 300 de zile de la încetarea ori desfacerea primei căsătorii, naşte un copil, atunci :

1 copilul are ca tată pe soţul mamei din a doua căsătorie;

2 copilul are ca tată pe soţul mamei din prima căsătorie.

240) Copilul recunoscut :

 A.poate introduce acţiune în stabilirea paternităţii faţă de un alt bărbat decât cel ce a făcut
recunoaşterea;
B.poate introduce acţiune de contestare a recunoaşterii de paternitate;
C.poate fi recunoscut de un alt bărbat.

1 A+C
2 B+C
3 A+B

241) Recunoaşterea de paternitate :

A.produce efecte constitutive;

B.produce efecte declarative;
C.reprezintă un act juridic.

1 A+C
2 B+C
3 A+B

242) Pot contesta recunoaşterea de paternitate :

A.moştenitorii bărbatului care a făcut recunoaşterea:

B.mama copilului recunoscut;
C.moştenitorii bărbatului care a recunoscut ulterior acelaşi copil;
D.procurorul.

1 A+B+C+D
2 C+D
3 A+B+D

243) Instanţa competentă pentru soluţionarea acţiunii în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei este
instanţa :

1 de la domiciliul pârâtului;
2 de la domiciliul reclamantului;
3 de la domiciliul reclamantului, când acesta este minor.

244) Întreruperea, suspendarea şi repunerea în termenul de prescripţie se aplică :

1 numai acţiunilor patrimoniale;

2 numai acţiunilor reale şi personale patrimoniale;
3 şi acţiunilor personale nepatrimoniale prescriptibile.

245) În sistemul Codului familiei acordarea pensiei de întreţinere faţă de un copil :

A.este posibilă, chiar dacă nu a fost stabilită paternitatea copilului din afara căsătoriei;
B.nu este posibilă fără ca, în prealabil, să fi fost stabilită paternitatea copilului din afara
 căsătoriei;
C.este posibilă până la rămânerea definitivă a hotărârii de contestare a recunoaşterii de
paternitate.

1 B+C
2 A+B+C
3 A+C

246) Căsătoria încheiată de soţul celui declarat dispărut prin hotărâre judecătorească:

1 este nulă;
2 nu este nulă;
3 este nulă pentru adulter.