Catana Iuliana

Anul III, Semestrul II

Tema
Dreptul familiei

1. a) Analizați prin comparație condițiile de fond la încheierea logodnei și la încheierea

căsătoriei (1 p).
b) Care sunt acțiunile civile care pot fi promovate în cazul ruperii logodnei, idetificați
părțile și termenul de prescripție a dreptului la acțiune (2p.)
2. Analizați cazurile de nulitate absolută a căsătoriei care pot fi acoperite  (2 p.)
3. Părțile s-au căsătorit pe data de 10 iunie 2013 în municipiul Iași, iar ultima locuinţă
comună a fost municipiul Bacău, soţul fiind cel care a părăsit domiciliul, stabilindu-se  la părinți
săi, în Galați. Din căsătoria părților a rezultat un copil, născut la data de 20 iulie 2014. Soția,
rămasă în Bacău,dorește să divorțeze.
a) În ce condiţii, în speță, soţii pot divorţa pe cale administrativă?
b) Dar pe cale notarială?
c) Enumeraţi cererile accesorii acţiunii de divorţ întemeiată pe culpa soțului pârât.
d) Care este instanța competentă teritorial să pronunțe desfacerea căsătoriei?
e) În cazul în care reclamanta decedează în cursul procesului de divorţ, ce soluţie
pronunță instanța? (10 p.)

1. a) Condiţiile de fond pentru încheierea valabilă a logodnei sunt cele cerute pentru
încheierea căsătoriei, cu excepţia avizului medical şi a autorizării instanţei de tutelă [art. 266
alin. (2) C.civ.]. Aşadar, aceste condiţii sunt:
– Consimţământul personal şi liber a două persoane de sex biologic diferit;
– Vârsta minimă de 18 ani, atât pentru bărbat, cât şi pentru femeie; pentru motive
temeinice minorul (bărbat ori femeie) care a împlinit vârsta de 16 ani se poate logodi cu
încuviinţarea părinţilor (părintelui, dacă celălalt părinte este decedat) sau, după caz, a tutorelui
ori a persoanei, autorităţii abilitate să exercite drepturile părinteşti;
– Persoanele care se logodesc să nu fie căsătorite;
– Aspiranţii la statutul de logodnici să nu fie rude (fireşti sau din adopţie) pe linie
dreaptă sau în linie colaterală până la gradul al patrulea inclusiv; rudele colaterale de gradul al
patrulea se pot logodi, dar căsătoria lor va trebui autorizată de instanţa de tutelă;

1
Catana Iuliana
Anul III, Semestrul II
– Viitorii logodnici să nu fie alienaţi sau debili mintali;
– Intre viitorii logodnici să nu existe raport de tutelă. De fapt, tutela nu este permisă
între persoane majore şi nepuse sub interdicţie.
b) „Ruperea logodnei” este un act juridic prin care unul dintre logodnici sau ambii,
„dezavuează” logodna, adică o „denunţă” sau o „desfiinţează”.
Efectele ruperii logodnei. Urmare a ruperii logodnei, se nasc următoarele efecte
patrimoniale, şi anume:
– obligaţia de restituire a darurilor;
– răspunderea pentru ruperea abuzivă sau pentru determinarea culpabilă a ruperii;
– caducitatea donaţiilor făcute de un terţ viitorilor soţi (art. 1030 C.civ.) sau obligaţia
de restituire a donaţiilor (art. 268 C.civ.) unuia dintre ei. C.
Răspunderea logodnicului pentru ruperea logodnei (art. 269 C.civ.) se prezintă în două
modalităţi:
– Pentru ruperea abuzivă a logodnei – Când autorul faptei (logodnicul) urmăreşte, cu
rea-credinţă, vătămarea celuilalt logodnic ori exercită dreptul de a rupe logodna în mod
nerezonabil. Logodnicul, autor al ruperii logodnei în mod abuziv, este obligat la despăgubiri,
constând în „cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei” şi „orice alte prejudicii
cauzate”. Determinarea culpabilă a celuilalt logodnic să rupă logodna, conduce, de asemenea, la
naşterea dreptului la despăgubiri în favoarea logodnicului asupra căruia s-au îndreptat faptele
care l-au determinat să rupă logodna.
– Pentru determinarea culpabilă a celuilalt logodnic să rupă logodna-conduce, de
asemenea, la naşterea dreptului la despăgubiri în favoarea logodnicului asupra căruia s-au
îndreptat faptele care l-au determinat să rupă logodna. S-a apreciat că faptele prin care
logodnicul „victimă” este instigat să rupă logodna trebuie să fie comise cu intenţie.
Acţiunea în restituirea darurilor pe care logodnicii le-au primit în considerarea
logodnei, precum şi acţiunea în despăgubire sunt spuse termenului de prescripţie de un an,
termen care curge de la ruperea legăturii. Data la care a fost ruptă logodna se dovedeşte cu orice
mijloc de probă.
2. Este lovită de nulitate absolută căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor
prevăzute la art. 271, 273, 274, 276 şi art. 287 alin. (1).
Nulitatea absolută va fi în următoarele cazuri:

2
Catana Iuliana
Anul III, Semestrul II
1. Cand persoanele sant de acelaşi sex – Codul Familiei stabileşte faptul că încheierea
căsătoriei poate avea loc doar între persoane de sex diferit.
2. Persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită;
3. Cand persoanele nu au atins varsta de 18 ani. În unele situaţii, din motive temeinice,
se acordă dispensa de varstă, de 2 ani. Exemplu: viitoarea soţie este însărcinată şi are 16 ani.
4. Căsătoria încheiată între persoane care sunt rude în gradul prohibit de lege – rude în
linie dreaptă pana la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte
comun.
5. Căsătoria încheiată de o persoană aflată în stare de alienație sau debilitate mintală,
precum şi lipsită vremelnic de discernămînt – căsătoria încheiată în situațiile prevăzute este
lovită de nulitate absolută doar dacă boala psihică a existat înainte de încheierea căsătoriei. Dacă
starea de alienație sau debilitate mintală a survenit după încheierea căsătoriei, ea poate constitui
doar motiv de divorț, formulat de oricare dintre soți. Chiar dacă unul dintre soți a cu noscut
boala psihică a celuilalt soț la încheierea căsătoriei, sancțiunea intervenită este tot cea a nulității
absolute. Nulitatea absolută intervine şi în cazul lipsei vremelnice a discernămîntului unui soț,
doar dacă căsătoria a fost încheiată în acest timp (a absenței discernămîntului).
6. Căsătoria încheiată cu lipsa consimțămîntului soților.
7. Căsătoria încheiată cu nerespectarea cerințelor de formă privitoare la caracterul
solemn al căsătoriei şi la publicitatea căsătoriei – viitorii soți trebuie să fie prezenți împreună în
fața ofițerului de stare civilă, la sediul serviciului de stare civilă, pentru a-şi da consimțămîntul
în mod public.
8. Căsătoria încheiată de către un delegat de stare civilă necompetent – numai căsătoria
încheiată în fața ofițerului de stare civilă dă naştere drepturilor şi obligațiilor soților. Fiecare
delegat de stare civilă este competent în raza sa teritorială şi nu poate să se deplaseze în altă
regiune pentru a încheia căsătoria.
9. Căsătoria încheiată fictiv. Atunci cînd căsătoria a fost încheiată în alte scopuri, în
afara celui de a întemeia o familie, ea este considerată fictivă. Sancțiunea care intervine este cea
a nulității absolute, însă ea poate fi acoperită prin stabilirea de raporturi conjugale normale între
părți şi prin întemeierea unei familii reale.

3
Catana Iuliana
Anul III, Semestrul II
În cazurile prevăzute la art. 272 alin. (2), (4) şi (5), anulabilitatea căsătoriei se acoperă
dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, s-au obţinut încuviinţările şi
autorizarea cerute de lege.
Căsătoria nu poate fi anulată dacă soţii au convieţuit timp de 6 luni de la data încetării
violenţei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facultăţilor mintale
În toate cazurile, nulitatea căsătoriei se acoperă dacă, între timp, ambii soţi au împlinit
vârsta de 18 ani sau dacă soţia a născut ori a rămas însărcinată.

3. a) Partile nu pot divorta pe cale administrativa ,deoarece ca si conditie esentialain

intocmirea actelor de divort se cere lipsa copiilor minori.
b)  Acestia pot divorta pe cale notariala dacă soții convin asupra tuturor aspectelor
referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorț, exercitarea autorității părintești
de către ambii părinți, stabilirea locuinței copilului după divorț, modalitatea de păstrare a
legăturilor personale dintre părintele separat și copil, precum și stabilirea contribuției părinților la
cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului. Dacă din
raportul de anchetă socială rezultă că acordul soților privind exercitarea în comun a autorității
părintești sau cel privind stabilirea locuinței copilului nu este în interesul acestuia, sunt aplicabile
prevederile art. 376 alin. (5).
c) În acest caz, părăsirea nejustificată a locuinţei comune sau refuzul unuia dintre soţi de
a locui împreună cu celălalt, constituie motivul temeinic care sta la baza destramarii casatoriei.
Pentru că instanţa să pronunţe divorţul din culpă, indiferent dacă acesta este din culpă
comună sau culpă exclusive, trebuie îndeplinite următoarele condiţii: 1. Existenţa unor motive
temeinice, 2. Vătămarea gravă a relaţiilor dintre soţi ca urmare a existenţei unor motive
temeinice, 3. Imposibilitatea continuării căsătoriei, 4. Existenţa culpei unuia sau ambilor soţi în
destrămarea căsătoriei;
d) Potrivit art. 914 din Noul Cod de procedură civilă cererea de divorţ este de competenţa
judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor.In cazul de
fata la Bacau.
e) In cursul procesului de divorţ soţul reclamant decedează, iar divorţul a fost solicitat din
vina pârâtului, instanţa va introduce în cauză moştenitorii soţului decedat, care pot continua
acţiunea.