UNITATEA DE ÎNVĂȚARE III

DESFIINȚAREA CĂSĂTORIEI

1
 CUPRINS GENERAL

CAPITOLUL 1 Reglementare, noțiune și regim juridic

CAPITOLUL 2 Efectele nulității. Căsătoria putativă

Scopul acestei unități de învățare este de a asimila reglementarea nulității

căsătoriei și a regimului juridic special, derogatoriu de la dreptul comun al
nulității actelor juridice

Bibliografie:
• M. Avram, „Drept civil.Familia”, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016 (p.
80-109);
• Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori),
„Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012 (p.
295 – 315).
• E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia 5, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2016
(p. 62 – 89).

2
PARTEA TEORETICĂ (SINTEZA)

3
 CAPITOLUL 1 Reglementare, noțiune și regim juridic

1.1.Reglementare
Capitolul IV al Titlului II „Nulitatea căsătoriei”, art. 293-306 C. civ.

1.2.Noțiune
Este sancţiunea care loveşte căsătoria încheiată cu nerespectarea condiţiilor de fond sau de formă
ce ţin de esenţa acesteia.
Regimul juridic este atenuat faţă de cel al nulităţilor din dreptul comun cu scopul protejării
căsătoriei, familiei şi a copiilor rezultaţi din aceasta.

1.3.Deosebire față de divorț

Nulitatea căsătoriei este diferită de desfacerea căsătoriei (divorţul).
Desfiinţare: cauzele sunt anterioare sau concomitente încheierii căsătoriei, iar efectele sunt
retroactive (ex tunc).
Desfacere prin divorț: cauzele sunt posterioare încheierii căsătoriei şi produc efecte numai pentru
viitor (ex nunc).

1.4. Clasificarea nulităţilor

Absolute (art. 293-295 C. civ.) şi relative (art. 297-300 C. civ.)

1.5.Regimul juridic al nulităţilor

a.Titularul acţiunii:
-nulitatea absolută – orice persoană interesată (soţi, terţi, instanţă din oficiu, procuror cu
menţiunea din art. 296 teza a II-a C. civ.);
-nulitatea relativă – doar de soţul al cărui consimţământ a fost viciat sau de cel a cărui încuviinţare
era necesară şi a lipsit.
b. Prescripţia acţiunii – nulitatea absolută – acţiunea este imprescriptibilă; nulitatea relativă –
dreptul material la acţiune se prescrie în termen de 6 luni de la încetarea violenţei sau de la
descoperirea erorii sau a dolului ori a lipsei de discernământ (art. 301 C. civ.). În cazul lipsei
încuviinţărilor cerute de lege, termenul curge de la data la care cel a cărui încuviinţare sau
autorizare era necesară a luat cunoştinţă de încheierea căsătoriei.
c. Posibilitatea acoperirii nulităţii:
nulitatea absolută – acoperirea este posibilă doar în cazul impubertăţii matrimoniale şi al căsătoriei
fictive;
nulitatea relativă – se acoperă dacă intervine convieţuirea soţilor, sarcina, naşterea unui copil sau
au fost obţinute autorizările sau încuviinţările prevăzute de lege.

1.6.Dispoziţii de procedură
Nulitatea se constată sau se pronunţă doar prin hotărâre judecătorească.
Hotărârile judecătoreşti prin care se pronunţă nulitatea căsătoriei au efecte constitutive şi sunt
opozabile erga omnes.
Acţiunea în anularea căsătoriei (nulitate relativă) are caracter personal – nu se transmite
moştenitorilor, care însă pot continua acţiunea începută de unul dintre soţi.
Acţiunea prin care se solicită anularea căsătoriei sau constatarea nulităţii acesteia este admisibilă,
indiferent de faptul că, anterior, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, acea căsătorie fusese
desfăcută prin divorţ.

Secțiunea a 2-a Cazuri de nulitate absolută a căsătoriei (art. 293-295 C. civ.)

2.1. Neîndeplinirea condițiilor de fond pentru încheierea căsătoriei

4
A.Lipsa diferenţierii de sex (art. 277 C. civ.)

B.Lipsa materială a consimţământului [art. 271 şi art. 293 alin. (1) C. civ.] ca element esenţial
al actului juridic.

C.Lipsa vârstei matrimoniale/impubertatea matrimonială (art. 294 C. civ.) atrage nulitatea

absolută a căsătoriei, care se poate acoperi în situaţiile prevăzute de art. 294 alin. (2) C. civ:
a) dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti ambii soţi au împlinit
vârsta de 18 ani;
b) dacă soţia a născut;
c) dacă soţia a rămas însărcinată.
Căsătoria se menţine şi în cazul în care copilul s-a născut mort sau femeia a întrerupt cursul normal
al sarcinii, întrucât s-a dovedit că soţia este aptă de a avea relaţii conjugale normale.

D. Căsătoria fictivă (art. 295 C. civ.)

Este căsătoria încheiată în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie.
Nulitatea absolută se acoperă dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, a
intervenit convieţuirea soţilor, soţia a născut sau a rămas însărcinată ori au trecut 2 ani de la
încheierea căsătoriei.
Căsătoria fictivă nu este o simulație și nu i se aplică regimul juridic al simulației din dreptul
comun. Fictivitatea poate să fie unilaterală sau bilaterală.

E.Bigamia [art. 273 şi art. 293 alin. (2) C. civ.] – momentul în funcţie de care se verifică starea
de bigamie este acela al încheierii celei de-a doua căsătorii.
Cea de-a doua căsătorie este tot nulă, chiar dacă prima căsătorie a fost desfăcută prin divorţ, pentru
că nulitatea are la bază încălcări ale dispoziţiilor legale anterioare sau concomitente încheierii
căsătoriei, în timp ce la baza divorţului stau motive temeinic justificate, care au condus la
destrămarea relaţiilor de căsătorie, intervenite ulterior încheierii acesteia.

F.Rudenia în grad prohibit la căsătorie [art. 274 şi art. 293 alin. (2) C. civ.] (între rudele în linie
dreaptă, precum şi între rudele în linie colaterală până la gradul al IV-lea inclusiv, indiferent dacă
rudenia rezultă din căsătorie sau din afara căsătoriei, tot astfel fiind oprit să se căsătorească cu
rudele sale fireşti şi adoptatul).

G.Alienaţia sau debilitatea mintală [art. 276 şi art. 293 alin. (1) C. civ.]
Interdicţia este absolută – aceste persoane nu se pot căsători niciodată, nici în momente de
luciditate.

2.2. Neîndeplinirea condițiilor de formă

A.Necompetenţa materială a ofiţerului de stare civilă atrage nulitatea absolută

Excepţie: Dacă înregistrările au fost făcute în registrul de stare civilă de o persoană necompetentă,
care a exercitat în mod public atribuţia de ofiţer de stare civilă, creând o stare de eroare comună
invincibilă, căsătoria este valabilă, ca o aplicaţiune a principiului error communis facit ius (art.
102 C. civ.).
B.Lipsa de solemnitate [art. 287 alin. (1) şi art. 293 alin. (1) C. civ.].
Sunt elemente ale solemnităţii prezenţa a doi martori la încheierea căsătoriei, dar şi prezenţa
ofiţerului de stare civilă.
C.Lipsa de publicitate [art. 287 alin. (1) şi art. 293 alin. (1) C. civ.].
Atrage nulitatea dacă prin aceasta s-a urmărit şi s-a realizat încălcarea unor condiţii de fond cerute
de lege.

Secțiunea a 3-a Cazurile de nulitate relativă a căsătoriei

5
A.Viciile de consimţământ
În materia nulităţii căsătoriei doar eroarea asupra identităţii fizice a celuilalt soţ (substituirea de
persoane) duce la anularea căsătoriei [art. 298 alin. (2) C. civ.].
Nu atrage nulitatea căsătoriei eroarea asupra identităţii civile a celuilalt soţ sau asupra calităţilor
esenţiale ale acestuia.
Dolul atrage anularea căsătoriei dacă împrejurarea asupra căruia un soţ a fost indus în eroare a
determinat consimţământul acelui soţ.
Violenţa atrage nulitatea căsătoriei dacă are anumită intensitate şi gravitate, obiectiv soţul să nu
se poată opune căsătoriei. Ne este viciu de consimțământ temerea reverțiară.

B. Lipsa vremelnică a discernământului

Poate fi invocată numai în termen de 6 luni de când cel interesat a cunoscut lipsa vremelnică a
discernământului – art. 301 C. civ.

C. Lipsa încuviinţărilor sau autorizărilor cerute de lege – se acoperă dacă s-au obţinut
autorizările sau încuviinţările, soţia a născut sau a rămas însărcinată.

D Existenţa tutelei – se acoperă dacă soţul a împlinit 18 ani sau soţia a născut sau a rămas
însărcinată. Nulitatea relativă se acoperă dacă soţii au convieţuit timp de 6 luni de la data încetării
violenţei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facultăţilor mintale.
Art. 303 alin. (3) C. civ. prevede că, în toate cazurile, nulitatea căsătoriei se acoperă dacă, între
timp, ambii soţi au împlinit vârsta de 18 ani sau dacă soţia a născut ori a rămas însărcinată. soţi
au fost de bună-credinţă la încheierea unei căsătorii nule sau anulabile.

CAPITOLUL 2 Efectele nulității. Căsătoria putativă

Reglementare
Capitolul IV, „Nulitatea căsătoriei”, Secţiunea a 3-a, „Efectele nulităţii căsătoriei”, art. 304-306
C. civ.
Efectul nulităţii, atât absolute, cât şi relative, este desfiinţarea, atât pentru trecut, cât şi pentru
viitor, a căsătoriei, ca şi cum ea nu ar fi existat.
Efectele nulităţii asupra raporturilor nepatrimoniale dintre soţi:
-numele soţilor – soţii redobândesc numele avut înainte de căsătorie; nu se poate păstra
numele ca în cazul divorţului;
-obligaţiile specifice căsătoriei încetează;
-dacă unul dintre soţi nu a atins vârsta majoratului, el nu va păstra capacitatea deplină de
exerciţiu, ca în cazul divorţului;
Efectele nulităţii asupra raporturilor patrimoniale dintre soţi:
-regimul matrimonial va fi retroactiv desfiinţat, bunurile dobândite în această perioadă vor fi
considerate bunuri proprii sau coproprietatea celor a căror căsătorie a fost desfiinţată;
-obligaţia de întreţinere se consideră că n-a existat;
-nu poate exista dreptul la moştenire al soţului supravieţuitor, chiar dacă nulitatea a fost pronunţată
după decesul unuia dintre cei aparent căsătoriţi.
Excepţii de la efectul retroactiv al nulității căsătoriei:
1. Desfiinţarea căsătoriei nu are niciun efect în privinţa copiilor (art. 305 C. civ.) – se vor
aplica prin analogie dispoziţiile privitoare la divorţ.
2. Căsătoria putativă – este căsătoria lovită de nulitate căreia legea îi păstrează efectele unei
căsătorii valabile, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, pentru
soţul sau soţii de bună-credinţă la încheierea ei (art. 304 C. civ.).
6
Condiţii:
existenţa unei căsătorii nule sau anulabile;
buna-credinţă a unuia sau a ambilor soţi, care trebuie să existe în momentul încheierii căsătoriei.
Efectele căsătoriei putative – art. 304 C. civ.
- excepţie de la regula retroactivităţii nulităţilor în favoarea soţului de bună-credinţă.
Se disting două situaţii:
A. Ambii soţi au fost de bună-credinţă
-până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunţat nulitatea, între soţi a existat
obligaţia de sprijin moral reciproc şi de fidelitate;
-în privinţa numelui nu se vor aplica dispoziţiile legale privitoare la divorţ – art. 304 alin. (2) C.
civ.;
-între soţi prescripţia a fost suspendată, ei având pentru trecut această calitate; soţul care s-a
căsătorit înainte de vârsta de 18 ani îşi va păstra capacitatea de exerciţiu dacă este minor la data
când căsătoria a fost anulată;
-lichidarea regimului matrimonial se face potrivit dispoziţiilor legale privitoare la divorţ;
-obligaţia de întreţinere a existat între soţi şi va exista şi în viitor;
-dacă unul dintre soţi a decedat înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de declarare a nulităţii
căsătoriei, celălalt are dreptul la moştenire în calitate de soţ supravieţuitor.
B. Doar unul dintre soţi a fost de bună-credinţă
-raportat la relaţiile personale, la dreptul la moştenire şi de întreţinere – numai soţul de bună-
credinţă va beneficia de derogarea creată de legiuitor;
-raportat la celelalte raporturi patrimoniale se aplică dispoziţiile referitoare la divorţ.

7
 PARTEA APLICATĂ

(FIȘE SCHEMATICE, MINISPEȚE, TESTE-GRILĂ, INTREBĂRI RECAPITULATIVE)

8
 Fișa nr. 1
Tabloul cauzelor de nulitate a căsătoriei

Nulitatea căsătoriei

Absolută Relativă

Nu se acoperă
Poate fi acoperită
lipsa diferențierii de sex
lipsa vârstei matrimoniale
lipsa consimțământului lipsa încuviințărilor cerute de lege pentru
căsătoria fictivă
încheierea căsătoriei de către o persoană căsătoria minorului
căsătoria între rude colaterale de gradul IV căsătorită
(veri) vicii de consimțământ
căsătoria între rude (cu excepția verilor) lipsa discernământului
necompetența materială a ofițerului de stare
civilă (error comunis facit ius) căsătoria încjheiată de alienatul/debilul tutela
mintal
-incăcarea formalităților privind celebrarea
căsătoriei
în mod public și în prezența martorilor

9
 MINISPEȚE

1. X se căsătoreşte cu Y în scopul de a obţine cetăţenia română. În primele luni de căsătorie cei doi
nu au locuit împreună, însă ulterior s-au mutat împreună, soţia a rămas însărcinată şi, datorită unor
probleme medicale, a pierdut sarcina. După pierderea sarcinii, între soţi au intervenit neînţelegeri
grave, astfel că soţia a formulat o acţiune prin care a solicitat constatarea nulităţii absolute a
căsătoriei pentru fictivitate întrucât prin încheierea ei au urmărit doar ca X să
obţină cetăţenia română. Care va fi soluţia instanţei?
a) Va respinge acţiunea, întrucât nulitatea s-a acoperit prin convieţuirea soţilor şi prin sarcina soţiei,
fiind indiferent că aceasta a pierdut sarcina.
b) Va admite acţiunea reţinând fictivitatea căsătoriei întrucât nulitatea absolută nu se acoperă.
c) Va respinge acţiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, întrucât
acţiunea în constatarea nulităţii absolute poate fi introdusă doar de persoana al cărei interes este
protejat prin dispoziţia legală încălcată.
Răspuns corect: a)

2. O persoană de sex feminin se căsătoreşte la vârsta de 15 ani, falsificându-şi actele de stare civilă,
iar la scurt timp după căsătorie a născut un copil mort. Înainte ca soţia să împlinească 16 ani, soţul
femeii, care cunoştea vârsta reală a acesteia încă de la momentul căsătoriei, a formulat o
acţiune prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută a căsătoriei pentru neîndeplinirea
condiţiei de fond referitoare la vârsta matrimonială. Instanţa astfel sesizată:
a) va respinge acţiunea, întrucât nulitatea căsătoriei s-a acoperit prin naşterea unui copil de către soţia
impuberă;
b) va admite acţiunea, întrucât acoperirea nulităţii nu intervine în cazul în care copilul se naşte mort,
ca în speţă.
c) va admite acţiunea, întrucât soţia nu a împlinit 18 ani până la data hotărârii judecătoreşti definitive
de constatare a nulităţii, aşa cum prevede art. 294 alin. (2) C. civ.
Răspuns corect: a)

3. X, minor în vârstă de 17 ani, s-a căsătorit fără a avea încuviinţarea tatălui său, despre care a
declarat că este decedat. Căsătoria s-a încheiat doar cu încuviinţarea mamei minorului. Tatăl
minorului, după ce a aflat despre încheierea căsătoriei, mai exact la un an şi 3 luni de la căsătorie,
a solicitat instanţei anularea acesteia întrucât a lipsit încuviinţarea sa. Ce soluţie va pronunţa
instanţa?
a) Va admite acţiunea, întrucât căsătoria astfel încheiată este lovită de nulitate relativă.
b) Va respinge acţiunea, întrucât minorul împlinise 18 ani la data introducerii acţiunii în anulare.
c) Va admite acţiunea, întrucât nu există niciunul dintre cazurile în care nulitatea se acoperă, mai
exact soţia nici nu a născut şi nici nu a rămas înărcinată.
Răspuns corect: b)

4. X a cerut instanţei de judecată să constate nulitatea absolută a căsătoriei pe care a încheiat-o cu

Y pentru lipsa solemnităţii întrucât unul dintre cei doi martori la căsătoria lor a fost fiul minor, dar
căsătorit, al lui Y. Instanţa:
a) admite acţiunea întrucât rudele până la gradul al III-lea inclusiv ale soţilor nu pot fi martori;
b) admite acţiunea întrucât acest martor era minor şi deci nu îndeplinea condiţiile legale pentru
a fi martor;
c) respinge acţiunea întrucât martorul îndeplinea condiţiile cerute de lege pentru a avea această
10
calitate.
Răspuns corect: c)

5. Două persoane de sex opus se căsătoresc în vila pe care unul dintre ei o deţine la munte şi
care se află pe un teren proprietate privată, împrejmuit cu gard. Căsătoria este oficiată de primarul
localităţii în care ambii soţi îşi au domiciliul, iar la ceremonie sunt prezenţi doi martori care au şi
semnat alături de soţi actul de căsătorie din registrul de stare civilă. După 4 luni în care cei doi au
convieţuit şi au fost recunoscuţi ca soţi în localitatea de domiciliu, soţia a decedat, iar moştenitorii
săi au formulat o acţiune prin care au cerut să se constate nulitatea absolută a căsătoriei astfel
încheiate pentru lipsa publicităţii. Ce soluţie va primi această acţiune?
a) Va fi admisă întrucât publicitatea este o condiţie de formă a cărei încălcare atrage nulitatea absolută
a căsătoriei.
b) Va fi respinsă întrucât lipsa publicităţii căsătoriei a fost acoperită printr-o publicitateulterioară şi
nici nu s-a dovedit că încheierea căsătoriei s-a realizat cu încălcarea unor condiţii de fond cerute de
lege.
c) Va fi admisă întrucât ofiţerul de stare civilă şi-a depăşit competenţa teritorială încheind
căsătoria în afara sediului.
Răspuns corect: b)

6. X s-a căsătorit cu Y şi, abia după încheierea căsătoriei şi trecerea unui timp, a aflat că soţia sa
este însărcinată. Cunoscând că suferă din naştere de o afecţiune care îl face steril, X a introdus o
acţiune în anularea căsătoriei susţinând că a fost indus în eroare prin ascunderea stării de graviditate
şi că, dacă ar fi cunoscut această împrejurare, nu s-ar fi căsătorit. Ce soluţie va pronunţa instanţa?
a) Va respinge acţiunea întrucât nu au fost încălcate condiţiile de fond sau de formă, deci căsătoria
este valabilă.
b) Va admite acţiunea reţinând viciul de consimţământ al erorii.
c) Va admite acţiunea şi va anula căsătoria pentru dol prin omisiune.
Răspuns corect: c)

7. X se căsătoreşte cu Y, deşi era deja căsătorit, iar prima căsătorie nu fusese încă desfăcută. X
a aflat ulterior încheierii căsătoriei că soţul său este bigam şi a solicitat desfiinţarea căsătoriei pe
care a încheiat-o cu Y, solicitând prin aceeaşi acţiune obligarea fostului soţ să îi plătească o
pensie de întreţinere întrucât se află în nevoie din cauza unei invalidităţi dobândite în timpul
căsătoriei.
Y a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii întrucât efectele nulităţii căsătoriei fac
să înceteze toate drepturile şi obligaţiile dintre soţi, deci şi obligaţia de întreţinere. Care va fi
soluţia instanţei?
a) va respinge acţiunea întrucât desfiinţarea căsătoriei are efecte retroactive şi şterge căsătoria
ca şi cum nu ar fi existat;
b) va admite acţiunea dacă Y are mijloace pentru plată;
c) va respinge acţiunea întrucât obligaţia de întreţinere este întotdeauna reciprocă.
Răspuns corect: b)

8. X a născut un copil la o lună după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a
desfiinţat căsătoria sa. Aceasta a formulat o acţiune prin care cerea să se stabilească filiaţia
copilului astfel născut faţă de fostul său soţ. Ce soluţie va pronunţa instanţa?
a) va admite acţiunea şi va stabili paternitatea acelui bărbat dacă din probele administrate va
rezulta că el este tatăl copilului născut de X;
b) va respinge acţiunea dacă X nu va putea dovedi paternitatea bărbatului cu care a fost
căsătorită;
c) va respinge acţiunea reţinând că pentru acest copil se aplică prezumţia de paternitate, deci

11
acţiunea este lipsită de interes.
Răspuns corect: c)

9. În cazul căsătoriei putative, soţul de bună-credinţă care şi-a schimbat numele la căsătorie a
solicitat instanţei să păstreze numele dobândit prin căsătorie şi după desfiinţarea acesteia.
Instanţa:
a) a respins cererea întrucât art. 304 alin. (2) C. civ. prevede aplicarea dispoziţiilor referitoare la divorţ
pentru soţul de bună-credinţă numai în ceea ce priveşte raporturile patrimoniale dintre foştii soţi;
b) a admis cererea reţinând că păstrarea numelui este posibilă în acest caz pentru că soţului de
bună-credinţă i se aplică prin analogie dispoziţiile referitoare la divorţ;
c) a reţinut că cererea este admisibilă doar dacă şi celălalt soţ este de acord.
Răspuns corect: a)

GRILE

1. Acţiunea în desfiinţarea unei căsătorii desfăcute printr-o hotărâre judecătorească definitivă

va fi:
a) respinsă ca lipsită de interes, întrucât căsătoria nu mai există;
b) admisă dacă se dovedeşte existenţa vreunei cauze de nulitate a căsătoriei;
c) respinsă, întrucât se încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri judecătoreşti.
Răspuns corect: b)

2. Acţiunea în anularea căsătoriei poate fi introdusă de moştenitorii unuia dintre soţi?

a) da, întrucât efectele unei căsătorii desfiinţate îi afectează şi pe moştenitori;
b) nu, întrucât acţiunea în nulitate este o acţiune personală, iar dreptul de a o introduce nu se
transmite la moştenitori;
c) nu, întrucât numai procurorul mai poate cere anularea unei căsătorii după decesul unuia dintre
soţi.
Răspuns corect: b)

3. Actul de căsătorie întocmit de o persoană care nu are calitatea de ofiţer de stare civilă, dar
a exercitat în mod public aceste atribuţii, cu respectarea tuturor prevederilor legale:
a) este valabil, afară de cazul în care viitorii soţi au cunoscut, în momentul întocmirii lor, lipsa
acestei calităţi;
b) este lovit de nulitate absolută pentru necompetenţa materială a ofiţerului de stare civilă;
c) este lovit de nulitate relativă.
Răspuns corect: a)

4. Acţiunea în anulare poate fi introdusă de moştenitorii unuia dintre soţi:

a) dacă decesul soţului a intervenit înăuntrul termenului de prescripţie a acţiunii;
b) în nicio situaţie, moştenitorii putând doar să continue acţiunea introdusă de unul dintre soţi;
c) da, întrucât în cazul decesului acţiunea îşi interverteşte caracterul personal şi devine una cu
caracter patrimonial.
Răspuns corect: b)

5. Dacă soţul bigam (şi, evident, de rea-credinţă la încheierea căsătoriei) moare înainte de
rămânerea definitivă a hotărârii de desfiinţare a căsătoriei, soţul de bună-credinţă îl moşteneşte
sau nu?
a) da, întrucât pentru soţul de bună-credinţă dintr-o căsătorie putativă efectele sunt cele dintr-o
12
căsătorie valabilă;
b) nu, pentru că sunt afectate drepturile succesorale ale soţului din prima căsătorie a bigamului,
căsătorie perfect valabilă, deci bigamul va fi moştenit de acest soţ;
c) nu, pentru că este vorba despre o căsătorie lovită de nulitate, iar nulitatea produce efecte
retroactive.
Răspuns corect: a)

6. Copilul conceput sau născut în timpul unei căsătorii nule sau anulabile, înainte de rămânerea
definitivă a hotărârii judecătoreşti de desfiinţare, beneficiază de prezumţia de paternitate faţă de
soţul mamei?
a) nu, pentru că efectele nulităţii sunt retroactive şi şterg căsătoria ca şi cum nu ar fi existat.
Acel copil este copil din afara căsătoriei şi trebuie să îşi stabilească paternitatea prin acţiune în
justiţie sau recunoaştere;
b) nu, pentru că nu orice căsătorie nulă sau anulabilă este şi putativă, şi doar în căsătoria
putativă efectele nulităţii nu îl afectează pe copil;
c) da, întrucât, prin excepţie de la efectul retroactiv al nulităţii căsătoriei, aceasta nu are efecte
în privinţa copiilor.
Răspuns corect: c)

7. Căsătoria este putativă:

a) dacă soţii sau doar unul dintre ei au urmărit alte scopuri la încheierea căsătoriei decât întemeierea
unei familii;
b) dacă cel care a oficiat căsătoria nu era ofiţer de stare civilă, deşi a exercitat în mod public
atribuţia de ofiţer de stare civilă, creând o stare de eroare comună invincibilă;
c) dacă unul sau ambii soţi au fost de bună-credinţă la încheierea unei căsătorii nule sau anulabile.
Răspuns corect: c)

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Care sunt cazurile în care nulitatea căsătoriei se acoperă?

2. Care este regimul juridic al nulității relative a căsătoriei?
3. În ce situaţii nu este necesară încuviinţarea părinţilor sau doar a unuia dintre părinţii unei
persoane între 16 şi 18 ani care se căsătoreşte?
4. Realizaţi o comparaţie (asemănări şi deosebiri) între desfiinţarea şi desfacerea căsătoriei.
5.Ce este căsătoria fictivă?
6. Care sunt excepţiile de la regula efectului retroactiv al nulităţii căsătoriei?
7. Care sunt efectele căsătoriei putative?
8. Nulitatea căsătoriei poate fi constatată prin înţelegerea părţilor consfinţită prin act autentic
notarial? Motivaţi răspunsul.

13