1.

Enunțul „Căsătoria care se încheie în fața agentului diplomatic sau a funcționarului consular al
României în statul în care acesta este acreditat este supusă formalităților prevăzute de legea
română”:
a. nu este o normă conflictuală
b. reglementează conflictul de jurisdicții
Cetăţenii români care se căsătoresc în străinătate trebuie să respecte formele locale de
încheiere a căsătoriei.
c. reglementează ierarhia aplicării normelor de drept internațional privat

În dreptul internaţional privat român sunt consacrate două modalităţi de determinare a

legii aplicabile regimului matrimonial. La alegere, soţii au posibilitatea să desemneze
una dintre legile menţionate la art. 2590 alin. 2 lit. a-c C. civ. (determinarea
subiectivă,care dă prioritate preferinţei soţilor). În cazul în care soţii nu au ales legea
aplicabilă, regimul matrimonial va fi guvernat de legea aplicabilă efectelor generale
ale căsătoriei. Determinarea obiectivă a legii se foloseşte de regulile prevăzute de
legea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei. Prin urmare, dacă norma specială
care reglementează legea aplicabilă regimului matrimonial, nu conduce la
identificarea niciunei legi, se va aplica norma generală în materia efectelor căsătoriei,
care face întotdeauna posibilă indicarea legii aplicabile.

2. Condițiile de fond ale încheierii căsătoriei:

a. se determină, în principal, în funcție de reședința obișnuită a viitorilor soți
Legea statului pe al cărui teritoriu se găsește reședința obișnuită comună va guverna
efectele generale ale căsătoriei. Calificarea reședinței obișnuite comune a persoanei
fizice este aceea de locuință principală, chiar dacă nu s-au îndeplinit formalitățile de
înregistrare.
b. presupun puncte de legătură comune cu efectele generale ale căsătoriei
c. presupun puncte de legătură comune cu filiația copilului din căsătorie

3. Începutul capacității de folosință a persoanei fizice:

a. este guvernat, prin excepție, de legea locului nașterii persoanei
Momentul nașterii echivalează cu dobândirea capacității de folosință, cu condiția
nașterii unui copil viu.
b. se determină prin puncte de legătură diferite de capacitatea de exercițiu

c. se determină prin puncte de legătură comune cu filiația copilului din căsătorie

4. Bifaţi afirmaţia corectă:
a. Codul de procedură civilă reglementează efectele recunoașterii persoanelor
juridice străine
Conf. art. 2583, C. Civil:
(1) O persoană juridică străină care este recunoscută beneficiază de toate drepturile
care decurg din legea statutului ei organic, în afară de cele pe care statul care face
recunoaşterea le refuză prin dispoziţiile sale legale.

(2) Persoana juridică străină recunoscută în România îşi desfăşoară activitatea pe

teritoriul ţării în condiţiile stabilite de legea română referitoare la exercitarea
activităţilor economice, sociale, culturale sau de altă natură.

b. Instanța română poate refuza recunoaşterea hotărârii străine în cazul în care

hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internaţional privat
român
Această incompatibilitate se apreciază ținându-se seama, în special, de intensitatea
legăturii cauzei cu ordinea juridică română și de gravitatea efectului astfel produs

c. Codul de procedură civilă reglementează drepturile câștigate în țară străină

Drepturile câştigate în ţară străină sunt respectate în România, cu excepţia cazului în

care sunt contrare ordinii publice în dreptul internaţional privat român.

5. Enunțul „Schimbarea legii naționale a persoanei nu aduce atingere majoratului dobândit

potrivit legii aplicabile la momentul dobândirii”:
a. reprezintă o situație de aplicare a conflictului mobil de legi
b. conține puncte de legătură utilizate la determinarea legii aplicabile efectelor căsătoriei
c. reprezintă o excepție de la calificarea legii naționale a persoanei fizice

6. Voința persoanei fizice:

a. este punct de legătură în materia legii aplicabile ocrotirii majorului
b. este punct de legătură în materia raporturilor patrimoniale care decurg din
căsătorie
Reglementarea raporturilor cu element de extraneitate privește ambele categorii – atât
efectele personale, cât și efectele patrimoniale ale căsătoriei. Acest fapt rezultă din
formularea art. 2589 alin.2 C. civ., care precizează că legea aplicabilă, determinată
conform regulilor de drept internațional privat, se aplică atât efectelor personale, cât și
efectelor patrimoniale ale căsătorie
 c. este punct de legătură în stabilirea legii aplicabile apatridului

7. Regimul primar imperativ în dreptul internațional privat:

a. este determinat prin aceleași puncte de legătură utilizate la determinarea legii
aplicabile raporturilor personale dintre soți
regimul primar nu sprijină numai derularea acestor tipuri de raporturi juridice, ci trasează
direcția în care trebuie să se desfășoare lucrurile și în raporturile soților cu autoritățile
judiciare
b. cuprinde regimul matrimonial

c. produce efecte de la data încheierii căsătoriei

Regimul primar imperativ reprezintă un set de norme juridice reglementate de Codul

Civil, în mod imperativ și care se aplică tuturor căsătoriilor valabil încheiate, indiferent
de regimul matrimonial concret ales de către soți. Regimul primar imperativ însoțește
toate căsătoriile din momentul încheierii lor, alături de regimul matrimonial ales de
către soți, indiferent care ar fi acest

8. Bifaţi afirmaţia corectă:

a. ordinea publică nu este prezentă în materia statutului familial
b. reglementarea repudierii unilaterale este o situația în care operează frauda la lege
c. convenția matrimonială se raportează la lex loci actus

9. Bifaţia afirmaţia corectă:

a. în materia regimului matrimonial sunt reglementate două categorii de convenții
b. cu prilejul soluţionării cererii de recunoaştere a hotărârii străine, instanţa română poate
constata nulitatea hotărârii, dacă s-a încălcat dreptul la apărare
c. există identitate de lege aplicabilă, în materia actului bilateral și în materia actului
unilateral

10.Bifaţi afirmaţia corectă:

a. legea aplicabilă devoluțiunii legale se determină alternativ
b. reședința obișnuită este punct de legătură în materia actului juridic
c. competenţa soluţionării cererii de recunoaştere a hotărârii străine, pe cale
principală, revine tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are reședința obișnuită
cel care refuză recunoaşterea

Student: Artimon Daniel

Anul: IV
Specializarea: Drept, I.D.