1.  Care este primul document international care proclama principiul colaborarii pentru promovarea si
incurajarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale fata de toate persoanele, fara deosebire
de rasa, sex, limba sau religie?
a. Pactul privind drepturile civile si politice
b. Pactul privind drepturile economice,sociale si culturale
 
c. Carta ONU
 
ANS:  C                    
 
     2.   Universalitatea drepturilor omului inseamna:
a. Aplicarea drepturilor si libertatilor fundamentale fata de toate persoanele oriunde
acestea s-ar afla
b. Aplicarea instrumentelor de protectie universale cu prioritate fata de cele regionale
 
c. Existenta unui tribunal international privind apararea drepturilor omului
 
ANS:  A                    
 
     3.   Mecanismele internationale de protectie a drepturilor omului
a. sunt prioritare fata de ordinea juridica nationala
b. sunt complementare ordinii nationale a statelor si subsidiare acestora
c. respecta principiul de drept international public al neinterventiei in afacerile interne ale
 
statelor
 
ANS:  B                    
 
     4.   Sanctiunea nerespectarii principiului subsidiaritatii protectiei internationale a drepturilor omului este
a. retrimiterea cauzei catre instantele nationale competente
b. respingerea actiunii ca neintemeiata de catre instantele de judecata supranationale
 
c. inadmisibilitatea actiunii in fata instantelor de judecata supranationale
 
ANS:  C                    
 
     5.  Care este raportul dintre legile interne si tratatele internationale in domeniul drepturilor omului,
conform Constitutiei Romaniei?
a. Se aplica legea interna,chiar daca nu este in acord cu tratatul
b. Se aplica tratatul, care prevaleaza asupra legilor contrare
 
c. se aplica si tratatul si legea,instantele fiind competente sa rezolve conflictul de legi
 
ANS:  B                    
 
     6.  Ce semnificatie au prevederile Cartei ONU din 1945 referitoare la drepturile omului?
a. Internationalizarea pentru prima data a protectiei drepturilor omului
b. Infiintarea Curtii Internationale de Justitie cu competenta in materia drepturilor omului
 
c. Introducerea unor obligatii concrete pentru state in materia drepturilor omului
 
ANS:  A                    
 
     7.  Ce obligatii au statele daca normele prevazute intr-un tratat nu sunt suficient de precise si nu se pot aplica in
mod direct?
a. Statele nu sunt obligate sa le aplice
b. Statele au obligatia de a adopta legi care sa introduca normele tratatului in dreptul intern
 
c. Statele trebuie sa negocieze intre ele modalitatile de aplicare a tratatutlui
 
ANS:  B                    
 
     8.   Ce obligatii are un stat cu privire la cetatenii altor state aflati pe teritoriul sau?
a. Sa-i expulzeze fara nici o procedura judiciara daca incalca legile sale
b. Sa le asigure drepturi egale ca si cetatenilor sai
 
c. Sa le respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului
 
ANS:  C                    
 
     9.   Pentru ca o institutie internationala sa admita o plangere privind incalcarea drepturilor omului, este necesar
a. sa fie formulata in termeni juridici
 b. sa fie transmisa intr-un termen dupa epuizarea recursurilor interne disponibile
 
c.  sa fie sustinuta de o organizatie internationala
 
ANS:  B                    
 
   10.   Cand nu se aplica, potrivit Constitutiei Romaniei, principiul superioritatii dreptului international al
drepturilor omului fata de de normele interne?
a. Cand legea interna difera fata de prevederile tratatului
b. Cand legea interna este interpretata in contradictie cu dispozitiile tratatului
 
c. Cand legea interna prevede drepturi mai extinse decat tratatul international
 
ANS:  C                    
 
   11.   Ce dispozitii trebuie sa aplice o instanta de judecata romaneasca atunci cand legea interna contravine
tratatului, in domeniul drepturilor omului?
a. Aplica dispozitiile legii interne
b. Aplica prevederile tratatului, care prevaleaza fata de legea interna contrara
 
c. Apeleaza la o instanta de jurisdictie internationala pentru interpretare si aplicare
 
ANS:  B                    
 
   12.  Ce poate face un stat cand considera ca un alt stat a incalcat drepturile omului fata de unii cetateni ai sai?
a. Sa incalce si el drepturile cetatenilor celuilat stat,aplicand reciprocitatea
b. Sa recurga la proceduri internationale disponibile impotriva statului in cauza
 
c. Sa interzica deplasarea cetatenilor sai pe teritoriul statului in cauza
 
ANS:  B                    
 
   13.   Respectarea drepturilor fundamentale ale omului este
a. in mod exclusiv, o problema de drept intern, in sensul ca drepturile omului se realizeaza prin
legislatia si sistemul de masuri interne ale fiecarui stat si nu intereseaza alte state
b. o problema de drept international, in sensul ca drepturile omului sunt reglementate prin tratate si
toate statele trebuie sa se ocupe de adoptarea masurilor necesare de aplicare
c. o problema care revine in esenta fiecarui stat, dar care face obiectul cooperarii internationale,
 
fiind reglementata si in dreptul international
 
ANS:  C                    
 
   14.   Ce categorii de drepturi ale omului enunta Declaratia Universala a Drepturilor Omului?
a. Drepturi politice si civile
b. Drepturi economice,sociale si culturale
 
c. Toate aceste categorii de drepturi
 
ANS:  C                    
 
   15.   In cazul unor incalcari grave ale drepturilor omului
a. se poate recurge la folosirea fortei armate impotriva statului vinovat
b. pot fi folosite masuri de constrangere pentru a repune in drepturi persoanele afectate
c. se poate recurge la masuri de constrangere impotriva statului numai daca actele
reprezinta o amenintare a pacii si securitatii internationale si pe baza unei autorizari din
 
partea Consiliului de Securitate a ONU
 
ANS:  C                    
 
   16.   Mecanismul ONU pentru apararea drepturilor omului are
a. vocatie universala si caracter preponderent nejurisdictional
b. vocatie regionala si caracter preponderent nejurisdictional
 
c. vocatie universala si caracter preponderent jurisdictional
 
ANS:  A                    
   17.   Curtea Europeana a Drepturilor Omului este infiintata prin
a. Carta Fundamentala a Uniunii Europene
b. Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului, adoptata la Roma in1950
 
c. Carta sociala europeana
  
ANS:  B                    
 
   18.   Conventia euoropeana a drepturilor omului a fost adoptata in cadrul
a. Organizatiei Natiunilor Unite
b. Uniunii Europene
 
c. Consiliului Europei
 
ANS:  C                    
 
   19.   Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) este o institutie a
a. Uniunii Europene
b. Consiliului Europei
 
c. Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa
 
ANS:  B                    
 
   20.  CEDO este un organ jurisdictional
a. cu activitate nepermanenta
b. cu jurisdictie facultativa
c. cu jurisdictie obligatorie si activitate permanenta
 

 
ANS:  C                    
 
   21.  Sediul CEDO este la
a. Strasbourg
b. Luxembourg
 
c. Bruxelles
 
ANS:  A                    
 
   22.   Numarul judecatorilor CEDO
a. este stabilit de Adunarea Parlamentara
b. este egal cu cel al Inaltelor Parti Contractante
 
c. este stabilit de Adunarea Generala a Curtii
 
ANS:  B                    
 
   23.   Competenta materiala a CEDO
a. acopera toate problemele de incalcare a drepturilor omului prevazute in tratatele
internationale ratificate de inaltele parti contractante
b. acopera toate problemele privind interpretarea si aplicarea Conventiei Europene
privind Drepturile Omului
c. acopera problemele de incalcare a drepturilor omului prevazute de constitutiile inaltelor
 
parti contractante
 
ANS:  B                    
 
   24.   Jurisdictia CEDO
a. este complementara ordinii nationale a statelor si subsidiara acestora
b. este facultativa
 
c. este prioritara fata de ordinea juridica nationala
 
ANS:  A                    
 
   25.   Jurisdictia CEDO reprezinta o concretizare a
a. principiului subsidiaritatii garantarii internationale a drepturilor omului
b. principiului neinterventiei in treburile interne ale statelor
 
c. principiului suveranitatii nationale
 
ANS:  A                    
 
   26.   Hotararile definitive ale CEDO
a. nu sunt obligatorii pentru statele parti in cauza dedusa judecatii
 b. sunt obligatorii pentru statele parti in cauza dedusa judecatii
 
c. sunt obligatorii daca sunt investite cu titlu executoriu de catre Comitetul Ministrilor
 
ANS:  B                    
 
   27.   CEDO poate fi sesizata printr-o cerere de catre
a. orice cetatean european care se pretinde victima a unei incalcari de catre una din inaltele
parti contractante a drepturilor recunoscute in Conventia Europeana a Drepturilor
Omului
b. orice persoana fizica care se pretinde victima a unei incalcari de catre una din inaltele
parti contractante a drepturilor recunoscute in Conventia Europeana a Drepturilor
Omului
 
c. orice persoana fizica aflata pe teritoriul unei inalte parti contractante
 
ANS:  B                    
 
   28.  CEDO poate fi sesizata
a. numai dupa epuizarea cailor de recurs interne, asa cum se intelege din principiile de
drept international general recunoscute
b. concomitent cu derularea procedurii de judecata interne,care se suspenda de drept
 
c. oricand, dar nu mai tarziu de 1 an de la ramanera definitiva a hotararii interne
 
ANS:  A                    
 
   29.   CEDO poate fi sesizata intr-un termen de
a. 6 luni incepand cu data deciziei interne definitive
b. 4 luni incepand cu data deciziei interne definitive
 
c. 4 luni incepand cu data savarsirii faptei de incalcare a dreptului recunoscut de Conventie
 
ANS:  B                    
 
   30.   O persoana juridica ce se considera victima unei incalcari de catre una din Inaltele Perti Contractante a
drepturilor recunoscute de Conventie si protocoalele sale
a. nu poate formula o actiune la CEDO
b.  poate formula o actiune la CEDO doar daca este vorba de o ,,organizatie guvernamentala“
 
c.  poate formula o actiune la CEDO doar daca este vorba de o ,,organizatie neguvernamentala“
 
ANS:  C                    
 
   31.  Autoritatile publice locale si regionale
a. au calitatea de a introduce o cerere la CEDO intemeiul art.34 din Conventie
b. au calitatea de a introduce o cerere la CEDO intemeiul art.34 din Conventie, daca Partea
parata nu se opune
 
c. nu au calitatea de a introduce o cerere la CEDO intemeiul art.34 din Conventie
 
ANS:  C                    
 
   32.   Orice grup de persoane particulare
a. poate sesiza CEDO daca se pretinde victima a unei incalcari de catre una dintre inaltele
parti contractante a drepturilor recunoscute in Conventie sau in protocoalele sale
b. poate sesiza CEDO daca are interes
 
c. nu poate sesiza CEDO in temeiul art.34 din Conventie
 
ANS:  A                    
 

   33.  Dreptu de a sesiza CEDO

a. poate fi limitat,oricand, de catre inaltele parti contractante
b. este absolut si nu poate face obiectul vreunei limitari
 
c. poate fi limitat de catre inaltele parti contractante pentru motive de ordine publica
 
ANS:  B                    
 
   34.  Orice inalta parte contractanta poate sesiza CEDO asupra oricarei pretinse incalcari a prevederilor
Conventiei si ale protocoalelor sale
a. de catre o inalta parte contractanta, daca este victima pretinsei incalcari
b. de catre o inalta parte contractanta
 
c. de catre o persoana fizica sau juridica
 
ANS:  B                    
 
   35.  Prima generatie de drepturi fundamentale a cuprins
a. drepturi culturale
b. drepturi civile si politice
 
c. drepturi sociale si economice
 
ANS:  B                    
 
   36.  Generatia a doua de drepturi fundamentale a inclus
a. drepturi sociale, economice si culturale
b. drepturi civile si politice
 
c. drepturi umanitare
 
ANS:  A                    
 
   37.  In caz de stare de urgenta inaltele parti contractante, in temeiul art.15, pot lua masuri care deroga de la
obligatiile asumate prin Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Nu se ingaduie insa nici o derogare de
la
a. dreptul la asociere
b. dreptul la viata
 
c. dreptul la viata privata
 
ANS:  B                    
 
   38.  In caz de stare de urgenta inaltele parti contractante, in temeiul art.15, pot lua masuri care deroga de la
obligatiile asumate prin Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Nu se ingaduie insa nici o derogare de la
a. interzicerea torturii
b. dreptul la libertate si siguranta
 
c. dreptul la un proces echitabil
 
ANS:  A                    
 
   39.  In caz de stare de urgenta inaltele parti contractante,in temeiul art.15, pot lua masuri care deroga de la
obligatiile asumate prin Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Nu se ingaduie insa nici o derogare de la
a. dreptul la un proces echitabil
b. principiul-nicio pedeapsa fara lege
 
c. dreptul la respectarea vietii private si de familie
 
ANS:  B                    
 
   40.  40. Potrivit Constitutiei Romaniei, art.53 restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati
a. se poate realiza prin lege sau hotarare a Guvernului
b. nu se poate realiza
 
c. se poate realiza numai prin lege
 
ANS:  C                    
 
   41.  Inaltele parti contractante, in temeiul art.15, pot lua masuri care deroga de la obligatiile asumate prin
Conventia Europeana a Drepturilor Omului
a. in caz de pericol public
b. pentru a facilita migratia
 
c. in caz de razboi sau de alt pericol public ce ameninta viata natiunii
 
ANS:  C                    
 
   42.   Potrivit Constitutiei Romaniei, art.53, restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati
a. poate aducere atingere existentei dreptului sau a libertatii
 b. nu poate aducere atingere existentei dreptului sau a libertatii
 
c. poate aducere atingere existentei dreptului sau a libertatii,in conditiile legii
 
ANS:  B                    
 
   43.   Drepturile economice, sociale si culturale impun statelor
a. obligatia de a asigura respectarea acestora de catre toate organele lor
b. obligatia de a asigura impartirea egala a resurselor
 
c. obligatia de a adopta masuri practice in favoarea tuturor persoanelor
 
ANS:  A                    
 
   44.   Folosinta drepturilor economice, sociale si culturale, prevazute de Pactul International adoptat in anul 1966, se
poate limita
a. exclusiv in vederea promovarii bunastarii generale intr-o societate democratica
b. in conditiile unei datorii externe mari
 
c. in conditii de criza economica internationala
 
ANS:  A                    
 
   45.  Drepturile culturale ale omului obliga statele
a. sa asigure acces gratutit la toate manifestarile culturale
b. sa sprijine si sa asigure, prin crearea de conditii materiale, exercitarea acestor drepturi
 
c. sa finanteze toate publicatiile culturale si de educatie
 
ANS:  B                    
 
   46.  Dreptul la munca obliga statele
a. sa creeze locuri de munca pentru toate persoanele rezidente pe teritoriul lor
b. sa interzica concedierile
c. sa asigure fiecaruia dreptul de acces la locuri de munca fara discriminare, potrivit pregatirii si
 
aptitudinilor sale
 
ANS:  C                    
 
   47.   Dreptul la sanatate presupune
a. creerea unui sistem de asigurare medicala gratuit
b. asigurarea dreptului fiecarei persoane de a beneficia de cel mai inalt nivel de sanatate fizica si mentala
pe care il poate atinge, prin asigurarea de servicii medicale si de asistenta in caz de boala pentru toti
 
c. asigurarea de servicii medicale la domiciliu pentru toate persoanele
 
ANS:  B                    
 
   48.  O persoana detinuta sau arestata
a. are dreptul la aparare
b. are dreptul de a cerere revocarea organelor care fac ancheta
 
c. are dreptul de a cere sa fie judecat in alta tara
 
ANS:  A                    
 

   49.   Pot face obiectul restrictiilor prin lege

a. libertatea de a avea sau nu o credinta religioasa
b. dreptul unei persoane de a-si schimba religia
 
c. dreptul de a manifesta propria religie (exprimare, procesiuni, publicatii)
 
ANS:  C                    
 
   50.   Un stat nu poate deroga nici in cazul unui pericol pentru existenta natiunii de la
a. dreptul de libera deplasare a persoanelor pe teritoriul sau
b. libertatea de gandire, constiinta si religie
 
c. dreptul la libera exprimare
 
 ANS:  B                    
 
   51.   Egalitatea in drepturi presupune
a. libertatea deplina de actiune a persoanelor
b. tratament identic
c. tratament nediscriminatoriu, plus masuri practice menite sa tina seama de situatia
 
specifica a unor categorii de persoane dezavantajate
 
ANS:  C                    
 
   52.  Sub jurisdictia Curtii Europene a Drepturilor Omului intra
a. drepturile civile si politice
b. drepturile sociale si culturale
 
c. drepturile minoritatilor
 
ANS:  A                   
 
   53.   In materia drepturilor omului organizatiile neguvernamentale pot
a.  media intre state si pretinsele victime, persoane fizice
b.  negocia tratate internationale
 
c. informa opinia publica, sa  atrage atentia organismelor internationale asupra incalcarilor
 
ANS:  C                    
 
   54.   Dreptul la un proces echitabil presupune
a. posibilitatea de a alege completul de judecata
b. respectarea dreptului la aparare
 
c. judecarea in libertate
 
ANS:  B                    
 
   55.   Dreptul muncitorilor de a se organiza presupune
a. dreptul de asociere in sindicate sau de afiliere la sindicatele existente
b. dreptul muncitorilor de a forma partide politice
 
c. dreptul de asociere in organizatii neguvernamentale
 
ANS:  A                    
 
   56.   Drepturile si libertatile de expresie, asociere si intrunire
a. pot fi exercitate in conditii de libertate absoluta
b. pot face obiectul restrictiilor prin lege pentru ratiuni de ordine publica, securitate sau moralitate publica
 
c. pot fi interzise in anumite perioade ale anului
 
ANS:  B                    
 
   57.  In cadrul Uniunii Europene documentul care reglementeaza drepturile omului este
a. CARTA drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
b. Tratatul de la Maastricht
 
c. Tratatul de la Amsterdam
 
ANS:  A                    
 58.  Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit art.51, se adreseaza
a. exclusiv statelor membre
b. institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiaritatii,
precum si statelor membre numai in cazul in care acestea pun in aplicare dreptul Uniunii
 
c. exclusiv cetatenilor Uniunii
 
ANS:  B                    
 
   59.   Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
a. creaza competente noi pentru Uniune
b. modifica competentele Uniunii existente prin tratate
c. nu creeaza nicio competenta sau sarcina noua pentru Uniune si nu modifica competentele si sarcinile
 
stabilita de tratate
  
ANS:  C                    
 
   60.   Desi Pactele drepturilor omului acopera intreaga gama de drepturi si libertati au fost adoptate conventii
speciale pentru eliminarea discriminarii rasiale, a discriminarii fata de femei, pentru drepturile copilului si
impotriva torturii pentru
a. a adauga alte drepturi si libertati
b. a raspunde unor probleme specifice ale acestor grupuri, tinind seama de situatia lor specifica
 
c. a intari drepturileconferite prin Pacte
 
ANS:  B                    
 
   61.  Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
a. are forta obligatorie
b. nu are forta obligatorie
 
c. are forta obligatorie daca partile implicate accepta
 
ANS:  A                    
 
   62.   Potrivit Tratatului de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007, Uniunea Europeana
a. poate deveni parte la Conventia europeana a drepturilor omului
b. nu poate deveni parte la Conventia europeana a drepturilor omului,deoarece institutiile
UE ar putea fi chemate in fata CEDO
c. nu poate deveni parte la Conventia europeana a drepturilor omului deoarece Tratatele
 
UE interzic aceast fapt
 
ANS:  A                    
 
   63.  Urmatoarele drepturi ale omului au caracter imperativ, in sensul ca statele nu pot deroga de la ele
a. libertatea de expresie
b. dreptul de a emigra
 
c. interzicerea genocidului, a torturii si a discriminarii rasiale
 
ANS:  C                    
 
   64.   Intre drepturile omului si protectia mediului
a. nu exista o relatie directa
b. exista o relationare directa, poluarea mediului putand afecta grav drepturile omului la viata si
sanatate
 
c. exista o interdependenta doar daca statele accepta acest fapt
 
ANS:  B                    
 
   65.   Urmarirea executarii hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului este in sarcina
a. Adunarii parlamentare a Consiliului Europei
b. Secretarului general al Consiliului Europei
 
c. Comitetului Ministrilor
 
ANS:  C                    
 
   66.   Protectia vietii private, a domiciliului si corespondentei fac parte din categoria
a. drepturi economice
b. drepturi civile si politice
 
c. drepturi de solidaritate
 
ANS:  B                    
 
   67.   Protectia datelor personale presupune
a. interzicerea transmiterii acestora catre persoane neautorizate si folosirea in scopuri ilegale
b. interzicerea stocarii lor
c. transmiterea acestora doar organelor de stat,la cerere
ANS:  A                    
 Grile la disciplina: Protecţia internaţională a drepturilor omului
Drept, Anul 4

1. Când a fost afirmat pentru prima dată în plan ideatic faptul că fiinţa umană are anumite
drepturi fundamentale ce nu pot fi ignorate?
a. în Antichitate;
b. în Epoca Feudală;
c. în Evul Mediu.
Răspuns: a

2. Ce filosof şi jurist englez din secolul al XVII-lea a contribuit la afirmarea şi dezvoltarea

drepturilor omului în plan doctrinar?
a. Friedrich Hegel;
b. Arthur Schopenhauer;
c. John Locke.
Răspuns: c

3. Cine a fost inventatorul principiului separaţiei puterilor în stat ca principiu de organizare

democratică a statului?
a. Montesquieu;
b. John Locke;
c. Jean-Jacques Rousseau.
Răspuns: b

4. Care este primul document european atestat prin intermediul căruia au fost garantate
anumite drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului?
a. Habeas Corpus Act;
b. Magna Charta Libertatum;
c. Bill of Rights.
Răspuns: b

5. Care a fost primul document normativ ce a consacrat principiul separaţiei puterilor în stat,
principiu fundamental pentru garantarea drepturilor omului?
a. Constituţia Statelor Unite ale Americii din 1787;
b. Constituţia franceză din 1791;
c. Constituţia Spaniei din 1812.
Răspuns: a

6. Ce document politic este considerat actul prin care a luat naştere universalizarea drepturilor
omului?
a. Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite ale Americii;
b. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
c. Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului.
Răspuns: c

7. Ce semnificaţie are caracterul universal al drepturilor omului?

a. drepturile omului privesc toate fiinţele umane, în toate timpurile şi locurile, independent de
condiţiile geografice, de sex, rasă, religie, vârstă şi comunitate socială sau de orice alte trăsături care i-
ar putea deosebi pe cei ce compun marea familie umană;
 b. drepturile omului sunt drepturi relative din punct de vedere cultural, existenţa, exercitarea şi
protecţia lor fiind strict legate de sistemul politic, economic, cultural, social şi moral existent într-o societate
determinată;
c. drepturile omului sunt drepturi a căror existenţă este condiţionată de spaţiu şi timp, precum şi
de alte
calităţi subiective ale individului uman.
Răspuns: a

8. Ce semnificaţie are caracterul indivizibil al drepturilor omului?

a. indiferent de clasa sau generaţia din care fac parte, drepturile omului se află într-o relaţie
de interdependenţă, iar dreptul internaţional contemporan le tratează ca pe un tot unitar, atât din
punct de vedere al conţinutului lor, cât şi al nivelului de protecţie ce le este acordată;
b. cele trei clase sau generaţii de drepturi ale omului sunt independente unele faţă de
celelalte, iar dreptul internaţional contemporan le acordă o protecţie diferită, proporţională cu
importanţa pe care o are fiecare în parte;
c. în dreptul internaţional contemporan există o ierarhizare formală a drepturilor omului,
protecţia drepturilor civile şi politice fiind superioară protecţiei drepturilor economice, sociale şi
culturale sau drepturilor de solidaritate.
Răspuns: a

9. Ce semnificaţie are imprescriptibilitatea drepturilor omului?

a. drepturile omului sunt limitate în timp, exercitarea lor fiind supusă unui anumit termen;
b. drepturile omului sunt integrate esenţei fiinţei umane şi nu pot face obiectul unui transfer
sau al unei tranzacţii;
c. drepturile omului sunt intangibile în timp, exercitarea lor nefiind supusă
niciunui termen. Răspuns: c

10. Ce semnificaţie are inalienabilitatea drepturilor omului?

a. drepturile omului nu pot fi transferate şi nu pot face obiectul unei tranzacţii, deoarece sunt
integrate esenţei fiinţei umane.
b. drepturile omului sunt negociabile, iar titularii lor pot oricând să renunţe la ele;
c. drepturile omului pot fi oricând transferate sau
tranzacţionate. Răspuns: a

11. Cui îi poate aparţine calitatea de subiect al raportului juridic din domeniul drepturilor omului?
a. calitatea de subiect al drepturilor omului poate aparţine numai statelor, care sunt obligate
să garanteze acordarea lor;
b. calitatea de subiect al drepturilor omului poate aparţine statelor, organizaţiilor
internaţionale care intervin în proclamarea şi apărarea lor şi, nu în ultimul rând, indivizilor, care trebuie
să se bucure de exerciţiul deplin al drepturilor şi libertăţilor conferite;
c. calitatea de subiect al drepturilor omului poate aparţine în principal statelor, dar şi
organizaţiilor
internaţionale care intervin în proclamarea şi apărarea lor.
Răspuns: b

12. Care este cel mai important izvor formal al drepturilor omului?
a. cutuma internaţională;
b. jurisprudenţa instanţelor internaţionale abilitate să vegheze la respectarea drepturilor omului;
c. tratatul internaţional.
Răspuns: c

13. Cum au fost clasificate drepturile omului în funcţie de evoluţia lor istorică?
a. în drepturi individuale şi drepturi colective;
b. în drepturi relative şi drepturi absolute; c. în drepturi civile şi politice, drepturi economice, sociale şi
culturale şi drepturi de solidaritate. Răspuns: c

14. Care este trăsătura comună a drepturilor civile şi politice proclamate în perioada de glorie a
filosofiei iluministe şi a liberalismului clasic?
a. aceste drepturi au fost recunoscute şi nu create de puterea politică, statul având obligaţia
generală şi negativă de a nu le suprima existenţa;
b. aceste drepturi au fost create de puterea politică, statul fiind obligat să adopte măsuri
pozitive pentru a asigura exercitarea lor;
c. aceste drepturi nu sunt susceptibile de a suferi limitări, chiar dacă exerciţiul lor ar deveni
unul
discreţionar.
Răspuns: a

15. Care este trăsătura comună a drepturilor economice, sociale şi culturale apărute pe fondul
ascensiunii socialismului şi declinului statului liberal?
a. aceste drepturi au fost recunoscute şi nu create de puterea politică, statul având obligaţia
generală şi negativă de a nu le suprima existenţa;
b. aceste drepturi au o dimensiune strict colectivă, neputând fi exercitate decât în comun de
membrii diferitelor grupuri sociale;
c. aceste drepturi au fost create de puterea politică, statul fiind obligat să adopte măsuri
pozitive în
scopul asigurării lor.
Răspuns: c

16. Cum au fost clasificate drepturile omului în funcţie de criteriul numărului persoanelor care
le pot exercita?
a. în drepturi civile şi politice, drepturi economice, sociale şi culturale şi drepturi de solidaritate;
b. în drepturi individuale şi drepturi colective;
c. în drepturi de solidaritate şi drepturi de autodeterminare.
Răspuns: b

17. Care este primul document internaţional cu caracter multilateral ce face referire la
drepturile fundamentale ale omului?
a. Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite;
b. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
c. Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice.
Răspuns: a

18. Ce fel de organizaţie este Organizaţia Naţiunilor Unite din punct de vedere al implicării ei în
protecţia drepturilor omului?
a. Organizaţia Naţiunilor Unite este o organizaţie internaţională cu vocaţie universală în
protecţia drepturilor omului;
b. Organizaţia Naţiunilor Unite este o organizaţie internaţională cu vocaţie regională în
protecţia drepturilor omului;
c. Organizaţia Naţiunilor Unite este o organizaţie neguvernamentală cu vocaţie în protecţia
drepturilor
omului.
Răspuns: a

19. Care este primul document internaţional care a proclamat principiul colaborării statelor
pentru promovarea şi încurajarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale faţă de toate
persoanele, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie?
a. Pactul privind drepturile civile şi politice;
b. Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale;
c. Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite.
 Răspuns: c

20. Care este anul adoptării Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului?

a. 1938;
b. 1948;
c. 1959.
Răspuns: b

21. În ce an a fost adoptat Pactul privind drepturile civile şi politice de către Adunarea Generală
a Organizaţiei Naţiunilor Unite?
a. în 1966;
b. în 1974;
c. în 1958.
Răspuns: a

22. În ce an a fost adoptat Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale de către
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite?
a. în 1966;
b. în 1974;
c. în 1976.
Răspuns: a

23. În ce an a ratificat statul român cele două Pacte internaţionale ale drepturilor omului?
a. în 1993;
b. în 1967;
c. în 1974.
Răspuns: c

24. Care dintre următoarele drepturi, enunţate în Pactul internaţional privind drepturile civile şi
politice, nu poate fi limitat sau suspendat nici măcar ,, în timp de pericol public, ameninţând existenţa
naţiunii”?
a. dreptul la proprietate;
b. dreptul la viaţă;
c. dreptul de a participa la viaţa politică.
Răspuns: b

25. Ce caracter au soluţiile date de Comitetul Drepturilor Omului?

a. imperativ;
b. de recomandare;
c. punitiv.
Răspuns: b

26. Ce deosebire de conţinut există între Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice
şi Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale?
a. spre deosebire de Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, Pactul privind
drepturile economice, sociale şi culturale nu numai că enunţă categoriile de drepturi specifice, ci le
descrie amănunţit, arătând totodată măsurile ce se impun pentru a se realiza respectarea lor;
b. spre deosebire de Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale, Pactul internaţional
privind drepturile civile şi politice nu numai că enunţă categoriile de drepturi specifice, ci le descrie
amănunţit, arătând totodată măsurile ce se impun pentru a se realiza respectarea lor;
c. spre deosebire de Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale, Pactul
internaţional privind drepturile civile şi politice conţine un catalog al tuturor drepturilor omului din
această categorie, definindu-le pe fiecare în parte.
Răspuns: a
 27. Care este organul abilitat să supravegheze respectarea prevederilor Pactului internaţional
privind drepturile economice, sociale şi culturale?
a. Comitetul Drepturilor Omului;
b. Comitetul Drepturilor Economice, Sociale şi Cuturale;
c. Consiliul Economic şi Social al O.N.U..
Răspuns: b

28. Câte categorii de mecanisme de protecţie a drepturilor omului există în cadrul Organizaţiei
Naţiunilor Unite?
a. o singură categorie: mecanismele convenţionale;
b. două categorii: mecanismele convenţionale şi mecanismele extraconvenţionale;
c. o singură categorie: mecanismele extraconvenţionale.
Răspuns: b

29. Unde se află sediul Curţii Penale Internaţionale?

a. la Madrid;
b. la Geneva;
c. la Haga.
Răspuns: c

30. Cum sunt infracţiunile prevăzute de Statutul Curţii Penale Internaţionale din punct de
vedere al prescriptibilităţii sau imprescriptibilităţii lor?
a. infracţiunile prevăzute de Statutul Curţii sunt prescriptibile în termen de 3 ani de la data săvârşirii
lor;
b. infracţiunile prevăzute de Statutul Curţii sunt imprescriptibile;
c. infracţiunile prevăzute de Statutul Curţii sunt prescriptibile în termen de 10 ani de la data
săvârşirii
lor.
Răspuns: b

31. Ce semnificaţie are principiul nullum crimen sine lege ca principiu general ce stă la baza
acţiunii Curţii Penale Internaţionale?
a. nimeni nu poate fi pedepsit pentru o crimă care nu este prevăzută de lege;
b. nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea legii;
c. nicio pedeapsă nu poate fi aplicată în afara legii.
Răspuns: a

32. Care dintre următoarele crime sunt de natură a antrena competenţa jurisdicţională a Curţii
Penale Internaţionale?
a. omuciderea;
b. omorul deosebit de grav;
c. genocidul.
Răspuns: c

33. Care a fost principala sursă de inspiraţie a sistemului interamerican de protecţie a drepturilor
omului?
a. sistemul african de protecţie a drepturilor omului;
b. sistemul european de protecţie a drepturilor omului;
c. sistemul asiatic de protecţie a drepturilor omului.
Răspuns: b

34. Care sunt cele două documente internaţionale cu vocaţie regională pe care se
fundamentează, din punct de vedere juridic, sistemul interamerican de protecţie a drepturilor omului?
a. Carta Organizaţiei Statelor Americane şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
 b. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Americană a Drepturilor Omului; c. Carta
Organizaţiei Statelor Americane şi Convenţia Americană a Drepturilor Omului. Răspuns: c

35. Care au fost singurele state excluse vreodată din Organizaţia Statelor Americane?
a. Canada şi Panama;
b. Cuba şi Honduras;
c. Nicaragua şi Uruguay.
Răspuns: b

36. Când a intrat în vigoare Convenţia Americană a Drepturilor Omului?

a. în 1969;
b. în 1973;
c. în 1978.
Răspuns: c

37. Care este sfera de opozabilitate a Convenţiei Americane a Drepturilor Omului?

a. Convenţia Americană a Drepturilor Omului este opozabilă tuturor celor 35 de state membre
ale Organizaţiei Statelor Americane;
b. Convenţia Americană a Drepturilor Omului este opozabilă tuturor statelor din America de
Sud, America Centrală şi America de Nord;
c. Convenţia Americană a Drepturilor Omului este opozabilă numai statelor-părţi la această
convenţie. Răspuns: c

38. Care este principalul motiv pentru care Statele Unite şi Canada nu au devenit părţi la
Convenţia Americană a Drepturilor Omului?
a. Statele Unite şi Canada (în provinciile vorbitoare de limba engleză) au sisteme de
drept ,,common law”;
b. Statele Unite şi Canada ar fi suferit prejudicii economice prin ratificarea Convenţiei;
c. Statele Unite şi Canada nu s-ar mai fi putut prevala de dreptul de intervenţie umanitară
pentru a
justifica acţiunile militare din Panama.
Răspuns: a

39. Ce fel de convenţie este Convenţia Americană a Drepturilor Omului din punct de vedere al
sferei sale de aplicare geografică?
a. o convenţie universală;
b. o convenţie regională;
c. o convenţie specială.
Răspuns: b

40. Unde se află sediul Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului?

a. la Washington (S.U.A.);
b. la Buenos Aires (Argentina);
c. la Montevideo (Uruguay).
Răspuns: a

41. Câţi membri are în componenţa sa Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului?
a. 10 membri;
b. 7 membri;
c. 15 membri.
Răspuns: b

42. În ce an a devenit abilitată Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului să soluţioneze

petiţii individuale?
 a. 1965;
b. 1959;
c. 1973.
Răspuns: a

43. Care este termenul pe care trebuie să îl respecte prezentarea unei petiţii individuale pentru
a fi admisă de Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului?
a. 6 luni de la data la care persoana lezată în drepturi a fost înştiinţată cu privire la sentinţa
internă definitivă;
b. 9 luni de la data la care s-a pronunţat pe fond instanţa competentă din ţara reclamantului;
c. 6 luni de la momentul în care a avut loc încălcarea dreptului reclamantului.
Răspuns: a

44. Ce soluţie va adopta Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului în situaţia în care
este sesizată cu o plângere de către o persoană căreia i-a fost refuzat pe plan intern accesul la recurs,
dar care respectă toate celelalte condiţii de admisibilitate prevăzute de Carta Americană a Drepturilor
Omului?
a. Comisia nu admite plângerea respectivă, deoarece nu a fost îndeplinită condiţia epuizării
tuturor căilor de atac şi de recurs interne;
b. Comisia admite plângerea respectivă, deoarece într-o asemenea situaţie condiţia epuizării
tuturor căilor de atac şi de recurs interne nu a putut fi îndeplinită din motive obiective, neimputabile
reclamantului;
c. Comisia nu admite plângerea respectivă, deoarece într-o astfel de situaţie reclamantul ar fi
trebuit să
introducă plângerea la Curtea Americană a Drepturilor Omului.
Răspuns: b

45. Cum se va pronunţa Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului asupra admisibilităţii
petiţiei unei persoane fizice care nu a mai aşteptat decizia finală cu privire la recursul formulat în ţara sa
datorită unor întârzieri nejustificate?
a. Comisia admite plângerea respectivă;
b. Comisia respinge plângerea respectivă;
c. Comisia îşi declină competenţa în favoarea Curţii Americane a Drepturilor
Omului. Răspuns: a

46. Care este sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei Interamericane pentru
Drepturile Omului?
a. sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei se limitează numai la drepturile
prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
b. sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei se limitează numai la drepturile
prevăzute în Convenţia Americană a Drepturilor Omului;
c. sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei se limitează la drepturile prevăzute în
Convenţia Americană a Drepturilor Omului, dar şi la drepturile prevăzute în Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului. Răspuns: c

47. Care sunt competenţele Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului?

48. În care dintre următoarele oraşe se află sediul Curţii Americane a Drepturilor Omului?
a. Washington D.C. (S.U.A.);
b. San José (Costa Rica);
c. Toronto (Canada).
Răspuns: b

49. Care este numărul de judecători ce formează Curtea Americană a Drepturilor Omului?
a. 7 judecători;
 b. 15 judecători; c. 24 de judecători.
Răspuns: a

50. În ce calitate îşi exercită funcţia judecătorii Curţii Americane a Drepturilor Omului?
a. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statelor din care fac parte;
b. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statului Costa Rica,
deoarece sediul Curţii se află în capitala acestuia;
c. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în nume personal şi nu în calitate de reprezentanţi ai
vreunui stat. Răspuns: c

51. Ce tip de competenţă are Curtea Americană a Drepturilor Omului?

a. Curtea are competenţă contencioasă, competenţă consultativă şi competenţă de adoptare a
unor măsuri conservatorii privind protecţia drepturilor omului;
b. Curtea are numai competenţă contencioasă;
c. Curtea are numai competenţa de a emite avize consultative privind interpretarea
Convenţiei
Americane a Drepturilor Omului.
Răspuns: a

52. Cum poate fi angajată competenţa jurisdicţională a Curţii Americane a Drepturilor Omului
pentru o perioadă nedeterminată?
a. prin simpla ratificare a Convenţiei Americane a Drepturilor Omului de către un anumit stat;
b. prin sesizarea din oficiu a Curţii atunci când aceasta descoperă existenţa unor cazuri de
încălcare masivă a drepturilor omului;
c. printr-o declaraţie generală de recunoaştere a jurisdicţiei acesteia.
Răspuns: c

53. Cum poate fi angajată competenţa jurisdicţională a Curţii Americane a Drepturilor Omului
pentru o perioadă determinată?
a. prin înaintarea unui memoriu de către un stat care a ratificat Convenţia Americană a
Drepturilor Omului;
b. printr-o convenţie specială, sub condiţia reciprocităţii, prin care se recunoaşte jurisdicţia
Curţii numai pentru o anumită cauză sau numai pentru anumite cauze;
c. prin autosesizarea Curţii atunci când există situaţii de încălcare masivă a
drepturilor omului. Răspuns: b

54. Cum se execută hotărârile definitive ale Curţii Americane a Drepturilor Omului?
a. în mod arbitrar;
b. în mod volitiv;
c. în mod coercitiv sau forţat.
Răspuns: b

55. Când poate fi atacată cu recurs o hotărâre a Curţii Americane a Drepturilor Omului?
a. când reclamantul consideră că nu i-a fost acordată o satisfacţie echitabilă cu prejudiciul
material sau moral pe care l-a suferit;
b. hotărârile Curţii sunt definitive şi nerecurabile şi nu pot fi atacate în nicio situaţie;
c. în situaţia excepţională în care, după pronunţarea hotărârii, au apărut elemente noi, de drept şi
de fapt,
cu relevanţă deosebită pentru cauza respectivă şi care ar putea schimba radical decizia iniţială a Curţii.
Răspuns: b

56. Cum se va pronunţa Curtea Americană a Drepturilor Omului asupra admisibilităţii petiţiei
unei persoane fizice care anterior a înaintat plângerea respectivă Comisiei Interamericane pentru
Drepturile Omului? a. Curtea va admite în totalitate petiţia respectivă;
 b. Curtea va admite parţial petiţia respectivă, urmând să judece numai acele capete de cerere
asupra cărora Comisia nu s-a pronunţat;
c. Curtea va respinge petiţia respectivă.
Răspuns: c

57. Cine poate avea calitatea de reclamant într-o petiţie adresată Curţii Americane a Drepturilor
Omului?
a. calitatea de reclamant poate aparţine oricărei persoane fizice care consideră că este victima
încălcării unui drept al său;
b. calitatea de reclamant poate aparţine oricărei persoane juridice care consideră că este
victima încălcării unui drept al său;
c. calitatea de reclamant poate aparţine numai Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului
sau
unui stat-parte la Convenţia Americană a Drepturilor Omului.
Răspuns: c

58. Care este principala trăsătură ce particularizează sistemul african de protecţie a drepturilor
omului în raport cu celelalte sisteme regionale de acest gen?
a. sistemul african ocroteşte, pe lângă drepturile individuale, şi o serie de drepturi colective
aplicabile naţiunilor;
b. sistemul african este singurul sistem care nu dispune de o organizaţie internaţională
interguvernamentală specializată în domeniul protecţiei drepturilor omului;
c. sistemul african nu are ca fundament juridic niciun document internaţional cu vocaţie regională
sau
universală, ci numai cutume izvorâte din tradiţiile şi practicile popoarelor africane.
Răspuns: a

59. Când a fost adoptată Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor de către Organizaţia
Unităţii Africane?
a. în 1948;
b. în 1975;
c. în 1981.
Răspuns: c

60. Când a intrat în vigoare Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor?

a. în 1975;
b. în 1981;
c. în 1986.
Răspuns: c

61. Câţi membri are în componenţa sa Comisia Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor?
a. 7 membri;
b. 9 membri;
c. 11 membri.
Răspuns: c

62. Care este obiectivul specific al Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor?
a. înlăturarea unor încălcări izolate ale drepturilor omului;
b. înlăturarea unor încălcări repetate ale drepturilor omului;
c. înlăturarea unor încălcări grave sau masive ale drepturilor omului şi
popoarelor. Răspuns: c

63. Ce desemnează competenţa quasi-legislativă a Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi

Popoarelor?
 a. competenţa de a examina şi soluţiona plângerile formulate împotriva violării drepturilor
omului pe continentul african;
 b. competenţa de a stabili principii şi norme referitoare la soluţionarea problemelor juridice din
domeniul drepturilor omului, precum şi de a formula proiecte legislative;
c. competenţa de a interpreta dispoziţiile Cartei Africane a Drepturilor Omului şi
Popoarelor. Răspuns: b

64. Cum pot fi plângerile adresate Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor?
a. plângerile pot fi numai interstatale;
b. plângerile pot fi numai individuale;
c. plângerile pot fi atât individuale cât şi interstatale.
Răspuns: c

65. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca o plângere individuală să fie admisă de
Comisia Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor?
a. epuizarea de către reclamant a căilor interne de recurs, iar reclamaţia să nu se bazeze
exclusiv pe informaţii difuzate prin mass-media;
b. plângerea să se refere la încălcarea unuia dintre drepturile prevăzute de Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului;
c. plângerea să se refere la încălcarea unuia dintre drepturile prevăzute de Carta Africană a
Drepturilor
Omului şi Popoarelor.
Răspuns: a

66. Cum poate avea loc sesizarea Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor în cazul
plângerilor inter-state?
a. sesizarea Comisiei poate avea loc printr-o singură modalitate: prin înaintarea unui memoriu
Comisiei Africane de către statul reclamant;
b. sesizarea Comisiei poate avea loc printr-o singură modalitate: prin intermediul unei plângeri
interstate adresată direct Comisiei Africane;
c. sesizarea Comisiei poate avea loc prin două modalităţi: fie prin înaintarea unui memoriu
Comisiei Africane de către statul reclamant, fie printr-o plângere inter-state adresată direct Comisiei,
fără înaintarea în prealabil a unui memoriu.
Răspuns: c

67. Ce semnificaţie are competenţa contencioasă a Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi

Popoarelor?
a. Comisia este abilitată să propună iniţiative care au ca scop aplicarea unitară a surselor
juridice pe care îşi fundamentează activitatea;
b. Comisia este abilitată să examineze şi să soluţioneze plângerile individuale sau interstatale
formulate împotriva violării drepturilor omului;
c. Comisia este abilitată să interpreteze dispoziţiile Cartei Africane a Drepturilor Omului şi
Popoarelor. Răspuns: b

68. În ce calitate îşi exercită funcţia membrii Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor?
a. membrii Comisiei îşi exercită funcţia în nume personal şi nu în calitate de reprezentanţi ai
vreunui stat;
b. membrii Comisiei îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statului Kenya, deoarece
sediul Comisiei se află în capitala acestuia;
c. membrii Comisiei îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statelor din care
fac parte. Răspuns: a

69. În ce an a fost adoptată Carta Asiatică a Drepturilor Omului?

a. 1998;
b. 1989;
c. 1886.
 Răspuns: a

70. Unde se află sediul Comisiei Asiatice a Drepturilor Omului?

a. Kuala Lumpur;
b. Tokyo;
c. Hong Kong.
Răspuns: c

71. Ce fel de organizaţie este Comisia Asiatică a Drepturilor Omului?

a. este o organizaţie interguvernamentală care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei
drepturilor omului;
b. este o organizaţie neguvernamentală care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei
drepturilor omului;
c. este un tribunal ad-hoc, care judecă ori de câte ori este sesizat cu o plângere referitoare la
încălcarea
vreunui drept enunţat în Carta Asiatică a Drepturilor Omului.
Răspuns: b

72. Care este condiţia esenţială pe care trebuie să o îndeplinească cei 3 membri ai Comisiei de
Investigaţii ce funcţionează în cadrul Comisiei Asiatice a Drepturilor Omului?
a. membrii Comisiei de Investigaţii trebuie să fie în mod obligatoriu cetăţeni ai unor state care
au ratificat Carta Asiatică a Drepturilor Omului;
b. membrii Comisiei de Investigaţii nu trebuie să aibă vreo legătură subiectivă cu statul în care
urmează să se desfăşoare ancheta referitoare la încălcarea drepturilor omului;
c. membrii Comisiei de Investigaţii trebuie să fie în mod obligatoriu reprezentanţi ai
Organizaţiei
Naţiunilor Unite.
Răspuns: b

73. Care a fost principalul factor de ordin politic ce a obstrucţionat crearea unui sistem coerent
şi eficient de protecţie a drepturilor omului pe continentul asiatic?
a. intervenţiile militare ale Statelor Unite în Coreea şi Vietnam;
b. regimurile totalitare comuniste care s-au aflat la conducerea unor state importante din această
regiune;
c. reticenţa asiatică la influenţele culturii occidental-europene sau
nordamericane. Răspuns: b

74. Când a intrat în vigoare Carta Arabă a Drepturilor Omului?

a. în 2008;
b. în 2004;
c. în 1994.
Răspuns: a

75. Care sunt cele două documente internaţionale cu vocaţie regională pe care se
fundamentează, din punct de vedere juridic, sistemul islamic de protecţie a drepturilor omului?
a. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Carta Arabă a Drepturilor Omului;
b. Declaraţia Universală Islamică a Drepturilor Omului şi Convenţia Americană a Drepturilor
Omului;
c. Declaraţia Universală Islamică a Drepturilor Omului şi Carta Arabă a Drepturilor
Omului. Răspuns: c

76. Care dintre următoarele sisteme regionale de protecţie a drepturilor omului nu dispune
de o
organizaţie interguvernamentală specializată în acest domeniu de activitate?
a. sistemul islamic de protecţie a drepturilor omului;
 b. sistemul african de protecţie a drepturilor omului;
c. sistemul american de protecţie a drepturilor omului.
Răspuns: a

77. Care este cel mai important şi mai eficient sistem regional de protecţie a drepturilor omului?
a. sistemul american de protecţie a drepturilor omului;
b. sistemul european de protecţie a drepturilor omului;
c. sistemul african de protecţie a drepturilor omului.
Răspuns: b

78. Care este organul decizional al Consiliului Europei?

a. Comitetul Miniştrilor;
b. Adunarea Parlamentară;
c. Comisarul pentru drepturile omului.
Răspuns: a

79. Ce rol are Comisarul pentru drepturile omului, ca instituţie independentă a Consiliului Europei?
a. Comisarul pentru drepturile omului are un rol de îndrumare şi de informare în materia
practicii drepturilor omului şi a prevenirii încălcării lor;
b. Comisarul pentru drepturile omului are veritabile atribuţii jurisdicţionale, putând accepta
cererile de prezentare a plângerilor individuale către tribunalele naţionale sau internaţionale;
c. Comisarul pentru drepturile omului are rolul de mediator în cauzele care au ca obiect încălcarea
unor
drepturi prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Răspuns: a

80. Ce fel de organizaţie este Consiliul Europei?

a. este o organizaţie interguvernamentală închisă, limitată din punct de vedere geografic la
spaţiul european;
b. este o organizaţie interguvernamentală deschisă, deoarece unor state din afara bătrânului
continent lea fost acordată calitatea de observator pe lângă Consiliu;
c. este o organizaţie neguvernamentală închisă, limitată din punct de vedere geografic la
spaţiul
european.
Răspuns: a

81. Când a fost adoptată de către Consiliul Europei Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?
a. în 1948;
b. în 1950;
c. în 1952.
Răspuns: b

82. Care este anul intrării în vigoare a Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului?
a. 1953;
b. 1950;
c. 1961.
Răspuns: a

83. Ce semnificaţie are caracterul obiectiv al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului?

a. caracterul obiectiv semnifică faptul că aplicarea normelor sale este supusă îndeplinirii
condiţiilor de reciprocitate între statele-părţi la Conventie;
b. caracterul obiectiv semnifică faptul că aplicarea normelor sale nu este supusă îndeplinirii
condiţiilor de reciprocitate între statele-părţi la Conventie;
c. caracterul obiectiv semnifică faptul că un stat-parte la Convenţie va putea să refuze aplicarea
normelor sale, invocând neîndeplinirea obligaţiilor ce rezultă din Convenţie de către alte state-părţi.
 Răspuns: b

84. Care este primul document internaţional ce a recunoscut individului posibilitatea de a se

adresa direct unei instanţe internaţionale împotriva unui stat atunci când i-a fost încălcat un drept
fundamental?
a. Convenţia Americană a Drepturilor Omului;
b. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
c. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Răspuns: c

85. Care este cel mai eficient mijloc de apărare a drepturilor prevăzute de Convenţia Europeană
a Drepturilor Omului şi de Protocoalele adiţionale ale acesteia?
a. dreptul oricărui stat-parte la Convenţie de a sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului asupra
oricărei pretinse încălcări a prevederilor Convenţiei şi a Protocoalelor sale adiţionale de către un alt stat
membru;
b. dreptul de recurs individual, în virtutea căruia orice persoană fizică, organizaţie
neguvernamentală sau grup de particulari ce se pretinde a fi victima încălcării unui drept recunoscut de
Convenţie sau de Protocoalele sale adiţionale poate sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o
plângere;
c. dreptul de intervenţie umanitară, în virtutea căruia orice stat-parte la Convenţie poate folosi
forţa armată împotriva unui alt stat-parte pentru a sancţiona o eventuală încălcare masivă a
drepturilor omului. Răspuns: b

86. Ce fel de convenţie este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului din punct de vedere al
categoriilor de drepturi pe care le reglementează?
a. o convenţie specială, care reglementează numai anumite categorii de drepturi ale omului;
b. o convenţie universală, care este aplicabilă în orice regiune a globului;
c. o convenţie generală, care reglementează drepturile omului privite în
ansamblul lor. Răspuns: c

87. Ce fel de tratat este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?

a. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este un tratat internaţional deschis, la care pot
adera toate statele din spaţiul european;
b. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este un tratat internaţional închis, la care pot
adera numai statele membre ale Consiliului Europei;
c. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este un tratat internaţional deschis, la care poate
adera
orice stat al lumii.
Răspuns: b

88. Ce este Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

a. un substitut al instanţelor naţionale;
b. o prelungire a instanţelor naţionale pe plan internaţional;
c. o instanţă independentă, instituită pentru a asigura controlul aplicării Convenţiei
Europene a
Drepturilor Omului.
Răspuns: c

89. În ce an a fost instituită Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

a. în 1959;
b. în 1953;
c. în 1950.
Răspuns: a
90. În ce oraş se află sediul Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. Bruxelles;
 b. Haga;
c. Strasbourg.
Răspuns: c

91. Care erau organele cu competenţă jurisdicţională în materia încălcării drepturilor omului
până la intrarea în vigoare a Protocolului adiţional nr. 11 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?
a. Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
b. Comisia Europeană a Drepturilor Omului şi Consiliul Europei;
c. Comisia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi
Comitetul
Miniştrilor.
Răspuns: c

92. Cum îşi exercită funcţia judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statelor din care provin;
b. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia cu titlu individual şi nu în calitate de reprezentanţi ai
statelor din care provin;
c. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statelor care, deşi nu au
ratificat
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, au acceptat jurisdicţia obligatorie a Curţii.
Răspuns: b

93. Care este durata mandatului judecătorilor Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. 6 ani;
b. 4 ani;
c. 5 ani.
Răspuns: a

94. Câte tipuri de competenţă are Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

a. Curtea are un singur tip de competenţă: competenţă materială, adică aceea de a soluţiona
cauzele cu care este învestită;
b. Curtea are un singur tip de competenţă: competenţă consultativă, constând în acordarea de
avize privind problemele juridice referitoare la interpretarea clauzelor Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului sau a Protocoalelor sale adiţionale;
c. Curtea are două tipuri de competenţă: competenţă materială şi competenţă
consultativă. Răspuns: c

95. Cine poate avea calitatea de reclamant într-o plângere adresată Curţii Europene a
Drepturilor Omului?
a. această calitate o pot avea numai persoanele fizice ale căror drepturi au fost încălcate;
b. această calitate o pot avea numai statele-$rţi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
c. această calitate o pot avea persoanele fizice, grupurile de particulari, organizaţiile
neguvernamentale,
precum şi statele-$rţi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Răspuns: c

96. Cine poate avea calitatea de pârât într-o plângere adresată Curţii Europene a Drepturilor
Omului?
a. această calitate o pot avea numai persoanele fizice vinovate de încălcarea unui drept
prevăzut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
b. această calitate o poate avea numai un stat-parte la Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului, stat care nu a îndreptat o eventuală încălcare a drepturilor omului pe teritoriul său;
c. această calitate o poate avea orice stat din spaţiul european, indiferent că este sau nu
parte la
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Răspuns: b
 97. Câte stadii parcurge procedura de soluţionare a plângerilor individuale adresate Curţii
Europene a Drepturilor Omului?
a. un singur stadiu: stadiul examinării admisibilităţii plângerilor;
b. două stadii: stadiul examinării admisibilităţii plângerilor şi stadiul examinării lor pe fond;
c. un singur stadiu: stadiul examinării pe fond a plângerilor.
Răspuns: b

98. Ce soluţie va adopta Curtea Europeană a Drepturilor Omului dacă este sesizată cu o
plângere individuală care are ca obiect încălcarea unui drept fundamental prevăzut în Carta Socială
Europeană, dar care nu se numără printre drepturile aØrate de Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului sau de Protocoalele Adiţionale ale acesteia?
a.Curtea admite plângerea reclamantului şi trece la examinarea pe fond a acesteia;
b.Curtea admite plângerea reclamantului şi propune Ørţilor soluţionarea litigiului pe calea
medierii; c.Curtea nu admite plângerea reclamantului, deoarece obiectul ei este incompatibil cu
prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Răspuns: c

99. Ce soluţie va adopta Curtea Europeană a Drepturilor Omului atunci când este sesizată cu o
plângere anonimă?
a. Curtea admite plângerea respectivă, dar numai în situaţia în care constată că ea se referă la
un caz de încălcare masivă a drepturilor omului;
b. Curtea admite plângerea respectivă, dar numai dacă aceasta a fost introdusă cu respectarea
termenului de prescripţie prevăzut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
c. Curtea respinge plângerea respectivă.
Răspuns: c

100. Ce soluţie va adopta Curtea Europeană a Drepturilor Omului dacă este sesizată cu o
plângere individuală examinată în trecut de o altă instanţă internaţională şi care nu conţine fapte noi?
a. Curtea nu admite plângerea respectivă;
b. Curtea admite parţial plângerea respectivă;
c. Curtea admite în totalitate plângerea respectivă.
Răspuns: a
101. Care este termenul în care trebuie introdusă o plângere individuală pentru a fi admisă de
Curtea Europeană a Drepturilor Omului?
a. 6 luni de la data la care s-a produs încălcarea dreptului reclamantului;
b. 6 luni de la data la care s-a pronunţat pe fond instanţa internă competentă;
c. 6 luni de la data la care s-a pronunţat decizia internă definitivă şi
irevocabilă. Răspuns: c

102. Ce principiu al dreptului comunitar european stă la baza regulii potrivit căreia reclamantul
trebuie să epuizeze toate căile de atac interne înainte de a se adresa Curţii Europene a Drepturilor
Omului?
a. principiul subsidiarităţii;
b. principiul autodeterminării;
c. principiul integrităţii teritoriale a statelor.
Răspuns: a

103. Cum se va pronunţa Curtea Europeană a Drepturilor Omului asupra admisibilităţii unei
plângeri individuale al cărei obiect şi ai cărei subiecţi sunt identici cu cei ai altei plângeri aflate în curs de
soluţionare pe rolul unei instanţe internaţionale?
a. Curtea va admite plângerea respectivă dacă petentul a epuizat toate căile de atac ale
hotărârii pronunţate pe plan intern;
b. Curtea va respinge plângerea respectivă; c. Curtea va admite plângerea respectivă dacă petentul
nu a depus-o după mai mult de 6 luni de la data
rămânerii definitive a hotărârii interne recurate.
 Răspuns: b

104. În ce stadiu al procedurii de soluţionare a litigiilor poate Curtea Europeană a Drepturilor

Omului să respingă ca inadmisibilă o plângere individuală cu care a fost sesizată?
a. numai în stadiul examinării pe fond a plângerii;
b. numai în stadiul examinării admisibilităţii plângerii;
c. în oricare dintre cele două stadii ale procedurii.
Răspuns: c

105. Ce soluţie poate adopta Curtea Europeană a Drepturilor Omului atunci când o persoană
particulară hotărăşte să nu îşi mai menţină plângerea cu care a sesizat-o?
a. Curtea este obligată să judece în continuare cauza respectivă şi să pronunţe o hotărâre definitivă;
b. Curtea poate să scoată de pe rol cauza respectivă;
c. Curtea este obligată să propună părţilor aflate în litigiu alternativa unei soluţionări amiabile a
cauzei,
pe calea medierii.
Răspuns: b

106. Ce organ al Curţii Europene a Drepturilor Omului are competenţa de a soluţiona plângerile
interstatale?
a. Camera Curţii Europene a Drepturilor Omului;
b. Comitetul Miniştrilor;
c. Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Răspuns: c

107. Cum sunt executate hotărârile definitive ale Curţii Europene a Drepturilor Omului de către
partea care a pierdut procesul?
a. în mod forţat;
b. în mod volitiv;
c. în mod arbitrar.
Răspuns: b

108. Ce caracter au hotărârile definitive ale Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru
statele-părţi la Convenţie?
a. hotărârile definitive ale Curţii au caracter facultativ pentru toate statele-părţi la Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului;
b. hotărârile definitive ale Curţii au caracter obligatoriu pentru toate statele-părţi la Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului;
c. hotărârile definitive ale Curţii au caracter obligatoriu numai pentru anumite state-părţi la
Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului, respectiv pentru statele care sunt şi membre ale Uniunii Europene.
Răspuns: b

109. Care este organul abilitat să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curţii
Europene a Drepturilor Omului?
a. Comisarul pentru drepturile omului;
b. Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului;
c. Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei.
Răspuns: c

110. Ce măsuri directe pot fi luate împotriva unui stat care refuză să execute o hotărâre
definitivă a
Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. sancţiuni cu caracter juridic;
 b. sancţiuni cu caracter politic;
c. sancţiuni cu caracter administrativ.
Răspuns: b

111. Care este cea mai severă sancţiune politică ce ar putea fi luată împotriva unui stat care
refuză să pună în aplicare o hotărâre definitivă a Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. excluderea statului respectiv din Consiliul Europei;
b. instituirea unui embargou împotriva statului respectiv;
c. declanşarea unui război de agresiune împotriva statului respectiv.
Răspuns: a

112. Care este termenul în care poate fi solicitată retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere a
Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. 6 luni de la data la care Camera ce a judecat cauza a pronunţat o hotărâre;
b. 1 an de la data la care Camera ce a judecat cauza a pronunţat o hotărâre;
c. 3 luni de la data la care Camera ce a judecat cauza a pronunţat o hotărâre.
Răspuns: c

113. În care dintre următoarele situaţii devine definitivă şi irevocabilă hotărârea unei Camere a
Curţii Europene a Drepturilor Omului?
a. când părţile declară că nu vor cere retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere a Curţii;
b. când una dintre părţi a solicitat retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere a Curţii după 2 luni
de la data hotărârii Camerei ce a judecat litigiul;
c. când Colegiul Marii Camere a Curţii acceptă cererea de retrimitere a cauzei formulată de una
dintre
părţi.
Răspuns: a

114. În care dintre următoarele situaţii excepţionale poate una dintre Camerele Curţii Europene
a Drepturilor Omului să se desesizeze în favoarea Marii Camere?
a. când cauza respectivă a fost supusă în trecut atenţiei unei alte instanţe internaţionale cu
atribuţii jurisdicţionale în domeniul protecţiei drepturilor omului;
b. când soluţionarea cauzei ar putea aduce grave prejudicii de imagine statului împotriva căruia
a fost formulată plângerea;
c. când cauza cu care a fost învestită Camera ridică o problemă gravă referitoare la
interpretarea
Convenţiei Europene a Drepturilor Omului sau a Protocoalelor sale adiţionale.
Răspuns: c

115. În care dintre următoarele situaţii excepţionale poate una dintre Camerele Curţii Europene
a Drepturilor Omului să se desesizeze în favoarea Marii Camere?
a. când soluţionarea cauzei poate conduce la o contradicţie cu o hotărâre pronunţată anterior de
Curte;
b. când cauza cu care a fost învestită Camera este vădit nefondată;
c. când violarea dreptului reclamantului a avut loc într-o perioadă în care Convenţia Europeană
a
Drepturilor Omului nu era obligatorie pentru statul împotriva căruia şi-a îndreptat plângerea.
Răspuns: a

116. Care este singurul mijloc de cenzură pe care îl are la îndemână Curtea Americană a
Drepturilor Omului împotriva statelor care refuză să execute hotărârile sale?
a. înaintarea către Adunarea Generală a Organizaţiei Statelor Americane a unui raport anual
referitor la activitatea Curţii, raport în care vor fi menţionate cu precădere aceste abuzuri;
b. excluderea statelor respective din Organizaţia Statelor Americane;
 c. intervenţia armată în statele respective.
Răspuns: a
 117. Care dintre Constituţiile României, anterioare regimului totalitar comunist, a restrâns
drepturile şi libertăţile fundamentale ale individului?
a. Constituţia din 1938, adoptată în timpul domniei lui Carol al II-lea;
b. Constituţia din 1923, adoptată în timpul domniei regelui Ferdinand;
c. Constituţia din 1866, adoptată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
Răspuns: a

118. Care a fost unul dintre obiectivele primordiale ale celor trei Constituţii ale României din
perioada socialistă (1948, 1952 şi 1965)?
a. consolidarea libertăţii de exprimare;
b. înlocuirea drepturilor individuale cu drepturile colective;
c. protejarea proprietăţii private.
Răspuns: b

119. Ce instituţie are rolul de avocat permanent al statului român în faţa Curţii Europene a
Drepturilor Omului?
a. Avocatul Poporului;
b. Curtea Constituţională;
c. Agentul guvernamental.
Răspuns: c

120. Ce denumire poartă instituţia Avocatului Poporului în legislaţiile ţărilor scandinave?

a. mediator european;
b. apărătorul poporului;
c. ombudsman.
Răspuns: c

121. Ce deficienţă majoră are instituţia Avocatului Poporului pentru asigurarea apărării şi
respectării drepturilor omului pe plan intern?
a. lipsa personalului specializat;
b. lipsa unei legi speciale de funcţionare a instituţiei;
c. lipsa posibilităţii de a lua măsuri coercitive.
Răspuns: c

122. Ce obligaţii de informare are Avocatul Poporului?

a. de a prezenta anual rapoarte Parlamentului;
b. de a prezenta anual rapoarte Preşedintelui României;
c. de a prezenta anual rapoarte Guvernului.
Răspuns: a

123. Ce durată are mandatul Avocatului Poporului?

a. 4 ani;
b. 5 ani;
c. 9 ani.
Răspuns: b

124. Cine poate încuviinţa reţinerea, percheziţionarea sau arestarea Avocatului Poporului?
a. Camera Deputaţilor;
b. Senatul;
c. Guvernul.
 Răspuns: b

125. Care este modalitatea de sesizare a Avocatului Poporului în cazul încălcării unui drept sau a
unei libertăţi fundamentale?
a. Avocatul Poporului poate fi sesizat numai la cererea persoanelor care au fost lezate în
drepturile sau libertăţile lor fundamentale;
b. Avocatul Poporului poate fi sesizat numai din oficiu;
c. Avocatul Poporului poate fi sesizat atât din oficiu, cât şi la cererea persoanelor care au fost lezate
în
drepturile sau libertăţile lor fundamentale.
Răspuns: c

126. Căror persoane le este recunoscută posibilitatea de a sesiza instituţia Avocatului Poporului
în cazul în care drepturile sau libertăţile lor fundamentale au fost lezate pe teritoriul României?
a. această posibilitate le este recunoscută numai cetăţenilor români;
b. această posibilitate le este recunoscută cetăţenilor români, cetăţenilor străini şi chiar apatrizilor;
c. această posibilitate le este recunoscută numai cetăţenilor străini resortisanţi ai
statului român. Răspuns: b

127. Ce aspecte vizează acţiunea în contencios administrativ introdusă de o persoană

particulară care a fost lezată într-un drept sau libertate fundamentală printr-un act administrativ emis în
mod abuziv?
a. pedepsirea funcţionarului vinovat;
b. anularea pe cale judecătorească a actului respectiv şi repararea pagubei suferite de persoana
lezată;
c. nepedepsirea funcţionarului vinovat.
Răspuns: b

128. Cine are competenţa de a soluţiona litigiile dintre administraţia publică şi cei administraţi?
a. puterea judecătorească;
b. Avocatul Poporului;
c. Curtea Constituţională.
Răspuns: a

129. Cine încalcă un drept sau o libertate fundamentală atunci când vorbim de instituţia
contenciosului administrativ?
a. o persoană particulară;
b. un funcţionar al Ministerului de Interne;
c. o autoritate administrativă.
Răspuns: c

130. Care este organul abilitat să efectueze controlul modului în care legile ordinare respectă
Constituţia României?
a. Avocatul Poporului;
b. Curtea Supremă de Justiţie;
c. Curtea Constituţională.
Răspuns: c

131. În cazul cărui tip de constituţii poate fi viabil controlul constituţionalităţii legilor, ca mijloc
intern pentru asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale?
a. în cazul constituţiilor scrise şi rigide;
b. în cazul oricărui tip de constituţii, chiar şi al celor cutumiare;
c. în cazul constituţiilor flexibile, ale căror norme pot fi oricând modificate prin legi
ordinare. Răspuns: a

132. Ce acte juridice pot forma obiectul controlului de constituţionalitate?

 a. legile şi ordonanţele Guvernului;
b. legile şi tratatele sau acordurile internaţionale;
c. legile, regulamentele Parlamentului, ordonanţele Guvernului şi tratatele sau acordurile
internaţionale. Răspuns: c

133. În ce situaţie poate fi declanşat controlul de constituţionalitate prin sesizarea din oficiu a
Curţii Constituţionale?
a. în situaţia în care Curtea observă încălcarea unei dispoziţii constituţionale printr-un act cu
putere de lege;
b. în situaţia restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale printr-o lege
emisă de Parlamentul României;
c. în situaţia în care există un proiect legislativ de revizuire a Constituţiei.
Răspuns: c

134. Cum poate fi declanşat controlul constituţionalităţii unei legi care, deşi a fost promulgată,
încalcă prin anumite dispoziţii ale sale un drept sau o libertate fundamentală prevăzută în Constituţia
României?
a. prin sesizarea Curţii Constituţionale de către Preşedintele României, de unul dintre
preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, de Guvern, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de
Avocatul Poporului sau de un număr de cel puţin 50 de deputaţi ori 25 de senatori;
b. prin sesizarea Curţii Constituţionale de către o instanţă internaţională abilitată să asigure
respectarea drepturilor omului pe plan global;
c. prin ridicarea de către o persoană sau un grup de persoane particulare a unei excepţii de
neconstituţionalitate referitoare la legea respectivă, în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe,
instanţă care, admiţând excepţia şi constatând justeţea ei, va sesiza Curtea Constituţională, aceasta
urmând să efectueze controlul constituţionalităţii legii respective.
Răspuns: c

135. Care sunt cazurile limitativ prevăzute de Constituţia României când statul poate să
restrângă exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale?
a. apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice şi desfăşurarea
instrucţiei penale;
b. apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a
libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi
naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav;
c. desfăşurarea instrucţiei penale şi prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui
dezastru
ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Răspuns: b

136. Ce accepţiune are termenul de ,,lege”, ca unic mijloc prin intermediul căruia poate fi
limitat exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale în România?
a. termenul de ,,lege” are un sens material, în sfera acestei noţiuni fiind inclusă, pe lângă
actele cu caracter legislativ, şi jurisprudenţa;
b. termenul de ,,lege” include în sfera sa şi normele internaţionale, în măsura în care dreptul
intern face trimitere expresă la ele;
c. termenul de ,,lege” are un sens formal, adică de act edictat de către organul legislativ,
Parlamentul. Răspuns: c

137. În ce situaţii poate statul român să suprime existenţa unui drept sau a unei libertăţi
fundamentale?
a. statul român poate să suprime existenţa unui drept sau a unei libertăţi fundamentale în orice
situaţie;
 b. statul român poate să suprime existenţa unui drept sau a unei libertăţi fundamentale numai
în situaţiile prevăzute în mod expres de articolul 53 din Constituţie, intitulat ,,Restrângerea exerciţiului
unor drepturi sau al unor libertăţi”;
c. statul român nu poate să suprime existenţa unui drept sau a unei libertăţi fundamentale în
nicio situaţie, ci numai exerciţiul acestora, cu respectarea condiţiilor impuse de articolul 53 din
Constituţie, intitulat ,,Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi”.
Răspuns: c

138. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca statul român să poată limita exerciţiul
unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale?
a. limitarea trebuie să vizeze în mod obligatoriu unul dintre drepturile sau libertăţile
fundamentale prevăzute în Constituţia României;
b. limitarea trebuie să fie necesară în cadrul reprezentat de o societate democratică, să fie
proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu în raport cu
subiecţii de drept şi să nu afecteze existenţa dreptului sau a libertăţii în sine;
c. limitarea trebuie să fie necesară în cadrul reprezentat de o societate democratică, să fie
proporţională
şi să fie aplicată în mod nediscriminatoriu în raport cu subiecţii de drept.
Răspuns: b

139. În ce măsură ar putea fi limitat exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale,
consacrată de Constituţia României, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă?
a. exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale nu ar putea fi limitat prin intermediul
unei ordonanţe de urgenţă, deoarece un asemenea act este neconstituţional;
b. exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale ar putea fi limitat prin intermediul
unei ordonanţe de urgenţă numai dacă o astfel de măsură este necesară în cadrul reprezentat de o
societate democratică;
c. exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale ar putea fi limitat prin intermediul
unei ordonanţe de urgenţă numai dacă o astfel de măsură nu afectează existenţa dreptului sau a
libertăţii în sine. Răspuns: a

140. Ce poate face o persoană căreia i-a fost încălcat un drept fundamental printr-un act
legislativ, în măsura în care dreptul respectiv este apărat atât de Constituţia României, cât şi de
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?
a. singura posibilitate pe care o are la îndemână persoana lezată este să invoce excepţia de
neconstituţionalitate a textului de lege respectiv în faţa judecătorului de la instanţele ordinare;
b. singura posibilitate pe care o are la îndemână persoana lezată este să invoce
neconvenţionalitatea textului de lege respectiv cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor
Omului;
c. persoana lezată are la îndemână două variante, putând opta între invocarea
excepţiei de
neconstituţionalitate sau invocarea neconvenţionalităţii textului respectiv.
Răspuns: c

141. Ce se întâmplă în situaţia în care, deşi există o neconcordanţă evidentă între normele
Constituţiei României şi normele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, legea noastră
fundamentală conţine dispoziţii mai favorabile pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului?
a. într-o astfel de situaţie, normele Convenţiei vor avea prioritate de aplicare în raport cu
normele constituţionale;
b. într-o astfel de situaţie, normele constituţionale vor avea prioritate de aplicare în raport cu
normele Convenţiei;
c. într-o astfel de situaţie, atât normele Convenţiei, cât şi normele constituţionale, vor
deveni
inaplicabile.
Răspuns: b
 142. Ce se întâmplă în situaţia în care, deşi există o neconcordanţă evidentă între normele
Constituţiei României şi cele ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, normele europene conţin
dispoziţii mai favorabile pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului?
a. într-o astfel de situaţie, normele constituţionale vor avea prioritate de aplicare în raport cu
normele Convenţiei;
b. într-o astfel de situaţie, atât normele Convenţiei, cât şi normele constituţionale, vor deveni
inaplicabile;
c. într-o astfel de situaţie, normele Convenţiei vor avea prioritate de aplicare în raport cu
normele
constituţionale.
Răspuns: c

143. Cum trebuie să interpreteze instanţele noastre naţionale normele Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului?
a. instanţele naţionale au facultatea de a interpreta aceste norme într-o manieră proprie;
b. instanţele naţionale trebuie să interpreteze ad litteram aceste norme, exact aşa cum sunt
prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
c. instanţele naţionale trebuie să interpreteze aceste norme ţinând seama de modul în care
au fost
interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârile sale.
Răspuns: c

144. Care este termenul în care poate un cetăţean român să introducă o plângere la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului pentru ca plângerea respectivă să fie admisibilă?
a. 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii interne recurate;
b. 6 luni de la data la care s-a pronunţat pe fond instanţa internă competentă;
c. 6 luni de la data la care s-a produs încălcarea dreptului sau drepturilor a căror restabilire o
solicită
Curţii.
Răspuns: a

145. Cum se va pronunţa Curtea Europeană a Drepturilor Omului asupra admisibilităţii

plângerii unui cetăţean român care nu a epuizat toate mijloacele interne utile pentru restabilirea
drepturilor sale?
a. Curtea va declara inadmisibilă plângerea respectivă;
b. Curtea va declara admisibilă plângerea respectivă dacă obiectul ei este compatibil cu
prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului;
c. Curtea va declara admisibilă plângerea respectivă dacă reclamantul a respectat termenul
de
prescripţie prevăzut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Răspuns: a

146. În ce an a ratificat statul român Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?

a. în 1965;
b. în 1994;
c. în
1987.
Răspuns: b

147. Din ce generaţie de drepturi ale omului face parte dreptul la viaţă?
a. drepturi civile şi politice;
b. drepturi economice, sociale şi culturale;
c. drepturi de
solidaritate. Răspuns: a
 148. Care dintre următoarele situaţii constituie o derogare prevăzută expres de Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului de la caracterul inviolabil al dreptului la viaţă?
a. legitima apărare;
b. operarea unei arestări ilegale;
 c. uciderea din culpă.
Răspuns: a

149. În care dintre următoarele circumstanţe poate fi limitat dreptul la viaţă potrivit Convenţiei
Europene a Drepturilor Omului?
a. în cazul eutanasiei involuntare;
b. în cazul reprimării, conform legii, a unei insurecţii;
c. în cazul pruncuciderii.
Răspuns: b

150. Cum este reglementată la momentul actual aplicarea pedepsei cu moartea în Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului?
a. pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicată în nicio circumstanţă, nici măcar în timp de război;
b. pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicată decât în caz de război;
c. pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicată decât pentru a reprima o revoltă
populară. Răspuns: a

151. Ce obligaţie negativă generală a instituit Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în

sarcina statelor pentru protecţia dreptului la viaţă?
a. obligaţia statelor de a nu aduce atingere, prin agenţii lor, vieţii persoanelor;
b. obligaţia statelor de a lua toate măsurile legislative şi de aplicare a legii necesare protecţiei
dreptului la viaţă;
c. obligaţia statelor de a efectua o anchetă eficace ori de câte ori este pusă sub semnul
întrebării
încălcarea sa în dreptul intern.
Răspuns: a

152. Ce obligaţie pozitivă substanţială a instituit Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în

sarcina statelor pentru protecţia dreptului la viaţă?
a. obligaţia statelor de a efectua o anchetă eficace ori de câte ori este pusă sub semnul
întrebării încălcarea sa în dreptul intern;
b. obligaţia statelor de a nu aduce atingere, prin agenţii lor, vieţii persoanelor;
c. obligaţia statelor de a lua toate măsurile legislative şi de aplicare a legii necesare protecţiei
dreptului la
viaţă.
Răspuns: c

153. Ce obligaţie pozitivă procedurală a instituit Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în

sarcina statelor pentru protecţia dreptului la viaţă?
a. obligaţia statelor de a efectua o anchetă eficace ori de câte ori este pusă sub semnul
întrebării încălcarea sa în dreptul intern;
b. obligaţia statelor de a lua toate măsurile legislative şi de aplicare a legii necesare protecţiei
dreptului la viaţă;
c. obligaţia statelor de a nu aduce atingere, prin agenţii lor, vieţii
persoanelor. Răspuns: a

154. În care dintre următoarele cazuri este inaplicabilă pedeapsa cu moartea potrivit
Convenţiei Americane a Drepturilor Omului?
a. când persoana vinovată de comiterea unei crime deosebit de grave este femeie;
b. când persoana vinovată de comiterea unei crime deosebit de grave avea peste 70 de ani la
momentul săvârşirii ei; c. când persoana vinovată de comiterea unei crime deosebit de grave avea 25
de ani la momentul
săvârşirii ei.
 Răspuns: b

155. În ce situaţie prevăzută de Convenţia Americană a Drepturilor Omului va putea fi

restabilită aplicarea pedepsei cu moartea de către un stat-parte care a desfiinţat această pedeapsă?
a. în situaţia în care pedeapsa capitală se impune a fi aplicată pentru delicte politice;
b. în situaţia în care pedeapsa capitală se impune a fi aplicată pentru crime de drept comun
conexe celor politice;
c. aplicarea pedepsei cu moartea nu poate fi restabilită de către un stat-parte care a desfiinţat
această
pedeapsă în nicio situaţie.
Răspuns: c

156. Care este poziţia Constituţiei României cu privire la aplicarea pedepsei capitale?
a. pedeapsa capitală nu poate fi aplicată decât în timp de război;
b. aplicarea pedepsei capitale este interzisă în mod absolut, nefiind permise derogări de la aceasta;
c. pedeapsa capitală nu poate fi aplicată decât pentru delicte politice grave.
Răspuns: b

157. Ce semnificaţie are politica de apartheid ca formă extremă de discriminare?

a. segregaţia socială, economică, politică şi teritorială a comunităţilor etnice sau rasiale diferite;
b.

158. Ce regim antidemocratic de pe continentul african a devenit un sinonim universal al

încălcării drepturilor omului?
a. regimul apartheid din Africa de Sud;
b. regimul nazist din Eritreea;
c. regimul dictatorial al lui Charles Taylor din Liberia.
Răspuns: a

159. Care dintre următoarele situaţii constituie un caz de discriminare rasială directă?
a. situaţia în care o persoană este tratată, din cauza originii sale rasiale sau etnice, mai puţin
favorabil decât a fost tratată sau ar fi tratată altă persoană aflată într-o situaţie comparabilă;
b. situaţia în care o persoană este tratată, din cauza originii sale rasiale sau etnice, la fel cum a
fost tratată sau ar fi tratată altă persoană aflată într-o situaţie comparabilă;
c. situaţia în care unei persoane îi sunt conferite, datorită originii sale rasiale sau etnice, un plus
de
drepturi faţă de alte persoane aflate într-o situaţie comparabilă.
Răspuns: a

160. În care dintre următoarele situaţii apare discriminarea rasială indirectă?

a. când se întemeiază pe o prevedere, un criteriu sau o practică care îi conferă unei persoane
un plus de drepturi în raport cu alte persoane;
b. când se întemeiază pe o prevedere, pe un criteriu sau pe o practică aparent neutră, dar care
creează persoanelor de o anumită origine rasială sau etnică un dezavantaj în comparaţie cu alte
persoane;
c. când se întemeiază pe o prevedere, un criteriu sau o practică intenţionată.
Răspuns: b

161. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la căsătorie?

a. drepturilor civile şi politice;
b. drepturilor economice, sociale şi culturale;
c. drepturilor de solidaritate.
Răspuns: a 162. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul de a rezista contra opresiunii?
a. drepturilor de solidaritate;
b. drepturilor economice, sociale şi culturale;
c. drepturilor civile şi politice.
Răspuns: c

163. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la libertate de exprimare?
a. drepturilor economice, sociale şi culturale;
b. drepturilor de solidaritate;
c. drepturilor civile şi politice.
Răspuns: c

164. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la muncă?

a. drepturilor economice, sociale şi culturale;
b. drepturilor de solidaritate;
c. drepturilor civile şi politice.
Răspuns: a

165. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la securitate socială?
a. drepturilor civile şi politice;
b. drepturilor economice, sociale şi culturale;
c. drepturilor de solidaritate.
Răspuns: b

166. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la educaţie?

a. drepturilor civile şi politice;
b. drepturilor de solidaritate;
c. drepturilor economice, sociale şi culturale.
Răspuns: c

167. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la un nivel de viaţă decent?
a. drepturilor economice, sociale şi culturale;
b. drepturilor civile şi politice;
c. drepturilor de solidaritate.
Răspuns: a

168. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la sănătate?

a. drepturilor de solidaritate;
b. drepturilor civile şi politice;
c. drepturilor economice, sociale şi culturale.
Răspuns: c

169. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul popoarelor la dezvoltare?
a. drepturilor de solidaritate;
b. drepturilor civile şi politice;
c. drepturilor economice, sociale şi culturale.
Răspuns: a

170. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la pace? a.

drepturilor civile şi politice; drepturilor economice, sociale şi culturale;
d. drepturilor de solidaritate.
Răspuns: c

171. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la proprietate?

a. drepturilor civile şi politice;
 b. drepturilor economice, sociale şi culturale;
c. drepturilor de solidaritate.
Răspuns: a

172. Cărei categorii sau clase de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la un mediu sănătos?
a. drepturilor economice, sociale şi culturale;
b. drepturilor colective sau de solidaritate;
c. drepturilor civile şi politice.
Răspuns: b

173. Cum este consacrat dreptul la un mediu sănătos în documentele internaţionale?

a. acest drept este consacrat numai ca drept colectiv;
b. acest drept este consacrat numai ca drept individual;
c. acest drept este consacrat atât ca drept colectiv, cât şi ca drept individual.
Răspuns: c

174. Care este unicul document juridic internaţional privind drepturile omului ce recunoaşte în
mod expres dreptul la dezvoltare?
a. Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor;
b. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
c. Convenţia Americană a Drepturilor Omului.
Răspuns: a

175. Care dintre cele trei generaţii de drepturi ale omului au cea mai pronunţată dimensiune
colectivă?
a. drepturile civile şi politice;
b. drepturile economice, sociale şi culturale;
c. drepturile de solidaritate.
Răspuns: c

176. Care dintre următoarele documente juridice internaţionale privind drepturile omului
recunoaşte în mod expres dreptul la pace?
a. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
b. Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor;
c. Carta Asiatică a Drepturilor Omului.
Răspuns: b

177. În care dintre următoarele situaţii poate libertatea de exprimare să sufere anumite limitări?
a. când o persoană incită la manifestări obscene;
b. când aduce atingere dreptului de proprietate;
c. când aduce atingere dreptului de a beneficia de asigurări sociale.
Răspuns: a

CAPITOLUL I

1. Noţiunea juridică de drepturi ale omului face referire la:

a) dreptul obiectiv al drepturilor omului;

b) drepturile obiective;
c) drepturile naturale.

2. Dreptul internaţional al drepturilor omului protejează fiinţa umană:

a) în timp de război;
b) în timp de pace;
c) în orice situaţie.

3. Teoria drepturilor naturale afirmă că drepturile sunt preponderent:

a) negative;
b) subiective;
c) pozitive.

4. Noţiunea de „libertate” pune accentul pe:

a) obligaţia statului de a acţiona;

b) demnitate;
c) neintervenţia statului.

5. În materia drepturilor omului este aplicabil:

a) principiul reciprocităţii;
b) principiul superiorităţii dreptului internaţional al drepturilor omului faţă de dreptul intern;
c) principiul subsidiarităţii.

6. Subsidiaritatea reprezintă:

a) intervenţia comunităţii internaţionale în protecţia şi garantarea drepturilor omului numai atunci

când în plan intern mecanismele similare au acţionat necorespunzător;
b) instituirea unui regim de ordine publică internaţională în materia drepturilor omului de la care nu
se poate deroga;
c) aplicabilitatea directă a normelor internaţionale în materia drepturilor omului în dreptul intern.

7. Drepturile de solidaritate:

a) au apărut direct la nivel internaţional;

b) sunt drepturi de generaţia a doua;
c) cuprind drepturile individuale şi drepturile colective.

8. Pentru a putea limita exercitarea drepturilor printr-o ingerinţă trebuie să fie îndeplinită
următoarea condiţie:

a) măsura prin care se limitează un drept să fie necesară într-o societate democratică;
b) să existe efectiv o situaţie excepţională;
c) măsura prin care se limitează un drept să fie notificată internaţional.

CAPITOLUL II

1. Cele mai importante izvoare ale dreptului internaţional al drepturilor omului sunt:

a) izvoarele jurisprudenţiale
b) izvoarele convenţionale;
c) izvoarele cutumiare.

2. Convenţia privind drepturile copilului este:

a) un tratat regional specializat;

b) un tratat internaţional cu vocaţie universală, cu valoare generală;
c) un tratat universal cu valoare universală specializat.

3. Este un tratat internaţional cu vocaţie regională şi valoare generală:

a) Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului;

b) Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice;
c) Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.

4. Jurisprudenţa internaţională:

a) are o forţă juridică inferioară tratatului pe care îl interpretează;

b) face corp comun cu textul pe care îl dezvoltă;
c) are valoare juridică de soft-law.

5. Actul de soft-law care precede de regulă un tratat internaţional:

a) nu are valoare juridică;

b) are valoare juridică directă;
c) are valoare juridică indirectă.

CAPITOLUL III

1. Comisia drepturilor omului, creată în cadrul ONU este:

a) o instituţie specializată;
b) un organ intern specializat;
c) un organ convenţional specializat.
2. Este o structură internă a Secretariatului ONU:

a) Înaltul Comisariat al drepturilor omului;

b) Comitetul drepturilor economice, sociale şi culturale;
c) Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru refugiaţi.

3. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale:

a) prevede implementarea imediată a drepturilor consacrate;

b) instituie un mecanism de control inferior celui creat prin Pactul privind drepturile civile şi politice;
c) creează un Comitet al drepturilor economice, sociale şi culturale.

4. Competenţa Curţii interamericane a drepturilor omului este:

a) obligatorie;
b) numai jurisdicţională;
c) facultativă.

5. Documentul care proclamă drepturi dar şi obligaţii pentru indivizi, precum şi dreptul de
proprietate este:

a) Carta africană a drepturilor omului şi popoarelor;

b) Convenţia europeană a drepturilor omului;
c) Convenţia interamericană a drepturilor omului.

6. Organizaţia europeană cea mai întinsă, dar şi cea mai fragilă structură de integrare este:

a) OSCE;
b) UE;
c) Consiliul Europei.

7. Crearea instituţiei drepturilor fundamentale în dreptul comunitar s-a realizat prin:

a) jurisprudenţa Curţii de justiţie a Comunităţilor Europene;

b) consacrarea în tratatele originare;
c) acte declaratorii ale organelor comunitare.

8. Între UE şi Consiliul Europei:

a) există un raport de dependenţă;

b) există un raport de subsidiaritate;
c) nu există nici un fel de relaţii între jurisdicţiile celor două organizaţii.

9. Uniunea Europeană:

a) are un organ judiciar specializat în materia drepturilor omului;

b) nu a avut iniţial preocupări în problematica drepturilor omului;
c) are o sursă convenţională în vigoare care reglementează complet instituţia drepturilor
fundamentale.

10. Curtea europeană a drepturilor omului:

a) este organul unic jurisdicţional specializat în materie în cadrul Consiliului Europei;

b) împarte cu Comisia europeană a drepturilor omului competenţa jurisdicţională în materie;
c) este şi organul de executare al propriilor hotărâri.

CAPITOLUL IV

1. După natura lor procedurile pot fi:

a) judiciare şi nejudiciare;
b) la nivel universal şi la niveluri regionale;
c) declanşate la sesizarea individuală a victimei şi proceduri la care aceasta nu are acces.

2. Litispendenţa este:

a) un motiv de admitere a plângerilor;

b) echivalentă cu noţiunea de lucru judecat;
c) supunerea aceluiaşi spre soluţionare în faţa a două organe de jurisdicţie de acelaşi grad.

3. Controlul pe calea rapoartelor statale:

a) necesită o declaraţie facultativă expresă a statului de acceptare a procedurii;

b) are drept consecinţă sancţionarea pentru întârzierea sau neprezentarea raportului de către stat
c) este procedura „cea mai respectuoasă” pentru suveranitatea statului.

4. Cea mai evoluată formă de control internaţional nejurisdicţional este:

a) controlul prin anchete;

b) controlul în urma plângerilor individuale;
c) controlul pe calea mijloacelor politice şi diplomatice.
5. În cadrul Consiliului Europei aplicarea sancţiunilor în caz de încălcare gravă a drepturilor
omului revine:

a) Comitetului Miniştrilor;
b) Consiliului de securitate;
c) Comitetului drepturilor omului.

6. Acţiunea populară:

a) poate fi introdusă atât de un stat cât şi de particulari;

b) este un substitut al acţiunii publice;
c) este prerogativa Ministerului Public.

7. Au capacitate procesuală activă:

a) orice stat parte la Convenţia europeană şi orice particular;

b) numai statele;
c) numai particularii.

8. Constituie o cauză de incompatibilitate pentru judecătorii Curţii europene a drepturilor

omului:

a) judecătorul are aceeaşi cetăţenie cu reclamantul;

b) este interesat în cauză un membru al familiei judecătorului în cauză;
c) judecătorul a intervenit anterior în cauză în calitate de agent.

9. Termenul de 3 luni de exercitare a unei căi de atac se aplică în cazul:

a) cererii de revizuire;
b) cererii de retrimitere;
c) cererii de interpretare.

10. Când judecătorul raportor apreciază plângerea ca vădit inadmisibilă, aceasta este
transmisă:

a) unei Camere;
b) unui Comitet;
c) Marii Camere.

CAPITOLUL V

1. Interzicerea torturii face parte din categoria:

a) inviolabilităţilor;
b) protecţia intimităţii;
c) interzicerea discriminării.

2. Protecţia intimităţii cuprinde:

a) libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie;

b) inviolabilitatea domiciliului;
c) interzicerea discriminării.
3. Dreptul la siguranţă şi libertate are ca scop esenţial:

a) protejarea indivizilor împotriva arbitrariului autorităţilor statale;

b) dreptul indivizilor la protecţie din partea autorităţilor publice;
c) dreptul indivizilor la manifestări libere desfăşurate în siguranţă.

4. Discriminarea pozitivă este o măsură:

a) temporară;
b) definitivă;
c) injustă în orice situaţie.

5. Originea conceptului de discriminare pozitivă rezidă în:

a) dreptul francez;
b) dreptul german;
c) dreptul american.

6. Dreptul la educaţie este:

a) un drept civil;
b) un drept economic;
c) un drept cultural.

7. Drepturile economice presupun:

a) o obligaţie de rezultat din partea autorităţilor statului;

b) o obligaţie de diligenţă din partea autorităţilor statului;
c) ambele tipuri de obligaţii.

8. Prezumţia de nevinovăţie funcţionează:

a) în materie penală;
b) în materie civilă;
c) atât în materie penală, cât şi în materie civilă.

9. Litigiile de drept public care prezintă o importantă dimensiune patrimonială sunt:

a) asimilate proceselor civile de către dreptul european al drepturilor omului,

b) excluse de la aplicarea garanţiilor prevăzute de art. 6 din Convenţia europeană;
c) asimilate proceselor penale de către dreptul european al drepturilor omului.

10. Este un drept absolut:

a) interdicţia torturii;
b) dreptul la viaţă;
c) dreptul la proprietate.

CAPITOLUL VI

1. Referitor la impactul Convenţiei europene a drepturilor omului în sistemul juridic românesc

este aplicabil:

a) Principiul preeminenţei dreptului;

b) Principiul aplicabilităţii directe;
c) Principiul efectului indirect.

2. În faţa Curţii europene a drepturilor omului statul român este reprezentat de:

a) un avocat;
b) un „consilier” în sensul art. 36 din Regulamentul Curţii europene;
c) agentul guvernamental.

3. Agentul guvernamental se află în subordinea:

a) Ministerului Justiţiei;
b) Ministerului Afacerilor Externe;
c) Preşedintelui României.

4. Agentul guvernamental:

a) nu poate sesiza direct Curtea europeană a drepturilor omului;

b) formulează intervenţia voluntară într-o cauză aflată pe rolul Curţii;
c) nu are raporturi cu instanţele judecătoreşti sau cu celelalte state întrucât este independent în
exrcitarea atribuţiilor.

5. Convenţia de rezolvare pe cale amiabilă a litigiilor aduse în faţa Curţii poate fi semnată:

a) doar după declararea admisibilităţii cererii;

b) oricând pe parcursul procesului;
c) doar înainte de declararea admisibilităţii cererii.

6. Una dintre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un „consilier” în sensul art. 36 din
Regulamentul Curţii este:

a) să fie abilitat să practice în ţara de cetăţenie a reclamantului;

b) să rezideze în ţara de cetăţenie a reclamantului;
c) să rezideze pe teritoriul oricărui stat parte la Convenţie.

7. Desemnarea candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al Curţii se face

de:

a) Ministerul de externe:
b) Ministerul de Justiţie;
c) Guvern.

8. Propunerea de candidaţi pentru funcţia de judecător la Curtea europeană a drepturilor

omului se face de către:

a) Parlament;
b) Ministrul justiţiei;
c) Consiliul superior al magistraturii.

9. Candidaţii la funcţia de judecător la Curtea europeană a drepturilor omului sunt în număr

de:

a) 2:
b) 3;
c) 4.
10. Convenţiile de rezolvare pe cale amiabilă a unei cauze aflată pe rolul Curţii europene a
drepturilor omului se încheie de către:

a) agentul guvernamental;
b) „consilierul” reclamantului;
c) Guvern.

Teste de autoevaluare PIDO

1.Cine a scris „L’esprit des lois”?”

a)          Montesquieu

2. Magna Carta Libertatum a fost dată de loan fără de Ţară la:

a)          15 iunie 1215

3. Memoriul „Cărvunarilor”, cunoscut în istorie sub denumirea de Constituţia „Cărvunarilor” a fost formulat în
anul:
a)          1822

4. „Moţiunea de la Blaj” a fost adoptată de Adunarea Populară în anul:

a)          1848

5. Constituţia din 28 iunie 1866 a fost inspirată din:

a)          Constituţia belgiană din 1831

1. Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite a fost adoptată la:

a)          26 iunie 1945

2. Procesul elaborării drepturilor omului s-a afirmat la început:

a)          în domeniul civil şi politic

3. Primul instrument juridic destinat protecţiei drepturilor omului este:

a)          Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea crimei de genocid din 9 decembrie 1948

4. Sistemul drepturilor omului al Consiliului Europei are izvorul juridic în:

a)          Convenţia Europeană a Drepturilor omului şi Carta Socială

5.Noua Curte Europeană a Drepturilor Omului a început să funcţioneze la:

a)          1 noiembrie 1998

1. Carta Socială Europeană a intrat în vigoare la:

a)          26 februarie 1965

2. Actul final de la Helsinki a fost conceput ca un instrument conţinând:

a)          declaraţiile de angajare politică

3. Instituţia înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale a fost înfiinţată de O.S.C.E. în anul:
a)          1992

4. Declaraţia americană a Drepturilor şi îndatoririlor Omului a fost adoptată la:

a)          2 mai 1948

5. Carta Africană privind Drepturile Omului şi Popoarelor a intrat în vigoare la:

a)          21 octombrie 1986

1. Articolul 20 din Constituţia României consacră:

a)          supremaţia dreptului internaţional

2. Potrivit art. 146 şi 147 din Constituţia României, controlul constituţionalităţii legilor este:
a)          atât un control anterior cât şi unul posterior

3. Curtea Constituţională este:

a)          unica autoritate de jurisdicţie constituţională

4. Practica Curţii Constituţionale reprezintă:

a)          un important element de evaluare şi interpretare a prevederilor legislative cu privire la drepturile
omului

5. Legea prevede că sentinţa dată poate fi atacată cu recurs la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
a)          în termen de    15 zile de la comunicare,

Autoevaluare platforma Danubius

1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată la data de

C. 10 decembrie 1948

2. Magna Carta Libertatum a fost dată de Ioan fără de Ţară la

C. 15 iunie 1215

3. Curtea Europeană a Drepturilor Omului este alcătuită dintr-un număr de judecători

B. egal cu cel al statelor contractante

4. Articolul 20 din Constituţia României consacră

C. supremaţia dreptului internaţional 

5. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

B. are valoare mai mult morală

6. Proclamaţia de la Izlaz a fost dată în anul

A. 9/21 iunie 1848

7. Noua Curte Europeană a Drepturilor Omului a început să funcţioneze la

B. 1 noiembrie 1998

8. Textul Constituţiei a fost votat în întregime în ziua de

B. 21 noiembrie 1991 

9. Consiliul Europei (creat la 5 mai 1949 ) a desfăşurat o activitate importantă, mai ales pe linia
C. adoptării unor documente cu privire la drepturile omului 

10. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a fost adoptată la

C. 4 noiembrie 1950

Teste net

1. Care este primul document international care proclama principiul  colaborarii pentru promovarea si
incurajarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale fata de toate persoanele, fara deosebire de rasa,
sex, limba sau religie
- Carta Organizatiei Natiunilor Unite

2. Ce drept al omului  nu  revine strainilor

c. Dreptul de a intra intr-o alta tara

3. Ce obligatii au statele pentru a asigura dreptul la educatie
d. Asigurarea gratuitatii in invatamantul elementar, a accesului pe baza de egalitate si treptat a
gratuitatii in invatamantul secundar si asigurarea accesului pe baza de  egalitate in invatamantul
superior

4. Ce document international se refera pe larg la drepturile copiilor si tinerilor in legatura cu procesul muncii
- Carta Sociala Europeana Revizuita

5. Ce atributie are Curtea Constitutionala in legatura cu adoptarea unei legi

- se pronunta asupra constitutionalitatii legilor,  inainte de promulgarea acestora

6. Ce atributie   nu are   Curtea Constitutionala in legatura cu alegerea Presedintelui Romaniei

d. Sa decida organizarea unor noi alegeri pentru functia de Presedinte

7. Ce obligatii are un stat cu privire la drepturile economice, sociale si culturale

a. Obligatia de a le respecta el insusi
b. Obligatia de a le proteja impotriva oricaror incalcari
c. Obligatia de a asigura exercitarea lor prin masuri practice
d. Toate aceste obligatii, in masura necesara, in functie de natura dreptului in cauza

8. Un cetatean roman se plange ca este discriminat in ce priveste angajarea in munca, pe motiv de origine
etnica; cine poate lua o hotarare in favoarea sa?
a. Consiliul National pentru Combaterea Discriminariib. Institutia sau organizatia care l-a
discriminatc. Judecatoria din zona in care locuieste

9. Ce poate face un stat cand considera ca un alt stat a incalcat drepturile omului ale unor cetateni ai sai
d. Sa recurga la proceduri internationale disponibile, pentru a se constata incalcarile si a determina o
actiune
 in plan international impotriva statului in cauza

10. Ce obligatii corespund drepturilor culturale ale omului

d. Sa sprijine si sa asigure, prin crearea de conditii materiale, exercitarea drepturilor  culturale

11. Ce bunuri trebuie protejate in timpul conflictelor armate

d. Bunurile civile

12. In ce consta dreptul la munca

d. A asigura fiecaruia dreptul de acces la locuri de munca fara discriminare, potrivit pregatirii si
aptitudinilor sale

13. Ce obligatii au statele in ce priveste studierea limbilor minoritare in scoala

c. Sa asigure, in functie de cereri si de numarul de elevi, studierea limbii materne sau instruirea in limba
materna, fara a prejudicia studierea limbii oficiale

14. Cine sunt beneficiarii dreptului la dezvoltare

d. Vizeaza omul luat individual, dar si comunitatile pe care le formeaza si ansamblul drepturilor omului

15. Care este raportul dintre descoperirile biologice si drepturile omului

c. Descoperirile biologice pot fi utile omului, deci sunt justificate, daca nu incalca drepturile unor
persoane la viata, la integritate corporala, la sanatate

16. Cum poate fi asigurata compatibilitatea culturilor si traditiilor locale cu drepturile fundamentale la viata, la
integritate si demnitate, acolo unde este cazul
c. Prin reglementari, insotite de masuri de educatie si implicarea societatii civile-asociatiile religioase,
medicale, profesionale si altele

17. Dreptul la sanatate inseamna

c. Asigurarea dreptului fiecarei persoane de a beneficia de cel mai inalt nivel de sanatate fizica si
mentala
 pe care il poate atinge, prin asigurarea de servicii medicale si asistenta in caz de boala pentru toti

18. In ce constau obligatiile statului in domeniul drepturilor economice si sociale

a. De a respecta libertatea persoanei de a-si alege un loc de munca si de a-si folosi  resursele
b. De a proteja drepturile persoanelor impotriva unor interese economice mai puternice
c. De a asigura exercitarea unor drepturi prin masuri speciale

19. Ce drepturi  nu  are o persoana detinuta sau arestata

c. Dreptul de a cere sa fie judecata in alta tara

20. Ce obligatii are un stat cu privire la cetateni ai altor state aflati legal pe  teritoriul sau
a. Sa extradeze strainii in cauza in statele in care au comis incalcarileb. Sa judece el insusi pe proprii cetateni
sau pe strainii in cauza
c. Sa le predea tribunalelor internationale competente
d. Oricare din aceste obligatii, in functie de gravitatea incalcarii si de angajamentele asumate fata de alte state

21. Prin ce conventie este protejata insasi existenta grupurilor etnice sau rasiale minoritare
b. Conventia privind prevenirea si pedepsirea genocidului

22. Care din drepturile urmatoare poate face obiectul restrictiilor prin lege

d. Dreptul de a manifesta propria religie (exprimare, procesiuni, publicatii)

23. Pentru ca un organism international sa admita o plangere privind incalcarea drepturilor  omului, este
necesar
d. Sa fi fost epuizate recursurile interne disponibile

24. Cand  nu  se aplica potrivit Constitutiei Romaniei primatul tratatelor internationale fata de legile interne, in
domeniul drepturilor omului
d. Cand legea interna prevede drepturi mai extinse decat tratatul international

25.  Pentru ce motiv  nu  pot fi aplicate restrictii cu privire la dreptul cetatenilor Uniunii Europene de a vota

si de a fi ales in alegerile municipale intr-un alt stat membru
d. Pentru ca un cetatean nu stie carte

26. Ce indatoriri  nu  revin cetatenilor romani

d. Promovarea traditiilor culturale

27. Ce persoane trebuie protejate in timpul conflictelor armate

a. Combatantii si ranitii
b. Femeile si copii
c. Personalul sanitar

28. De la ce drepturi din cele enumerate mai jos un stat nu poate deroga nici in caz de pericol pentru existenta
natiunii
d. Dreptul de a nu fi supus torturii

29. In legatura cu difuzarea in presa de idei si conceptii privind raporturile inter-rasiale si inter-etnice, un stat
are obligatia
c. De a asigura un echilibru intre libertatea de expresie, cuprinzand o abordare rationala si obiectiva a
temelor inter-etnice, pe de o parte, si interzicerea manifestarilor si abordarilor rasiste pe de alta parte

30. Ce obligatii au statele in ce priveste dreptul la cultura proprie a persoanelor care fac parte din minoritati
c. Sa protejeze cultura minoritatilor, sa asigure accesul lor la valorile culturale, sa permita manifestarile
culturale si contactele cu persoane de aceeasi cultura

31. Este respectarea drepturilor omului

c. Atat o problema de drept intern, cat si una de drept international

32. Care este relatia dintre drepturile omului si traditiile culturale

c. Exista un nucleu dur al drepturilor omului-dreptul la viata, la integritate corporala, la demnitate-
care au prioritate fata de orice traditii culturale locale contrare

33. Cum se poate asigura ca globalizarea sa nu afecteze drepturile omului

c. Prin reglementari internationale care sa interzica activitatile incompatibile cu  drepturile omului si
urmarirea respectarii acestora

34. Identitatea persoanelor care fac parte din minoritati  nu   include

d. Drepturi la forme de organizare statala

35. Exercitarea drepturilor politice se realizeaza

a. Direct, prin participarea la alegeri si la dezbateri publice sau prin reprezentanti liber alesi

36. In cazul unor incalcari grave ale drepturilor omului

c. Se poate recurge la masuri de constrangere impotriva statului numai daca actele sale reprezinta o
amenintare a pacii si securitatii internationale si pe baza unei autorizari a Consiliului de Securitate al
ONU

37. Cum se prevede asigurarea coerentei intre aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a drepturilor omului
adoptata in cadrul Uniunii Europene si cea a Conventiei din 1950 a Consiliului Europei privind drepturile si
libertatile fundamentale ale omului
a. Prin interpretarea prevederilor Cartei in acelasi sens cu prevederile Conventiei din 1950
b. Prin aplicarea acelorasi restrictii la exercitarea unor drepturi ca si in cadrul Conventiei din 1950
c. Prin asigurarea unui nivel de protectie cel putin egal cu cel asigurat conform Conventiei din 1950

38. Ce atributii din cele enumerate mai jos  nu  revin Avocatului Poporului

b. Sa decida repunerea in drepturi a petitionarilor

39. Ce poate face Avocatul Poporului cand apreciaza ca o lege poate duce la incalcari ale drepturilor omului?
- poate sa sesizeze autoritatilor ilegalitatile,
- poate sa faca recomandari privind modificarea legislatiei si alte masuri pe care le considera necesare
pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor.

40. Care este raportul dintre legile interne si tratatele internationale in domeniul drepturilor omului, conform
Constitutiei Romaniei?
- este consacrat primatul normelor de drept international referitoare la drepturile   omului fata de legile
interne,
- dispozitiile constitutionale vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala
a     Drepturilor Omului,  cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

41. Ce document european prevede in mod detaliat drepturile persoanelor care fac parte din minoritati
d. Conventia cadru privind protectia minoritatilor

42. Care din drepturile omului enumerate mai jos  nu  decurg din cetatenia europeana
d. Dreptul de a ocupa functii publice

43. Ce masuri trebuie sa ia un stat pentru a se achita de obligatiile sale privind dreptul la educatie
d. Sa asigure conditii pentru ca toti elevii sa poata sa urmeze toate ciclurile de  invatamant

44. Pentru ca o persoana sa faca parte dintr-o minoritate este necesar

c. Sa aiba trasaturi de limba, cultura, religie comune cu ale celorlalti membri ai minoritatii

45. Cum se poate asigura ca noile tehnologii din domeniul informatiei nu sunt folosite cu incalcarea
drepturilor omului
c. Prin reglementarea folosirii mijloacelor de comunicare si interzicerea acelor actiuni si emisiuni care
incalca drepturile omului

46. Ce obligatii au statele cu privire la dreptul persoanelor care fac parte din minoritati de a practica si profesa
propria religie
c. De a proteja libertatile religioase, a permite manifestarile religioase, a respecta cerintele cultelor, in
conformitate cu legea in vigoare si a permite contacte cu persoane de aceeasi religie

47. In ce directii actioneaza omenirea pentru a proteja drepturile omului in timpul conflictelor armate
a. Protectia persoanelor civile
b. Protectia bunurilor civile si a mediului
c. Prevenirea si eliminarea cauzelor conflictelor armate
d. Interzicerea folosirii unor tipuri de arme

48. Ce drepturi  nu  are o persoana detinuta sau arestata

c. Dreptul de a cere sa fie judecata in alta tara

49. O persoana care considera ca i-au fost incalcate drepturi se poate adresa
c. Mai intai instantelor judecatoresti interne si apoi organismelor internationale competente

50. Egalitatea in drepturi inseamna

c. Tratament nediscriminatoriu, plus masuri practice menite sa elimine inegalitatile, acolo unde exista,
sau sa tina seama de situatia specifica a unor categorii de persoane

51. Care din principiile aplicate de Curtea Europeana de Justitie vizeaza in mod direct protectia drepturilor
omului
c. Nediscriminarea pe motiv de sex, cetatenie, rasa, origine etnica, varsta

52. De la cine pot proveni plangeri adresate Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru incalcari ale
Conventiei din 1950 privind drepturile si libertatile fundamentale
a. De la state membre
b. De la persoane individuale
c. De la asociatii si organizatii neguvernamentale ai caror membri sunt victime ale incalcarii

53. In efectuarea anchetelor judiciare procurorii din Romania sunt subordonati

d. Sefilor lor ierarhici

54. Pentru ce fapte este admisa in Conventia europeana din 1950 adoptarea de legi privind aplicarea
pedepsei cu moartea
b. Pentru crime de natura militara, comise in timp de razboi

55. Cum se realizeaza participarea cetatenilor la viata publica

b. Prin participarea directa la adunari populare, referendumuri, alegeri, sau prin reprezentanti alesi

56. Ce principiu specific se aplica in ce priveste drepturile copilului

d. Interesele copilului

57. Care este relatia dintre dreptul la un mediu natural sanatos si drepturile omului
b. Se intrepatrund, sunt interdependente

58. Pentru ce motive  nu  se pot aplica restrictii fata de libertatea de expresie

b. Pentru a sprijini programe de dezvoltare economica

59. Ce organ de stat roman poate aplica amenzi pentru acte de discriminare rasiala

c. Instantele judecatoresti si Consiliul pentru Combaterea Discriminarii

60. Ce drepturi specifice revin popoarelor autohtone, importante pentru pastrarea identitatii lor?
- dreptul de de a-si organiza existenta in diferite forme autohtone;
- dreptul de a participa la adoptarea deciziilor care le afecteaza;
- dreptul de a decide asupra prioritatilor dezvoltarii lor, in masura in care acestea   afecteaza viata,
credintele, institutiile, pamantul pe care-l ocupa sau il folosesc.

61. Care din tratatele Uniunii Europene a prevazut pentru prima data ca Uniunea va respecta drepturile omului
a. Tratatul de la Maastricht, 1992

62. Ce procedura trebuie sa urmeze un cetatean roman pentru a ataca in contencios administrativ un act sau o
omisiune a unui organ administrativ
c. Sa se adreseze mai intai organului administrativ in cauza si sa-i ceara anularea sau efectuarea actului
administrativ

63. Ce drepturi ale omului intra sub jurisdictia Curtii Europene a Drepturilor Omului
a. Drepturile civile si politice

64. Ce documente adopta comitetele create prin tratate privind drepturile omului, pentru supravegherea
aplicarii tratatelor
b. Opinii, cu titlu de recomandare

65. Ce principii specifice guverneaza drepturile copilului

c. Primatul intereselor copilului

66. De la ce drepturi ale omului nu se poate deroga nici in timp de razboi

a. Dreptul la viata  si dreptul de a nu fi supus torturii
67. Care din libertatile religioase enumerate  poate  face obiectul restrictiilor prin lege
d. Manifestarile religioase in locuri publice (procesiuni, adunari, demonstratii)

68. De ce depinde exercitarea dreptului unei persoane de a reveni in tara sa

c. De dorinta sa

69.  Pentru a asigura dreptul la un nivel de viata adecvat un stat trebuie

a. Sa respecte dreptul de proprietate
b. Sa ia masuri pentru dezvoltarea economica a tarii
c. Sa adopte masuri de securitate sociala

**  Asigurarea unui nivel de viata adecvat poate fi realizata

a. Pe baza dreptului de proprietate
b. Printr-o munca liber aleasa
c. Pe baza drepturilor de securitate sociala
d. Prin oricare din aceste mijloace, in functie de situatia persoanei in cauza

70. Dreptul la un proces echitabil presupune

a. Judecarea cauzei la domiciliul inculpatului

71. Care din motivele enumerate mai jos   nu  poate fi invocat pentru a aplica restrictii la exercitarea anumitor
drepturi ale omului
c. Situatia de inapoiere economica

72. Care este conditia esentiala prevazuta de documentele internationale pentru incheierea unei casatorii?
- Varsta nubila,
- Consimtamantul liber si deplin al viitorilor soti.
73. Cum poate fi rezolvata problema minoritatilor, in vederea convietuirii pe acelasi teritoriu
c. Prin integrare economica si sociala, cu respectarea diferentelor de limba, cultura si religie

74. In ce consta dreptul muncitorilor de a se organiza

- de a constitui organizatii stabilite de ei insisi, fara autorizarie prealabila,
- de a  se afilia la aceste organizatii, cu singura conditie de a se conforma statutelor acestora.

75. Ce masuri poate lua statul pentru a impiedica folosirea noilor tehnologii din domeniul informatiilor
impotriva drepturilor omului
c. Sa reglementeze cat mai strict, sa supravegheze folosirea lor si sa sanctioneze incalcarile

76. Dreptul de a parasi liber orice tara si de a reveni in tara sa  nu   inseamna  (bifati ce nu se aplica)
b. Dreptul de a intra pe teritoriul altui stat

77.  Este un drept specific al persoanelor care fac parte din minoritati, care se exercita in functie de locuirea lor
in mod substantial pe un teritoriu
- folosirea limbii materne in relatiile dintre persoanele care fac parte din minoritati si autoritati,
- invatamantul in limba materna.
78. Drepturile si libertatile de expresie, asociere si intrunire
c. Pot face obiectul restrictiilor prin lege pentru ratiuni de ordine publica, securitate, moralitate ori
sanatate publica
 sau pentru protectia drepturilor altor persoane

79. Prin ce se deosebeste substantial abordarea drepturilor omului in Carta drepturilor fundamentale adoptata
de Uniunea Europeana, fata de Conventia din 1950 adoptata in cadrul Consiliului Europei
c. Prin includerea, alaturi de drepturile civile si politice, cuprinse in Conventia din 1950, a unor
drepturi economice
si sociale si a unor drepturi de solidaritate

80. Ce organisme ale Organizatiei pentru securitate in Europa se ocupa in mod direct de promovarea
drepturilor omului
- Inaltul Comisariat pentru Minoritati,
- Biroul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului.
81. Pactele drepturilor omului acopera intreaga gama de drepturi si libertati. De ce credeti ca au mai fost
adoptate conventiile pentru eliminarea discriminarii rasiale, a discriminarii fata de femei, pentru drepturile
copilului si impotriva torturii
b. Pentru a acorda persoanelor in cauza drepturi specifice, tinand seama de situatia lor specifica

82. Potrivit Constitutiei Romaniei, actele normative declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala isi
inceteaza efectele la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii. Ce efecte au actele normative respective in
perioada celor 45 de zile
b. Actul normativ este suspendat de drept

83. Ce decizii poate adopta justitia in contencios administrativ

a. Anularea actului administrativ
b. Obligarea organului administrativ sa emita actul pe care trebuia sa-l emita
c. Acordarea de daune pentru paguba produsa

84. In Romania au avut loc in 2007 alegeri pentru Parlamentul European. Ce personae puteau candida pentru a
fi alese euro-parlamentari pe locurile Romaniei
a. Cetatenii romani
b. Persoanele cu dubla cetatenie- romana si a altui stat membru al Uniunii Europene
c. Cetatenii oricarui stat membru al Uniunii

85. Pentru ce motive  nu  se pot aplica restrictii la exercitarea libertatii de expresie

d. Pentru a sprijini programe de dezvoltare economica

86. De la ce drepturi nu pot statele sa deroge nici in caz de pericol pentru  existenta natiunii
c. Dreptul de a nu fi supus torturii

87. Pentru ce motive  nu  se pot aplica restrictii la exercitarea drepturilor la reuniune si asociere
c. Pentru a tine seama de interesele altor state

88. Ce masura speciala in favoarea unor femei ar constitui discriminare

d. Acordarea dreptului la alocatie de somaj numai femeii necasatorite

89. Drepturile omului se raporteaza

- protectia fata de actele ilegale ale statului (raport exclusiv intre persoana omului si stat)
- protejarea drepturilor fata de actiunea sau omisiunea altor persoane sau a persoanelor juridice.

90. Un strain care intra pe teritoriul unui stat si cere statutul de refugiat
d. Are dreptul sa prezinte unei autoritati competente motivele pentru care cere statutul de refugiat

91. Daca exista deosebiri intre nediscriminare si egalitatea in drepturi

c. Egalitatea presupune nediscriminarea, dar si acolo unde este necesar adauga masuri speciale pentru a
corecta situatii de dezavantaj pana la eliminarea acestora

92. In ce consta dreptul la munca

d. A asigura dreptul de acces fara discriminare la locuri de munca potrivit pregatirii profesionale si
aptitudinilor fiecaruia

93. Cum se poate asigura compatibilitatea intre descoperirile stiintei si tehnologiei si respectarea drepturilor
omului
c. Prin reglementari si masuri care sa previna folosirea descoperirilor in mod contrar drepturilor
omului si sa sanctioneze faptele care incalca aceste reglementari

94. Ce actiuni trebuie sa declare statele infractiuni si sa le pedepseasca in domeniul discriminarii rasiale
- orice difuzare de idei fondate pe superioritate sau ura rasiala,
- orice incitare la discriminare rasiala,
- orice acte de violenta sau provocare a unor asemenea acte, indreptate impotriva   oricarei rase
sau  oricarui grup de persoane de alta culoare sau de alta origine etnica,
- orice asistenta acordata activitatilor rasiste, inclusiv finantarea lor;
95. Libertatea de gandire, constiinta sau religie  nu   inseamna
d. Dreptul de a se opune oricarei alte religii sau credinte

96. Ce obligatii are un stat fata de alte state in domeniul drepturilor omului
c. Sa respecte drepturile si libertatile tuturor persoanelor aflate sub jurisdictia sa

97. Cum se asigura respectarea drepturilor omului in plan intern

a. Prin adoptarea de legi adecvate
b. Prin infiintarea institutiilor care sa urmareasca respectarea lor
c. Prin asigurarea recursurilor impotriva incalcarilor
d. Prin crearea conditiilor care sa asigure exercitarea lor

98. Dreptul la educatie este in stransa legatura cu

d. Toate aceste categorii de drepturi

99. Care din urmatoarele indatoriri nu revine cetatenilor romani

d. Promovarea traditiilor culturale

100. In ce caz, potrivit Constitutiei, se aplica legile romane care nu sunt in concordanta cu tratatele
internationale privind drepturile omului
c. In cazul in care contin dispozitii mai favorabile decat tratatul

II.

1. Nu constituie munca fortata sau obligatorie in sensul Conventiei europene a drepturilor omului ?

2. Abolirea pedepsei cu moartea in orice circumstante este prevazuta de ?

c. Protocolul nr. 13 la Conventie

3. Comisarul pentru drepturile omului are ca atributii?

a. promovarea educatiei si a cunoasterii drepturilor omului in statele membre

4. Declaratia Universala a Drepturilor Omului a fost adoptata cu ce numar de voturi?

c. 8 abtineri

5. Conventia asupra eliminarii oricarei forme de discriminare fata de femei a fost ratificata de Romania in anul

?
b. 1982

6. Durata mandatului judecatorilor Curtii se incheie la varsta de?
b. 70 de ani

7. Recursul interstatal are un caracter ?

8.Din categoria drepturilor economice, sociale si culturale fac parte ?

a. dreptul persoanei la asigurari sociale, dreptul la odihna, dreptul la educatie

9. Cauza Pretty c. Regatului Unit se refera la ?

a. dreptul la viata

10. Care dintre aceste documente nu are caracter obligatoriu?

b. Declaratia universala a drepturilor omului
11. Dupa ramanerea definitivea a deciziei la nivel national Curtea Europeana a Drepturilor Omului trebuie
sesizata intr-un termen de ?
b. 6 luni

12. La executarea hotararii Curtii trebuie avut in vedere principiul ?

a. restitutio in integrum

13. Cauza Bursuc c. Romaniei se refera la ?

a. dreptul de a nu fi supus torturii

14.Protocolul nr. 4 la Conventie prevede?

a. dreptul la libera circulatie

15. Constituie cazuri permise de privare de libertate in sensul Conventiei ?

a. detinerea dupa judecata si condamnare si detentia preventiva

16. Conventia pentru drepturile copilului adoptata de Adunarea Generala a ONU a intrat in vigoare in ?

c. 1990

17. Bill of Rights a fost adoptata in anul ?

b. 1689

18. Celebra idee „ oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi”, a fost inscrisa pentru prima data in ?
b. Declaratia drepturilor omului si cetateanului, document elaborat si promovat
de revolutia franceza

19. Protocolul 1 la Conventie se refera la ?

a. dreptul la educatie

20.Cauza Demetriu c. Romaniei se refera la ?
a. protectia proprietatii

21. Conventia americana a drepturilor omului dispune ca dreptul la viata este protejat din momentul?
b. conceptiei copilului

22. Cauza Costelo – Roberts c. Regatului Unit se refera la ?

b. dreptul persoanei de a nu fi supusa tratamentelor inumane sau degradante

23.Cauza Balanescu c. Romaniei se refera la ?

24. Curtea a retinut ca fapta de a distruige casele si bunurile unor persoane precum si obligarea acestora sa
asiste la distrugerea bunurilor lor poate fi calificata drept ?
b. tratamente inumane in sensul art. 3 din Conventie

25. Conventia privind sclavia a intrat in vigoare in ?

c. 1927
26. Orice privare de libertare trebuie sa fie ?

27. Cauza Litwa c. Poloniei se refera la ?

c. dreptul la libertatea si siguranta persoanei

28. Reprezinta situatii de privare de libertate in sensul art. 5 din Conventie?

b. mentinerea fortata a unei persoane intr-un spital psihiatric, chiar daca era tinuta intr-o
celula descuiata si i se permitea sa paraseasca spitalul neinsotita

29. Cauza Vasileva c.Danemarcei se refera la ?

c. dreptul la libertatea si siguranta persoanei

30. Cazurile licite de privare de libertate sunt ?

a. detinerea dupa judecata si condamnare si detentia preventiva

31.Garanteaza dreptul la un dublu grad de jurisdictie in materie penala ?

a. Protocolul nr. 7 la Conventie

32. Declaratia Universala a Drepturilor Omului a fost adoptata de ?

a. Adunarea Generala a ONU

33. Fac parte din Carta internationala a drepturilor omului urmatoarele documente ?

a. Declaratia Universala a Drepturilor Omului

34. Conventia europeana a drepturilor omului a fost adoptata in anul ?

b. 1950

35. Sunt considerati martori in sensul art. 6 paragraful 3 lit. d) din Conventie ?

a. expertii si persoana ale carei declaratii scrise sunt constituite ca probe in fata instantei

36. Romania a aderat la Conventia europeana a drepturilor omului prin ?

c. L nr. 30 /1994

37. In prezent instanta europeana are in componenta sa un numar de?

b. 47 de judecatori

38. Cauza Pantea c. Romaniei se refera la ?

b. dreptul la libertatea si siguranta persoanei

39. Fac parte din ansamblul drepturilor ce semnifica respectul social datorat individului ?
c. respectarea vietii private si de familie

40. In cauza Rees c. Regatului Unit Curtea Europeana a recunoscut ?

c. dreptul persoanei de a-si schimba identitatea sexuala
41. In sfera protectiei vietii private intra?

42. Pentru a corespunde standardelor Conventiei, o expropriere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii?

43. Cauza Karner c. Austriei se refera la?

a. dreptul persoanei de a nu suferi nici o discriminare

44. Dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara este prevazut de?

b. Protocolul aditional 7

45. Curtea de la Strasbourg solutioneaza litigii intre?

b. intre persoane particulare

46.Plangerile privind drepturile si obligatiile cu caracter civil trebuie sa indeplineasca anumite conditii.

Care sunt acestea?

47.Durata mandatului judecatorilor Curtii este de ?
b. 6 ani

48. Se vor incheia la implinirea a trei ani mandatele unei jumatati din judecatorii Curtii desemnati la prima

alegere,
 iar acestia vor fi stabiliti prin ?
a. tragere la sorti

49.Un judecator al Curtii poate fi revocat din functie daca?

b. daca ceilalti judecatori decid, cu majoritate de doua treimi, ca el a incetat sa
corespunda conditiilor necesare

50. Fac parte din Marea Camera?

a. presedintele Curtii, vicepresedintii, presedintii Camerelor
si alti judecatori desemnati conform regulamentului Curtii

51. Un comitet poate, sa declare inadmisibila sau sa scoata de pe rol o cerere individuala, introdusa in virtutea
 art. 34, atunci cand o astfel de decizie poate fi luata fara o examinare complementara prin?
a. vot unanim

52. Cheltuielile de functionare ale Curtii sunt in sarcina ?

a. Consiliului Europei

53. Cauza Brumarescu c. Romaniei se refera la ?

a. dreptul la un proces echitabil si dreptul de proprietate

54. Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a adoptat Protocolul nr. 12 la Conventie privitor la

interdictia generala a oricarei forme de discriminare la ?
c. 26 iunie 2000

55. Sedintele plenare ale Curtii sunt convocate de ?

b. presedintele Curtii ori de cate ori o impune exercitarea atributiilor sale conform Conventiei

56.La deliberarile Curtii iau parte ?
a. numai judecatorii Curtii

57. Deciziile si hotararile Marii Camere si ale Camerelor sunt adoptate cu?

c. cu votul majoritatii judecatorilor aflati in sedinta

58. Marea Camera a Curtii este compusa din?

a. din saptesprezece judecatori si cel putin trei judecatori supleanti

59. Limbile oficiale ale Curtii sunt ?

c. engleza si franceza

60. Se bucura de protectia instituita de art. 9 al Conventiei (libertatea de gandire, de constiinta si de religie) ?

c. atat persoanele fizice cat si cele juridice

61. Instanta europeana a stabilit ca protectia dreptului de proprietate cuprinde trei norme distincte si anume?

62. Hotararile definitive ale Curtii sunt transmise ?

c. Comitetului Ministrilor

63. In orice stadiu al procedurii, Curtea poate hotari scoaterea de pe rol a unei cereri

atunci cand circumstantele
 permit sa se traga concluzia ca?

64. Judecatorii Curtii nu pot prezida in cazurile?

a. in care partea contractanta ai carei cetateni sunt sau in numele careia au fost alesi este parte
in cauza

65. Presedintele Curtii convoaca o sedinta plenara in urmatoarele situatii.

66. Cvorumul Adunarii plenare a Curtii este reprezentat de ?

b. o treime din judecatorii alesi in functie

67. Colegiul de cinci judecatori ai Marii Camere convocat sa examineze cererile depuse conform art. 43
din Conventie este alcatuit din?

68. Comitetele Curtii se constituie pe o perioada de :

b. 12 luni

69.Demisia unui judecator este notificata ?

a. presedintelui Curtii

70. Procedura de eliberare din functie a unui judecator al Curtii poate fi pusa in miscare ?

a. de orice judecator
71. Presedintele Adunarii plenare a Curtii este ales pentru o perioada de ?
c. 3 ani

72.Conduce activitatea de administrare a Curtii?

b. presedintele Curtii

73.Presedintele Curtii prezideaza?

74. Vicepresedintii Curtii tin locul presedintelui daca?

75. Grefierul este ales pentru un mandat de ?

c. 5 ani

76. Are in custodie arhiva Curtii?

b. grefierul

77.Daca nu se intruneste cvorumul Adunarii plenare a Curtii?

a. presedintele suspenda sedinta

78. Marea Camera este alcatuita din ?

79. Adunarea plenara a Curtii poate constitui o sectie suplimentara in ce situatie?

a. la propunerea presedintelui Curtii

80.Presedintele Curtii hotaraste numarul comitetelor care urmeaza sa fie infiintate consultindu-se cu?

a. dupa consultarea cu presedintii sectiilor

81.La cererea unei parti sau a oricarei alte persoane interesate, sau din proprie initiativa, Camera sau, daca este
cazul, presedintele acesteia poate indica partilor orice masura asiguratorie care considera ca ar trebui adoptata
in interesul partilor sau pentru desfasurarea corespunzatoare a procedurii aduse inaintea sa.
Este instiintata despre aceste masuri
urmatoarea institutie?
b. Comitetul de Ministri

82. Comitetele Curtii sunt formate din?

a. 3 judecatori

83.Declaratia drepturilor omului a fost adoptata in Franta in anul?

c. 1789

84. Conventia Europeana privind apararea drepturilor omului a fost semnata la ?

c. Roma

85. Curtea Europeana a Drepturilor Omului emite avize consultative la cererea :

b. Comitetului de Ministri
86. Hotararile pronuntate in Camerele Curtii pot fi atacate in termen de :
c. 3 luni

87.Romania a aderat la Conventie in anul?

c. 1994

88. Decizia comitetului Curtii privind admisibilitatea este:

b. definitiva

89.Revocarea unui judecator este de competenta:

c. Curtii

90.La adoptarea Declaratiei Universale, ONU era format din:

b. 56 de state

91. Contestatiile referitoare la competenta Curtii sunt rezolvate de :

a. Curte

92. Camerele Curtii sunt formate din:

c. 7 judecatori

93.La examinarea cererilor, judecatorii-raportori:

a) pot cere partilor sa depuna, intr-un anumit termen, orice informatii reale, documente sau alte materiale pe
care le considera relevante;
b) hotarasc, supunandu-se dispozitiei presedintelui de sectie ca examinarea cazului sa fie facuta de o Camera
c) Atunci cand, in opinia judecatorului-raportor, materialul prezentat de reclamant este el insusi suficient
pentru a demonstra faptul ca cererea nu este admisibila sau ca ar trebui scoasa de pe rol, cererea este
examinata de un comitet daca nu exista vreun motiv special in sens contrar.

94. Carta Natiunilor Unite a fost adoptata in urma Conferintei de la ?

c. San Francisco

95. Pactul international privind drepturile civile si politice (PIDCP) a fost adoptat in ?

c. 1966

96. Romania a aderat la Conventia pentru eliminarea oricarei forme de discriminare rasiala in anul?

a. 1970

97. Conventia impotriva torturii si altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, a fost adoptata
 de Adunarea Generala a ONU la ?
b. 10 decembrie 1984

98. Se va organiza o audiere privind admisibilitatea cererii daca ?

99. Camera sau presedintele acesteia poate:

a) sa ceara partilor sa depuna orice informatie faptica, documente sau alt material considerat relevant de
Camera
 sau de presedintele acesteia;
b) sa instiinteze partea contractanta parata despre cerere si sa invite acea parte sa prezinte in scris observatii
cu privire la cerere si, dupa primirea lor, sa ceara reclamantului sa prezinte observatiile ca raspuns la acestea;
c) sa invite partile sa prezinte alte observatii in scris.

100. Dreptul de a nu fi discriminat este prevazut de ?

c. articolul 14 din Conventie

101. Libertatea de religie este garantata de?

b. articolul 9 al Conventiei

102. Abolirea pedepsei cu moartea in toate circumstantele este prevazuta de?

c. Protocolul nr. 13 la Conventie

103. Protocolul nr. 6 la Conventie a fost incheiat la ?

c. Strasbourg

104. Protocolul nr. 13 la Conventie a fost incheiat la ?

b. Vilnius

105. Protocolul nr. 4 la Conventie a fost incheiat la ?

b. Strasbourg

106. Decizia camerei este comunicata reclamantului de catre?

c. grefier

107. Constituie limitari aduse dreptului la viata in sensul Conventiei ?

a. cauzarea mortii pentru asigurarea apararii oricarei persoane impotriva violenteii ilegale

108. Dreptul de a nu fi supus torturii si altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante este prevazut de ?
c. articolul 3 din Conventie

109. Martorii, expertii si alte persoane pe care Camera sau presedintele acesteia se hotaraste sa ii audieze sunt
 citati de catre ?
d. Grefier

110. Citatia de convocare a martorilor si expertilor trebuie sa precizeze?

111. Constituie limitari aduse dreptului la viata potrivit Conventiei ?

112. Dreptul la libertate si la siguranta este prevazut de ?

c. articolul 5 din Conventie

113. Constituie situatii de privare de libertate licita conform Conventiei?

114. Sunt garantii instituite pentru persoanele private de libertate in sensul Conventiei?

115. Dreptul la un proces echitabil este prevazut de ?

a. articolul 6 din Conventie

116. Sunt garantii acordate acuzatului intr-un proces penal ?

a. prezumtia de nevinovatie

117. Viata de familie acopera, potrivit Conventiei?

118. Protectia domiciliului este prevazuta de ?
c. articolul 8 al Conventiei

119. Dreptul la imagine este prevazut de ?

b. articolul 8 al Conventiei

120. Fac parte din protectia domiciliului in sensul Conventiei?

121. Cauza Moldovan c. Romaniei se refera la ?

b. protectia domiciliului

122. Protectia corespondentei este prevazuta de ?
a. articolul 8 din Conventie

123. Constituie ingerinte in art. 8 (dreptul la respectarea vietii private si de familie) din Conventie ?

c. cauzarea sau permiterea poluarii de orice fel care aduce atingere dreptului persoanei de a se
bucura de domiciliul sau

124. Camerele Curtii constituie comitete pentru o perioada de?

c. nu se prevede o anumita perioada in Conventie

125. Dreptul la alegeri libere este prevazut de?

a. Protocolul nr. 1 la Conventie

126. Cauza Brumarescu c. Romaniei se refera la - alegeti varianta incorecta.

c. dreptul de a nu fi discriminat

127. Cauza Tanrikulu c. Turciei se refera la - alegeti varianta incorecta.

c. dreptul la imagine

128. In sfera protectiei vietii private intra - alegeti varianta incorecta.

c. dreptul de a nu fi discriminat

129. Protocolul nr. 7 la Conventie se refera la - alegeti vartianta incorecta.

c. dreptul la casatorie
130. Protocolul nr. 4 la Conventie prevede - alegeti varianta incorecta.
a. dreptul la un proces echitabil

196. Procesul verbal al audierii in fata Camerei trebuie sa contina?

131. Procesul verbal al audierilor in fata Camerei este semnat de?

132. In cazul in care o cauza adusa inaintea unei Camere ridica o problema grava

care priveste interpretarea Conventiei sau a protocoalelor la aceasta, sau daca solutionarea unei probleme
poate conduce la o contradictie cu o hotarare pronuntata anterior de Curte, Camera, poate?
a. sa se desesizeze in favoarea Marii Camere

133. Orice parte poate depunde in cazuri exceptionale o cerere scrisa de retrimitere a cauzei in fata Marii
Camere in termen de ?
b. 3 luni de la pronuntarea hotararii in fata Camerei

134. Hotararile sunt semnate de ?

135. O parte poate cere interpretarea hotararii intr-un termen de ?

c. 1 an de la pronuntare

136. Se poate cere revizuirea hotararii intr-un termen de ?

b. 6 luni dupa ce partea in cauza a luat cunostinta de fapta care ar putea avea o influenta
decisiva prin insasinatura sa asupra cauzei

137. A s istenta juridica gratuita se ofera doar atunci cand presedintele Camerei este convins ca?

138. La luarea deciziei de acordare a asistentei juridice, grefierul stabileste?

139. Nu constituie munca fortata potrivit Constitutiei Romaniei?

a. munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau
de libertateconditionata precum si serviciul militar

140. Durata normala a zilei de lucru este in medie, potrivit Constitutiei Romaniei de?

141. Nu pot fi angajati ca salariati potrivit Constitutiei Romaniei?

142. Regele Ioan fara de Tara a semnat Magna Charta Libertatum la ?

b. 12 iunie 1215

143. Preocuparile romanesti pentru definirea drepturilor si libertatilor fundamentale este marcata inca de

timpuriu de?
a. hrisovul emis in 1631 de Leon Voda Tomsa, domn al Tarii Romanesti

144. Formeaza “Charta internationala a drepturilor omului” urmatoarele documente?

a. Charta ONU, Declaratia universala a drepturilor omului si cele doua pacte din 1966